Universitatea Politehnica, Bucuresti Facultatea de Inginerie Electrica

Automobilul electric

Proiect realizat de

-2007Cuprins

1. Istoria automobilului electric 2. Generalitati 3. Modele de automobile electrice

3.1.

hevrolet Geo Prism 1!!" E# $esla %oadster

3.2.
".

om&aratie intre automobile electrice

'. Parti com&onente. (escriere amanuntita

'.1. '.2. '.3.

ontroler ) ho&&er*Invertor+ Motorul electric Baterii

'.3.1. $i&uri de baterii '.3.2. Utili,area su&racondensatoarelor -. onclu,ii. .vanta/e si de,avanta/e

0. Bibliogra1ie

1. Istoria autovehiculului electric

Istoria autovehiculului electric a ince&ut la mi/locul anilor 1233 si a tinut recordul de vite,a terestra &ana in 1!33. Pretul ridicat si sca,ut al vehiculelor electrice a 1ost com&arat mai tar,iu cu cel al vehiculelor cu combustie interna cau,at de declinul mondial al 1olosirii lor, si a 1ost recent adus in 1ata o&iniei &ublice. 4rigini si de,voltari

$homas Edison si masina electrica , 1!13 Motivul &uterii electrice a ince&ut cu o mica cale 1erata comandata cu un motor electric in miniatura construit de $homas (aven&ort in 123'. In 1232, un scotian &e nume %obert (avidson a construit o locomotiva electrica care a atins vite,a de " m&h. In .nglia un &atent a 1ost acordat in 12"3 &entru 1olosirea sinelor &e &ost de conductoare si un &atent american a
3

1ost editat de 5ille si olten in 12"0. Intre 1232 si 123! %obert .nderson a inventat &rimul vagon electric ne1inisat, alimentat cu baterii &rimare nereincarcabile. Masinile electrice au ince&ut sa devina &o&ulare datorita ,gomotului redus si mersul lin decat al altor masini. (u&a imbunatatirile aduse bateriilor, masinile electrice au ince&ut sa in1loreasca. 4ricum acestea erau doar in Euro&a. Pana in 12!3 nu a acordat atentie s&orita de,voltarii acestei tehnologii. (oi constructori di1eriti de automobile .. 5. %67er si 8illiam Morrison in 12!1 a adus automobilul electric in centrul atentiei in .merica. Prima a&licatie comerciala a unei masini a 1ost in 12!0 cand Electric arriage 98agon om&an6 din Philadel&hia a construit ta:iuri &entru &arcul auto al ;e< =or7>ului. Pana in 12!!, automobilele electrice a detinut recordul la vite,a. 5a trecerea in secolul ?? erau &roduse de .nthon6 Electric, Ba7er Motor #ehicle, (etroit Electric, 8oods Motor #ehicle si altii la un moment dat vor scoate de &e &iata autovehiculele cu combustie interna. $renurile electrice erau 1olosite &entru trans&ortul carbunelui din mine deoarece nu consumau &retiosul o:igen. Elevetia ducea li&sa de resurse de carbune ceea ce ia 1ortat sa electri1ice reteaua de linii 1erate 1oarte ra&id. In 1!1- , 8oods a inventat &rima masina hibrida, combinand motorul electric cu cel cu combustie interna. Ince&utul secolului ?? a 1ost a&ogeul automobilului electric american. Multe 1abrici au contribuit la caderea automobilului electric, dar lovitura 1inala se &are ca au dat>o &roducatorii automobilelor cu combustie interna &rin @enr6 Ford. Productia in masa a automobilelor costa mai &utin de /umatate decat orice masina electrica. .utomobilul electric a 1ost declarat mort &ana in 1!-3.
"

ri,a &etroliera a ca&atat interes &entru desco&erirea altor carburanti. Multe com&anii au decis sa reinnoiasca automobilul electric &entru trans&ortul coletelor &ostale. Guvernele din intreaga lume a 1ortat industria &etroliera sa &rote/e,e mediul incon/urator. Multe legi au in1luentat la scara mare constructorii de automobile sa de,volte &rototi&uri ale automobilului electric. Multe modele cum ar 1i $o6ota Prius au devenit e:trem de &o&ulare. u toata s&eranta &returile automobilelor electrice vor scadea si ast1el vom &rote/a mediul incon/urator. Euro&a

Modelul canadian (6nast6 E# cu " usi Aautomobilul electric de cartierB

'

Modelul itroen Berlingo dube electrice ale E5 I(IC )serviciu de distributie bunuri in 5a %ochelle, Franta+

Minidubele electrice &roduse de Micro>#ett aveau la ba,a modelul Piaggio )Issu,u+ vehicul care a inlocuit motoarele cu combustie interna &entru serviciile de distributie in %oma

