REFERAT BOALA ADDISON

Cauze - Candva, cauza bolii era indeosebi tuberculoza. Astazi, cauza cea mai frecventa este retractia corticala (involutia corticosuprarenalelor). Aceasta, care atinge ambele suprarenale, poate surveni izolat, in cadrul unui sindrom poliendocrin autoimun (anticorpii produsi de catre sistemul imunitar atacand glandele suprarenale), asociind tiroidita limfocitara cronica, insuficienta ovariana, diabetul insulinodependent, sau poate fi legata de un deficit enzimatic al metabolismului acizilor grasi cu lant lung. O insuficienta suprarenala acuta poate fi declansata de o agresare infectioasa psi!ica sau trau"atica sau printr#o interventie c!irurgicala si este "arcata prin des!idratare tul$urari digestive %dureri a$do"inale vo"a si diaree&' Ea necesita un trata"ent de urgenta' Boala poate fi produsa de: Sistemul imunitar care ataca glanda din greseala (boli autoimune); nfectii cum ar fi tuberculoza, ! " sau infectii fungice; !emoragii sau pierderi de sange; #umori; $tilizarea de anticoagulante. %actorii de risc pentru boala Addison includ e&istenta anterioara sau prezenta urmatoarelor boli: #iroida cronica; !ipoparatiroidism; Anemie pernicioasa; 'isfunctie a unui testicul; 'iabet za(arat de tip ). Anu"ite $oli genetice pot provoca $oala Addison' (ANIFESTARI DE DE)ENDENTA* SE(NE SI SI()TO(E Cel mai frecvent, boala se dezvolta treptat iar simptomele se instaleaza lent. n cazul unei distrugeri adrenergice in urma unei sangerari sau a unei traume simptomele se instaleaza rapid. Simptomele intalnite cel mai frecvent sunt: - slabiciune musculara si o$oseala ce se accentueaza cu timpul - scadere ponderala masiva ( simptom frecvent ) - scaderea pana la lipsa a apetitului. Alte simptome sunt: - greata varsaturi diaree si dureri a$do"inale - pofta de sare - !iperpig"entare tegu"entara (piele inc(isa la culoare). Aceasta se manifesta de cele mai multe ori in zonele cu cicatrici, la nivelul plicilor, la nivelul buzelor sau tegumentul din *urul gurii sau nasului, la nivelul articulatiilor genunc(iului, cotului, degetelor de la picioare sau articulatiile mainii - senzatie de ametala sau lipotimie la ridicarea dintr-o pozitie sezanda. Aceasta poarta numele de !ipotensiune ortostatica - tre"or' +ersoanele cu boala Addison au uneori valori scazute ale glice"iei - dificultati de concentrare, iritabilitate crescuta sau sindro" depresiv' 'eoarece simptomele se instaleaza treptat, acestea de cele mai multe ori nu sunt detectate pana cand nu se instaleaza criza adrenergica (criza Addisoniana). Aceasta criza este provocata de un eveniment stresant, ca de e&emplu o infectie severa, o trauma, un procedeu c(irurgical sau des!idratare' ,rganismul nu este capabil sa produca o cantitate suficienta de cortizol pentru a face fata stressului. n cazul in care criza Addisoniana nu este tratata pacientul poate muri din cauza socului cauzat de scaderea brusca a tensiunii. Si"pto"ele crizei adrenergice sunt: - vo"a severa si diaree ce duce la pierderea unor cantitati insemnate de lic(ide - des!idratare - sla$iciune e+tre"a senzatie de lesin i"inent - durere $rusc aparuta la nivelul a$do"enului, spatelui sau picioarelor - co"porta"ent anor"al : neliniste, confuzie, senzatie de frica nemotivata - fe$ra inalta - "odificari ale nivelului de constienta, dificultati in a pastra starea de veg(e, nu raspunde la anumiti stimuli sau o pierdere totala a constiintei

