Cartea autobiografica a lui Jung , scrisa partial de Jung si partial redactata de Aniiela Jaffe pe baza a ceea ce Jung ii dicta.

Carl Gustav Jung (n. 26

iulie 1875, Kes il, cantonul !"urgau, #l$eia % d. 6 iunie1&61, K'snac"t, #l$eia( a fost )edic, psi"olog i psi"iatru el$eian, fondatorulpsi"ologiei analitice.

*riginal, ne ofera )e)orii originale ce nu se asea)ana ca stil cu nicio carte de a)intiri. +ntalnirea constientului cu inconstientul.,iata )ea este po$estea unei realizari de sine a inconstientului. -ri)ele capitole sunt dedicate copilariei si for)arii lui ca personalitate si ca fiinta sociala prin alegerea unei )eserii. .r)ate de acti$itatea lui ca )edic psi"iatru si descoperirile lui pe acest tara) luand contact cu cazurile a$ute, si intalnirea cu /reud al carui ele$ este. Apoi aprofundeaza inconstientul u)an, scrie despre !urn si calatoriile in lu)i diferite 0 Africa, +ndia, +talia..lti)ele capitole sunt conceptiile despre $iata de dincolo de )oarte si gandurile sale tarzii sub for)a de retrospecti$a. Creator al psi"ologiei analitice, Jung scoate 1n e$iden23 no2iunea de incon4tient colecti$ (Tipurile psihologice, 1&25(.67ac3 ar putea fi personificat, scrie el, incon4tientul ar lua tr3s3turile unei fiin2e u)ane colecti$e tr3ind la )arginea specific3rii se8elor, a tinere2ii 4i a b3tr9ne2ii, a na4terii 4i a )or2ii, 1nt3rit de o e8perien23 ne)uritoare a unui )ilion sau dou3 de ani.6 conceptele de ar"etip, ani)a 4i ani)us, u)br3, psi"e, sc3p9nd deter)in3rilor cauzale, for)eaz3 un siste) susceptibil nu nu)ai de a e8plica etiologia ne$rozelor 4i de a le $indeca, ci 4i de a proiecta lu)inile cele )ai $ii asupra cos)ogoniilor, folclorului, distribu2iei rolurilor sociale : pe scurt de a for)a el singur o antropologie. Ar"etipurile sunt, 1ntr:ade$3r, te)ele pri$ilegiate, care condenseaz3 e8perien2a u)anit32ii 4i sunt prezente 1n $ise, ca 4i 1n )ituri.
Fundamentele psihologiei analitice Presupunerea de baza in psihologia analitica este aceea ca inconstientul personal este o parte puternica a psihicului normal uman. Pentru functionarea normala este neecsara comunicarea dintre constient si inconstient. Conform psihologiei analitice visele arata idei, credinte si sentimente de care persoana nu este constienta, si materialul respectiv este exprimat ca metafora vizuala, printr-un vocabular personalizat. Psihologia analitica face de asemenea distinctia dintre incostientul personal si inconstientul colectiv. Inconstientul colectiv contine arhetipuri comune tuturor fiintelor umane. Astfel individuatia poate aduce la suprafata simboluri care nu legatura cu experienta de viata a persoanei respective. Inconstientul colectiv poate fi privit ca ADN-ul psihicului uman. n alt concept al psihologiei !ungiene este "umbra#, definita ca aspecte reprimate si suprimate ale sinelui constient. $xista tipuri constructive si distructive de umbra.

%ung identifica anima ca fiind componenta feminina inconstienta la barbat si animus ca si componenta inconstienta masculina la femeie. %ung considera ca omul trebuie sa fie adaptat in & directii ' la viata exterioara- profesie , famile, societate, exterior si apoi la cerintele vitale ale propiei sale naturi. Negli!area uneia sau alteia dintre aceste necesitati duce la boala.

