Sunteți pe pagina 1din 12

STABILIREA PRIN MODELARE MATEMATIC A CONSUMULUI

TEORETIC OPTIM DE COCS N FUNCIE DE NCRCTURA DE


MINEREURI
Determinarea unui model matematic avnd ca funcie obiectiv consumul specific
de cocs Kt (kg cocs/t font) este posibil, lund ca domeniu de valabilitate al modelului o
anumit zon din furnal.
n acest subcapitol este propus un model matematic valabil pentru zona
superioar a furnalului, care coreleaz parametrii variabili ai !ncrcturii (calitatea "i
cantitatea componenilor). #vnd !n vedere c furnalele funcioneaz !n marea
ma$oritate a cazurilor cu o !ncrctur mi%t, aglomerat & minereuri, modelul matematic
realizat este o combinaie conform cu !ncrctura furnalelor, fiind format din dou
subansamble pentru cazurile cnd !ncrctura ar fi format numai din aglomerat sau
numai din minereuri.
2.1.1. Determinarea modelului matematic al unei ncrcturi
aglomerat-calcar.
'cuaiile acestui model au fost realizate avnd ca premis de calcul o relaie
(oice)Di%on care d rezultate acceptabile*
K + ,,- . / ,,-
unde* K este consumul specific de cocs ec0ivalent (cocs /combustibili au%iliari, !n
tone/tona de font)1
. &total !ncrctur net (materiale / fondant), !n tone/tona de font)1
2onsidernd cantitatea de aglomerat !n tone consumat pentru producerea unei
tone de font de compoziie impus (a) "i cantitatea de calcar necesar (c), consumul
specific de cocs ec0ivalent este*
K + ,,- (a/c) / ,,-, t/t
3 alt premis de calcul pentru realizarea modelului este aceea c randamentul
de trecere al fierului din !ncrctur !n font are valoarea 44,56.
(ariabilele !ncrcturii care intervin ca parametri de intrare !n model sunt
urmtoarele*
# & coninutul procentual de cenu" !n cocsul an0idru1
7t & coninutul de sulf !n cocsul an0idru1
8e(g) & coninutul de fier din cenu"a cocsului1
8e(s) & coninutul de fier din aglomerat1
8e(a) & coninutul de sulf din aglomerat1
8e(f) & coninutul de fier din font1
7(f) & coninutul de sulf din font1
9 & bazicitatea zgurii1
(2a3, .g3, 7i3-, #l-3:)a,c ) coninuturi procentuale ale o%izilor indicai !n
aglomerat, respectiv calcar.
.odelul matematic realizat cuprinde trei ecuaii prin care se determin
consumurile specifice de cocs, aglomerat, calcar, !n funcie de compoziia c0imic a
acestora "i a fontei care urmeaz a se produce.
#ceste ecuaii sunt*
) # ( 8e # ,; , ,
) 2a3 (
) a ( 8e 7
<5 , ; ) a ( 8e 5
) a ( 8e ) f ( 8e 5 , ;,,
K
c
t
+

, t/t
;
) 2a3 (
) 7
<5 , ; 5 K a
c
t

,
_


, t/t

) 2a3 (
) 7
K <5 , ; c
c
t

, t/t
2.3.2. Determinarea modelului matematic al unei ncrcturi
minereuri calcar-cocs.
n cazul !n care !ncrctura furnalului este format numai dintr)un anume tip de
minereu, modelul matematic cuprinde obligatoriu trei ecuaii prin care se determin
necunoscutele* K) consumul specific de cocs te0nic ec0ivalent, !n t/t font1 m &
consumul specific de minereu, !n t/t font "i c) consumul specific de calcar, !n t/t font.
7pre deosebire de modelul anterior cnd ecuaia pentru determinarea lui c se
obine dintr)un bilan al bazelor, dintr)un bilan parial al sulfului, !n cazul funcionrii
furnalului cu o !ncrctur minereu)cocs, este !ntotdeauna necesar determinarea
consumului specific de calcar avnd !n vedere att bilanul o%izilor introdu"i !n furnal ct
"i bilanul total al sulfului. n afar de variabilele prezentate prin notaiile de la paragraful
=.>.;., !n cadrul acestui model mai apar*
8e(m) & coninutul procentual de fier !n minereu1
7(m) & coninutul procentual de sulf !n minereu1
(2a3, 7i3-, .g3, #l-3:)m ) coninuturile procentuale din o%izii resectiv !n
minereu.
?a baza determinrii modelului stau ecuaiile @esemann, ecuaiile de bilan ale
fierului, o%izilor "i sulfului din !ncrctur.
.odelul matematic este format din urmtoarele ecuaii*
) # ( 8e # -AA , , ) m ( 8e ;,,
) # ( 8e # ,> , , ) f ( 8e 5 , ;,,
B
;
+

