Cursul nr. 9 07.05.

2012
Administratia centrala de specialitate

Capitolul V al titlului III din Constitutie poarta denumirea administratia publica si in cuprinsul sau, se regasesc implementate, in prima sectiune administratia publica centrala de specialitate, iar in sectiunea a doua, administratia publica locala. Insasi denumirea releva faptul ca, in categoria acestor autoritati publice se includ acele organe ale administratiei publice care, din punct de vedere al competentei lor teritoriale sunt plasate la nivel national, central, ceea ce face ca ele sa exercite atributii la nivelul intregii tari. Iceea ce priveste competenta lor materiala, acesta vizeaza un domeniu determinat al administratiei publice, ceea ce face ca ea sa aiba caracter special sau de specialitate. Reglementarea acestui tip de administratie o regasim in Constitutie, sectiunea I, capitolul V, titlul III si in legea nr. 90/2001, care vizeaza in egala masura, organizarea si functionarea uvernului, dar si a ministerelor, capitolul II al legii fiind consacrat ministerelor. !in punct de vedere al statutului juridic al autoritatilor ce o compun, administrata publica centrala de specialitate este formata din doua mari categorii" Autoritati centrale subordonate, plasate intr#un raport de subordonare $uridica, fie fata de uvern, fie fata de ministere Autoritati centrale cu statut autonom, care nu se afla in raport de subordonare, in sens $uridic fata de o alta autoritate publica, acest lucru neexcluzand insa exercitarea anumitor forme de control din partea altor autoritati publice % &arlamentul Administratia centrala de specialitate subordonata cuprinde" Ministerele % organe de specialitate ale administratiei centrale, care se pot organiza si pot functiona numai in subordinea uvernului si care realizeaza politica guvernamentala in adnumite domenii de activitate' atat numarul ministerelor, cat si obiectul de activitate al acestora se aproba de catre &arlament prin acordarea votului de incredere asupra programului de guvernare si a intregii liste a uvernului la investitura' primul ministru poate sa ceara &arlamentului sa modifice structura uvernului prin infiintarea, desfiintarea sau comasarea unor ministere, caz in care potrivit articolului (), alin. *+, din Constitutie si prevederilor legii organice, se acorda un nou vot de investitura Alte organe centrale de specialitate subordonate, care se pot infiinta fie in subordinea uvernului, altele decat ministerele, fie in subordinea ministerelor' Constitutia impune doua conditii % legea sa le recunoasca o asemenea competenta, iar legea organica recunoaste atat pentru uvern, cat si pentru ministere dreptul de a infiinta organe de specialitate in subordinea lor si sa existe avizul Curtii de Conturi -dministratia centrala de specialitate autonoma se pot infiinta numai prin lege organica, la baza acestora aflandu#se &arlamentul, prin propunerile pe care le inainteaza, care de altfel exercita si o forma de control asupra activitatii pe care o desfasoara. .u este insa vorba despre o

subordonare in sens $uridic, care implica prerogativele unui organ supraordonat asupra celui subordonat lui, de a#i organiza activitatea, de a#i numi conducatorii, de a#i aplica sanctiuni, de a#i anula acte. Insasi Constitutia prevede unele astfel de organe centrale autonome" cum ar fi" C/0, C/-1, Curtea de Conturi % organ autonom sub control parlamentar, cu statut distinct, care nu o plaseaza in sfera administratiei guvernamentale. Actele autoritatilor publice centrale de specialitate Constitutia nu contine reglementari cu privire la actele acestor autoritati, ele fiind de regula prevazute in actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea fiecarei autoritati publice centrale de specialitate % legile organice, in cazul organelor autonome si legi sau dupa caz, hotarari de Guvern, in cazul ministerelor si a celorlalte autoritati publice de specialitate subordonate lor sau uvernului. !enumirea acestor acte este diferita, putand fi vorba despre ordine, instructiuni, norme metodologice, precizari, care pot avea, unele caracter normativ *esentialmente normativ % instructiuni, norme de aplicare a legii, precizari,, iar altele caracter individual. In legislatia de te2nica legislativa se regaseste legea nr. 23/2001. pot exista si ordine comune, acte administrative comune, care sunt emise de doua sau mai multe organe centrale de specialitate prin care se reglementeaza raporturi $uridice ce intra in competenta lor comuna. Exemplu: punerea in aplicare a deciziei privind restituirea salariului si a pensiei implica atat 0inisterul 4inantelor, cat si 0inisterul 0uncii si &rotectiei /ociale, -gentia .ationala a 4unctionarilor &ublici pentru functionari, Casa .ationala de &ensii pentru pensionari si este de presupus adoptarea unor acte in comun pentru realizarea acestor obiective. Administratia publica locala

5 deosebire esentiala intre un stat de drept si un stat organizat pe sistem totalitar consta in faptul ca administratia publica nu mai este in integralitatea ei statala, etatizata, ca pe langa administratia de stat, formata din administratia locala si unele autoritati plasate in teritoriu % serviciile deconcentrate, prefectul regasim si administratia publica autonoma, locala, formata din autoritati ale administratiei publice, alese din vot de catre cetatenii cu drept de vot din unitatile administrativ % teritoriale. 6a este reglementata in sectiunea a II % a, titlul III, capitolul V din Constitutie, iar articolul 7+, alin. *+,, lit. o,, trimite la o lege organica privind organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala, care este in prezent legea nr. 21)/2001. !esi prin titlul ei, ea este denumita a fi Legea administratiei publice locale, obiectul sau de reglementare prevazut de art. 1, alin. *1, al legii este format in egala masura de" regimul general al autonomiei locale si organizarea si unctionarea administratiei publice locale. !pdv al organizarii sale teritoriale, 8omania face parte din categoria statelor care au un nivel de baza reprezentat de comuna si oras *in conditiile legii, putandu#se admite ca unele orase sa devina municipii, si un nivel intermediar reprezentat de $udet. In 6uropa si in lume exista state care au mai doua sau mai multe unitati administrative de nivel intermediar, cum ar fi 4ranta, care are atat nivelul departamentului, cat si al regiunii. -utoritatile administratiei publice locale se constituie la nivelul acestor unitati administrativ teritoriale, insa Constitutia prin art. 121, alin. *+, admite

