Zi de zi inem Dragostea n palma minii stngi.

Uit-te nc se mai vd liniile ei

Mai apucam pensia? Daca da, cine va mai cotiza la sistem pentru noi Comisia Europeana recomanda tarilor mem re sa aduca la acelasi nivel varsta de pensionare a !emeilor si barbatilor, astfel incat ambele categorii sa iasa din activitate atunci cand implinesc 65 de ani. Pornind de la aceasta solicitare a Uniunii Europene, Ministerul Muncii din Romania a propus un grafic de crestere graduala a varstei de pensionare. n acest moment, aceasta este de 5!," ani pentru femei si de 6#," ani pentru barbati, dar in $%#5 va a&unge la 65 de ani in cazul ambelor categorii. 'stfel, anga&atii care acum au pana in (5 de ani vor putea sa se bucure de pensie )asta doar in cazul in care vor mai e*ista salariati activi care sa cotizeze la sistem+, abia dupa ce implinesc 65 de ani. "Legea prevede ca, pana in 2030, varsta de pensionare a femeii este de 63 de ani. Acum varsta este de 59 de ani la femei si de 64 de ani la barbati, care pana in 20 5 va urca la 65. !uropa ne"a cerut sa a#ungem la egali$area varstelor. Am negociat ca acest lucru sa nu"l facem pana in 2030, ci pana in 2035. %arsta reala de pensionare este acum sub 5& de ani. 'ai mult de #umatate din cei care se pensionea$a nu au stagiul complet de coti$are", a e(plicat ministrul 'uncii, 'ariana )ampeanu. )*iar daca aceasta masura nu produce niciun efect in urmatorii 20 de ani, femeile care acum au pana in 45 de ani vor avea de suferit ca urmare a egali$arii varstei de pensionare. +recand insa peste discursurile populiste pe care politicientii le practica in momentul in care vorbesc despre varsta de pensionare, cred ca este mult mai sanatos sa vedem de ce impune ,! o astfel de masura- .ar e(plicatia este cat se poate de simpla si tine de deficitul fondului de pensii care nu se poate reduce decat prin ma#orarea varstei de pensionare. /e place sau nu sa recunoastem, adevarul este ca nu prea mai sunt bani pentru ac*itarea pensiilor. Ban pe ban, pana la pensie 0tudiul ")ine va plati pensiile decreteilor-", lansat de !(pert 1orum la sfarsitul anului trecut arata ca ma#orarea varstei de pensionare 2este singurul scenariu in care fondul a#unge sa nu mai aiba deficite, in timp ce pensia viitorilor pensionari nu ar fi afectata negativ. )elelalte scenarii care ar duce la o scadere a deficitului sunt trecerea mai rapida la inde(area valorii pensiei cu inflatia si nationali$area sau plafonarea contributiilor la 3ilonul .. 4pensiile private obligatorii5, insa in niciunul din aceste scenarii fondul nu a#unge in ec*ilibru, fiind in continuare nevoie de subventii de la bugetul de stat6. 3e termen lung, sistemul de pensii din 7omania este sub presiune din multe directii. .n primul rand, tendintele demografice de imbatranire sunt foarte accentuate."8esi in momentul de fata, 7omania are o populatie mai tanara fata marea ma#oritate a statelor europene, in urmatorii 50 de ani va a#unge in grupul tarilor cu cea mai imbatranita populatie", se mentionea$a in studiu. )onform progno$ei )omisiei !uropene, proportia tinerilor 409 4 ani5 va scadea in perioada 20 092060 cu circa 3&:, iar proportia persoa" nelor active 4 5964 ani5 se reduce in aceeasi perioada tot cu aproape 3&:. .n sc*imb, populatia de 65 ani si peste aceasta varsta va avea o pondere din ce in ce mai mare, a#un" gand in anul 2060 sa repre$inte aproape 35: din populatie.)resterea cea mai spectaculoa" sa va fi pe segmentul de peste &0 ani de ani care va fi mai numeros 4 3,3: din total populatie5. .n sc*imb copiii intre 09 4 ani vor repre$enta doar ,&: din total populatie. +oate aceste date statistice arata foarte clar ca pericolul ca sistemul de pensii, dar si cel de sanatate sa intre in colaps este ma#or. )e putem face noi pentru a nu ne tre$i ca la batranete nu avem din ce trai- Analistii recomanda o singura solutie; economisirea indivi" duala. !ste bine sa punem ban pe ban si pentru pensie, dar si pentru a ne asigura sanatatea. < sa fie foarte greu pentru o persoana care se apropie de 65 de ani sa fie la fel de

productiva ca una cu mult mai tanara. 'ai ales in ca$ul sectoarelor de activitate care impun munca fi$ica pastrarea unui anga#at cu o asemenea varsta este aproape imposibila. .ar daca oamenii nu vor putea munci, nu vor avea alta solutie decat pensionarea anticipata ce presupune o diminuare drastica a veniturilor. Ministerul Muncii, Raport de -,$- pensionari la un salariat "umarul total al pensionarilor era# la !inele lunii martie $%&'# de (#$() milioane persoane# in scadere cu *$.((% persoane !ata de perioada corespunzatoare a anului $%&$ si cu $).*+% persoane !ata de s!arsitul lunii decem rie $%&$. Astfel, avand in vedere efectivul salariatilor, de 4.360.500 persoane la sfarsitul lunii martie 20 3, comunicat de .nstitutul /ational de 0tatistica, s"au inregistrat ,2 pensionari la un salariat, fata de ,23 pensionari la un salariat, la finele anului trecut, conform statisticilor publicate de 'inisterul 'uncii, 1amiliei, 3rotectiei 0ociale si 3ersoanelor %arstnice. 8in total, &&,9&: erau pensionari de asigurari sociale de stat 44.6=&.