Programarea calculatoarelor

Cap3.Programarea in limbajul Visual Basic

Pentru realizarea unei aplicatii pot fi avute in vedere doua tehnologii de programare (programarea procedurala si programarea orientata spre obiecte si dirijata de evenimente) 1.Programarea procedurala In programarea procedurala a aplicatiei este constituita din unul sau mai multe programe care se vor e ecuta intr!o anumita ordine "fiecre program fiind constituit dintr!o secventa de instructiuni scrise intr!un limbaj de programare.#cesta era modul clasic de realizare a aplicatiilor si sistemelor informatice si are o serie de dezavantaje printre care$ ! productivitatea scazuta in realizarea programelor ! efort mare pentru realizarea programelor si mai ales a interfetelor 2.Programarea orientata spre obiecte si dirijata de evenimente #paritia tehnologiei oprientate spre obiecte "a mediilor visuale de programre si a sistemului de operare %indo&s a condus la aparitia si dezvoltarea unei noi tehnologii de programare a aplicatiilor %indo&s si anume programrea orientata pe obiecte si dirijata de evenimente. ' aplicatie %indo&s afiseaza unul sau mai multe ecrane care contin obiecte cu care va interactiona utilizatorul pentru a controla evolutia programului.Intr!un mediu de programare Visual"obiectele principale sunt$formele si controalele desenate in forme.' forma este o fereastra .#ceste obiecte pot fi create prin selectie si depunere folosind barele de instrumente ale mediului respectiv. (pre e emplu bara cu instrumente Visual Basic permite crearea unei varietati de obiecte printre care butoane de comanda"case cu lista"casete de validare"butoane radio.)iecare din aceste obiecte are un comportament predefinit.(pre e emplu$cand se e ecuta clic* cu mouse!ul pe un buton de comanda " acesta trece in pozitia apasat si apoi revine in pozitia normala"pentru a schimba comportamentul obiectului acestuia trebuie sa i se ataseze cod de program(instructiuni) corespunzator"cod ce se va e ecuta atunci cand are loc un anumit eveniment +venimentele se produc ca urmare a unei actiuni a utilizatorului(e emplul clic* corespunde apasarii butonului stang al mouse!ului pe obiectul respectiv)sau in urma e ecutiei codului programului sau pot fi declansate de catre sistem.,ajoritatea obiectelor vor raspunde unui anumit numar de eveniment generate de catre utilizator printre care$clic*!uri"apasari de taste"trageri si eliberari ale unor obiecte -imbajul Visual Basic pun la dispozitie utilizatorului un mediu de dezvoltare care permite crearea de propunere orientate spre obiecte si conduse sau dirijate spre evenimente.Pentru lucrul cu obiecte conduse de evenimente se parcurg urmatoarele etape$ .. se creeaza o forma caruia i se da un nume /. se deseneaza si se denumesc obiectele ce urmeaza a fi afisate in forma respectivea 3. se ataseaza fiecarui obiect codul(instructiunile)ce va fi e ecutat ca raspuns la evenimente generate de utilizator sau de sistem va rezulta o interfata grafica cu care interactioneaza utilizatorul pentru a controla evolutia programului. 0ezumand se poate spune ca in programarea orientata spre obiecte si dirijata de evenimente" obiectele au un comportament predefinit"care poate fi modificat de utilizator prin atasare de cod corespunzator si aceste obiecte raspund la evenimente declansate fie ca urmare a actiunii utilizatorului asupra obiectelor fie ca urmare a e ecutiei codului atasat"fie declansate de sistem

