UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA: STIINTE ECONOMICE SECTIA: MANAGEMENT ID AN II

Management financiar
ndrumator: Student:

BRAOV

CUPRINS
CAPITOUL 1 DEFINIREA CONCEPTELOR............................................................ .................3 1.1. Riscul si incertitudinea.................................................................................... 7 1.2 Teoria Riscului..................................................................................................8 1.3. Noiuni generale despre incertitudine.............................................................13 CAPITOLUL 2 RISCUL SI INCERTITUDINEA SPECIFICA UNIUNII EUROPENE..............14 CAPITOLUL 3 RISC SI INCERTITUDINE IN ECONOMIA ROMNEASCA.........................15 CAPITOLUL 4 CONCLUZII.........................................................................................................17 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................19

DECIZII FINANCIARE IN CONDIII DE RISC SI INCERTITUDINE

CAPITOUL 1 DEFINIREA CONCEPTELOR
Dicionarul complet al economiei de piaa definete riscul drept un eveniment viitor si probabil, a crui producere ar putea provoca anumite pierderi. El poate fi previzibil atunci cnd factorii care ar aduce pierderi pot fi prevzui cu anticipaie si imprevizibil atunci cnd este determinat de situaii fortuite1. Dicionarul limbii romne definete riscul ca posibilitate de a ajunge n primejdie, de a avea de nfruntat un necaz sau de a suporta o paguba2. Riscul apare, conform acestei concepii, sub forma unui pericol pe care omul ncearc sa-l previn sau mcar sa-i atenueze efectele nedorite. O alta definiie pe care o gsim, definesc riscul ca fiind: posibilitatea sau ansa producerii unui eveniment care poate cauza pierderi sau care, aprnd pe neateptate, ne poate pune in situaii neprevzute. O mare parte din deciziile luate de manageri, sunt decizii in condiii de risc, chiar daca se refera la modificarea tehnologiei folosite ori la schimbarea preului sau la intrarea/ieirea pe de pe o anumita piaa. Din aceste motive, ale perspectivei manageriale, este utila cunoaterea surselor majore de risc3 In general orice decizie economica presupune un anumit grad de risc. Managerul trebuie sa nvee sa-si asume riscul deciziilor sale si sa l administreze n folosul lui. Pentru a se nelege mai bine noiunea de risc, este necesara realizarea unei distincii clare ntre risc si incertitudine. Riscul se refera la situaiile n care se pot identifica probabiliti obiective pentru rezultatele posibile. Cu alte cuvinte el poate fi cuantificat. Incertitudinea se refera n schimb la situaiile sau evenimentele despre care nu exista informaii suficiente pentru a identifica probabilitile obiective. Prin urmare, atunci cnd informaiile necesare nelegerii si anticiprii evoluiilor, schimbrilor ce pot avea loc ntr-un anumit context sunt fie insuficiente, fie indisponibile, situaia este

1 2

Busa Georgeta ,1994 Vasile Breban, 1980 3 Personal, online Wikipedia

catalogata ca fiind una incerta. Elementul de baza care face distincia intre risc si incertitudine este probabilitatea. Probabilitatea se refera la posibilitatea ca un anumit eveniment sa se produc n condiii bine determinate. Lund in calcul probabilitatea putem evidenia 3 categorii de situaii: - certitudinea absoluta - incertitudinea - riscul Certitudinea absoluta se definete ca fiind situaia decizionala n care evoluia viitoarelor evenimente, consecinele unei decizii, pot fi prevzute cu exactitate, neexistnd evenimente neateptate sau erori. Daca ar exista certitudinea absoluta, fiecare decident ar dispune nelimitat de informaii complete si s-ar putea realiza o lista completa a evenimentelor viitoare si ale consecinelor adoptrii unei decizii. La polul opus al certitudinii se afla incertitudinea. Marele dezavantaj al incertitudinii este acela ca la un nivel ridicat al ei indivizii nu mai sunt capabili sa aleag, din moment ce orice alegere duce la rezultate aleatorii imposibil de prevzut. Prin urmare este necesara reducerea incertitudinii cnd atinge niveluri prea mari. Gradul de incertitudine este dat de numrul factorilor care pot afecta cursul unei aciuni si de frecventa si amplitudinea schimbrilor aferente lor. De asemenea este influenat de nivelul cunoaterii pe care l poseda firma sau individul n domeniul n care acioneaz. Un nivel al cunoaterii mai ridicat permite o apreciere mai corecta a factorilor care acioneaz si duce la scderea posibilitii unor predicii eronate. Riscul se afla situat ntre certitudine si incertitudine. El este un fenomen care provine din circumstane pentru care decidentul este n msura sa identifice evenimente posibile, si chiar probabilitatea materializrii acestora, fr a fi nsa n msura sa precizeze cu exactitate care dintre aceste evenimente se va produce efectiv 4. Se poate spune deci ca riscul provine din imposibilitatea de a aprecia cu o anumita acuratee care este evenimentul posibil, identificat ca atare de decident, care se va materializa efectiv si va determina un anumit nivel al riscului. Chiar daca probabilitatea estimata pentru materializarea efectiva a unui anumit factor generator de risc este ridicata, decidentul nu poate fi sigur daca acel eveniment este cel care se va produce cu certitudine si nu un altul; este posibil chiar sa se produc un fenomen a crui probabilitate era apreciata la un nivel redus sau chiar unui eveniment neprevzut. Chiar daca probabilitatea estimata pentru materializarea efectiva a unui anumit factor generator de risc este ridicata, decidentul nu poate fi sigur daca acel eveniment este cel care se va produce cu certitudine si nu altul. Riscului i este asociata o distribuie obiectiva de probabilitate msurata ca numr de apariii al unui rezultat determinat n urma unui numr mare de observaii. Aceasta distribuie este considerate valabila pentru
4

