Populatia activa a Romaniei in anul 2007

Populatia activa din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii in timpul perioadei de referinta, incluzand populatia ocupata si somerii.

Populatia ocupata cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste care au desfasurat o activitate economica de productie de bunuri si servicii de cel putin 1 ora in perioada de referinta (1 saptamana) in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii. (criteriu standard recomandat de BIM, pentru comparabilitate). Din anul 2002, in populatia ocupata sunt incluse si alte cate orii, precum persoanele cu statut profesional de patron, lucrator pe cont propriu, a!utor familial neremunerat sau de membru al unei societati a ricole sau cooperative.

Somerii in sensul BIM sunt persoane in varsta de 15"#$ de ani care in cursul perioadei de referinta indeplineau simultan urmatoarele conditii% nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri& sunt in cautarea unui loc de munca (metode active de cautare in ultimele $ saptamani)& sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 2 saptamani.

1. 'opulatia in varsta apta de munca se cifra, in anul 200#, la 9.994 mii persoane, in scadere (cu "$# mii persoane) fata de anul 200(, din care preponderente erau persoanele de se) masculin (55,2%) si persoanele cu domiciliul in mediul rural (55%).

Efectivul si structura populatiei active pe sexe si me ii, in anul 2007

Sexe

Populatia activa $mii persoane% 5.515 4.479

&e iu

Populatia activa $mii persoane% 5.494 4.500

&asculin 'eminin

55,2
Masculin 44,# Feminin

(r)an Rural

55 45

*otal

9.954

100

*otal

9.954

100

Urban Rural

2. *naliza distributiei populatiei active dupa statutul profesional arata ca ponderea salariatilor (!4,!%) este cea mai ridicata in totalul populatiei active. +ucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati reprezentau in anul 200# apro)imativ "0% din populatia activa si locuiau in proportie de #9,5% in mediul rural. ,ele mai mici ponderi le"au inre istrat patronii (1,4%) si somerii (",4%). ,omparand distributia populatiei active dupa statutul profesional pe cele doua se)e, se observa ca persoanele de se) feminin reprezentau cea mai mare parte dintre lucratorii familiali neremunerati (71,!%), detineau o pondere de 55,"% din cate oria salariatilor si de 29,4% in cea a lucratorilor pe cont propriu. ,ea mai mare diferenta pe se)e se constata in randul patronilor, numarul femeilor din aceasta cate orie fiind de aproape " ori mai mic decat cel al barbatilor.

Structura populatiei active pe sexe si me ii, upa statutul profesional

-

Statut profesional Salariat Patron +ucrator pe cont propriu +ucrator familial neremunerat Someri *otal

*otal !4,! 1,4 1#,7 11," ",4 100

Sexe &asculin 'eminin !4,1 2 24 !,1 ",# 100 !5,2 0,7 12," 1#,9 2,9 100

&e ii (r)an Rural ##,! 1,9 4,9 0,9 ",7 100 "5,5 0,7 "5,7 25,1 " 100

". Distributia populatiei active dupa forma e proprietate a locului e munca evidentiaza faptul ca ma!oritatea acestora lucrau in sectorul privat (7!,5%) si ca 1#,1% dintre ei isi desfasurau activitatea in sectorul public. .ectorul privat a fost preponderent in urmatoarele activitati ale economiei nationale% a ricultura (9#,4%), comert (97,1%), /oteluri si restaurante (94,5%), constructii (92,9%), industria prelucratoare (90,#%), tranzactii imobiliare (#",7%). .ectorul public concentra aproape 1#% din populatia activa. Ma!oritatea persoanelor ocupate in acest sector (75,!%) locuiau in mediul urban, 5!% erau barbati, iar 2!,"% lucrau in administratie publica si aparare, asi urari sociale din sistemul public, 21% in invatamant si apro)imativ 17% in sanatate si asistenta sociala.