Programarea calculatoarelor Pentru a lansa editorul Visual Basic din + cel$ 1ools ,acro Visual Basic +ditor Prima operatiune care se efectueaza pentru a lucra cu Visual Basic de sub + cel este crearea unei forme (obiectul cel mai cuprinzator in Visual Basic 2 o fereastra)(unt doua etape $ proiectarea aplicatiei (design)si e ecutia aplicatiei. Crearea formei Insert 3ser)orm 4eight"&idth"bac*color (tergera formei )ile 0emove 3ser)orm 5esenarea obiectelor 5upa crearea formei se pot desena obiecte (controale)in acea forma utilizand bara de instrumente prin selectarea obiectului"apoi pe suprafata formei Vie& 1oolbo Controls 5e fiecare data in partea stanga a ecranului se afla lista cu proprietatiile pe care l!am selectat Vie& Code (ubroutine 66.+nd(ub 5epa ce am construit si am atasat cod Visual Basic fiecarui obiect in parte"aplicatia poate fi e ecutata 0un (ub3ser)orm Proprietati si metode 3n obiect este definit de un set de proprietati cum ar fi$ dimensiune culoare pozitie pe ecran comportament(e $daca un buton de optiune este activ sau nu) ' metoda este o procedura(succesiune de instructiuni)asociata unei anumite actiuni a unui obiect. (pre e emplu$In Visual Basic e ista o metoda ,ove asociata majoritatii obiectelor si permite mutarea obiectelor.Proprietatile descrie obiectele "metodele definesc actiunile obiectului.Pe de alta parte proprietatile reprezinta datele"metodele reprezinta cod"instructiuni. #stfel"in gramatica programarii orientate spre obiecte"obiectele sunt substantive"proprietatile sunt adjective si metodele sunt verbe. ! ! ! ! Utilizarea notatiei cu punct pentru referirea proprietatilor si a metodelor 0eferirea unei proprietati se face in felul urmator$ obiect.proprietate7valoare. e $ daca vrem sa modificam latimea formei userform. folosim userform..&idth7.89. 0eferirea metodelor se face asemanator cu referirea proprietatilor insa metodele pot necesita precizarea unor informatii suplimentare" e $ daca vrem sa mutam butonul"in coltul de sus al formei buton..move:9"9

Programarea calculatoarelor

Stabilirea proprietatilor si executarea metodelor Proprietatile unui obiect pot fi setate in faza de proiectare atunci cand se deseneaza sau se modifica formele utilizand fisa proprietatilor.Proprietatile pot fi modificate si prin program in momentul e ecutiei formei.(pre deosebire de proprietati"metodele pot fi e ecutate numai in momentul e ercitiului formei(eventual folosind facilitatea 5ebugger a editorului Visual Basic) Denumirea obiectelor 'rice obiect are proprietatile$;ame(numele utilizat in scrierea codului) si Caption(numele dat obiectului pentru a putea fi vazut de utilizator) Visual Basic da nume implicite obiectelor.+ste indicat ca utilizatorul sa foloseasca pentru numele obiectelor numele utilizat prin conventia$prefi format din trei litere mici si in continuare un sir de caractere care identifica obiectul

Obiect )orma Buton de comanda Casete de te t Bare de derulare ,eniu Caseta de validare Caseta de lista Cadru Imagine Buton de optiuni

Prefix frm Cmd"btn 1 t 4sb"vsb ,nu Ch* -st )ra Img 'pt

Exemple )rm. Cmd."btn'< t tCaseta.

ariabile 3

Programarea calculatoarelor

' variabila este o zona temporara de memorie"caruia i se da un nume si care poate memora un anumit tip de data care poate fi modificata pe parcursul e ecutiei programului.In V.B. numele unei variabile poate avea /8= de caractere"trebuie sa inceapa cu un caracter > numeric (litera sau cifra)si nu poate fi un cuvant rezervat al limbajului cum ar fi sub"function"move.1ipuri de variabile in V.B.

!ip BBte Boolean Integer -ong Integer (imple(simpla precizie) 5ouble(dubla precizie) CurrencB 5ate 'bject (tring Variant(nedefinit) 3ser 5efined

Sufix ! ! ? F H I J ! ! @ ! !

