Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Specializarea Meteorologie-Hidrologie

Meteorologie Seminar
-Portofoliu-

Fugaru Ioana Corina Anul I Grupa 119

T. 2 Mijloace si metode de masurare a intensitatii fluxurilor radiative din atmosfera

1. INTRODUCERE
Fluxul energiei radiative reprezinta energia radiant primita de o suprafata in unitatea de timp si se exprima in cal/cm/min. radiatia care vine de la soare este considerate radiatie de unda scurta, iar cea emisa de atmosfera si de suprafata terestra este radiatie de unda lunga. Din radiatia de unda scurta face parte: radiatia solara directa, radiatia difuza, radiatia globala, radiatia reflectata Iar fluxurile radiative de unda lunga cuprind: radiatia terestra, radiatia atmosferei, radiatia efectiva. Rolul cel mai important in procesul complex de stabilire a intensitatii radiatiei si modificarea compozitiei spectrale, il are procesul de difuziune a radiatiilor solare, care reprezinta de fapt o reflexive in toate directiile. De asemenea, se apreciaza ca, din cantitatea totala de energie radiant solara receptionata de sistemul Pamant-atmosfera, o parte este reflectata si difuzata spre spatial cosmic (cca. 30%), alta parte este absorbita de atmosfera (17-19%), iar restul (51-53%) este absorbita de suprafata terestra care la randul sau o emite inapoi spre atmosfera. Ramura meteorologiei care se ocupa cu masurarea intensitatii tuturor acestor fluxuri radiative absorbite, difuzate, reflectate, directe, globale, effective, dar si a bilantului radiativ se numeste actinometrie sau radiometrie.

Fig. Schema interaciunilor dintre energia solar i atmosfera, respectiv suprafaa terestr: Rev.Tehnica Instalaiilor nr. 5/2003

2. MRIMILE ENERGIEI RADIANTE

Toate fluxurile de energie radiant pot fi exprimate in uniti de msur energeticen sau calorice . In meteorologie se utilizeaz aproape exclusiv unitile de msur calorice , deoarece cantitatea de cldur pe care o produc fluxurile radiative ce strbat atmosfera poate fi mai uor determinat decat energia lor . In acelai timp, unitile de msur calorice rspund mult mai bine cerinelor meteorologiei i

climatologiei , pentru c de cldura primit sau cedat de scoara terestr , prin mijlocirea fluxurilor energetice , depind toate elementele meteorologice ce caracterizeaz un punct sau o regiune oarecare. Unitile de msur calorimetrice sunt caloria i kilocaloria , iar 1 cal = 4,188 x 107 ergi. In practica meteorologic se urmrete determinarea cantitii de energie radiant ( F ) ce cade pe o suprafa oarecare ( S ) , intr-o unitate de timp . Aceasta se exprim in cal / min . Raportand cantitatea de energie ( F) a unui flux radiativ la suprafaa (S) , pe care acesta cade , se obine intensitatea ( I ) a fluxului respectiv , exprimat in cal /cm 2 min: I =F / S ( cal / cm2 min ) . Linke a propus ca intensitatea radiaiilor s se msoare printr-o unitate de msur numit langley (ly) , care este echivalent cu cal / cm2 ( 1 ly =1 cm2). Ca urmare a adoptrii acestei noi uniti de msur , intensitatea fluxurilor radiative ce strbat atmosfera poate fi exprimat nu numai in cal/cm2 min ,ci i in ly/min ( 1 ly = 0,6976 106 erg/cm2 s = 0,0697 watt / cm2 ) .

Fig. Raportul dintre radiaia difuz i radiaia direct Rev. Tehnica Instalaiilor nr. 5/2003

3.LEGILE ENERGIEI RADIANTE

Insuirile i variaiile de intensitate ale energiei radiante se supun unor legi. Acestea sunt : a) Legea Kirchhoff , care se refer la insuirile emisive i absorbante proprii tuturor corpurilor materiale din natur . La o temperatur dat (T) , in condiiile echilibrului termodinamic , raportul dintre capacitatea de energie (e) i cea de absorbie (a) ale unui corp oarecare este o valoare constant , egal cu capacitatea de emisie a corpului absolut negru (E) , att in cazul radiaiei cu o anumit lungime de und ( l ), cat i in cazul radiaiei totale , cu lungimi de und diferite. In cazul radiaiei cu o anumit lungime de und , ea poate fi scris : El ,T = el ,T / e l ,T , iar mrimea El ,T depinde de lungimea de und a radiaiei i de temperatura absolut a corpului radiant. In cazul radiaiei totale , ea se poate scrie : ET = eT / eT , iar mrimea ET depinde numai de temperatur . Legea Kirchhoff conduce la urmtoarele dou concluzii : pentru o temperatur dat (T) , un corp care emite radiaii cu o anumit lungime de und (l ) absoarbe concomitent radiaiile cu aceeai lungime de und provenite din surse exterioare ; un corp bun absorbant este in acelai timp i un bun radiant i invers .

 Corpul absolut negru este corpul (ideal) care absoarbe toat cantitatea de energie radiant ce cade pe suprafaa sa . Capacitatea lui de absorbie este egal cu 1 . Conform legii Kirchhoff , corpul absolut negru este i un bun radiator integral, capacitatea sa de emisie reprezentand limita superioar posibil pentru oricare alt corp aflat la aceeai temperatur .Corpurile din natur nu sunt absolut negre , iar capacitatea lor de absorbie este subunitar ( sl ,T < 1) . Ele emit cantiti de radiaii mai mici decat corpul absolut negru , la aceeai temperatur , numai capacitatea de absorbie a negrului de fum i negrului de platin apropiindu-se de cea a corpului absolut negru (a 0,9 ). Aceast lege permite stabilirea unor relaii precise intre capacitatea de absorbie i cea de emisie a unor corpuri oarecare din natur , dar i intre acestea i corpul absolut negru . b) Legea Stephan-Boltzmann exprim dependena direct proporional a capacitii totale de emisie radiativ (E) a corpului absolut negru de temperatura lui absolut (T) la puterea a patra: E = s . T4 , in care s = constanta Stephan i Boltzmann = 5,6697(29) . 10-8 Wm2K-4 = =0,826 .10 -10 cal / cm2. min. grad. Legea Stephan-Boltzmann perminte calcularea ,de o manier destul de exact, a temperaturii suprafeei Soarelui : T=E /s =87320 / 0,826 10-10 5760 k Valoarea termenului E = 87320 a fost obinut prin raportarea cantitii totale de energie emis de Soare ( 5,316 1027 cal / min ) la suprafaa acestuia (4 p x2): E =5,316 1027 / 4 p x2 = 87320 cal / cm2 min . c) Legea Wien stabilete o relaie simpl intre lungimea de und corespunztoare intensitii maxime a radiaiei emise de corpul absolut negru (l max ) i temperature absolut la care se produce emisia (T) ,demonstrand c produsul dintre acestea este o valoare constant (2884) . l max T = 2884 Avand in verdere c in spectrul radiativ solar intensitii maxime a radiaiilor emise ii corespunde lungimea de und de 0,475 m , s-a putut calcula temperatura suprafeei Soarelui cu o eroare care abia depete 1% . 0,475 T = 2884 T = 2884 / 0,475 = 6072 k Legea Wien a mai fost numit i legea deplasrii , deoarece creterea temperaturii absolute a suprafeei emisive determin deplasarea ctre valori mai mici a lungimii de und corespunztoare intensitii maxime a radiaiilor. Ea se aplic numai la determinarea temperaturii corpurilor a cror distribuie spectral a intensitii radiaiilor emise este apropiat de cea a corpului absolut negru. d) Legea Planck ofer posibilitatea calculrii intensitii energiei ( El ,T ) radiate de un corp absolut negru , in funcie de lungimea de und a radiaiilor (l ) i de temperatura absolut (T) a suprafeei emisive , pe baza relaiei : El ,T = ( 2p c2h / l 5 ) . ( 1/ hc / ehc/kl T -1) in care: c = viteza luminii ; h = constanta Planck = 0,6256(5) 10-34 J s ; l = lungimea de und a radiaiilor; e = funcie exponenial ; k = constanta lui Boltzmann = 1,38054(12) 10-23 J k-1 ; T = temperatura absolut . Energia purtat de radiaiile cu lungimi extreme de und de la ambele capete ale spectrului radiativ este foarte mic .Aceasta ofer posibilitatea stabilirii limitelor lungimilor de und intre care se extinde spectrul radiativ al oricrui corp , pentru fiecare temperatur in parte . Astfel , Soarele , la suprafaa cruia temperatura absolut este de cca 6000K, are

