Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Catedra de sisteme biotehnice


- Proiect la disciplina Sisteme de transport


Profesor indrumator proiect: Marcu Silviu
Student: Florea Razvan
Grupa: 733



2013-2014
Tema de proiect la disciplina Sisteme de Transport

- Titlul temei
Transportorul pneumatic
- Cerinte initiale pentru proiect
- Capacitatea de lucru: 1.75 kg/s
- Materialul de lucru: furaje uscate
- Lungimea : 11 m
- Memoriul de calcul
- Studiul solutiilor constructive similare
- Prezentarea si justificarea solutiei adaptate pentru transportorul pneumatic
- Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici
- Calculul de dimensionare
- Materialul grafic
- Ansamblul general in doua proiectii;
- Desene de subansamblu;
- Desene de executie .




1.Studiul solutiilor constructive similare ale transportorului pneumatic


1.1 Consideratii generale
1.1.1 Destinatie, constructie, clasificare

Transportoarele pneumatice asigura transportul materialelor in vrac, cu granulatie
mica,pe orice directie si orice traseu, pe distante relativ mari, pana la 2 km pe orizontala si 100 m
pe verticala. Transportul se efectueaza pe o conducta prin care circula un amestec de material si
aer ca agent de transport, datorita diferentei de presiune realizat la capetele acesteia.Ajuns la
destinatie, amestecul de material si aer este separat astfel incat materialul transportat este
depozitat intr-un buncar sau alt mijloc de receptie, iar aerul, dupa ce a fost curatat de praf, este
evacuat in atmosfera. Ele prezinta simplitate constructiva si de exploatare, asigura racirea
materialului in timpul transportului, asigura capacitati de lucru mari de pana la 300t /h, dar
necesita un consum ridicat de energie.
Un transportor pneumatic se compune din : dispozitivul de alimentare care asigura
amestecul material-aer, conductele care asigura traseul de transport, sisitemul de separare si
curatire plasat la punctul de descarcare, cu rolul de a separa materialul transportat de aer si
ventilatorul care produce diferenta de presiune necesara transportului.
Dupa destinatie transportoarele pneumatice pot fi independente sau subansamble ale unor
masini agricole.
Transportarea pneumatica este bazata pe exploatarea aerului din atmosfera pentru
transportarea cerealelor pe un furtun (teava). Din cauza aceasta factorii care actioneaza asupra
aerului, si anume temperatura si presiunea atmosferica, influenteaza productivitatea.
Caracteristicile mentionate sunt efectuate luand in consideratie presiunea atmosferica si
temperatura de 20 C .Productivitatea transportorului depinde de pozitia furtunului si de natura
produsului transportat.Productivitatea (grau cu greutatea hectolitica 750kg/m
3
, umiditatea 14%,
impuritati 3% ) lungimea furtunului fexibil pana la 3 m.:
Dupa modul de functionare, instalatiile de transport pneumatic se impart in:
- instalatii prin aspiratie;
- instalatii prin refulare;
- instalatii mixte.



Fig.1.Instalatie de transport pneumatic prin aspiratie
La transportoarele pneumatice prin aspiratie (fig1) transportul materialului se realizeaza
cu un exhaustor montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel ca acesta se aria in intregime sub
depresiune. Exhaustorul 5, montat dupa punctui final al instalatiei, produce depresiunea necesara
(0,5...0,6 bar) aspiratiei curentului de aer in vederea antrenarii materialului. Materialul granular
este aspirat impreuna cu aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat pe conducta 2 pana la
silozul de descarcare 3. Separarea ultimelor granule antrenate de aer se face in ciclonul 4.
Reglarea depresiunii se face in functie de natura, marimea granulelor si pierderile prin frecare
care intervin pe intreaga lungime a instalatiei. Transportui pneumatic prin aspiratie este eficient
in cazul descarcarii materialelor din vagoane, platforme, remorci etc. la distante de pana la 120
m.