Dimensiune "nr octeti# . / / G G D D D G .Lcharacter Variabila Variabila

Domeniul de valori 9 ! /88 1rue" )alse !3/C=D" E3/C=D !/.GCG/3.=GD" E/.GCG/3.=GC !3.G+3D" E3.G+3D !..D+39D" E..D+39D !K//+.G" EK//+.G ian".".996dec"3."KKKK adresa unui obiect =8899 octeti in functie de tip in functie de tip

Declaratii implicite si explixite de variabile 5eclaratia implicta se face utilizand sufi ul varsta?7/. sau ;P@7AIonescu IonA.5aca ultimul caracter din numele variabilei nu este mentionat atunci se considera automat ca tipul variabilei este variat. 5eclaratia e plicita a unei variabile se face utilizand instructiunea 5I, la inceputul procedurii in care este folosita variabila respectiva 5I, varsta as Integer sau 5I, np as (tring G

Programarea calculatoarelor

Domeniul unei variabile 5omeniul unei variabile este zona programului in care variabila este vizibila.Intrucat o variabila poate fi decalarata la Gnivele diferite"e ista corespunzator G niveluri diferite de domenii de vizibilitate 1# nivel procedura Primul nivel la care poate fi declarata o variabila fie implicit"fie cu instructiunea 5I,.+ ista doua tipuri de proceduri in V.B.((ub si )unction).Vor fi variabile locale ale procedurii respective"fiind variabile (accesibile)numai in procedurile care nu au fost declarate.#ceste variabile au cea mai redusa vizibilitate si cel mai restrans domeniu.Cand e ecutia procedurii se termina"toate variabilele locale sunt eliminate din memorie ! Deci variabilele locale ale unei proceduri sunt reinitializate la fiecare apel al procedurii 2# variabile statice in interiorul procedurii ' variabila poate fi facuta permanenta daca in locul instructiunei 5I, se foloseste instructiunea static.' valoare statica ii conserva valoarea intre apelurile succesive ale procedurii in care a fost declarata (deci nu va fi reinitializata la fiecare apel)insa este vizibila numai in cadrul procedurii in care a fost declarata $# nivel forma ' variabila declarata la nivelul unei forme"va fi accesibila la nivelul tuturor procedurilor acelor forme %# nivel modul standard ,odulele de cod sunt modulele utilizate pentru a pastra procedurile si functiile generale neinfluentate de evenimente precum si variabilele si constantele globale.#ceste module se creaza prin selectarea optiunii ,'53-+"din meniul insert"al programului V.B.5eclararea unei variabile la nivelul unui astfel de modul se face prin plasarea a acestuia in zona de declaratii a obiectivului numit M+;+0#-"zona accesibila prin intermediul ferestrei de cod Public rand as Integer Cel mai inalt nivel de vizibilitate este nivelul global.'rice variabila declarata la acest nivel este vizibila din orice procedura a aplicatiei(proiectului).5eclararea unei variabile globale se face utilizand cuvantul Public !ipuri de date definite de utilizator In afara de tipurile de date predefinite(BBte"Bolean"Integer..)3tilizatorul poate sa!si defineasca propriile sale tipuri de date care pot contine unul sau mai multe tipuri de date predefinite.#ceste tipuri de date pot fi declarate doar in sectiunea M+;+0#-L5eclaration.)olosind cuvintele cheie 1Bpe and +nd 1Bpe se face declararea 1Bpe angajat 5I, Va as angajat ,arca as Integer Va.,arca7./ ;p as (tring Va.;p7AIonescu IonA 5ata as 5ate Va.5atan7Idecember:/9:.KD3I +nd 1Bpe #ceste tipuri de variabile se utilizeaza in programul de baze de date Structuri de ramificare si ciclare