spectrul radiativ cuprins intre o i 4-5m ( cu intensitatea maxim a energiei radiante centrale de 0,475m ) ; suprafaa terestr , a crei temperatur medie se ridic la cca 300 k, are spectrul radiativ intre 3 i 10 m (cu maximul corespunzand radiaiilor cu lungime de und 10m ) , iar atmosfera,considerat la nivelul stratosferei inferioare, unde temperatura medie este in jur de 200k , are spectrul radiativ intre 4 i 120m ( cu maximul centrat pe 14,5m ). In mod convenional , se consider c radiaiile venite de la Soare sunt radiaii de und scurt , iar radiaiile emise de suprafaa terestr i atmosfer ca fiind de und lung .

3. TIPURI DE RADIAII

Fig. Tipuri de radiatii

Tipurile de radiaii care strbat atmosfera sunt : a) radiaia solar direct (I) reprezint acea parte a radiaiilor emise de Soare care ajunge nemodificat la suprafaa terestr ,sub forma unui fascicol de raze paralele ; b) radiaia difuz (i) este acea parte a radiaiilor solare care ajunge la suprafaa terestr venind din toate direciile , dup ce a fost difuzat de ctre moleculele gazelor componente ale atmosferei i impuritile aflate in suspensie ; c) radiaia global (Q) este suma radiaiei solare directe i radiaiei difuze , msurate pe unitatea de suprafa orizontal ; d) radiaia reflectat (Rs) este acea parte a radiaiei globale care, picand pe suprafaa terestr , este abtut de la direcia iniial , fr a suferi vreo modificare de alt natur . Ea depinde in mare parte de insuirile fizice ale suprafeei de inciden ( culoare , rugozitate, etc. ) i de inlimea Soarelui deasupra orizontului . De regul , insuirile de reflectare ale suprafeei active se exprim prin raportul dintre radiaia reflectat i radiaia global incident , care poart numele de albedou (A): A = (Rs / Q ) 100 ; e) radiaia terestr (Et ) reprezint fluxul radiativ de und lung emis fr intrerupere de suprafaa terestr , conform legii lui Stephan i Boltzmann , corectat cu coeficientul de emisie in infraroii: E = b s T4 in care : b este coeficientul de emisie in infrarou; s este constanta lui Boltzmann (s = 8,26 1011 cal /cm2 min grad ); T este temperatura absolut . f) radiaia atmosferei ( Ea ) este fluxul radiativ de und lung emis neincetat de atmosfer ctre suprafaa terestr , conform legii lui Stephan i Boltzmann ; g) radiaia efectiv (Eef ) reprezint diferena dintre radiaia terestr , indreptat de jos in sus , i radiaia atmosferei , indreptat de sus in jos: Eef = Et Ea ; h ) bilanul radiativ (B) este diferena dintre suma tuturor fluxurilor radiative de und scurt i lung primite de o suprafa oarecare i suma fluxurilor de und scurt i lung pierdute de aceasta sub forma radiaiilor reflectate i emise: B = I + i Rs + Ea Et. Avand in vedere c I + i = Q , relaia este : B = Q Rs + Ea Et sau B = Q (1-A ) Eef .

Fig. Variaia radiaiei solare n funcie de direcia razelor solare,pentru diferite situaii atmosferice: Rev. Tehnica Instalaiilor nr. 5/2004

5. INSTRUMENTE I APARATE UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA INTENSITII FLUXURILOR DE RADIAII

Pentru determinarea intensitii fluxurilor radiative care traverseaz atmosfera se folosesc cele mai diverse metode instrumente i aparate radiomet.Aceste determinri se refer la toate efectele cunoscute ale radiaiei : termice,electrice,chimice i fiziologice. In meteorogie intereseaz aproape exclusiv efectele termice . Printre metodele de determinare a intensitii radiaiei , avand in vedere efectele sale termice se numr: metoda calorimetric, metoda termometric, metoda curentului de ap, Metoda compensrii. Metoda calorimetric se bazeaz pe efectul caloric datorat influenei radiaiei solare i transformrii energiei calorice in energie electric prin intermediul unor termoelemente sau termobaterii . Astfel , atunci cand exist o intensitate constant a radiaiei , creterea temperaturii este aproximativ proporional cu timpul , iar viteza de cretere este proporional cu intensitatea radiaiei : I = c( T2 T1) / st a , in care c este cldura specific a corpului receptor , T1 este temperatura lui iniial , T2 este temperatura final , s este suprafaa pe care cade energia radiant , a - coeficientul de absorbie al suprafeei negre a receptorului , t - intervalul de timp , iar I este intensitatea fluxului respectiv. Cea de-a doua metod este bazat pe creterea temperaturii unui receptor, cu regim staionar , sub influena radiaiei solare . Cedarea cldurii prin radiaie este proporional cu temperatura absolut la puterea a patra. In concluzie, creterea temperaturii este proporional cu intensitatea fluxului radiativ. Metoda curentului de ap are la baz un principiu , care const in determinarea diferenei de temperatur a receptorului cu regim staionar . Cldura cedat receptorului este inlturat , in timpul procesului respectiv , printr-un curent de ap care il ud neincetat .Prin msurarea debitului de ap pe unitatea de timp i diferenei de temperature a apei inainte i dup curgerea ei peste receptor se determin cu exactitate cldura cedat astfel.

