Icoanele n Biserica Ortodox

de Printele John Whiteford

Ce este o icoan? O icoan este o imagine (de obicei bi-dimensionala) reprezentnd pe Hristos, sfinti, ngeri, evenimente biblice importante, pilde sau evenimente din istoria bisericii. Sf. rigore !ialogul ("ap al #omei la apro$. %&'-(')), vorbea despre icoane ca fiind Scriptura pentru analfabeti* +,eea ce scrisul prezinta cititorilor, imaginea prezinta celor nenvatati care o privesc, caci n ea -i cei ignoranti vad ce ar trebui sa urmeze. n ea pot citi analfabetii+ (/pistola ctre /piscopul Serenus din 0arsilia, 1"12 3, 4ol. 566, p. %7). ,elor care sugereaza ca acest fapt nu mai este relevant n epoca noastra le aducem aminte de rata mare a analfabetismului pe care o avem n epoca noastra, ntr-un segment ma8or al populatiei... copiii. 6coanele ne ridica mintile de la cele pamntesti la cele ceresti. Sf. 6oan !amasc9inul a scris, +prin icoane vizibile suntem condusi la contemplarea a ceea ce este divin -i spiritual+. "rin pastrarea memoriei celor pictati n icoane, suntem inspirati sa-i imitam. Sf. rigore de 1issa (apro$. 77'-7&%) povestea cum nu putea trece pe langa o icoana cu :vraam care-l 8ertfea pe 6saac +fara sa verse lacrimi+. ;ntr-un comentariu la aceste cuvinte, s-a spus la al Saptelea Sinod /cumenic, +!aca unui asemenea !octor imaginea i-a folosit -i i-a produs lacrimi, cu atat mai mult ea va aduce cainta -i-i va face bine celui simplu -i needucat+. Se nchina ortodocsii la icoane? ,restinii se roaga n prezenta icoanelor (asa cum evreii se rugau n prezenta icoanelor <emplului), dar nu la icoane. Fac icoanele minuni? "entru a pune aceasta ntrebare ntr-o perspectiva corecta, sa ncercam mai nti sa raspundem la cteva ntrebari* 2acea c9ivotul legamantului minuni (vezi 6osua 7*=%, = Samuel )*(, 3 Samuel ==-=3)> 4indeca sarpele de arama pe cei muscati de serpi (1umeri 3=*&)> :u nviat oasele profetului /lisei pe un om (3 6mparati =7*3=)> : vindecat umbra lui "etru pe bolnavi (2apte %*=%)> :u vindecat 9ainele lui "avel pe cei bolnavi -i au scos draci (2apte =&*=3)> #aspunsul la aceste ntrebari este !:, ntr-un anumit fel. <otusi, ca sa fim mai corecti, !umnezeu a fost ,el care a ales sa faca minuni prin aceste obiecte. ;n cazul c9ivotului -i a sarpelui de arama, avem de-a face cu imagini prin care s-au facut minuni. !umnezeu a facut minuni prin ramasitele profetului /lisei, prin umbra unui sfant -i prin lucruri care au fost doar atinse de un sfant. !e ce> "entru ca !umnezeu cinsteste pe cei ce 6l cinstesc (= Samuel 3*7'), ;si gaseste placerea n a face minuni prin sfintii ?ui, c9iar -i pe aceste cai indirecte. 2aptul ca !umnezeu poate sfinti lucruri materiale nu trebuie sa surprinda pe cei ce cunosc Scriptura. !e e$emplu, nu numai altarul templului era sfant, ci tot ce l atingea (/$od 3&*7@). : respinge adevarul ca !umnezeu lucreaza prin lucruri materiale nseamna a cadea n nosticism. "rin urmare, da, ntr-un sens larg icoanele pot face minuni, deoarece /l cinsteste pe cei ce-? cinstesc. Care este diferenta dintre nchinare i venerare? ,restinii ortodocsi nu se nc9ina la icoane n sensul n care cuvntul nc9inare este folosit n limba moderna. ,restinii ortodocsi venereaza icoanele, ceea ce nseamna ca le respecta pentru ca sunt obiecte sfinte -i pentru ca respecta pe cei pe care i reprezinta. 1u ne nc9inam icoanelor asa cum nu ne nc9inam steagului tarii. #espectul fata de steag reprezinta aceaasi atitudine ca -i fata de icoane, un fel de