Psihologia analitica priveste fiecare om drept o combinatie noua si unica de elemente psihice, iar cerecetarea trebuie sa o ia de la capat cu fiecare caz in parte. (olutii noi si o noua adapatre.

A f3cut studii de )edicin3 general3 i psi"iatrie la ;asel, a fost profesor la /acultatea de <edicin3 din ='ric" i )edic:ef la clinica psi"iatric3 uni$ersitar3 ;urg"olzli. #ste cu prec3dere interesat de psi"oterapia clinic3 i, conco)itent, de cercetarea e8peri)ental3 i teoretic3. >ntre 1&57 i 1&12 colaboreaz3 intens cu /reud, acesta a$9nd o influen3 decisi$3 asupra lui Jung. #ste atras in special de cercet3rile acestuia legate de isterie i de $ise. ?uptura cu /reud este )arcat3 de apariia lucr3rii Wandlungen und Symbole der Libido (1&12(, 1n care Jung 1ncearc3 o l3rgire a orizontului de interpretare freudian i o i)plicit3 critic3 a acestuia. Aceast3 ruptur3 1l $a duce la elaborarea unui siste) propriu de interpretare psi"analitic3, a8at pe reintroducerea culturii ca di)ensiune funda)ental3 a o)ului i pe un ansa)blu de concepte noi, deduse din e8perien a clinic3.

@i l infatiseaza pe Jung un creator, un o) care si e8plica $iata sa din e8terior spre interior, intro lu)e a ar"etipurilor gu$ernata de si)boluri si )ituri ce trebuie descifrate si interpretate prin asociere. % una dintre cele )ai tulburatoare piese )e)orialistice ale secolului % este saraca in fapte de $iata e8terioara0 sc"ita copilariei intr:o fa)ilie de pastori, o trecere in re$ista a practicii de )edic psi"iatru, intalnirea cu /reud, construirea turnului de la ;ollingen, cate$a calatorii in locuri e8otice (Africa,+ndia(. 7ar pe fundalul acestor su)are e$eni)ente e8terioare se deseneaza conturul $iguros al unei alte $ieti, de infinita bogatie. (A,iata )ea, spune Jung de la bun inceput, este po$estea unei realizari de sine a inconstientuluiB(. Aceasta Aa douaB $iata, cea launtrica, s:a e8pri)at in $ise, $iziuni, calatorii in spatii e8tra)undane, e8perienta ne)iClocita a lui 7u)nezeu % )arturisite public de Jung, alaturi de pre)onitiile sale asupra $iitorului u)anitatii si gandurile cele )ai inti)e despre religie, nu)ai in A)intiri. Di din aceleasi e8periente launtrice s:a nascut originala opera Cungiana. Considerandu:le inco)patibile cu contributia sa stiintifica, Jung nu si:a inclus A)intirile in corpusul *perelor co)plete. Di totusi aceasta carte autobiografica ra)ane cea )ai buna introducere in psi"ologia analitica Cungiana0 aici pot fi gasite originea si se)nificatia conceptelor ei funda)entale % de la Ainconstient colecti$B si Aar"etipuriB pana la Aindi$iduatie6.

Capitolele )autobiografiei* sunt ca niste raze rapide care lumineaza numai fugitiv viata exterioara a lui %ung si opera sa. In schimb, ele transmit atmosfera universului sau spiritual si trairile unui om pentru care sufletul a insemnat realitatea cea mai autentica. Adesea mi sa intamplat sa-i pun in van lui %ung intrebari in legatura cu lucrurile exterioare+ numai ca esenta spirituala a trairilor era pentru el de neuitat si demna de a fi relatata.#
in vreme ce tipurile de atitudine extravertit si introvertit diferentiaza indivizii dupa ponderea conferita obiectelor lumii exterioare (lucruri si semeni) in raport cu evenimentele launtrice. Studiul acestor vise ne ofer o serie de informaii - ca nite balize de orientare - n privina sensului pe care l va cpta viaa pacientului ntr-un an! doi! zece! sau pentru totdeauna. "deseori! un vis mare de acest #en ne urmrete nc din copilrie i numai la v rsta adult! ca prin farmec! i nele#em sensul.$