Stana Elena-Silvia, 2003

aciunile care se desfoar n condiii identice cu altele care deja au avut loc si a cror rezultate au fost cuantificate prin metode statistice.5 Fundamentele teoriilor decizionale clasice, bazate pe presupoziia certitudinii, sunt din ce in ce mai puternic erodate de situaiile reale care nu corespund cerinelor de cunoatere completa si corecta a tuturor condiiilor si efectelor producerii unui eveniment. Ca o consecina directa a acestui fapt, in teoria moderna a deciziei nu se mai opereaz cu certitudini absolute, cu estimri precise ale evoluiei unui anumit element sau fenomen, ci decidenii recurg tot mai des la estimri probabile, incerte, la noiuni ca risc si incertitudine6. Cele mai multe decizii se iau in condiii de risc si/sau incertitudine, incompleta cunoatere a uneia sau mai multor variabile' fiind o constanta a activitii economice si o cauza care explica intr-o msura mai mica sau mai mare diferenele intre rentabilitatea diverselor proiecte de afaceri. Riscul este privit ca un fenomen care provine din circumstane pentru care decidentul este in msura sa identifice evoluii / evenimente posibile si chiar probabilitatea producerii (materializrii) acestora, fr a fi ns in msur sa precizeze cu exactitate care dintre aceste evenimente se va produce electiv7. Ca si n multe alte domenii, conceptul de risc n economie este folosit pentru a descrie situaii sau evenimente cu rezultate sau consecine incerte. n general, o clasificare larg acceptata mparte astfel sursele de risc la care sunt expuse firmele: a) riscul economic general b) riscul inflaiei sau deflaiei c) riscul de firma si riscul financiar d) riscul internaional a) Riscul economic general se refera la posibilitatea ca activitatea firmei sa fie influenata de starea generala a economiei (criza, stagnare, avnt), ori de deciziile guvernamentale referitoare la fiscalitate sau la investiii. Incertitudinea economica generala este o sursa majora de risc pentru indivizi si pentru mediul de afaceri. b) Riscul inflaiei si deflaiei: Inflaia este si ea o sursa majora de risc sau chiar incertitudine pentru indivizi si pentru firme. Pentru indivizi, ea duce la creterea incertitudinii privind att veniturile ct si cheltuielile; pentru firme inflaia duce la creterea riscului n ceea ce privete politica preurilor si a costurilor resurselor. Efectul ei nu este uniform, ea nu afecteaz la fel toate firmele, nici pe ansamblul economiei, nici mcar pe cele din aceeai ramura.

5 6

P. Conso, 'La gestion financiere de l'entreprise', Ed. Dunod, Paris, 1985 Gh. Negoescu, 'Risc si incertitudine in economia contemporana', Ed. Alter-Ego Cristian, Galati, 1995 7 C. Munteanu, profesor univ. dr. ASE Bucuresti Note de curs (Investitii internationale), Facultatea de Relatii Economice Internationale, Bucuresti, 1998