1
) # ( 8e # -AA , , ) m ( 8e ;,,
) # ( 8e # -AA , ,
B
-
+

1
( )
( )
c
c
t
t
:
2a3 :-
2a3 :-
7 ;- , ;=
;
) m ( 7 5= 7 ;- , ;=
B

,
_

1
( )
( )
c
c
t
t
>
2a3 :-
2a3 :-
7 ;- , ;=
;
) f ( 7 5= 7 -> , -
B

,
_

1
( )
c
t
5
2a3 :-
7 ;- , ;=
;
) b ( c
B

1
5 - : -
> - ;
B B B B ;
B B B
m
+ +

, t/t font1
( )
( )
c
t
c
t t
2a3 :-
7 ;- , ;=
;
m ) b ( c
) 2a3 ( :-
;
) f ( 7 5= 7 -> , - ) m ( 7 5= 7 m ;- , ;=
c

+ +

K+,,-AA(m/c)/,,,>, t/t.
.odelul matematic cuprinde deci, ecuaii mai comple%e comparativ varianta
funcionrii furnalului cu o !ncrctur aglomerat)cocs1 deoarece e totdeauna necesar
o cantitate de calcar (c) deci, !n model e%ist totdeauna ecuaie c+f(m).
2.3.3. Determinarea modelului matematic al unei ncrcturi
complexe aglomerat-minereuri-calcar-cocs.
2onsidernd o !ncrctur mi%t format din aglomerat, minereurile de
sortimente ; "i - se poate determina consumul specific de cocs (k) "i consumul specific
de calcar (2) ca o medie ponderat !ntre valorile K(a) ) consumul specific de cocs
raportat la aglomeratul din !ncrctur1 K(mi) ) consumul specific de cocs raportat la
minereurile din !ncrctur, respectiv 2(a) "i 2(m).
n !ncrctura mi%t considerat, ponderile procentuale ale aglomeratului "i
minereurilor sunt*
pentru aglomerat*
6 ;,,
m m a
a
- ;

+ +
1
pentru minereurile (i)*
6 ;,,
m m a
m
- ;
i

+ +
.
Determinnd (K) "i (2) ca medii ponderate, rezult*
) m ( K
m m a
m
) m ( K
m m a
m
) a ( K
m m a
a
K
-
- ;
-
;
- ;
;
- ;

+ +
+
+ +
+
+ +

, t/t1
) m ( 2
m m a
m
) m ( 2
m m a
m
) a ( 2
m m a
a
2
-
- ;
-
;
- ;
;
- ;

+ +
+
+ +
+
+ +

, t/t1
#ceste ecuaii permit determinarea cu rapiditate a consumurilor specifice de cocs
"i calcar pentru orice tip de !ncrctur a furnalului.
2.4. METODE !"#T#$E %E!T&' DETE&M#!&E &%#D(
$O!)'M'"'# DE $O$) " *'&!"E+ ,! $-'" 'T#"#-(&##
D#.E&/#"O& $OM0')T#0#"# '1#"#&#.
n cazul utilizrii gazului metan drept combustibil au%iliar la furnale, de o mare
importan este valoarea indicelui de !nlocuirre a cocsului prin gazul metan.
.odelul matematic conine ca prim ecuaie de calcul, relaia care d valoarea
indicelui de !nlocuire a cocsului de ctre gazul metan ( )
>
2C
cocs
D , !n funcie de coninutul de
carbon fi% al cocsului (2fi%) "i de volumul de gaz metan utilizat
) 2C (
-
(
*
( )
>
:
-
) 2C ( ) 2C (
fi%
2C
cocs
2C Em
cocs kg
:4 , < ( ,--A , , ( - , :
2
;
D
> >
>