Metoda compensrii const in msurarea intensitii radiaiei cu ajutorul a dou receptoare absolut identice cu suprafaa (s) i coeficientul de absorbie (a ). Unul dintre ele este expus radiaiei de msurat pan cand temperatura lui devine constant (pan la regimul su staionar ) , iar cellalt se aduce la aceeai temperatur prin inermediul unui curent electric cunoscut , produs pe cale electric . Astfel , cele dou receptoare primesc cantiti egale de cldur intr-o unitate de timp . In condiiile in care cantitatea de cldura primit de cel de-al doilea receptor se cunoate , se poate afla intensitatea fluxului de radiaie folosind relaia urmtoare : I = cri2 T / a s ,in care: c o constant de transformare ; r rezistena curentului de compensaie ; i intensitatea curentului de compensaie ; a - ceficientul de absorbie al receptorului ; T timpul de expunere exprimat in secunde ; s suprafaa receptorului . Instrumentele folosite pentru determinarea intensitii fluxurilor radiative alctuiesc un complex , care se instaleaz fie pe partea de sud a platformei meteorologice standard , fie pe o parcel special cu dimensiunile de 26 / 10 m. In cazul platformei speciale trebuie s se in cont de locul amenajrii ei , care ar trebui s fie la sud de platforma meteorologic standard , pentru ca instalaiile celei din urm s nu influeneze observaiile radiometrice . Pentru ambele situaii locul de instalare a complexului trebuie s fie neted i cu orizontul deschis, acoperirea orizontului in punctele unde rsare i apune Soarele fiind permis numai pan la inlimea de 3-4 . Ca i in cazul platformelor meteorologice standard , obstacolele care ar putea denatura direcia i viteza vanturilor nu trebuie s se gseasc la distane mai mici decat de 20 de ori inlimea lor . In apropierea platformei pe care sunt instalate instrumentele radiometrice nu trebuie s existe surse de poluare a aerului ( couri de fabric , drumuri prfoase intens circulate , etc. ) . Instrumentele complexului radiometric sunt : radiometrul , pirometrul, albedometrul bilanometrul . Acestea se instaleaz pe un suport special construit din lemn , care se compune dintr-un stalp care msoar 230 - 240 cm in lungime i 15-20cm in diametru , o scandur lung de 200 cm , o contrafie , o msu pentru cutia cu galvanometre i un pode rabatabil . Stalpul se ingroap in sol asfel incat inlimea lui rmane de 150 cm . Pe capul lui se fixeaz o scandur orizontal , orientat ctre sud i susinut in poziia respectiv prin intermediul contrafiei oblice .La nord de stalp se instaleaz msua , inalt de 70-80 cm, lung de 100 cm i lat de 40 cm .Ea este fixat pe un stalp ingropat in sol i este orientate dup lungime pe direcia nord-sud . Pentru ca inveliul de iarb sau stratul de zpad din apropierea instrumentelor s nu fie deranjate de ctre observatorii care efectueaz determinrile, in partea de vest a instalaiei se construiete un pode lung de 200 cm , lat de 30 cm i inalt de 40 cm. Acest pode este alctuit din dou pri prinse intre ele cu balamale : partea mobil i cea fix . Partea mobil se coboar in timpul observaiilor i se ridic deasupra celei fixe dup efectuarea acestora. Galvanometrul , cu care se conecteaz pe rand instrumentele radiometrice menionate , se instaleaz intr-o cutie de lemn,aezat pe msua special .Pentru conectarea succesiv la galvanometru,pe partea de nord a stalpului exist un comutator. De regul , cablurile care leag instrumentele radiometrice cu galvanometrul sensibil merg de-a lungul scadurii (mirei) orizontale i de-a lungul stalpului vertical , de care sunt prinse prin intermediul unor scoabe . Capetele lor ptrund la galvanometru prin nite orificii practicate in blatul msuei i in fundul cutiei de lemn . Uneori , in cutia de lemn se introduc trei galvanometre aezate la cel puin 10 cm unul de cellalt . In aceste situaii , dimensiunile ei sunt de 100/40/20 cm . Suportul special pe care se instaleaz intrumentele complexului radiometric este vopsit in

alb.

Aparatele pentru determinarea fluxurilor radiative din atmosfer sunt: a) Piranograful Robitsch model vechi care este alctuit dintr-o pies receptoare, un sistem de
transmisie i amplificare , un sistem de inregistrare , o plac de montaj i o cutie de protecie . Piesa receptoare se compune din trei lame bimetalice de dimensiuni egale, dispuse in acelai plan orizontal i vopsite in culorile alb i negru ( cele din margini sunt albe , iar cea din centru este neagr). La capetele lor dinspre exterior, lamele albe sunt fixate solid de o bar metalic vertical , iar la capetele dinspre interior sunt prinse de captul corespunztor lamei negre , aflat intre ele . Captul dinspre exterior al lamei negre este legat , la radul su , de parghiile transmitoare i amplificatoare . Sub influena radiaiilor globale , lamele bimetalice care compun piesa receptoare se vor inclzi in mod difereniat , ca urmare a cantitilor inegale de radiaii absorbite. Este evident c lama neagr sufer inclzirea i deformarea cea mai mare i , astfel , ea se inconvoaie in jos , pentru c partea sa inferioar are coeficientul de dilatare mai mic decat partea sa superioar .Aceast deformare este preluat i amplificat de braele parghiilor transmitoare , ajungand la parghia peniei inregistratoare , care o inscrie in diagram aparatului. E o actinogram de tip Fuess unei deplasri de 2,5 cm ii corespunde o intensitate a radiaiei globale egal cu 1cal / cm2 min . Toate piesele aparatului sunt fixate pe o plac dreptunghiular de metal, prevzut cu patru picioare . Aparatul se inchide ermetic cu un capac paralelipipedic de metal , iar prin fereastra sa lateral se poate urmri curba inregistrat pe diagram. Inchiderea este etan datorit unei garnituri marginale care este confecionat din cauciuc . Pe partea superioar , capacul are o calot semisferic de sticl , protejand piesa receptoare de vant i precipitaii , dar permiand ptrunderea radiaiei globale pan la ea . In interiorul aparatului se introduce o capsul cu silicagel sau clorur de calciu, care absoarbe vaporii de ap i asigur astfel uscciunea aerului .In cazul in care silicagelul capt o culoare roiatic , el trebuie s fie inlocuit deoarece i-a pierdut capacitatea higroscopic . Aparatul se instaleaz intotdeauna cu fereastra spre nord , pentru ca razele solare s nu influeneze mecanismul de ceasornic al prii inregistratoare. b) Piranograful Robitsch model nou se deosebete de modelul vechi prin cateva amnunte de construcie .Cel mai evident este faptul c receptorul protejat de o carcas cilindric de metal este aezat deasupra cutiei paralelipipedice, care adpostete inregistratorul . Piesa receptoare este format din dou lame bimetalice i sunt vopsite altfel. Lama superioar este vopsit in negru pe partea care se expune radiaiilor (la exterior) i in alb la interior . Captul ei liber se leag cu sistemul parghiilor transmitoare i amplificatoare, care la randul su se leag cu parghia peniei inregistratoare .Lama inferioar , aflat la 10 cm de cea superioar , este vopsit in alb pe ambele pri . Captul ei liber este fixat rigid de un suport discoidal , care , de asemenea , este vopsit in alb. Cele dou lame bimetalice au form dreptunghiular , sunt suprapuse in poziie orizontal i sunt legate rigid intre ele la una dintre extremiti. Ele prezint cate dou fante longitudinale ,care divizeaz suprafeele lor in cate trei pri egale . Pe un suport paralel cu cel care susine piesa receptoare este montat un vibrator alimentat cu un curent de 5-8 voli , obinut de la reeaua de curent alternativ , prin intermediul transformatorului cu care este echipat aparatul . Carcasa cilindric , in care sunt instalate piesa receptoare i vibratorul , are deschiderea superioar inchis cu o calot semisferic de sticl . Aceas calot are rolul de a proteja interiorul de influena vantului i a precipitaiilor i permite ptrunderea radiaiei globale . In cutia paralelipipedic a aparatului este instalat cilindrul cu mecanism de ceasornic , pe care se instaleaz diagrama , i o nivel cu bul de aer necesar pentru orizontalizare . Aceast cutie este prevzut cu dou uie ce sunt necesare pentru schimbarea diagramelor i curirea pieselor aparatului i prezint la exterior dou butoane. Unul dintre butoane este folosit la manevrarea tijei de marcaj , iar

