Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pece S & Colab - Protectia Muncii 1996
Pece S & Colab - Protectia Muncii 1996
lit
EDITURA DIDACTICA. 51 -'pEDAGOGICA R. A.- BUCURESTI, 1996
, ,
MINISTERUL iNVATAMANTULUI
$TEFAN PECE AURELIA OASCALESCU
-$TEFAN SILVIU MITREA ION BARLA
.
(Pentruinvatamantulpreuniversitar)
MINISTERUL
MINISTERCL MUNCII $1 PROTECT1EI SOC1ALE
ing. $tefan Pece ec. Aurelia Dasdlescu
ing. $tefan Silviu Mitrea ing. Ion Barla
mill
( Pentru invatatnantul preuniversitar)
'"
f
'",,,.......
EDIT TRA DIDACT1CA $1 PEDAGOG1CA, R.A., BUCURE$TI, 1996
lIIanualul constitllie reeditarea editiei anterioare.
Contribl1tia autorilor la elaborarea lucrarii a fost urmatoarea :
.. ing. $tefan Pece - cap. 2, 6, 8, ~ $i coordonarea lucrarii ;
ec. Aurelia Dll scil.lescll - cap. 4, S. 7;
ing. $tefan Sibiu Mitrea - cap. 1, 3, 10;
ing. 1011 BarJa - cap. Il , 12.
l S ~ 973-30-4251-X
Redactor: ing. JuUana ArhaD(Jhclschi
Tehnoredactor : ;\Iircea Lata
Grafician: Dumitru Smalenic
CUPRli\S
INTllOD"LCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1. 01HECTUL rnOTECpEI}IC\CII. li\Il'ORTf\i\TA rnOTEqUJ IN
PRODUCTIVE . . . . . . . . . . . . 7
2. EtE.\fE.\TEDE'rEOnIEAl'ROTEC'fIEI}fUXCII JO
2.1. Elementeleproces11111i de ml1ndl. interaejil1nca lor 10
2.2. Factor iideri scdeaccicl entare imbolnrwireprofesionahi J1
2.3. ?rIccanismul proclucerii acciclentelor cle munc1l 11
2.'1. Strllctura generata a cal1zelor accic1encelor de ml1ocil. bolil or profesionale
a principalelor m{, suri de prerenirc . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. J7
3. !\CCI BElIUXC.:\. 20
3. i. Definiti:t accide ntului de muncil. 20
3.2. Clasi[icarea acciclentelor cl e 21
3.3. Pl'incipalelecauzealeaccidentelordemnncii . 22
3. 4. muner, 28
4. ROULl,l'nOFESIO\'ALE 31
4.1. DCini1;iabo1ilor profesionale 31
4.2. Clasificarea bo1i1or profesionale 32
4.3. Dec1arareabolilorprofesionale 33
5. PRThCll'rr DE OlIG.\i\lZi\RE A ACTHUA'PI ,I A LOCl!LlJI DE l1UXc.1i Ix
SECllIllTATI:: . . . . . 37
5.1. Organizarca activitatiide proc1uctie 38
5.2. Amplasa reautilajelor 41
5.3. Organizarea spatiului cle Incru 41
5..oj. cai de acces cireulatie 42
5.5. Transport intern 4.3
G. NOTlU:\I DE IGIE\'.:\ A llUNCn C01IDATEREA lXD"LSTRIALE
6.1. Elcmente generale de igiena 47
6.2. chimiee 48
6. 3. Pulberile illdustriale 50
6.4. Factori de micmclimat (calitatea aerului, umiditatca) ne corcs-
pUllzatol'i 50
3
6.5. Zgomotul vibratii1e .'53
6.6. Radiatii . . . . . . 56
6.7. IIllminatneeorespunzator 56
7. )IlJLO.'\CJ' L\Dl\'lDU.\LE DE I'HOTECPE 58
7.1. Clasificarca mijloacl'lor indi ',idnale ric proteqi(, 58
7.2. Tipuri principa lc de mijloacc indi',iduale de prot eqie 59
8. I:XSTR-cCTi\.JlL DE PIIOTEC!' L\ )n.:Cl\CII ()5
9. )L"\snn :UnnDLE DE PHOTECTI.\ )I F\CII SI'ECIFICE ( '''' on ACTlnT.;;; II 67
9.1. Masuri de protcetia muneii Inaeti.,itiiti e u.uncle manuak . 67
9.2. ::VIas nri de prot eetia lllunei i in aeti',itatile cu 68
9. 3. "Iiisuri de prot ectia )l1uncii la lltili zarea instalat iilor eehipanlcJ1 tdor clcct ric(' 71
9.4. de prot eqia ll1uncii la instalati ile I1lCeaniee sub presiullc 75
9.5. "lasIlri de p rot ee tia mU ll eii la manipularca transport111 1l1alllla l al Illotteri"l lor 77
10. ELJ-:)lE\'TE DE1.EGtSLATTE A PHOTECTlEllIU\,CII IX HO)I :\l\ L\ . . . . .. 80
10.1. Prineipalcle aete nonnative c..1.rc rcglementeazii aetivitateade proteetia mun.eii 80
10.2. Obli gati i r1bpundcri privind reali zMt'a de prot cctia mnncii 82
11. PHEYE\IHL\ l:\CE\DIII.OR !51 A EXI'LOZIlJ.OR . . . . . 85
11. I. Callzele ineendiilor expl ozi il or ....... ... 85
11.2. lI-frLsuri mijl oaec de prevE' nir(' a inC<' ndiilor explozii lor 87
11.3. OiJligatii raspnnrleri . . . . . . . . . . . . . . . 89
12. I'HBH.: r..\JCTon j\,CAZ UE .\CCIJ))-:YLUIE 90
12. I. Trusa de prilll-a j l1tor !'.O
12.2. :1U\ slITi de prim-ajutor !Jl
12.3. Re"pira\i:t artifi cialil
.'53
56
56
58
58
59
05
III: c'\o/t :\CTH11'..\ 67
. 67
68
hirallI<'llt d ol" I'lt'<.: f ri ce 71
, 75
llIal al m;].t('rial <'lo 77
80
de protecj:ia muncii 80
- - cq ia lTIllncii 82
85
85
87
39
90
Ilv"TROf)CCERE
C1I cat 'Ile ap1'op1'em de conflue'n/a sao/ f l oY XX
XXI, COJls tata1'H ca omul a sa bre$e
tot 'mai adincii'll macro microcos11lOS 111'Ui
s,'iu. $i dupa 1:nfo1'1llath1e jur1'lizatc de Biroul
hlter'l'laf.ional al ,J;] U1IC1'i, in fiecare zi, in jicCc7l'e tara
exist(t un joarte mare 11'11rJ1ar de 1NU1lcitori core l1U se
mcn' 'lntorc i1l srltl1l1 jamdie1' lor, dat01'it,r accidentdor $i
bolilor profesionale. D-in areea!;i S II ,sc'I , se ap;,o xi'l1Icazcl
ca , oU'lIal, 2-4% di1l produ,su! lIotional brut repi'l' : i1Itli
clzeltllidi pi(l'den: detorate (fccide1ttelor de 1IlIIIICi:
'Oli/Ol' profesiollale,
Amploarta l?ctual1 a accsto'y fC}lo'J1'Ielle. iINp?t! !C 're-
CO'i/s-iderarc' a critel'1''IIlzl'i secu.ritt'f(ii 1'n'lli1C1'i, ? r0t :i ,/rii
onwlui '!Il p.,ocesul J111111 cii tre b'l!/c si'i i se acerdl' C!:
lac, ca -5 critcri1l1li'i l'Collonzi c.
Reah 'arell acestll1; deziderd l'lI/plica, iii prim'/-( d nd,
sckimbarer! me llialitdl1'i iltl'! Ifd1'm'i 1:}ldivi;.. ilo/', de la
1Iluncdor piil/('f la pc?tron, dc la proicct ant la ulili: rrtlJr.
risc'/Irilor dc (fcc ideli tah' $i
imbolllcttire projesiOitah'[. $i /onnaTul unoI' dC,bl
i
nr7a -i
corate b ved-erea evitclTii 1M s/!nt obl:ective c: cell' or
atingerc se poate, aSl'gllra prilltr-tlil procts CIJ1iIiJl Hl! de
educat'e, -i-Jl.CCput 111(, ([ din $coahf.
Pentr/(. insu, i rca!ji aphw1'el.l te1t!ei:lic{J a }/ jlf. ' ,'! I'1'/or
Si 1Zorl'l1elor de p r ot r:cf1'C a 1nltllcii in COlldi!l'ilc Pi' ?Yt' S'U-
lui te/mic acti!I1Z, SU1'7t 'llcceSlJl'C cUllo$tiJ1.te t(outi(' $i
p r acti ce, at dt de ord1'u general, cat S)?t'c(ficc F ",(Irei
p rofesiuni .
Stud':ul protecfiei n;.un6i treb a!t s,l inceapd prin
CultOCl)' t erea problemelor generale de ba,c'f, {i):afe pe fac-
forii de risc de accidentare $i imbolndvire profesionala
(d)"C pot seT aparc(. in procesul de rnttncc'"i $i pn'nci-
Pdcte /nllsllri de combatere a acestora.
Dupa insu$irea acestor valabile pentrH
toate conditi ile $i loc urite de mtmca, se Val' aborda pro-
ule- mete specifice unui anltmit sector de activitate, in
capitote di stincte, in cadrul di sciplinelor tehnologice .
sd inceapci prin
.;' .' bW:,I, ({xate pe fac-
' !n(!uil' e profesz'onalii
'- . 1n1! I1 Ca ;1 pe princi-
.
.- .-n/e, valabile pentrH
: .r , se VOl' abol'da pro-
. :" or de activitate, 1; tJ
: ; . ipliJlelor teiznoiogice.
I
OBIECTLJ.. PROTECTIEI MUl\Ol. nIPORTAXTA
, ,
PROTECTJEI
,
I\HJ1XCII IN DESF.ASURAREA
,
ACTIVIT.Arn.OR PRODCCTn-E
Din momentul ill care omul a illceput sa 0 acti-'-1
vita te de transformare a elementelor de mediu pentru asigura exis- I
tenta, dateaz3. primele preocupari de 1mbunatatire a conditiilor de
_ In secolele preindustriale, cercetarile masurile pentru ameliorarea
conditiilor de munca, diminuarea efolturilor si marirea randarnentelor,
au a Ull sporadic local. '
Scri erile antice relateaza despre astfel de actiuni unele masuri e:-;prese
de protectie a lucrarilor, mas1.1ri pentru combaterea saturnismului a intoxi-
catiei cu merc1.1r in Grecia, la Roma, Alexandria, despre unele di spozit iye
de pentru evitarea accidentelor.
.. In epoca m.oderna, cerceUrile privind diver sele posibilitati de opti-
mizare a mUllcii sub aspectul ranciamentului, a prod1.1ctivit2-.tii,
dar a eforturilor pericolelor la care este supus muncitorul, continua,
Spre finele secolului al XIX-l ea il1CCputul secolului al XX-l ea, iau
IMI f1a$tere incep sa se c1ezvoIte, ca ramuri di stincte, fiziologia I11UllCii, psi-
muncii, sociologia mUl1cii, ergonomia, .. muncii.
In tara noastr3.. I Atanasiu, pl'ofesor de fizio ogie'(13ncurc?ti), poate
fi considerat fondatorul romane$ti de fiziologie experimentalC:., c!ato-
rita studiilor sale de la inceputul secolului, priYind optimizarea perfr;rman-
telol' ncuromotorii .
Profesorul 1. Nitescu (Cluj), s-a orient at sprc inycstigatii preponJerent
biochimice asnpra efortului muscular.
Cercetarile l'omanului V. Vaschide, la Paris, in laboratoarcl c lui A,
Binet, Toulouse Pieron, in domeniul fundament arii biologice a psihologiei
prin fenomenelor p sihice, au constituit remarcabile contribu-
iii la pl'ogrcsul invest igatiilor ol'ganisml.l1ui uman in dort fizic psi hic.
Relativ la psihologia muncii, primele contributii apartin lui Fl. '3t efa-
nescu Goanga C. Radulescu :Motru .
.. In cursul $i din cauza proceselor de munca, omulnu est e S1.1pUS :ll1mai
unor solicithi fizic e psihice care se pot compensa prin odihna zilnica
si aIt e actiuni similare de refacere a fortei sale de 1111.1nc5.. "Cneori, cl cle'.'ine
unor evenimente nedorite, diminueaza pana la indj:;poni-
bilizarea t emporara sau permanenta sau anihileaza capacitatea de !Hundt :
accidentele imbolnavirile profesionale.
7
Actuab cl'1iindnsirialci a fost insotita., printre altek, de amplificarea
1<11'8. precedent a dimensiunii gravitaFi acestui fcnomen. In consccinta,
in ansamblul practicilor cercetrlrilor vizanc1 relatia omullli Cll munca
s-a conturat, in decursul timpului ca obiectiv distinct protcjarca lucr;,toru-
lui 111lpotrivQ acciclentelor de munca bo1ilor profesionale, sub dC!1umirea
cOHycntionali de protcetia muncii,
In tara noastra, ca in majoritatea statelor dezvoltate, proteqia muncii
est e in prezent 0 problemrl de stat, b eneficiind de 0 l egisla!ic corespun-
_ -
In acceptia cea mai gencrala, t protecNa lli-lf.P.0iJ este un ansamblu de
a.fti uni masur1 care a[cJ(LQQiect:iv $i tuturol' ele-
care pot a1?area inproCfsul de munca, stfsceptibile sa provoace acci-
. ---- " bl -'7
cr c.nf: 3t 1m ,Q.l f a.'1'P'1, projestOllae,
r--- T'entrn pl1tea atinge scapul - securitatea ornnlui rn procestd de
11Htl ICd. , respec ti\' ({sigurarca 1'ntegritii{1:i anatomo-fwNC/ionale f?i saniitii?ii lu-
criltorilor in procesnt Pyoduct i1. , proteqia l11.uncii implica existenta ;;i func-
iionarca unui sistem, multidiscip1inar fundamentat , de concepte, teoretice,
acrc icgis1ati\'e, masuri mijloace tehni ce, socia1-economice, organizatorice
( it! S1 medicina mUl1cii etc,
Din acest moti\', se pot desprinde trei.sensuri ale notiunii d e protec-
ti c.. P_disciplina Jl1ridiCi metoclologi-
h O-;lpl lca 1\,,(. . oc.r '1
ltJ Ca protecft'a face parte din a 11 samh1 ul
mnnCll, a vand ca obut si udt erea lcg't/a{11oJ' jenomcul'lor 11' acndentare
yiimli ol1i ttvi rcprojesionali'i, prcc'Um :51: mijloacclor misH/ilor de (f.
u act! 'lora apdftnd 1a md ode1e r ezultatcl e tuturor clisciplinelor de baza :
mat'matic[l, fizidi, biologic, chimic, medicin[l , psihologie, sociologic, eco-
n ie etc.
In.ltlu1:i i n I i-t ItNe .dLdrcP-L!; eprezinta "un ({1,lsamlJln de !tonne
,(ale S o! 'ilnperatl vt! :wand ca oblect reglementarea relatJtlor sOClale ce Se
form 1n l egZl tr:r rl ell organizarea, cUondllccrea re;1i zarc:a procesului
de munc{l, in scopul prevenirii acciclentelor bolilor profesionalc".
In calitat e de a{jj'i.!itaiG protecfia m1t1J.ci1: este
integc'anta a concepcrii, organizarii ::;i proceselor de pro-
clu 'li e cuprinde ansamblul de actiuni masuri prin care se rcalizeaza
ef..:(: tiv", la nivelul proceselor din lntreprinderi , securitatea muncii .
Tot aici Cie includ $i preocuparile pentru stabilirea unor metodologii
ca: c s:l. faca leg;ltura 11ltre cele trei clemente fundament ale prezclltate:
tt:' oria .-- lcgiferarea t eoriei - aplicarea,
Qrice Clctivitat e economicU,rebuie sa aiba In vedere, In mod. organic,
p ' l ' ga cerlL1 t el e de rodue tlvi tate $i e cele de secur i tat ea mUllcii, Con-
c1uca t orii :;;i organlzatorii procesc or pro ud l\'e nl1 freb ul c sa considere ma-
sLlrik de vroteqia muncii ca Ull accesoriu a1 organi zarii pl"oduqiei , ci ca 0
pa "U; int egranta a acesteia,
CerceUrile $i stLldiile statistice efectuate asupra implicatiilor in timp
au d monstrat fara echivoc faptul elirninarea accidentelor :;; i im-
prof e:ti.a " -to uie 0 masura ' estere a eh Clent ci eco-
Domi cc, Tw ducanc1n-sc prill pi erderi e "ieti, matena e, economice 1-
uanci arc, <I,tat penhu yictimJ., hmilie, pri eteni, dH pentru lntreprindere
si conSt'c intele lipsei de securitate III mundi reprezintCt un flagel
c:-L'ui indepartare urmaritii doriUi din Plll1Ct de '"edere umanita:
2conomlC,
8
l':.trea
_"Kinta,
' .1 mUl1ca
... :',Horu-
q ia muncii
.- .. al1samblu de
". T.lrtq.JJdu1O}' - ete=-
' ,: ,".I p ro(!oace ace{::
..'.
-
, !! ,' ill procesul de
$i sauiitiitii ht-
(' xistenta S1 func-
\.oncepte,
ice, organiz:atorice
::otiUllii de protec-
' ::\'itatemetodologi-
d'n ansamf)lul sti-
:
..; t'/r)y de
S :11110; de prevenire
j oc iplinelor de baza:
gil:' , sociologie, eco-
tilis{/m1Jtu de narme
, :a tiil or soeiale ce se
, al ,Pl'Ocesului
: . 0f('slOnale _
protcctia mu1tc-ii este
:.:-: ' proceselor cI e pro-
:-:n care se realizeaza
:.ea unor metocloiogii
.:., prezcntate:
. :ere, in mod organic,
,"J,'ltatea muncii, (on-
J 'l e considere m3.-
','j producti ci, ci ca 0
implicatiilor in timp
':"':'1 accidentelor si Im-
:-: ere a efiC1Cll tci eeo-
al e, ecoTlorniec si11-
-: pentru intrepril{dere
- reprezinta un Hagel
,:: de vedere llmanitar
Pcntru il1Q;<;irea si a lic, -ea_temeinica a m[\surilorsi normclor
teqia mllllcii, in progresului tell11ic actual, snut, necesarc cui:o,:,-
tinte teoretice practice, atat de ordin general, cat specifiee fic('{,:ei
profesi uni,
Stu iqL.Rroteqiei muncii trebuie sa l!2cea )a_prin prol)lc
melor gencr<11e de baza, axate pe factorii de risc de accic1cntare imhol-
navire profesionala, care pot sa apad in procesul de munca pc prijjci-
palel e m:tsuri cie combatere a acestora ,
Dupa iJ1su!?irect valabil e pcntrutoatcconditiile,!i locur ile
de ml1J)ca, se pot a1)01'(l01 problemele specifice 1111l1i anumit sector tl e act i-
vitat e,
1. De cand datrazr, primcle preocupr,ri pentnl imbunat{' Tirea condi1iikr de !DUllea?
2, Cc aduee non t'}' oca l11 0derna in domeniul optimizarii de mUll er. )
3, Cum a fost a bGTdatii- in rara noastra problema proteeji<.:i munci;?