Fig.2 .Instalatie de transport pneumatic prin refulare
La transportoare pneumatice prin refulare (fig2) transportul materialului se obtine
datorita curentului de aer produs de suflanta 1 montata la capatui initial al instalatiei, inaintea
zonei de incarcare a materialului. Materialul este alimentat din buncarul 3 si este transportat de
curentui de aer in silozul de descarcare 4. Separarea granulelor antrenate se face in ciclonul 5 si
in filtrul cu saci 6. Presiunea aerului este de 2...5 bar, iar distanta de transport ajunge la 300 m.
In cazul transportoarelor pneumatice mixte (fig.3) pe prima portiune a conductei aflata
intre moara cu ciocane (4) si ventilatorul (5) transportul materialului se face prin aspiratie, iar pe
restul conductei(intre ventilator si ciclonul (8)) transportul materialului se face prin refulare.
Datorita depresiunii create de ventilatorul (5) si datorita faptului ca viteza curentului de
aer este mai mare decat viteza de plutire a materialului macinat, acesta este absorbit din moara cu
ciocane (4) si refulat in ciclonul (8) unde are loc separarea materialului de aer deoarece in ciclon,
viteza curentului de aer scade sub viteza de plutire a materialului, materialul este evacuat din
ciclon cu ajutorul ecluzei (6) la sistemul de insacuire. Aerul este curatat de praf in filttrul cu
panza (7) si apoi evacuat in atmosfera, iar impuritatile sunt colectate intr-un sac.

Fig.3. Transportorul pneumatic al morii MC-3

Transportoarele pneumatice mixte se folosesc pentru transportul materialului din mai
multe locuri in locuri diferite, pe distante mari.
1.1.2 Principalele avantaje si dezavantaje ale instalatiilor de transport
pneumatic :
Avantaje :
- independenta fata de neuniformitatea formelor de relief local ;
- distante de transport si debite ridicate ;
- simplitate constructiva si de exploatare ;
- lipsa pieselor in miscare ;
- conditii igienice de lucru ;
- lipsa pierderilor de material pe traseul de transport
Dezavantaje :
- consumul ridicat de energie ;
- posibilitatea transportului numai a materialelor cu granulatie mica.








1.2 Solutii constructive ale transportoarelor pneumatice

Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat paie IMP-2

Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat si amestecat furaje DI-37


Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat furaje DI-38

Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat furaje DI-55M




Transportorul pneumatic al morii MC-1-sorb;2-filtru ;3-motor ;4-moara cu ciocane;5-
ventilator;6-ecluza;7-filtru de panza;8-ciclon;
Calculul vitezei curentului de aer
Pentru determinarea vitezei de transport a materialului este necesara cunoasterea
proprietatilor fizici-mecanice ale materialului si in primul rand viteza de plutire a acestuia.
Viteza de plutire a particulelor de material de forma sferica se poate calcula cu relatia :
Vp

(m/s) (6.1)
In care :
d diametrul particulei de material de forma sferica , m;
m densitatea materialului, Kg/m
3

a densitatea aerului in conditii normale de presiune si temperature, Kg/m
3

Coeficientul de presiune k depinde de numarul lui Reynolds.
Valoarea sa pentru corpuri sferice este data in lucrarea [12].
Pentru particulele de alta forma decat cea sferica se introduce notiunea de diametrul
sferei echivalente d
ec
si de factorul de forma k
f
. Notand cu V volumul particulei de forma
oarecare, atunci :
d
ec
= 1.24 (m) (6.2)
in acest caz coeficientul de presiune k al aerului asupra particulei trebuie multiplicat cu
factorul de forma K
f
.Relatia de calcul a vitezei de plutire devine:
Vp

(m/s) (6.3)
Avand numarul lui Reynolds din nomograma in anexa 46 se poate determina viteza de
plutire cunoscand natura si dimensiunea particulei.
Vitezxa de plutire se poate determina si experimental cu ajutorul unor instalatii special.
Astfel, in tabelul 6.1 sunt indicate vitezele de plutire ale catorva material agricole
Vitezele de plutire ale unor material agricole