cellalt pentru indeprtarea peniei inregistratoare de diagram . Pe aceeai parte cu butoanele sunt fixate i bornele vibratorului . Carcasa cilindric este fixat de cutia paralelipipedic , in care se gsete inregistratorul , cu ajutorul a patru uruburi . In discul metalic , ce le separ, exist o deschidere prin care se mic parghia peniei .Intre acestea i sistemul parghiilor transmitoare i amplificatoare se afl dispozitivul de punere in valoare , iar cu ajutorul acestuia se fixeaz punctul zero al piranografului .Atat in carcasa cilindric , cat i in cutia paralelipipedic exist cate un dispozitiv de uscare a aerului . Aparatul se fixeaz de o plac de montaj , susinut de un suport special , prin intermediul unor uruburi zimate . Funcionarea lui este asemntoare cu cea a modelului vechi . Sub aciunea radiaiilor globale , lama superioar se inclzete puternic i se inconvoaie in jos , transmiand deformarea respectiv sistemului de transmitere i amplificare .Dup ce o amplific substanial , acesta o transmite la randul su parghiei prevzute cu penia inregistratoare , care o inscrie pe diagrama aparatului. Piranografele se instaleaz pe platforma radiometric , intr-un loc deschis, astfel incat s primeasc tot timpul radiaia solar direct i radiaia difuz a bolii cereti . Placa de montaj , fixat pe un suport solid , se orienteaz in aa fel incat piranograful (care este prins de ea cu dou uruburi zimate ) s aib fereastra spre nord , pentru ca razele solare s nu influeneze mecanismul de ceasornic . Atunci cand ea se instaleaz, se tine cont de faptul c in timpul funcionrii lamele piesei receptoare trebuie s fie orientate pe direcia est-vest . Cilindrul cu mecanism de ceasornic, pe care diagrama se fixeaz cu ajutorul unei clame , execut o rotaie complet in 24 de ore . Acest mecanism de ceasornic se remonteaz o dat la trei zile , iar penia inregistratoare se umple cu cerneal de cate ori este nevoie .Umplerea cu cerneal se face cu ajutorul unei pipete , atunci cand penia este indeprtat de diagram . Inainte de punerea in funciune a aparatului , se efectueaz cateva operaiuni de verificare : se indeprteaz penia inregistratoare de diagram ; se schimb diagrama, pentru ca ea s adere perfect la cilindrul cu mecanism de ceasornic ; se rotete cilindrul in sensul opus acelor de ceasornic, pan cand penia ajunge in dreptul orei la care are loc instalarea noii diagrame; se aduce penia inregistratoare in contact cu diagrama i se verific orizontalitatea aparatului, dup nivela cu bul de aer . La fiecare dintre cele ase ore de observaii ( 00 , 06 , 09 , 12 , 15 , 18 ) se efectueaz marcajul de timp al diagramei , prin rsucirea butonului special aflat la exteriorul cutiei paralelipipedice ( sus in partea dreapt ) .Acest marcaj al orei adevrate este necesar pentru c lungimea diagramei poate varia din cauza umezelii aerului, producand astfel dificulti in compararea datelor de inregistrare cu cele efectuate la termen . In situaiile in care penia inregistratoare se infund din cauza scamelor de hartie sau impuritilor din cerneal , ea trebuie scoas cu grij i splat cu alcool.

6. MSURAREA RADIAIEI SOLARE DIRECTE

Intensitatea radiaiei solare directe se determin cu ajutorul diverselor tipuri de pirheliometre i radiometre. Pirheliometrele msoar intensitatea fluxului radiativ in cal/cm2 min sau ly / min i sunt considerate instrumente absolute , iar radiometrele in alteuniti de msur , care se transform ulterior in cal / cm2 min sau ly / min i sunt considerate instrumente relative . Tipurile de pirheliometre cele mai utilizate sunt: pirheliometrul calorimetric tip Michelson i pirheliometrul cu compensaie electric tip Angstrm. a) Pirheliometrul calorimetric tip Michelson a fost imaginat de Michelson in anul 1910 i este unul dintre cele mai vechi tipuri de pirheliometre . El este alctuit dintr-un tub metalic sub forma literei U , prin care circul un curent de ap . Este innegrit pe partea sa interioar in care ptrund razele solare. In aceeai parte tubul pirheliometrului prezint i o serie de diafragme , care au rolul de a micora suprafaa orificiului de ptrundere a radiaiilor , fcandu-le s cad sub forma unui flux radiativ perpendicular pe fundul tubului .

In interiorul tubului , prin care circul curentul de ap , se gsesc extremitile unor conductori de platin (a,b) , conectate in circuitul unui termometru electric . In idea de a limita influenele mediului inconjurtor , tubul pirheliometrului este introdus intr-un tub Dewar , cu perei dubli , argintai , din care s- a scos aerul . La randul su , tubul Dewar este introdus intr-un tub de lemn, care are pereii cptuii cu material termoizolator ( plut , vat de sticl ). Tubul pirheliometric innegrit expus la razele solare directe se comport ca un corp absolut negru , care absoarbe in totalitate radiaiile ce cad pe el. Cantitatea de cldur absorbit de el (q) intr-un minut se determin cu ajutorul urmtoarei relaii calorimetrice : q = mc ( t2 t1 ) ,in care: m este cantitatea de ap care curge prin tub intr-un minut ; c constant ; t1 temperatura iniial a apei din tub ( inainte de expunerea pirhelometrului ) ; t2 temperatura final a apei din tub ( dup expunerea pirheliometrului) . Evident , cantitatea de cldur absorbit de tub (q) este rezultatul aciunii radiaiei solare directe ce cade pe suprafaa diafragmei ( s ) . Ea poate fi exprimat prin Is . Cum q = Is =I / s i q = mc (t2 t1) I = mc (t2 t1) / s . Pirheliometrul tip Michelson , fiind un instrument absolut , intensitatea radiaiei solare directe este exprimat in cal / cm2 min. b) Pirheliometrul cu compensaie electric tip Angstrm se compune dintr-un tub metalic cu diametrul de 15-45 mm i lungime de 100-120 mm , in interiorul cruia se gsesc 3 - 4 diafragme ,destinate limitrii fascicolului de raze solare directe ce ptrund pan la piesa receptoare a instrumentului. La exterior el este nichelat pentru a reflecta razele solare incidente , iar la interior este innegrit . Ptrunderea fascicolului de raze in interiorul tubului pirheliometric se realizeaz prin intermediul a dou fante dreptunghiulare de 23x5 mm , situate in capacul metalic de la captul lui superior .

Pirheliometrul Angstrm are piesa receptoare format din dou lamele identice de manganin lungi de 20 mm , late de 2 mm i groase de 0,02 mm . Pe suprafeele indreptate ctre Soare , acestea sunt acoperite cu un strat negru de platin i de fum gros de 0,01mm. Suprafeele opuse , neluminate de Soare , sunt acoperite de un strat isolator deasupra cruia sunt lipite sudurile de manganin i constantan ale unui cuplu thermoelectric, legate la bornele galvonometrului . Lamelele din manganin i cuplul termoelectric sunt instalate pe un disc de ebonit. Impreun , ele alctuiesc piesa cea mai important a instrumentului , numit capul pirheliometrului . Acesta se introduce in tubul metalic nichelat astfel incat lamelele de manganin s se gseasc in dreptul celor dou fante dreptunghiulare . In timpul msurtorilor , pirheliometrul se orienteaz cu fantele perpendiculare pe direcia razelor solare , cu precizarea c una din cele dou fante este acoperit cu un ecran special , in aa fel incat s opreasc ptrunderea razelor pe lamela 2,care rmane mai rece.

Diferena de temperatur aprut intre cele dou lamele genereaz un current termoelectric , care va fi indicat de acul galvanometrului . Cantitatea de cldur primit de lamela expus radiaiei solare directe va fi proporional cu intensitatea (I) radiaiilor , cu coeficientul de absorbie (a ) i cu suprafaa lamelei (s) : q = I a s . In scopul eliminrii deviaiei inregistrate de acul galvanometrului , este necesar ca i in lamela umbrit s se produc o cantitate de cldur , folosindu-se un curent electric de compensaie produs de o baterie , reglat cu un reostat i msurat cu miliampermetrul . Atunci cand curentul de compensaie va nivela temperaturile intre cele doua lamele,curentul termoelectric va fi anulat , iar acul galvanometrului va reveni la zero . Conform legii lui Joule , cantitatea de cldur (q) generat de curentul de compensaie in lamela care rmane mai rece poate fi exprimat prin relaia : q = 60 c ri2 , in care c este constanta de transformare ; r rezistena curentului la compensaie ; i intensitatea curentului electric de compensaie. Dac egalm cele dou relaii,vom avea:Ia s = 60 cri2 I = 60 cri2 / a s .Intrucat c , r , a i s sunt constante , ele se grupeaz intr-un coeficient de proporionalitate (K) numit factor de transformare a pirheliometrului . Valoarea lui se inscrie in buletinul care insoete fiecare instrument actinometric . Intensitatea radiaiei solare directe (I) se exprim prin relaia : I = K i2 .Acest pirheliometru este un instrument absolut , iar determinarea intensitii radiaiei solare directe se exprim in cal /cm2 min sau ly / min . Radiometrele sau actinometrele cele mai utilizate la staiile de la noi din ar sunt : radiometrul bimetalic tip Michelson i radiometrul termoelectric RT -50.

a) Radiometrul bimetalic tip Michelson a fost construit in anul 1905 de B.A. Michelson,
cptand o larg rspandire datorit simplitii , portabilitii i ineriei termice mici a receptorului su . Este un instrument relativ care , pentru a afla intensitatea radiaiilor solare directe in valori absolute (ly / min ) , inmulete valorile citite pe scara micrometric cu un factor de transformare . Acest radiometru este compus din : piesa receptoare , microscop , tubul actinometric i suportul instrumentului .