Structura populatiei active pe sexe, me ii si upa forma e proprietate a locului e munca, in anul 2007

Sexe 'orma e proprietate Pu)lica Privata &ixta ,lta *otal *otal 1#,1 7!,5 1,9 0,5 100 &asculin 1! 77,! 2,9 ",5 100 'eminin 20,! 75," 1,4 2,7 100 (r)an 24,5 !7,5 2,! 5,4 100

&e ii Rural 10 ## 1 1 100

4. 0eferitor la structura populatiei active pe activitati ale economiei nationale, se observa ca ramurile cu ponderile cele mai ridicate sunt% a ricultura (in care lucreaza "0% din totalul populatiei active), urmata de industria prelucratoare (care concentreaza 21% din populatia activa), comert (cu 12% din populatia activa a tarii), constructii (cu 7%), transporturi cu (5%). 'ersoanele de se) masculin lucreaza in proportie mai mare in constructii ( 90,1%), in industria e)tractiva (#5,4%), administratie publica si aparare, asi urari sociale din sistemul public (!4,1%), in industria prelucratoare (5",5%), in a ricultura (52,5% din populatia ocupata in aceasta ramura). . +a polul opus, se situeaza ramurile cu o populatie ocupata preponderent feminina, intre care sanatatea si asistenta sociala (in care femeile detin o pondere de 75,!% din populatia ocupata a ramurii), invatamant (74,1%), in activitati financiare (70,4%), /oteluri si restaurante (!5,9%), comert (5",7%).

1rupand ramurile economiei nationale pe sectoare de activitate, rezulta ca cele mai multe persoane isi desfasurau activitatea in sectorul tertiar (al serviciilor), respectiv 41,1% din totalul populatiei active a 0omaniei, "1% lucrau in sectorul secundar (industrie si constructii) si 27,9% in sectorul primar (ramuri a ricole).

Structura populatiei active pe sectoare e activitate, in anul 2007

Sector e activitate Primar Secun ar *ertiar

Populatia activa 27,9 "1 41,1

Prim ar Secundar Tertiar

5. 0epartizarea populatiei active pe -rupe e ocupatii in anul 200#, evidentiaza ponderi mai mari in total pentru a ricultori si lucratori calificati in a ricultura, silvicultura, pescuit (2",5%), urmati de alte cate orii de ocupatii (22,!%), din care muncitori necalificati (11,2%)

si de mestesu ari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de re lare si intretinere a masinilor si instalatiilor (1!,1%). .ituatia apare oarecum diferita pe se)e, populatia activa feminina detinand ponderi mai mari fata de cea masculina la rupa lucratorilor operativi in servicii si comert (14% in totalul populatiei active feminine, fata de !,2% din populatia activa masculina), la rupa te/nicienilor si maistrilor (11,9% in cazul femeilor, fata de !,1% in cazul barbatilor, la rupa functionarilor administrativi (!,7% in cazul femeilor, fata de 2,1% in cel al barbatilor) si la rupa specialistilor cu ocupatii intelectuale si stiintifice (10% in cazul femeilor, fata de 7,#% in cazul barbatilor). 'onderi superioare in cazul populatiei active masculine, fata de cea feminina se inre istreaza la rupa mestesu arilor si a meseriasilor artizanali (acestia reprezentand 21,9% din totalul populatiei active pentru se)ul masculin si doar 9% pentru cel feminin). *ltfel spus, 74,9% dintre mestesu ari si meseriasii artizanali si 71,7% dintre membrii corpului le islativ, e)ecutiv, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori din unitatile economico"sociale si politice erau barbati, in celelalte rupe de ocupatii, predominand femeile.