Tabelul 6.1
Materialul Vp (m/s) Materialul Vp (m/s)
Grau 9-11.5 Grau si stav 5.5-7.5
Secara 8.5-10 Grau vatamat 5.7-7.5
Orz 8.5-11 Faina 8.1
Ovaz 8-9 Paie de grau 12-19
Porumb 12.5-14 Paie de secara 6.4-8.4
Mei 10-12 Paie de ovaz 7-8.7
Mazare 15.5-16.5 Pleava de orz 0.67-3.1
Fasole 12.5-14 Pleava de ovaz 0.67-3.1
Soia 17-20 Pleava de orez 0.84-4.2
Canepa 8-11 Neghina 7-9
In 5.2 Paie tocate (100mm) 3.5-4.25

Pentru transportul materialelor prin conducta este necesar ca aerul sa aiba o viteza mai
mare decat viteza de plutire si anume :
Va = Vp (6.4)
In care :
= 1.25 1.5 pentru seminte;
= 1.25 2.5 pentru paie sau fan;
Valorile maxime ale lui se iau in cazul conductelor vertical si cu coturi.

Calculul consumului de aer

Cantitatea de aer necesara transportului materialului , in unitatea de timp este data de
relatia
Qa =

(m
3
/s) (6.5)
Unde:
Q capacitatea de transport, Kg/s;
concentratia amestecului;
Pa = 1.24 Kg/m
3
densitatea aerului.
Cercetarile experimentale recomanda urmatoarele valori pentru concentratia amestecului.
a) Pentru transportoare pneumatic cu refulare:
- De joasa presiune = 0.2 0.3
- De medie presiune = 0.4-0.5
- De inalta presiune = 10-40
b) Pentru transportoare cu aspiratie:
- De joasa si medie presiune = 3-5
- De inalta presiune = 10-55.

Calculul presiunii necesare pentru transportul materialului

Presiunea totala Ht necesara pentru transportul pneumatic al materialului poate fi
considerate o suma de presiuni dinamice Hd si a tuturor pierderilor de presiune static Hst ce au
loc pe traseul pe care se efectueaza transportul:
Ht = Hd + Hst (N/m2) (6.6)
Presiunea dinamica se determina din conditia ca materialul introdus in conducta sa aiba
viteza nula pe directia de transport dupa care este adus la viteza Vm iar aerul la viteza Va.
Rezulta:
Hd =

(N/m2) (6.7)
Unde:

= 0.65-0.85
Pierderile de presiune datorita ridicarii materialului pe vertical Hv se calculeaza cu
relatia:
Hv = Pa g h (1+) (N/m2) (6.8)
unde h este inaltimea de ridicare a materialului,m.
Pierderile de presiune datorita frecarii aerului si a particulelor de material cu peretii
conductei , a frecarii particulelor de material cu aerul si a frecarii reciproce Hf se pot determina
cu relatia:
Hf =
am
()

(N/m2) (6.9)
Unde:

am
coeficientul de rezistenta la deplasarea amestecului;
l lungimea conductei,m;
d diametrul conductei ,m.

am
= (1.2-1.5)
a
unde :

a
coeficientul de rezistenta la deplasarea aerului :

a
=0.0124 +

(6.11)
Pierderile locale de presiune Hl se calculeaza cu relatia:
H
l
=

(6.12)
unde este coeficientul de rezistenta locala.
Valorile lui , pentru o serie de situatii intalnite frecvent in practica, sunt date in tabelul 6.2 [1].
Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al materialului va fi:
Ht = Hd + Hv + Hf + Hl (6.13)
Coeficientul de rezistenta la deplasarea materialului in sorbul transportoarelor pneumatic
cu aspiratie
0
se poate calcula cu relatia:

0
= 3(1+)
am
(6.14)
Coeficientii de rezistenta la deplasarea amestecului in ciclon
c
,respective in filtru
f
sunt
:
c
= 1.5-3;

f
=5.