4, Ce r:'in notiunea de protectia munei;?
Ce sell S1'! ri are de protectia lTiuncii?
6. Explicati c01'; cept1.1i : protectja llluncii - parte integranta i:l organizttrii prox luctiei.
10
2
ELE1IE:\TE DE TEORIE A PROTECTIEI MUNCH
, -
cum s-a mai aratat , scopul final al acti vi tatii de protectia muncii
este asigurarea vietii int egritatii anatomo-functionale a omului in pro-
cesul muncii. Factorul uman, elementul principal al oricarei activitati utile,
nu poate fi privit 1nsa 120 ,rup e con ex sa e cu ceilalti
' _ studiat __ _ _
ll1 rde enaerrtde sale eu sarclmre--.e...e care treDUle_ execute, cu m1J-
loacel e e produttietTiaJuwrul carora efectueaza sarcinile cu mediul
in care le realizeaza. Numai 0 analiza aprofundata a tuturor elementelor
care intervin in procesul de munca, 0 abordare globaHi a relatiilor inter-
conexiunilor care se stabilesc intre permit elncidarea fenomenului
accidentarii imbolnavirii profesionale, precum gasirea solu tiilor adec-
vate pentru combaterea sa.
2.1. ELEMENTELE PROCESULUI DE :VIUNCA
$1 1NTERACTIUNEA LOR
R::;ntru sa sa..u 0 boala "'3 fi e definite ca profesionale, ele
trebuie sa se produca in tim ul si din cauza executarii unei sarcini de munca.
eu alt e cuvi:nt;e,a-c-e"t e ' enomene sepc)t mamfesta numarln cadrul unui
proces de munca, in care omul apare ca executant al unei sarcini de mund.
d-e natura sa, 1a oricarei a cti ::iC, iULtLp.I.Q.Quctive este
nl.cesar 51 existe si saw re in J;.elai:i.t:....pat ruffieIDent]): executantul - sarcina
- mi jloacele de productie - mediu! de --
A munc(! poat e f1 defi nit ca unitate, ce1ula elementara a pro-
ces:l de reprezentand in tim in ,a act i-
vltat110r conjugate m1Jloacelor de product Ie In sJstemul
11unc:t.
Executantul este mnl implicat nemijlocit in realizarea sarcinii de
mu elQeste victJma pot entiaHia otidlrui accident sau hoaLi
profesionala. prezenta sa, nici un incident, accident etc., nu are, con-
form l egii, caracter de acci.dent sau boala profesionala.
) 'ai'C1'na de munad. aqiunilo;: pe care
efectueze executantul pr m mt ermeclfu-mijloaceTOr de
san
de
fo::t
ma:
ace
(f
lui
m
1
IDI
.7
.celIEI MUNCH
::- tii de protectiamuncii
. :t:onale a omului in pro-
oricarei activita i utile
= :-elatiilor sa e cu ceifalti
. ,:"c: analizat si studiat
_.t sa cu mlj-
sarclilJle 51 cu mediul
_: a a tuturor'elementelor
,: "!>ala a relatiilor si inter-
: elucidarea'
gasirea solutiiloradec-
DE lVIUNCA
_OR
:: . it e ca profesionale el e
. . ...
:-:1unelsarCInI demunca
. ..1 numaFin cadrul unui
L unei sarcinide munca.
vLta..t LpJ,Q.Q.uctive este
:executantul - sarcm-a
unea.
a pro-
In spatlU a acti-
r <: productie in sistemul
:. realizarea sarcinii de
accident sauboala
-:- :jent etc., nu are, con-
t r ebuie s.a
roductie,_12entru
de
mund a impuse de
reali zare a acestora.
'1JI.iiloac.eJe de
prezl11trtif nill1o,llcelor
cLe n unci (nnelte, mijl oa e de
transport
ent e depozit epentrullast rarea
produselor et c. ) a obiectelor
muncii (materiilcprime)pe care
oameniiIefoloscsc]JJ procesul de
producti e.
S) '- ciliul de mnnca re rezinta
totalitatea con i iilor
SlST[M DE MUNCA
PROC[S
SARUNA
DE )
Of
NUtvr.A /
MUNCA
Fig. L E1emel;telc implicate in r ..
procesului de muncii relatii Je
care exec.utanl uL isi d.esfasoara
clintre clc.
activitatea; cuprinde fi-
zic aml5.iant sin;ediulsocia definita de clintre
oameni in lI1t reprinderi).
- Pentru ca un proces de IDunca...s}l. nn este sufici ent ca
aces e eement e sft eXlste, de sine statatoare, in spatii la moment e de
timp diferite. Ele trebllie sa. coex iste.. sa. intre il1 relatii unele cu altele,
tocmai in scopul realizarii procesului de munca.
Aceste legaturi nu 5unt Intamplatoare (fig. 1). Executantul pe de 0
parte, mijloacele de produqie mediul fizic de mnnca pe de alta parte,
intra in rela tic prin intennediul sarcinii de mund. In raport
eu executantul, sarcina mediul de munca actioneaza direct asupra aces-
tuia, in timp ce mijloacele de produqie numai indirect, in baza sarcinii
de munca.
' Avand un scop comun - realizarea procesului de munca - fiind
interconectate func ional, se poate spune ca .cele ]latrn element e alcatu-
[
e isl ,e_llulllca.
. Se un ansamblu constituit de unul
sa maimulF_executagti mi jloacede car.\:! , vandunsc. C..Qlll.1J n
de (procesnl de ml.ill.a) p'e baz} in-
formational,inanumiteconditii,fizice psiho-socialealemediuluidemUl1ca.
o deficienta, 0 abatere de la starea normali, la nivelul unuia sv.u a
mai multor elemente sau al dintre ele, pot conduce la aparitia
aecidentelor bolilor profesionale.
2.2. FACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE
SI IMEOLNAVIRE PROFESIONALA
,
Egtorii de rise de aecidentare si 1mbolnavi'Ye sunt ("dQti
(ins1T::ri, stari . !Mwmene, j?ro:j;.rii.J<.lementelor sistcmu-
lurae mundi, ee pot provoca in san bali
Deoarece se rega.sesc la nivelul fieca.tui element al sistemului de
mund, eel gene.ral decla.sWfijfi'i impart e 1n :
- facton de rI se proprn executantuUI ;
- factori derisc proprii sarciniidemund\.;
- factori de rise proprii mijloace19r ?e productie; _
,.-- _ '_ r;.. (1" r;fI.I rr (.(,,1 t4
f'l; If
11
- factori de rise proprii mediului de
Pent!u ca 0 <l:itfd de delimitare sa fie operational<1, cu aHe cllvinte
p entr i ca f<lctori SZt poata fi identificati !}i 111eadrati intr-una din
grupe, trebuie cunoscute formele lor concrete de manifestare.
Factoriide risel)l'oprji cxccntantului. Studiile!}i analizele efcctuate
p r i"illd fenomenul de accidentare imbolnavilc profesiollant au relevat
incidentamajor{l a factorilor de risc proprii executantului. eufoarte pupne
exceptii, ei se regasesc implicati in geneza tuturor celorlalti factori de ri sc,
deoar ece omul este elaboratorul:;;i , totodaUI , cel care verifica poateinter-
veni a:-:upra celorlalte elemente ale sistemlllui de munCrt: mijloacelor de
proc1uqie, mediului sarcinii de mUDCa.
Indiferent de l"epartitia sarcinilor intre om ma!?inrl, activit <ttea de
mundp e care0 cxeclltantlll implica receptionareaunorinforma-
tii, lor, elaborarea acloptarea unor decizii, executia acestora
si cor ectarea deci ziilor, cand. este cazuL .
, NIodul in care muncitorul r ealizeaza aceste etape compor-
tamenul san de munca - totalitatea faptelor, actelor, reaetiilor (motorii,
af ective), prin care 0 Tiispunde solicitarilor sarcinii de
mu-:lca.
Din punctlll de vedere (1] muncii , distingem un comporta-
ment norlll;:)l, neri scant, sigur, care nu conduce 1a periditarea sanata1i:
sau i ntegriLitii anatomofunction8lc a executCLntului, un comportament
inadecvat, riscant, care poate favoriza san un accident sau 0
imbol navire profesiollaLl.
Comportamentul normal presupune doua component e :
- evitarea riscurilor, prin respectarea prescriptiilor t ehnice a regle-
menta ri10r de protectia muncii referitoare lamodul in care trebuie indepli-
nita sarcina de munca;
- neutralizarea situatii10r de risc creat e, ceea ce implicit sesizarea
rapida a acestora (chiar anticiparea lor), prelucrarea rapidia informatiilor,
decizia executia ei prompte rapide.
Comportamentul riscant se manifest a prin conduite nesigure sau ne-
corcspunzatoare situatiilor sau de muncft,
intr-o omisiune sau ac#-i1,me respectiv intr-o eroare.
E roril e reprezint5. factorii de ri se pToptii exeeutantului.
Astfel, muncitorul poate uita sa monteze aparatori1e de Pl"Otectie la
o balleL\. transportoare, inaintedea 0 puneinfunctiune (omisiune) ;saefec-
tue-ze lcgaturile la 0 instabtie electriea, sa stca in zona de actiune
a bratului llnl1i robot, sa porneasc:a 0 macara Inainte ca sarcina Srl fie
legat;"l sigur In dlrlig sa primeasca semnalul operatorulni etc. (actiuni
Toate acestemanifistaripot conduce1a producerea unoI' accidente
de munci.
eFactorii de rise proprii SRl'cinii de nnmcii. Exista doua forme de
manifcstare a factorilor de risc proprii sarcinii qe muncn. :
- eontinnt sau structura necorespul1zatoa-re a sarcinii de rounca, in
eu scopul sistemului de munCa sall ell cerint ele impuse de situatiile
de r i3c regu1i, procedee de lueru gre::;it e, ahsenta UDOl' operatii,
metode de mund necorespunz5.toare) ;
- sub!supradimensionarea cerint elor imp-llse executantului, respectiv
ncco:-e:-;punzatoare posibilitati1or accstnia. .
. )rima forma are 1a baza 0 illsuficienta a tehnologiilor
met odelor de mnnca adecvate scopului procesului de munca determina
erori de la nive1ul executantnlui, tara ca acesta sa fie vinovat.
12 .
(' U alte cl!\'jnte
intr-una din
- , :a:e.
-: <:: nalizel e efeetuate
- au relevat
._ .. : foarte putine
-:-. tactori de ri se
poate
, , :. : mijloacelor de
aetivit atea de
':' :-. area unorinforma-
. . :i, execnti a aees tma
- : compor-
-. eactlllor (motorii
;ic iUirilor d;
.:: :ing;eo: un comporta-
pew:htarea sanitati;
un comportame;lt
un accident sau 0
nte:
- tehnice a regIe-
care trebuie indepli-
cc implic[J. sesizarea
rapidi a iniormatiilor,
r: l uite nesigure sau ne-
::- de mundt, constand
: .'om'e.
tantului.
- :-atorile de prot ectie Ia
ole (omisiunel ;sa'efec-
:;:ea in zona de actiune
::1ainte ca sarcina sa fie
etc. (aqiuni
oducerea unoI'accidente
. Exista doua forme de
munca:
a sa.rcinii de munca, in
Je Impuse de situa tiiJe
. absenta unor
respectiv
a tehnoloN'iilor si
D.
de muncfl det ermina
acest a Sa fie vinovat.
, .Adouagrupa diu ncluarea inconsidera reaposibilitaPlorfizice
omul,!!: In complexitatea sarcinii
provoaca fie subsohclt area, fle suprasohcltarea orgal1ismului muncitorului.
In a nbele cazun, are loc scaderea capacitatii de munca datorita oboselii
exce::; i\'e implicit, imposibilitatea executantului de a mai actiona corect
m,ai ales psihica) san alterarea brusca a capacitatii (de
exemplu, 0 Cflza de dlscopatie lombara, in cazul ridicarii unei o-reutati mai
maci dccat in mod normal). b ,
, Faetorii de rise proprii mijloaeelorde Dupanaturaactiu-
mlor, i actorii de risc proprii mijloacelor de produqie se pot manifesta sub
uTmatoarele forme :
F ac.to-ri de -rise /izl:e, respectiv :
- factOl'i de risc mecanic, a caror actiune consUi in eliberarea brusca
contraindicata, a' energiei cinetice incorporate
ml]loacele de productiesau in parti al e acestora (autopornireaunui
rob?t datorita dereglarii circuitelor de comanda, desprinderea ,?i
prolectarea de corpuri metalice la prelucrarea prin frezare, desfa-
cereasarcinii din carligul unei macaraleetc. - periculoase;
suprafet esaucontururipericuloase,respectivtaioase, abrazive,ade-
la care lucreaza anumite utilaje ,?i insta-
latn, Cum ar h compresoarele, autoclavele, recipientele si buteliile
de aer comprimat, care pot provoca implozii sau explozii; vi bra-
tiile excesive ale sculelor, utilajelor etc., care pot provoca maladii
profesionale ,?,a.) ;
- factori derisc termic, in cazul carora riscul estedeterminat deacti-
unea energiei termice incorporate in mijloacele de productie 'la
contactul sau manipularea acestora de catre executant (obiecte cu
temperaturi excesiv de ridicate sau coborate);
- factori de rise electric, respectiv curentul electric care actioneaza
sau este vehiculat de mijloacele de productie.
" de rise chimie, a caror actinne este determinata de proprieta-
ti le chlmlce, posibil generatoare de boli san accidente, ale substantelor
f.ltilizcte in procesele de munci (acizi, substante toxice, inflamabile: ex-
plozive).
. Faetori de rt:sc biologic, intalniti mai al es in laboratoarele farmaceu-
tIcc, al e institutiilor medicale etc., unde se lucreaza. cu microorganisme,
care ' ?t provoca de obicei imbolnaviri profesionale. .
:Subfsup-rasolicitarea executantului, datoritaanumitorcaracteristiciale
mijlo:icelor de productie (de exemplu, 0 preSrl automata al carui tact este
prea rapid in raport cu posibilitatile operatorului care trebuie sa 0
ahmenteze).
Factorii de rise pl'oprii mediului de munca. Mediul fizic ambiant
factort de risc sub forma de ale nivelului sau int en-
fUllctlOnal.e a parametrilorspecifici, precum,?i deaparitiialeunorcon-
dl tn de munca l11adccvate .
, - factOl'i de lisc (pulberi si gaze toxice, corosive, inflamabile
prezente in atmosfera de laloc'ul de munca);
- factori de risc fizic (mecanici - zgomotul excesiv, ultrasunetele,
suprapresiunea in adancimea apelor etc.; termici - temperatura
excesiv de ridicata. sau de 5ca.zuta a a'erului; electrici - incarcarea
electrostatic;\. necorespunzatoare a aerul ui) ;
- factorii de risc biologic (prezenta unor spori sau virusuri in atmos-
fera locului de mund);
13
14
- factori de risc de sub/suprasolicitare psihofiziologica a executan-
tului (caracterul special, al mediului an'atic, ext ra-
terestru etc.).
Medinl social se caracterizeaza prin factori de risc de psi hica,
al caror efect este suprasolicitarea executantului si sunt generati de carac-
teristicile relatiilor interumalle. '
Prin aeti'unealor in cadrul procesului de munca, jactorii de rise ref;rc-
zinta eau.'te potentiale de aecidentare imbolnavil'e profesionalii. .
in consecinta, problema prevenirii accidentelor bolilor
se reduce, teoretic, la depistarca elimillarea sau anihilarea actiunii aces-
tora. Deoarece factorii de fisc se rcgasesc la nivelul element a1.
sistemului de munca, masurile preventive vor corespundela cel putin up-ul
dintre aceste elemente. De exemplu, examenul medical cel psihologic ,
instruirea - masurile specifice de proteetia muncii, au ca scop eliminarea
factoTilor de rise proprii executantului, generati de lipsa unor aptitudini
fizice psihice corespunza toare, lipsa telor profesionale de secu-
ritatea muncii etc.
Exista alteclasificarialefactOl'ilor derisc, care-iImpart dupa11106u1
in care pot aetiona asupra organismului (factori generatori de accidente
factori generatori de boli sau factori nocivi), dupa modul de manifestare
in timp a aetiunii lor (variatii sau stari), natura lor sau relatia cu OJ l uI
(factori subiectivi obiectivi etc.).
Important este Insa faptul ca, dadnu se iauma:::uri corespunzatoa:-e
factorii de risc sunt lasati sa apara sa actioneze, in final pot genera
fie un accident, fie 0 boaU profesionala. in aceste condiFi, factorii de risc
se transforma in cauze Teale de accidentare imbolnavire, pe scnrt cauze
de accidentare imbolnavire profesionaHi. Mecanismul prin care are loc.
aceasta prdacereconstituiedinamicafenomenelului deaccidentare imbol-
navire profesionala.
2.3. MECANISMUL PRODUCERII ACCIDENTELOR
DE MUNCA
Pentrll ca sa aiba loc un accident de mundi., este necesara actiunea
do' ac'l!'e risc, din care unul executantului,
ial" eel e- mi'loaceiOr de I:!.0ductie sau mecliuUl Ezin e munca.
Numai astfe! poate avea loc impactUl 1 re victimi agentul material
care ii afecteaza organismul.
De regula, insa, actiunea celor doi factori reprezinta veriga minima a
unor adevarate inlantuiri de manifestari ale diveqiior factori de risc, pre-
zenti intr-un sistem de munca. Fenomenul se desfasoara in mod similar
cazul bolilor profesionale, dar din considerente legate de specificul
domeniului medical, metodologia de celcetare a producerii evenimentului
este diferit3..
Cunoasterea acestorlanturicauzale este necesara, deoarece oferi posi-
bilitati de stopa'relatimp a producerii vatamarii. Ea se poate
realiza prin identificarea factorilor de risc, proprii unui sistem de mur.ca
saucarepotapareapeparcursulfunqionariisale, precizareatuturorimpli-
catiilor ale prezentei aetiunii lor. Aceasta modalitate de analiza,
numita. an,ali'cl..i?!!. accident, este cea mai eficienta, deoarece permite reali-
zarea secunfat-i:i lll.iJ;."l -I -u cele mai mici eforturi.
f e.. . -
- -:':a- l:ra psihicJ,
;]('r ati de ca rac-
_ . ,. T
,- ue nsc rep re-
- .rmald_
-:- olilor profe:o ionale
__ :::l-ea actiunii aus-
-..:: element I c
..::-: 1e- la cel putin unul
-,' _: :al cel psihol ogic ,
- -.: ca scop eliminarea
_>0 Ullor aptitudi ni
c :-of t'sionale de seeu-
__:-::-iimpart dupa1110 ' uI
__-:-:e:'a tori de accident e 51
:.:.. :nodul de manifest:,ll:e
sau relaria cu omnl
- corespunzatoare
in final pot genera
.';: factorii de risc
--: ::Javire, pe scurt cauze
prin care are loc.