Franta a va,ut marea de,voltare a autovehiculelor electrice &e baterii in 1!!3D cel mai de succes model 1iind Peugeot Partner* itroen Berlingo, din care cateva mii au 1ost construite, in mare &arte &entru &arcul auto al munici&alitatii. $rei &arteneri )@eulie,, (assault and @6dro>Euebec+ si>au unit e1orturile si au lansat o com&anie Cocietatea de #ehicule electrice care au construit cateva versiuni de leanova. In ;orvegia vehiculele cu ,ero emisie sunt scutite de ta:e si &ot 1olosi banda autobu,elor &entru circulatie. In Elvetia, vehiculele electrice sunt &o&ulare &rintre utili,atorii &rivati. (in 1!2' &ana in 1!!' era un concurs annual la care &artici&au nuami vehicule electrice solare, numit $our de Col )$urul Coarelui+. %e,ultatele obtinute au dus la de,voltarea vehiculelor 1olositoare si stilate, cele mai multe avand unul sau 2 scaune si 3 roti. Unele vehicule aveau sursa de energie e:clusiv &e ba,a celulelor solare, altele 1orta umana, dar cele mai multe 1oloseau indirect energia solara, introdusa intr>o retea nationala care avea &uncte de acces numite Par7 9 harge la care era conectata si Germania si .ustria. In Marea Britanie, 5ondra, vehiculele electrice sunt scutite de ta:a de incarcare desi aceastea trebuiesc inregistrate si &latit anual 13 lire. u 2 lire &latite ,ilnic la 1iecare incarcare ar &utea aduce o economie anuala de 2333 de lire, acesta este motivul &rinci&al &entru care vehiculele electrice sunt cele mai vandute in 5ondra. el mai &o&ular autovehicul al momentului este %eva G>8i,, 0'3 1iind &e sosele din mai 2330. In ma/oritatea oraselor din %egatul Unit, camioanele &entru trans&ort &roduse lactate sunt autovehicule electrice. Un gru& &e nume Batter6 #ehicle Cociet6 organi,ea,a regulat curse si evenimente &entru vehiculele
0

construite acasa. Inventatorul live Cinclair a de,voltat un autovehicul e:trem de ie1tin , cu 3 roti, numit Cinclair '. .cesta a generat un enorm val de &ublicitate dar nu a 1ost de a/uns ca sa de,voltareae in serie a acestui ti& de autovehicul. In Italia toate autovehiculele electrice sunt scutite de ta:e si au o reducere substantiala la asigurare. In ma/oritatea oraselor colectatea gunoaielor este 1acuta de camioane electrice. Mai de&arte accesul in ,onele istorice din centrele anumitor orase, este &ermis numai cu vehicule electrice ) a si in %oma+.

2. Generalitati despre autovehicule electrice

In &rinci&iu, orice automobil care are motor de tractiune electric este considerat automobil electric. Cursa de alimentare, a1lata &e vehicul, &oate 1i de diverse ti&uri, insa, &entru ma/oritatea covarsitoare a automobilelor electrice reali,ate &ana in &re,ent, sursa este o baterie de acumulatoare electrice. #ehiculele electrice au, 1ata de vehiculele cu motoare termice, o serie de avanta/e notabile, si anumeF reducerea drastica a &oluarii chimice si 1oniceD &osibilitatea de utili,are a unor sisteme de actionare so1isticate, o1erite de cele mai moderne reali,ari in domeniul actionarilor electriceD &osibilitatea reali,arii comode a sistemelor de 1ranare antiblocante, &rin utili,area 1ranarii electriceD daca 1ranrea este recu&erative, se 1ace si o im&ortanta economie de energieD

&osibilitatea de actionare individuala a rotilor )eventual, &rin inglobarea motoarelor de tractiune in roti, reali,and asanumitele motoroti+D aceasta conduce la sim&li1icarea sistemelor de transmisie, cea mai im&ortanta 1iind eliminarea di1erentialului mecanic. Princi&alele &robleme &e care le &un automobilele electrice si care

ingreunea,a, deocamdata, &roli1erarea acestora sunt urmatoareleF densitatea de energie si de &utere a acumulatoarelor electrice actuale este semni1icativ mai sca,uta decat a combustibililor ) la un automobil &e ben,ina densitatea de energie este 13'33 8h*7g, iar la un automobil electric cu acumulator cu &lumb>acid densitatea de energie 1iind 1-1
!

8h*7g+D aceasta 1ace ca , &e de o &arte, autonomia automobilelor electrice sa 1ie in1erioara celei din ca,ul automobilelor clasiceF 1'3>2'3 7m, 1ata de "33>233 7mD &e de alta &arte, vite,a ma:ima a automobilelor electrice )133>133 7m*h+ este mai sca,uta decat a automobilelor clasice )cca 233 7m*h+D de asemenea, acceleratiile reali,ate cu automobilele electrice sunt in1erioare celor din ca,ul automoblielor clasiceD sunt necesare statii de incarcare a bateriilor de acumulatoareD acestea &ot 1i dotate 1ie cu acumulatoare &reincarcate, care sa le schimbe &e cele descarcate de &e automoblile>ceea ce &une &robleme de de&o,itare si de asigurare a unei diversitati de baterii, in 1unctie de ti&urile de automobile e:istente>, 1ie cu instalatii de incarcare a bateriilor direct &e automobileD in ultimul ca,, se &une &roblema tim&ului de incarcare, acesta 1iind de ordinal orelor &entru o incarcare com&leta normala )doar &entru incarcari &artiale, el &oate 1i redus la ordinal minutelor>,ecilor de minute+D sunt necesare investitii initiale mari, daca &roductia automobilelor este de serie mica. Bateriile de acumulatoare cu energii mari si , mai ales, &ilele electrice de combustie o1era, insa, noi &osibilitati, /usti1icand o reevaluare &romitatoare a 1e,abilitatii vehiculelor electrice rutiere. In urmatoarea 1igura este &re,entata schema bloc a unui automobil electricF

13

Schema bloc a unui automobil electric, avand ca sursa o baterie de acumulatoare Cistemul de actionare a unui automobil electric trebuie sa satis1aca o serie de cerinte, cele mai im&ortante 1iind &re,entate mai /osF Pentru o baterie data, autonomia automobilului creste daca, &e de o &arte, &ierderile in sistemul de actionare sunt mai sca,ute, iar, &e de alta &arte, masa acestui sistem este mai sca,uta ) contribuind, ast1el, la scaderea masei totale a automobilului si, im&licit, la scaderea energiei necesare accelerarii si invingerii re,istentei la inaintare a automobilului+D reducerea &ierderilor din sistemul de actionare im&lica utili,area unor sisteme de comanda si motoare electrice de tractiune cu randamente ridicateF masa sistemului de actionare &oate 1i redusa, in esenta, &e doua caiF > utili,and acele ti&uri de motoare electrice si de convertoare care au &uteri s&eci1ice )78*7g+ mariD > introducand racirea 1ortata, cu aer sau chiar cu a&a, a motorului si a convertorului ) cu &osibilitatea de utili,are a 1luidului cald G atunci cand este necesar G la incal,irea automobilului+.