(;)
ntruct carbornul fi% din cocs variaz !n limite strnse, considerndu)se o
valoare constant de A56, relaia pentru indicele de !nlocuire devine*
,A=4 , , ( ;, =A , - ( ,:<= , , D
-
) 2C (
>
) 2C (
2C
cocs
> >
>


(-)
!n continuare, modelul prezentat !n ecuaia (-) utilizeaz urmtoarele variabile
independente*
ta este temperatura aerului cald suflat !n creuzet,
,
21
3- &coninutul de o%igen !n aeruul suflat, 61
) ponderea procentual de carbon din cocs ars la gura de vnt, 6.
2u a$utorul acestui model se obin urmtoarele variabile dependente*
(a este volumul de aer umed suflat, Em
:
/t font1
(g ) volumul de gaz rezultat din reaciile desf"urate !n zona de ardere,
Em
:
/t font1
Bt & temperatura teoretic din zona de ardere,
,
21
E- & coninutul de azot !n aerul suflat, 6
8uncia obiectiv a modelului este consumul specific de cosc te0nic fizic notat Ktf,
t/t font.
'cuaiile modelului matematic sunt*
-
) 2C ( fi% tf
a
3
( 5, 2 K 4:: , ,
(
>
+

, Em
:
/t font1 (:)
-
) 2C (
-
fi% tf
) 2C ( fi% tf g
3
(
5,
3
2 K
4::A , , ( 5 , - 2 K ,,4:: , , (
>
>
+

+ +
,Em
:
/t font1 (>)
Ftiliznd e%presiile obinute pentru (a "i considernd pentru temperatura
teoretic din zona de ardere o valoare Bt+;A5,
,
2, care ne ofer garania unei
funcionri normale a furnalului se obine Ktf, !n funcie de variabilele independente "i
dependente, prezentate anterior.
Gelaia Ktf+f(Hi) devine*
-
fi% t
fi% t
-
fi%
-
fi% a
fi%
-
) 2C (
-
) 2C ( a
) 2C (
-
) 2C ( t
) 2C ( t
tf
3
2 B
:-5 , , 2 B ,,:: , ,
3
2
;, , ->
3
2 t
:;5 , , 2 >, , -:
3
(
;-4,
3
( t
4 , ;= ( >:4
3
( B
5 , ;< ( B AA5 , ,
K
> >
>
>
>

+
+ +

(5)
Gelaia mai poate fi simplificat, considernd pentru 2fi% o valoare de A56, iar
pentru +,,<.
8orma simplificat a dependeei Ktf+f(Ht) este urmtoarea*
- -
a
-
) 2C ( a
-
) 2C (
) 2C (
tf
3
;
- , :A;<5
3
t
<> , ;A 5 , ;,;A
3
( t
4 , ;=
3
(
:>5>, ( 5 , ;->-
K
> >
>
+
+
(=)
Ftiliznd pentru Ba o valoare de ;;,,
,
2, pentru 3- o valoare constant de ->6,
se obine corelaia simpl dintre Kt "i
) 2C (
>
(
*
:
) 2C (
>- -
) 2C ( ) 2C (
> > >
( ;, =A , - ( ,:< , , ( :- , 5 K