-e scurt, dup3 Jung sufletul u)an nu $ine pe lu)e tabula rasa, ci sub for)3 de creier gata structurat, A1nn3scutE, care 1nscrie 1n el istoria unei serii de str3)o4i infinit3. -e aceast3 realitate pri)ordial3, )ag)atic3, se planteaz3 personalitatea indi$idual3, printr:un proces psi"ologic de indi$idua2ie (1n contact cu )ediul, educa2ia(. +ndi$idua2ia reprezint3 o l3rgire a sferei con4tientului, dar 1n str9ns3 dependen23 de rezer$orul i)ens de e8perien23 reprezentat de incon4tient. >n linii )ari, Jung descrie trei straturi sau Atrepte ale sufletuluiE0 con4tiin2a, incon4tientul personal si incon4tientul colecti$. Con4tiin2a, prin care F arat3 el F A1n2eleg punerea 1n rela2ie a con2inuturilor psi"ice cu #ulG e8ist3 con4tiin23 1n )3sura 1n care ea este perceput3 ca atare de #u.6 -ri)iti$ii cei )ai rudi)entari abia dac3 posed3 o specie de con4tiin23 difuz3 a e8isten2ei 4i uni$ersului (Alibe usstsein(, care de fapt este o con4tiin23 de grup. >n rest, do)ne4te o egalitate psi"ic3 originar3, Ao anu)it3 nai$itate pueril3 care 1nclin3 cel )ai )ult pe o) c3tre preCudecata egalit32ii structurii psi"ologice 4i a identit32iiE (B <e)ories, 7rea)s, ?eflections6, pag.1&2 (. B @o2iunea de incon4tient este pentru )ine de natur3 e8clusi$ psi"ologic3 4i nu filosofic3, 1n sens )etafizic. +ncon4tientul este, dup3 opinia )ea, o no2iune psi"ologic3 de grani23 ce acoper3 toate con2inuturile 4i procesele psi"ice care nu sunt con4tiente, adic3 nu sunt raportate perceptibil la eu.6 ( B!ipuri psi"ologice6, pag. H75 (. +ncon4tientul personal, strat care cuprinde toate ac"izi2iile $ie2ii personale (lucruri uitate, reful3ri, percep2ii, g9nduri 4i senti)ente subli)inale(, precu) 4i o serie de acte auto)ate, gesturi, e8presii faciale e.t.c. este stratul superficial al incon4tientului, purt9nd a)prenta e8perien2ei indi$idului. >n istoria orient3rilor abisale dar 4i 1n istoria culturii, Jung 4i:a asigurat un loc i)portant prin descoperirea incon4tientului colecti$ 4i a ar"etipurilor sale. >n felul acesta, stratul incon4tientului personal, descoperit de /reud este
3