- accidentare imbol-
-IDENTELOR
veriga minima a
i}or factori de risc, pre-
in mod similar
_..te legate dc' specificul
evenimentului
ra, cleoarece ofera posi-
. yat5.marii. Ease poate
unui sistem de mucca
precizareatuturorimpli-
i moclalitate de analiza
deoarece permite
Pentru intelegerea dinamicii fenomenului acciclentarii, este insa mai
relevam procedeul invers - analiza postaccident, in care se porne;;te de
la un eyeniment efectiv proQus_ Seai"ege, aSt'lel, 0 singura inlantuire de
rna .i fes tari ale factorilor de risc, respectiv aceea care in final s-a conere-
tiza t printr-un accident. tn felul acesta, se poate observa evolutia in
ti mp faptul ca anihilarea chiar a unei singure secvente ar fi condus la
e harea vatamarii.
Se constata astfel ca la un capat allantului se afla 0 cauza initiald,
sit uata cel mai departe in timp de momentul producerii accidentului. La
ceial alt capat gasim cauza .finala, cea datorita careia are loc imp_act,:l.
Int rc ele se situeaza, de regula, diverse alte cauze, care se inlantUle dm
a}1, onie spre aval. Eliminarea unei verigi, de tipul caHza din aval constihtie
efe ctul cauzei amonte la ei, cauza ejectului care ii succede in
avat , intrerupe lantul, incat devine imposibila apariria cauzei
In dinamica producerii S'e-e-i'St-41'1 , 1 f.az -lill lIe.
(fig- 2)1:....,-......_
a.za I constituirea situatiei de accident are, care incepe cu cauza
situata ce maldepartedemomentul produceriileziunii estecaracterizata
prin urmatoarele:
- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, asHel incat
pericolul nu poate fi decat y!-marire ; ,
- apareo situatlepenculoasa seslzablla, care este Imt1ata defactorul
Ulnan; . _ . . A
- de reO'ula, sepoateintervem pentruprevenneaaccldentulUl atat de
d t re exec t bAtsi de ditrefactorii de decizie;
aza -:desfasnrarea situatiei de accident are, care consta in
klar.tuireasi imbinarea mai multor cauze; generand cauzafinala ; caracte-
ristdle sunt :
- are loc inlantuirea imbinarea mai multor cauze intr-un interval
scurt de timp;
- datoritacrizei detimp, actiunilede prevenireale executantului pot
fi agravate;
- exista posibilita-
teafoartelimitatafat ade
faza anterioara, de a se
interveni pentru preve-
J
f Al /J 0-11-0'
FAI 0-/11-0
PROOXff14
nirea Eyducerii leziunii
CONS TlTUJREJ.
SiTUATfll Of LEIIUNII
SITUATIEI Of
faza a I -a . produce- AWOfNTARf
ARf
re:l Ie - az 111 care aqi-
O:l eazrl cauza finala :
- este faza definitorie a
accidentului;
- areloc impactul omului
cu elemente ale mijloa-
celordeproductiesauale
mediului fizic ambiant,
Fig_ 2. Dinamicaproducerii accidentuluide. m:lUca.
care provoaca Ieziunea;
1, 2, 3, 4, 5, 8, 9, 10, 11, 12 - cauze pnnclpa\e
- se produce intr-untimp 67- ca.uze secundare; 1,10 - ca.uze iniliale,
foarte scurt, astfelincat
de factorul uman; 2 - cauze interme-
diare' 11 12 - cauze finale; 1".11 - lantul
singureleposibilitatidea
cauza'l conduce la cauza finaut proprie mij-
actionasuntreactiilere-
de sau mediului mundi; loacelor produclie de
de autoaparareale 10 ... 12 - lantul cauzal ca.re conduce la ca.uza
executantului.
finalil. executantului; 13 - leziunea_
De$i foartt' grcu de delimit <i. t,
[- - i
\ 'u-' j 'AZ.o-II-O : 'AI.. 0-111-0
faz ei 1 est e deosebi t ce
lltiUl pcntrll luarea llnor eu
caracter general !?i de perspecti\-:i ,
L 2 3 I
in vederea prevenirii accident cl r.
I
, ! r>'l:
Vom analiz;1., In sensul ceor
: _ 9 prezentate, un caz real de acci dt'l1-
I ? :.; 0
tare prin electrocutare a unui l e< a-
I ._ !
tor de sarcin{l b 0 macara (fig. :'ll .
pro- Procesul de mund
Fig. 3. Exemplu concrct de r\ inalllica a
ducerii unui a ccident:
tlli e transportarea unci table ell
1...9 - imbinan"a inliill\uirea cauzc10r po- ajutorul macaralei.
te.ntia1e ale a ccidentel or de muncii..
Sistemul de mundi for-
mat din urmrttoar ele elemente;
- executanti :legatorul desarcina, macaragiHl conducatorullocul ui
de mundi;
- sarcina de munca;
- legarea sarcinii in c[Hligul macaralei ;
- transport area sarcinii Cll macaraua;
- snpravegherea coordonarea operatiei;
- mijloace de munca:
- macaraua;
- franghia de l egale a SarClrJll;
- un conductor electric neizolat;
- obiectul muncii : tabla de transportat;
- mediul de munca: 0 zona in aerliber.
Analiza post accident ne releva urmatoarele:
Faza 1- aparitia cauzei initiale: nesupravegherca necoordon;lxea
operat1eidecatreconducatorullocului demunca (cauza 7) a permis eO!lsti-
tuireasituatiei de accident are, anume, pozitionarea decahemaca-
ragiu a macaralei in apropi erea conducatorului electric (cauza 2).
Faza a JJ-a - di!rularea situatiei de accidentare : cauza 2 determill!l
cauza '3 - pozitla incorecta a macaralei; imbinarea amplasarii contrai:1di-
cate a utilajului, in apropi erea unui conductor electric (cauza 3) cu 0 non:l
manevra a macaragiului (cauza 4) genereaza cauza 5 - atinger.:' a
conductoruluielectricneizolat eubratulmacaralei;cauza5provoacaseurge-
rea curentului electric in tabla de transportat - cauza 6.
Faza a.. JJJ-a - accidentul: tot datorita cauzei 1, legatorul de sar-
cina utilizeaza in locul franghiei de legare 0 bara de fier-beton (cauza 7),
scula neizolata cu care atinge tabla (cauza 8). tn acest moment, aJe loc
impactul victimei (legatorul de sarcina) cu agentul matelial (cu-
rentul electric) , anume prin intersectarea celor doua cauze finale, 6 8,
producandu-se electroeutarea l egatorului - cauza 9. Se observa ca
una dintre ele este proprie executantului (cauza 8), iar cea de-a doua mijlo-
cului de productie (cauza 6).
Urmarind rationamentul, se constata C3. daca cel putin una din
cauzele 1, 2, 3, .5 sau 7 ilU 5-ar fi produ5, accidentul de mund nu ;;tr fi
avut loco
16 .
.. de delimit e.
. 1 deosebi ' .
: .. Ullor e1.1
;...0 _ .
- -
==-
-:-
. ::.:
-. i :;;1 perspeci i\' :i,
- ' '(' nUll accidentdcL
. .iza, in sensu] ee ' r
"::-. caz real de acci d 11-
-'. :.-ocutare a unui1 (;l-
l a 0 macara (fir". 3).
,le mund. 11 C0I1::., ;-
' : , arca unci tabl e ell
3:-alei.
de munc5. estc 10r-
el emente;
conducatorullocului
l eI;
, .", berea necoordonarea
- \.uuza' 7) a permis eonsti -
"C'a gre0ita decahemaca-
-.: . ct ric (cauza 2).
: cauza 2 determi na
.:-t-a amplasarii contraindi-
-'-C ' ric (cauza 3) cu 0 noua
-ca: za cauza 5 - atingerea
- cauza5 provoacascurge-
. cauza 6.
:. .lzei 1, legatorui de sar-
de fier-beton (cauza 7),
[n acest moment, ale loc
.i. matelial vatamator (cu-
doua eauze finale 6 si S
t 9. Se observa c;
. iareea de-a dona'mijl o-
dadeel putin una din
Lui de rounca nu ar Ii
2.4. 5TRUCTURA GENERAL\ACAUZELOR
DE il'!UNCA 51 BOL1LOR PROFE510NALE S1 A
PRINC1P ALELOR MAS"CR1 DE PREVEN1RE
enm s-a aratat, 1a producerea accidentelor de mund =?i a bolilor
profesionale concura 0 seri e de cauze, fiecare dintre ele a\'and un rol bi ne
determinat. Deoarece eforturile de prevenire au ca scop depistarea eli-
minarea acestor cauze, se impune sist ematizarea clasifiearea lor, dupa
criterii care :.;\.permitaaplicarea masurilor optime de proteqie.
o prima delimitare care trebuie facuta este aceea care are in
-Ia1.f.z.cle f:. 0tenfiale si caw'etc re.ale ale accidentelor de munca ale bolilor
profesiona e,
In analiza preaccident se notiunea de cauz8. potentiala sau
factor de risc; dupa producerea evenimentului, in analiza post accident , se
despre cauze reale sau, simplu, de cauze.
lata cate\'a dintre eele mai uzitate clasificari :
Dupa importantalor in dmamica accidentelor de mundi., di stingem:
- eauze prineipale, prin a caror suprimare se intrerupe lantul gene-
rator de accidente se evita producerea vaUimarii;
- cauze secundare (auxiliare), care favorizeaza producerea efectelor
determinatedecauzeleprincipal e;absentalornuconstituie0 garan-
tie a neproducerii efectelor respective.
Dupa locul pe Care il ocupii in cadrul 1antului generator de accident e.
se deosebesc :
- eauze initiale (inceputu1lantului cauza1) ;
- cauze illtermediare (situate pe pareursul lantului) ;
- cauzefinale cauzei generator deaecidcnte).
Dup5. modul de manifestare in timp natura vaUimarii produse
asupra organismului, eauzele accidentelor de munca $i ale bolilor profe-
sionale se r egasesc in procesul de mundi sub formrt de': ,
- sHiri, a carormanifestare estedeIllnga durata si condue, derel!ula.
la boli profesionale; ,u
- variatii, respectiv fenomene care se produc in timp seurt, in mod
imprevizibil, condue exclusiv la accidente de mundi.
Cel mai general criteriu de clasificare cel mai util in stabilirea
masurilor de prot ectia muncii este dependenta lorfata de elementeleimpli-
catein procesul de mund. Duprl acest criteriu, distingemurmatoarele cate-
gorii de auze :
- dependente de executant;
- dependente de sarcina de munca;
-dependente de mijloacele de productie;
- dependente de mediu} deround.
Cum s-a aratat il1 subcapitolul referitor la factOl'ii de risc, in virtutea
re1atiei binnivoce cauza-masura de prevenire, se poate stabili 0 corespon-
denta clara sistematicaintreacestea, pentrnfiecare eJement a1 sistemului
de
Seereeazaastfdpremiselenecesare,pede0 parte,pentruidentificarea
rapida directrl a tuturor disfunctiilor posibile ale unui sistem de mundl.,
jar, pc de alta parte, pcntru seleet area tipului de masuri generiee de
tectia muncii cel mai adecvat.
2 -c. 498 17
I
I(AUZE DE A[[f[NTARE 5/1
IMBOLNAVIRE PROFE510NALE
FfU'RI/ EXEC "ANTULUI
- Omislilli
- e uarea necoresp.;nzatoare a unar operatii
de mtnd
- effctuarea unar operoN fh ataro sarulil de
muncd
- C9munirdrl awdentoqene etc.
I I
PROPRII SA8C1NII DE I1UNCA
- ContiinJfU{ sou structuro necorespunztifOare 5copului
procesulul de munci) sou sifua,h"ilor de (ISC
- s'}f;adlrrenSiOnote ImpU5@ exeo.;t(]IJ/uiui
in r t ru osibiliM/ile acestuiJ
I I
I I
PRfJPRII NF, I' fl'f[ nF -1{lNi"ll
- hzice (micrrxlima necore;punztJ.foare Qeroializ1re
eXCe5No,eI{e5lUne ,i<'ceSIViJ a aerulUl lfPmo vlbratu
e, dumma nemresp,unztJfor.'rOOlatll:
otenflal eleclrostatlc etc,) ,
[hinllce gaze, ,'opori_ aerosoli toxlci coushn,
pulberl I ,I h aer} ,
- Biologiee (mlc,:o Sl macro0'SE. n:sme) .
- Suprosolleitare p5ihOflZIolOQlctJ a exp.cufanfuui
PRGPRi I1I)WACELOR DF PRWUUIE
- FizlCe
Hecanice I mlscdn PefI(ukxJse. 5Uprai@{e sou cantvrur, ,
. Vlbra{li utlloje, eJl{iozlI, tmpiIJZIJ)
- erma
- Elect"ce
[himl,e (substanlr! toxlce. caustlce, mfJamabiJp ptc)
- BIOlogic!! (micro' SI macroorganlsme)
-:SUb!suprasoliC!fare Psinoflliclogic{J a executantulu'-
I PROTCTlA HUN[{I
I
I
IACCIDENTE DE MUN[A 51 L
I BOLl PROFE510NALE
J
I
! MASURI
5/5TEH DE PREVENIRE
DE
I I
,
HUNCA
r EXEWTANT
S1UIA PERSONALULUI Exarnen-rFi2Cical '
. Examen pSIhologl(
L
INSTRUlf<EA PERSONALUW7
INFORI1ARE. OOWI1ENTARE, Si:.NSIBILIZARE
I
(PROPAGANDA)
CONTRa PREVENTN AL STARII DE KOHENT
DOTAR[A CU ECHIPAI1ENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE
..
r I
_OPARCINA
f HUNCA J 1
-r DE :
<"
r MEO/U
I DE t1UNCA
I I
t
DOTAREA [U iNSTALATil rx VENTILAR[
INDUSTRIALA
.-
rxJ.TAREA [U f1ULOA[E 51 OISPOZITIVE DE
L
(ONBATERE A
I
Noxelor chlmlce
71a0motu{ul. vlbratillor
adlatl/lor etc.
.DOTAREA CU INSTALATIi [)[ lLUNIN4T
ISE[URITATEA HUNClI:
I
. _-_. ,
I I
ORGANIZAREA ERGONOI1ICA A ACT/VITATIl
- dozorpo corespunz{Jtoaro 0 sarnnil
- coordol1orea optima 0 activltatilor
atribUfrea lufuror 5ur(lnilor $1 W'0rmatlliar necesare
{Jltru afmge(f?a dJlectlvulli sfabil
. asigurarea concordantel fntre sarCllIJie de {,oduCrll/
51 cele de 5ecurtfofe
I
'1
(ONCEPT/A UNOR
lun grad de riSC sc6zu I
DOTAREA CU DI5POZITIVE DE PROTE[T!E
COLECTIVA
OHGANI[AREA ERGDNON![A A LOCULUI DE
I1UNCA
I I
Fig. 4. Relatia biunivodi cauze de accidcntare imbolnrwi re profesionalil - masuri de prC'fe nin: in sistclIllll de lll lJll:la
n '0 t::. U
i
.,'
~
n
In igura 4 se- prezinta schema generala a cauzelor accidentelor de
mUllCa. ~ i a bolilorprofesionale, fie ca se aflain st adiul defactori derisc, fie
in cel de cauze (reale), precum ~ i a principalelor masuri de prevenire, cores-
punzatorfiecarui element implicat in procesul de munca.
Independent decorespondentaevidentiata,masuriledeprotectiamun-
Cll pot fi impartite in doua categorii :
- organizatorice, care vizeaza in special executantul 9i sarcina de
l11undi;
tehnice, referitoare in special la mijloacele de productie 9i mediul
de munca.
o alt a clasificare se poate realiza in functi e de numarul persoanelor
carora 1i se asigura protectia printr-o masura prevent iva
- masuri de protectie individuala;
- masuri de protectie colectiv?i.
Intrebiiri rccapilularive:
1. C8 conditie de baz1t t rebuie se indeplineascaunaccident sau 0 boalii, pentru a fi declarate
profesiona] " ?
2. Ce se intelege prin proces de muucii?
3. Care sunt elcmentcle implicate inprocesul de mund.? Defillit i-Ie.
1. Cum se definestc un sistem de mllnc1i? l
.5. Ce suntfactorii de rise de accidentare~ i imbolnavireprofesionalii?
6. Care este criteriul gelleral de clasificare a factorilor de rise?
v. De ce factorii de rise proprii executantului au 0 incidenta major1\. asupra accidentelor ~ i
bolilor profesionale?
8. Ce tipuri de compor tamentdistingem dinpunctul de vedere al securit1itii muncii?
9. Care suntfactoriiderisepropriiexecutantului?
10. Cumsemanifestafactorii de risepropriisarcinii de muncii?
11. Care sunt formele de mani[estare ale factorilor de rise proprii mijloacelor de productie?
12. De cc mediul fizic ambiant poate prezenta factori de ri se?
13. Cum mai pot i definiti factorii de rise?
11. Ce alte criterii de clasificare a factorilor de risc mai cunoasteti?
1.5. C[md se poate produce unaccident de munca? . .
16. Care suntfazele careinterviuindinamicaproduceriiunuiaccident de mundi.? Descrieti-Ie.
17. Caresuntcriteriilede clasifi caraa cauzelor ce coneurala producereaaccidentelordemund
~ i bolilor profesionale?
18. Cum se c1asificil. masurile de prevenire ale accidentelor de munca ~ i bolil.or profesiona!e?
20
3
ACCIIJE:\TUL DE l\IUNCll
3.1. DEFI1\TfIA ACCIDENTuLuI DE l\1UNCA.
Conform 1 a-I:a naastra se intelegeprin accident
de munca vatanzarea violenttf a organismului, pueum :;i intoxieafia
pJ' ojesionalif., ea're se prodlte in ti'mpttl de muncif. salt in indeplini-
rea indatori'rilor de servz'citt care provoaccl incolpacitate tf.1nporarif. de mU11ca
de eel plt{1:n 0 zi, i nvaliditate salt deees.
insensul definitiei citate, un accident este considerat de munca dad
a fost suferit de un muncitor in timp ce 19i incleplinea atributiile de servi-
c'n, pe teritOliul in care intreprinderea exercita obiectul activitatii sale.