11

 Cistemul de actionare trebuie sa 1ie cat mai ie1tin &osibil, tinand seama ca bateriile de tractiune sunt, inca, 1oarte scum&e. om&onentele sistemului de actionare trebuie san u necesite > &e cat &osibil G intretinere, &e durata de viata a automobilului )1'3333>233333 7m+. Cistemul de actionare trebuie sa 1ie 1iabil, 1oarte re,istent la socuri si la vibratii

12

3. Modele de automobile electrice

3.1. Primul e:em&lu de automobil electric &re,entat va 1i unul modi1icat dintr>un vehicul de serie ) hevrolet Geo Prism 1!!"+, &ro&ulsat de un motor cu combustie interna )&e ben,ina+.

.cest vehicul este detinut de catre Hon Maune6. Modi1icarile care au dus la trans1ormarea intr>un automobil electricF Motorul cu combustie interna a 1ost inlocuit cu un motor de curent alternativD .nsamblul ambreia/ului a 1ost scos im&reuna cu toba de esa&ament, catali,atorul si re,ervorul autovehicululuiD $ransmisia manuala a ramas montata &e masina 1unctionand numai in trea&a a II>a de vite,aD Motorul de curent alternativ este comandat &rin intermediul unui invertor )PI'3 78, UinI333 # cc, UiesI2"3 # ca, tri1a,at+D

13

 Bateriile au 1ost ase,ate &e &odeaua automobiluluiD '3 de baterii de 12 # &lumb>acid conectate in serie cate 2' &entru a avea UinI333 # ccD .u 1ost adaugate motoare electrice &entruF &om&a de a&a, servodirectie, aer conditionatD Cchimbatoruld e vite,e de la transmisia manuala a 1ost inlocuit cu un comutator, deghi,at intr>un schimbator automat &entru controlul mersului inainte si ina&oiD

1"

 Un mic incal,itor electric a 1ost adaugat &entru a &roduce calduraD Un incarcator a 1ost adaugat &entru ca bateriile sa &oata 1i reincarcate.Particularitatea acestui autovehicul consta in 1a&tul ca are 2 sisteme de incarcareF unul normal de 123 # * 2"3 # si unul cu incarcare de la &aleta magnetica inductivaD

1'

 Indicatorul de carburant a 1ost inlocuit de un voltmetruD

1-

C&eci1icatiile tehnice ale autovehiculului construitF > autonomieF 23 7mD > acceleratieF 3 G 133 7m*h in 1' secundeD > consum la reincarcareF 1278hD > greutatea bateriilorF '33 7gD > durata de viata a bateriilorF 3 ani. Pentru a com&ara costul &e o mila, dintre un autovehicul electric si unul &e carburant, iata un e:em&luF energia electrica in arolina de ;ord este 2 centi*78h &e tim&ul ,ilei si " centi*78h &e tim&ul no&tii. Inseamna ca &entru o reincarcare com&leta costul este de 1 J ,iua si '3 centi noa&tea. Pretul carburantului este de 1,2 J &e galon si masina merge 33 de mile cu un galon, atunci costul &e o mila este de " centi. In de,avanta/ul autovehiculului electric sta costul ridica al bateriilor )a&ro:imativ 2333 J+. (urata de viata a bateriilor este de 23333 de mile, ceea ce inseamna 13 centi &e mila.

10

3.2. .l doilea ti& de autovehicul electric se numeste $esla %oadster, este &rodus de $esla Motors.

Cat de rapida este (e la 3 G 133 7m*h in mai &utin de " secunde, cu o vite,a de var1 de 233 7m*h. (eoarece nu are ambreia/, acceleratia este 1oarte buna.;u contea,a in ce trea&ta de vite,a te a1li, acceleratia este mereu instantanee. Care este autonomia unui autovehicul !esla "oadster (istanta de&inde de stilul si conditiile de mers. In general este in /ur de "33 7m &e o incarcare )mers combinatF oras K autostrada+.

12

Care sunt avanta#ele conducerii unei masini electrice %educerea de&endentei de combustibil, ,ero emisii no:e, si un cost de mai &utin de 2 centi &e o mila condusa. Multe ,one o1era locuri de &arcare s&eciale ca un &rivilegiu &entru automobilele electrice. Cum $unctioneaza Un vehicul electric nu are o mecanica atat de com&le:a ca unul ce 1oloseste motor cu ardere interna. (e e:em&luF motorul in " tim&i al unui automobil conventional are &este 133 de &arti mobile, in com&aratie motorul de la $esla %oadster are doar unul si anume rotorul. In conclu,ie, masina trans&orta o greutate mai mica si are mai &utine &iese care se &ot de1ecta in tim&. om&aratia nu se o&reste numai la &artile in miscare, ci continua cu cosumul de ulei, 1iltre, ambreia/, bu/ii, 1iltru de aer, &om&a de a&a, catali,ator, toba de esa&ament etc., toate aceste necesitand service. $oate aceste com&onente ne1iind necesare unui autovehicul electric. %istemul de stocare a ener&iei '(%%) .tunci cand se doreste construirea unei masini electrice 1oarte &er1ormante, cea mai mare &rovocare o re&re,inta inca de la ince&ut, bateriile. om&le:itatea lor este claraF sunt grele, scum&e si o1era o &utere limitata. .re o calitate care ecli&sea,a toate aceste de,avanta/eF e curat din &unct de vedere ecologic. Blocul de baterii de la $esla %oadster, re&re,inta cea mai mare inovatie &e care au desco&erit>o cei de la $esla Motors, 1iind cele mai avansate ti&uri de baterii din lume, combina tehnologia ba,ata &e 5itiu>Ion cu un bloc de baterii unic care &re,inta mai multe straturi de i,olatie. Cunt