sub1ntins de un strat )ai profund, suprapersonal: incon4tientul colecti$, depozitar al e8perien2elor funda)entale ale speciei. >n ti)p ce incon4tientul personal are con2inuturi care au fost c9nd$a con4tiente, pe care deci le:a) cunoscut 1ntr:un )o)ent ti)puriu al istoriei noastre, incon4tientul colecti$ este alc3tuit din ele)ente care n:au fost niciodat3 1n con4tiin2a indi$idului. +ncon4tientul colecti$, este un strat al -sIc"e alc3tuit dintr:o serie de con2inuturi i)personale, const9nd 1n pri)ul r9nd din structura ereditar3 a creierului, reprezentat3 de Acone8iuni )itologiceE, de )oti$e 4i i)agini care se reproduc f3r3 1ncetare la to2i oa)enii, 1n afara tradi2iei sau a )igra2iei istorice. Acest strat abisal al incon4tientului cuprinde )ai )ulte structuri funda)entale sau ar"etipuri 0 persona sau ar"etipul social, care este un frag)ent din psi"icul colecti$ suprapus psi"icului indi$idual, u)bra sau partea negati$3 a oric3rei personalit32i u)ane, ani)a sau di)ensiunea fe)inin3 incon4tient3 din psi"icul fiec3rui b3rbat, ani)us, pandantul ani)ei la ni$elul psi"icului fe)inin, ar"etipul infans, aspectul precon4tient al sufletului colecti$G ar"etipul spiritului. BAr"etipul este o for)3 si)bolic3, intr9nd 1n func2iune peste tot unde nu e8ist3 1nc3 nici un concept con4tient, sau c9nd ra2iuni e8terioare sau interioare 1l fac i)posibil.6 ( B!ipuri psi"ologice6, pag. HJH (. -ersona reprezint3 un co)ple8 func2ional constituit din )oti$e de adaptare sau de co)oditate 4i care, f3r3 a se confunda cu indi$idualitatea, este o atitudine e8terioar3, caracteristic3 desigur, dar raportat3 e8clusi$ la lu)ea din afar3. Acest co)ple8 functional se refera e8clusi$ la rela2ia cu obiectele. #ste necesar s3 se disting3 rela2ia pe care indi$idul o 1ntre2ine cu subiectul 4i aceea pe care el o are cu obiectele e8terioare. .)bra, pe de alt3 parte, pare a fi un ter)en )etaforic nu nu)ai pentru incon4tientul personal, ci include 4i sfera oniric3 a indi$idului. #ste un fel de alter ego enig)atic, su)bru, un ar"etip )ai de suprafa23 totu4i, un fel de $estibul spre ad9ncurile incon4tientului colecti$, dar 4i un ele)ent antitetic al $irtu2ilor indi$idului, co)pus din reful3ri. B * cercetare )ai 1ndeaproape a tras3turilor de caracter su)bre 4i a ele)entelor de inferioritate alc3tuind u)bra arat3 c3 acestea au o natur3 e)o2ional3, respecti$ o anu)it3 autono)ie 4i sunt prin ur)are, de un tip obsedant sau % )ai bine zis % posesi$.6 (Aion. Contribu2ii la si)bolistica sinelui, pag. 21(. Ani)a 4i ani)us, care reflect3 1ntr:un fel bise8ualitatea constitu2ional3 a e)brionului, constituie constela2ii de ar"etipuri antino)ice, a c3ror e)ergen23 are loc 1n perioada pubert32ii 4i care reprezint3 figurile )itice ale p3rin2ilor. Ani)a este ar"etipul fe)inin instalat 1n te8tura incon4tientului indi$idului de se8 )asculin, pe c9nd ani)us este ar"etipul )asculin brodat pe cana$aua indi$idului de se8 fe)inin. Cu c9t este )ai puterinc3 influen2a e8ercitat3 de i)aginea p3rin2ilor, arat3 Jung, cu at9t i)aginea fiin2ei iubite $a fi substitutul
4