+ (<)
2.4.1. )ta2ilirea corela3iilor dintre 4alorile parametrilor de su5lare n
ca6ul 5unc3ionrii 5urnalelor cu cocs+ ga6 metan 7i pra5 de cr2une
n cazul funcionrii furnalelor cu adaos de combustibil au%iliar gazos (2C>) "i
solid (praf de crbune), parametrii de suflare, precum "i consumul specific de cocs, sunt
influenai att de cantitatea de 2C>, notat
) 2C (
>
(
, ct "i cantitatea de crbune notat
I.
.odelul matematic elaborat !n aceast variant este format din ecuaii care
permit determinarea volumului de aer necesar arderii (a, volumului de gaz rezultat din
ardere (g "i a funciei obiectiv a modelului, consumul specific de cocs Ktf, !n funcie de
variabilele
) 2C (
>
(
, I, 3-, ta, Bt, 2fi%.
Ientru praful de crbune se consider o compoziie constant, "i anume*
2liber +5=,;-6
ap(@) +>6
volatile(() +>,6
cenu"(#) +4,=6
2ompoziia volatilelor se consider constant "i anume*
2C> + :,6 23 +-56
C- + ;:6 23- +;,6
2-C- + ;,6 C-7 + :6
2=C= + ;6 E- + :6
Ientru indicele de !nlocuire a cocsului de ctre praful de crbune, se adopt o
valoare de ;,,> kg cocs/kg praf.
2antitatea total de cocs te0nic ec0ivalent, Kt, kg cocs/t, font este*
, I ,4 , ; ( D K K
) 2C (
2C
cocs tf t
>
>
+ + B/t,
(A)
!n care * Kt este consumul specific de cocs te0nic fizic.
nlocuind
>
2C
cocs
D cu relaia (;), se obine e%presia lui Ktf, !n funcie de I,
) 2C (
>
(
, 2fi%, care
este urmtoarea*
) :4 , < ( ,--A , , ( - , : (
2
(
I ,> , ; K K
-
) 2C ( ) 2C (
fi%
) 2C (
t tf
> >
>

(4)
n acelea"i condiii este prezentat corelaia urmtoare dintre *
(g+f(,Ktf, 2fi% ,
) 2C (
>
(
, I, 3-)1
- -
) 2C (
-
fi%
tf ) 2C ( fi% tf g
3
I
=:,=
3
(
5,

3
2
K ,,4:: I ;,=-> ( -,5 2 K ,,,,4-< (
>
>
+ +
+ + +
(;,)
Irelucrnd relaiile prezentate "i introducnd unele simplificri bazate pe date de
e%ploatare a furnalelor de ;,,, m
:
de la 2.7. Cunedoara, se obin corelaii comple%e
pentru Kt, prezentate !n continuare, !mpreun cu condiiile !n care acestea au fost
stabilite*
fi%
a a ) 2C ( g t
tf
2 >, , -:
( A, , -5 ( t ::A , , ( >:4 I := , ;=> ( B :5 , ,
K
>

+



-
fi% a
-
fi%
fi%
-
a
-
) 2C ( a
- -
) 2C (
) 2C (
tf
3
2 t
-;< , ,
3
2
;; , >:- 2 ;-
3
t I
>4 , -;
3
( t
4 , ;=
3
I
AA , >-A-;
3
(
::==5 I 5= , -;: ( <5 , ;;<4
K
> >
>
+

+ +

Ientru Ba+;A5,
,
2, +,,=A4*
-
fi% a
-
fi%
fi%
-
a
-
) 2C ( a
- -
) 2C (
) 2C (
tf
3
2 t
-;< , ,
3
2
;; , >:- 2 ;-
3
t I
>4 , -;
3
( t
4 , ;=
3
I
AA , >-A-;
3
(
::==5 I 5= , -;: ( <5 , ;;<4
K
> >
>
+

+ +

- -
a
-
2C a
-
2C
2C
tf
3
;
- , :A;<5
3
t
<> , ;A 5 , ;,;A
3
D t
->= , ,
3
D
-A> , 5,> D ;> , ;A
K
> >
>
+
+