Deflaia poate furniza si ea surprize neplcute celor care au prevzut un nivel ridicat al preturilor. Daca o firma a mizat pe faptul ca, pe viitor, tendina generala este de cretere a preurilor (inflaie), iar pe ansamblu, preurile vor avea, de fapt, o tendina descresctoare (deflaie) atunci firma respectiva va avea de pierdut daca va stabili un pre de vnzare mult peste media pieei. c) Riscul de firma si riscul financiar: firmele iau contact cu riscul si incertitudinea prin aspecte legate de promovarea produselor, att ca pre ct si ca volum, precum si prin costul exploatrii. Riscul de firma se refera att la gradul de dezvoltare al tehnologiei folosite de ctre firma ct si la nivelul si intensitatea concurentei existente n domeniul n care activeaz firma. Acest risc este legat de natura domeniului (a ramurii) n care acioneaz firma si este unul din riscurile fundamentale ce pot influenta activitatea firmei. Riscul financiar apare n funcie de tipul de titluri de valoare emise de firma. Daca o firma emite obligaiuni, ea este mai puin riscanta din punct de vedere al investitorului dect una care emite aciuni, dei din prisma firmei situaia este exact inversa, pentru ca acionarul este solidar cu firma si la ctig si la pierdere, pe cnd deintorul de obligaiuni are dreptul de a fi recompensat indiferent de rezultatele obinute de firma, neavnd nsa dreptul de veto n privina controlului asupra firmei. d) Riscul internaional se refera la posibilitatea modificrii raportului de schimb ntre diferite monede ca si la posibilitatea apariiei unor perturbaii majore n diferite zone ale lumii (greve, conflicte armate, naionalizri, etc.). Aceste modificri ale contextului internaional pot afecta direct firmele implicate n afaceri n zonele afectate sau, indirect, prin creterea nivelului ratei dobnzii pe piaa internaionala de capital ori prin modificarea tendinei cursului bursier pentru anumite materii prime de baza pentru activitatea firmei8. Din punct de vedere probabilistic riscul poate nsemna si variabilitatea profitului fata de media profitabilitii din ultimii ani. Incertitudinea asociata cu un impact ridicat reprezint o necunoscuta mai mare dect riscul asociat aceluiai eveniment. Cu toate acestea, n practica, utilitatea este relativ redusa, nu este una de substana, depinznd de gradul de informare asupra evenimentelor viitoare, dar si de credibilitatea informaiilor despre evenimentele n cauza. Incertitudinile spre deosebire de riscuri nu sunt asigurabile, dat fiind faptul ca nu este posibil sa se stabileasc nivelul primei de asigurare, riscurile, n schimb, pot sa fie asigurabile pentru ca sunt calculabile. Este nsa necesar a se asigura ca aciunea programata nu va eua datorita apariiei unor erori n modul de previzionare a evoluiei ulterioare. Aceste erori apar ca urmare a unei cuantificri greite a riscului datorita unor informaii insuficiente. Exista un numr mare de definiii ale riscului prin care se ncearc gsirea de noi valente si semnificaii ale acestuia asupra activitii investiionale:
8

Silvia SUMEDREA, MANAGEMENT FINANCIAR; Curs pentru Invmnt la Distan

 riscul reprezint variabilitatea rezultatului posibil in funcie de un eveniment nesigur, incert9; riscul este incertitudinea cu privire la o pierdere10; riscul poate fi definit ca posibilitatea ca pierderile sa fie mai mari dect se ateapt11; riscul reprezint incertitudinea cu privire la producerea unei pagube12; riscul este acea situaie in care exista posibilitatea unei devieri potrivnice a rezultatului sperat13. Analiznd toate aceste definiii se pot observa anumite caracteristici comune, anumite criterii de definire a riscului. In primul rnd se poate spune ca riscul deriva din incertitudine: adoptarea deciziei are loc in prezent, iar punerea in practica si rezultatele generate se vor produce in viitor; incertitudinea provine din necunoaterea cu privire la care eveniment din cele identificate se va produce si la ce moment, care vor fi efectele reale si amplitudinea ale producerii acestuia. In al doilea rnd, riscul implica ideea de pierdere poteniala (de orice tip), generat de o evoluie a unui factor in sens contrar ateptrilor decidentului. Informaia este primordiala n cuantificarea riscului economic. n timp ce certitudinea este expresia producerii cu precizie a evenimentelor respective, n orizontul de timp anticipat, incertitudinea este o form probabil de producere a unor fenomene sau procese.

1.1 Riscul si incertitudinea

Relaia dintre risc si incertitudine nu este o relaie simpla, ci una complexa. Spre deosebire de risc, incertitudinea este descrisa ca situaia in care decidentul nu poate identifica toate sau chiar nici unul dintre evenimentele posibile a se produce si cu att mai puin de a putea estima probabilitatea producerii lor, avnd semnificaia matematica de variabila incomplet definita. Incertitudinea presupune anticiparea foarte vaga a unor elemente astfel nct nu se poate face nici o previziune cu privire la ceea ce se va ntmpla; in definirea incertitudinii un singur lucru este cert: 'nimic nu este sigur sau previzibil'. O situaie este incerta atunci cnd decizia trebuie luata dar nu se cunosc suficient sau deloc evoluia ulterioara a evenimentelor precum si probabilitile aferente. (Spre ex., o astfel de situaie este frecvent ntlnita in cazul tarilor in curs de dezvoltare, in care instituii politice sau economice sunt schimbate in mod frecvent si sunt greu de prevzut). In ceea ce privete noiunea de risc, se pot face anumite anticipri ale evenimentelor ce se pot produce si ale probabilitii asociate producerii lor. Profitul

Dorfman, 'Introduction to Risk Management and Insurance' Green Tieschman, 'Risk and Insurance, 7th edition 11 Mehr Hedges, Risk Management. Concepts and Applications' 12 Rejda, 'Principles of Risk Management, and Insurance' 13 Vaughn, Fundamentals of Risk and Insurance
10

potenial urmrit a fi realizat in urma unei investiii trebuie sa fie proporional cu riscul asumat. Incertitudinea are doua componente: o componenta obiectiva incertitudinea obiectiva (identificata nu de puine ori cu noiunea de risc), - si o componenta subiectiva incertitudinea subiectiva14.