poziti$ sau negati$ al acestora. -rincipiul <asculin, corespunde Kogosului creator, este principiul acti$, ra2ional, care prin analizL logicL si constructi$L, esti)eazL, criticL 4i organizeazL at9t $alorile )ateriale c9t si cele spirituale. -rin $oin2L si ini2iati$L, diferen2iazL, ordoneazL si clarificL ele)entele constituti$e ale lu)ii interioare 4i e8terioare entitL2ii indi$iduale. -rincipiul /e)inin, corespunde #rosului instincti$, este principiul pasi$, ira2ional, senti)ental, sensibil. ACopilul...F spune el F, care nu are dec9t un picior 1n lu)ea con4tiin2ei, care nu este 1nc3 siluit 4i 1nregi)entat, dispune 1ntotdeauna de flerul necesar pentru a con$ersa a)ical cu Mani)alul din elNG aceast3 din ur)3 e8presie treze4te 1n spiritul nostru un dezgust profund. MAcel ani)al din noiN este totu4i c9t se poate de natural 4i nu este )ai abo)inabil dec9t ani)alele care tr3iesc 1n natura a)biant3 4i care 1ndeplinesc 1n )od fidel $oin2a Creatorului, ceea ce noi nu a) putea pretinde, 1n ceea ce ne pri$e4te. (...( Ani)alele sunt cu ade$3rat ele 1nsele. Ani)alul 4i planta sunt pentru )ine 1nse4i si)bolurile fiin2ei pioaseE ( <e)ories, 7rea)s, ?eflections, pag. 1&J (. 7ac3 ar fi fost doar un e)inent psi"iatru, Jung nu ar fi aCuns niciodat3 la o teorie a ar"etipurilor. -si"iatrul 4i psi"analistul Jung a fost dublat de un o) de o $ast3 4i di$ers3 cultur3. #8celent cunosc3tor al istoriei religiilor, Jung a de2inut ca ni)eni altul 4i do)eniile )arginale de$alorizate de cultura oficial3, cu) ar fi alc"i)ia, astrologia, 4tiin2ele oculte. !eoria ar"etipurilor a luat na4tere prin punerea 1n contact a )aterialului psi"iatric cu istoria culturii. Ar"etipul Dinelui (Delbst(, care se refer3 la totalitatea integrat3 ar)onic a poten2ialit32ilor psi"ice ale indi$idului, un ade$3rat ar"etip al ar"etipurilor, a focalizat preocup3rile lui Jung din ulti)ele decenii ale $ie2ii sale creatoare. Ca orice ar"etip, sinele se )anifest3 la ni$elul con4tientului printr:o di$ersitate de si)boluri, care reprezint3 singura for)a de e8pri)are a unor con2inuturi psi"ice incognoscibile. -iatra (lapis( alc"i)i4tilor, figurile geo)etrice de tip )andal3, folosite 1n practicile religioase orientale, dar 4i farfuriile zbur3toare, precu) 4i figuri religioase i)portante (;uda, Cristos(, sunt, dup3 Jung, si)boluri ale ar"etipului Dinelui. Kui Cristos, ca si)bol al Dinelui, eruditul el$e2ian 1i acord3 spa2ii e8tinse 1n cartea sa. -rincipalul argu)ent 1n fa$oarea afi)a2iei c3 +sus se nu)ar3 printre si)bolurile Dinelui este caracteristica sa de perfec2iune de ordin di$in. Ca no2iune e)piric3, sinele dese)neaz3 1ntreg cuprinsul feno)enelor psi"ice ale o)ului. #l e8pri)3 unitatea 4i integralitatea personalita2ii. #)piric, sinele apare 1n $ise, 1n )ituri, 1n bas)e sub c"ipul Bpersonalita2ii supraordonate6, precu) rege, erou, profet, )antuitor, sau ca si)bol al totalit32ii, precu) cerc, p3trat, cruce, e.t.c. -rin Dine se 1ntelege o di)ensiune care nu o 1nlocuie4te pe cea de #u, ci )ai degrab3 1l cuprinde ca supraconcept pe acesta.