Programarea calculatoarelor instructiuni pentru luare de decizii cu ajutorul acestor instructiuni se dirijeaza e ecutia programului in functie de indeplinire a anumitor conditii ! instructiuni de ramificare permit e ecutia selectiva a anumitor secvente de instructiuni"in functie de indeplinirea unor conditii ! instructiuni de ciclare permit e ecutia repetata a unor secvente de instructiuni &amificarea Instructiunea if If NconditieO then Ninstr..O +lse Ninstr./O +ndif Instructiunea select !selectia unei alternative din mai multe posibile 'iclare Instructiunea ()ile %hile NconditieO NinstructiuniO %end !se e ecuta secventa de instructiuni atata timp cat este adevarata Instructiunea for )or NicO 7 Nval.initialaO to Nval.finalaO PstepNpasOQ NinstructiuniO ;e t + emplu$ a) Pentru a sterge toate coloanele din foaia de calcul pontaj randul 3 )or *7. to 3G (heets(RPontajA).Cells(3"<)7AA ;e t b) Pentru toate randurile din foaia de calcul pontaj rand 3 0and73 %hile (heets(RPontajA).Cells(0and.)NOAA )or *7. to 3G (heets(RPontajA).Cells(0and"<)7AA ;e t 0and70andE. %end *nstructiuni de ramificare 1. *f+Endif If NconditieO then Ninstr..O +lse Ninstr./O +ndif !

Programarea calculatoarelor 2. Select 'ase (elect Case Varsta Case 8 Mrupa 7 Ade cinci aniA Case .3 to .K Mrupa 7 R#dolescentA Case /9 to 38"89"=9 to =8 Mrupa 7 R#dultA Case Is O =8 Mrupa 7 RVarstnicA Case +lse Mrupa 7 RCeilaltiA +nd (elect *nstructiuni de ciclare 1. ,)ile+,end %hile NconditieO NinstructiuniO %end 2. -or+.ext )or NicO 7 Nval.initialaO to Nval.finalaO PstepNpasOQ NinstructiuniO ;e t e emplu$ 5I, suma as Integer (umai79 )or ic7. to .999 step / (umai7(umaiEic ;e t ,sgbo R(uma 7 AF(umai $. Do+/oop 5o until NconditieO NinstructiuniO -oop sau$ If NconditieO then + it 5o +lse NinstructiuniO -oop until NconditieO 0epeta un bloc de instructiuni atata timp cat conditia este adevarata sau pana in momentul cand o conditie devine adevarata.Instructiunea + it65o poate fi intalnita doar in structuri de tip 5o..-oop"ca o conditie de a parasi ciclul inainte Operatii de intrare0iesire C

Programarea calculatoarelor

'peratii de intrare Liesire realizate cu functiile InputBo ()si ,sgBo ().-imbajul V.B. dispune de aceste doua functii pentru realizarea de operatii simple de intrareLiesire"prin utilizarea unor casete de dialog predefinite in cadrul unui program utilizatorul trebuie sa poata introduce date si sa poata afisa sau e trage rezultate. )unctia InputBo ()afiseaza o caseta de dialog si asteapta ca utilizatorul sa introduca te t"apoi returneaza continutul casetei de te t.Valoarea returnata este fie de tip variant"fie de tip string"in functie de varianta utilizata. Valret 7 InputBo (prompt"title"default" pos"Bpos"helpfile"conte t) ! returneaza variant Val0et@7InputBo @(prompt"title"dedefault" pos"Bpos"helpfile"conte t) 2 returneaza string prompt 2 este singurul argument obligatoriu"care va fi completat cu un mesaj de tip sir"prin care se invita utilizatorul sa introduca te t in caseta de te t predefinita