Calculul si constructia partilor component ale transportoarelor pneumatic
Conductele

La proiectarea conductelor se recomanda , alegerea, unui traseu de transport cu un numar
minim de coturi si variatii de sectiune, in vederea evitarii rezistentelor suplimantare locale, uzurii
si a cresterii consumului de energie.
Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de traseul de
transport,etc. Si poate fi determinat cu relatia :
d =

(m) (6.15)

fig (6.3)
Sisteme de imbinare a conductelor :
a) Cu flanse
b) Cu mufe
c) Telescopic
Conductele se confectioneaza din table de otel , in tronsoane de 1 pana la 2 m. lungime,
imbinate prin flanse,mufe sau sisteme telescopic (fig 6.3)
In anexele 47-49 sunt prezentate conductele transportorului pneumatic al microfabricii de
nutreturi combinate fabricate la Arad.

Dispozitive de alimentare

Cea mai importanta si dificila problema ridicata de transportoarele pneumatic este aceea a
alimantarii conductei de transport cu material.Rolul unui alimentator este acela de a introduce
materialul pe conducta,rezultand un ameste omogen si de o anumita concentratie.Posibilitatea de
a regal concentratia amestecului este importanta,deoarece pentru fiecare transportor si material
exista o concentratie maxima la care transportorul se face cu suficienta siguranta si pentru care
consumul specific de energie este minim.
Pentru transportoarele pneumatic cu aspiratie sau mixte se pot folosi pilnii de alimentare
simple fixate in dreptul orificiului de alimentare a conductei de transport,prin care se face
alimentarea cu aer si material.
Transportoarele pneumatic cu aspiratie sunt alimentate adesea prin sorb (fig. 6.4) in cazul
materialelor in vrac. Acestea permit introducerea in conducta de transport a materialelor sub
forma de praf, boabe , bucati.

Constructia dispozitivului de alimentare tip sorb (fig 6.4)
Diametrul interior al sorbului d
I
la transportul graului se poate determina cu relatia:
di =(0.024-0.025) (m) unde Q este capacitatea de transport , t/h.
Diametrul interior al conductei exterioare d
e
este : d
e
=

( )

(m) (6.17)
unde s este grosimea peretilor conductei interioare, m.
Diametrul exterior al conductei interioare d
c
in zona de alimentare este :
d
c
=

(m) (6.18)
Inaltimea partii tronconice h
c
este:
h
c
=
()

(6.19)
unde : = 10 -12 grade este unghiul la centru facut de generatoarele partii tronconice.
Diamentrul minim al confuzorului frontal se calculeaza cu relatia:
Di = d
c
-2s (m) (6.20)
Diametrul maxim De se allege din considerente constructive.
Inaltimea activa a acestei parti se determina cu relatia:
h
e
= 0.75 h
c
(m) (6.21)
Valori recomandate pentru inaltimea sorbului :
h= (0.9 - 1.1)m (6.22)
Sub aspectul rezistentelor in circuitul de transport sorbul reprezinta o pierdere locala de
presiune,care se poate determina cu relatia:
H
o
=

(mm H2O) (6.23) in care este coeficientul pierderilor:

=

(6.24)
Relatia (6.24) este valabila pentru :
=1.65-3.65 si Re=60000-125000
V
a
viteza aerului in conducta, m/s.
La transportoarele pneumatic cu refulare de inalta presiune se folosesc dispositive de
alimentare tip ecluza la care jocul dintre paletele rotorului si carcasa nu trebuie sa depaseasca
valoarea de 0.2 mm.
La transportoarele pneumatic cu refulare de joasa presiune se folosesc dispositive de
alimentare cu ejectie.
Dispositive de descarcare
Dispozitivele de descarcare au rolul de a micsora viteza amestecului si de a separa
componentele acestui :material,aer,praf.Cele mai utilizate dispozitive sunt cicloanele(anexa50)
Ciclonul este foarmat din doua conducte cilindrice.conducta exterioare (1) are capetele
tronconice iar conducta interioara (2) este deschisa la ambele capete,capatul superior fiind
prevazut cu un sistem de micsorare a pierderilor de presiune si de protective impotriva agentilor
atmosferici (3).
Legatura intre conducta de transport si ciclon este realizata de conducta (4).Amestecul
patrunde tangential in spatial inelar dintre cei doi cilindri avand o miscare de rotatie si o viteza
de avans descendenta. Datorita suprapresiunii din ciclon aerul este evacuate in atmosfera sau in
dispozitivul de curatire iar materialul este colectat la baza ciclonului.
Se recomanda ca viteza de intrare in ciclon pentru seminte de cereal si macinisuri sa fie :
v
I
= (11-16) m/s (6.25)
sectiunea de intrare a materialului in ciclon S
i
este : v
ac

S
i
=

(m2) (6.26)
Diametrul conductei interioare D
2
se calculeaza cu relatia :
D
2
=

(m) (6.27) in care v

ac
este viteza aerului evacuate prin conducta
central, m/s;
v
ac
= (0.6-0.7) v
i
< v
p
(6.28)
celelalte dimensiuni ale ciclonului se alege constructive in functie de D
2
astfel (vezi notatiile din
anexa 50)
H
1
= 1.25 D2 (m) (6.29)
H
2
= 1.35 D2 (m) (6.30)
H
3
= 0.25 D2 (m) (6.31)
In anexa 50 este prezentat sistemul de separare tip ciclon al microfabricii de nutreturi
concentrate tip Arad.
In practica se urmareste sa se afle ,pentru un anumit ciclon si o anumita viteza de
intrare,diametrul minim al particulelor care se separa.Pentru aceasta se defineste marimea
ajutatoare S* care pentru Va = constant are expresia :
S* =

(6.32) in care este vascozitatea cinematic a aerului , m2/s

Valoarea marimii S* se determina din nomograma prezentata in figura 6.5 care a fost
ridicata pentru Pa=1.2 Kg/m2, =0.165*10
-4
,p= 1atm,=15 grade. Cunoscand Va si Pm se
traseaza dreapta (1) care intersecteaza dreapta (I) in punctual 0. Cunoscand raza r se traseaza
dreapta (2) care trece prin 0.Prelungind dreapta(2) se obtine S*.

Cunoscand valoarea S* si determinand valoarea vitezei V
m
din ipoteza ca in timpul :
t=

(s) (6.33)
Nomograma pentru determinarea lui S* Fig 6.5

Fig 6.5
particula ar ajunge pe peretele ciclonului. Cu ajutorul diagramei Vm-S*-D (fig 6.5 se determina
diametrul minim al particulelor separate. Se admite ca l este drumul parcurs de particular la o
rotatie cimpleta.
Trebuie avut in vedere faptul ca particulele intra in ciclon la diferite distante s de
paretele exterior.Folosind diagram din figura 6.6 se gaseste marimea ajutatoare S* pentru doua
puncte extreme avand r
min
respective r
max
adica S
2
* si S
1
* . Cunoscand timpul t se calculeaza
viteza medie a particulei la care aceasta va reusi sa ajunga la peretele exterior al ciclonului si
anume :
v
m
=

(m/s) (6.34) in care S

1
este distant de la limita interioara a zonei studiate la
peretele exterior al ciclonului ,m.
pentru studiu se imparte latimea b a curentului de aer si material in mai multe zone.
Avand v
m
si media intre S
1
* si S
2
* se gaseste pe diagram Vm-S*-d diametrul minim al
particulei din zona studiata , care se va separa in ciclon. Pe baza valorii d
min
determinate pentru
fiecare zona a curentului se determina parcursul total de separare cu ajutorul metodei grafice
prezentate in figura 6.7.
Astfel se masoara d
min
pentru fiecare zona analizata in cadranul I.In cadranul II se gaseste
caracteristica marimii materialului supus analizei granulometrice.Din cadranul III rezulta gradul
de separare.Pentru aceasta se imparte suprafata hasurata planimetrata A(m2) la abscisa obtinuta
in cadranul III.