=50 persoane5 si ,02: pensionari agricultori 45=9.220 persoane5. )onform informatiilor furni$ate de )asa /ationala de 3ensii 3ublice, in luna martie 20 3, din totalul pensionarilor de asigurari sociale de stat, 29,52: aveau pensii sub 650 lei 4pensia medie fiind de & 2 lei5. 0alariul minim brut pe economie era, la nivelul lunii martie 20 3, =50 lei si castigul salarial mediu brut 2.23 lei, pensia medie repre$entand 36,39: din castigul salarial mediu brut si 50,22 : din castigul salarial mediu net 4 .6 = lei5. La 3 martie 20 3, comparativ cu perioada similara a anului trecut, numarul pensionarilor de asigurari sociale de stat a fost mai mic cu 36.200 persoane, iar pensia medie a fost mai mare cu 34 lei. Astfel, in aceasta perioada pensia medie, pentru pensionarii de asigurari sociale de stat, a crescut cu 4,3= :, in timp ce indicele preturilor de consum a crescut cu 5,25:, re$ultand o depreciere in termeni reali a pensiei medii. La sfarsitul lunii martie 20 3, proportia cea mai mare din cadrul pensionarilor de asigurari sociale de stat o aveau pensionarii pentru limita de varsta " =0,2 :, corespun$a" toare unui numar de 3.2&4.996 persoane. 7aportata la pensia totala a pensionarilor de asigurari sociale de stat 4& 2 lei5, pensia acestora 4935 lei5 a fost in luna martie 20 3 cu 5, 5: mai mare, respectiv cu 23 lei. 8in totalul pensionarilor de asigurari sociale de stat cu pensie anticipata si pensie anticipata partiala, femeile repre$entau 5&,&4:, iar pentru limita de varsta 53,=:. 3entru toate categoriile, femeile aveau pensii mai mici decat barbatii. .n ceea ce priveste pensionarii proveniti din fostul sistem de asigurari sociale pentru agricultori, in numar de 5=9.223 persoane la sfarsitul lunii martie 20 3, &9,&6: primeau pensii pentru limita de varsta, , 0: pensii de invaliditate si 9,04: pensii de urmas. 3ensia medie era de 32& lei, cu 5 lei mai mare decat in luna martie 20 2. 3ensionarii cu limita de varsta aveau o pensie medie de 34= lei, cu 5 lei mai mare decat in luna martie 20 2. La sfarsitul lunii martie 20 3 se aflau in plata &6& de beneficiari de a#utor social tip pensie, cu &9 persoane mai putin decat in perioada corespun$atoare a anului trecut, a#utorul social mediu pe care l"au primit fiind in cuantum de 200 lei. .n trimestrul . 20 3 s"au acordat conform Legii nr. 49> 99 privind acordarea de indemni$atii si sporuri invali$ilor, veteranilor si vaduvelor de ra$boi si Legii nr. 44> 994 privind veteranii de ra$boi, precum si unele drepturi ale invali$ilor si vaduvelor de ra$boi, drepturi in valoare medie de 33 lei>persoana pentru 60.54= persoane, cu 24.=25 persoane mai putin fata de perioada corespun$atoare a anului trecut. .n privinta evolutiei pensiilor private 43ilonul ..5 din 7omania, la 3 martie 20 3, tendinta manifestata de la inceputul functionarii sistemului este in trend ascendent constant. La sfarsitul lunii martie 20 3, 5.&&6.606 persoane participau la fondurile de pensii administrate privat 3ilonul .., cu 23=.3&& 44,20:5 persoane mai mult decat in

perioada corespun$atoare a anului trecut. )ei mai multi participanti la sistemul pensiilor private sunt cei cu varste cuprinse intre 25"35 ani 42.30=.26& persoane5. .ranta trebuie sa reformeze sistemul de pensii si sa reduca ta*ele pe forta de munca ,ranta tre uie sa re!ormeze sistemul de pensii pana la s!arsitul anului si sa reduca costurile anga-atorilor cu !orta de munca# in sc.im ul prelungirii perioadei in care tre uie sa scada de!icitul ugetar su limita de '/ permisa in UE# au transmis# vineri# ministrii de ,inante ai statelor mem re. 0inistrii au sustinut recomandarile detaliate ale Comisiei Europene# din luna mai# privind re!ormele necesare in ,ranta# in po!ida opozitiei 1arisului ca e2ecutivul comunitar nu poate 3dicta3 politicile interne ale tarii. 1ranta recunoaste ca trebuie sa ec*ilibre$e sistemul costisitor de pensii si sa recastige competitivitatea economica pentru a iesi din recesiune, scrie cotidianul /e? @orA +imes citat de 'ediafa(. 7ecomandarile detaliate ale )omisiei asupra reformelor, mai ales in privinta pensiilor, i"au calcat insa pe nervi pe france$i, iar presedintele 1rancois Bollande a insistat ca 1ranta va sc*imba lucrurile in propriul sau ritm. 'inistrii de 1inante din ,! au reluat vineri mesa#ul )omisiei, afirmand ca posibilele masuri ar putea include e(tinderea perioadelor de contributie la sistemul de pensii si revi$uirea unor programe speciale, fara insa a creste povara contributiilor sociale pentru anga#atori. "0istemul de pensii va a#unge la deficite uriase pana in 2020 si sunt necesare masuri urgente pentru a remedia situatia", se arata intr"un comunicat comun al ministrilor. ,rantei i s-a recomandat si sa simpli!ice sistemul de ta2e# sa ridice restrictiile pentru unele pro!esii# sa controleze c.eltuielile ugetare si sa re!ormeze urgent sistemul de ene!icii pentru someri. 0inistrii de ,inante au prelungit cu inca doi ani termenele pana la care ,ranta# 4pania# 1olonia si 4lovenia tre uie sa reduca de!icitele ugetare su '/ din 156. 7landa si 1ortugalia au primit e2tensii de cate un an# in timp ce 6elgia tre uie sa respecte limita de '/ in acest an. 0ursa; 1inantistii.ro ( alimente pe care sa le mananci cu coa&a cu tot "u ne gandim la asta# dar si plantele au modul lor de a se lupta cu stresul. 