5I, -una as integer 5I, #nul as integer -una 7 InputBo (RIntroduceti lunaA) #nul 7 ImputBo (RIntroduceti anulA) (heets(RIstoricA).Cells(0andi".)7-una (heets(RIstoricA).Cells(0andi"/)7#nul title 2 este un sir de caractere ce va fi afisat in bara de titlu a casetei de dialog default 2 se poate completa pentru acest argument un sir de caracter care sa fie considerat raspunsul implicit pos"Bpos 2 sunt e presii numerice care specifica distanta pe orizontala"verticala a coltului din stanga de sus"al casetei de dialog"fata de coltul din stanga sus al formei.5aca acestea sunt omise caseta de dialog va fi centrata pe orizontala la o treime din inaltimea formei. 5aca sunt omise title sau default"daca vrem sa folosim pos"Bpos"trebuie folosite virgule pentru cele omise.Pentru ambele functii$InputBo si ,sgBo "argumentele helpfile si conte t sunt utilizate pentru a pune la dispozitie asistenta soft dependenta de conte t"caz in care utilizatorul poate apasa tasta ). pentru a vedea articolul 4elp"creat pentru respectiva caseta de dialog. 5aca se selecteaza butonul '< sau daca se apasa +nter atunci functia InputBo returneaza continutul casetei de te t.5aca nu se introduce te t sau se selecteaza Cancel atunci functia returneaza un sir de lungimea 9"adicaAA -unctia 1sg2ox si procedura 1sg2ox #fiseaza un mesaj intr!o caseta de dialog si asteapta ca utilizatorul sa selcteze un buton.)unctia ,sgBo returneaza o valoare intreaga care indica nr butonului selectat.Procedura ,sgBo nu returneaza nici o valoare (este utilizata doar pentru a afisa un mesaj). )unctia Valret?7,sgBo (msg"tBpe"title"helpfile"contact) Procedura ,sgBo 2 msg"title"tBpe"helpfile"contact D

Programarea calculatoarelor msg 2 e presie de tip si afisata ca mesaj in caseta de dialog tBpe 2 e presie numerica care precizeaza nr si tipul butoanelor si a altor elemente ce vor fi afisate in caseta de dialog .. /. 3. G. nr si tipul butoanelor casetei de dialog tipul pictogramei butonul prestabilit modalitatea casetei de dialog

Valoarea 9 . / . 3 G 8 .= 3/ / GD =G 9 3 /8= 8./ 9 G G9K=

(emnificatie '* '*"Cancel #bort"0etrB"Ignore Ses";o"Cancel Ses";o 0etrB"Cancel Critical T H i Primul buton #l doilea buton #l treilea buton Caseta modala aplicatie Caseta modala a sistemului

Constanta simbolica recomandata Vb '< 'nlB Vb '< Cancel Vb #bort 0etrB Ignore Vb Ses ;o Cancel Vb Ses ;o Vb 0etrB Cancel Vb Critical Vb Uuestion Vb + clamation Vb Information Vb 5efault Button . Vb 5efault Button / Vb 5efault Button 3 Vb #plication ,odal Vb (istem ,odal

Programarea calculatoarelor

Pentru a detine valoarea argumentului tBpe se va insuma cate un nr din fiecare grupa.5aca argumentul tBpe este omis se considera implicit valoareaA9A.,odalitatea implicata a unei casete de dialog este caseta modala aplicatiei.In modalitatea aplicatiei utilizatorul trebuie sa raspunda casetei de dialog inainte de a putea sa lucreze in aplicatia curenta. In modalitatea sistem toate aplicatiile sunt suspendate pana cand utilizatorul raspunde casetei de dialog.#tat pentru functia ,sgBo cat si pentru procedura ,sgBo "argumentul msg este obligatoriu" celelalte fiind optionale.Valoarea returnata de functia ,sgBo indica butonul care a fost selectat conform urmatorului tabel$

Valoarea . / 3 G 8 = C

(emnificatie '* Cancel #bort 0etrB Ignore Ses ;o

Constanta simbolica recomandata Vb '* Vb Cancel Vb #bort Vb 0etrB Vb Ignore Vb Ses Vb ;o