-rin #u trebuie 1n2eles acel factor co)ple8 la care se refer3 toate con2inuturile con4tiintei.6 -rin #u 1n2eleg un co)ple8 de reprezent3ri care constituie centrul c9)pului con4tiin2ei )ele 4i care 1)i pare a poseda un grad 1nalt de continuitate 4i de identitate cu el 1nsu4i. Acesta este at9t con2inut al con4tiintei, c9t 4i condi2ie a con4tiintei, c3ci sunt con4tient de un ele)ent psi"ic anu)e doar dac3 el se raporteaz3 la co)ple8ul eului. 7eosebesc de aceea 1ntre Dine 4i #u, 1n )3sura 1n care eul nu este dec9t subiectul con4tiin2ei )ele, iar sinele, subiectul 1ntregului )eu psi"ic, deci 4i a celui incon4tient.6( B!ipuri psi"ologice6, pag. HH8(. >n 1ncercarea de a 1)p3r2i fiin2ele u)ane 1n tipuri recognoscibile, Jung se ocup3 1n principal cu psi"ologia con4tiin2eiG c9nd o persoan3 este descris3 fie ca e8tra$ertit3, fie ca intro$ertit3, aceasta 1nsea)n3 c3 atitudinea sa con4tient3 obi4nuit3 este fie una, fie cealalt3. * atitudine oscilant3 ar include 1n )od egal at9t e8tra$ersiunea c9t 4i intro$ersiunea, dar adesea se 1nt9)pl3 c3 o atitudine se dez$olt3, iar cealalt3 r3)9ne incon4tient3. @i)eni, 1ns3, nu tr3ie4te co)plet o atitudine sau alta, ci )anifest3 c9teodat3 atitudinea incon4tient3, de4i 1ntr:un )od atenuat. Criteriul diferen2ierii celor dou3 tipuri funda)entale, e8tra$ertit 4i intro$ertit, 1l constituie raportarea la obiect. >n ti)p ce pri)ul tip se raporteaz3 poziti$ la obiect pe toate planurile ( g9ndire, senti)ente, senzorialitate, intui2ie(, pri$ilegiindu:l 1n dauna di)ensiunii subiecti$e, cel de:al doilea, di)potri$3, d3 prioritate factorului subiecti$. 7e4i con4tiin2a intro$ertului percepe realitatea e8terioar3, atitudinii subiecti$e fa23 de aceasta 1i re$ine rolul deter)inant 1n constituirea )oti$a2iei 4i co)porta)entului. #8tra$ersia 1nsea)n3 orientarea 1n afar3 a libidoului. Cine$a care se afl3 1ntr: o stare e8tra$ertit3 g9nde4te, si)te, ac2ioneaz3 1n raport de obiect, 4i anu)e 1ntr:un )od direct 4i li)pede perceptibil, 1n a4a fel 1nc9t nu poate e8ista nici o 1ndoial3 1n leg3tur3 cu atitudinea sa poziti$3 fa23 de obiect. De poate $orbi de o e8tra$ersie acti$3, atunci c9nd ea este inten2ionat3 de subiect, 4i de o e8tra$ersie pasi$3, atunci c9nd obiectul se i)pune cu for2a, adic3 atrage interesul subiectului. (B!ipuri psi"ologice6, pag. HH8(. #8tra$erti2ii tind s3 fie at9t opti)i4ti c9t 4i entuzia4ti, de4i entuzias)ul lor nu dureaz3 prea )ult. Acela4i lucru este ade$3rat despre rela2iile lor cu ceilal2i oa)eni, care se fac 4i se desfac la fel de u4or 4i de repede. Dl3biciunea e8tra$erti2ilor const3 1n tendin2a c3tre superficialitate 4i 1n trebuin2a de a face bun3 i)presieG ni)ic nu:i bucur3 )ai )ult dec9t audien2a la public. @u le place singur3tatea, cred c3 reflec2ia este )orbid3, iar lucrul acesta, laolalt3 cu lipsa de autocritic3, 1i face )ai atracti$i pentru str3ini dec9t pentru fa)ilia lor sau pentru anturaCul i)ediat, unde ei pot fi $3zu2i f3r3 )asc3. 7eoarece sunt bine adapta2i la societate, de obicei accept3 )ora$urile 4i con$ingerile )o)entului, tinz9nd astfel s3 fie oarecu) con$en2ionali 1n ra2iona)entele lorG
6