1entru a se prote-a# isi concentreaza compusii care le vindeca in straturile e2terioare# similar modului in care noi# oamenii# ne construim !ortarete pentru a tine dusmanii la distanta. 0i, totusi, renuntam adesea la coa#a alimentelor, neintelegand cat de importanta poate fi aceasta pentru noi. 8ata viitoare cand mananci unul din produsele de mai #os, nu renunta la coa#a. Migdale: /u cumpara migdale fara coa#a aceea maronie, caci ea prote#ea$a sistemul digestiv. ,n studiu publicat in Cournal of /utrition spune ca aceasta are flavonoi$i importanti care, combinati cu vitamina ! din pulpa, a#uta la scaderea colesterolului. )and mananci migdale deco#ite, puterea de reducere a L8L"ului este diminuata. Citrice: 3une coa#a de portocala rasa in deseturi 4cumpara varietati organice insa5. .ncearca sa pui $oa#a de lamaie si in paste. Ai incercat vreodata coa#a rasa de grapefruit in salate- ! delicioasa. )oa#a de portocale inmuiata in ciocolata este delicioasa si buna pentru sanatate. 0i asta pentru ca e(ista de patru ori mai multe fibre in coa#a citricelor decat in fructele insisi. 'ai mult, un studiu din 20 3 arata cum coa#a de portocala contine un compus natural care lupta impotriva cancerului. Merele: )u cat patrun$i mai adanc in mar, cu atat gasesti mai putini nutrienti. Ducura"te de fruct cu totul. 0tudiile arat cum coa#a de mar a#uta la reducerea colesterolului rau si la reducerea grasimilor din sange, prote#andu"ne de boli de inima, obe$itate si

diabet. )oa#a a#uta la *ranirea musc*ilor, prevenind atrofierea acestora in anii tar$ii ai vietii. Ceapa: 0urprin$ator, cercetarile arata ca foita de ceapa are flavonoi$i, substante antiinflamatorii si antio(idanti. 3une ceapa cu totul in supa si, la sfarsit, o poti indeparta, dar vei avea sanse mai mari sa fructifici puterile ei vindecatoare. Dead Doctors Don/t 0ie 1 Doctorii morti nu mint. )Partea + 8r. Eallac* este vestit la ora actuala in America. .n anul 99 a fost promovat pentru acordarea premiului /obel. )eea ce o sa aflati din aceasta brosura va poate sc*imba total parerile despre medicina actuala si astfel, va poate sc*imba radical soarta, la fel si celor apropiati. )ititi si veti fi uimiti de cat de folositoare si de simple sunt aceste sfaturi. 0unt foarte bucuros ca ne"am intalnit asta$i. !u am crescut la o ferma, la sud de 0aint9Louis. .n anii 50 am inceput cu cresterea vitelor pentru carne. 8aca sunteti in domeniu in ceea ce priveste cresterea si inmultirea bovinelor, atunci, probabil stiti ca singura cale de a castiga bani la tara este de a cultiva singuri *rana. /oi tocam porumbul, boabele si faina la moara si adaugam in acest continut vitamine si minerale. Asa preparam noi *rana bovinelor. 8e#a dupa 6 luni, aceste vite puteau fi e(puse la piata si vandute. /oi efectuam o selectie, pastrand cele mai mari cornute. 0i ce"i interesant, facand acest lucru pentru vite, noi insine, va imaginati, nu foloseam niciun fel de minerale si vitamine, insa eram tineri si doream sa traim pana la varsta de 00 de ani, fara niciun fel de boli si nea#unsuri. Acest lucru m"a framantat foarte mult si l"am intrebat pe taica"meu; 9 +ata, spune"mi, de ce nu faci si pentru noi acelasi lucru, pe care"l faci pentru viteAtunci tata m"a facut sa gandesc corect, spunandu"mi; 9 'ai bine taciF tu trebuie sa pretuiesti faptul ca $ilnic mananci produse proaspete de la fermaF sper ca intelegi acest lucru- !u, desigur, n"am mai intrebat nimic, pentru ca nu voiam sa ma lipsesc de pran$ sau de masa de seara. 'ai tar$iu, am intrat la 0coala Agricola si primind o diploma, m"am speciali$at in domeniul $oote*niei, a culturilor de camp si a solului. ,lterior, am plecat pentru 2 ani in Africa. Acolo mi"am reali$at visul din copilarie, de a lucra cu 'aur 3arAins. 'ulti dintre voi il tineti minte dupa cartea sa. !ste un om e(traordinar. 8upa 2 ani am primit o telegrama si o invitatie de a lucra la Gradina Hoologica din 0aint9Louis. .nstitutul /ational al 0anatatii i"a oferit Gradinii Hoologice o suma in valoare de =&000 I si ei aveau nevoie de un veterinar care sa le faca autopsii animalelor ce mureau de moarte naturala. !u am fost de acord, dar desigur eram nevoit sa fac autopsii la animalele care mureau nu numai in aceasta gradina $oologica, ci si in gradinile $oologice din DruAuds, )*icago, /e?"@orA etc. 0ub raspunderea mea era nu numai autopsia animalelor decedate pe cale naturala, ci si sa gasesc si sa urmaresc speciile 4e(emplarele5 suprasensibile la poluarea mediului incon#urator, deoarece la inceputul anilor 60, nimeni nu stia nimic sigur despre problemele ecologice si despre catastrofe. ,rmarind cau$ele deceselor oamenilor si ale animalelor, eu am efectuat =.500 autopsii si am a#uns la urmatoarea conclu$ie; .iecare om sau animal decedat pe cale naturala a murit din cauza 2ranei sarace, adica din cauza deficientei de substante nutritive. 7e$ultatele anali$elor c*imice si bioc*imice aratau, cu e(actitate documentara 4informativa5, ca moartea pe cale naturala este cau$ata de alimentatia incorecta si acest lucru ne"a uimit atat de mult, incat m"am intors la istorioara cu vitele. Am scris =5 de articole si lucrari, & manuale in colaborare cu mai multi autori si o carte, singur. )artea a fost vanduta cu 40 I, studentilor de la medicina. 'i"am publicat te$ele in =00 de $iare si reviste, am participat la cateva emisiuni +% etc. 8ar, in aceasta perioada, lucrarile mele referitoare la nutritie ii interesa pe foarte putini. )e"mi ramanea de facut-