+ste indicat a se utiliza constante simbolice in locul numerelor deoarece in acest fel creste daritatea programului 'onstante ' constanta poate fi privita ca o variabila a carei valoare nu se schimba niciodata"ramanand aceeasi pe parcursul intregii vieti a programului.3tilizarea constantei duce la cresterea calitatii programelor.Ca si in cazul unei variabile domeniul unei constante este determinat de locul unde este declarata. Constanta se declara cu cuvantul cheie constanta.+ste indicat ca numele constantei sa fie scris cu litere mari pentru a putea fi usor reparabile e $ Constanta PI73".G Pb.$ (uma nr impare pana la o caloare n neprecizata si afisam la sfarsit rezultatul 5I, nr as Integer"suma as Integer (uma79 ;r7InputBo (RIntroduceti nrA) )or *7. to nr (1+P / (uma 7 sumaE* ;e t ,sgBo R(uma nr impare pana la AF ;r F ResteA F suma .9

Programarea calculatoarelor

1odule si proceduri 1odule In Visual Basic G.9 e ista trei tipuri de module$module ale formei"module de cod si module clasa. )iecare tip de modul contine proceduri care pot fi partajate pe diverse nivele ale domeniului de vizibilitate in cadrul aplicatiei.1oate e emplele realizate pana in prezent"e ceptand variabilele globale " sunt stocate in module asociate unor forme. ' clasa este sablon in baza caruia pot fi create obiecte"clasa defineste proprietatile obiectelor ce apartin clasei si metodelor utilizate pentru controlul comportamentului obiectului.,odulele clasa contin o definitie formala a unei clase.3n modul de cod contine cod public"declaratii"proceduri subrutina si functii care pot fi partajate intre toate modulele unui proiect.,odulul de cod este numit si modulul standard pentru a fi diferentiat de modulul formei si modulele clasa. Proceduri Procedurile sunt de doua feluri$generale si eveniment.' procedura generala comunica aplicatiei cum se efectueaza o anumita actiune.Pentru a efectua actiunea"procedura trebuie apelata e plicit in cadrul aplicatiei.' procedura generala poate fi plasata in oricare din cele trei tipuri de module. ' procedura eveniment ramane inactiva pana cand este apelata pentru a raspunde unor evenimente provocate de utilizator(clic* cu mouse!ul)sau declansate de sistem(evenimente de ceas"evenimente de incarcare in memorie) Proceduri subrutine ' procedura subrutina sau o procedura este o secventa de instructiuni careia i se atribuie un nume si ale carei instructiuni sunt e ecutate ca un tot .' procedura subrutina efectueaza o anumita actiunie insa nu returneaza nici o valoare. ' procedura subrutina incepe cu instructiunea sub si se termina cu endsub"spre e emplu procedura asociata evenimentului clic* al unui buton.-imbajul V.B. are o serie de proceduri incorporate ca de e emplu$ Procedura ,sgBo Print )ileCopB ;ame <ill Beep 5ate Descrierea afiseaza mesaj tipareste copiaza un fisier redenumeste un fisier sterge un fisier emite un sunet stabileste data sistemului Exemplu de utilizare ,sgbo R4elloA Print Procent FA?A )ileCopB R)is..docA"A)is/.docA ;ame R)is.A as A)is/A <ill R)is..docA Beep 5ateIdecember .D"/99/I

3tilizatorul poate defini propriile proceduri pentru a efectua diverse actiuni$ Sub (tergere)isiere () <ill AV1imeA Beep ,sgBo R(!au sters toate fisierele temporareA End Sub 5esi parametrul apare in numele procedurii"la apelul procedurii se va specifica doar numele procedurii fara paranteze ..

Programarea calculatoarelor Sub Produs(nr. as Integer"nr/ as Integer) iVarMlobal7nr.Vnr/ End Sub 5I, n. as Integer"n/ as Integer n.7InputBo (RIntroduceti nr.$ A) n/7InputBo (RIntrocuceti nr/$ A) Produs n."n/ Proceduri functii ' procedura functie sau simplu o functie este o secventa de instructiuni care efectueaza o anumita operatie intr!un program si returneaza o valoare.' functie incepe cu instructiunea )unction -unction $ End -unction In V.B. e ista o serie de functii predefinite printre care$ -unctia -en() ,id() Chr() #sc() 3Case() -Case() Instr() Descrierea returneaza lungimea unui sir aloarea returnata -ung7-en(RProgramarea calculatoarelorA) -ung 7 /C subsir din sir ss7,id(R#BC5+A"./) ss 2 R#BA returneaza caracterul corespunzator Car7Chr(=8) codului Car 2 R#A returneaza codul corespunzator Cod7#sc(R#A) caracterului Cod 2 =8 conversia in litere mari ;ume73Case(RIonescuA) ;ume 2 I';+(C3 conversia in litere mici ;ume7-Case(RI';+(C3A) ;ume 2 ionescu pozitia unui subsir in sir Poz7Instr(R#BC5+A"ABC5A) Poz ! /

