Traditionalismul Termenul isi are originea in cuvantul traditie", care se refera la obiceiuri, datini, credinte, mijloace de expresie ce se transmit

de la o generatie la alta, datorita unui atasament profund pentru tot ceea ce inseamna valorile arhaice ale spiritualitatii. Traditionalismul este o miscare ce cuprinde orientarile culturale, literare si social-po-litice din prima jumatate a secolului XX opuse miscarii novatoare reprezentate de modernism. Cele doua miscari functioneaza in antiteza, tensiunea dintre ele generand dinamica oricarui moment al istoriei ideilor si a valorilor umanitatii. Traditionalismul deriva in literatura romana, intr-o oarecare masura, din romantismul pasoptist, care exalta valorile nationale si din ideile nationaliste eminesciene, ce idealizau trecutul neamului, formele statale patriarhale si considerau taranimea singura clasa pozitiva a societatii romanesti. Se caracterizeaza printr-o viziune idilica asupra satului romanesc si asupra istoriei, prin pretuirea folclorului, interesul fata de problematica taranului si fata de specificul national, accentul pus pe etic, etnic si social, de multe ori in defavoarea esteticului, opozitia fata de institutiile moderne, fata de inovatiile culturale, considerarea mediului citadin ca periculos pentru puritatea sufletelor. n primele decenii ale secolului, ideile traditionaliste se regasesc in cadrul miscarii samanatoriste initiate de Semanatorul, revista infiintata de !l. "lahuta si #. Cosbuc la $ decembrie %&'%, si al carei articol-program, (rimele vorbe", reactualizeaza directiile )aciei literare. Constituit in jurul lui *icolae lorga, devenit mentorul miscarii, samanatorismul capata accente ostile la adresa modernismului +refuzul poeziei simboliste, refuzul civilizatiei urbane etC,. -l se opune influentelor straine, considerate primejdioase pentru .cultura noastra si propune o literatura care sa lumineze poporul si sa sustina ideea intrarii in universalitate prin nationalism. Tot de factura traditionalista este si miscarea social-politica poporanista initiata de revista "iata romaneasca, aparuta la lasi in %&'/, al carei ideolog va fi Constantin Stere, iar din %&$', #arabet braileanu. !titudinea din prima perioada, caracterizata printr-o simpatie exagerata pentru taranul asuprit, va fi temperata in a doua serie a revistei, dominata de critica sociala si de pledoaria pentru raspandirea culturii in randul maselor populare. n perioada interbelica, traditionalismul s-a concentrat indeosebi in jurul revistei #andirea, aparuta la Cluj in %&$%, sub directia ui Cezar (etrescu si ).l. Cucu. )in %&$$, revista se va tipari la-0ucuresti sub conducerea lui *ichifor Crainic si isi va inceta activitatea in %&11. n numerele sale vor publica scriitori de marca ai literaturii romane +2ucian 0laga, Tudor !rghezi, !drian 3aniu, on (illat, "asile "oiculescu, Tudor "ianu, 3ateiu Caragiale, #ib . 3ihaescu, 3ircea

-liade

etC,,

oferind

imagine

bogata

asupra

fenomenului

literar

romanesc.

