II AMG

Cardiologie curs 1
Principalele simptome n bolile cardiovasculare

A. Dispneea

1.

2.

este un simptom care este definit ca "perceptia constient a unei dificultti sau jen n respiratie; ea poate fi descris de bolnav: respiratie grea ; sufocare; nduf ; sete de aer ; are 2 componente: subiectiv (senzatia de lips de aer) ; obiectiv (modificarea ritmului respirator). dispneea cardiac este mixt cu polipnee : * dispneea de efort - aceasta apare la oameni sntosi neantrenati si bolnavi cardiaci sau pulmonari; * dispneea de repaus - aceasta apare ca o dispnee paro!istic mai frecvent noaptea sau apare ca o dispnee paro!istic ce se manifest sub 2 forme : astm cardiac si edemul pulmonar acut (E.P.A.); Astmul cardiac: * bolnavul este trezit noaptea n timpul somnului de accese de dispnee paro!istic cu durata de la minute p"n la ore ; * aceast dispneea este de tip mi!t evolueaz cu polipnee nsotit de tuse seac ; * dispneea poate ceda spontan ; la ridicarea pacientului n sezut ; * accesul dispneic nu are intensitate la fel de mare ca n #.$.%. si prezint tuse fr expectoratie ; Edemul pulomar acut (E.P.A.) * se mai numeste cardiogen sau hemodinamic. * apare n: insuficienta ventriculara st"ng ( I !) ; stenoza mitral (!.".) * acesti bolnavi prezint accese de dispnee paro!istic de intensitate e!trem care se instaleaz noaptea sau dup efort si care nu cedeaz la ridicarea pacientului n sezut ; * prezint o dispnee de tip polipneic mi!t si se nsoteste de tuse seac initial apoi tuse cu expectoratie serospumoas (rozat cu aspect de albus de ou btut) ; * bolnavul prezint : an!ietate cianoz sudori reci si uneori paliditate asociat cianozei ;

#rtopneea: * este o form de dispnee cronic; de repaus n care bolnavul prezint respiratie dificil care l oblig s stea n pozitie seznd de la ore p"n la zile (sptm"ni) * dispneea e mi!t cu polipnee ortopnee si este specific : insuficientei cardiace st"ngi (I$!); insuficientei cardiace globale.
B. Durerea : 1. &urerea din an%ina pectoral :

* * * * * * * *

apare la efort sau ec'ivalentul unui efort ( frig emotii) ; intensitate variabil de la jen la dureri atroce; cedeaz n (-) min dup ntreruperea efortului sau administr. perlingual de nitroglicerin; este comparat cu o constrictie (g'ear) ; se manifest ca arsur apsare; sediu: precordial retrosternal( brat antebrat st"ng p"n la ultimele ) degete) ; se nsoteste de an!ietate marcat si starea de moarte iminent; dureaz : de la secunde p"n la minute fr a depsi (*-)+min ; iradieri atipice : n conductul auditiv e!tern mandibul la baza g"tului ntre omoplati uneori n ambele brate ; aceast durere nu este pulsatil nu este influentat de miscrile respiratorii de tuse de miscrile toracelui de miscrile bratului st"ng ;

Pg. 1

II AMG 2. &urerea din infarctul miocardic acut :

Cardiologie curs 1

* mbrac aspectul unei crize anginoase numai c intensitatea si durata este mai mare ; durerea survine at"t dup efort c"t si n repaus ; durata este de minute (,+ min) p"n la ,de ore sau uneori mai mult ; * nu cedeaz la administrarea de nitroglicerin; * cedeaz la administrarea de opiacee ( morfin) * bolnavul prezint semne asociate : sug'it vrsturi transpiratii meteorism ; * durerea iradiaz n epigastru ( fapt ce se poate nsela dg. cu cel de ulcer)
3. &urerea din pericardita acut:

* are aceeasi localizare ca n cardiopatia isc'emic; * are un caracter lancilant ( de jung'i) ; * este permanent si este e!acerbat de miscrile respiratorii si tuse.
4. &urerea n anevrismul disecant de aort :

* * * *

este atroce si are localizare: retrosternal si.sau interscapulo-vertebral; iradiere n ambele membre uneori n abdomen se poate confunda cu infarctul de miocard; e!ista inegalitate de puls arterial at"t la membrele superioare si la nivelul membrelor inferioare ;

5. &urerea din infarctul pulmonar:

* debut brutal( caracter de jung'i); * bolnavul nu prezint febr frisoane dar prezint 'emoptizii renale.
6. &urerea din claudicatia intermitent

* este durerea caracteristic sindromului de isc'emie periferic; * durerea apare ca o cramp n molet(gamb) coaps fes ; * durerea apare la efortul fcut la mers si cedeaz la repaus ; reapare dup parcurgerea unei distante egale cu cea anterioar ; * durerea este consecinta acumulrii de metaboliti din desfsurarea metabolismului anaerob n musculatura isc'emiat ( neirigat) care este supus efortului ;

$. Pierderea de constient

se manifest sub form de lipotimie ( cu mentinerea functiilor vitale ) ; sincopa ( pierderea de constient cu lipsa functiilor vitale R, !, " / cu oprirea cordului; semne neurologice ; dac aceast situatie dureaz mai mult de #$% minute vorbim de moartea creierului 01 e&itus ;

!emne cardiovasculare
&ianoza cardiac: * coloratia n albastru-violaceu a e!tremittilor (nas buze degete m"ini si picioare) * consecint a stagnrii s"ngelui (staz) n aceste teritorii ; scade 23 o!igenat creste 23 redus cu *g4 ; * cianoza cardiac este ciano' de tip periferic spre deosebire de cianoza din bolile pulmonare cronice care este de tip central ; astfel c n cianoza cardiac limba bolnavului este roz si ung'iile sunt cianotice ; 'demul cardiac: (edem 0 acumulare de lic'id n tesutul subcutanat) * apare initial n zonele declive ( la nivelul gleznelor) dup aceea are tendinta de ascensiune la nivelul gambei coapsei sau mai sus ; e!ist situatii n care avem edem generalizat (0anasarc) / acumulare de lic'id n tesutul celular subcut. si n pleur . pericard . peritoneu * edemul cardiac este dur rece nedureros si las godeu ; * edemul din bolile inflamatorii este dureros iar edemul din afectiunile 'epatice si renale este un edem moale si evolueaz cu cianoza de tip periferic (cianoza cardiac)
Pg. 2