1!

usoare, durabile, reciclabile si sunt ca&abile sa de,volte su1icienta &utere &entru a accelera autovehiculul de la 3 G 133 7m*h in 3,! secunde. Motor Multor oameni le este greu sa creada ca $esla %oadster invinge la acceleratie un 5amborghini, 1iind &ro&ulsat de un motor electric de marimea unui &e&ene verde. Mai im&ortant decat greutatea motorului este randamentul acestuia. Motoarele construite de $esla Motors au o e1icienta de 2' G !' L. !ransmisie $esla %oadster are doar 2 vite,e si iti &ermite sa &oti sa conduci du&a bunul &lac, indi1erent daca 1olosesti trea&ta de vite,a adecvata sau nu, deasemenea nu e:ista &edala de ambreia/. 4data cu&lata in vite,a din schimbator, invertorul comanda motorul. %istemul (lectronic de Comanda al motorului Ma/oritatea subsistemelor instalate &e $esla %oadster sutn in totalitate comandate electronic sub su&ravegherea &ermanenta unui calculator de bord. $oata &artea de comanda este integrata intr>un (CP. El controlea,a cu&lul motorului, reincarcare, 1ranarea recu&erativa si monitori,ea,a tensiunea 1urni,ata de baterii, turatia motorului si tem&eratura.

23

*. Comparatie intre automobile electrice

(%C+M+!+

%peci$icatii tehnice,
Caroseria, adru din otel K 1ibra de sticla !ip tractiune, $ractiune roti 1ata %istem $ranare hidraulic pe disc pentru cele * roti Greutate neta, 3237g )1ara baterie+ -iteza ma.ima, 03 7m*h)&oate 1i restrictionata sub "3 7m*h+ /istanta de $ranare, M-m 0utonomie, 123 7m !imp de incarcare, MI 13 h 1rana de parcare, 1rana de mana &e rotile din s&ate Controlul vitezei, ontrol &rin &edala *automat Motor, 02# . -.' 7< )motor sincron tri1a,at 1ara &erii+ %istem electric, 12# ( Incarcator, 02# 2'.) E+ Comanda, 02# 2aterie, 12# 123 .@ N - &lumb>acid !ip baterie, baterie &lumb>acid Greutatea bateriei, 233 7g -iata bateriei, reincarcare &ana la '33 de ori %istemul de suspensii, sus&ensie inde&endenta &e cele " roti %istem de directie, cu cremaliera 21

!esla "oadster

%peci$icatii tehnice,
%til, 2 locuri, deca&otabila, tractiune s&ateD "33 7mD 233 7m*hD 133333 mileD 3,' hD 0utonomie,

-iteza ma.ima,

/urata de viata a bateriilor, !imp de incarcare, !ip baterie, 1rane, 5itiu>IonD

0cceleratie, 3 G 133 7m*h sub " secundeD &e disc cu .BC la 1iecare roataD 1333 7g. Motor, tri1a,at, " &oli, 12' 78, turatie ma:ima 13333 r&m, 1ranare recu&erativaD Greutate totala, Pretul de baza, !2333 J

22

3onda (- 4

%peci$icatii tehnice,
Motor, Putere, Cuplu, !ensiune, 5r. 6ocuri, 2aterie, 5r. 2aterii, Incarcator, !ransmisie, 0cceleratie, cc 1ara &eriiD "! 78D 20' ;mD 20'3 r&mD 222 #D "D 2"D UinI113*223 # ca , PiesI1,1*",2 78D - G 2 h )223 #+D o singura vite,aD 3 G '3 7m*h in ",! secundeD 3 G 133 7m*h in 10,0 secundeD -iteza ma.ima, 1"3 7m*h 23 12 # ;iM@D

!uratie ma.ima,

!imp de incarcare, 0utonomie, 233 7mD

7ri&htspeed 81

%peci$icatii tehnice,
Motor, tri1a,at de caD Putere, 10- 78 sau 23- PD !uratie ma.ima, 13333 r&mD Greutate, 033 7gD !ransmisie, o singura trea&ta de vite,a, 1ara ambreia/D 0cceleratie, 3 G 133 7m*h in 3 secundeD -iteza ma.ima, 123 7m*h )limitata electronic+D 0utonomie, 1-3 7m )in mediu urban+D Incarcator, UinI 133 G 2'3 # la '3 sau -3 @, si curentul a/ustabil &ana la 23 .D !imp de incarcare, 1,2' h la un curent de 23 ..

2"

-entui 1etish

%peci$icatii tehnice,
Motor, tri1a,at de caD Putere, 123 78D !ransmisie, o singura trea&ta de vite,a, 1ara ambreia/D 0cceleratie, 3 G 133 7m*h in 3 secundeD -iteza ma.ima, 1-3 7m )limitata+D 0utonomie, 2'3 7mD /urata de viata a bateriilor, &este 2333 de reincarcariD !imp de reincarcare, 3 G " hD !ipuri de $ranare, 1rane &e disc )ventilate &e 1ata si normale &e s&ate+ si 1ranare recu&erativa cu a&ortul energiei recu&erate in bateriiD Greutatea bateriilor, 2"2 7gD Greutatea totala, !23 7gD Caroserie, 1ibra de carbon. 2'

!abel comparativ automobile electrice,

5ume EC 4M4$4 @4;(. E#K hevrolet Geo Prism 1!!" E# $esla %oadster #enturi Fetish 8rights&eed ?1

Putere 9:7; -,' "! '3 12' 123 10-

!ip motor Mcc Mcc M.C M.C M.C M.C

0cceleratie 0 < 100 :m=h 9s; > 10,0 1' 3,! 3 3

-iteza ma.ima 9:m=h; 03 1"3 1'3 233 1-3 123

!imp de 0utonomie incarcare 9:m; 9h; 123 M 13 233 -G2 23 "33 2'3 1-3 -G0 3,' 3G" 1,'

>. Parti componente. /escriere amanuntita.