venerare. :sa cum nu veneram lemnul sau vopseaua, ci persoana pictata n icoana, tot asa patriotii nu venereaza tesatura -i culorile, ci tara reprezentata de steag. :cesta a fost felul de gandire al celui de al Saptele Sinod /cumenic, care a decretat n al sau Oros* +:cesta fiind cazul, urmand calea mparateasca -i nvatatura de inspiratie divina a Sfintilor "arinti -i a <raditiei Aisericii sobornicesti - caci noi stim ca este inspirata de !u9ul Sfant, care se afla n ea decidem n mod corect -i dupa o lunga e$aminare, ca asemenea ,rucii sfinte -i datatoare de viata, la fel sfintele -i pretioase icoane pictate n culori -i impodobite cu pietre pretioase sau cu alta materie avand acelasi scop (epitedeios) sa fie puse n sfintele biserici ale lui !umnezeu, pe obiecte -i 9aine sfinte, pe pereti -i pe strazi, indiferent daca ele sunt icoane ale !omnului !umnezeu -i 0ntuitor 6isus Hristos, ale "reacuratei 2ecioare, Sfnta 1ascatoare de !umnezeu, sau ale ngerilor sau Sfintilor. ,aci ori de cte ori vedem reprezentarea lor prin imagini, ori de cte ori le privim, ne aducem aminte de prototipuri, i iubim mai mult, suntem ndemnati sa ne nc9inam sarutnd imaginea -i sa ne marturisim veneratia (prosBenesin), nu adevarate nc9inare (latreian) care, dupa credinta noastra este cuvenita numai naturii divine, dar n acelasi fel veneram imaginea ,rucii celei scumpe -i datatoare de viata, Sfnta /vang9elie -i alte obiecte sfinte pe care le cinstim cu tamaie -i lumanari, dupa obiceiurile naintasilor nostri. Caci cinstea data imaginii se adreseaza prototipului iar persoana care venereaza o icoana venereaza pe cel reprezentat de ea! "ntr#adevar aceasta este nvatatura Sfintilor nostrii $arinti i %raditia Sfintei Biserici so&ornicesti care a dus 'vanghelia de la un capat la celalalt al pam(ntului!+ /vreii ntelegeau diferenta dintre venerare -i nc9inare (adorare). Cn evreu pios isi saruta salul de rugaciune nainte sa -i-l puna -i saruta <ora nainte sa o citeasca n sinagoga. ,u siguranta 6isus a facut la fel, nainte sa citeasca Scriptura n sinagoga. "rimii crestini au nteles -i ei aceasta distinctie. ;n 0artira8ulul lui "olDcarp (care a fost un ucenic al Sfantului :postol 6oan, -i al carui martira8 a fost descris de credinciosii bisericii lui, care au fost martori), ni se spune cum unii au cautat sa-l influenteze pe magistratul roman sa nu le dea voie sa ia trupul Sfantului 0artir +ca nu cumva, s-a spus, ei sa renunte la cel rastignit -i sa nceapa sa se nc9ine la acesta. :ceasta s-a facut la ndemnul iudeilor, care au urmarit -i cnd era sa-l luam din foc, ei nestiind ca era imposibil pentru noi sa renuntam la Hristosul care a suferit pentru mntuirea ntregii lumi - desi fara pacat - sau sa ne nc9inam altuia. ,aci ?ui, care este 2iul lui !umnezeu, ne nc9inam, dar pe martiri i cinstim doar ca pe ucenici -i imitatori ai !omnului care merita aceasta pentru neegalata lor dragoste fata de ;mparatul -i ;nvatatorul lor... :tunci sutasul, vazand impotrivirea iscata de iudei, l-a pus n mi8loc -i l-a ars dupa obiceiul lor. !upa aceea noi i-am luat oasele, care erau mai de pret decat pietrele pretioase -i mai scumpe decat aurul curat, -i le-am asezat ntr-un loc potrivit. unde !omnul ne va ngadui sa ne adunam dupa cum putem, cu bucurie, -i sa sarbatorim martira8ul lui aducandu-ne aminte de cei care sau luptat de8a -i pregatindu-i pe cei care vor avea de luptat+ (0artira8ul lui "olDcap =@*3- 7. =E*=-7). )u interzice $orunca a *oua icoanele? Se pune ntrebarea ce nseamna +c9ipul cioplit+ n "orunca a doua> O ntelegere literala ar nsemna ca toate imaginile din <emplu calcau aceasta porunca. ,ea mai buna