1.2 Teoria Riscului

Teoria clasica definete riscul ca o probabilitate matematic de pierderi care pot aprea n cazul primirii unei decizii incorecte. n acest caz riscul apare ca o daun, pagub care este consecina unei decizii greite. Teoria neoclasica definete riscul : Antreprenorul activnd n condiii de incertitudine primete un profit care este o variabil neconstant i ncheind contractul trebuie s se conduc de dou criterii: a) Mrimea venitului preconizat b) Mrimea abaterilor posibile de la venitul preconizat. a) In toate definiiile noiunea de risc are conotaii negative, referindu-se la ansa sau posibilitatea apariiei n viitor a unui eveniment nedorit, cu impact negativ asupra unei persoane, a unei organizaii sau asupra ntregii societi. Vom spune totui c asumarea riscurilor nu este n mod automat un lucru ru, dup cum nici evitarea riscurilor nu este neaprat o dovad de nelepciune. Cunoscutul specialist n management Peter Drucker scria undeva: Oamenii care nu-i asum riscuri fac n general cam dou mari greeli pe an. Oamenii care i asum riscuri fac cam dou mari greeli pe an. Inaciunea poate prezenta aadar aceleai riscuri ca aciunea (uneori chiar mai mari). b) Noiunea de risc este strns legat de probabilitatea de apariie a evenimentelor cu consecine nefavorabile. Acolo unde exist riscul, consecinele unei aciuni nu pot fi determinate cu precizie. Expunerea la risc este creat ori de cte ori o aciune poate da natere la o pierdere sau la un ctig care nu pot fi cunoscute dinainte. n cele ce urmeaz vom lua n considerare dou definiii ale riscului, provenind din dou domenii de activitate diferite i reflectnd dou concepii diferite asupra acestei noiuni. Potrivit primei definiii, riscul este abaterea pierderii reale de la cea prognozat. Aceast definiie este specific domeniului asigurrilor, unde se lucreaz n general cu acele riscuri care implic doar probabilitatea unei pierderi, fr nici o posibilitate de ctig.

14

Prof. univ. dr. C. Munteanu, Note de curs (Investitii internationale), Facultatea de Relatii Economice Internationale, Bucuresti, 1998
8

n economia de pia, riscurile apar sub trei forme principale: 1) Riscurile determinate de incertitudini n condiiile de pia concurenial, care l pun pe ntreprinztor n situaia de a nu putea fi pe deplin convins c produsul su se va vinde. Chiar i atunci cnd cererea este extrem de probabil, ea nu este niciodat sigur; gusturile publicului i moda sunt imprevizibile, iar cererea pentru numeroase bunuri de pia, referitoare la mrimea i structura populaie, nivelul i distribuia veniturilor, gusturilor i cerinele oamenilor etc., determin existena unor riscuri dificil de prevzut, controlat, estimat i asigurat. Pentru a diminua acest gen de riscuri, este necesar o bun cercetare a pieei, care s anticipeze ct mai realist cererea i s-l informeze pe ntreprinztor n legtur cu numeroasele influene care acioneaz pe pia; 2) Riscuri determinate de incertitudini datorate schimbrilor n tehnologiile de producie i n modul de manifestare a produselor rivale, cunoscute i ca riscuri de nvechire. Acestea poart cu ele efectele imprevizibile ale uzurii morale, apariiei de materiale noi, proiecte i sisteme de producie etc. Prin apariia spontan a tehnicilor noi, care mbogesc metodele de producie a noilor materiale cu mare rezisten la rupere, la cldur, cu proprieti adezive mai bune etc., se pun bazele multor incertitudini, neliniti cu privire la sigurana afacerilor deja ncepute, a locurilor de munc, a poziiei obinute pe o anumit pia etc.; 3) Riscuri determinate de incertitudini politice, financiare i juridice. Acestea pun n pericol o serie de contracte de afaceri ca urmare a izbucnirii rzboaielor, a declarrii legale a unor produse i servicii, a neacordrii permisiunii de a importa capital sau de a cumpra valut strin, a unor manifestri de dezordine social sau greve etc. Aceste riscuri sunt rezultatul unor schimbri care pot s apar n condiiile de pia, n procesele de producie sau n instituia politic a unei ri etc. Ele nu pot fi prevzute i controlate, estimate i asigurate, constituind o surs potenial de profit. Compensaia pentru suportarea acestor riscuri o constituie de fapt profitul. De aici rezult i teza c la risc mare profit mare, la risc mic profit mic, cine nu risc nu ctig. Spre deosebire de rent, dobnd i salariu, profitul, n condiiile de recompens pentru anumite riscuri, nu are nici o bat contractual stabil. Economia, form real a aciunii umane de aceea, profitul este considerat un venit nesigur, ce depinde de gradul de succes al estimrii prealabile a cererii, de norocul ntreprinztorului de a nu ntlni concurena, tulburri sociale, instabiliti politice, restricii juridice sau financiare etc. Gradul de incertitudine difer de la un sector la altul de activitate economic, iar n cadrul fiecruia, riscul su este mult mai mare. Pe baza acestor elemente, putem s concluzionm c asumarea riscului are o raionalitate economic. De aceea, rsplata pentru risc este rsplata pentru curaj, aciune, competen i spiritul ntreprinztor. n raport cu fazele ciclului economic, riscul este i expresia faptului c modificarea cererii sau a ofertei unui bun economic poate fi mai mult sau mai puin imprevizibil, astfel c, n perioada de boom economic, profiturile sunt mai mari, iar n faza de recesiune, predominante sau pierderile. Sub aspect statistic, s-a evideniat faptul c
9