2-

Un autovehicul electric re&re,inta combinatia dintreF motor electricD controlerD baterie.

>.1. Controler 'chopper = invertor)

Un cho&&er conectat la baterii alimentea,a mai de&arte motorul electric de curent continuu. .tunci cand &edala este a&asata la ma:im, ho&&erul 1urni,ea,a la bornele motorului intreaga tensiune de !- # 1urni,ata de baterii. (aca &edala nu este a&asata deloc, atunci cho&&erul nu comanda motorul, re,ulta ca masina sta &e loc. ho&&erul &oate 1urni,a
20

motorului o tensiune cu&rinsa intre 3 G !- # in 1unctie de cat de mult este a&asata &edala de acceleratie. Pedala de acceleratie este conectata la doua &otentiometre, care traduc miscarea de translatie a &edalei intr>un semnal variabil ce comanda cho&&erul. ho&&erul este cea mai mare com&onenta ase,ata sub ca&ota unei masini electrice, du&a cum se vede in &o,a urmatoareF

Cemnalul dat de &otentiometre s&une cho&&er>ului cat de multa &utere sa 1urni,e,e motorului electric. Cunt doua &otentiometre din motive de siguranta, cho&&er>ul citeste ambele &otentiometre si se asigura ca ambele dau acelasi semnal. (aca nu, cho&&er>ul nu 1unctionea,a. Ma/oritatea cho&&ere>lor 1unctionea,a la o 1recventa de 1' 7@, &entru a nu 1i au,ite de urechea umana. Pulsurile in motor cau,ea,a o vibratie a motorului egala cu 1recventa, iar o 1recventa egala sau mai mare cu 1' 7@, insemnand o 1unctionare silentioasa a masinii.

22

(aca autovehiculul este echi&at cu un motor de curent alternativ, vom 1olosi un invertor, iar schema bloc va arata ca in &o,a urmatoareF

Invertorul trans1orma curentul continuu 1urni,at de baterii, in curent alternativ tri1a,at. 5a un invertor este necesar ca elementele semiconductoare sa 1ie comandate decalat cu -3 grade electrice, &entru a evita situatia a&aritiei unui scurt>circuit la bornele bateriei. 5a un invertor avem nevoie de - elemente semiconductoare, 1ata de unul singur la cho&&er, de aici re,ulta ca &retul unui invertor este sensibil mai ridicat decat al cho&&er>ului.

2!

>.2. Motorul electric

Un autovehicul electric &oate 1i echi&at cu un motor de curent alternativ sau un motor de curent continuu. (aca motorul este de curent continuu, atunci el va avea o tensiune de alimentare cu&rinsa intre !- G 1!2 #. (aca motorul este de curent alternativ, atunci el va avea o tensiune de alimentare cu&rinsa intre 2"3 G 333 #. (e obicei sunt tri1a,ate asincrone sau sincrone 1ara &erii. a,urile de mai sus sunt generale, deci &ot e:ista si motoare care sa se alimente,e la alte tensiuni. Motoarele de curent continuu sunt mai usor de instalat si mai ie1tine. In general un motor are intre 23 G 33 de 78, iar cho&&er>ul intre "3 G -3 78 )de e:em&luF un cho&&er alimentat de la !- # va &utea 1urni,a ma:im "33 G -33 .+. .cest ti& de motoare &ot si su&rasolicitate &entru &erioade scurte de tim&, 1ara sa se deteriore,e. .ceasta caracteristica da autovehiculului res&ectiv o acceleratie ra&ida. Motoarele de curent alternativ sunt 1olosite a&roa&e in intreaga industrie, deci se &oate gasi mult mai usor unul &otrivit si &entru un vehicul electric. In tim&ul 1ranarii, motorul se trans1orma in generator si incarca bateriile &rin intermediul invertorului, care &oate 1unctiona si ca redresor.

33

In urmatorul tabel vor 1i &re,entate diverse motoare de tractiuneF

!ip motor Motor de c.c cu e:citatie serie Motor de c.c cu e:citatie se&arata Motor de c.c cu magneti &ermanenti Motor de c.a. asincron Motor de c.c 1ara &erii Motorul cu reluctanta dublu variabila Contacte alunecatoare (. Cuplu Cost Intretinere "andament Comple.itate speci$ic schema 95m=:&; comanda sca,ut mediu (. sca,ut sca,uta

(.

sca,ut

mediu

(.

sca,ut

sca,uta

(.

mediu

ridicat

(.