Am fost nevoit sa ma intorc la invatatura si sa devin medic, iar acest lucru mi"a permis sa folosesc toate cunostintele despre nutritie, acumulate si din sfera veterinara. 0i acum nu"i de mirare ca totul a inceput sa functione$e. Am petrecut 5 ani la +oreAmint, 0tatul <regon si ma ocupam cu practica medicala clasica. Asta$i vreau sa va impartasesc si dvs. cunostintele capatate, conclu$iile si re$ultatele la care am a#uns in acesti 0" 2 ani si, daca luati din aceasta lectie macar 0: din ceea ce o sa cititi, o sa va puteti pa$i de multe neplaceri, suferinte, o sa economisiti o gramada de bani si o sa va prelungiti cu multi ani, viata. /"o sa castigati acesti ani suplimentari, n"o sa atingeti potentialul. genetic, fara nicio straduinta din partea dvs. Acum vreau sa va spun ceva foarte important; P34E54 '0U0 6E5E4 7 '0 0356E8 4'4 8 E4 E94E DE -$% :-(% DE '5 . .n momentul actual, putem enumera doar 5 natii in care oamenii traiesc pana la varsta de 20" 40 de ani; In Orient, in Tibet si in China de Sud. Acesti oameni au fost enumerati inca in anul 964, de catre 8#emson Bilton, care a scris cartea J<ri$ontul pierdut6. )el mai batran om, conform datelor acelei carti 4desi nu neg ideea unei e(agerari5, era doctorul Li din )*ina, nascut in +ibet. La varsta de 50 de ani, a primit de la conducerea )*inei un act care adeverea faptul ca avea acea varsta si ca s"a nascut in anul 6==. )and a implinit varsta de 200 de ani, el a primit al doilea )ertificat. Acest act adevereste faptul ca el a decedat la varsta de 256 de ani, in anul 933, despre acest lucru scriindu"se in /e?"@orA +imes si London +imes, unde totul era foarte bine argumentat si demonstrat prin acte. .n 3aAistanul oriental, locuia un grup de oameni care erau numiti Doga$i. Acesti oameni erau vestiti prin longevitate. !i traiau 20" 40 ani. .n anul 9=3, in numarul din ianuarie al revistei "ational 8eograp.ic s"a publicat un articol aparte despre oamenii care au trait peste 00 de ani. Aceste materiale erau insotite de fotografii e(traordinare prin calitatea carora era vestita acea varsta. 8in acea multitudine de fotografii, am memorat 3. 3e una din ele era ilustrata o femeie de 36 de ani. !a sedea in fotoliu si fuma o tigara cubane$a, bea vodca si lua parte la o petrecere. 0e distra de minune, fara a fi legata la pat, intr"unul dintre acele a$ile pentru batrani, unde trebuia sa platesti 2000I din contul tau bancar. !a se bucura de viata, la cei 36 de ani. .n alta fotografie erau ilustrate doua cupluri sarbatorind 00 si respectiv 5 ani de la casatorie. 3e a treia fotografie era aratat un barbat care culegea ceai in muntii Armeniei, ascultand un mic aparat de radio. )onform marturiei lui si ale inscrisurilor datelor de nastere ale copiilor lui, el avea varsta de 6= de ani 9 fiind cel mai batran om de pe planeta, in acea perioada. .n emisfera de sud, indienii sunt recunoscuti prin longevitate, fiind vestiti printre oamenii !cuatorului care au locuit in An$i, la sud"est de 3eru, la fel sunt vestite si teritoriile +iti"KaAa si 'ac*u"3icc*u. 7epre$entantii celui mai vec*i trib +iti"KaAa, traiesc 20 de ani. 'argaret 3ic*, de origine americana, din statul %irginia, este inscrisa in cartea recordurilor JG,./!00 D<<K6, ca fiind cea mai batrana americanca. !a a decedat la varsta de 5 ani, din cau$a alimentatiei insuficiente. 'ai e(act, ea a murit in urma unei caderi. )are din voi imi va spune din ce cau$a putea ea sa moara- )orect, din cau$a osteoporo$ei. 1emeia a murit din cau$a deficientei de calciu in organism. !a nu era bolnava de vreo boala cardiovasculara si nici de cancer si nici de diabet. !a a murit la 3 saptamani dupa cadere, deoarece in organismul ei nu era suficient calciu. 1iica ei ne"a spus un lucru foarte interesant; inainte sa moara, '. 3ic* avea o insistenta atractie fata de dulciuri. Aceasta boala este cunoscuta sub numele de 3anica. 8espre acest lucru vom vorbi un pic mai tar$iu.

Dar, de obicei, daca va rasfatati prea mult cu ciocolata sau dulciuri, aceasta inseamna ca organismului dvs. nu i a!unge Cromul si "anadiul. .ntr"una dintre tarile lumii a treia, in /igeria, conducatorul tribului Daule a decedat la varsta de 26 de ani. La inmormantare, una dintre sotiile sale se lauda ca, atunci cand i"a murit sotul, el avea toti dintii la locul lor si toti erau dintii proprii, niciunul nefiind sc*imbat, iar aceasta a fost posibil datorita faptului ca si celelalte organe isi indeplineau functiile, in limitele normale. ,n barbat din 0iria a decedat la varsta de 33 de ani, in iulie 993. !l a fost inscris in cartea recordurilor Guiness DooA, nu datorita varstei si nici pentru ca la varsta de &0 de ani s"a casatorit pentru a patra oara, ci pentru ca incepand cu acea varsta a devenit tata a 9 copii. 