Fig 6.7 Metoda grafica pentru determinarea gradului de separare.
Dispozitive de curatire
Dispozitivele de curatire au rolul de a indeparta praful din aer.Din punct de vedere
constructive ele pot fi : filtru cu apa,filtru cu panza, sau fultru centrifugal(ciclon de praf).Pe
langa purificarea aerului filtrele trebuie sa opuna rezistenta minima la trecerea aerului.
La filtrele cu panza amestecul aer-praf se introduce intr-o tabulatura din panza.Sub
actiunea presiunii create aici,aerul trece prin stratul de panza si este evacuate in atmosfera, iar
praful este retinut urmand a fi evacuate periodic.
Filtrele centrifugal au principiul de functionare identic cu cel al cicloanelor.Calculul
acestuia este analog cu calculul ciclonului.
In figura 6.8 este reprezentata constructia filtrului centrifugal iar in tabelul 6.3 sunt date
principalele dimensiuni ale acestuia.
La sistemele de transport cu aspiratie , filtrul se monteaza inaintea ventilatorlui iar la
celel cu refulare se monteaza dupa ciclon.





Dimensiunile principale ale filtrului centrifugal.
Tabelul 6.3.
Tipul H mm


D mm DI mm D2 mm D3 mm Masa kg
CD 935 200 50. 45 100 9-20
60 9 24
220 50
10.13
55
240 70 10 84
250 80 60 12.15
60 50 13 0 1350
260 80 65 13.95
90 70 100 14.47
300 80 15 34
90 75 1562
320 17 21
100 80 130 17 29
360 120 95 20.25
360 HO 90 100 21 54

CD 1045 250 70 50 130 12,90
60 13,27
260 80 65 13.49
90 75 1544
300 80 1600
100 85 160 1904
320 1913
110 90 130 21.06
350 95 2179
130 100 21 89
380 140 113 1S0 23.97
400 150 119 2539
131 25.75
550 190 143.5 36.95
200 150 240 3871

Ventilatoare
Ventilatoarele folosite la transportoarele pneumatic sunt ventilatoare centrifugal de medie
presiune (100-250mm H2O) si inalta presiune (>350mm H2O). Rotorul cu palete radiale sau
inclinate inapoi fata de sensul de rotatie (pentru presiune inalta) se roteste intr-o carcasa sub
forma de spirala. Aspiratia aerului se faceaxial, pe o singura parte (fig. 6.9) sau pe alte parti ale
rotorului (fig. 6.10).

Dimensiunile ventilatoarelor sunt tipizate fiind indicate in anexa 54.
Ventilatoarele se aleg din anexa 53 sau din diagram prezentata in figura 6.11.

Astfel pentru capacitatea de lucru(m3/h) si presiunea H (mm H2O) date rezulta
ventilatorul necesar.
De mentionat ca ventilatorul dublu aspirant se alege din diagrama pentru jumatate din
capacitatea de lucru utila. Puterea necesara pentru aspirare va fi dublul puterii rezultate din
diagrama.
La montarea ventilatorului in instalatia de transport pneumatic se recomanda ca inainte
sau dupa ventilator ,dup ace permite constructia sa se monteze o clapeta de inchidere,deoarece
pornirea ventilatorului trebuie facuta fara debit de aer.
Puterea necesara pentru actionarea ventilatorului rezulta din relatia :
P=

(Kw) ; in care
t
este randamentul hydraulic al ventilatorului, Q
a
se
masoara in kg/s,iar H
t
in N/m2.
In anexa 51 sunt prezentate pozitiile gurilor de aspiratie , de refulare ale ventilatoarelor
centrifugale monoaspirante pentru transportul pneumatic,conform STAS 2376-77. In anexa 52
este prezentata constructia ventilatorului V-3600.