mediu

sca,uta

;U ;U ;U

mediu ridicat ridicat

sca,ut ridicat sca,ut

;U ;U ;U

sca,ut ridicat mediu

ridicata sca,uta medie

(intre toate ti&urile de motoare electrice, cea mai &romitatoare solutie &entru actionarea considerate se arata a 1i motorul de c.c 1ara &erii. Intr> adevar, acest motor nu are rival in &rivinta a doua caracteristici im&ortanteF randamentul si dimensiunile )masa+. In &lus, nu are contacte alunecatoare, im&licand, deci, o intretinere 1oarte sim&la. (e asemenea, el &ermite un regla/ 1oarte sim&lu al vite,eiD invertorul sau P8M este actualmente binecunoscut si in continuu &rogress din &unct de vedere al &retului, 1iabilitatii si com&acti,arii. Este adevarat ca, deocamdata, &retul acestui motor este ridicat, datorita costului magnetilor &ermanenti, dar el trebuie considerat in corelatie
31

cu celelalte costuriF al energiei consumate de automobil G mai sca,uta datorita randamentului mai ridicat si greutatii mai miciD al schemei de comanda G relativ sim&laD al intretinerii 1oarte &utin &retentioase. In &lus, se intrevede o scadere in tim& a costului magnetilor &ermanenti, ceea ce va determina si o scadere a &retului motorului. !ransmiterea cuplului motor la roti Una dintre cele mai im&ortante &robleme ale tractiunii ba,ate &e aderenta o constituie modul de am&lasare a motorului de tractiune &e vehicul si de actionare a rotilor motoare, acesta trebuind sa asigure atat transmiterea cu&lului motor, cat si &rote/area motorului de tractiune 1ata de socurile &rimite de la calea de rulare. In &lus, la vehiculele cu roti &neumatice, transmiterea cu&lului motor trebuie sa se 1aca ast1el incat sa se asigure inde&endenta rotilor motoare, &entru a reduce u,ura &neurilor. (eseori, &arametrii sistemului de transmisie si &arametrii electrici si mecanici ai motorului de tractiune se conditionea,a reci&roc. 5a aceasta contribuie si 1a&tul ca, s&re deosebire de actionarile stationare, gabaritele care stau la dis&o,itie &e vehiculele electrice sunt restranse. .ctionarea rotilor motoare ale unui automobil electric &oate 1iF

individuala, la care 1iecare roata motoare este actionata de cate un motorD colectiva, la care un motor actionea,a un gru& de roti. Colutia clasica de actionare a automobilelor electrice )utili,ata si la

automobilele cu motoare termice+ este aceea a actionarii collective. Pentru ca, o data cu transmiterea cu&lului de la motor la roti, sa se asigure si inde&endenta rotilor, in acest ca,, este necesara utili,area unui diferential
32

mecanic, e:istand diverse solutii &entru reali,area acestuia. In 1igura urmatoare este &re,entata una dintre cele mai sim&le solutii.

Princi&iul constructiv al unui di1erential mecanicF M > motor de tractiuneD P; G &inionD %( G roata dintataD ( G AcarcasaB di1erentialuluiD P G &lanetareD C G satelitiD %M G roti motoare. (i1erentialul &ro&riu>,is este 1ormat din AcarcasaB (, rotile dintate> &lanetare P si rotile dintate>sateliti C. u&lul se transmite de la motorul M la carcasa di1erentialului, &rin intermediul unui reductor 1ormat din &inionul P; G 1i:at &e arborele lui M G si roata dintata %( G 1i:ate &e ( )&entru sim&litate, s>a considerat ca reductorul are o singura trea&ta, cu roti dintate cilindrice+. In continuare, cu&lul transmis &lanetarelor )si, im&licit, rotilor automobilului, rigidi,ate &e a:ele cores&un,atoare ale &lanetarelor+ &rin intermediul satelitilor, acestia din urma &utandu>se, eventual, roti in /urul a:elor &ro&rii. In acest 1el, se asigura inde&endenta relativa a celor doua roti motoare %M1 si %M2. .cest sistem are o serie de de,avanta/eF randamentul actionarii este micsorat de 1recarile introduse de di1erentialD
33

 di1erentialul contribuie la cresterea greutatii automobiluluiD di1erentialul are un cost relativ ridicat si necesita o intretinere su&limentara. Pentru inlaturarea acestor de,avanta/e, la automobilele electrice moderne se utili,ea,a actionarea individuala, 1iecare roata motoare avand motorul sau. In acest ca,, al actionarii individuale, cu&lul &oate 1i transmis rotilor motoare in doua moduriF directD &rin angrena/e. 5a transmiterea directa, rotorul motorului este solidar )eventual, &rin intermediul unei transmisii cardanice G &ermite de&lasarea relativa &e verticala intre anumite limite a rotilor 1ata de cadrul automoblilului >+ cu roata motoare, turatia rotii 1iind, deci, egala cu turatia motorului. 5a transmiterea prin angrenaj, intre motor si roata motoare se dis&une un angrena/ reductor, care 1ace ca turatia rotii sa 1ie in1erioara turatiei motorului )ra&ortul de transmisie itO1+.

$ransmiterea cu&lului de la motorul de tractiune la rotiF a+ directaD b+ &rin angrena/. M G motorD %M G roata motoareD % G reductor.

3"

u toate ca transmiterea directa a cu&lului este mai sim&la, ea nu este 1olosita decat in ca,uri 1oarte rare G cand sim&litatea constructiei este hotaratoare > , avand urmatoarele de,avanta/e esentialaF demontarea motorului &entru revi,ii necesita scoaterea rotii motoareD vite,ele u,uale, relativ reduse, de circulatie im&lica motoare cu turatii reduseD acestea au, la o &utere data, gabarite si greutati mai mari decat motoarele cu turatii ridicateD la motoarele electrice u,uale, din considerente de gabarit si de utili,are economica a materialelor active )cu&ru, 1ier+, vite,a &eri1erica a rotorului trebuie sa 1ie mai mare de cca '3 m*sD constructive, sa 1ie cel mult 03L din diametrul rotiiD admitand vite,a &eri1erica a rotorului '3 m*s, re,ulta ca vite,a vehiculului trebuie sa 1ie egala cu cel &utin )'3*3,0+ m*sI01 m*sI2-7m*h, &entru ca motorul sa 1ie bine utili,at.