Piesa receptoare este o lam bimetalic de 0,07 mm grosime , 2 mm lime i 13 mm lungime , obinut prin laminarea la cald a unei plcue de fier i a uneia de invar .Pe partea de fier , lama este acoperit cu negru de fum imbibat cu alccol . Expus radiaiilor solare directe , lamela innegrit se va inclzi i se va curba , din cauza dilatrii suferite , in direcia invarului . Ea se instaleaz in interiorul tubului radiometric. Tubul radiomatric este o carcas masiv de cupru innegrit pe interior ,avand cldura specific i coeficientul de conductibilitate termic mult mai mari decat lama bimetalic .Deoarece actinometrul este nichelat , acesta reflect totalitatea fluxurilor radiative incidente pe suprafaa sa . De regul , radiometrul Michelson are i un cerc vertical utilizat pentru msurarea inlimii Soarelui deasupra orizontului . In acest scop , el se orientalizeaz cu ajutorul nivelei instalate pe corpul su i al celor trei uruburi de calare .

Microscopul este situat la unul din capetele tubului radiometric , iar la cellalt capt este piesa receptoare .Este legat de actinometru prin intermediul unui tub prevzut cu o cremalier , necesar centrrii imaginii firului de cuar pe micrometrul ocular . Pe carcasa tubului sunt plasate dou deschideri : una este pentru luminarea oglinzii, in care se formeaz imaginea firului de cuar , iar cealalt este mai mare i permite ptrunderea razelor de soare . Observaiile efectuate cu ajutorul radiometrului bimetalic de tip Michelson, constau in determinarea deplasrilor pe care le face firul de cuar , ca urmare a curbrii lamei bimetalice supuse influenei razelor solare directe . In acest scop , trebuie efectuate citiri ale poziiei firului de cuar , atat cu piesa receptoare ecranat, cat i cu piesa receptoare expus radiaiei solare directe . Prin inchiderea i deschiderea alternativ a orificiului receptor al radiometrului , la intervale de 30 de secunde , se obine un regim staionar al determinrilor . Pentru obinerea unor valori cat mai apropiate de realitate , citirile se repeat de mai multe ori , la inervale de 30 de secunde. Ele se intrerup dac temperatura corpului se modific in aa fel incat poziie rece a firului de cuar se deplaseaz cu mai mult de 15 diviziuni . O alt condiie important a obinerii unor date cat mai exacte , const in verificarea i corelarea poziiei radiometrului fa de Soare , dup fiecare citire . Citirile se fac dup una din marginile firului de cuar cu precizia pan la 0,1 dintr-o diviziune , iar notrile valorilor citite pe scara micrometric se fac dup deschiderea sau inchiderea orificiului receptor . Aceast metod de determinare a radiaiei solare directe , cu ajutorul radiometrului Michelson are o eroare de numai 2%. Numrul de diviziuni (n) cu care se deplaseaz firul de cuar in dreptul scrii micrometrului este direct proporional cu diferena dintre temperatura (t) a lamei bimetalice i temperatura (t1) a tubului metalic de protecie , care este egal cu cea a lamei bimetalice umbrite : n = K ( t t1) , in care K este o constant dependent de construcia instrumentului . Valoarea lui n este , in acelai timp , proporional cu intensitatea radiiei solare directe (I),cu coeficientul de absorbie al lamei bimetalice (a ) i cu suprafaa acesteia (S): n = I a S. Dac egalm cele dou relaii , determinm intensitatea radiaiei solare directe astfel: I a S = K (t t1) I = K (t t1) / a s = c (t t1) , unde c este coeficientul de transformare obinut prin raportul K / a S , calculat pentru fiecare radiometru in parte . Datorit preciziei mari , radiometrul bimetalic de tip Michelson este larg utilizat ca etalon pentru compararea celorlalte instrumente radiometrice. b) Radiometrul termoelectric RT-50 este un instrument simplu care funcioneaz pe principiul producerii unui curent termoelectric prin inclzirea difereniat a termosudurilor care alctuiesc piesa lui receptoare , sub influena radiaiilor solare .El se compune dintr-o pies receptoare , dintr-un tub radiometric i dintr-un galvanometru .

Piesa receptoare este alctuit dintr-un disc subire de argint , prevzut cu un orificiu innegrit cu negru de fum pe partea superioar ( care este expus la Soare) , pentru a putea absorbi razele solare directe .De partea lui inferioar sunt fixate termosudurile internecentrale ale celor 36 de termoelemente care alctuiec bateria termoelectric a radiometrului . Aceasta are termosudurile periferice prinse de un inel de cupru , care fac corp comun cu instrumentul radiometric , ce are are aceeai temperatur cu cea a mediului in care se afl .

Izolarea termosudurilor centrale de discul de argint i a termosudurilor periferice de inelul de cupru se face cu ajutorul unor buci de hartie special imbibate in erlac . Termosudurile bateriei sunt confecionate din 72 de benzi fine de manganin i constantan sudate in zig-zag . Ele au termosudurile centrale i periferice unite printr-un conductor ale crui capete ies in afara instrumentului , conectandu-se la galvanometru . Cu ajutorul acestuia se determin intensitatea curentului termoelectric produs , sub influena radiaiei solare directe , de ctre baterie . Piesa receptoare se instaleaz solid in interiorul capsulei metalice nichelate , la care se inurubeaz tubul radiometric nichelat . Acest tub este alctuit dintr-o diafragm receptoare i alte 4 diafragme situate in interiorul su , care limiteaz fascicolul razelor solare directe i diminueaz influena vantului . Toate cele 5 diafragme sunt innegrite la interior i nichelate la exterior . Unghiul maximei sensibiliti a radiometrului RT-50 este de 5. Pentru orientarea exact,inelul diafragmei este prevzut cu un orifciu minuscul, iar ecranul circular cu un punct negru . Orientarea precis fa de Soare se obine numai atunci cand fascicolul de raze care trece prin orificiu cade exact pe punctul negru al ecranului special . Tubul radiometrului este montat pe un suport vertical , care , la radul su, este fixat pe un stativ metalic orizontal de form circular . Reglarea lui se face cu aju torul unui dispozitiv , iar inchiderea lui cu un cpcel metalic .Acest cpcel impiedic ptrunderea prafului la piesa receptoare i servete la stabilirea punctului zero al galvanometrului. In certificatul de etalonare al radiometrului se specific urmtoarele date: sensibilitatea instrumentului Emv in cal / cm2 min ; rezistena termobateriei Rb in ohmi i ineria in secunde . Dac el este adus la staie impreun cu galvanometrul cu care a fost verificat , in certificatul de etalonare se inscrie i valoarea factorului de transformare (K), corespunztoare unei diviziuni de pe scara galvanometrului. Aceast valoare se exprim in cal / cm2 min . In verderea efecturii determinrilor , radiometrul se instaleaz astfel incat razele solare s cad perpendicular pe discul receptor de argint . Apoi , instrumentul se las 2-3 minute cu tubul deschis pentru ca apa absorbit de vopseaua neagr s se evapore . Msurarea intensitii radiaiei decurge astfel : se pune cpcelul metalic pe tubul radiometrului i dup 15 secunde se citete poziia zero a acului galvanometric ; se scoate cpcelul metalic de pe tub i se efectueaz trei citiri consecutive , la intervale de 10 secunde , din care se obine valoarea medie (N) a deviaiei acului galvanometric; se pune din nou cpcelul metalic pe tub i dup 15 secunde se citete pentru a doua oar poziia zero a acului galvanometric, care se mediaz cu prima citire . Curentul care ia natere in bateria termoelectric a radiometrului provoac deviaii ale acului galvanometric in situaiile in care razele solare directe cad pe discul receptor de argint . El este consecina direct a diferenelor de temperatur care apar intre termosudurile centrale i cele periferice i se msoar in mA cu ajutorul galvanometrului conectat la radiometrul respectiv. Intensitatea radiaiei solare directe (I) este proporional cu numrul de diviziuni (N) , cu care deviaz acul galvanometrului , inmulit cu factorul de transformare K ( 5mA = 1 cal / cm2 min. ) : I = NK. Radiometrul termoelectric RT-50 este un instrument relativ.