profiturile i pierderile pot fi asociate cu riscurile neasigurate ce provin din schimbrile ciclice i structurale ale activitii economice. n economie, probabilitatea i riscul pot fi interpretate att obiectiv, ct i subiectiv. Atunci cnd determinarea probabilitilor obiective se realizeaz pe evidena economic a datelor statistice, pe estimri ale situaiilor probabile realizate pe baza transformrilor anterioare, riscul obiectiv este inerent oricrei aciuni caracterizate prin variaia rezultatelor prealabile i reprezint o variabil independent de individ. Atunci cnd determinarea probabilitii subiective poart amprenta personalitii fiecrui individ participant la activitatea economic, se reflect mentalitile, obiceiurile i msura n care acestea se fundamenteaz pe instituie, ntlnim riscul obiectiv, care depinde de individ, de informaia sa, de temperamentul ce l caracterizeaz et c. Principalele categorii de riscuri sunt grupate n dou clase: a) riscuri externe (exogene) firmei; b) riscuri interne (endogene) firmei. a) Riscurile exogene firmei decurg din mediul extern i nu pot fi controlate n totalitate de organizaie, dar pentru care pot fi luate msuri de identificare, atenuare i tratare. ntre riscurile externe firmei cele mai importante sunt urmtoarele: - riscurile politice sunt determinate de instabilitatea (incertitudinea) politic i de imixtiunea politicului asupra afacerilor. Ca urmare, exist ri/regiuni/zone nerecomandate ca destinaii turistice (terorism, rzboaie, violen etc.) sau ca orientare a investiiilor n turism, din cauza lipsei de siguran. - riscurile economice se manifest n trei direcii: - riscuri ce decurg din starea general a economiei (dezechilibre macroeconomice precum recesiunea, inflaia, omajul); - riscuri ce decurg din caracteristicile mediului de afaceri (nsprirea concurenei, apariia de noi produse i servicii, creterea competitivitii, diversificarea ofertei globale, adncirea fenomenului globalizrii); - riscuri ce decurg din modificarea reglementrilor n domeniul taxelor i impozitelor, rezultnd un regim fiscal descurajator i nemotivant. - riscurile socio-culturale i demografice sunt provocate de evenimente majore cu un puternic potenial perturbator: - redefinirea piramidei nevoilor i schimbarea de mentalitate i tradiii, care conduc la o reorientare n structura cheltuielilor populaiei i la modificri eseniale n utilizarea timpului liber; - transformri demografice de amploare manifestate prin reducerea natalitii i mbtrnirea populaiei, cu efecte importante asupra structurii cererii de servicii pe de o parte i migraia intern, dar mai ales cea extern, cu efecte negative asupra forei de munc pe de alt parte. - riscul de pia (riscul de cerere) este rezultat al faptului c cererea de bunuri i servicii ale firmei este influenat de numeroi factori: veniturile populaiei, nivelul preurilor i
10

al tarifelor, modificarea cursului de schimb i a ratei dobnzii, fenomenul sezonalitii etc. - riscurile juridice se concretizeaz n modificri neateptate ale cadrului legislativ specific domeniului. - riscurile de mediu se manifest sub mai multe forme:- riscurile pure (naturale) precum seismele, inundaiile, uraganele, avalane de zpad etc.; - riscurile cu determinare antropic, n special poluarea aerului, apei, solului datorat deeurilor, dar i poluarea estetic, sonor i vizual rezultat al practicrii unui turism dezechilibrat i neecologic; efectul imediat este de pierdere a valorificrii unei pari importante din potenialul natural al arii; - riscurile privind sntatea i securitatea consumatorilor/clienilor; - riscurile provocate de eecul utilitilor publice (ntreruperi n alimentarea cu ap, gaze, electricitate). - riscul de ar cumuleaz toate riscurile de natur economic, politic, social, juridic, de mediu etc., ce se manifest la scara unei ri i care influeneaz activitatea firmei. b) Riscurile interne firmei depind n cea mai mare parte de activitatea firmei (natura activitii, prile implicate n derularea afacerii, modalitile de finanare, sistemul logistic utilizat, resursele disponibile, relaiile comerciale etc.). Cele mai importante riscuri externe ce se manifest la nivelul firmei pot fi grupate astfel: - riscurile strategice provin din orientarea greit a activitii fie spre un anumit sector, sub sector, produs sau serviciu, fie spre o anumit zon geografic. - riscul in investiii are un impact major i de durat asupra activitii firmei i se concretizeaz n: - riscul n investiii n active reale (eroare n analiza oportunitii investiiei, evaluarea incorect a cererii de produse/servicii); - riscul n investiii financiare (aciuni, obligaiuni etc.). - riscul de marketing este rezultat din atitudinile incerte ale consumatorilor n condiiile unor informaii greu de controlat sau a unui marketing defectuos (riscul in activitatea de promovare, riscul de inovaie etc.) - riscul de imagine, const n schimbarea atitudinii consumatorilor fa de firm din cauza apariiei unor probleme n ceea ce privete calitatea produselor/serviciilor. - riscul financiar caracterizeaz variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidena incapacitii firmei de a se adapta rapid, cu cele mai mici costuri la variaia condiiilor de mediu (gestiune greoaie i ineficient). Neutilizarea sau utilizarea eronat a unor tehnici specifice de tratare a riscurilor (formarea provizioanelor, sistemul de asigurri etc.) conduce la materializarea riscului de nerealizare a veniturilor, n special n condiii neprielnice ale pieei (volatilitatea cursului de schimb i majorarea ratei dobnzii). - riscul de faliment este o sum a tuturor tipurilor de riscuri, nu numai de natur financiar, i se manifest prin riscul de neplat (de insolvabilitate) al firmei aflat n incapacitatea de a-i regla la timp obligaiile contractuale. - riscul contractual (riscul de legalitate sau de conformitate) apare n ipoteza c una dintre pri nu poate s-i respecte obligaiile sale contractuale:
11