>.3. 2aterii (u&a cum se stie alimentarea motoarelor de tractiune ale automobilelor electrice se 1ace, u,ual, de la baterii electrice, care in esenta sunt 1ormate &rin 1ormarea, in diverse cone:iuni a mai multor elemente G surse electrochimice. Cursele electrochimice convertesc energia chimica in energie electrica. #eriga slaba intr>un autovehicul electric o re&re,inta bateriile. Cunt cel &utin - mari &robleme ale bateriilor &lumb>acidF sunt grele )un bloc de baterii &oate cantari '33 7g+D
3'

 sunt voluminoase )autovehiculele devin robuste+D au ca&acitate limitata )&oate 1urni,a intre 12 G 1' 78h, ceaa ce &oate insemna o autonomie de 23 7m+D &rocesul de incarcare necesita tim& indelungat )a&or:imativ 13 h+D au o durata de viata relativ scurta )3 G " ani, sau 233 de reincarcari+D sunt destul de scum&e )a&ro:imativ 2333 J+. Bateriile &lumb>acid &ot 1i inlocuite cu cele ;iM@ )nichel hidruri metalice+. .utonomia autovehiculului se va dubla, iar bateriile au o durata de viata de a&ro:imativ 13 ani, dar costul bateriilor este de 13 G 1' ori mai ridicat decat cel al bateriilor &lumb>acid. J. (aca &rivim &robleme re1eritoare la baterii, vom avea o &ers&ectiva di1erita asu&ra 1olosirii ben,inei si anumeF la 0,' litri de ben,ina ceea ce inseamna o greutate de 0 7g, costa 3 dolari si durea,a 33 de secunde &entru a o introduce in re,ervorD este echivalentula '33 7g de baterii &lumb>acid care costa 2333 J si durea,a " h incarcarea. Problemele &e care le au bateriile e:&lica de ce se &une accent asu&ra de,voltarii &ilelor de combustie. .cestea sunt mult mai mici, mai usoare, &oluare chimica redusa, randament energetic ridicat )-3L+, densitate masica a energiei ridicata si se reincarca 1oarte ra&id. Este evident ca autovehiculele viitorului vor 1olosi motorul electric &entru tractiune, iar energia electrica necesara va 1i &rodusa de catre &ilele de combustie. u alte cuvinte, bateriile ;iM@ costa a&ro:imativ 23333 G 33333 J, iar cele cu &lumb>acid costa doar 2333

3-

>.3.1. !ipuri de baterii acumulatori &lumb>acidD aracteristi teoreticeF > tensiunea unei celule F 2,1 #D > densitatea de energie F masica 1-1 8h*7gD volumica -2- 8h*l. In ca,ul acumulatoarelor cu &lumb>acid u,uale, a&a din electrolit se &ierde in tim& )&rin eva&orare, &recum si &rin descom&unereai ei in @2 si 42 care se dega/a la electro,i+D de aceea, ea trebuie com&letata &eriodic. Pentru evitarea sul1atarii electro,ilor, acumulatoarele trebuie reincarcate imediat du&a descarcarea lor. (e asemenea, are loc o autodescarcare )descarcare 1ara a avea conectata o sarcina+ a acumulatoarelor, ceea ce im&une reincarcarea lor du&a &erioade mari de neutili,are. %e,ulta necesitatea unei intretineri &retentioase a acestor acumulatoare. $ehnologiile moderne &ermit reali,area acumulatoarelor cu &lumb> acid in asa numita varianta A1ara intretinereB. In acest ca, acumulatoarele sunt ca&sulate, au o constructie adecvata a electro,ilor, iar electrolitul este Asolidi1icatB, 1ie 1i:at intr>un gel, 1ie absorbit in materiale &oroase de ti& AvataB. 5a aceste acumulatoare, &ierderile de a&a sunt negli/abile, autodescarcarea este 1oarte redusa )circa 3' L din ca&acitatea nominala, du&a 12 luni+, iar sensibilitatea lor la descarcari oca,ionale outernice, la vibratii si la tem&eraturi /oase este mult sca,uta. (esi 1olosesc electro,i solidi1icati, densitatea de energie mai ales la descarcari ra&ide si tem&eraturi sca,ute este mai mare decat a acumulatoarelor u,uale. (esigur toate aceste se obtin cu &retul unui cost mai ridicat.
30

.vanta/eF > sunt relativ ie1tineD > au un numar relativ mare de cicluri de icnarcare G descarcareD > 1olosesc &entru electro,i &umbul care este dis&onibil in cantitati mariD > se &oate reali,a in varianta A1ara intretinereBD > e:ista &roductie in serieD > la iesirea lor din 1unctiune, &lumbul din electro,i &oate 1i usor reciclat. (e,avanta/eF > au densitate redusa a energiei, ceea ce im&lica greutati si volume mariD > &uterea lor scade odata cu descarcareaD > ca&acitatea si energia lor scad, la tem&eraturi sca,uteD > o1era &osibilitati limitate de incarcare ra&ida )incarcarea lor com&leta se 1ace &e tim& de cateva ore+D > sunt sensibile la su&racurenti )de incarcare sau descarcare+. acumulatori ;i> dD aracteristi teoreticeF > tensiunea unei celule F 1,3 #D > densitatea de energie F masica 23! 8h*7gD volumica -!3 8h*l. (intre celelalte ti&uri de acumulatoare, &ers&ectiva de a 1i utili,ate in tractiune, datorita energiilor lor s&eci1ice ridicate, o au cele cu sodiu>sul1 );a>C+, &recum si cele ba,ate &e litiu )5i+. Pentru a obtine o conductivitate su1icienta a electrolitului solid este necesara o tem&eratura ridicata )intre 333 G "33 o D u,ual 333 o +. Functionarea la o ast1el de tem&eratura necesita o
32