Seconsideraaccident demund accidentelesurveniteinaintede inceperea
:>3.U dupa terminarea lucrului, dadcel accidentat se afla 1a locul acciden-
tul ui pentIU interese legate de serviciu, precum $i in timpul pauzelor care
au loc in programului de mund in alte situatii specifice,
pr prin lege.
Nu se considerrl accident de munca, accidentul datorat unei actiuni
nelegate de procesul de munca (acte de indisciplina).
"rmarile accidentului de muncaasupra victimei. Accidentul demunca
poate provoca victimei incapacitate temporara de munca, invaliditate sau
deces, care pot surveni imediat dupa accident sau 1a un anumit interval
de timp.
Jncapncitate temporara de mnnea. Consecinta cea mai putin grava a
unui accident de mundi 0 constituie incapacitatea t emporara a victimei
de a-si desHlsura activitatea, ca urmare a tulburarii unei sUui functionale
(de putin zi demundt, conformprogramului unitrltiirespective):Apre-
cierea inr:apacitatii temporare de munca 0 face medicul trebuie atestata
rrintr-un certificat. Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea
unui tratamentadecvat, ea dispare.
Invaliditatea ca urmale a unul accident de mundi consUi Intr-o infir-
111itate--peimanenta, care conduce la pierderea totala sau partiala a capaci-
tatii de 111UnC3.. Constituie invaliditate, pierderea unui simt, a unui organ,
traumatismele craniene, toracice, abdominale sau lombare, fracturile coloa-
nei vertebralesau bazinului,fracturiledeschisesaucelesoldatecu deplasar ea
iragmentelor, arsurile de gradul II III etc.
t8. :::-
. - -
c::s
t e. : _
a ,,--
DE AIUNCA
, x intelege prinacciden t
:" : :!in intoxica{a acutd
" muncd. satt in indepUni-
. : .lte temporar('l de mUllcd
. ' .sid rat de muncii daca
nca atributiile de servi-
::o.biectnl activiUitii sale.
- 'cmtelnaintede
:. :;c la locul acciden-
- ' , 111 tImpul pauzelor care
J'l alte situatii specifice,
datorat unci actiuni
,a).
inJ('i. Accidentul demunca
.": muneii, invalidltate sau
au la un anumit interval
,a cea mai tin g!'a a
ea temporara a vlCbmei
r
rii unei stiiIi funetionale
I
Apre-
edlcul trel)lue atesrata
' eversibil; prin aplicarea
COl1sta Intr-o infil'-
rIa s.au. partiala a capaci-
'..lI1UI slJnt, a UllUi organ,
ombare, fracturile coloa-
soldatecu deplasarea
Deremarcatca nuconstitui einvaliditate unuiorgansanInce-
t 2.,ea functiunii acestuia, daca astfel esteafectat doaraspectul estetic, capa-
eicatea de munca ramfmand intacta.
Aprecierea daca accidentul de mundt a produs invaliditate se face de
ca.tr.:: medicul care acorda asi stenta de urgenta si elibereazrt certificatul
!11.{:, l ienl. 1 1 1
Invaliditatea are caract er ireversibil; prin tratamcnt ingrijiremedi-
caH, se obtine doar repararea vatrlmarii produse organismului, I1U :;i vinde-
carea tulburaxii funqionale.
In fUl1ctie de gradul de afectare a capacit{ttii de existfl urm[t-
t oarele grade de invaliditate :
- gradul 1, caIlel persoana afectata pierdut total capacitatea de
( mU!lca are posibilitatea autoservilii (in caz de orbirc, pierderea ambe-
l or maini san l'ici.oarc et c. );
- gradul II, cand persoana afectata pierdut total san partial
, c1c munca, dar se poat e autoservi;
- gradul III, cfmd persoana afectata pierdut partial capacitatea
de rounca, dar poate continua activitatea la loc de munca, insa
i n unui program redus.
Decesul. Spre deosebire de incapacitatea de mnllca invalic1itate, in
cazul decesului este afectata nn numai integritatea organismul'lli capaci-
t2. t ea de mundt, ci insasi viata.
Un accident de poate fi eonsiderat l11.ortal, chiar dac5. deces'lll
a sUtTenit dupa un interval de timl', cu conditia sa se confirme, in baza
unni act medico-legal, aeesta s-a produs drept consecintaa accidentului .
3.2. CLASIFICAREA ACCIDEKTELOR DE MUNCi\
Dllpa numarul persoanelor afectate, accidentele pot fi :
- individual e, cand este afectata. 0 singura persoana.;
- colective, cand sunt afectate eel putin trei persoane.
Dupa. urmrtrile (efectele) asupra victimei, accidentelepot fi :
- accidente care produc incapacitatea temporara demunca;
- accidente care produc invaliditatc;
- accidente mortale.
Dupa natura cauzelor directe care provoac[l Vr1.ta.marea exista: .
- accidente mecanice;
- accidente electrice;
- accidente chimice;
- accidente termice;
- accidente prin iradiere;
- accidcnte complexe (datoratc unor cauze direct e combinate).
Dupa natura leziunilor provocate asupra organisml1lui, accidentele de
munca se impart in :
- contuzii, plagi;
- intepaturi;
- ;
- striviri;
- arsuri;
- entorse;
- hactl1ri;
21
22
- ; {
- lcziuni ale organelor interne;
- intoxicati i acute;
- asJixii; .
- electrocut ari;
- i !Isolatii;
- leziuni multipl e.
Dupa locul leziunii, pot fi accidente:
- la cap;
1a trunchi ;
- Ja mcmbrel e sunerioare;
- 13. membrele inferioare;
- cu localizari multipl e;
- cu alt e localizari (ca urmare a intoxicatiei, electrocuHirj, a5t !-
XleJ etc.).
Dupa momentul in care se resimt efectelc, accidentele de munca se
impart in:
- accidente cn efect imediat;
- accidente Cd efect ulterior.
-- 3.3. PRIKCIPALELE CADZE ALE ACCIDENTELOR
DE MUNCA
Ingeneral, accidentele de l11unca aucauze numeroase 9i compl exc, in-
fluentate de totifactorii care intervin in procesul t ehnologic : on1.ul,
conditiile de mund si de viata ale accidentatului.
'Orientativ, ele'pot fi grupate dupa natura lor in doua mari grupe
tehnice organizatorice. .
Cauze tchnice :
- starea t ehnica necorespunzatoare a sculelor, utilajelor, instalatiilor
mecanice, sau elcctricc, utilajelor de ridicat;
- lipsa dispozitivelor de prot ectie, a aparaturii de control semnali-
zare sau starea lor necorespunzatoare;
- defect edestructurasau1ipsuriconstructive1a1ucrari1e deconstruc-
tii montaj.
Cauze ol'ganizatol'ice:
- organizarea a locului de mundsau a procesului
de munca, lipsa instructajului de protectia muncii;
- conditii necor espunzatoare ale mediului de munca (insuficienta '1:0-
lumului a suprafetei locului demunca, iluminat necorespunzator, t empe-
ratura inalta scazuta a aerului, combinata cu 0 umiditate abundent a.
degajari de praf, de pulberi toxice, vibratii, zgomot, radiatii etc.) ;
- manipularea necorespunzatoare a materialelol', nerespectarea r egu-
lilor de circulatie, la mijloacele de ridicat, de transport;
nerespectarea disci plinei in mundl.. a normelor de securitatea
muncH;
- prelungirea zilei de munca , regim nerational de mund" pozitiafor-
tata a corpului timp indelungat sau solicitarea excesiva a unor organe etc.
_,ca tiei, electroeutar"l' -t-,
L
<i. ccidentele de munca
--\CCIDENTELOR
. complexe, in-
tehnologlC : omul, a
:-a lor in doua mari grupe
:ior, utilajelor, instalatiilor
:urii de control 9i semnali-
-:e la luerarile de construc-
munca sau a proccsului
II ;
e munca (insuficienta vo-
.
Ll 0 abundenta
:, t, radiatu etc.) .
I: 1 ' J
leLor, nerespectarea regu-
;
llormelor de securitatea
al munca, pozitia
:eSlva a unor organe etc.
1p(1'l( TtIV(J - ;.., I
:pn (lIP -1"J
La acestea se pot ad{lUga anumite al e muncitorului, cum ar fi
vGoseala fizica, nervoasa, starea afectiva necorespunz{ltoare etc., caTe pot
cOl _duee :;;i ele 1a producerea accidentelor de mundi..
o aWi departajare utila in stabilirea masurilor de protectia muncii
este cea care imparte cauzele accidentelor in directe indirect e, dupa modul
b care ' participa Ia vatamarea organismului .
Cauzele direct e sunt cele care produc efectiv yaLlmarea ; cel e indirecte
co. due Ia aparitia altol cauze, inclusiv a eelor direct e, datorita carora are
ioc lezarea organismului uman.
Clasificand accidentele dupa natura cauzelor directe se pot stabili
t ipuri generice (v. 3.2.), dintre care cel e mai frec"ente Ie \-om prezenta
in continuare.
Accidentele mccanice se produc in nrma actiunilor fizice vatamatoare
2. :'=: obiectelor, nneltelor agregatelor utiiizate in procesul de productie,
SI pot avea unnari usoare sau grave, ill functie de conditiile in care s-an
produs . ' "
In mod ele se clasifica dupa efectele provocate asupla cor-
pului omenesc, in Oldinea gravitatii : zgarietmi, intepaturi, taieturi, lovituri,
r aE iri, luxatii; striviri, fractmi leziuni interne.
arata c5. accidentele mecanice sunt printre cele mai frec-
ve , te se produc in toate domeniile de activitate. Ca la celelalte tipuri
d accidente, cele mai importante cauze care Ie pot provoca sunt de natura
t e hnica 9i organizatorica.
Cauzele tehnice se refera la starea necorespunzatoare a sculelor san
"olosirea neindicata a unor scule pentru anumite lucrari , ::;tarea necores-
pc nzatoare a ultilajelor sau nedotarea acestora cu dispozihve, cn api'iratori
de protectie sau eu aparate de control semnalizare.
Cauzele organizatorice privesc depozitarea necorespunz5.toal'e a mate-
riaielor, de operatii in fluxul tehnologic, lipsa instructiunilor
priyind folosirea utilajelor, lipsa indicatoarelor de securitate, lipsa echipa-
m entului de protectie sau eehipament degradat, metode ineorecte de lucrn
san instructaj insuficient privind manevrarea materialelor etc.
Conditiile in care se pot produce accidente mecanice sunt diferite dupa
Cli .ll se poate eonstata din urmatoarea enumerare suecinta :
- caderea obiectelor de la inaltime san caderea muncitorilor pe par-
doselile murdare de ulei sau din cauza mat erialelor lasate pe jos in dezordine
di 1 cauza neangradirii etc. ;
- surparile sau alunecarile de teren, schelelor nesolidari zate,
ct cofrajelor incorect executaJe sau a indepru-tarii premature sau irationale.
a popilor, caderea zidurilor sau a plan$eelor etc. ;
- prindereadefectuoasa a pieselor care se prelucreaza Ia un utilaj,
spargerea pietrei de polizor san ruperea curelei de transmisie a unui utilaj
dac5. aceasta nu a fost prevazut cu aparatori de protectie ;
- folosirea unor piese necorespunzatoare sau improvizat e la
san la instalatii ;
- prinderea imbracamintii intre roti dintate san valturi;
- p;lrtile in ale utilajelor, neprotejate;
- scule manual e necorespunzatoare san defecte;
- parbcule care se desprind in timpul prelucrarii mat erialelor;
- locuri de munca cai de acces neamenajate sau intretinute necores-
punzator. .
23
AccidclItele tcrmicc :-:e yrl t:im;, l oarc :l tcmrcrar mi j
ridicatc sau ::t tempcrat urii scflzut e aSlIpra org<lllisl11uJui 11111<l11.
Formele principZlk de accidentare termic:'t sllnt : arsnri ic,"oclll ten 1: C
sau caloric $i degeriHnril e.
Arsurile sunt leziuni locale ale tesutnriJor, produsc prill aqiunea ll !l C:
t empemturi ridicate, in urmCltoarelc :
- prill contactul direct al piclii cu suprafete --uprainc;Uzite ak uti-
lajelor: cazalle, cuptoarc, locomobilc, conducte nei;:olatt;' prill Clre circ ul{L
fluide fierbinti etc. ;
._. prin contactui indirect sau de b distanFl , r espect i\' clatori ta ra dia-
tici materialelor fier!.>inti Sd U ii1cancie:-:cente, a piesc:lor finbinl:i in CUi'S
de prelucrare, nituri sau sutluri matcriale topit c (plum!.>, cositOf,
bitum etc.) ;
- prin contactul direct cu lichide sa u \'a pori su prarncalzi ti, scapari
gaze etc. ;
- datorita suprafete10r inflamd bile aprinse.
termic consta in gcneral{l a corplllui, in nrma
actiunii intense a c:J.ldurii din mediul ambiant.
, Organismul omenesc, prin mec<lnismul sau de auto! eglar-e teTl11ica, 1$i
past reaza in timpul mnllcii temperatura constanta de 37C n1ll11ai lntre
anumite limite de variatie a temperaturii mediului incoujnrator. Daca schim-
bul de calchila intre Olganism mediu este delcglat prin supraincalzire,
organismul llU mai reuseste sa-si mentina echilibrul termic, suferind modifi-
Cal i in functionarea <ll;al:atului' a aparatului respirator etc.,
decbnsandll-se as! fel socul tennie.
este termic care se produce prin expunerea neprotejat {i.
a l11Ui /citorilor la razclt: sobre un timp illdelungat (de exemplu lucrato: li
pavntOl i etc.).
Degeratllril e sHnt accictente care pot avea loc datorittl temperaturii
SC2J.ute, procesnl t ehnologic muncii in exterior iarna san in
iJ) "talatii frigorifice.
A;-surile, ca dupa gravitatea lor, pot 1'1 de grad111 I,
II, III.
Accidclltclc chimiee sc produc in urma actiunii t oare a subslan-
telo)" chimice (solide, ;;i gazoase) asupra organismului
Astfd de accidente pot produce in toate ramurile industriale in care
\,te1e chimice "Ufit folosite ca : matelli prime de baza sau auxiliare,
in plOcesul t ehnologi c (de exemplu, de plumb, mangan clor
in industria minil:rZ'. , chimic;l textila) ; produse intermediarc, care apar
III cUL-,u1 fabricatiei (de exemplu, vapori gaza toxice, oxid de carbon,
0xid de azot , hidrogen sulfurat) ; produse finite (anilina, acizi, bazc, sarmi
hbricate ill industria chimica) : substante toxice (pigmenti, solntii de lipit ,
emanatii din sapaturi in scctorul construct1i).
Dupa natura actiunilor, sUbstantele vatamatoare pot Ii toxice sau
iritante (agresiYC).
Sl1bstantele toxice patrund in organism prin intermediul aparatului
digesti\', respirator san prin pieIe, provocand intoxicatii.
Ingerarea toxicelor (pii trunderea plin aparatul c1igestiv) poate avea loc
in timp1l1 mesei sau fumatului.
InhalaTea (patrunderea pc caile respirJ.torii) gazelor san a vaporilor
toxici (oxid de carbon, oxid de plumb, clor, bioxid de sulf etc.) genereazl:i.
cele mai periculoase mai frecvente accidente - circa 90% din numarul
24
- ::1111illoarc a t emrL' q i "11' j
, ,>mului umall. .C ....
.. . : : "r":' l1riic) t("rn"! i c
"t: -; ,ci \' <iat oriUI ra li<l-
, - ' l ':' ficorlJinti in CULS
. r ,0: r e ,' I)]umb
- \ , ...... .,
a corplllui, in urma
,: .wto: egl a re t ermic1. ;c;i
. : : d r 37(. J1 umai 'il'lt:"e
",: :::C() lljuratOl . Da caschim-
at prin supra1ncalzire,
,:.t ermic, suferindmodif i-
. para tului respira tor etc.,
:- .n expunerea neproteia ta
::" (de exemplu i
' oc datorit5 t emperatur;j
in ext erior ia r na sal! in
lor, pot f1 de
b
Ta dul I
,
vatamat onr ea substa n-
o"ga nismului
industri al e 111 car e
-n.':> d e baza sau au xiliar e
_".: plumb, mallga n 5i cl o;
care apar
z toxIce, oXld d e carbon
aci zi, bazc, sanlli
plgmenti, solutii de lipi t ,
Dare pot fi toxice Sau
: : n aparatului
::oxlcatll.
'J1digestiv) poateavea loc
' . gazelor san a vaporilor
. de sulf etc.)
- Clrca 90% din numarul
total de intoxicatii Patrunder ea tox icdorcare clil.Olvrl
(:, org:ll1ici et c.), sau a. mercHrului, prin piel c produce:, de asen1enea,
to xica tii. __r
Intoxiea tiil e profesional e, specifiec unor anumit e ac ti v iUi!i san locuri
<k mllnc;l , se pot m,wif es ta in fonn;l acut rl sau
Intoxicatiil e ae lt t e ::i C produc cfmd subst anta toxic3. pat r unde in orga-
ni"m Intr-ul1 timp sc nr t , simptomelc de otravire manifes Utndll-se imediat.
L: toxicatia aCllta sc consider;\. acc ident el e munc;l.
Int ox icatiile croni ce au loc dacit snhstanta patrunde in orga-
El., m in CZllltiUq i mici intr-o pcrioada. ma i lunga d e timp, provod.nd hnbol-
n .': vir i .
Acti " lt a t ea \';tEtmat oare a subsbllt elor toxice volatil e se a cccntueaza
o dat;. Cll t empclatnriimediullli ineonjurCl.tor, care tran5-
intensifica rea circnlati ei sallgelui. Substant el c tox ice pulverizat e
dc,i n ma i adiye cu ca t gradul de concentrati e i n aer umiditat ea
c1 i, spatiul de lllcrn. .
Sullstantelec11imice ilit a nte (solut iil C' acidesaualcaline, clOlU1 , blomul
fof orul , di verse s;lruri etc .) au 0 aqiunc (corosiv a ), producand
:a r ,'lu igra \'cale pielii sau al e ochilor. Grav it a t ea leziun ii depindede natura,
concentratia suustantei, precum de "llprafata din corp atins;l. Arsurile
chimice "Ullt cons; d erate aceident e de ll1nnCrl.
Aecid('llte](' electrice se pr ocluc prin actillnea viol eJlt:L vat amiitoare
a c;m.:' l1 tJ!lui 'el ect l ic a:-:npra ol11111p j.
E ip ,,\.' pot imparti i n dOLl a ma ri categorii :
- electric) -- a cciden t f' pro\' ocat e detrecerea prin
c :T'ul omell C;:c a 11ll1li Cllr ent electric de periculoasfl, ca re CO\1-
C'.: l:C, in general , l a organelor interne sau la moarte.;
-- In ca re se ill cadr cazfl. cdelalte a CCldente el ec-
t(c,:, ca re produc de ext er ne.