posibilitatea constituirii lor si in subdiviziunile administrativ % teritoriale ale municipiilor % sectoarele municipiului 9ucuresti. !rincipiile de organizare si unctionare a administratiei publice locale sunt reglementate" in Constitutie % art. 120, intitulat &rincipii de baza" principii de drept constitutional si in legea organica nr. 21) care reglementeaza pe de o parte pe cele prevazute in Constitutie, dezvoltandu#le regimul $uridic, carora le adauga alte principii, precum si in legea cadru nr. 19)/200: a descentralizarii. Principii constitutionale: In forma initiala, Constitutia facea referire doar la principiul autonomiei locale si al descentralizarii serviciilor publice. &rin legea de revizuire din 200+, au fost adoptate principiul descentralizarii serviciilor publice si printr#un nou alineat, cel al recunoasterii pentru cetatenii apartinand unei minoritati nationale cu o pondere semnificativa intr#o unitate administrativ % teritoriala a dreptului de a#si folosi limba natala in relatia cu administratia locala si serviciilor deconcentrate. -utonomia locala reprezinta un drept si o capacitate efectiva cu care sunt investite autoritatile administratiei publice locale de a solutiona si gestiona in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice in conditiile legii. !efinitia este sensibil apropiata de cea consacrata de Carta 6uropeana a -utonomiei ;ocale, care a fost ratificata si de 8omania. -plicarea acestui principiu ca si a tuturor celorlalte ce guverneaza administratia publica locala, trebuie sa se faca in asa fel incat sa nu aduca atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al 8omaniei. ;egea precizeaza, de altfel, ca autonomia locala are trei trasaturi caracteristice esentiale" Caracterul administrativ Caracterul financiar Caracterul legal &oate fi exercitata numai pe baza si in limitele prevazute de lege. 6a confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul de a avea initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice. 6a nu poate sa afecteze dreptul de a recurge la consultarea prin referedum sau prin orice alta forma a cetatenilor atunci cand se iau decizii esentiale pentru colectivitate. Insasi legea prevede anumite situatii in care consultarea este obligatorie, cum ar fi dizolvarea organelor colegiale % Consiliul ;ocal sau <udetean, destituirea organelor unipersonale % primarul, presedintele Consiliului <udetean sau luarea unor masuri de reorganizare administrativa. "econcentrarea si descentralizarea serviciilor publice" Intre ele exista si elemente comune, dar si elemente care le deosebesc. -tat descentralizarea, cat si deconcentrarea isi propun sa realizeze o coborare, un transfer de atributii de la nivelul administratiei centrale catre structurile aflate in teritoriu. !iferenta consta in faptul ca, in cazul deconcentrarii, avem de#a face cu o redistribuire de atributii administrative si financiare de catre administratia centrala, care este o administratie statala catre propriile structuri de specialitate din teritoriu, respectiv catre administratia statala din teritoriu. -cestea se afla in raporturi de subordonare fata de administratia centrala, astfel incat se transfera un transfer de la un organ de stat

catre alt organ de stat, primul plasat la centru, celalalt in teritoriu. !in aceasta perspectiva, deconcentrarea este o varianta a centralizarii. !escentralizarea reprezinta un transfer de atributii administrative si financiare, de la nivelul administratiei publice centrale catre nivelul administratiei publice locale sau catre sistemul privat, de aceea, acest principiu este legat de autonomia locala, fiind o varianta a acesteia. Recunoasterea, potrivit art. 120, alin. *2, din Constitutie a dreptului minoritatilor nationale de a#si olosi limba natala, drept pe care Constitutia il limiteaza a se exercita in scris si oral numai cu serviciile publice deconcentrate si autoritatile publice locale. ;egea impune insa existenta unei ponderi semnificative, care este de 20= potrivit legii organice, iar in cadrul organelor deliberative, atunci cand numarul de consilieri a unei minoritati reprezinta o cincime, acestia au dreptul la utilizarea la lucrarile consiliului a limbii natale, cu asigurarea traducerii in limba romana si a inc2eierii tuturor actelor in limba oficiala a statului. 5 asemenea obigatie exista si pana la revizuirea Constitutiei, cuprinsa in legea nr. 21)/2001 si c2iar in legile anterioare, actuala lege organica consfintind constitutional o solutie care inainte nu era cunoscuta la acest nivel. !rincipiul eligibilitatii vizeaza modul de alegere al organelor administratiei locale, care, in prezent pentru primarii, C;, C<, presedintele C< se realizeaza prin vot universal, egal, direct si liber exprimat. In cazul organelor unipersonale, prin scrutin uninominal sau pe lista. !rincipiul consultarii se realizeaza prin referedum sau alte modalitati prevazute de lege, consultarea fiind modalitatea directa de exercitare a suveranitatii, iar organele reprezentative, fiind modalitatea indirecta de exercitare a acesteia.