i,olare termica com&acta si e1icienta. (e regula se 1oloseste o i,olatie termica vacuumata care aco&era com&let celulele acumulatorului, lasandu>se doar locuri &entru reali,area cone:iunilor electrice. In incinta termica se instalea,a un incal,itor electric &recum si un schimnbator de caldura lichid )&entru racirea celulelor in ca,ul unor descarcari &uternice+. .vanta/eF > au un numar 1oarte mare de cicluri de incarcare descarcareD > &uterea lor se mentine relativ constanta du&a o descarcare &artialaD > au o com&ortare 1oarte buna la tem&eraturi sca,uteD > o1era &osibilitatea reincarcarii ra&ide )se &ot reali,a incarcari cu curenti de &ana la 13 In+D > nu necesita intretinere )acumulatoare ca&sulate+D > e:ista &roductie in serie. (e,avanta/eF > sunt scum&e )datorita costului ridicat al cadmiului+D > &un &robleme ecologice, cadmiul 1iind to:icD > incarcarea lor &une &robleme la tem&eraturi ridicateD acumulatori ;a>CD aracteristi teoreticeF > tensiunea unei celule F 2,1 #D > densitatea de energie F masica 0!2 8h*7gD volumica 11!- 8h*l. Princi&alele obstacole in utili,area acestor baterii &e automobilele electrice suntF numarul redus de cicluri incarcare G descarcare si &uterea s&eci1ica sca,uta la 1unctionarea continua.

3!

!abel comparativ pentru baterii

/ensitate de ener&ie %istem Pb-acid 5i-Cd 5iM3 5i-1e 5a-% 6i 7h=:& 31 G "3 "' G '2 '' G -3 '3 G -3 23 G 133 23 G 123 7h=l 0' G !3 23 G !' 133 G 133 23 G !' 113 G 13' 133 G 123 Putere speci$ica 7=:& !3 G 12' 1!3 10' 113 133 G 123 03 5r. de cicluri de incarca descarcare -33 G 1333 2333 N 1333 G 1'33 '33 O233

/isponibilitate industriala (a (a ;u ;u ;u ;u

"3

>.3.2 ?tilizarea ultracondensatoarelor onectand in &aralel cu bateria de acumulatoare condensatoare cu ca&acitati ridicate )actualmente se reali,ea,a condensatoare cu dimensiuni re,onabile, avand ca&acitati de ordinul a -33 F, la 3 #+, acestea din urma &ot asigura energiile necesare in ca,ul &ornirilor vehiculului sau al altor su&rasarcini, mena/and, ast1el, bateria de acumulatoare si asigurand o autonomie mai ridicata a autovehiculului.

"1

@. Concluzii
.vanta/e si de,avanta/e ale 1olosirii autovehiculelor electrice in locul autovehiculelor cu motoare clasice cu combustie interna. .vanta/eF > au un cost de e:&loatare a&roa&e gratuit )circa 1 euro*1337m+D > se &ot conduce usor, )unele nu au comen,i cu &edale &ot 1i utili,ate si de catre anumite &ersoane cu handica& 1i,ic+D
>

intretinere sim&la, usor de manevrat in &arcare si de incarcat bateriileD

> nu 1ac ,gomot si nu emana 1um, o:id de carbon, metale grele si alte no:e daunatoare mediului si vietiiD > nu consuma su&limentar la stationarea tem&orara >in tra1ic> la sema1oare, etcD > &osibilitatea de utili,are a unor sisteme de actionare so1isticate, o1erite de cele mai moderne reali,ari in domeniul actionarilor electriceD > &osibilitatea reali,arii comode a sistemelor de 1ranare antiblocante, &rin utili,area 1ranarii electriceD daca 1ranrea este recu&erative, se 1ace si o im&ortanta economie de energieD
>

&osibilitatea de actionare individuala a rotilor )eventual, &rin inglobarea motoarelor de tractiune in roti, reali,and asanumitele motoroti+D aceasta conduce la sim&li1icarea sistemelor de transmisie, cea mai im&ortanta 1iind eliminarea di1erentialului mecanicD
"2

> au cu&lu constant la variatii ale turatiei in limite mari. (e,avanta/eF > &rinci&alul de,avanta/ este acela al autonomiei reduseD > au cost de achi,itie ridicatD > bateria de acumulatori are o densitate de energie sca,uta, o durata de viata relativ mica limitata de numarul de cicluri incarcare G descarcare, tim&i mari de incarcareD > cheltuielile &entru intretinerea bateriilor sunt destul de ridicateD
>

sunt necesare statii de incarcare a bateriilor de acumulatoareD acestea &ot 1i dotate 1ie cu acumulatoare &reincarcate, care sa le schimbe &e cele descarcate de &e automoblile>ceea ce &une &robleme de de&o,itare si de asigurare a unei diversitati de baterii, in 1unctie de ti&urile de automobile e:istente>, 1ie cu instalatii de incarcare a bateriilor direct &e automobileD in ultimul ca,, se &une &roblema tim&ului de incarcare, acesta 1iind de ordinal orelor &entru o incarcare com&leta normala )doar &entru incarcari &artiale, el &oate 1i redus la ordinal minutelor>,ecilor de minute+D

> sunt necesare investitii initiale mari, daca &roductia automobilelor este de serie mica.

"3

7. 2iblio&ra$ie

1. htt&F**ro.<i7i&edia.org 2. <<<.venturi1etish.1r 3. <<<.teslamotors.com ". <<<.<rights&eed.com '. htt&F**<<<.econogics.com*ev*evhistr6.htm -. htt&F**<<<.ne<ton.mec.edu 0. htt&F**<<<.dassault.1r 2. htt&F**sloan.stan1ord.edu !. htt&F**mi7es.railhistor6.rail1an.net 13. htt&F**inventors.about.com 11. <<<.6outube.com

""