-clectica la inceput, mentinand o linie moderat traditionalista, prin. *ichifor Crainic ea isi formuleaza doctrina gandirista, la care nu adera insa toti colaboratorii. (rintr-o serie de.articoleeseu, dintre care cel mai important este Sensul traditiei" +%&$&,, directorul revistei fixeaza noile directii concentrate in cateva concepte, precum autohtonism si ortodoxism. *ichifor Crainic4 Traditionalismul voieste o cultura creatoare de valori autohtone, o creatie culturala proprie. 56 -xpresie a poporului, creatia populara e in functie de popor." Samanatorul a avut viziunea magnifica a pamantului romanesc, dar n-a vazut cerul spiritualitatii romanesti 56. (este pamantul pe care am invatat sa-l iubim din Samanatorul, noi vedem arcuinduse coviltirul de azur al 0isericii 7rtodoxe." Traditionalismul gandirist cultiva, de asemenea, folclorul, pe care il investigheaza in zonele lui magice, cu bogat fond mitic +credinte, obiceiuri, rituri stravechi etC,, la care adauga cultul limbii nationale si al stramosilor. Modernismul 3odernismul este un curent cultural identificabil in cultura romana de la sfarsitul secolului al XlX-lea pana in anii /' ai secolului XX, fiind o forma de manifestare a modernitatii si constituind eticheta aplicata de obicei, in sens larg, celor mai recente forme de expresie ale spiritului novator in planul creatiei artistice. Se desemneaza ca antonim al traditionalismului, manifestandu-se ca un fenomen de ruptura, diferenta fata de vechile formule estetice si insumeaza toate curentele post-romantice4 simbolism, expresionism, imagism, dadaism, suprarealism, futurism, neo-m odernism etc, toate fetele modernitatii", cum spune teoreticianul 3atei Calinescu. (entru a descrie fenomenele culturale specifice acestei perioade, exista trei termeni4 modernitatea, care desemneaza epoca culturala, modernismul - curentul literar si artistic dezvoltat in modernitate, si adjectivul modern, cu o arie mai larga de utilizare, insemnand tot ceea ce este actual, contemporan, nou. Termenul de modernism a fost utilizat pentru prima data pentru a denumi o miscare literara in !merica latina in %8&', de catre scriitorul 9uben )ario. Cel care defineste termenul de modern ca pe un concept estetic este scriitorul francez Charles 0audelaire4 3odernitatea este tranzitoriul, fugitivul, contingentul, jumatatea artei, a carei cealalta jumatate este eternul si imuabilul". 3odernismul se defineste in dpozifie cu traditia care apara un anume ideal de frumusete neschimbator si transcendent si conoteaza noul, schimbarea, diferenta. !rtistul modern cauta caracterul frumosului actual", tocmai de aceea accentul cade pe originalitate +vezi cap. (oezia. *otiuni introductive",. 2a noi, inceputurile ideologiei moderniste se datoreaza criticului interbelic -. 2ovinescu,

conducator al cenaclului Sburatorul". 2a inceput, revista omonima isi propusese sa descopere noi autori, scriitori tineri, debutanti. Cu timpul, 2ovinescu a devenit un mentor si un conducator cultural, un amfitrion care conducea sedintele cenaclului literar in propria casa. "olumele de critica si teorie pe care e-a publicat au sporit si au consolidat pozitia grupului si afirmarea ideologiei moderniste. in storia civilizatiei romane moderne +%&$1-%&$/,, 2ovinescu prezinta evolutia societatii romanesti pe drumul spre modernitate, subliniind ca nu influentele orientale sunt importante din acest punct de vedere4 orice progres al culturii romane e un produs al contactului cu apusul". -fortul de sincronizare a civilizatiei si culturii romanesti cu modernitatea apuseana a insemnat mai intai o imitatie" care porneste de sus in jos, si care apoi a dus la adaptarea, asimilarea si internalizarea formelor de cultura occidentale, institutionale sau spirituale. Sociologic, acest proces revo- lutionar" a fost simultan cu ridicarea unei categorii sociale progresiste4 burghezia oraseneasca. in storia literaturii romane contemporane +%&$: -%&$&,, criticul trateaza directiile de modernizare a literaturii romane si sincronizarea" ei cu literatura europeana. 3arele roman romanesc interbelic +Camil (etrescu, ;ortensia (apadat0engescu, 2iviu 9ebreanu, !nton ;olban s.a., este, de fapt, un fenomen reprezentativ pentru modernitatea literaturii romane si care datoreaza destul de mult activitatii sustinute, in primul rand prin cenaclul sau, de catre -ugen 2ovinescu. in evolutia poeziei, criticul de la Sburatorul" observa, in volumul al doilea din storia literaturii romane contemporane, contributia decadenta" a poetilor traditionalisti grupati in jurul revistei Samanatorul, in opozitie cu poezia moderna, al carei inceput il reprezinta simbolismul +3inulescu, 0acovi!,. Criticul stabileste, de asemenea, importanta liricii argheziene in contextul sincronizarii" literaturii romane cu cea europeana. insemnatatea criticului -ugen 2ovinescu este capitaja pentru impunerea si sustinerea, la noi, a canonului modernist. in conceptia sa, modernismul se opune traditionalismului. Sustinand mutatia valorilor estetice" de-a lungul timpului, 2ovinescu numeste moderna - in acord cu acceptia generala a termenului - orice forma recenta a spiritului novator af creatiei estetice. Tolereaza si modernismul de avangarda si experimental, desi pare adeptul unui modernism moderat, bazat pe diferentiere fata de vechi, traditional. 3odernismul reprezinta un factor de progres in vederea sincronizarii cu marea literatura europeana contemporana. ar aceasta sincronizare se face pe baza imprumutului" si imitatiei", in concordanta cu un anume spirit al veacului", numit de Tarde saeculum", care determina o configuratie similara a manifestarilor spiritului, indiferent de tara in care acestea se manifesta. Criticul considera ca evolutia culturii nu are loc numai pe baza unor forme de cultura mostenite, ci mai ales imprumutand forme noi, care isi dezvolta ele insele fondul autohton, valoric. !stfel, ii da o replica lui Titu 3aiorescu, criticul de la <unimea, care combatuse tendinta culturii romane de a dezvolta forme fara fond". )e asemenea, 2ovinescu afirma autonomia esteticului, luptand impotriva amestecului valorilor si impotriva confuziei etnic-estetic. incurajeaza poezia noua" +simbolismul, expresionismu2, ca fiind expresia unei alte sensibilitati. !preciaza4 intelectualizarea si rafinarea sensibilitatii si a expresiei moderne, ca si integrarea inconstientului in arta" sau poezia de notatie si atmosfera". n proza, opteaza pentru trecerea de la subiectiv la obiectiv" si de la rural la urban", adica pentru proza obiectiva +de aceea l-a promovat pe 2iviu 9ebreanu, autor cu tematica rurala,, tematica citadina si analiza psihologica.