Ast fel :
- a rsura clectri ca es te un tra umati :-: m produs de a ctiunea unui arc
1<'c t r ic; ea poate ayea loe ] i in cazul eonecElrii a nl10r Intrerup;l-
t o:t!' e san al Inlocuirii unor signra nt e, Hi rrt a s e fi remediat scurt circuitul
di . ret ta;
- ;'.emnel c electr icc apar p rin contactul conductorului el ectric eu p ie-
k , "li b de l eziuni , umfl iHuri sau p et e ma i putin peri eul oase ;
- el ee tromeializarca consta. in acopcrirea unci p{lrti din snprafata
piel !! cn m . tal topit , \' olat ilizat prin ciUdura arcului el ectr ic.
Sunt cOD:o; iderate el ectrotraumati sme si :
..- ochilor datoritrt luminii putcrni cca ar cnlui el ectrj c, care
I oat e prodll ce or birea temporar a sau definiti va a \'e:derii ;
- del a inaltime, ca urmare a p ierelerii echili brului sau
ti n\ci i r1 U!"ll1 a Ul1ui electric.
i n afara accident eloI mentionate, cur entni el ectric poat e produce :
- - incenclii cauzat e de scurt circuit e, de supra incalzirea apar ataj elor
san:lconductoare1or el ec t rice, desdtrca. ri de electricit at e in depozit e,
in .nat erial e infl a mabile;
- explozii pr OYOclte in mod in spatii in care se depozit caza
s;w se lu cre:-, za en ma l eriale explozive (gaze, Yapor i, puJ b erlfin e combusti-
l ,il,:, car e, imprenna. eu acrnl, formeaza amest ecuri explozive) .
i n cazul elcctrocutrL rii, cnrentul el ectric, str:J.batand cmpul omenesc,
a ct ion eaza aO' upr<J, a 111111111, putimu provoca,
25
26
in cazuri grave, oprirea 111 respiratorii (stop respirator), oprirea ini-
mii (stop. cardiac) rl'loartea.
Situatia este agravata de faptul ca, spre deosebire de procesde in care
utilajele sunt actionate mecanic unde muncitorul poate sesiza vizual sau
auditiv iminenta producerii unui accident , uneori' sa ia masuri
in ultimul moment, in cazul proceselor in care e prezentcurentul electric
organe1e de simt ale omului sunt incapabiJe sa sesizeze pericolul.tn p us,
daca. victima nu s-a eliberat In primele fraqiuni de secunda, ea nu se mai
poate desprinde singura de elementul sub tensiune, din cauza convuLij ]or
muscnlare.
Electrocutarea se poate produce aiunci d.nd omul atingc simult an
dourl puncte care au intre ele 0 diferenta de potential mai mare de 40 V.
Gravitatea accidentului este dependenta. de intensitatea curentului ca.re
strabate organismul, influentat{l la ra.ndul ei de rezistenta electrica a cor j)U-
lui. Aceasta depinde de starea stratului superficial al pielii (grosimea
tului, curatenia epidermei etc.). Daca pielea este uscata nu prezinta
vreo rana, rezistenta ei electrica este de 40000 D. ... 100000 D.; (bea nu
scade sub 1 000 n.
Prin unnaTe, gravitatea electrocutarii este determinaEi. de:
--,-- intensitatea curentului care trece prin corpul accidentatului : i:_tre
0,010 ... 0,050 A, in cazul curentului alternativ 0,050 ... 0,090 A, in ( azul
curentului continuu, nu sc produce moal tea, insa acciclentatul nu se poa e
elibera singur de sub actiunea curentului; dad nu se intervine, r e-zi;:.-
tenta electrica a corpului scadc, ceea ce atrage curentuhli;
intensitatea curentului 0,090 A, in curent continuu s;tu
0,050 A, in curent alternativ, se produce fibrilatia inimii ll10art ea ' ic-
timei;
- traseul urmat de curent prin corpul accidentatului : cUf e:ntul
strabate organele vitale (inima, pl{lmanii, centrii rea
este deosebit de pericnloasa;
- durata actiunii curentului: in cazul in care cul'Cnt ul trece prin
inima, iar accidentatul r?imine sub aqiunea acestuia mai mult de 0,1 .. , 0,2.5,
accidentul este mortal;
- umezeala mediului de la.locul de munca temperatura: cfmd aces-
tea sunt ridicate, produc transpiratia pielii, care devine buna conducat oare
de electricitate; acela!?i este efectul dad l11uncitorul este murdar de rugina
sau are pilitura pe maini;
- marirea suprafetei de contact lntre corpul accidentatului 7i ell' mel!-
tele aflate sub tensiune.
Din punctul de vedere al cle electrocutare, locuril e de
munca se clasifica astfel :
- Incaperi eu grad mic de pericol - uscate, cu tempera.tura norm"Ja.
fara praf cu pardoseala rea conducatoare de electricitate (izolanta) ;
- inc?iperi periculoase - care prezintrl una sau mai muHe dintre Ca-
racteristicile : pardoseala, praf bun conducator de electricit at e,
umiditate de 75-97%, temperatura de .25-30(, mase met ctlice
ocupfl.l1cl 60% din suprafata zonei de lucru ;
- incaperi fonte - care prezinta una dintre
cile: ul11iditate peste 97%, temperatura. peste 30C, mase metalice peste
60% din suprafata zonei. de lucru, mediu corosiv, gaze sau lichide care
micsoreaza rezistenta electricrt a omului.
, Electrocut[,rilc sllnt proyocate prin atingere direct?i l!rin a:; ngere
indirectzL.
oprirea il1i-
.
- -1
'.'
. 1:: ..
-. : r :1Slt<l.tea
r .
...
"" :
. d nu
0'
. 0
: '
o .i
. ..II
-- ,<Lr e
"Ia
. -
"
de in care
.'_' poate vi zual san
un'o" .
e II sa la masur i
:.'czent elec'ric
',.--l zeze pencolul. -In D \ 1"
I"sec d
V
,. un <1, ea nu se mal
(Ill) cauza convuhliJor
: ' I . omu].atinge siin1.lltan
. ':" .. pal mal mare de 4n V
cnrentului C'". :
t
a conu-
. al.:; ple!ll (grosimea :/ra-
'. U. cat<l nn prezJnta
) 00 000 Q; dac[, nu
:.;- rJ et erminata. de:
accidentatnluj : ..fe
,0),0. ,.0,090 A, 1Il cazul
nu se poat e
se ll1tervine r ezl'C.-
, - -
curentuJui'
,111, continuu
Imma moartca ',' ic-
.
cl
cntatului : cand curE- 31tul
elcctrocut area
t ul trece Pl' ]'
1 n
malmu t de0,) ,,, 0
,
2s
"
: cancI aCeS-
_ bunfl conducat oere
..'JIul este murdar de HICTi:Ja
,11 accidcntatului ele"le)}_
: . el ectrocntare, locuril e de
" cu, t emperaturit normal.
(i zo1anta); .
. 1 ..,au mal multe dintre ca-
conducator de electrici t' "
e 2- 100C .<1 e ,
)-J , mase metal ice
una dintre caracteri5ti_
C, masc meta1ice Pest e
"lV, gaze san lichide . care
:'e clirectCl .sau prin ati ng'Ore
Atingerea directa consUl. in atingerea el ementelor metalice nei zolate
,,'[,n Cl.l izolatia deJectrt ale unei instalatii e1ectrice aflate in mod normal
t cnsiune'(Jig. 5). Astfel de situatii apar1a : '
- atingerca a dourl elemente, dincarecel putinunul esteIn mod nor-
mal sulJ tensiull c nl! este izolat sa u carcasat; ,
- cumana ncizolata a soclului unui bec dtruia i sa des-
prins balonul ; atingerea unor borne (bare) a tablourilor de distributi e sau
al e cutitclor unui intrerupator cn parghie1ara aparatoare; unor
conductoare ncizolate ale unei linii electrice aeriene sau a unui conductor
ru1'[ dlzut la pamant ; atingerea electrodulul sau a c1estell.li de sudura
i:::r-o portiune n eizolata. ; ,
- atingerea unor conductoare scoase de sub tenslune, carc insa au
r ;,mas cu sarcini electrice, datorita capacitatii lor (de exemplu
conclensatoare care nu a u fost dcsdrcate dupa cleconectare) :
- atingerea ullui conducfltorsaua uneiborneintr-oinstala tie,incare,
C::l<Lr duprt intreruper e a ramas il1chis un contact intrerupatoru1 sau
5qaratorul sunt defect e) ; .
- atingerea unor conductoare de joasa tensiune (pentru radioficare,
t ciefon etc.) ale unei retcle in care a pfltruns 0 tensiune mai inalta;
- atingerea un ni obiect InaIt (brat de macara, for ezrt etc.), intrat sub
tensiune clatorita apropierii de un conductor aerian de inalUt tensiune;
- folosirea unor unelt e sau lampi portative neprotejate sau defecte,
la tensiuni neadmise faFI de gradul de pericol allocului de mund (in inte-
1'1o:nl silo;mrilor, al buncarelor metalice, a1 cazanclor, in Iocuri de lncru
c-.-. pardo:;e;tl:t lmna condud.toare de electricitatc, cu umiditate sau
e::<:cc:,i,yCl. in mecliu corosiv etc.),
Atingerea indirect a consta in atingerea unor el emente metalice ale
i.n.stalatiilor, clement e care nu fac parte din circuitul electric si deci care
11'. mod' normal, nutrebuie safie sub tensiune, darcare, da.toriUL' deteriorarii
i ola tiei. au intrat accidental sub tensiune, .
'Electrocutarile prin atingere indirecta se pot produce in urmatoarele
Imprejurari (fig, 6);
- atingerea concomitentaa unniobiect intrataccidental subtensiune
(carcase ale utilajelorfig. 6, a; cutiimetaliceale tablourilor electrice, ingTa-
(ll'i metalice. element e de calorifer
st elaj e mctalice, conduct e metalice,
fig . 6, b; stalpi metalici sau de be-
'1
ton armat etc,) a pamantului
i
san a unui obiect in contact cn pa- 0
mfmtu1 (fig, 6, c) ;
- atingerea com.omitenta a +i.....__
\-
....
-
carcasei unui l.ltilaj defect I1C1'aCor-
dat la 0 instalatie de protectie a
u l: ui obiectincontactcuparnantul ,
\
cil iar dacrt muncitornleste izolat
fatade pamant :
- atingerea concomit enta a
c1 l:l 1.1tilaje care au doua defecti-
uni diferite de izolatie (pe faze di-
feri te), chiar dad mllncitorul este
......-.-------
jzolat de pamant (fig, 6, d) ;
Fig. .5. Electrocnt(u-i prill z..ting(.re :
- atingerea concomitentrt a a - 1(1, ati.ngerea. faz(: ;
c<J.rca.seinnul uti1aj intrataaccincn-
U - la innlan.l'[c-o. scu le.
27
9-
.. : ....
c
Fig. Ii. PosibiJitari de c>i cctrocutarc prill ::l.tillgere
inctircdii :
(I. b," c - atingerca concomitcllw ;1 lluui obiect
i,ltmt accidental sub tensiunt, a pamantului
a u!1l.1i oili(' ct in contact ell pam;ln t lll;
rl - atlngere[l COlH,'omitellta a dou;, lltila je care
all dd ecj:iulli diferite de iwhl1iC' .
NI VE:lul
Pol(cr.i;Glf' i Of
IPC! f l i: f
Vp ;:. lp Fip
Q
:>
Fig. 7. prill tensi nnc .
tal sub tt:!nsiune :;.i care nu este.legatrl 1a pamant a carcasei altui ut ilaj
care este legat la pamant ;
:'"' atingerea simultana a doua puncte de pe sol sau de pe pardose J{"
din a propierea unei scurgeri de curenti care se afla la potentiale (i fe-
rite (tcnsiune de pas); astfel de situatii sunt posibile in <tpropierea umi
prize de pamant (fig. 7) sau a unui conductor electric neizblat ca.zut pe
pamant.
Principalele cauze ale accidentelor prin atingerc directfl sunt ur:n{l.-
toarel e .:
-,-det eliorarca instalatiei (lintre conductor si san cftderea unui
conductor pe carcasa unui'utilaj ; ,
- producerea unui arc electric intre Ull element aflat sub tensiune
o . carr:asa, 0 ingradire, un stdaj ;
- lipsa sau deteriorarea instalati ei de protectie (deteriorarea conduc-
toarelorde legare.la pamant san 1a nul, a prizei de pamant etc.) ;
-:-legarea in aceea;;i instalatie, a unor utilaj e la priza de pi"'t-
mant, iar a altora la conductorul de nul;
- utilizarea unor sigurantc, supradimensionate care, in cazul unei
det eriorrtri a izoiatici, nu SepaTa instalatia, dcvenita periculoasa;
- bl()carea san scurtcircuitarea intreruprltoarelor automate, eeta ce
impiedic;l intrarea acestora In fllnctiunc, penhu a dcconecta circu!i. el.:
defede.
3.4. COlVfCi\ICAREA SI CERCET.-\RE.-\ _-\CCIDEKTELOR
,
DE :!.\lUNCA
Legisl atia in vigoClre prevede obligativitatea declarflrii, ccrceU" ji si
evidentei tuturor accidentelor de muncrt. Atilt pcntrn conducerile u ni-
tatilor, cat pentru salari ati, exista, in acest c\omt'niu, r eglementari
e" pr se.
Oricc angajat aJ intreprincl erii care a luat de proclllcer t a
unUl accident e" te o'bligat sa de indata conduc:ltorul procb r,iuj
Vp:i;1 1<;>
7. Elcctro(utan-' IlI' l'll
j ' tensi un"' .
a carcasei altui ut i] :
, a J
.arc se
POSl
:)1"1
pe sol sau de pe
afla la ;"dC:-f, d,
"b' J ' " e 1 e-
! e ll1 aproI)ierea U'" '
t c ,1('l
. e ec nc nelzolat c"- t
azu pe
atingerc direct:l
sunt t,:-rna-
,
1
,
a
.
:u:' carcasJ sau ciderea unni
el ement aflat "'lib te _.
- l1:,:une
::ot ectie (deteriorarea . -J'
, " , cO,}<-uc-
l,e etc.);
lIlIor utJla]e 1a priza d
,.;;ionate care hl ca 1 '
. ." " ZU U Del
IIIta penculoasa.
't oarelor automate' Cf'
, ea ce
.. a dcconecta circuit ele
,-\
-ea drcIararii, cercetil rii si
pentru .conducerile lU{-
domellltt, r cgl ement a r i
=. de produce-r ea
... condllc{ltor1l1 ..'
.J.. '_C. _ uJ
de munca. La randw lui, acesta trebuie sa aduca evenimentul la
tinta conducatorwui unitatii. Comunicarea trebuie sa cuprinda:
- numele, prenumele functia accidentatului;
- locul de muncaunde s-a produsaccidentul;
- cauzele imprejurarile care se cunosc in legatura cu accident1.1l.
Accidentele de munca mortale, urmate de invaliditate sau acci d ..-
tele colective vor fi comunicate imediat de conducatorul unitfltii sau 11110-
cuitor ul san inspectoratului de stat teritorial pentru protectia muncii,
precum procuraturii.
In aceste cazuri, 0 alta obligatie a conducatorilor unitatii 'Ii I' 0 -
ceselor de munca este de a lua toate mrlsurile necesare pentru a nu se
modifica starea de fapt care a rezultat ca urmare a produccrii acci dcn-
telor.
Se'admit exceptii at unci dndmentinerea sUirii rcspective ar da l ac
la aIte accidente, ar periclita viata sau sanatatea accidentatilor san secu-
ritatea unitatii. Totusi, este necesar sa se intocmeasCrt schite sau fotografi i
ale locului unde s-a produs accidentul, care Sa reflect e conditiilc $i con,: e-
cintele eycnimentului. ' ,
, Cercetarea accidentelor de munca se face imediat dupa comunicarea
lor are ca scop stabilirea :
- cauzelor Imprejurarilor in care a avut loc accidentul;
- prevederilor legale de protectia muncii, care IlU au fost respec-
tate;
- persoanelor vinovate de producerea accidentului;
- masurilor necesare pentru prevenirea altor accidente similart',
Ccrcetarca accidentelor de munca urmate de incapacitate tempor ar a
de l1lU!1Cfl de eel putin 0 zi se face de catre 0 comisie desemnata de condu-
cerea unita!ii unde s-a produs accidentul, comisie din care nu pot sa faerl
parte persoane care aveau obligatia de a organiza, controla
procesul de mUl1ca lalocul unde a avut loc cyenimentul.
Cercetareaaccidentuluidemuncacu incapacitat e temporaradenH1:ld'l
trebuie sa se faca in maximum 48 ore, cu exceptia cazurilor in care ,::unt
necesare cxpertize, dnd termenul se prelungqtela 5 zile.
Cercetarea accidentelor de mund mortale, colective sau cn i!1'l' aJ i-
ciitate, se efectueazi de catre inspectoratele de stat teritoriale de protecti a
!TIuneii care controleaza unitatea unde a avut loc accidentul, in maximum
5 zile dela data acestuia. Dacasunt necesare expertize, termenul se plelun-
gC$te cu aprobarea Departamentului Protectiei Muncii.
In scopul clarificihii tuturor aspectelor semnificative ale
lui, persoanele desemnat e sa efectneze cercetarea trebuie sa ia declaratii
yictimei, atunci cand esteposibil, martOlilor delalocul de muncasau01' :2.-
ror altor persoane care pot da informatii utile: sa verifice de instrnc-
taj ; sa efectueze experize etc.
Rezultatele cerceUirii se consemneaza Intr-un proces ycrbal care cu-
prinde toate elementele esentiale ale accidentului.
l.ntrchari rt'{'lI11illllathc :
1. Care este dcfinitia accidentului de 11 l11I1Ca, conform kg; .-hq:iei exist(, !l tf' in ',ignar.: in
]"l()a:::;tra.?
2. Ca re Sllut nnllarile (}ccidcn\. u ni de n1unca asupra ,l c tinlei?
3. (nm se Chbific:;\ ilccidentele de mUller\.)
29
4. De cate feh1l'i Sllnt cauzele accidcntelor de muuca?
S. Ce sunt arcidcnto.:le Jl1ccanicc? Exelllplc.
o. In ce conuitii se pot producc accidcllte mecanice?
7. Cui se datoreazaaccidentcle t(>rmice) In ce conditii$C producd e )
8. Cum se produc acciclentele chimiee)
9. De cate feluri sunt substantc1c viiwm,Hoare?
to. Ce SUllt intoxicatiil e? '
11. Cui sc datoreaza'accidentele electricc si care slInt accst('a?
12. Cum aqioneaz{L curentul electric aSllpra orgal1ismului uu)an?
13. Care sunt factorii ce determina gravitCLl('a eIectJ"Oclltari i?
14. Cum se clasifidL Iocurile de munca duprJ. posibiliwtile de ekotrooutarc pe care Ie ofcrn1
15. In ce consta atingerca directli? '
16. In ce consta atingerea indirecta ~ cn.rc slInt principalele cauze ale accidentelor generate
de aceastu?