8aca o sa calculati ca pentru fiecare copil e nevoie de 9 luni plus un an pentru alaptare si inca un an pana la urmatoarea sarcina, o sa re$ulte ca acest barbat a devenit tata si dupa varsta de 00 de ani. Acesta a fost motivul pentru care a fost inscris in cartea recordurilor. Asa ca, sa nu va scada moralul baieti, deoarece mai este o sperantaL Iar acum, putina stiinta# .n noiembrie 993, in Ari$ona, s"a efectuat un e(periment foarte interesant. +rei cupluri au petrecut 3 ani in i$olare, unde se *raneau cu alimente si *rana sanatoasa, inspirau aer curat si beau apa curata, fara impuritati. )and s"a inc*eiat e(perimentul, au fost e(aminati de medicii gerontologi din ,niversitatea )aliforniana din Los Angeles. +oate datele anali$elor sangelui si a altor functii vitale ale organismului au fost introduse in computerul ,niversitatii din Los Angeles. 3rogno$a computerului a fost urmatoarea; daca acesti oameni ar continua sa traiasca in acest regim, ei ar putea trai pana la varsta de 65 de ani. 0i toate acestea demonstrea$a ca sa traiesti 20" 40 de ani, e posibil. Asta$i, longevitatea medie a oamenilor este de =5,5 ani, iar longevitatea medie a unui magistru sau medic este de doar 5& de ani. Asa ca, daca doriti sa castigati de la viata, inca 20 de ani 4statistic vorbind5, nu dati la facultatea de medicina. 0unt doua lucruri esentiale care trebuie urmarite, pentru a face parte dintre longevivi. 8aca intr"adevar doriti sa a#ungeti pana la varsta de 00" 40 de ani, este foarte important; . .n primul rand trebuie sa va feriti de pericole, sa nu calcati pe Jgrenade6, adica sa va feriti de pericolele pentru care nu merita sa riscati. 8esigur, daca #ucati ruleta ruseasca, fumati, beti, va avantati spre mi#locul autostra$ii cu mare vite$a, in timpul orei de varf, atunci aveti putine sanse sa a#ungeti la varsta de 20 de ani. +oate acestea suna *a$liu, caci nici nu va imaginati ca mii de oameni mor anual, din aceasta cau$a. 0i eu vreau ca voi sa va ganditi asupra acestui lucru. 2. .n al doilea rand, trebuie sa faceti numai acele lucruri care va fac bine. Organismului dvs. le sunt necesare $% de suplimente nutritive: &% minerale, '( vitamine, ') aminoaci*i de ba*a si proteine si + aci*i grasi. In total $% suplimente in dieta *ilnica. .n ca$ contrar, in organism vor aparea bolile cau$ate de insuficienta acestora. Asta$i, despre aceste lucruri scrie in $iare, se vorbeste la +% si la posturile de radio. 'edicii discuta permanent cu noi despre aceste lucruri, numai ca nu datorita obligatiei profesionale ca medic. 0a nu credeti ca medicii sunt aceia care le cer revistelor sa publice aceste materiale, nu. Acest lucru se intampla deoarece, aceasta informatie contribuie la van$area revistelor. Articolul meu preferat a aparut in revista +imes, in data de 06.04. 992 si daca nu l"ati citit, va recomand insistent sa faceti rost de acest articol din orice biblioteca, sa faceti cateva (ero("uri si sa le atarnati pe usi, pe frigider si la baie. .n acest atotcuprin$ator reporta# se spune ca, vitaminele sunt in stare sa stagne*e cancerul, bolile cardiovascu lare si actiunea distrugatoare , imbatranirea.

.n acest articol de 6 pagini este doar o singura fra$a negativa, spusa de medicul caruia autorul reporta#ului i"a adresat urmatoarea intrebare; 6Ce parere aveti despre vitamine si minerale, ca suplimente alimentare pentru hrana noastra -. 0i iata ce raspunde acest medic; 9 /olosirea vitaminelor nu e de niciun folos, toate vitaminele si mineralele ca suplimente fac doar ca urina noastra sa fie mai scumpa. 8aca am traduce aceste cuvinte pe intelesul tuturor, atunci re$ulta ca noi, urinam dolari, adica c*eltuim dolarii, fara niciun folos. 0i daca aceasta s"a publicat, inseamna ca este ceva. 8ar iata, ce as vrea sa spun, referitor la acest lucru, dupa ce am efectuat =.500 de autopsii la 4.500 de diferite animale din toata lumea si la 3000 de oameni, care intotdeauna doreau sa fie sanatosi, personal avand copii si nepoti; Daca nu investesti in tine insuti, in minerale si vitamine, atunci vei investi in bunastarea oamenilor din domeniul medicinii. !u sunt ferm convins de faptul ca noi contribuim la imbogatirea medicilor. .n perioada dintre anul ==6 si cel de"al doilea ra$boi mondial, 0,A a c*eltuit aproape & miliarde I pentru mentinerea sanatatii, pentru cercetarile stiintifice din domeniul sanatatii. Acum insa, pentru studiile in domeniul sanatatii se c*eltuiesc ,2 miliarde I anual si tot nu e suficient. 0i fiecare vrea ca asistenta medicala sa fie gratuita. !u vreau sa va spun ca daca noi am folosi in gospodariile agricole 9 mai concret, in fermele pentru cresterea si inmultirea animalelor 9 sistemul din medicina de tip uman, c*iftelele dvs. va vor costa 2=5I pentru 0,5 Ag de c*iftele, iar daca dvs. va veti folosi de sistemul gospodariilor agricole, care la noi foloseste in $oote*nie asigurarea unei familii de 5 persoane, ar fi de 0I pe luna. Asadar, puteti sa faceti alegerea. !u sunt sigur ca deoarece noi contribuim la imbogatirea medicilor prin intermediul asigurarilor, ta(elor guvernamentale, la fel si ei ne datorea$a noua cate ceva. !i ar trebui sa ne trimita macar scrisori cu caracter informatio" nal, despre re$ultatele ultimelor cercetari 4descoperiri5 medicale. 