- riscul n contractul de aprovizionare (de exemplu dependena de un singur furnizor); - riscul n contractul de vnzare (de exemplu riscul n vnzrile de bunuri/servicii viitoare sau aparinnd unui ter). - riscurile operaionale depind de calitatea actelor de management i de execuie i pot fi grupate n mai multe tipuri: - riscuri ce deriv din nerespectarea diverselor proceduri curente, operaionale i administrative aplicate n cadrul firmei pentru desfurarea activitii; - riscuri ce privesc proprietatea (incendii, furturi etc.), majoritatea acestora putnd fi asigurate; - riscuri ce privesc personalul (absenteism, greve, practici frauduloase, mbolnviri sau accidente la locul de munc, nivel sczut de motivare financiar i moral a angajailor, condiii de munc necorespunztoare etc.) Problematica riscului nu este o simpla alegere de acceptare sau respingere, acesta poate fi modificat si controlat printr-o multitudine de tehnici pe care managerii le au la dispoziie. n continuare vom prezenta cteva dintre modalitile prin care costurile operaionale si financiare devin mai predictibile si anume: a) Asigurarea: reprezint probabil cel mai bun antidot contra riscului. Prin asigurare riscul producerii unui anumit eveniment este transferat unei tere persoane contra plaii unei prime convenite de comun acord. b) nelegerile contractuale pe termen lung: strategiile de reducere a riscului folosind contractele pe termen lung implica includerea unor clauze contractuale care sa garanteze achiziionarea unei intrri critice (a unei resurse-cheie) la un pre prestabilit. Un acelai tip de strategie poate fi folosit de o firma atunci cnd negociaz un credit pe termen lung cu o banca, n sensul ca va ncerca sa negocieze fie o dobnda fixa, fie una variabila dup cum se prezint situaia economica generala. c) Indexarea: riscul datorat incertitudinii asupra viitoarei puteri de cumprare a monedei (riscul inflaiei), precum si asupra viitoarelor rate ale dobnzii poate fi diminuat prin ncheierea de acorduri de ajustare a preului sau modificare a ratei dobnzii n viitor. - Contractele de munca si cele de aprovizionare au de multe ori incluse clauze privind ajustarea preului muncii, respectiv la resurselor la inflaie. Preul real este astfel meninut constant. - Rata dobnzii se poate si ea modifica n funcie de evoluia anumitor indicatori - Contractele pe termen lung pentru bunuri/servicii care includ clauze privind indexarea preurilor l protejeaz att pe comprtor, ct si pe vnztor contra riscului inflaiei/deflaiei, deoarece indexarea este o modalitate de a menine preul real constant. d) Provizioanele: acestea reprezint o polia de asigurare a firmei contra apariiei unor evenimente nedorite, crora firma dorete sa le poat face faa.

12

e) Diversificarea portofoliului: aa cum am prezentat n paragrafele anterioare, prin folosirea acestei metode investitorii si implicit managerul financiar al firmei interesate n deinerea de titluri de valoare achiziionate de pe piaa secundara de capital urmresc reducerea riscului diversificabil sau nesistematic (cum este de exemplu riscul de firma), urmnd ca sa i asume doar riscul sistematic sau nediversificabil (riscul pieei)15

1.3 Noiuni generale despre incertitudine

Incertitudinea este o stare de nesigurana cu privire la viitor care este determinata de : a) caracterul imprevizibil (de neprezis ) al procesului economic . b) de cunoaterea insuficienta a procesului economic . Incertitudinea se refera la nesigurana rezultatelor unei aciuni in domeniul economic. Nesigurana este cu att mai mare cu cat fenomenele economice sunt dominate de procese naturale. Incertitudinea se refer la situaii n care evenimentele nu pot fi exprimate n termenii unor probabiliti matematice precise. Din perspectiva acestei abordri, distincia dintre risc i incertitudine este legat de presupunerea c agenii economici acioneaz innd cont de existena unor probabiliti bine definite ale rezultatelor posibile. n cazul tiinei economice, incertitudinea este considerat o variabil independent, deoarece n modelarea comportamentelor agenilor economici incertitudinea est e considerat o variabil dat, care influeneaz n mod obiectiv deciziile productorilor i consumatorilor privind nivelul investiiilor de capital, plasarea economiilor, formarea instituiilor specifice pieei, etc. n cazul sociologiei, Max Weber a acordat o importan major incertitudinii, dei termenul ca atare nu este conceptualizat. n Etica protestant i spiritul capitalismului, lucrare n care Weber explic apariia capitalismului pe baza valorilor religioase neoprotestante. Abordarea actual n economie renun n tot mai mare msur la distincia dintre risc i incertitudine i se concentreaz pe modelarea comportamentului agenilor economici (productori i consumatori) i a comportamentului pieelor. n fond, incertitudinea este o caracteristic dat a vieii economice, iar riscul presupune cuantificare n vederea msurrii pentru ca astfel s poat fi utilizate instrumente de diminuare a efectelor lui.16