Structura populatiei active pe sexe, me ii si pe -rupe e ocupatii, in anul 2007

.rupe e ocupatii /on ucatori si functionari superiori in a ministratia pu)lica si in unitatile economico0sociale Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice *e1nicieni, maistri si asimilati 'unctionari a ministrativi +ucratori operativi in servicii, comert si asimilati ,-ricultori si lucratori calificati in a-ricultura, silvicultura, pescuit &estesu-ari si lucratori calificati in meserii e tip arti2anal ,lte cate-orii e ocupatii Someri *otal *otal 2,5 "," Sexe &asculin 'eminin 1,! ",9 &e ii (r)an Rural 0,#

#,# #,7 4,2 9,# 2",5 1!,1 22,! ",4 100

7,# !,1 2,1 !,2 21,! 21,9 2!,# ",# 100

10 11,9 !,7 14 25,9 9 17,5 2,# 100

14,7 1" !,4 1"," 1,9 20,5 22,2 ",7 100

1,! ",5 1,4 5,5 49,9 10,# 2" " 100

!. *naliza distributiei pe -rupe e varsta a populatiei active indica faptul ca ponderea cea mai mare este detinuta de persoanele in varsta de 25"-$ de ani ( 27%), urmate de cele cu varsta cuprinsa in intervalul -5"$$ de ani (2!%) si de persoanele cu varsta cuprinsa intre $5"5$ de ani (22%). Dintre persoanele active 95% erau in varsta de 15"($ de ani. 2inerii intre 15"2$ de ani reprezentau 9,7% din populatia activa, fiind mai numerosi in mediul rural (5",9%).

Structura populatiei active pe -rupe e varsta, in anul 2007

.rupa e varsta %

15 0 24 9,7

25 0 "4 27

"5 0 44 2!

45 0 54 22

55 3 !4 9,#

!5 si peste 5

*otal 100

30 25 20 15 10 5 0 % 15-24 55-64 35-44 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65 si peste

'ersoanele active din rupa de varsta adulta (25"5$ de ani) se re aseau cu precadere in mediul urban (!1,5%), in timp ce persoanele de 55 de ani si peste, locuiau in proportie de 72,"% in mediul rural. .tructura pe rupe de varsta a populatiei active de se) feminin nu difera semnificativ de cea a barbatilor, in sc/imb se constata unele deosebiri pe medii de rezidenta, astfel% tinerii (15"2$ de ani) reprezentau o pondere de 11,!% din totalul populatiei active in mediul rural, fata de doar #% in mediul urban& in sc/imb, in mediul urban, s"au inre istrat ponderi insemnate la rupele de varsta cuprinse% intre 25"-$ de ani ( "0% in mediul urban, fata de 2",5% in mediul rural), intre -5"$$ de ani ( 2#,!% in mediul urban, fata de 22,7% in mediul rural), intre $5"5$ de ani (25,5% in mediul urban, fata de 17,9% in mediul rural). In antiteza cu aceste tendinte, populatia activa de 55 de ani si peste detine o pondere net superioara in mediul rural (24%) fata de cel urban (7,5%).

Structura populatiei active pe me ii si -rupe e varsta, in anul 2007

.rupa e varsta % populatiei active in me iul ur)an % populatiei active in me iul rural 15 0 24 # 25 0 "4 "0 "5 0 44 2#,! 45 0 54 25,5 55 3 !4 !,9 !5 si peste 0,! *otal 100

11,!

2",5

22,7

17,9

1",4

10,5

100

7. *nalizand repartizarea populatiei active dupa nivelul e instructie, se constata ca ponderile cele mai mari le inre istreaza persoanele cu studii liceale (inclusiv treapta I de liceu) "1,9%, urmate de persoanele absolvente de scoli profesionale si de ucenici (25,"%) si de persoanele absolvente de imnaziu (1#,"%). 'ersoanele cu studii superioare (de lun a si scurta durata) detineau o pondere de 1",2% din totalul populatiei active (din care 4#,5% erau femei), iar persoanele cu scoala primara sau fara nicio scoala absolvita reprezentau !,!% din populatia activa totala (ponderea femeilor din aceasta cate orie fiind de 51,5%). ,ea mai mica proportie in cadrul populatiei active o detineau absolventii de invatamant postliceal si de maistri (4,"%).