'acar unul dintre dvs. pre$enti aici in sala a primit vreodata o asemenea informatie de la medicul sau- /u. .nteresant, nu"i asa- .nsa, eu am o cantitate mare de informatii, pe care o puteti primi. %reau s"o impart cu dvs. 3rima informatie; 01C2301 45ST3IC ,nii dintre dvs. au au$it ca ulcerul gastric este cau$at de stress, insa cu 50 de ani in urma, noi medicii veterinari stiam ca ulcerul gastric la porci apare din cau$a bacteriilor. /oi nu ne putem permite o operatie costisitoare pe stomacul porcului si, c*iar daca ne"am fi permis, atunci cotletele dvs. de porc v"ar fi costat 2=5I>0,5Ag. )u a#utorul medicamentu" lui bi*mar, am putut preintampina si trata ulcerul gastric la porci, fara nicio implicatie c*irurgicala. /oi asa am si facut, iar tratamentul ne costa apro(imativ 5I pentru un porc. !ste facut cu a#utorul bi$marului, a altor minerale si tetraciclinei. .nstitutiile nationale au declarat doar din februarie 994, ca ulcerul gastric este cau$at de bacterii si nu de stres si ca poate fi tratat. .nsa cercetatorii in medicina spuneau de obicei ne arata un rezultat promitator# care ar putea !i ene!ic, iar acum institutele nationale folosesc cuvantul tratare fara subintelesuri. !i spun tratata prin metoda combinarii mineralului bi$mar si tetraciclinei. )elor care nu stiu ce inseamna bi$mar e suficient sa intre in orice maga$in alimentar sau farmacie si sa cumpere cu 2 I o sticluta cu un continut de culoare ro$. Acest produs se numeste 6eptobi*mar. Asadar, folosind mineralul denumit mai sus, puteti trata ulcerul gastric. 0i iarasi aveti in fata o alegere; sa va tratati cu 5 I sau permiteti sa va taie. Alegerea va apartine. .n continuare, care e a doua cau$a a mortalitatii la americani- 8a, este o boala inspaimantatoare; C57C2301

.n septembrie 933 la .nstitutul /ational <ncologic al 0colii de 'edicina din Doston, in urma urmaririlor bolnavilor de cancer, s"a inaintat o declaratie despre descoperirea dietei antimicotice. 8educerile au re$ultat pe ba$a cercetarilor care se efectuea$a in )B./A. )a regiune de cercetare a fost aleasa provincia c*ine$a Minai, deoarece acolo s"a inregistrat cel mai inalt nivel de imbolnaviri de cancer. +imp de 5 ani au fost cercetati 29.000 de oameni. Li se administrau vitamine si minerale, in do$e de doua ori mai mari decat normele recomandate la americani 9 adica, daca do$a $ilnica recomandata de %itamina ) era de 60 mg, bolnavii primeau 20 mg. Alan 3oll 9 omul caruia i s"au acordat doua premii /obel, spunea ca, daca vreti sa preintampinati cancerul cu a!utorul "itaminei C, atunci trebuie sa folositi '%% mg *ilnic. 0i iata re$ultatele; 'edicii care se opuneau acestei idei, care nu erau de acord cu Allan 3oll, sunt de#a pe lumea cealalta 4sa le fie tarana usoaraL5, iar Alan 3oll traieste si petrece. !l are 96 de ani, lucrea$a cate 4 ore>$i, = $ile>saptamana, locuieste la o ferma in )alifornia si preda la ,niversitatea californiana din 0an 1rancisco. 8vs. va ramane sa alegeti; sa ascultati de sfatul medicilor decedati sau sa tineti cont de parerea dr. 3oll. 5sadar, e normal sa primesti 8itamina 7 in cantitate dubla, 8itamina ' in cantitate dubla si ;inc, Riboflavina, Molibden, 7alciu etc. Insa o grupa de substante este e8trem de importanta: 8itamina E, <eta: carotenul si 9eleniul. 5ceste + elemente trebuie primite in do*a dubla, *ilnic. 8aca prin aceasta o sa aveti numai 50 : beneficii, de#a e bine. .n grupul pacientilor carora li se administrau vitamina !, Deta"carotenul si 0eleniul, timp de 5 ani, mortalitatea, in toate ca$urile a sca$ut cu 0:, adica 0 oameni din fiecare 00 de bolnavi care erau condamnati la moarte au supravietuit, iar in situatia bolnavilor de cancer care urmau sa moara si au primit aceste 3 componente, 3 din 00 au supravietuit. .n provincia Minai predominau bolile de cancer stomacal si al tractului digestiv. 8intre bolnavii care au luat parte la e(periment au supravietuit 2 de oameni din 00. 0i in acest ca$, medicul dvs trebuia sa va trimita aceasta informatie, iar daca nu dorea sa"si asume raspunderea, atunci putea macar sa va informe$e, ca sa puteti alege singuri. 8in acest motiv, un asemenea comportament fata de pacienti mi se pare pur si simplu ridicol, iar pe de alta parte este o dovada a indiferentei din partea lor. .n continuare, 53T3IT5 8in septembrie 993, in .nstitutul de medicina Bar?ard si in 0pitalul din Doston s"au efectuat tratamente cu proteine de gaina, asupra bolnavilor cu articulatiile tumefiate in urma artritei. !rau selectati bolnavii a caror stare nu se imbunatatea in urma tratamen" tului medicamentos. Acestor bolnavi li se administrau in#ectii de aspirina, me$otri(ida, prednisolon, corti$on, diferite proceduri de fi$ioterapie. ,nicul lucru care ramanea de facut era interventia c*irurgicala pentru inlocuirea articulatiei. Atunci eu am spus 9scultama un pic# acesti oameni au suportat dureri atat de mult timp si daca ei vor !i de acord sa su!ere inca *% de zile# adica doar ' luni# eu voi !ace un mic e2periment care ar putea sa-i a-ute Au fost de acord 29 de oameni. Acesti 29 de oameni, pentru care toate posibilitatile fusesera epui$ate, au fost supusi urmatorului tratament; .n fiecare dimineata li se dadea cate o lingurita plina cu cartila& de gaina, maruntit, amestecat cu suc de portocale. +oti pacientii erau sub urmarirea 0colii de medicina Bar?ard. 8upa 0 $ile, toate durerile si simptomele au disparutF dupa 30 de $ile, ei isi permiteau de#a cate ceva, iar dupa 3 luni, functiile articulatiilor s"au restabilit total.