7. MSURAREA RADIAIEI DIFUZE I GLOBALE

Intensitatea radiaiei globale i difuze se msoar cu diferite tipuri de piranometre,care pot fi absolute ( la care intensitatea se exprim in cal/cm2min) sau relative ( la care intensitatea se exprim in uniti de msur convenionale care se inmulesc ulterior cu factorul de transformare ). Printre cele mai utilizate piranometre la staiile din ara noastr sunt: piranometrul absolut Angstrom , piranometrul relativ Arago-Davy i piranometrul thermoelectric Ianievski.

a) Piranometrul absolut de tip Angstrm exprim valoarea intensitii radiaiei difuze sau
globale in cal/cm2 min sau in ly/min. Piesa sa receptoare este format din dou perechi de lame subiri de manganin . O pereche de lame este vopsit in negru i absorb in totalitate radiaiile ce cad pe ele , iar cealalt pereche este vopsit

in alb de magneziu i reflect aproape in totalitate fluxurile solare. Ele sunt dispuse alternativ i sunt protejate de o calot semisferic de sticl , ce permite trecerea radiaiilor de und scurt (0,34-2,5m ) i le reine pe cele de und lung emise de atmosfer sau de corpurile din jur . Aceast calot are rolul i de a anihila influenele vantului i ale precipitaiilor . Sudurile unor cupluri termoelectrice confecionate din manganin i constantan sunt lipite de prile inferioare ale lamelor .In circuitul acestora este conectat un galvanometru sensibil. Lamele negre se inclzesc , in timp , prin absorbia radiaiei globale i difuze ce cade pe suprafaa lor .In acelai timp, lamele albe pstreaz temperatura mediului inconjurtor. Diferena termic creat astfel duce la apariia unui curent termoelectric , care produce devierea acului indicator al galvanometrului. Pentru aducerea acului in poziia zero , lamele albe sunt inclzite artificial , prin intermediul unui curent electric de compensaie produs de o baterie de elemente i reglat de un reostat. Abia cand temperaturile celor dou perechi de lame sunt egale, acul galvanometric revine in poziia zero.

Cantitile de cldur ce se produc in lamele negre (qn) i in lamele albe (qa) depind de coeficientul de absorbie pentru radiaia difuz sau global a lamelor negre (an) i a lamelor albe (a a) , de coeficientul de permeabilitate a sticlei (p), de suprafaa lamelor (s) i de mrimea intensitii radiaiei globale sau difuze: qn = 2I p a n s i qa = 2I p a as. Cum cantitatea de cldur a lamelor negre trebuie s fie egal cu cea a lamelor albe, se adaug cantitatea de cldur produs de curentul de compensaie la cea a lamelor albe: qn = qa + 2 60 cri2 , in care c este constanta lui Joule (0,24) ; r este rezistena introdus in circuit de reostat ( a curentului electric de compensaie ) , iar i este intensitatea curentului electric de compensaie citit de miliampermetru ( msurat in mA ). Cum qn = 2I p a n s i qa = 2I p a a s , iar qn = qa + 2 60 cri2 2I p a n s= 2I p a a s + 2 60 cri2 , de unde se deduce valoare intensitii: I = 60 cri2 / p s ( a n - a a ). Pentru determinarea radiaiei difuze piesa receptoare se umbrete cu un ecran special, iar pentru msurarea radiaiei globale , ecranul se indeprteaz. Trebuie menionat c , fluxul radiaiei difuze este in funcie de : inlimea Soarelui deasupra orizontului , nebulozitate , latitudine , altitudine , dar i de prezena sa absena sratului de zpad. c) Piranometrul relativ Arago-Davy este alctuit din dou termometre identice, unul dintre ele avand rezervorul acoperit cu negru de fum , iar cellalt cu alb de magneziu. Ambele rezervoare sunt protejate impotriva vantului i a precipitaiilor atmosferice de un inveli sferic de sticl , din interiorul cruia s-a scos aerul . Pentru efectuarea determinrilor intensitii radiaiei difuze sau globale, termometrele cu mercur ale piranometrului se fixeaz pe un suport in poziie orizontal . Se citesc temperaturile tn i ta indicate de termometrul cu rezervorul negru i de cel cu

rezervorul alb, apoi se calculeaz diferena dintre valorile citite , iar valoarea obinut se inmulete cu factorul de transformare (B) , obinandu-se : I = B ( tn ta ) .

Factorul de transformare (B) reprezint cantitatea de cldur exprimat in miliacalorii/cm2 min. corespunztoare diferenei termice de 1C dintre cele dou termometre. Acest factor se obine prin compararea indicaiilor unui piranometru Arago-Davy cu cele ale unui radiometru , dup metoda soare-lun . Astfel, se fac citirile valorilor ecranate i neecranate indicate de cele dou termometre la intervale de 25 de minute , iar in ultimele 5 minute de expunere la Soare se determin intensitatea radiaiei solare directe (S) , cu ajutorul unui radiometru.

c) Piranometrul termoelectric tip Ianevski este un instrument radiometric relativ i este

actuit din patru pri principale : piesa receproare pentru radiaii , suportul, ecranul de umbrire i dispozitivul de uscare. Piesa receptoare este reprezentat de o termobaterie de form ptrat cu latura de 3cm. Aceasta se compune dintr-o serie de termocupluri confecionate din benzi subiri de manganin i constantan . Sensibilitatea ei este de 8 mv la 1 cal / cm2 min , iar rezistena termoelementelor este 30 ohmi . Partea superioar a termobateriei ( care se expune radiaiilor solare ) se vopsete cu negru de fum i cu alb de magneziu asemenea unei table de ah .

Coeficientul de absorbie pentru radiaiile de und scurt au valori foarte mari in cazul negrului de fum i valori nesemnificative in cazul albului de magneziu . Din aceast cauz , sudurile de culoare neagr ale termobateriei se inclzesc sub incidena radiaiei difuze sau globale, iar cele de culoare alb rman la temperatura mediului inconjurtor . Diferana termic aprut astfel genereaz un curent termoelectric a crui intensitate se msoar cu galvanometrul cuplat la piranometru .