metoda sa aflam ce nsemnau cuvintele evreiesti folosite aici este sa aflam ce nsemnau ele pentru evrei. ,nd acestia au tradus-o n greaca, au folosit cuvantul +eidoloi+, adica +idoli+. ,uvantul evreiesc pesel nu este niciodata folosit cu privire la imaginile din <emplu. /ste deci clar ca pasa8ul se refera la imagini pagne, -i nu la imagini n general. Sa privim cu atentie pasa8ul din Scriptura* +Sa nu-ti faci c9ip cioplit (adic idol), nici o nfatisare a lucrurilor care sunt n ceruri, sau 8os pe pamnt sau n apele mai pe 8os decat pamntul. Sa nu te nc9ini naintea lor -i sa nu le slu8esti (nc9ini).+ (/$od 3'*)-%a). !aca interpretam aceste cuvinte ca referindu-se la orice fel de imagini, n mod clar 9eruvimii din <emplu calcau aceasta porunca. !aca nsa le interpretam ca referindu-se doar la idoli, orice contradictie dispare. 0ai mult dect att, daca te$tul se refera la toate imaginile, atunci c9iar -i carnetul meu de conducere este un idol -i o ncalcare a acestei porunci. Cna din doua* ori fiecare protestant care are carnet de conducere este un idolatru, ori icoanele nu sunt idoli.

?asnd de o parte pentru moment semnificatia cuvintelor +c9ip cioplit+, sa vedem ce ne spune de fapt te$tul. Sa nu faci $, sa nu te nc9ini la $, sa nu slu8esti la $. !aca $ F imagine, atunci nsusi <emplul calca porunca. !aca $ F idol, atunci nici <emplul, nici icoanele ortodo$e nu calc porunca. )u interzice *euteronom +,-+#-. orice nfatisari ale lui *umnezeu? Cum putem deci admite icoane ale lui /ristos? :cest pasa8 i nvata pe evrei sa nu--i faca o nfatisare falsa a lui !umezeu, pentru ca nu ?-au vazut. dar noi, crestinii credem ca !umnezeu S-a ntrupat prin persoana lui 6isus Hristos, deci putem nfatisa +ce am privit+ (= 6oan =*=). !upa cum a spus Sf. 6oan !amasc9inul* +;n vec9ime, !umnezeul nentrupat -i nemasurat nu a fost niciodata nfatisat. !ar acum ca !umnezeu a fost vazut n trup -i a vorbit cu oamenii, acestia pot face o nfatisare a lui !umnezeu asa cum ?-am vazut. 1u ma nc9in materiei, ci !umnezeului materiei, care a devenit materie pentru mine -i S-a cobort sa locuiasca n materie, care mi-a pregatit mntuirea prin intermediul materiei. 1u voi nceta sa cinstesc aceasta materie care mi-a daruit mntuirea. O cinstesc, dar nu ca !umnezeu.+ 0v(nd n vedere mpotrivirea iudeilor fata de imagini cum au putut primii crestini sa accepte icoane? 6coane pot fi gasite nu numai n catacombele crestine, ci -i n cele evreiesti din aceleasi perioade. "utem vedea, de e$emplu, icoanele evreiesti bine pastrate de la !ura-/uropos, un oras distrus de persieni n mi8locul secolului al treilea (ceea ce ne da o idee ct de recente ar fi putut fi). Cneori, n mod gresit, conceptiile lui 6osefus cu privire la icoane sunt considerate ca fiind cele prevalente la evrei n acea perioada. Cnul din te$tele mult citate este acela care se refera la rascoala care a avut loc atunci cnd romanii au pus un vultur imperial pe poarta <emplului. :cest episod nu este att de simplu cum ar crede unii. :cei evrei erau zeloti. 