17. Co pre-rede IcgisIatia in rigoare eu pri./irela comunicarea accideutel or de InllllCa )
18. Care estc scopuI cercetiirii accidentclor de munca)
lQ. Ce at('ibujii 5untsl'abilit c prin lege, inleglituril. cu cercetarca accidentelor de ITlunc1l.?
... elf, )
pe care Ie ofn i!.'
C<i Ule ale accidelltel or generate
cidentelor de mUl1 cil ?
-: " ",, ; <: a accidentelor de muncil ?
:.
.e
- "
4
BOLILE PROFESIONALE
4.l. DEFINITIA BOLILOR PROFESIONALE
Confonn definitiei date de Organizatia MondiaBi a Sanatatii/ boWe
projesionale constit1,ie ai CarOl' age1* etiologici specijici s1,nt pl'ezenji
la locul de munca, asociati cu ant[mite opel'atii industl'iale sau c1, exel'citarea
unor projesiuni. , .
La noi in tara,fprin boala profesionaUi se int elege ajectiunea ce se pro-
duce ca urmare a exercitiirii unei meserii sau projesii, cauzata de jactori
nocivi jizici, chimici sau biologici, caractel'isticile locului de munca, precum
suprasohcitareadijeritelol' organe sau sisteme ale organismului in procesul
de 1tf,u1tca.
\ Pentru ca 0 afectiune a organismului sa fie calificata ca boala profe-
sionala, trebuie deci sa fie indeplinite trei conditii:
- sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii ;
- sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici, biologici, caracte-
ristici locului de munca sau de suprasolicit ari;
- actiunea factorilor nocivi asupra organismului sa fie de lunga du-
rata.
Procesul patologic este lent afecteaza fie starca generala a organis-
mului, fie anumite aparate sau organd In multe cazuri, actiunea este rever-
sibila : prin scoaterea bolnavului din mediul nociv unui trata-
ment adecvat, urmarile bolii se atenueaza sau dispar complet. . '
Pcntru ca 0 noxa din mediul de mund sa fie recunoseuta ca factor
etiologic al unei boli profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii
cantitative intre doza noxei respective absorbita de organism efectul pro-
dus asupra acestora. Relatia doza-efect a fost stabilita pentru un mare numar
defactori nocivi, impunandu-se limite maxime admise.
)J.;- Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt : unii
dintre ei sunt bine cunoscuti studiati din punct de vedere al actiunii asu-
pra organismului, altii apar 0 data eu dezvoltarea unor noi t ehnologii.
31
Din considerente practice, lcgislatia din diverse Uri limiteaza in mod
conventional, numarul bolilor Exista trei 'sistcme,
principal diferite, de stabilire a acestora :
- sistemul global;
- sistemul limitativ ;
. - sistemul-mixt.
In sistemul global, pornind de la concept111 de boala profesionala, se
cauta acoperirea tuturor factorilor nocivi, care pot provoca afectiuni, Iasan-
du-se la latitndinea mediului precizarea caracterull1i bolii (p1'ofesionale sau
nu) .
tn sistemullimitativ se stabileste in mod conventional 0 lista a bolilor
pr ofesionale a meseriilor san profesinnilor in care pot sa apara, fadi ca
medicul S{l aiba competenta de a modifica aceasta lista. In unele Firi se impun,
c ascmenca, limite in legatura cu timpul de expunere san cn durata Intre-
r uperii 111crului, peste care boaIa nu mai este recnnoscuta ca fiind profe-
sionala.
In sistcmul combined, se un tabel al bolilo1' p1'ofesionale
cunoscute ca atare, care poate sa fie cornpletat de crltrc medic, cu afcctiuni
a carOl" origine poate fi do\'cdita.
4.2. CL SIFICAREA BOLILOR
In fUl1cti ' de natura factorului noci\' care Ie-a generat, bolile profesio-
nale se pot clasifica in urmatoarele grupc : .
intoxicatii, proyocate de inhalarea, ingerarea sau contactul e})ider-
me! cu substante toxice ; .
provocate de inhalarca pulberilor mincralc ne-
toxice;
boli prin cxpullerc la e11ergie radlant3.;
boli prin expnnere la t emperaturi inaltL' sau Sdl zutc ;
boli prin e:s:punere la zgomot vibratii;
_ . bol i prill expunere la prcsinne atrnosferic;l ridieata sau
alergii profesionale;
dermatoze profesionale;
canccrul profesional;
boli infectioase si parazitare;
boli prin ;
alt e boli (care nu intra in categoriile anterioare).
Dupa tilTIpul de expunere la actiunea factoTUlui nociv, exi sta :
- boli cronice, provocate, de regula, de doze reIativmici dar care actio-
neaza timp indelungat asupra organismului;
- boli acute, generate de 0 expunere de scurta durata la aqiunca fac-
to'l"ului nociv, dar la doze mario
Dupa modul de actiune a factoIl1lui nociv asupra organi smului se pot
d istingc : .
- boli eu actiune generaHi, care afecteaz3. intregul organism;
- boli Cll actiune 10cal<'1, care afectcaza 0 parte a un
aparat san un organ.
l-ari limiteaz{t, inmod
oaIe. Existatrei sistcme,
_ : ,' 1 : boala profes ionala, se
- - _or afeejiuni, Hisan-
- : ::lllUl bohi (profesionale sau
- - mcnjional0 lista a bolilor
, -, care pot sa apara, Hira. ea
Inunelep,riseimpun,
" unere sau eu durataintre-
-:- ;' cunoseuta ea fiind profe-
: ab 1 al bolilor profesionale
de cii tre medi c, eu afectiuni
Pl-(OFESIO:{ALE
11. -a generat, bolile profcsio-
-::: '[ area sau eontaetul cpider-
:- a pulberilor mincnlc ne-
_ .L s au se{lzut ;
. q ii ; j
-;' t:' rica. ridicat a sau se{lzuta;
:1terioare),
roIuIui noeiv, exista:
zt: relativmieidarcareaetio-
_urta duraL'iIa aqiunea fae-
aSllpra organismului se pot
i
a
intregul organism;
o parte a orgallismllll1i, un
4.3. DECLARAHEA BOLIl_OR PROFESIONALE
Intaranoastra.,bolil e profesionalcsc declara, se ecreet eaza sc iauin
_idcnta., indifcrent clad sunt sau nu urmat e de incapacitate de munca.
. In mod obisnuit , cxista dourl etapc in aetiunea de clcclarare :
- completarea unci de sesizare de chtre medicul unitatii trimi-
t erea ei, dupa eaz. la inspectoratul sanitar de stat judetean, laboratorul
p'demiologic sau serviciul de medieinamuneii;
- completarea \111ei de declarare de catre medieul de mcdieina
mu. neii de lainspeetoratul sanitarjuc1etean, daca, in urmaeercetarilorefec-
mate, se confirma. earacterul profesional al bohi sesizate.
Bohleprofesionale a carorcleclarare esteobligatorielanoiin tarasunt
precizatc in tabelul 1.
Ccreetarea boWor proicsionale se efectueaza de catre inspectoratul
sanitarde statjudctean,laboratorul de epidemiologi esauserviciul demedi-
tinal11uneii, dupaprimirea desesizareurmarindu-sestabilircacauzelor
care Ie-au gellerat modalitatile de inlatnrare a acestora.'
, In lega tura eu declararea, ecrcetarea Oii evidenta bolilor proiesionale,
i t legislatia romana., cxista. patru cazuri partieulare : .
- intoxicatiilcacutese declara, cereeteaza inregistrea;>;a atilt eaboli
profesion ale, cat ea aecidente de munca;
. - bolile transmisibilc se declara. , eereeteaza. inregistreaza,aUtboli
proCe sionale, cat ca aeeidente de munca :
'" - bolil e profesionale depistate cu oeazia cxamenuluimedicalla1nea-
c'r<l : e sc cleclarrl, eereeteaza inregistreazalainspeetoratulsanitarjudet ean
pe teritoriulcarniase anaultimaintreprindereunde afostangajataper soana
r csl eetiva;
-, pel1trusilieoza,diagnostieulclinicse numaide crltreeomi-
, neumoconioze de pc teritorinlarondat. .
Ta vel" t 1
. . .-
Rolil(, I'rot("j"lIale dt'claJ'ahilt' dt' IE-gislalia ciin }\omai-;ia
" " I' I)' enunllrca ,. uOI" 11 il _ __ ___
Cl"
; 1----------------------------
1 1
lll\' oxicatii (acute, , 1lilacl1te crollice) Sllbstante 'I
cOl1sc() iu\de lor
- -" - -l-)l-le-' l-tn-' O- c-.o-n-io-,-, e--(-fi -['-ro-'-C--P-U-l'-U-on- a- r-c ' "-,--P-'-l\-b"'- c-ri--C-I
cau z.atC' ,kpulheri minn aie cumsllnt: azbcs t.
care provoaca hoala ,
2
cu act iulle toxic1\. cu nosclltr\
c--b-i- O""X'- id--C- }(-' si hciu, silicati,
ciu- \mne 5i altele in
azbcstoza, altc silicozc. alll- l oCllriiof dl" l11unci't
l11 inoza, preCllm forme mixtc ca
silicoantracoza. s\ alte1cr
simple sall a. sociatl' cu
1
3-c . 498
33
3
5
34
Tabelul: l(continuare}
o 2
I I 1
1
I Imboln{niri [f'spiratodi cauzatc de
pullx>rile organicc (bisinola,
cronidi)
I
I
ImbolnC..,iri rt"spiratorii crolllcc cau-
zatt' de toxi ce iritantc (iri-
ta1=ia d'tilor ap.ricnc, emfizelIllll pulmo-
nar fibio7.a puhnollara COllSCCllti.,c
bro1l9itci cr(Juice).
':I
."stm ril)i(;1 'vasomotorie
Bol i infel' ioase parazitare 6
!---!------------------
Imbolllr,'/iri datorate comprc::;illnilor 7
Tumori maligne ale piclii leziulli
precanceroa.sc papiloa-
me altel e)
s
-I
TUlllori ale cailor urinare (papiloame,
cancer)
Cancer pu monar a1 mucoasei SlJlll-
suril or paranazale
Pulber i vegetalc tk'xtile (bumOac, 'in,
cancpii altele) ill atmosfera locuriJor
de 11111n ca
Sllbst.:uqe toxice iritantc (b;oxid de slll,
clor, oxiz; de v.ot altelc) 11l atmosfera
locllrilor de muIlea.
Substante de natura ' /egetalll san ani-
mal", precllm substante chimicc' en
proprictati alergizantC' (praf de urs()l,
sidef, ri cin, ipccac ua.lla :lltele)
Contact cn bolna'/ii infectiosi sau eu
materiale contaminate
Contact Cll animale bolnave sau cu pro-
duse contaminate de origine animftlii
sau 'vegetalii (camc, pielc, lan:1, par,
plante altele)
------ ------- --------1
Conditii de munca in care i111111citorii
sunt la compresiune decort1pre-
silllle
Acliuuea radiatiilor corpn-
sculare produse de instalatiile Ri:i:ltt::en,
de acceleratori de particuic element,,,,"t'
sau de materiale radioacti.te: aqillnea
Jndelungata a radiatiilor ultrariolet-o .
Contact indelungat in timpul mn'G,ji
Cll, prduse de di stilare a huilei, petrolu-
lui ::;isturilor bituminoase (sI110,,1a,
asfalt, ulei antracenic, derivate de antra-
CCIl, fenalltren, combinatii azoilminice,
gudron, parafina, ai arsenuJui
altcle)
Expuneri. la 11ninici cancer-i-
ge-lll
Inhala.rea ga.zelor '1 pulberilor radio
active, inhalarea "aporilor pul Gerilcr
de cancerigeni ai cromuilli
nichelului; inhalarea prafllluisau '/apori-
lor din gudroanele de hui![,
.-----/ Cancer pulmo!)ar, mezotclioll1 pleural /
Inhala rca pulbcrilor de azbcst
peritoneaI
)
---
- --
Tabel u l. l(COlltin uare)
Tabd;tl l(c olltinua re)
2
o 1
2
r .:II)(' ri vegetaJe textile (bumbac .i,l
altele) in atmosfe ra loc;uiJo;
nll1llca.
- o' tant " toxice irit<lnte (hioxid sdf,
,r, 0"' 2' de tizot altcle) in almosj('ra
OI,.,Jor de mune[,
.,tantc de natura >/egetaJii SilU ani-
J.JliL P!'ecurn Sl slIhstante chimicf> eu
Jpnc1.<ltl alcrgl/.ant(' (praf de
.d, riCin, 'pccac-uana a ltere)
:: act cu bolna'/i i infecti osi sau cu
.. cria.l e contaminate "
.: ,tact cu allimale bolnave sau Cll nro-
contaminate de ori gine
'rcgetaJ i[ (carne, piele, 1{tII:\ , pi',r,
'me !tele)
::Jir
ii
de 1l1lll1Ca in care mUllcit:orii
la cOlllpresiune ;>1 decompre-
11'
":rnea rad,a1,il or lOnlzantc 51 corpu-
.liil"<' produse de instalatirie
acce lera t on de jXl.rticule
1 de nmterialc radioacti',re: actillnea
...1ullgat?- a radiati il or ultra'riolet",
mdelungat in timpul mlll'cii
pr?use de,distilare a huil ei, petroln-
\Hstunlor bituminoase (smaaJ;l,
" ulel antrace mc, derivate de a ntra-
fenantren, combinatii azouminice,
'0 11 , parafll1a, ai arsenu lni
It' le)
IIlcri la a111inici
:a rca gazel or pul berilor radio-
lllhalarea '/aporil or pulberller
cancerigeni ai cromului $i
_'Iiui; ill halarea prafuluisau va pori-
lIn gudroanele de huila
[ 'ea pulberilor de a zbest
9 Ne'ff01C de coordonGrc: nll l1lc:rO[l ::;,e free-rent repe-tate-.
lncor(\a rea sistc,uat ici't it
ligamclllclor sau presiune pe tendoane
10 Arlroze cron.ice, periartrite, stiloic1itc,
nccrozeasepti cC':, ostcocoudilite,011r5ite, I
P rcsi unea
cll iariil or ,
III regiuHt-.a. ar tl -
s llpraincordarea tl'auwati-
epicondilite
d
Boalli de'r ibratii(angione'll'oz(' modi-
-;','
12
1__
!-
14.
15
I
I
16
!
17
fid,ri osteoarticul are)
, 'arice foar te accentuate a ll' '-(enpl or
lllembrelor inferioare , complicatc eu
tulburari tox ice sa.U eu procese iufla-
lllatorii (trombofkiJit'l)
Troml>oll ehitit de ciort a m('mhrtl or
sllp('rioa re
Dermite ac ute croni ct':o nlccratii .
lneI (e:nnu Ieuco( crmii
Larinsite ctoni ce accent uate, nodulii
cantiue\ilor
Hipoacllzie sllrclitatc de perccpt ie
Astc nopatie aeomodati-,a, agra'rarea
miopiei p reexistentc
Cataract[l
Electrooftalll1ie
I
35
) zarea lor, munca inclel ungata la tempe-
ratura sclizllta umiditate
Yihrarii trcpicla tii legate de munca
cu ill strUl1l Cnte care vioreazi'\. puternic
Poziiic or t ostat ic[, Inde]ungata
Ii__E_f_o_r_t_c_ll__n_li_)_C_5_r_i_a_ll_lp_le_,,_ ,_1e_,_ll_le_"_TI_b_I_' e_Io_r_1
!:; uper ioare
I
COli tact prdungit ell substan1e c himice
I
i ritt an (' (1at;' I] ri so l 'r( nti uleimi Dlille-
rale, hic1rocarburi clorate, ai
arseIlullli, crolnului , acizi, aJtcle),
Contact cu sc nsi l)ilizante (n;-
eh(>l , ursol, fluor, al beriliului,
dlnitroclorbenzen, antibioti{;c, form-
a ldehidice, formalin,l. ai mercu-
rului, novoca.infi, coloranti organici
altelc),
AC1;iunea cliieritelor mdiat ii ionizuntc
1
.Incordarca indelungata a coardelo r 'rocale
in exc reitarea profesiunii
Aqiullea p rclungita a zgomotnlui intens
I nco rclareapermanentaa 'reclerii In munci
cu solieitarea aparat ului vizual
Act iunea iudclungat:i. intensi.,;j, a ener-
gjei radiante (racliatii
ionizante penetrantc, uncle electromag-
netice de !nalt" fre ncnta)
Aqiullea inclelungata a unor sub:; t ante
toxi cr: (trinitrotoluen, (\initrofenol
altelc)
radi atiil or ultra 'fiolete
---
Tab ie 1 (C(mt.i l ,uare}
I
0 1 2
I
I
19 Conjnllcti"litc keratoconjllncti'lite Substante t oxice iritall te pnlii..:ri ir i-
tantc in zoncle de 11111 nc1i
,
Ac,iunen .ionizaJlte Boalit de iradiatie
-
prdungita a undel or !' leciro- 21
I
SindroH1 tlilbuft: ri <it'
111ugllctice (k ina.!t" free-TenIii tennoreglarc prO"IOcate lIt' ulHIC'ic ekc-
1-,,1
trollw..gIll"ti('!' (1<, i n:1l t il fn:c'f("lIta
jS til.!!i IJ11 S
I
11] corrlarea lndrlu ngati.:"l. a. apa rat q]nl Vl-
zllaI in condit ii dcfa:rora ilc d il tllu innt
I
1---1
' I
Soc calori c, colaps cCl loric, crampc ca- Expullcre la conditii meteorolog-i ce (kla- 23
iorice 'IOrabile care pro'loaca suprai-nca.lzirea
orga.niSll1111ui
I
..:..,...... .
-.-
"
24 PSiholJe-,rOle ingrijire.a intl c hlngatn a bo11l"1'-l i lor psi-
I
hiei In unital'i dt' psihiatrie
I
I I
r
1. Delilliti conecptul de boala projl,siolIalJ. in cOlliorl1liiute CU O}'IS eu legisJatia >, oa.Mre.
2. Ce condiriitrcbuie sa indeplineasca0 afectiun(' spre a fi caJifi cata boaH" pnJIc"ium!-lii ?
3. Care sunt sbtemele de stabilire a bolilor profesionaJe?
4. Cum se face uecl ardrea boliIo!" profesionale, conform in vigoare din1n-fa noast ra ?
Tab Ie 1
2
I
'iritaJlte punieri l r i- I
HIde de nHllldt ' -\
radia\iilvr ionizant e
f
prclungit:J.. a llnckl or t:1f'ClrO-
cit.' inalt[\ frec!cnVi
a indelungatIi.. apara 1lllui. 'I i -
,nditii. defa'for'abilc <..k'
, -;._ .