15 16

Silvia SUMEDREA, MANAGEMENT FINANCIAR; Curs pentru Invmnt la Distan 'Project Risk Management', London, 1997

13

CAPITOLUL 2 RISCUL SI INCERTITUDINEA SPECIFICA UNIUNII EUROPENE

Economia UE din perioada Uniunii Economice i Monetare (UEM) se caracterizeaz printr-o inflaie sczut i stabil din punct de vedere istoric. Aceast evoluie general pozitiv este rezultatul mai multor factori: cerinele Tratatului UE pentru toate statele membre (cum sunt regulile de buget stabilite n Pactul de stabilitate i cretere), politica monetar a Bncii Centrale Europene i mediul global favorabil. Riscul falimentului mai multor naiuni si al unui val de falimente bancare in Europa emergenta s-a mai redus, de cnd Fondul Monetar International (FMI) a acordat ajutoare pentru Letonia, Ungaria, Romania, Ucraina si alte ari. ns degradarea economiei si creterea cheltuielilor sociale au dus la scderea veniturilor bugetare si la adncirea deficitelor publice, se arata in analiza Reuters, citata de News In. Creterea numrului de falimente si accentuarea ratelor de omaj ar putea duce la creterea nivelului de credite neperformante pana la 10-20%, majornd presiunile asupra bncilor. Cele mai multe guverne au reuit sa se mprumute din pieele internaionale, in timp ce bncile cu deinere strina au beneficiat de injecii de lichiditate din tarile de origine, infuzii ce au permis extinderea creditrii, chiar daca la un ritm foarte lent. ns riscurile persista. Economitii susin ca daca starea de criza dureaz mai mult dect se estimeaz si daca cererea de produse fabricate in Europa de Est nu se reia, se va ajunge la volatilitate valutara, incapacitate de plata si la retragerea investitorilor.17

17

www.bnro.ro/files/d/Pubs_ro/PuncteVedere/20101212LC.pdf optdolari.blogspot.com/2011/07/criteriile-si-strategia-aderarii.html

14

CAPITOLUL 3 RISC SI INCERTITUDINE IN ECONOMIA ROMNEASCA

Economia Romniei este o economie de pia, conform Constituiei din 1991. Conform acesteia, statul este obligat s asigure libertatea comerului i protecia concurenei loiale. n economia Romniei acioneaz aadar legea cererii i a ofertei. La baza acesteia se afl proprietatea privat care trebuie protejat i garantat Romnia este una dintre cele mai srace ri din UE. Economiile interne susin prea puin obiectivul ei de a converge relativ rapid ctre media nivelului de trai al Uniunii. Reluarea creterii economice la rate apropiate de potenial, adic de nivelul sustenabil, depinde de intrri adecvate de capitaluri strine n sectorul privat. Dar, cei care nainte de criz investeau sume cu mult peste cele necesare finanrii creterii economice sustenabile, astzi ateapt. Ateapt reforme i ajustri care s asigure sustenabilitatea fiscal. S-au fcut ceva progrese n aceast direcie, dar consolidarea lor n 2011 este obligatorie. n plus, pentru a accelera n mod sustenabil convergena real cu UE, economia are nevoie de reforme care s-i mreasc potenialul de cretere, care a fost redus de criz. Romnia face eforturi nsemnate pentru realizarea economiei de pia. Au fost liberalizate preurile, principalele bariere comerciale au fost nlturate, s -a trecut la privatizarea ntreprinderilor i la restructurarea activitilor, ns se mai menine ntr-o msur important implicarea guvernului n viaa economic. Drepturile de proprietate nu sunt pe deplin asigurate, mai ales asupra fondului funciar, iar organismele de control nu sunt complet instalate i nu au capacitatea de a asigura respectul i aplicarea legii. Deciziile privind strategia dezvoltrii economiei sufer din lips de coeren i drept urmare realizrile n domeniul macrostabilizrii sunt inegale; performanele n domeniul creterii economice sunt fluctuante, inflaia i omajul au ajuns la cote alarmante. Agenii economici consider c actualul mediu economic nu este suficient de stabil nct s stimuleze economiile i investiiile interne i externe. Se apreciaz c programul de rentabilizare a activitilor economice i de restructurare va mai dura nc muli ani, la care se adaug drumul sinuos al reformei i instabilitatea macroeconomic care determin agenii economici s nu accepte n totalitate reforma. Instabilitatea politic din Romnia nu este n msur s asigure consolidarea mecanismelor de pia instaurate i s funcioneze suficient. Administraia public nu este deocamdat n msur s asigure o aplicare a legilor dup adoptarea lor. Sectorul financiar s-a dovedit pan n prezent incapabil s-i asume riscul de intermediere
15