Termobateria se fixeaz pe o plac metalic de care este izolat cu ajutorul unei foie subiri de hartie special . La randul su , placa se prinde cu uruburi de corpul instrumentului. De la termosudurile marginale ale bateriei pornesc doi conductori care fac le gtura intre piranometru i galvanometrul su . Deasupra plcii metalice exist o alt plac, decupat in mijloc dup dimensiunile termobateriei , cu care se gsete in acelai plan orizontal. Aceasta este fixat de prima cu ajutorul unor uruburi mici i poart numele de diafragm . Calota semisferic de sticl se prinde de inelul metalic, de care sunt prinse i cele dou plci. Aceasta are rolul de proteja termobateria impotriva vantului i a precipitaiilor i de a reine radiaiile de und lung , permiand ptrunderea numai a radiiilor de und scurt. Capul piranometrului este format din cele dou plci metalice , inelul de fixare, calota semisferic de sticl i termobaterie . Orizontalizarea instrumentului se realizeaz cu ajutorul unei nivele cu bul de aer, care este fixat pe o prelungire lateral a plcii ce susine termobateria. Suportul piranometrului este alctuit dintr-un tub metalic fixat pe un trepied , care este situat pe o plac metalic circular .La extremitatea superioar a tubului se inurubeaz in poziie orizontal capul piranometrului .Tot de suport este fixat i o parghie orizontal , la captul creia este montat o tij cilindric prevzut cu un disc metalic de umbrire . Ecranul se umbrire este reprezentat de un disc metalic al crui diametru este egal cu cel al calotei semisferice de sticl. El este fixat la captul superior al tijei cilindrice . In timpul msurrii radiaiei difuze , el permite ecranarea unei pri din bolta cereasc cu raza de 5, care are in centrul su Soarele . Dispozitivul de uscare este un tub de sticl fixat cu cear roie intr-o buce de la partea inferioar a capului piranometrului .In interiorul lui se introduce o substan higroscopic ( clorur de calciu, silicagel , natriu metalic sau sulfat de cupru calcinat) care absoarbe vaporii de ap , impiedicandu-i s condenseze pe partea interioar a calotei de sticl sau pe faa piesei receptoare . Piesa receptoare se ecraneaz numai in timpul observaiilor privind intensit atea radiaiei difuze . Dup efectuarea determinrii , capul piranometrului se inchide cu un capac metalic vopsit in alb , care este folosit pentru protejarea piesei receptoare i pentru determinarea punctului zero al galvanometrului . Dup indeprtarea capacului , se fac mai multe citiri , in mod alternativ , cu ecran, pentru intensitatea radiaiei difuze i, fr ecran, pentru intensitatea radiaiei globale .La sfaritul observaiilor , capacul se pune la loc i se repet citirile pentru determinarea punctului zero al galvanometrului . Datorit faptului c , intensitatea radiaiei difuze (i) i intensitatea radiaiei globale ( I+i ) sunt proporionale cu numrul de diviziuni cu care deviaz acul galvanometrului , inmulind cu factorul de transformare ( C ) , obinem relaiile : I = Cn0 i I + i = C n , in care : n0 este numr mediu de diviziuni corespunztor poziiei zero a galvanometrului, iar n este numrul mediu de diviziuni cu care deviaz acul galvanometric . Fcand diferena celor dou relaii , obinem : I = ( n n0 ) C. Atunci cand se calculeaz intensitatea radiaiei globale , trebuie avut in vedere , pe lang factorul de transformare, i coeficientul de corecie , care se inmulete cu factorul de transformare . Coeficientul de corecie este raportul dintre factorul de transformare la inlimea dat i factorul de transformare normal.

8. MSURAREA RADIAIEI REFLECTATE

Determinarea intensitii radiaiei reflectate se face cu ajutorul albedometrelor de staie i portabile , cu fotoelementul cu seleniu i cu solarimetrul Gorczynski.

a) Albedometrul de staie este folosit pentru determinarea intensitii radiaiei difuze, globale i
reflectate . El este alctuit dintr-un cap de piranometru, instalat pe un suport special ,care ii permite rotirea cu 180. Termobateria este un ptrat cu latura de 3 cm i este format din benzi subiri de manganin i constantan legate in serie . Ea este vopsit in negru de fum i alb de magneziu pe suprafeele expuse radiaiilor solare i este protejat de o calot sferic de sticl . Suportul este un tub metalic , fixat pe o plac alungit , care este prins mobil de un disc metalic i care poate fi rsturnat cu faa in jos , impreun cu capul piranometrului pe care il susine . Suportul

tubular poate s se roteasc pe orizontal in jurul axei sale .Lateral are un orificiu in care se fixeaz dispozitivul de uscare, avand forma diferit de piranometrul tip Ianievski. El este protejat impotriva spargerii de un cpcel cilindric din metal nichelat . Tot in suportul tubular este fixat i parghia orizontal, pe care se monteaz tija care susine ecranul de umbrire . In certificatul de etalonare al albedometrului se trec aceleasi date ca i in cazul piranometrului Ianievski : sensibilitatea instrumentului in mv/cal cm2 /min; rezistena termobateriei in ohmi ; ineria in secunde i graficul de corelaie intre coeficientul de corecie i inlimea Soarelui deasupra orizontului . Determinarea albedoului presupune efectuarea a dou msurtori distincte : cea a intensitii radiaiei globale (Q) , care se realizeaz cu piesa receptoare orientat in sus i cea a intensitii radiaiei reflectate (Rs), care se realizeaz cu piesa receptoare orientate in jos. In ambele msurtori , piesa receptoare trebuie s se afle in poziie perfect orizontal . Deci , albedoul este raportul dintre intensittea radiaiei globale i cea a radiaiei reflectate , inmulit cu 100 : A =( Q / Rs) 100 . Se exprim in procente.

b) Albedometrul portabil este un piranometru de tip Ianievski uor modificat, alctuit dintr-un cap
piranometric , fixat pe un maner i o suspensie cardanic , ce permite rotirea piesei receptoare . El se folosete in cadrul cercetrilor microclimatice, pentru efectuarea unor determinri comparative privind albedoul diferitelor tipuri de suprafee active . Observatorul trebuie s stea la o anumit distan de albedometru ,iar prin intermediul unui maner ( o tij de lemn de 2m ) va face determinrile .In acelai scop, galvanometrul va fi amplasat la 56 m de observator . Atunci cand se msoar intensitatea radiaiei reflectate , piesa receptoare a albedometrului va sta in jos , la inlimi de 0,5-1 m deasupra solului .Cu cat determinrile se fac la inlimi mai mici , cu atat ele sunt mai exacte.

c) Fotoelementul cu seleniu este un instrument special , utilizat pentru determinarea exact a

capacitii de reflecie proprie diferitelor tipuri de suprafee. El face parte din categoria fotoelementelor cu strat de blocare. Acest strat de blocare se formeaz intre stratul de seleniu i pelicula fin de aur. Piesa receptoare este o plcu de fier , peste care se aplic un strat de seleniu , iar peste aceasta se gsete o pelicul extrem de fin de aur sau platin. Razele solare traverseaz pelicula de aur i ptrund in stratul de seleniu, din ai crui atomi smulg un numr oarecare de electroni. Acei electroni trec in pelicula de aur ,de la suprafaa fotoelementului , dar nu se mai pot intoarce in semiconductor din cauza stratului de blocare. Acest lucru face ca stratul de seleniu i placa de fier s se incarce cu sarcini electrice pozitive , iar pelicula de aur cu sarcini negative . Prin urmare , se formeaz o diferen de potenial intre plac i pelicul , iar prin intermediul unui galvanometru conectat in circuit se poate constata prezena unui fotocurent electric, ce se deplaseaz de la plac ctre pelicul. Intensitatea fotocurentului (I) este proporional cu luxul (R) luminos ce cade pe suprafaa fotoelementului : I = K R , unde K este un coeficient de proporionalitate.