dar sunt, cu toate acestea, oa)enii cei )ai utili 4i absolut necesari pentru orice $ia23 1n co)un. +ntro$erti2ii, pe de alt3 parte, nu iubesc societatea 4i se si)t sting"eri 4i pierdu2i 1n )arile adun3ri. #i sunt i)presionabili 4i le este tea)3 s3 nu par3 ridicoli, adesea p3r9nd incapabili s3 1n$e2e cu) s3 se co)porte 1n situa2ii sociale0 sunt ne1nde)9natici sau sunt prea sinceri, ori scrupulo4i 4i de o ridicol3 polite2e. !ind s3 fie "iper:con4tiincio4i, pesi)i4ti 4i critici, p3str9ndu:4i 1ntotdeauna pentru ei 1n4i4i cele )ai bune calit32i, a4a 1nc9t, fire4te, sunt lesne r3u 1n2ele4i. 1ntruc9t 14i pot de)onstra darurile nu)ai 1n anturaCe pline de si)patie, au )ai pu2in succes dec9t colegii lor e8tra$erti2iG cu toate acestea, deoarece nu:4i c"eltuiesc energia 1ncerc9nd s3:i i)presioneze pe ceilal2i sau risipind:o 1n acti$it32i sociale, ei adesea posed3 cuno4tin2e ie4ite din co)un sau dez$olt3 $reun talent care dep34e4te standardele. +ntro$erti2ii se si)t la largul lor 1n singur3tate sau 1n grupuri )ici 4i fa)iliareG prefer3 propriile lor g9nduri con$ersa2iei 4i c3r2ilor, precu) 4i ocupa2iile lini4tite unei acti$it32i zgo)otoase. -ropria lor Cudecat3 este )ai i)portant3 pentru d9n4ii dec9t opinia general acceptat3G unui intro$ertit 1i $a repugna lectura unei c3r2i populare 4i $a deprecia orice este acla)at de )ul2i)e. Aceast3 independen23 de Cudecat3 4i lips3 de con$en2ionalitate pot fi $aloroase dac3 sunt corect 1n2elese 4i utilizateG 1n pofida lipsei lor de far)ec social, intro$erti2ii 14i fac adesea prieteni loiali 4i plini de 1n2elegere. +ntro$ersia este 1ndreptarea c3tre interior a libidoului. -rin acesta se e8pri)3 o rela2ie negati$3 a subiectului cu obiectul. +ntereseul nu se 1ndreapt3 c3tre obiect, ci se retrage de la acesta 4i re$ine la subiect. Cine are o atitudine intro$ertit3 g9nde4te, si)te 4i ac2ioneaz3 1ntr:un )od care las3 li)pede s3 se $ad3 c3 subiectul este 1n pri)ul r9nd cel care )oti$eaz3, 1n $re)e ce obiectului 1i re$ine cel )ult o $aloare secundar3. +ntro$ersia poate s3 aib3 un caracter )ai )ult intelectual sau )ai )ult afecti$, tot astfel ea poate fi caracterizat3 de intui2ie sau de senza2ie. +ntro$ersia este acti$3, atunci c9nd subiectul $rea s3 se 1nc"id3, 1ntr:o anu)e )3sur3 fa23 de obiect 4i este pasi$3, atunci c9nd subiectul nu este 1n stare sa readuc3 la obiect libidoul care se scurge din el. Constatarea e8isten2ei intro$ersiei 4i a e8tra$ersiei a per)is )ai 1nt1i s3 se disting3 1ntre dou3 grupuri )ari de indi$idualit32i psi"ologice. 7ar aceast3 1)p3r2ire este at1t de superficial3 4i de general3, 1nc9t ea nu 1ng3duie dec1t diferen2ieri la fel de generale. * cercetare a)3nun2it3 a psi"ologiilor indi$iduale care cad 1ntr:o grup3 sau 1n alta arat3 de 1ndat3 c3 e8ist3 diferen2e )ari 1ntre indi$izii ce apar2in aceleia4i grupe.( B!i