a) Calculul vitezei curentului de aer

Se calculeaza viteza de plutire pentru particule de material cu relatia (3) in care diametrul
echivalent al particulelor de material este d
ec
=0.002 m,iar factorul de forma este k
f
=2.5.
28.4 28.4 300 0.002
2.5 9.23 /
1.25
m ec
p f
a
d
v k m s

= = =
Pentru transportul materialului prin conducta este necesar ca aerul sa aiba o viteza mai
mare decat viteza de plutire si aceasta se determina cu relatia (4):
1.5 9.23 13.84 /
a p
v v m s o = = =
b) Calculul consumului de aer
Qa=

=0,28 m
3
/s

a=
1,24 kg/m
3

=5 aspiratie de joasa si medie presiune
Q=1.75 [kg/s]
c)Presiunea necesara pentru transportul materialului
*alegem

=0,65-0,85
( )
2
2 2
2 1.24 13.84
1 1 5 0.7 409.71
2 2
a a m
d
a
v v
H
v

(
| |
(
( = + = + =
|

(
\ .

(
2
/ m N )

v
H =
()()

l=L-h=11-8=3 m

( )

=0.16 - Coeficientul de rezistenta la deplasarea materialului in sorbul transportoarelor

pneumatice cu aspiratie

=5 coeficientul de rezistenta la deplasarea amestecului in filtru

coeficientul de rezistenta la deplasarea amestecului in ciclon

( )

d)Calculul si constructia partilor component de transportoarelor pneumatic
d
1
) conductele

d
2
)dipozitiv de alimentare

( )

( )

( )

( )

Alegem ( )

)
d
3
) dispositive de descarcare

( )

Alegem

( )

=0.6*12<8.1(A) 7.8<8.1

H
1
=0.1*D
2
=0.1*0.2=0.02m
H
2
=1.25*D
2
=0.25m
H
3
=1.35*D
2
=0.27m
H4=0.25*D2=0.05m
2 4 2
4
4 4 0.145 10 13.84
* 300 61788.9
3 3 1.24 0.145 10
a
m
a
v
S

= = =

t =
1 1
0.0722
13.84
a
v
= =
Din [11] rezulta celelalte dimensiuni ale ciclonului si anume:
-diametrul conductei exterioare:
D=400 mm
-diametrul sectiunii de evacuare a materialului din ciclon:
D
3
=100 mm
-lungimea ciclonului
H=590 mm
d
4
) dispositive de curatire
Daca conducta de intrare a aerului in ciclon are sectiunea circular,atunci diametrul se calculeaza
cu relatia:
D
i
=0.1134 m
Curatirea se realizeaza cu ajutorul a doua filtre centrifugale.Debitul de aer care iese din ciclon se
repartizeaza la cele doua filter prin conducta cu diametrul D
1
.
Diametrul conductei se determina cu relatia:
2
1
4 2
a
a
Q D
v
t
= ,rezulta
1
2 2 0.24
0.1
13.84
a
a
Q
D
v t t

= = =

134m
Din tabelul 6.3.
Alegem principalele dimensiuni ale filtrului centrifugal :
D=360mm
D
1
=120mm
D
2
=95mm
D
3
=130mm
H=935mm
Tipul CD
d
5
) Alegerea ventilatorului

Conform STAS 2376-77 se alege ventilatorul centrifugal 255 E care realizeaza presiunea 371-
480 de mm col.H
2
O,la debitul de aer de 5000 m
3
/h actionand la turatia n=1400-1480 tot/min si
motorulul are n= 1500rot/min si N=5.5 kW
Puterea necesara pentru actionarea ventilatorului se calculeaza cu relatia (35):
P=
3
*
10 * *
a t
a t
Q H
p n
=