6osep9us, care povesteste aceste evenimente, a fost el nsusi unul dintre ei, dar a trecut mai trziu de partea romanilor. /l ne spune cum romanii au plasat acest vultur la intrarea n templu, iar poporul l- a dat 8os, privindu-l ca pe un sacrilegiu. ;ntrebarea este nsa ce i-a nfuriat pe evrei, imaginea n sine, ori faptul ca romanii o plasasera pe poarta <emplului. ,onceptile lui 6osep9us erau att de e$treme nct el considera ca pna -i nfatisarile de animale de pe 0area de :rama din <emplul lui Solomon ar fi fost pacatoase (:ntic9itati 4666,@,%). :titudinea generala a iudeilor fata de arta religioasa nu era de fapt att de iconoclasta. ;n <almudul palestinian gasim scris (n :boda9 Gara9 )Ed) +;n zilele lui #abbi Hoc9anan oamenii au nceput sa picteze imagini pe ziduri, iar el nu i-a oprit+ -i +;n zilele lui #abbi :bbun oamenii au nceput sa creeze imagini n mozaicuri, iar el nu i-a oprit+. <argumul "seudo-6onatan repeta porunca mpotriva idolilor, dar adauga, +o coloana cioplita cu imagini -i nfatisari poti sa-ti faci, dar sa nu te nc9ini la ele+. ,ele mai vec9i scrieri evreiesti pe care le avem contin ilustratii. "rintre acestea sunt imagini cu scene biblice, asemanatoare cu cele gasite la sinagoga din !ura /uropos (-i cu cele din biserica aflata alaturi de aceasta sinagoga) care a fost ngropata n secolul al treilea, cnd persienii au distrus orasul (vezi +/scavatiile de la !ura-/uropos conduse de Cniversitatea Iale -i de :cademia 2ranceza de 6nscriptii -i ?itere+, #aportul 2inal 466, "artea 6-a, Sinagoga, de Jarl H. Jraeling). /ste demn de remarcat ca cele mai timpurii icoane din catacombe erau n ma8oritate scene din 4ec9iul <estament -i icoane ale lui Hristos. "redominanta scenelor din 4ec9iul <estament arata ca aceasta nu era o practica pagna introdusa de anumiti convertiti, ci una evreiasca, adoptata de crestini. *aca icoanele sunt at(t de importante cum de nu le gasim n Scriptura? !e fapt le gasim n Scriptura - -i nca n multe locuriK Observati ct de frecvente erau ele n ,ort -i apoi n <emplu. /$istau imagini de 9eruvimi* "e c9ivot - /$. 3%*=E "e perdelele din ,ort - /$. 3(*=

"e perdeaua din Sfnta Sfintelor - /$. 3(*7= !oi 9eruvimi n ?ocul Sfnt - = 6mparati (*37 "e pereti - = 6mparati (*3& "e usi - = 6mparati (*73 "e alte lucraturi din <emplu - = 6mparati @*3&,7(

/$istau deci icoane ncotro ti ntorceai oc9ii. Chiar daca admintem ca icoanele sunt un fel de Scriptura unde era scris evreilor sa le venereze? Scriptura poruncea evreilor sa se nc9ine naintea c9ivotului, care avea pe el imaginea a doi 9eruvimi. ;n "salmul &&*%, se porunceste +;naltati pe !omnul, !umnezeul nostru, -i nc9inati-va naintea asternutului picioarelor ?ui, caci este SfntKL. Sa observam ca aici cuvntul Mnc9inareL este acelasi cu cel folosit n /$odul 3'*%, unde ni se porunceste sa nu ne nc9inam la idoli. ,e este +asternutul picioarelor ?ui+> ;n = ,ronici 3E*E, !avid foloseste aceasta e$presie referindu-se la ,9ivotul ?egamntului. "salmul && (&E n Septuaginta) ncepe cu imaginea !omnului care Msade pe 9eruvimiL (&&*=) -i sfrseste cu ndemnul de a ne nc9ina pe muntele ?ui cel Sfnt - ceea ce ntareste faptul ca n acest conte$t se refera la ,9ivotul ?egamntului. :ceasta fraza reapare n "salmul =73*@, unde este precedata de e$presia M9aide la locuinta ?uiL -i este urmata de c9emarea MScoala-<e, !oamne, vino la locul tau de odi9na, <u -i ,9ivotul maretiei <aleK+ /ste interesant ca aceasta e$presie este folosita n slu8ba din biserica referitor la ,ruce, -i legatura nu este ntmplatoare - pentru ca pe ,9ivot, ntre 9eruvimi se afla capacul ispasirii, peste care era stropit sngele 8ertfelor pentru pacatele poporului (/$od 3%*33, ?evitic =(*=%). )u a fost Sarpele de 0rama distrus tocmai pentru ca poporul l venera? !aca te uiti atent la pasa8ul acesta (3 ;mparati =E*)), observi ca Sarpele de :rama nu a fost distrus pentru ca poporul l respecta, ci pentru ca l transformasera ntr-un dumnezeu-sarpe numit 1e9ustan. )u au existat oare iconoclasti n &iserica chiar naintea protestantilor? :tunci cnd discutam despre icoane este important sa avem n vedere ca doua c9estiuni separate sunt adesea confundate* =. 