d) Solarimetrul Gorczyinski este folosit la determinarea intensitii radiaiei directe, difuze,

globale i reflectate, fiind considerat un instrument radiometric complex. El funcioneaz pe baza unui curent termoelectric ce inclzete in mod diferit sudurile cuplului termoelectric expuse radiaiilor i celor ferite de radiaii . Intensitatea curentului produs se obine indirect, pe baza valorii tensiunii curentului ( care se exprim in milivoli) . Piesa sa receptoare este o termobaterie format din mai multe lame metalice . Pe prile care sunt expuse radiaiilor solare , lamele sunt vopsite cu negru de fum , iar pe prile opuse sunt lipite sudurile unui cuplu termoelectric de tip Moll . Aceast termobaterie este fixat intr-o cutie metalic nichelat , de la care pornesc firele ce fac legtura cu milivoltmetrul . Pentru determinarea intensitii radiaiei solare directe se folosete tubul radiometric , care se monteaz la cutia metalic . Acest tub este innegrit pe interior cu negru de fum . El trebuie demontat de fiecare dat cand se fac msurtori ale intensitii radiaiei directe , difuze , globale sau reflectate . Solarimetrul este etalonat pentru fiecare gen de determinare : pentru funcionarea sa ca radiometru ,1mv =0,67 cal/cm2 min (1cal /cm2 min =1,49 mv), iar pentru funcionarea sa ca

albedometru, 1mv = 0,38 cal /cm2 min ( 1cal / cm2min = 2,63 mv).Pentru a afla valorile absolute se folosesc tabele de transformare antecalculate.

9. MSURAREA RADIAIEI EFECTIVE

Determinarea intensitii radiaiei efective se face cu ajutorul diferitelor tipuri de pirgeometre. Unul dintre cele mai utilizate aparate este pirgeometrul de tip Savinov Ianievski.

Pirgeometrul tip Savinov-Ianievski funcioneaz pe principiul producerii unor cureni

termoelectrici a cror intensitate se determin cu un galvanometru conectat .

Piesa sa receptoare este alctuit din patru lame din manganin sau de cupru, care sunt instalate in poziie orizontal. Dou dintre lame sunt vopsite pe partea superioar cu negru de platin , iar celelalte dou sunt nichelate sau aurite .De prile lor inferioare sunt lipite sudurile unei baterii termoelectrice de manganin , in circuitul creia se conecteaz un galvanometru sensibil . Lamele nichelate au proprietatea de a reflecta aproape in totalitate radiaiile de und lung , dar nu pot emite decat puine radiaii de und scurt . Lamele negre absorb in intregime radiaiile incidente i sunt capabile s emit radiaia terestr (Et) , care este dependent de temperatura lor .Temperatura lamelor negre este egal cu temperature suprafeei pe care se fac determinrile i se msoar cu termometrul . Emisia lor are loc conform legii lui Stephan i Botzmann: Et = s T4 , in care : T temperatura absolut; s - constanta lui Boltzmann. In acelai timp , asupra lamelor negr acioneaz i radiaia atmosferei (Ea), care determin inclzirea sau rcirea acestora , in funcie de fluxurile radiative Et i Ea. Diferena de temperatur care apare intre lamele negre i cele nichelate genereaz un cutrent termoelectric , a crui intensitate se determin cu galvanometrul. Conform legii lui Joule , intensitatea radiaiei efective (Eef) este proporional cu intensitatea curentului termoelectric la ptrat : Eef = Et Ea = ( 0,24 r 60 / s ) i2 = K i2 , in care : r este rezistena electric ; s este suprafaa piesei receptoare ; I este intensitatea curentului termoelectric ; K este constanta care se determin experimental.

10 . MSURAREA BILANULUI RADIATIV

Bilanul radiativ se definte ca fiind diferena dintre fluxurile radiative primite i cele emise de o suprafa oarecare .Valorile sale se determin cu ajutorul unui instrument special numit bilanometru , care se bazeaz pe principiul producerii curenilor termoelectrici .

Bilanometrul are drept pies receptoare dou plci identice . Acestea se obin prin impletirea
unor fire de cupru innegrite la exterior cu negru de fum , care sunt poziionate astfel incat una este orientat ctre bolta cereasc, iar cealalt ctre suprafaa terestr . Termobateria este lipit de prile interioare ale plcilor receptoare i este alctuit din benzi de constantan infurate pe bare de cupru i izolate de dou foie de hartie special imbibate in erlac . Benzile sunt argintate pan la jumtate. Pe fiecare plac se gsesc sudurile de constantat deasupra, iar cele de argint dedesubt . Capetele acestor benzi sunt legate in serie , iar barele sunt aezate intre cele dou plci . Capetele piesei receptoare sunt legate de doi conductori termoelectrici cu ajutorul unui galvanometru , dup ce strbat o parte a manerului bilanometrului . Acest aparat este prevzut cu dou ecrane de umbrire ( cu diametrul de 10 cm) , care este fixat pe o tij metalic de 50 de cm lungime , i are rolul de a elimina radiaia direct , care este inregistrat de radiometre .

Pentru a fi protejat , bilanometrul se introduce intr-o cutie metalic cu perei dublii, iar orinzontalizarea sa se face cu ajutorul unei nivele cu bul de aer . Placa superioar ( care este orientat ctre bolta cereasc ) primete radiaia global ( I + i ) i radiaia atmosferei ( Ea ) i pierde , prin emisie o parte din energia radiant ( cantitatea radiaiilor cu und lung E1 ) .Bilanul ei este: B = ( I + i ) + Ea - E1 . In cazul in care nu se folosete ecranul de umbrire , apare i radiaia direct (S) , ar ecuaia bilanului este : B = ( S + I + i ) + Ea E1 . Placa inferioar ( care este orientat spre suprafaa terestr ) primete radiaia terestr ( Et ) i radiaia reflectat de ctre aceasta ( Rs ) , dar pierde prin emisie ,o cantitate de energie radiant ( E2 ) .Bilanul ei este : B = Et + Rs E2 . Inclzirea diferit a celor dou plci genereaz un curent termoelectric ( msurat cu acul galvanometric ) a crei intensitate este proporional cu diferena dintre fluxurile de radiaii primite i cele cedate de plci : B = [ ( I + i ) + Ea E1 ] - [ Et + Rs- E2 ]. Deoarece cele dou plci sunt identice, rezult c bilanul este: B = [ ( I + i ) + Ea ]- [ Et Rs ] . In urma msurtorilor efectuate , s-a constatat c viteza vantului influeneaz sensibilitatea bilanometrului , motiv pentru care aceast vitez se determin odat cu valorile bilanului .Astfel , se aplic factorul de corecie pentru viteza vantului , care este notat in certificatul de etalonare al aparatului .Factorul de corecie este raportul dintre valorile obinute pe timp calm i cele obinute cu vant de o anumit vitez . In certificatul de etalonare al bilanometrului se trec , pe lang datele prezente i in cazul radiometrului , piranometrului , pirgeometrului , piranografului, pirheliometrului i albedometrului , i un tabel de coeficieni de corecie proprii diferitelor viteze ale vantului. In timpul determinrilor , bilanometrul se fixeaz pe suportul radiometrlor , la cca. 1,5 m deasupra solului , in poziie orizontal , cu o pies receptoare orientat spre bolta cereasc , iar cu cealalt pies spre suprafaa terestr . Totodat , trebuie s se fac i o serie de observaii asupra unor elemente meteorologice , cum ar fi nebulozitatea, vizibilitatea, starea discului solar, temperatura solului , temperatura i umezeala aerului, etc.

Galvanometrul G.S.R.-1 este un instrument radiometric care se folosete la determinarea

intensitii curenilor termoelectrici , care iau natere in termobaterii. Funcionarea lui se bazeaz pe interaciunea dintre dou campuri magnetice distincte. Prin conectarea sa la circuitul radiometrelor , se fac citirile cu acul galvanometric. Acest aparat se verific periodic, la intervale de un an.