-
a
-
-
I a
-
2C a
-
I
-
2C
I 2C
tf
3
t
>>5 , ;A
3
;
:5 , :=<-4 ;,-,
3
D t
:;: , ,
3
D t
->= , ,
3
D
- , =-5
3
D
5 , >4; D ;- , : D -- , ;<
K
> >
>
+
+ +

unde* Ktf este consumul specific de cocs te0nic fizic, kg/t font1
>
2C
D
)debitul de praf de crbune, kg praf de crbune/0
ta & temperatura aerului suflat,
,
21
3- &coninutul de o%igen din aer, 6.
(;-)
(;:)
(;;)
(;>)
(;5)
2.4.2. $orelarea 4alorilor parametrilor de su5lare n ca6ul 5urnalelor cu
cocs+ ga6 metan 7i gudron de 8uil.
ntruct gudronul de 0uil prin coninutul su !n 2 "i C- poate fi utilizat drept
combustibil au%iliar la furnale, modelul matematic prezentat !n acest paragraf ofer
relaii de calcul pentru indicele de !nlocuire a cocsului de ctre gudron
gudron
cocs
D
"i pentru
temperatura teoretic din zona de ardere Bt, considerat ca funcie obiectiv a modelrii.
2ompoziia de calcul considerat pentru gudronul an0idru este urmtoarea*
2liber + 556 23 +,,56
2-C- + ::,>6 E- + ,,-6
2C> + 4,<6 # + ,,;56
27- +;,;6
7)au utilizat urmtoarele variabile independente*
@ este umiditatea gudronului, 61
#) cantitatea de abur utilizat la in$ectarea gudronului, kg/t gudron1
J & consumul specific de gudron, kg gudron/kg carbon din cocs ars la gurile
de vnt1
.)consumul specific de 2C>, Em
:
2C>/kg 2 ars la gurile de vnt1
J;) consumul specific de gudron, kg/t font1
.;) consumul specific de 2C>, Em
:
/t font1
3- ) 6o%igen din aerul suflat, 61
B) temperatura aerului cald suflat !n creuzet,
,
2.
.odelul matematic ofer relaii de calcul pentru volumul de aer necesar arderii
(a, volumul de gaz obinut prin ardere (g "i ca funcie obiectiv temperatura teoretic din
zona de ardere (Bt za),
,
2.
'cuaiile modelului sunt*
, #@ ,,,,,5= , , # ,,,5<=4 , , @ ,;4; , , ;A , ; D
gudron
cocs
+ kg cocs/kg gudron1
-
a
3
J#@ ,,,=- , , J# ,=- , , J@ >4 , ; . 5, J A< : , 4:
(
+ + +

, Em
:
aer/t1
J#@ ,,,,;-: , , J# ,,;-: , , J@ ,; , , ) 3 ,; , , ; ( ( . : J : , - A= , ; (
- a g
+ + + +
K
Em
:
gaz/t1 (;<)
( ) [
1
]
1
+ + + +
+ + + + + +
1
]
1

+ + +

+ + + + + +
- - - - -
-
- - - -
- - - - -
- - -
za t
3
J#@
,,,-;=4 , ,
3
J#B
,-;= , ,
3
J#
5- , 3
3
.
>5 , ;<
3
J
>= , :,
3
;
=5 , :- J@# ,,=>< , , J@ ,,;>>5 , , . A<5 , , g 5 , , :-< , , *
* J@ <> , 55 J# -;- , :
3
;
;> , ->,<
3
J
4 , -->5
3
.
;-4,
3
J#@
,;5 , ,
3
J#
54 , ;
3
J@
>> , :A
3
J#@B
,,,-; , ,
3
J#B
,-; , ,
3
J@B
,,5 )
3
.B
;<
3
JB
= , -4
3
B
< , :; J#@ ,:-; , , . >:4 J > , ;<<- -:>, B