8aca nu aveti c*ef sa va complicati cu toate astea, puteti merge la farmacie sa cumparati direct produsul pe ba$a de cartila#. 1emeile cunosc foarte bine acest produs. !ste folosit pentru intarirea ung*iilor si a parului. )omponentul de ba$a este cartila!ul de vita, care la randul sau este substanta care imbunatateste si intareste considerabil cartila!ul si oasele. 6reparatul este compus din cartila!ul si ligamentele cornutelor si daca o sa folositi cate o !umatate de lingurita *ilnic, cu suc de portocale in corelatie cu minerale coloidale, pai sa stiti ca data viitoare cand voi veni aici, veti urca pe scara si veti incepe sa ma pupati si sa ma strangeti in brate. )ine dintre voi a au$it de boala 519:2IM23- 4dementa senila 9 cu pierderea memoriei5. Acum toti stim de ea, dar cand eu eram copil, aceasta boala pur si simplu nu e(ista. .nsa acum este una dintre bolile raspandite, care apare la om din 2. 8atele sunt suficient de inspaimantatoare. )um sa depistam si sa tratam boala Al$*eimer, in stadiu incipient, la animale.maginati"va ce pierderi ar avea fermierii, daca scroafa ar uita de ce s"a apropiat de troaca- 8in acest motiv, au inceput sa se ocupe de aceasta problema, inca cu 50 de ani in urma, in $oote*nie. .ar acest lucru il faceau cu a#utorul do$elor mari de vitamina E. %oi trebuia sa primiti o scrisoare de la medicul dvs., in iulie 992, deoarece 0coala )aliforniana de )ercetare 0tiintifica, a ,niversitatii 0an 8iego, a inaintat un anunt in 992, precum ca, vitamina 2 incetineste pierderea memoriei, in ca*ul bolii 5l*heimer. 0i in aceasta problema, ei au ramas cu 50 de ani in urma fata de medicina veterinara. 3oate ca de aceea ar fi mai bine sa mergeti la un veterinar. .ar acum, spuneti"mi, va rog, cine dintre dvs. a avut o problema neplacuta cum sunt 6I2T3212 15 3I7IC:I8a, iata ca vad cateva maini ridicate. Dine. 0puneti"mi de ce anume v"a spus medicul sa va feriti in dieta dvs., in primul rand- 8e calciu si de orice fel de produse lactate ce contin calciu, pentru ca e(ista convingerea legata de calciul depus in rinic*i, ca provine din calciul din Jprodusele care le folosesti in alimentatie6. 8e fapt, calciul din rinic*i apare din propriile dvs. oase. )and simtiti deficitul de calciu, c*iar atunci se formea$a pietrele la rinic*i. )u 00 de ani in urma, noi stiam de#a ca pentru a preintampina aparitia pietrelor la rinic*i la animalele domestice, era necesar sa le dam cat mai mult calciu, magne*iu si bor. +aurii, berbecii, bovinele pentru lapte au o astfel de constructie anatomica incat, atunci cand se imbolnavesc de aceasta boala, mor imediat. .nsa la noi, cand apar pietrele la rinic*i, iti vine sa mori de durere. /oi stim cum sa preintampinam aceasta boala. %oi trebuia sa primiti de la medicul dvs. o scrisoare, inca din anul 993 si ea trebuia sa se vorbeasca despre faptul ca, C51CI01 MICSO32595 3ISC01 D2 /O3M532 5 6I2T321O3 15 3I7IC:I. Au fost studiati aproape 4000 de pacienti, impartiti in 5 categorii. .n grupul care primea cea mai mare cantitate de calciu, nu s"a inregistrat niciun ca$ de pietre la rinic*i. 'ai tineti minte, eu va spuneam ca medicii traiesc pana la 5& de ani, iar noi oamenii de rand 4pacientii5 pana la =5,5. 8eci, grupul de profesionisti care va spun cum sa traiti si sustin ca voi nu trebuie sa folositi sare, cofeina, sa nu mancati unt, ci margarina, sa nu faceti diferite prostii, mor la varsta de 5& de ani, in timp ce oamenii in varsta de 20" 40 de ani isi pun in cana de ceai o bucata de piatra de sare si beau cate 4 cani $ilnic, adica folosesc cate 4 bucati de sare>$i, prepara mancarea in unt topit, in loc de ulei de masline si traiesc pana la 20 de ani. <are voi o sa"i credeti pe cei care traiesc pana la 5& de ani- ! alegerea voastraL )u atat mai mult, eu ii respect pe unii dintre ei. .ntre acesti oameni e doctorul 0tupre )artred. !l are 3& de ani, este medic de familie si se ocupa de problema

572"3ISM010I. Aceasta este tumefierea arterei slabite, din cau$a pierderii elasticitatii tesutului. .n anul 95=, am aflat ca motivul aparitiei anevrismului este insuficienta de 7upru in organism. 3e atunci lucram asupra proiectului in care urmaream 200 mii de curci. Acestora li se dadea o ratie speciala, in care erau incluse 90 de substante nutritive, iar in primele 3 saptamani au murit e(act #umatate. 'arind de 2 ori do$a de )upru in ratia alimentara, fermierii au crescut 500 mii de curci si niciuna nu a murit din cau$a anevrismului. Acest e(periment a fost efectuat pe cobai, pisici, caini, porci si alte animale. 0i noi am a#uns la conclu$ia ca, deficienta de cupru este motivul aparitiei acestei boli. C:21I5 timpurie este primul simptom al faptului ca aveti insuficienta de cupru in organism. 6I2125 devine mai ridata, deoarece se dereglea$a elasticitatea tesuturilor. Apar C253C572, ridurile si incepeti sa semanati cu o pruna uscata. .n afara de asta, e(ista inca o problema, cum ar fi DI15T5325 "53ICO5S5 5 "2721O3, acest fapt datorindu"se dereglarii elasticitatii tesuturilor, totul incepand sa atarne pe maini, piept, burta, obra#i. 0i mergeti la cosmetician, a#ungand la operatie plastica. 8e fapt, mai practic si mai sigur ar fi sa primiti minerale coloidale. .ar acum o sa va fac cunostinta cu un alt medic 9 'artin )arter. !l a decedat la varsta de 5= de ani, a primit titlul de medic in 0coala de medicina Bar?ard si titlul de doctor in medicina, in @ale. )and i"au facut autopsia, s"a dovedit ca moartea i"a fost cau$ata de anevrismul aortei, el murind din cau$a unui deficit de cupru. .ata un alt e(emplu; ,n avocat foarte vestit din 8etroit, !len 8#oree a murit la 44 de ani. !a frecventa unul din cele mai moderne cluburi sportive 4stiti ca, acum, toate femeile doresc sa aiba oasele cele mai re$istente, cu putine c*eltuieli5. )u toate acestea, ea tot a decedat din cau$a anevrismului. 