Populatia activa si structura acesteia pe nivele e instruire in anul 2007

4ivelul e instruire Populatia activa$mii persoane% % *otal Superior Postliceal si e maistri 4"! 4," +iceal Profesional .imna2ial Primar si e sau fara ucenici scoala 2.5"4 25," 1.#"7 1#," !!5 !,!

9.994 100

1."29 1",2

2.7!! "1,9

a) Populatia activa pe nivele de instruire in anul 2007

)) Structura populatiei active pe nivele de instruire in anul 2007

10

superi r p stliceal si de maistri liceal pr !esi nal si de ucenici "imna#ial prim ar sau !ara sc ala

In ceea ce priveste nivelul de instruire, apar unele diferente intre cele doua se)e. *stfel, un procent mai mare din populatia activa feminina a absolvit liceul ( "5,#%), fata de populatia activa de se) masculin (2#,7%)& aceeasi situatie apare si in cazul populatiei active feminine absolvente de imnaziu, care detine o pondere superioara ( 19,7%) fata de se)ul masculin (17,2%). 5 diferenta se inre istreaza si la cate oria de studii superioare, populatia activa feminina inre istrand o pondere de 14,4% din totalul populatiei active feminine fata de 12,"% detinuta de populatia activa masculina. De asemenea, o pondere mai mare din populatia activa feminina nu absolvise nicio scoala sau doar scoala primara (7,!%) fata de 5,#% in cazul populatiei active masculine, in timp ce barbatii au absolvit intr"o proportie mai mare scoala profesionala ( "1,!%), fata de femei (17,5%).

#. Rata e activitate reprezinta ponderea populatiei active din rupa de varsta ) in populatia totala din aceeasi rupa de varsta. *naliza ratei de activitate reliefeaza aspecte semnificative ale participarii populatiei la activitatea economico"sociala, fiind un indicator de cuantificare a acesteia. 0ata de activitate a populatiei de 15 ani si peste (proportia populatiei active de 15 ani si peste in populatia totala in varsta de 15 ani si peste) a fost de 54,#%, in scadere cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu anul 200(. 6aloarea cea mai mare (90%) a ratei de activitate s"a atins pentru barbatii din rupa de varsta -5"$$ de ani.

11

0ata de activitate a persoanelor adulte (25"5$ de ani) avea nivelul cel mai ridicat ( 79%) comparativ cu cea inre istrata pentru celelalte rupe de varsta. 'entru tinerii de 15"2$ de ani si persoanele in varsta de 55"($ de ani, aceasta rata era mult mai redusa ("0,5%, respectiv 42,4%). 0ata de activitate a populatiei in varsta de munca (15"($ de ani), calculata ca pondere a populatiei active in varsta de munca in populatia totala in varsta de munca a fost in anul 200# de !"%. 'e se)e, cea mai ridicata rata de activitate s"a inre istrat la populatia de se) masculin, aceasta fiind cu 14,1 puncte procentuale mai mare decat a femeilor (70,1% fata de 5!%). 0ata de activitate, a inre istrat valori superioare in mediul rural ( !5,1%) fata de cel urban (!1,!%). In functie de nivelul de instruire, cele mai active din punct de vedere economic erau persoanele in varsta de 15"($ de ani cu nivel de educatie superior (universitar de scurta durata si lun a durata, inclusiv masterat si doctorat), rata de activitate a acestora fiind de ##,4%. 'ersoanele cu nivel mediu de educatie (postliceal de specialitate, liceal, inclusiv treapta I si profesional, complementar sau de ucenici) erau active pe piata fortei de munca in proportie de !#,7%. 'articiparea la activitatea economica a persoanelor cu nivel scazut de educatie ( imnazial, primar si fara scoala) a fost de numai 44,1%. 'e masura ce scade nivelul de educatie al persoanelor in varsta de munca, discrepantele pe se)e si medii se adancesc.

12