)unctie pentru criptarea unui sir de caractere$ -unction 'riptare (sirt as (tring)as (tring 5im lung as Integer 5im sirc as (tring"car as (tring"cript as (tring lung7len(sirt) )or 7. to lung car7mid(sirt" ".) cript7chr(asc(car)E.) sirc7sirc F cript ;e t Criptare7sirc End -unction criptare sir 5im rezultat as (tring sirt7InputBo (RIntroduceti sirul$A) 0ezultat7Criptare(sirt) ./

Programarea calculatoarelor ,sgBo rezultat -unction Decriptare(sirintrare as (tring)as (tring 5im lung as Integer 5im siriesire as (tring"carintrare as (tring 5im cariesire as (tring lung7len(sirintrare) )or 7. to lung carintrare7mid(sirintrare" ".) carisire7chr(asc(carintrare)!.) siriesire7siriesire F cariesire ;e t 5ecriptare7siriesire End -unction -unction 'ript3Decript (sirintrare as (tring"operatie as Integer)as (tring 5im lung as Integer 5im siriesire as (tring"carintrare as (tring"cariesire as (tring lung7len(sirintrare) )or 7. to lung carintrare7mid(sirintrare" ".) carisire7chr(asc(carintrare)Eoperatie) siriesire7siriesire F cariesire ;e t Cript:5ecript7siriesire End -unction 5im V. as (tring"V/ as (tring V.7InputBo (RIntroduceti sirul de criptatA) V/7Cript:5ecript(V.".) ,sgBo R0ezultatul criptarii este A F V/ V.7AA V.7Cript:5ecript(V/"!.) ,sgBo R0ezultatul decriptarii este A F V.

Obiecte in isual 2asic 1. 2utonul de comanda"'ommand 2utton# +ste utilizat pentru a incepe"a intrerupe sau a incheia un anumit proces.Pentru a afisa un anumit te t pe buton se foloseste proprietatea Caption 2. Etic)ete"/abel# +ste un control grafic folosit pentru a afisa te t.Pentru ca eticheta sa afiseze corect linii multiple se vor stabili proprietatiile #uto(ize si %ord%rap pe valoarea 1rue $. 'asete de text"!ext 2ox# +ste creat pentru a afisa informatii introduse de utilizator la e ecutia programului sau stabilite prin program.#ccesul la te tul afisat se obtine prin stabilirea sau citirea proprietatii te t. .3