- paloare e+tre"a cu $uze si lo$ul urec!ii cianotice (culoare rosu-violeta). -ai multe afectiuni, unele dintre ele nu la fel de severe au simptome asemanatoare cu cele din boala Addison. Simptome asemnatoare digestive cu cele din boala Addison pot sa apara in mai multe boli de la diaree simpla la alte boli mai severe ca (epatita sau cancerul. DATE )ARACLINICE* Investigatii Boala Addison poate fi suspicionata in urma istoricului "edical, e+a"inarii fizice si cand analizele de sange arata nivele crescute de potasiu scazute de sodiu nivele crescute din anu"ite tipuri de celule al$e' n cazul in care se suspecteaza boala Addison se vor face analize pentru a se doza nivelul cortizolului. .ivelul sanguin de cortizol nu este un indicator fidel pentru diagnosticarea bolii Addison. .ivelul cortizolului seric variaza foarte mult, iar nivelul normal al acestuia nu e&clude boala. 'iagnosticul este de obicei confirmat in urma unui test de stimulare la AC#!. Acest test presupune in,ectarea intravenoasa a unui compus de AC#! sintetic, ce va stimula secretia de cortizol. #estul de stimulare la AC#! masoara raspunsul glandei adrenergice la acest compus. nsuficienta adrenergica este indicata de nivele scazute de cortizol in urma in*ectarii AC#!. .ivelul sanguin de AC#! inainte de in*ectarea intravenoasa stabileste diagnosticul de insuficienta adrenergica primara. n insuficienta adrenergica secundara nivelul seric al AC#! este scazut, determinand o secretie scazuta de cortizol. nsuficienta adrenergica secundara poate fi produsa de o afectiune a glandei pituitare, ce controleaza producerea de AC#!. Investigatiile i"agistice, ca tomografia computerizata sau /-. sunt folosite pentru a verifica eventualele leziuni sau afectari ale glandelor suprarenale. n cazul in care se pune diagnosticul de boala Addison este indicat sa se investig!eze si functiile tiroidiana ((ipertiroidism, (ipotiroidism, tiroidita !as(imoto) si paratiroidiana, ca si posibilitatea e&istentei unei ane"ii pernicioase' $na sau mai multe din aceste boli s-a demonstrat ca se asociaza la apro&imativ *umatate din pacientii cu boala Addison. 0ste indicat consultul unui medic endocrinolog. Analizele de la$orator 'iagnosticul bolii este confirmat de teste de laborator. Scopul testelor este de a determina daca e&ista o deficienta de cortizol in organism, iar apoi de a stabili cauza acestor deficiente. Analizele de laborator evidentiaza: - (iponatremie (scaderea nivelului de sodiu din sange) - (iper1aliemie (cresterea nivelului de potasiu din sange) - acidoza metabolica ce corespunde unei deficiente a eliminarii acizilor prin urina - (ipoglicemie (diminuare a nivelului de glucoza din sange) - (ematocritul este marit - nivel crescut de uree in sange - cantitatea de cortizol din sange este redusa (sub 23 ng4ml) - nivelul de AC#! este ridicat Trata"ent #ratamentul se face de obicei toata viata, in cazul bolii Addison. ,data terapia instaurata persoanele cu boala Addison duc o viata normala. #ratamentul include medicatie de inlocuire a (ormonilor cortizol si aldosteron. 'e cele mai multe ori se foloseste !idrocortizonul, deoarece acesta poate substitui ambii (ormoni. n cazul in care se utilizeaza alt medicament in loc de (idrocortizon, de genul prednisolon, "etilprednisolon sau de&ametazona este indicata administrarea si a unui compus care sa substituie aldosteronul (in mod uzual acest compus este fludrocortizonul). 'ozele sunt crescute in timpul copilariei, in timpul perioadelor de stress: leziuni, procedee c(irugicale sau infectii severe si in cazul in care se produce un stress emotional puternic. 0ste indicata administrerea suplimentara de sare. 'eoarece persoanele cu insuficienta adrenergica au tendinta de a pierde potasiu, este indicata suplimentarea dietei cu sare, in special in perioadele calduroase si umede sau atunci cand se fac e+ercitii fizice' #otusi, datorita faptului ca in boala Addison se retine potasiul, este indicata evitarea substituentilor alimentari de sare, ce contin saruri de cloruri de potasiu. Sunt indicate controale periodice la medic, pentru a monitoriza simptomele si tensiunea arteriala. Se vor efectua de asemenea analize periodice pentru monitorizarea nivelelor sangvine de potasiu, sodiu si cortizol. Criza adrenergica se trateaza in spital. 