. ht cOllditii lllcte,jrologice <lela-
ca re supraj.ncal t.lTt'a.
nlui
, in<lel\ll1gati.l a boln"'"ilor psi-
nitiiri de psihiatrie
II OMS ,i ell Jegi slatiali1xii . ,oastrr.
caJificatii Jrcpt,boaJ;) prof' ,- oJ) aJ'"?
islatiei in vigoa.re din V1fa ?
5
PRINCIPII DE OHGANIZARE X ACTIVITATII SI A LOCUF,UI
, ,
DE MU\CA iN CONIHTII DE SECURITATE
,
.Ocetinp.importantaa societatii moderne 0 reprezinta realizarcaunei
corelatii intre pi-ogresul tehnic, cu solutiile sale constructive, !?i capacitatea
organism,uluiumandea reactionapromptlaprimirea informatiilorpediferite
cai, In'lirilitele sale fiziologice, psihologice, profesionale culturale, astfel
Incatprodllctivitateamunciisa fiemaxima, simultan cu dorfurilor
exeCl1bii1tilor in procesele de ll111udi.
Capacitatea de muned reprezinU'i 0 rezervapotentialade mUllcamobili-
zatala"un nivelmaiscazutsaumairidicat, infunctieue cerinteleindephnirii
sarcin-ii de munca, prin intermediul anumitol' mijloace de productie ')i in
anumite conditii de mediu. Eaarcuncaracterdinamic, variinddela1m cxe-
cutantlaaltulsi c11iar la acelasi individ.
' Diferenteie intre capacidtile de munca individuale si..1l1t conditionate
de factori ca nivclul deprinderilor profesionale, insu$iri
capaita ti indi viduale . '
Variatiile Gl.pacitatiidemundiindividui.tlc sunt dependentedefac torii
de moment , C11 aqiune temporarrl : oboseala, boahi, erriotiile, sUrile ck de-
presiune etc,
Necorclareadintreccrintclesi conditiileactivitatiisial eloculuidemun-
d capaciUtile individualc'ale' poat'e 0 sursa de
erori,.prin insuficienta pregatirc a lucratorului (lipsa de utilaje, 1.11lelt e de
lucru, de timp, formar ca insuficienti etc.), norme de produqie prea mari,
timp insuficient pentru indeplinirea sarcinilor auxiliare ').a.
Constrangerile temporai'e sepot clatoraunormetodcgrqite de mund,
a atribuiriiunorsarcinidemundexcesiyeetc. potconducelagraba, aIlxie-
tate, dC7.0rganizare, favorizand aparitia situatiilorpericuloase. A.cela$i ("[cct
il are descrvirea defectuoasaa locului de l1luncii, amenajarf'a
toare a acestuia etc.
Una dintre cele mai pericnloase consecint e 0 r eprezinta obos'ala, a t at
fizid, cat psihiciL Oboseala provoaca blocaje, adica perioacJe , LC oauza
intremi!?cari, in atcntiasereduce crea.ndu-se conditii favorabiJ(, produ-
cerii accidentelor. In conditii de oboseala se anul eaza c1cprinderilc
recent !?i pot apare din nou met ode de lucrn vcchi, SCl U pcriculoase
ca $i' pierderea controlului in sitllatii critice.
, In conditiilc industriei cont emporane, cu gradul ei lnalt dc com.lc:xi-
tate, suprasolicitand omului mai ales sub raport psilli c, cu gra\'c COl1;: ecinte
;}7
'
ale e rorilor sale posibile, studiul muncii devine esential pentru optirnizarea
proc1c' selor de munca, mai ales in acceptia ergonomic8. a organizarii acestora.
Ergollomia are ca scop adaptarea muncii la 0111, respccti \" adaptarca
de mUl1ca, a ntilajelor, a spatiilor de munc;:i, a orarului
?l normelor de lucru la cerintcle posibiliUitile organismului uman, astfel
mea t Sa sc obti na 0 producti yi ta te maxima cu solici tarea minima a execu-
tantu[ui.
6.1. ORG:\NIZAREA ACTIVITA.-rlI DE PRODUCflE
La proi cctarcil stabilirca proeeselor tehnologice care vor asigma rea-
lizarea producti ei, s<.: \'or a\'ea in \'edcre acele mctode de mundi. ce nu reduc
de rnunC{1 amuncitorilor nu Ie pericliteazii yiata san sanatatca.
In ace<; t seop sc \"ell' studia proi ectele de E'xecutie de organi zan: etc. si sc ya
alege p roccsl11 tehnologic, cel mai rational folosindu-sc metodc!e
de Incru, lltj[ajele di spozitivelc eeIe mai adecvatc.
o organizare :;; tiinPJica a prodllctiei, apc! mai ales la ergonomie,
presu )unc r c;wlva rea unui uumar de etape, dintre care trei intercseaza in
m od dcoscbit protcqia lTInncii :
eRationaliza rca circulatiei obiectclor muncii : redueerea lungimii tra-
sed or , climinarca intoarcerilor in flux si a incrucisarilor, r educe rca numa-
rulni duratci transporturilor, supraaglo'merarilor unor loeuri d e
a perioadelor de in wdcrea prclncrarii ! a coliziuniidintr.e
san intre ohiecte (rcspecti\' lTIijloace de transport) diferiti cxecutant
1
,
.l niocuirea transportului malzual cn eel mecani zat etc. ;
e All1]>lasarea optima a locurilor de munca, asHel incH sa sc rcali zcze
u n circuit rational in prelucrarea diferitelor repere, evitarea actiunii factorilor
de ri se pro}lTii mijloacelor mcdililui de munca de la un loc de mundt asupra
cxecuta ntilor de la locuri de munca ill\'ecinat e etc. ; .
Rationalitat ea acti \iUl.tiiexeclltantlllui, prin reducerea duratei ciclu-
lui dl:' 111l.lllCa ocupar ea optima a muncitorului . . .
Lcgat de 111 tima ctap{l, ea arc un rol cscntial pcntru al egerea metodelor
d_ l11unc{l. 0 sd cqic optima se va baza obligatoriu pc aplicarea . cat mai
fidel{t a pr incipiiIor ergonomi ce fundamentale snplimentare ale economiei
de .
rl'incipiilc iundamentalr sunt urmatbarel e :
- Simetria, simult a neitatea si continuitatea misdirilor efecttTate eu
m ainile cu bratele. Procesel e de trebnie sa cOllceput e iri a9a fel
lncat mztinile execntantului sa lucreze simultan 9i simetric, inccpand t er-
minand in acela9i timp gcsturi similare cat ma i continue. Solutiil e tehnolo-
gi ee trcoui e sa fie coneepute in Jel incat mainile Sa llU fie folosit e ca
dispozitive de tinere sau de ghidare 91 pc cat posibil sa fie eliberat e de orice
sarcina care poat e fi facuta muIt mai u90r pnntr-o comanda a piciorului ;
- Misdiril e efectuate de executant trebuie sa fi e cat mai usoare, cat
mal scurt e mai rare, evitftndu-se p e cat posibil schimbarile 9i repezi
al e Jireqi ei gesturilor. Ca regula general a, mi$carile sunt Cll atat mai ObOS1-
toa re, ma i l ente 9i mai imprecise, cu cat ele angajeazrl mase musculare mai
iml)ortant e cu eftt cre9t e lungimea ;
,
ca
... ! ..
A
oLe
38
masemusculare mal
utilaje car e implica 11155. riscuri specifice.
39
, pcntru optimizarea
urganiZ;"lriiacestora.
r"'pectiv adaptare<l:
r J mundt, a oraruhll
".ismului uman, astfel
: .. :'ca minimrt a cxecu-
PRODDCf[E
c ' care"orasigurarea-
: demund!ce nureduc
sausanatatea.
organizare etc. S8 ya
., folosindu- scntctodele
a lecvat c. ,
.lmaialesla
care trei illtercseaza m
:reducercalUl1g imi
i
.:;,arilor, reduccrca numa-
"merarilor unor de
.crarii,a COlil.iunl
l
"(I diferiti exe:cutant
l
,
incatsa rcalizcze
'\'itareaactiunllfactool
or
launlocdemundtasupra
-il;redncereadurat.eiciclu-
\)cntrualcgerea
oriu pe aplicarca,cat
m1el
ouplimentarealeecono
',a misdtrilor efectllate cu
fie conceput e iri fel
"i simetric,incepftnd9
1
t er-
Solutiile tehnolo-
dlinile sa nu fie foloslte ,ca
,ibil safie de
"-0 comandaa plclorulu
l
,,
'_ sa fie cat mai
5chimbarilcbru9t e repezl
L1"ile suntcu atiltmal
- 1Iiscaril e exccutantului trebui c sa fie cfectuate Intr-o succesinne
logica, 9[ uneltele vor fi astfeJdispuse in zonele delucru , beat
sa pc:\mita 9i sa impuna 0 succesiune logica a mi
9
carilor, conditie necesara
pentru rcspectarea ritmului normal de lucru;
- Uneltele si materiale1e trebuie sa aibaloe stabil de fiecar e data la
reluarca ciclului de munca; uneltele si materialele trebuie sa aibi un loc
fix, bine determinat; di spunerea a acestora in zonele de lucru
trebuie realizata a9a II1Cat amplasarea, cat 9i neintrebuintarea lor, sa nu
incurce efectnarca celorlalte mi9cari, iar mi9carile executantului pentru
apncare!?i repunerc sapermita0 actiune u90ar a,simpla9i prccum
pastrarca locului dinainte stabilit pentru unelte 9i obiectele muncii;
- Principiul gravitatiei: intotdeauna, cand este posibil, trebui e sa
sefoloseascagravitatia,atatpentruadllcereamaterialelor9i pieselorJa locul
de intrebuintare, cat pentruevacuarealor. Da,canu 5e impunesasc ('vite
cazurile incaregravitatia trebuie invinsa, Mat erialele se vordepun e la l11al-
timeaplanuluidelucru,eliminandu-seastfelefortulnecesarpentruridicarea -
coborarea lor;
Principiul gruparii: pe cat posibil, pi esele trebniefablicate eate 2
saumaimnIte deodata. Locnl de mundiva fi organizat in fel i:ncat ali-
mentarea, prelucrarea9i evacuareasasefaca dintr-odat{'l, pentruunnumar
catmaimarc posibil de piese sau produse;
- Principiul secllritatiimuncii: oricemasurade natura
nizatorica ce vizeaza economisirca mi9carilor trebuie sa condllc[l 1<1. securi-
tat ea muncii .
Principiile slIplimentlll'e sunt urmatoare1e :
- Executantlll trebuie sa poataalternapozitiil e 9i in picioare.
Aceastadinurma, dacaeprelungita,reduceprccizia 9i favorizeaza
oboseala;
- Levicrcle, votantii, manivelele, contactele trebni e sa fie de
manuit si,usor accesibile;
- 'Sa s'c eliminenecesitat eadea controlamuscularsaumentalanumite
folosind riglele, opritoarele, indreptarcle, ghidajel ;
--'- Sa sc practice combinarea a 2 sau mai mult e unel te;
- Sa sc imbunatatcasca permanent factorii de ambian1a a mU)1Cll:
iluminat; culoare, ni\'el de zgomot vibratii, microclimat.
La stabilirea tehnologiilor 9i la organizarea loeului de munca vor
a vea in ve-clere 9i alteaspect e. De exemplu, relatia dintrc zonele delucruale
IDainilorin planori7.ontal 9i vertical. 1nzona normalasepoaterealizamaxi-
mumdepreci ziecuminimumdeefort ,peca,ndIn zona maxima,precizia este
mai redusa obosealamaimare (fig. 8, a 9ib).
Mesckde lucru scaunel e trebui e saasigure inaltimea optimrl a pla-
nului delucru varierea sa, In functie de specificulmll!1cij 9i inaltimca fie-
carui executant.
ScnleJe9i unelteletrebuiesafi eInbunastare9i sacorcspundanormelor
ergonomice 9i de protectiamuncii: utilajde folosite yor fi rlotat e Cll dispo-
zitivede protectie, de siguranta, de semnalizareetc.
o modalitateimportant5. de realizarea sccuritatjimuncii 0 reprczinta
mecanir-.area proceselor tehnologice, respectiv inlocuin:a mUl1cii fiLi e cu
, F.ig. S. de- l'llcru : .
a -- 'Hl pJau. o n zontal : () - In pIa.1t '.fcrtIcat ;
A -- .'':':O.11n - zona Jlla x._in
o J
111 consccint{t, Yor fi adopt ate ez,:c s, pot im-
par ri in doua grupe :
_ . cele care privesc utilajde care sunt urmaritc 91 r eo; pc-etatc- de d .tre
m e-c anieii r espccti vi ai utilajelor, atat din pUl1ctul de " ederc al eontn)l{nii
sti"trii dotarii en clispozitivele instalatiile necesare, dtt :;.i din pUllctul
de al modulni de deservire ;;i de mane narc ;
-- cele care trellUi e l uatc let locul de lucru, 1n atdic.re, hal t:'
pc in timpul executarii lucrarilor de catre ceilalti muncitori::oj H'hni-
cicni c,.\.re conlucrea<:i la procesului t ehnologic (lndre;\tori,
leg.Hori (Ic 5arcini, montatori, l11uncitori auxiliaTi etc.).
Pornin:a, conduce-rea ;;i oprirea ublajelor se vor efeetua numai de eft tre
m ecanicul caruia i s-a il1credintat utilajul respecti\". ung"l' ITa,
r epararea, demontarea sau lucrariledc intretinere ;iC yor rE'ali za Jwr:nai dl nd
functionarca m a::; inilor cste oprita, inst::tlandu-se pUicil c ;tvcrtizoarc de
ill terziccre a puneri i in fUllctiune, in timplllill care se d ectueaza accste opnatii.
l)ispozibvek de comanda .al e ntilajclor trebuie sa as tfcl
Incat m anevrarca sa se faea tara peri col, sa permit a oprin:a jincd-iata
a fUJ"lqionarii impiedice pornirea intampHitoare.
In afara acestora, ut ilaj ele trebuie sa fie prevazute eu dispcizitiye de
protectic, care, pE' ntru a Ii diciente, trebuie S[t i ndeplineascii urmrttoarcle
conditii : sa. fie de manuit sigure ; sa nu introd1.ld pericole
c
snplimcntarc ck accidentare ; sa nu lase posibilitatca de accidentare, in cazul
dd'.: ctarii lor; S;l rczi stc conditiilor din timpul proceslllui de productie-;-sa nu
incomodeic procesul de prodnctie ; sa aiba durata de functionare cat l11qimare
si cost\ll cat mai redus.
, Dill punct de yedere al SCOPUllli, dispozitivelc de protectie sc Vot .brupa,
in gener al, in : . . .
- permanente (carcase, ecrane transparen te, para\anc de protcctie.
izolantc) cu care se doteaza, in specia.l, utilajcle din atcliere. Ell' au r()lu1 de a
protej'l muncitorii de org-anele in ale util'ljelor, de particulele de
m aterial carl' ;ie cksprindin timpll1 procesului de prelucrare, de radi<i.\"ii etc. ;
- dE' signranp., care intra in fllnctiune numai in caz de pericol de acci-
cl ent arE' (de cxcmplu, limitatoarele de cursa sau de inaltimc 1a macarale,
supapele de siguranFt etc.), eliminand automat peri colul, san care impiediea
pUllerca in innctiune a utilajului (limitatoarel e de la macar'llc, dispo-
zitiyclc de blocare la presc, ghilotine etc.) ;
- dispoziti\'ck de hlocare automata impicdica punerea in a
insta1atiilor atllnci canct exista nn peri col, dcblocarca puHll1du-se
face Hum'li dupa inlaturarE'a pcricolului ;
40
I
2.
b
!.atoarc, care se pot im-
si respect ate de
1, '\' cdcrc a1 cOfitrolaru
" Ctlt si din punctul
:-- 'd lC, < ;
hale
iiaiti munciton tc1ml,-
tdl ;10l
o
gic (lndrdton,
'lUxlliari et c,) ,
.'efectua numai de dHre
Curatirca,
:t: y(Jr reali za nUm1 cand
pHicile ClyertlZoa re
aceste opel
: i(' fi c amp1asa,t e' as,tf e:
permita oprirea lmClllata
. .' . ..
5i cu <lt SpOZltl' c de
. 11U introduca pClIcol
e
. 1
de accidcntarc, rn cazU
l.' . v u
:esul
ui
de prod,: ct1e.:: sa n
.' function are cat ma.l mare
., ,
, de prot ectic sc pot .grupa!
ltc, de
11 a teliel'c. au lolul de a
Drelncrare, de c:.c'.'
. ' n caz de pencol de a", CI-
al I . 1
.. l" la maca ra e,
f' (L l11
c
l , " d'
. ,' luI s..u care lITlI) IE' Ica
v
," uco " " . .
'sarcina la macarale, (lispo-
Jic5. punerca in funcyune a
.' 1 debl ocarea putandu-s
e
ICO.,
de semnalizare acustid., optidi sau combinati'i, care indica pcrieolul
farasa-l Inlllture (sonerii, clopot e, sirene, claxoane, semnale luminoasc)
care se fo}osesc, In speci al, la utilajele de transport pe orizontala sau pc verti-
cala.
de ridicat trebuie sa fie prevazute cu limitatoare, care sunt
dispozitive ce nu permit actionarea mai dcparte atunci cand mccanio-mele
au ajulls intr-o pozi!ie limita sau la sarcina maxima limitata prin construct ic .