Programarea calculatoarelor 1e tBo ..te t7(heets(R#ngajatiA).Cells(3".) Pentru a afisa mai multe linii de te t intr!o caseta de te t se selecteaza proprietatea ,ultiline pe 1rue.Pentru o caseta de te t se pot defini bare de derulare folosind proprietatea (croolBars$4orizontal" Vertical"Both";one %. 2utonul de optiune"Option 2utton# #fiseaza o optiune care poate fi activata sau dezactivata.In functie de valoarea proprietatii Value 1rue 2 activat")alse 2 dezactivat.5e regula aceste obiecte se utilizeaza in grupuri care sunt desenate intr! un cadru(frame).In acest sens vrem sa definim o lista de optiuni care se e cluda reciproc. Pentru a construi un grup de optiuni intr!un cadru"intai se deseneaza cadrul si apoi in cadru se deseneaza butoanele de optiune.(ingurele butoane in care se depoziteaza sunt formele si cadrele.Prin intermediul proprietatii Caption fiecarui buton ii se poate atasa un te t scris in dreapta butonului. B..Value 7 1rue then ,sgBo AB. selectatA +lse If B/.Value 7 1rue then ,sgBo RB/ selectatA +lse ,sgBo RB3 selectatA +ndif +ndif 4. 'asete de validare"')ec5 2ox# #fiseaza o caseta care poate fi activata sau dezactivata.(e pot grupa mai multe casete de validare intr!un frame"insa spre deosebire de butonul de optiune pot fi active mai multe butoane de validare.Cu proprietatea Caption se poate afisa te t ca la butoanele de optiune 6. 'adre"-rame# 'fera posibilitatea de a grupa obiecte inrudite.Intai se deseneaza cadrul si apoi controalele in cadrul respectiv. 7. 'aseta cu lista "/ist 2ox# #fiseaza o lista de articole din care utilizatorul poate selecta cu mouse!ul mai multe butoane.Proprietatea -istCount returneaza nr de articole din lista"iar proprietate -istInde determina articolul curent selectat astfel 9 2 primul articol din lista listcount!. 2 ultimul articol !. ! nu a fost selectat Pentru a selecta mai multe articole la un moment dat se foloseste ,ulti(elect 9 2 nu sunt admise selectii . 2 selectie simpla / 2 selectii multiple Proprietatea selected( ) 1rue 8. 'asete combinate"'ombo 2ox# +ste un 1e t Bo si un -ist Bo combinat.Pentru a adauga articole intr!o lista se foloseste metoda #ddItem 0and 7 3 %hile (heets (R#ngajatiA).Cells(0and".)NOAA -istBo ..#ddItem (heets(R#ngajatiA).Cells(0and"/) .G If

Programarea calculatoarelor 0and70andE. %end Clear -istBo ..Clear 0and 7 3 %hile (heets (R-ichidareA).Cells(0and".)NOAA -istBo ..#ddItem (heets(R-ichidareA).Cells(0and"/) 0and70andE. %end

9.'ontroale cu imagini Permit afisarea de imagini pe suprafata unei forme .In acest sens pot fi utilizate doua tipuri de controale PictureBo si Image.Controalele Image pot fi create din bara de isntrumente 1oolBo . Prezinta avantajul ca imaginele plasate in ele pot fi redimensionate.)iserele imagine pot fi depuse in controale image prin setarea proprietarea Picture a controlului sau cu ajutorul functiei -oadPicture in timpul e ecutiei programului C$WPozeWPoza.jpg Image..Picture7-oadPicture(RC$WPozeWPoza.jpgA) (alarii -oad 3ser)orm."3ser)orm..(ho& 0and 7 3 )or 79 to -istBo ..-istCount!. If -istBo ..(elected( )71rue then 1estBo ..1e t7(heets(R-ichidareA).Cells( E3".) 1estBo /.1e t7(heets(R-ichidareA).Cells( E3"/) 1estBo 3.1e t7(heets(R#ngajatiA).Cells( E3"8) 1estBo G.1e t7(heets(R-ichidareA).Cells( E3"G) Image..Picture7-oadPicture(RC$WPozeWPozaA F E. R.jpgA) +ndIf ;e t &ealizarea programului executabil Programul e ecutabil pentru o aplicatie %indo&s este un fisier e ecutabil"va avea e tensia .e e care poate fi reluat(e ecutat) in afara mediului de dezvoltare Visual Basic.#cest fisier de e ecutabil impreuna cu fisierele au iliare necesare programului va fi livrat viitorilor utilizatori ai aplicatiei si va putea fi instalat si e ecutat sub sistemul de operare %indo&s. Crearea programului e ecutabilului poate fi realizat pentru un proiect sub Visual Basic si nu sub Visual Basic + cel.' alta modalitate a mediului Visual Basic este crearea de baze de date #cces

.8