S-au impus, pornind din scoala modernista a criticului, Tudor !rghezi, on 0arbu, 2iviu 9ebreanu, ;ortensia (apadat-0engescu, Camil (etrescu, !nton ;olban, #ib.l. 3ihaescu, 3ihail Sebastian s.a. )istinge intre modernismul teoretic", dezvoltat in jurul gruparii si revistei Sburatorul sub imperiul sincronizarii" literaturii romane cu spiritul veacului" si modernismul experimental din jurul revistelor avangardiste4 Contimporanul, ntegral, unu, =: ;(, (unct, !vangarda este o alta fata a modernitatii" interbelice, care a cunoscut mai multe curente4 dadaismul, constructivismul, suprarealismul. 2e sunt comune ruptura cu traditia, spiritul negator, experimentul ca arta si practica estetica, dorinta de a forta limitele literaturii pana la absurd si autodistrugere. )ispretuiesc modernitatea burgheza" si traditia . culturala. )adaismul european, care are ca denumire un cuvant francez provenit de la dada", marota, idee fixa", a luat nastere prin initierea revistei Simbolul +%&%$, la 0ucuresti, de catre Tristan Tzara, on "inea si 3arcel lancu. S-a impus odata cu miscarea organizata la Cabaretul "oltaire din >urich, unde Tristan Tzara, ;ugo 0all, ;ans +<ea*, !rp si 3arcel lancu organizeaza lecturi de poezie, resping traditia in toate formele ei, refuza distinctia dintre viata si arta, militeaza pentru experiment, accidental, hazard, oniric, antiliteratura. )adaismul este unul dintre cele mai nihiliste si anarhice curente ale avangardei, care s-a autodizolvat - in %&$$, Tristan Tzara a declarat4 3iscarea )ada a murit? Constructivismul, promovat de revistele Contimporanul, unu, ntegral, sustine o arta eliberata de constrangerile traditiei, aspirand catre abstract si care trebjie sa imite tehnica moderna. <os !rta @ caci s-a prostituat? " - spunea un manifest" semnat de on "inea in %&$1, iar Sasa (ana indemna Cetitor, deparaziteaza-ti creierul? Spiritul negator si experimentalist al avangardei, ca si incrancenarea impotriva traditiei si chiar impotriva modernismului sunt manifestari ale unei dorinte irepresibile de libertate. (rin avangarda, modernitatea si-a consumat propria negatie.