Dupa tipul utilajului de ridicat, limitatoarele sunt de mai multe feluri :
- limitatoarc de sarcina, care impiedica function area utilajului (1;::Ca
sarcina agalata la dl.r1igcst e mai mare decat capacitatea dc ridicare a utila-
jului respect iv (san in iunctie de deschiderea bratului acestuia) ;
- limitatoare de cursa pentru translatia maearalei sau a carueiorului ;
- limitatoare de inaltime pentru ridicarea coborarea carligului
pentru inclinarea bratului;
:....- limitatoare de cursa pentru rotirea macaralei sau a bratului;
- divcrse dispozitive de blocare electridi intre eomenzile diferitelor
ale utilajului ;
- tampoane 1a maGna capetele caii sau la carucior sau dispozitive
de cal are ;
- dispoz- itive de semnalizare acustidi, optica etc.
trebuie sa se ingrijeasea de existent a buna function arc a
acestora si sa instruiasd muneitorii in ceea ce priveste raza modul de fUI1C-
tionare a'utilajului, semnalizarea acustidi optidi.' '
5.2. AMPLASAREA UTILAJELOR
Utilajele folosite pot fi de atelier (ateliere de prelucrare a lemnului, a
metalelor etc.) sau utilaj e mecanisme de deplasabile sau molJile,
necesare exeeutarii mecanizate a lucrarilor de constructii, hidrotehnice, de
extractie, forestier e etc. . '
Masurile de prevenire a accidentelor de mund care ar putea fi provo-
cate de diferite utilaj,e, mecanisme, instalatii etc., trebuie sa fi e cuno-
scute, iar aplicarea lor unnarita de d.tre eonducatorii locurilor de munca,
chiar dad nu sunt mecanici sau in utilaj e.
o prima masura de prot ectie a mnneii consta in amenaj area atelierelor,
astfel ineat utilajele sa fi e amplasate in functie de fluxul tehnologic eel mai
rational, sa se asigure un circuit cat mai scurt al materialelor sau al pi eselor
de prelucrat, evitandu-se de asemenea, la transporturi trebuie
sa se pastreze distantelc minime admise intre gabaritele de functionare. intre
utilaje 9i pere!i, stiUpi etc. Aceasta se rezolva prin proieete planuri de orga-
nizare, care se intocmese in eonformitate cu prevederilc normelor de protectia
muncii, precum cu instruqiunile de utilizare ale
La amplasarea utilajelor de ridicat pe de eonstructii-montaj
se va tine seama de consistenta terenului, respectandu-se distant ele fati'i de
deschise, cai de comunicatie, linii de transport al energiei elect,ice,
de cladirile existente etc.
5.3. ORGANIZAREA SPATIULUI DE LCCRU
Organizarea loeului de munca depinde, in cea mai mare masura de COll-
ducatorul direct al procesului de productie, adiea de maistrul respectiv, dar
trebuie verificata controlata de ierarhic respectiv.
-"Hsurilc de protectia muncii care se iau in cadrul organizarii locului de
mal ctl constau in: pregat irea locului de munca; curatenia ; depozitarearatio-
nala a 111 aterialelor 9i a sculelor in ordinea indicata de desf5.
9
urarca procesului
tehnoiogic; impiedicarea caderilor de la inaltime etc. ; instalarea de indica-
toarc de securitate la locurile periculoase de munca $i la incruci$arile clrumu-
rilor eventual, imprejmuirea zonei periculoase de lucrl1, instalarea balu5-
tradclor podetelor peste 9anturi; acoperirea golurilor. Atat pc
cat $i in ateliere, locurile de munca se yor amenaja astfel incat asigure
mUl1citorilor pozitii comode 9i sigure de lucru.
La parasirea lucruIni , sc vor Iua masurile de asigurare a execu-
tate a materialelor depoz.itate ; sc va curata locul de munca, acccsulla locul
ell' munca etc. In cazul executarii lucrarilor in mai mlllte schimburi, se va
preda locul de munca, atragandu- se atentia schimbului care preia, asnpra
eve . tualelor greutati, defectiuni ale utilajelor, r eparati i etc.
Pentru a se preintampina provocarea de accidente de ca.tre clementele
cn care se lucreaza, masurile de protectia muncii prevad 9i separarea, adica
introdllcerea intre om element (acesta putand fi utilaj, la loc de lucrLl, ma9i-
na, material et c.) a unor mijloace care sa-l fereasca de actiunea periculoasa
directa a acelui element. Aceste mijloace pot fi :
- imprejmuiri, ingradiri, plase de sarma, copertine etc., in special la
lucrarile de constructii;
- paravane, pl atiorme de 111cru, co\oare izolante etc., la lucr5.rile de
instalatii electrice
carcase, aparatori fixe sau mobile, paravane, dispozitive din care
unele impiedica accesul munci torului in paqile periculoase ale unei
sau zona de actiune a acelei iar altele ii feresc pe m unci tori de peri-
colel c prezentate de materiale, pietre de polizor sau piese deterio-
r ate etc. , care sar in timpul prelucrarii ;
- izolarea acustid a utilajelor (capsulare antifonica, carcase
ecranare etc.) sau izolarea operatorilor respectivi in cabine fonOlZO-
lanL ;
- ermetizarea (prin inchiderc in spatii perfect 9i cn izolatii spe-
ciale) pruceselor tehnologice care ntilizeaza materiale, procedee etc., ce con-
stituie Sl1rse de radiatii ionizante sau de alta natura
- echipamente' individuale de protectie care folosesc in toate ac ti-
vitati lc de execntie, productie si dupa natura operatiilor res-
pecti'.:e . ' J '7 ,
5.4. CAl DE ACCES SI CIRCULATIE
, ,
Caile de acces la obiectivele economice trebuie Drevazute inca din taza
de oroiectarc. .
.' Caile de circnlatie in interiorul intreprinderilor se amplaseaza. se ame-
naJeaZrl astfel Indt sa se evite pe cat posibil incrucisarile 'intre ele si incruci-
cu liniile de nle ferata.'Dadl-aCest nu este posibil se instal a
? an c.te, semnalizari vizibilc ziua ]i noaptea etc. Reteaua de drumuri din
lI1tcnorul intrepri:l.derii trebuie sa formeze, de regula, un circuit inchis sa
asigufe accesul ut ilaj elor mobile de stingere a incendiilor, lara. obstacole ] i
pe distanta cea mai scurt5., catn: toate constructiile din incinta uniUitii.
. Gii le de circulatie nu se vor bloca cn materiale sau cn utilC'.je ]i se VOl'
llumina acolo uncle se lucreaza sau se fac transporturi noaptea. Ele se VOr
intretine in stare iar iarna se vor curftta de zrtpada si gheata. Santurile
de scnrgere a apelor de precipitatie nu trebui; sa1mpiedice circul atia
Dl
tal
prin IT.
42
11 locului de
.: ;1 ia ; depObltareco.
dcsfasurarea procesulUl
. instalarea de indlca-
.drumu-
lucru, instalarea
.:lor Atat pc santlcr,
HI . , .
astfcl incat sa aSlg
ure
urare a lucraxilor execu-
munca, accesul locul
multe schimbun, se va
bului care prela, asupra
)aratii etc. 1
de catre
red.d si separarea,
la'loc de
l de actiunea pencul
oasa
pertine etc., in special la
1ante etc., la lucrari1e de
dispozitive din
ane, - . aslnl
' l'icu1oase ale m , .
, 't de pen-
nesc pe munc.l on " _
sau plese detello
)0 lZor 1
'f . carcase fonoizo-
at! ODJca,. .
;)cctivi in cabJl1e fonol
ZO
-
ct cu izolat
ii
spe-
ia1e, procedee etc., ce con-
ra' t'
, fo1osesc in toate ac I-
t: se t"l res
, natura opera,u or -
cpa
CULATIE
ni e pre\'3.zute inca din faza
lor se amplaseaz8. ;e
ucisarile intre ele
'te posl'bil sc YOI' IllStala
lU es ' d'
Reteaua de .
un circui t inchls s<l:
[i fara. 0 bst ac?l,e
,,,,--1."1 din inClnta Ulutat
ll
.
1..-........... 11 \J .'
riaie sau cn utila]ey se vo:
orturi Elc sc
si ghcata. Sant
ullk
,. Z) - . " l'
, .". d'ce 'circnlatia norma a
nple 1 ,
5.5. TRANSPOHT INTERN
In incinta intreprinderilor sau a transportarea diferitclor
materiale, a prefabricatelor, utilajelor etc., se poate realiza atat pe orizon-
tala,cat pe vertica1a cu mij10ace de transport foarte variate. .
'l'ransporturi manua}e. Manipulm'ea depozitarea materialelol'. Pentru
obtil1crea unui proces de transport optim in incinta intreprinderii, este necesar
sa se aiba in vedere :
- stabilirea cdor mai scurte trasee la locurilc de munca la depozitcle
de ill atcri-ale ;, . . . .
- adoptarea celormai adecvate mijloace de transport;
- mecanizarea automatizarea transporturiler interne;
- degajarea imediata a locurilor de mundi de materiale prelucrate, de
rebuturi, dqeuri, moloz etc.
rn locurile de munca in care nu se poate rea1iza transportul mecanizat,
trebuie. create masuri tehnico-organizatorice pentru efectuarea operatiilor
de mal1lpulare transport manuale, fara ca ele sa irnplice peri cole de acciden-
tare 5i eforturi mario
'Frontul de 1ucru al operatiilor de incarcare descarcare trebuie sa asi-
gure deplasarea sta1ionarea mijloacelor de transport, precum manipularca
materia1e1or, tara a se crea situatii periculoase.
Tercl1l1rilecare sunt destinate in mod temporar sau permanent pentru
efectuarea operatiilor de incarcare-descarcare depozitare, precum caile
de acccsla accste locuri, \'Or fiamenajate pentru scurgerea apdor dotate
eu instalatii necesare, precum cu instalatii1e uneltele impu5e de normele
de paza contra incendiilor. Ele vor Ii pavate sau podite, iluminat c in timplll
noptii, prevazute cu marcaje, semne de circulatie, ingradiri etc., iar ian:.a
vor fi curatate de zapada.
Transportu1 manual cu targa se admite numai pana la distanta de m axi-
mum 60 m pana la diferenta de nivel de maximum 4 m. Tral1sportlll ell
roaba se permite pana 1a distanta de maximum 75 m. Transportui cu vagoncte
impinse manual sau cu tractiune animala se foarte rar. Sarcinije
maxime admise in normele generale de protectia muncii sunt in functi e de
varsta sexu1 muncitori1or, precum daca activitatea este pennancllUi
sau cu intreruperi. Operatii1e de manipulare transport manual pot fi
prin l1tilizarea micii mecaniza.ri, adica unor mij10ace auxiliare dispoziti've
simple (parghii, scripeti, roabe, targi, carucioare manuale sau cu p1atforma
mobi1a etc.).
rncarcarea si descarcarea materialelor, in si din diverse vehicule se
incepe numai dupi ce vehicule1e au fost trase 1a 10cul1or, la rampa de descar-
care dupa ce au fost oprite blocate cu saboti.
Manipularea materiale10r vo1uminoase, lungi (tuburi, conducte etc.) a
celor speciale, a buteliilor cu gaze comprimate se realizeaza, in general, cu
mijloace mecanizate, cu dispozitive carucioare speciale etc.
Pentru materialele toxice, abrazive, inflamabile, explozive etc. se y a
acorda 0 deosebita atentie masurilor speciale de manipulare depozitare a
lor (echipamente, dispozitive de reducere, masuri PSI etc.).
Materialele se descarca se depoziteaza, dupa specificu1 fiecarui a, in
rafturi, rastele, stive sau gramezi, care sa aiba stabilitate si formele si dimen-
siuni1e indicate in normele respective. "
Operatiile de in stive mai inalte de 1,50 m se vor efectua numai
prin mijloace mecanizate. Sprijinirea materiale10r de orice natura de garduri,
43
44
de perf.' }ii cOl1structiilof, de stalpii Tetelelor electrice aeri ene etc. este
int e rz; S{l.
Transport uri meeauizate pe orizontahi. in cazul transporturilor m eca-
nizate, circulatia se va reglcmenta prin tablite avertizoare cu semnc de circu-
lati c, indicandu-sc viteza de circulatie maxima admisa, de circu-
latie zonc1e pcriculoase care, pe timpul noptii, vor fi semnalizate ctlIumini
.
La conducerea mijloacelor de transport vor fi llumaiangajati
av-a nd d .rsta de peste 18 ani, care au fost unui examen medical special,
ce 3C va repeta periodic, dupa instructiunile Ministerului SanflUitii. .
Pentru personalul de serviciu se va prevedea de-a lnngul instalatiilor
de tran.' port, cel putin pe 0 part e, un spatin de treeere, avand 0 inftltime de
eel putin 1 m, iar in jurul meeanismelor de actionare, 0 Hitime de cel putin
1,20 - i ,50 m. .
La transportoarele cu banda, in timpul fUllctionarii lor, este interzisa
curatarea benzii, a rolelor si a rotilor dintate sau modifiearea inciinfu-ii benzii.
Rotile de aetionare si de trebuie sa fie previzute en dispozitive de
pro'tect
ie
.' ,
Cand transportoarcle cu banda se utilizeaza la manipularea materiale-
lor in bucati, pe marginile lor se prevad parapete, ad.nd inn;\.ltimea egala cu
cd pu tin jumatate din dimensiunea eea mai mare a bueatilor transportate.
In cazul transportului pe linii de cai ferate (ingnste sau normale), se vor
respccta instructiunile aprobate de condueerea intreprinderii, in conformi-
tat e regulamentul de exploatare tehnica in vigoare pentru liniile respective.
In afara de mecanie de ajutorul sau, urearea altor persoane pe loeo-
m ob va de cale ferata ingnsta este interzisa.
Pentru manevrarea vagoanelor pe liniile de garaj in ineinta intreprin-
derii, rnuncitorii respectivi vor fi la lucru numai dupa ce an faeut un
il13tructaj special de protectia muncii.
Caile ferate materiaJul rulant trebuie bine intretinute, iar schimbruile
de cale, semnalizarile, pa5ajele de nivel hcbuie controlat e periodic intl'e-
tinlltc normelor tehnice ale SNCFR-ului . Vagoanele deeuplate se
vor asigura cu saboti pc linie sau se vor frana.
lVlanevrarea eu ajutorul loeomotivelol', a vagoanelor a garniturilor,
se fac e sub supravegherea personalului SNCFR.
La transportul auto, eonducatorul este datol' sa con troleze starea, bema
fUl1ctionare dotarea vehiculului, precum a remorcii acestuia, conforman-
du-se Regulamentului privind cireulatia pe drumuril e publice, precum
normelol' de circulatie in incinta intreprinderilor.
Autovehiculele vor fi amenaj ate astfel incat sa corespunda asezarii 51
transportarii mater ialelor sau persoanelor, conform prescriptiilor' speciaie
r espective.
Transportlll'i mecanizate vel'ticaUi. Transporturile pe verticala se
execuUl cu ajutorul instalatiilor de ridicat : maearale, boburi, eievatoare,
drag-li ne, ascensoare de materiale sau de persoane etc.
La instalarea, exploatarea, deplasarea verificarea periodica a bune
i
funetionari a mecanismelor de ridicat se respeeta "Instruqiunile tehnicc
pentru construirea, exploatarea controlul mecanismelor de ridicat a
dispozitivelor auxiliare", c1aborate de institutia de speeialitate, aplican-
du-sc masurile de protectia muncii speeifice ficcarui utilaj.
Dersonalului medical,
poate fi salvatoare.
:ltulni electric asupra
atie electrica cu care
poate face suficient
nata a instalatiei cu
l'precauti:ire
l u, victima electrocu-
.tura obiectnl metalic
ar numai cu unelte
leizolate sepotscoa t e
la pamant, dupa care
rime (pe stalpi, scar{l,
'in caderese va aseza
paie etc.), in fel
vi-ctimei.
zurideasa-zisa moar-
Olea e po'sibil chiar b
,,-au luat toatemasu-
uni care a afectat-o) :
nut uscat, i se scoate
se de;;fac gulerul
I se sufoce. "e scoate
Iperioare de corpurile
'c 0 bunrl ventilare in
, i se Incalzesc picioa-
alzite.
II? artificiala (Silvester,
!1 etc.) se acci-
si se lidicrt membrele
pasa toracele, intr-un
.1 de expiratie. Pentru
:iale, altfel pot agrava
1 este metoda gurr'i fa
,,5. se insufle victimei
.:-a tor. Pentru aceasta,
accic1entatului se
sa se foloseasca
din matelial
e materialaplatizat
entat'ului.Salvatorulse
a$aza cu genunchli lateralfata de victima, tragemult aer in piept $i 11 sumi
in gura accidentatului, Intr-un ritm de 16-18 ori pe minut, tinanciu-se
narile comprimate intre degete. Dupa insuflare, salvatorul se indepar;: : aza
de gura accidentatului, lasand sa se produca expi ratia.
In cazul incetirii batailor inimii (stop cardiac), simultan cu respiratia
artificiala, se efectueaza masajul ext ern inimii, cu ajutorul unei aIte pel -
soa ne.Acesta constain comprimareasuccesiya. a sternuluicu palma, con; pri-
mari care trebuie.s{l alterneze cu insuflari.
Indifercnt de metoda aplicata. respiratia artificiala nu se intrerupe
nici in timpul transportalii victimei la punctul sanitar; ea trebuie cOli t i-
nuat r\. panr\. candyictimaeste in afara de pericol sau panacamlestc pr tdata
organelorsanitare.
.-\plicarea respiratiei artificiale peate dura, uneori, destul de mult
(5-6 ore, chiar pfll12. la 8 ore) nu se intrerupe dedit cand accide ' atul
recap;tUl respiratia normaLl sau cand apar semnele caracteri st ice ale
mortii reale, care poat e fi constatatrl numai de catre un medic.
in :
1. Cc illiisuri generale de prim-ajutortrelJuic acordate lIIlui accidentat)
2. Cum se acordi primul-ajutor in ca.Z de ranire)
3. CUlll se act ioDe"u za in caz de hemoragii?
'\. Ce illgrijiri imediate se acorda accidentatului in ca z de fracturi lllxatii)
5. Cum sc proceclt' azCL laacordarea primului-ajutor in caz de arsllri '
n. in cc cOllsiJ primul-ajlltor in caz de deg-eratllri)
'. Cllill se ac1.ioncaza de llrgenj1i. in caz de Iq in)
s. C, mih uri de prim-ajutor se iau in caz de intoxicatii?
9. I n cc consta. intcnentiararidai n -redt>rea inliHurarii sUirii dt> asfixie snfocare)
10. Cc Alasuri ric prim-ajutor se apliC<1 in caz dt> clectroclltare)
IL Cc masllri i:nediate se impun in cazul incetarii respir<q iei)
12. Ce metode de t: fectuare a artificiaJe
Plan: 21506/1996
Bun de bpar: 10.1V.1996
Format: 16170 x 100
(oli de tipar: 6
Tiparit Ja "S.C L'ni-rerslII S.A," sub c. '\ 98
- --
manual e"tc p ropri eta te,.L '0'
II , colac ol j nde!nln; Imuni,; pinln;
111'.
,
I
Anul
Starea manualului
i\nmel e rl eyului care in cale
A nu1
,l primit manualnl s-a
folosi t
I
la pri111ire la returnar e
I
I
I
1- i
1
I
L
.
, .
,J.
1-
.) !
, r.
-
I
I
5
I
.-
I
I
I
.
Profc-;orii tr cL,ui e s:\ con t ml eze Ilurnele el el'ulni este COlect
SC ( L .
El(:'yii Ie este d b tina t manualul nu treLJUi e S{l aca 11ici un fel
de notatii 11e pagini. ea manualele fi e cat mai ingrijit.
Srart'a manualului (la pril11ire la retumare) se va inserie folosind
tt:rmenii: !lOUrl, 1H1lli" iucrri j irfl, proa sta.
* Se llU\llal pent rn exemplard di.. rrilmit e gratuit.
.
..
IISBN 973-30-42S1-X
Lei 1 400