8upa re$ultatul autopsiei, simptomele aduceau aminte de parali$ii sau *emoragii. )au$a acesteia este tot deficitul de 7upru. 0ora este una din cele mai vestite personalitati ale medicinii din Doston. )artile lui contin diete pentru scaderea in greutate. !l a scris aceste carti, pentru cei in varsta de 20 de ani si mai mici, insa el a murit la varsta de 40 de ani. Ati dori, oare, sa urmati e(emplul si dieta acestui om- !l a murit la varsta de 40 de ani, din cau$a cardiomiopatiei, boala aparuta din cau$a deficitului de 9eleniu. ,nii fermieri vin pur si simplu la maga$inul unde se vinde *rana pentru animale si cumpara 0eleniu in#ectabil sau pastile pentru animale, ca sa preintampine aceasta boala. 8octorul 0tuart DurAer, omul care a scris 5 carti despre produsele alimentare, a murit la varsta de 40 de ani, din cau$a deficitului de 9eleniu din *rana. )redeti"ma, puteti sa preintampinati cardiomiopatia doar cu 0 centi>$i si daca nu stiti acest lucru, sunteti pur si simplu niste prostuti. )e fel de oameni sunteti voi, daca nu doriti sa primiti seleniu de 0 centi>$i, ca sa va salvati propria viata'ulti dintre voi poate o cunosc pe aceasta doamna, care se numeste .*eil )larA, in varsta de 4= de ani, ea fiind cardiologul general al tinutului 0aint Louise. .a g*iciti, din ce cau$a a murit- A murit de la un atac cardiomiopatic. )u siguranta ati va$ut nu o data cum vacile care dau lapte, pierd intens o cantitate mare de calciu, ling pietrele, oasele, se straduiesc sa rumege lucruri straine, acoperisul gra#durilor. Aceasta se numeste 3anica. ,n fermier bun e obligat sa asigure ratia animalelor cu minerale, in ca$ contrar, ele pot sa manance intregul gra#d. La oameni, acest fenomen se intalneste des. 1emeile gravide se diferentea$a, cum stim cu totii, prin aceea ca tot timpul doresc ceva. .ng*iontindu"si sotii, ele spun; :rezeste-te# vreau ing.etata cu castravete murat. Acest fapt se intampla deoarece pruncul ia din organismul mamei, mineralele de care el are nevoie. ,n mic sfat; uitati va la mainile dvs. si daca o sa vedeti pe ele pete de culoare maro, aceasta denota deficitul timpuriu de seleniu. .n ca$ul dereglarii, incepeti sa

primiti seleniu coloidal, timp de & luni. +otul va disparea. .n acest timp de 6 luni, o sa scapati definitiv de aceasta afectiune. 8aca petele vor disparea de pe e(teriorul pielii, inseamna ca vor disparea si de pe organele interioare, creier, inima, ficat si rinic*i. 8ar la care dintre voi este coborat nivelul de $a*ar din sange, cu apro(imativ 0:-. 3robabil ati avut oca$ia sa vedeti copii care sunt innebuniti dupa dulciuri. <aga&ul vie=ii Atunci cNnd OPi Oncepi viaPa ai On mNnQ o vali#oarQ. 3e mQsurQ ce trec anii baga#ul tQu OnsQ se mQreRte. 3entru cQ sunt multe lucruri pe care le aduni pe parcursul drumului tQu cre$Nnd cQ sunt importante. La um moment dat al drumului tQu OnPelegi OnsQ cQ devine insuportabil sQ cari atNtea lucruri. )NntQresc prea mult Atunci poPi alege; S sQ te aRe$i pe marginea drumului aRteptNnd ca cineva sQ te a#ute; ceea ce e destul de dificil. 3entru cQ toPi ceilalaPi care vor trece pe acolo vor avea propriul lor baga#. 7iRti astfel sQ OPi petreci tot restul viePii aRteptNnd. S sau poPi dimininua greutatea, eliminNnd ceea ce nu"Pi foloseRte. 8ar ce ar trebui aruncatTncepe On primul rNnd sQ scoPi tot afarQ pentru ca sQ poPi vedea ce se ascunde acolo OnQuntru. 3rietenie 9 .ubire 9 Dunavointa 9 +andrete 9 Genero$itate 9 Ducurie 9 0impatie 9 0peranta 1oarte bineLLL ! suficient, dar e ciudat faptul cQU nu sunt deloc greleLLL TnsQ ai Ri altceva care cNntQreRte destul de greuU 1orPea$Q"te sQ le scoPi afarQU <f, e mNnia; vai, cNt cNntQreRteL )ontinuQ sQ scoPi afarQ; neOnPelegerile, teama, pesimismul, 8escura#area aproape cQ te trage On #os Ri te OnQbuRQ On aceastQ parte a vali$ei. Acum scoate afarQ cu toatQ puterea ta ceva ce era ascuns On baga#; este un $Nmbet care rQmQsese pe fundul vali$ei. 'ai scoate un $Nmbet, Ri OncQ unul, Ri iatQ cQ la urmQ iese fericireaU 3une din nou mNna On vali$Q Ri aruncQ tristePea. Acum ar trebui sQ"Pi pui On baga# rQbdarea, pentru cQ se va arQta destul de necesarQ. 1Q On aRa mod OncNt sQ pui Ri; 3,+!7!A 9 03!7A/VA 9 ),7AC,L 9 !/+,H.A0',L 9 !)B.L.D7,L 9 7!03</0AD.L.+A+!A 9 +<L!7A/VA 9 D,/A 8.03<H.V.! 0coate Ri orice fel de gri#Q, preocupare Ri lasQ"le la o parte. +e vei gNndi dupQ aceea ce trebuie sQ faci cu ele. Dine. Acum baga#ul tQu e gata, Ol poPi folosi din nou. /u uita sQ faci acPiunea aceasta de mai multe ori On viaPa ta pentru cQ drumul este foarte lung. adul i raiul samuraiului <datQ, un samurai grosolan Ri aspru se duse la un biet cQlugQr; " 1rate, Oi $ise, OnvaPQ"mQ ce sunt raiul Ri iadulL )QlugQrul nostru ridicQ privirile, cNntQrindu"l pe puternicul rQ$boinic Ri Oi rQspunse cu un negrQit dispreP;

" 0Q te OnvQP eu, pe tine, ce sunt raiul Ri iadul- Da n"am ce sQ te OnvQP. !Rti murdar Ri miroRi urNt, briciul tQu trebuie sQ se fi ruginit. /u faci cinste castei samurailor, eRti o lic*ea. 3leacQ din calea mea, pentru cQ nu te pot vedea On oc*iL 0amuraiul se Onfurie. Tncepu sQ tremure, sQ se OnroReascQ de mNnie, nereuRind sQ"Ri recapete graiul. TnRfacQ sabia Ri o ridicQ On aer, gata gata sQ"l omoare pe cQlugQr. " .atQ, acesta este iadul, murmurQ cQlugQrul nostru. 0amuraiul era uimit. )NtQ compasiune, cNtQ resemnare On omulePul acesta, care era gata sQ"Ri dea viaPa pentru a"i oferi aceastQ OnvQPQturQ, pentru a"i arQta ce este iadulL TncetiRor, el lQsQ On #os sabia, plin de recunoRtinPQ Ri pace. " .ar acesta este raiul, murmurQ iar cQlugQrul.