(;A)
2.4.3. Modelul matematic al corelrii parametrilor de su5lare n ca6ul
5unc3ionrii 5urnalelor cu adaos de ga6 metan 7i a2ur.
n condiiile economice actuale, posibilitatea de a folosi 2C> drept
combustibilau%iliar la furnale, devine din ce !n ce mai redus.
Ftilizarea combustibilului au%iliar 2C> la furnale a fcut posibil !mbogirea
aerului !n o%igen, cre"terea temperaturii aerului suflat pn la cca ;:,,
,
2, conducnd
la o cretere a productivitii furnalului. 2antitatea de 2C> utilizat drept combustibil
au%iliar are o influen pozitic asupra mic"orrii consumului de cocs metalurgic,
precum "i asupra !mbuntirii raportului reducerilor indirecte/directe, prin C- "i 23 care
se obin !n urma reaciei de disociere a 2C>.
8uncionarea furnalelor fr adaos de 2C> presupune automat o reducere a
temperaturii aerului suflat, mic"orarea coninutului procentual de 3- si aer la -;6, ceea
ce ar atrage inevitabil scderea productivitii "i cre"terea consumului de cocs
metalurgic.
Ientru a pstra constant buni indicatorii te0nico)economici la elaborarea fontei la
variaii ale cantitii de 2C>, se poate sufla aer cu o umiditate relatic mai mare dect
cea obi"nuit ;6 (A grame ap/Em
:
aer) pn la >)56 (:5)>, grame ap/Em
:
aer).
7e poate realiza cre"terea umdititii relative a aerului suflnd abur !n amestec
cu aerul pre!nclzit prin gurile de vnt. Determinarea cantitailor de abur necesare
pentru diferite variaii ale 2C>, precum "i efectele utilizrii aburului asupra temperaturii
teoretice din zona de ardere a furnalelor necesit calcule laborioase. n acestsubcapitol
este prezentat un model matematic care permite determinarea rapid a temperaturii
teoretice din zona de ardere (Bt) !n funcie de variabilele independente 63- din aer,
62C>, pe aer, ta &temperatura aerului suflat, umiditatea relativ a aerului , iar pentru o
utilizare rapid "i comod "i !n funcie de debitele orare de o%igen, gaz metan,
umiditate.
'cuaiile finale ale modelului matematic sunt*
m ;<5 , , m3 A<5 , , 3 :-< , , :-= , ,
m ;-4, t m -,; , , mt ;=< , , ; , ->,< t :;- , , m3 >:4 3 -:>,
B
- -
a a a - -
t
+ + +
+ + + +

Gelaia de mai sus este foarte e%act, utilizarea ei rapidfiind posibil doar cu
a$utorul calculatoarelor. De aceea, !n acest model este prezentat o ecuaie liniarizat
pentru aceea"i funcie rezultant Bt*
. >5 , 5A: >::5 m ;,4 , 4AA t =AA , , 3 >: , :>=: B
a - t
+ +
n cele dou relaii apare ca variabil de intrare m+62C>/kg 2 din cocs ars la
gura de vnt. #ceast mrime (m) este greu de determinat "i de stpnit practic.
.odelul matematic conine o ecuaie din care se obine m+f(3-, 2C>, )*
>
-
2C
-
;
3
;
6 4: , ,
m

sau, dup liniarizare*


: , , >,5 , , 3 <>- , ; 2C <;= , 5 m
- >
+ +
8olosind pentru (m) e%presia neliniar f(2C>, 2-, ) "i !nlocuind !n relaia pentru
temperatura teoretic din zona de ardere se obine o relaie*
f(2C>, 2-, , ta).
-A<
-- , ><:5
2C
5=>A
t =AA , ,
3
<; , 5;A>
B
>
a
-
t
+

+
,
,
2.
2onsidernd o bun funcionare a furnalului ilustrat de o valoare a Bt +;A5,
,
2,
!n cazul suflrii unui aer cald cu ;;,,
,
2 "i ->63- se pot considera acsete mrimi ca
fi%e "i se obine o corelaie 2C>+8().
2C> + ,,,<<5 ) ,,A:A
unde*2C> "i sunt date ca 6 !n aer.
Ftiliznd ca variabile debitele orare de o%igen
-
3
D
, de gaz metan
>
2C
D
, de
umiditate
D
iar pentru temperatura aerului suflat folosind mrimea ta, se poate
prezenta relaia pentru temperatura teoretic din zona de ardere astfel*
,-; , -A< D ,4-; , , D ;; , , t =AA , , D ;A , ; B
> -
2C a 3 t
+ +

Dar corelaia dintre debitele de gaz metan)abur, astfel*
. <4 , :5=< D A:< , , D
>
2C
+