0ste indicata spitalizarea pana la remiterea crizei. Trata"ent a"$ulator %la do"iciliu& +entru pacientii cu boala Addison sunt indicate cateva principii de tratament: -edicatia trebuie luata zilnic, dupa recomandarile medicului. -edicamentele trebuiesc luate in acelasi moment al zilei, in momentul in care de obicei organismul are nevoie de (ormoni (de obicei cantitatea de (ormoni necesara este mai mare dimineata si mai mica seara). .u se fac restrictii de sare in dieta. ,rganismul are nevoie de o anumita cantitate de sare pentru ca rinic(ii sa

functioneze normal. n cazul bolii Addison probabil ca organismul pierde multa sare. n cazul simptomelor ce indica criza adrenergica se va administra o doza de de&ametazon, ca medicatie de urgenta si pacientul se va prezenta la medic in camera de garda. 0ste important ca bolnavii cu Addison sa aiba pregatita o in*ectie cu de+a"etazona tot timpul la indemana, in casa, in masina sau la servici. 0ste important sa se cunoasca modul de administrare al medicamentelor. Se indica scrierea instructiunilor de administrare sau educarea unei persoane pentru a administra medicatia de urgenta, in caz ca pacientul nu este in stare. 0ste indicat ca bolnavii cu Addison sa poarte o insigna de identificare, pentru a a*uta personalul medical sa diagnostic(eze mai repede si sa trateze de urgenta, in cazul in care bolnavul este inconstient, este ranit sever sau nu este capabil sa raspunda la intrebari. 0ste necesara monitorizarea periodica a greutatii, in special in cazul in care apetitul este scazut sau sunt perioade de diaree severa. Cantarirea se face de preferinta in acelasi moment al zilei si cu o cantitate de (aine asemanatoare. -onitorizarea tensiunii arteriale se face periodic. Tensiunea arteriala crescuta si apartia edemelor sunt semne ca medicatia trebuie a*ustata. Atunci cand apar ameteli dimineata la ridicarea din pat, inseamna ca a aparut !ipotensiunea arteriala' Se indica rela&area la marginea patului cateva minute inainte de a se ridica complet in picioare. n cazul unor boli sau perioadelor de stress se indica: - crestera dozelor de medicamente. +acientul trebuie sa fie informat asupra medicamentului a carei doza trebuie crescuta si valoare cu care trebuie crescuta - consultul de specialitate de urgenta atunci cand sunt infectii severe, cu febra inalta, tuse frecventa, arsuri la urinare' n cazul in care administrarea medicamentelor nu este posibila din cauza gretei sau a vomei este indicat consultul unui medic specialist. Educatia )acientului , persoana bolnava de boala Addison trebuie sa poarte tot timpul asupra sa un card cu detalii despre boala ei, care sa poate fi folosit in caz de urgenta. +e card trebuie sa scrie ca posesorul lui sufera de boala Addison si ca in cazul unui accident este nevoie sa-i fie in*ectat )33 mg de (idrocortizon. 0ste important ca aceste persoane sa poarte cu ei in e&cursii ac, siringa si o forma in*ectabila de (idrocortizon. n timpul perioadelor cu stres sau la aparitia infectiilor respiratorii doza de (idrocortizon trebuie marita. n cazul infectiilor serioase, a aparitiei starilor de voma sau diaree trebui contactat medicul. Aceste stari pot declansa o criza suprarenala. 0ste foarte util pentru toate persoanele suferind de boala Addison sa poarte o bratara cu informatii despre starea lor, pentru a atrage atentia personalului de urgenta in cazul unui accident.