1e este permis sa facem sau sa posedam icoane> 3. 1e este permis sa le veneram> !in 4ec9iul <estament este clar ca raspunsul la amndoua este !:. "rotestantii se opun venerarii icoanelor, dar de obicei nu se opun oricaror imagini, altfel nu ar avea carti ilustrate, televizoare sau tablouri. ;n afara de grupul :mis9, cu greu poti gasi un alt grup protestant care sa se opuna n mod consecvent tuturor imaginilor. "rotestantii se opun de obicei venerarii imaginilor, dar este interesant ca, daca ar fi consecventi, argumentele -i dovezile aduse de ei se potrivesc oricaror imagini. 6conoclastii, adesea citati de protestanti, aveau de fapt o ideologie opusa acestora. "e de o parte, iconoclastii au anatemizat pe toti cei care +ndraznesc sa nfatisezeN cu materiale -i culoriNL pe Hristos sau pe Sfinti O protestantii cad n aceasta categorie. "e de alta parte, ei au mai anatemizat -i pe cei care Mnu marturisesc pe pururea fecioara 0aria ca adevarata 1ascatoare de !umnezeu, mai presus de orice creatura vazuta sau nevazuta, -i nu cauta, printr-o credinta sincera, cererile ei adresate lui !umnezeu pe care ?-a purtatNL. /i au anatemizat -i pe Moricine care neaga folosul pomenirii SfintilorL (1"123, 4ol. =), p. %)%f). !e fapt, protestantii s-ar afla mult mai mult sub anatema iconoclastilor dect ortodocsii. "rotestantii aproba faptul ca iconoclastii se opuneau venerarii icoanelor, dar venerarea n sine nu era o problema pentru iconoclasti. /i se mpotriveau venerarii icoanelor pentru ca se mpotriveau icoanelor. /i nu se opuneau venerarii altor obiecte sfinte O de fapt venerau ,rucea fara nici un fel de rezerve (Haroslav "eliBan, Spiritul crestinismului rasaritean (('', =@''), ,9icago* CniversitD of ,9icago "ress, =&@), p.==').

"rotestantii mai citeaza anumiti parinti ai bisericii ca sa--i sustina pozitia. ,ele mai multe dintre aceste citate nu fac dect sa respinga idolatria, -i nu au nimic de-a face cu icoanele. ;n putinele cazuri n care sensul ar parea sa fie acesta (unele scrieri continnd adaugiri facute c9iar de iconoclasti), o interpretare consecventa ar cere respingerea oricaror imagini (nu numai a icoanelor din biserica). 1ici unul dintre aceste te$te nu atinge subiectul venerarii. ,anonul Sinodului din /lvira este adesea citat n spri8inul pozitiei iconoclaste. ;n canonul 7(, se declara, +Se stabileste ca n biserici sa nu fie picturi, pentru ca ceea ce este adorat nu poate fi pictat pe pereti+. ,9iar -i protestantii admit ca ntelesul acestui canon nu este att de clar ct s-ar parea. 1u se stie care a fost cauza acestui canon, nici ce ncerca el sa previna, fapt recunoscut c9iar -i de protestanti* +N(canonului 7( al sinodului din /lvira) nu i se poate da prea mare importanta, rostul lui nefiind cunoscut+ (/dPard Hames 0artin, O istorie a controversei iconoclaste, ?ondon* SocietD for t9e "romotion of ,9ristian JnoPledge, =&7', p.=&) "rin cuvintele folosite, acest canon nu poate fi interpretat ca o condamnare generala a imaginilor. 1u este clar ce se interzicea -i, mai ales, de ce. !iferitele interpretari variaza de la o interdictie a imaginilor n biserica, pna la ncercarea de a feri icoanele de pagni (posibil, dat fiind ca acest sinod s-a ntrunit n timpul persecutiilor). ;n oricare caz, se stie ca icoanele au fost folosite n bisericile spaniole att nainte, ct -i dupa acest sinod, fara nici un fel de controverse cunoscute. ;n orice caz, sinodul a fost unul local, niciodata proclamat la nivel ecumenic.