financiar. Pentru a deveni pe deplin viabil este necesar continuarea privatizrii i realizarea unui sistem de control mai eficace. Sectorul bancar va trebui n mai mare msur s asigure disciplina financiar a ntreprinderilor. Se poate aprecia c nc de pe acum pot fi identificate cteva elemente care ofer indicaii n legtur cu capacitatea economiei naionale de a face fa concurenei agenilor economici comunitari. Este necesar un cadru juridic naional n care agenii economici s acioneze, asemntor cerinelor funcionrii Pieei Interne Unice. n industrie se mai menin nc sectoare energointensive care sunt dependente de importul de materii prime; costurile salariale i cu fora de munc sunt nc ridicate, restructurarea marilor combinate se face greoi. Criza politica creste riscurile ca economia Romniei sa se comprime si in ultimul trimestru al anului, se arata intr-o analiza a ING Bank, care i menine nsa prognoza privind creterea cu 0,5% a Produsului Intern Brut (PIB) in perioada octombriedecembrie 2009. Acetia mai arata ca riscul devine din ce in ce mai important, in condiiile in care sunt anse reduse pentru o ncheiere rapida a crizei politice.18 Principalele riscuri n economia Romniei sunt: a) Cel mai relevant este riscul politic. Apoi, stoparea reformei fiscale si neadoptarea de noi masuri de ajustare fiscala, in special pe sistemul pensiilor. Evident, deteriorarea situaiei globale ar avea si ea un impact negativ asupra economiei locale. b) Fragilitatea zonei euro - Marea Britanie nu se mai ferete sa admit ca ia in considerare consecinele unei ieiri din zona euro; Ciprul are probleme majore de solvabilitate a sistemului bancar propriu; Frana a atins pragul de ndatorare de 90% din PIB, nivel dincolo de care creterea economica nu mai este considerata sustenabila; Germania ateapt stagnare in anul electoral 2013. In acest climat fragil, Romania este expusa si economic si social, in condiiile in care 2013 e anul in care 3,5% din PIB reprezint rata care trebuie achitata ctre creditorii internaionali de ctre stat mpreuna cu BNR c) Retragerea unor investitori Ca exemplu avem retragerea emblematica a Nokia in 2011, riscul de a relocare a unor ali investitori a devenit palpabil. Taxarea muncii (45%), birocraia, instabilitatea politica si mediul fiscal impredictibil nu pot fi ncurajatoare pentru noi investiii in economia locala. d) ndatorarea public excesiv la bnci i la furnizori. Cu mprumuturi pentru orice i la orice cost, iluzia bunei funcionri a administraiei actuale mai poate fi ntreinut o vreme. Efectul ar fi ns devastator. e) O furtuna perfecta - Furtuna perfecta definete acel eveniment rar in care un set de circumstane improbabile agraveaz semnificativ o situaie, conferindu-i o magnitudine neateptat de mare, situaie ce a mai fost ntlnita in Romania in 1977. O astfel de ameninare se poate materializa oricnd sub forma unei calamitai naturale (cutremur, inundaie) sau chiar o epidemie cu grad larg de rspndire.
18

optdolari.blogspot.com/2011/07/criteriile-si-strategia-aderarii.html www.ziare.com/articole/limitare+creditare+europa+est www.ziare.com/articole/criza+europa+est

16

Sunt tipuri de evenimente cu cat mai improbabile cu att mai grave, mpotriva crora nu exista puse la punct proceduri de evitare sau instituii care sa gestioneze nivelul daunelor. In orice caz, impactul economic al unui astfel de eveniment nu doar ca este semnificativ, dar poate angrena in lan si alte consecine economice greu de estimat. 19

CAPITOLUL 4 CONCLUZII
Studiile realizate au demonstrat c aversiunea la risc este caracteristic majoritii investitorilor de pe pieele financiare. Riscul si incertitudinea sunt realitatea care au nsoit societatea umana pe tot parcursul dezvoltrii sale. Cu toate acestea, indiferena la risc i preferina fa de riscuri nu pot fi considerate drept comportamente investiionale iraionale, investitorii din aceast categorie urmrind i ei maximizarea utilitii ctigurilor ateptate, asumndu-i riscuri mult mai mari prin plasarea capitalurilor n proiecte de la care se ateapt s ctige mult mai mult. Riscul reprezint evenimentul aleator care aduce prejudicii resurselor tehnice, umane, financiare sau de via ale unei organizaii, mpiedecnd-o s-i ating obiectivele pa care i le-a stabilit Pentru o ct mai bun fundamentare a deciziilor de diminuare a riscurilor i de reducere a numrului de necunoscute cu care se opereaz, se impune o optimizare a cantitii i calitii informaiilor de pia, pentru a se putea realiza o conversie a incertitudinii n risc i a-l trata n consecin pe acesta, apelnd la mai multe opiuni: evitare, minimizare, reinere, transfer, mprire. Studiile au demonstrat c portofoliile nu pot fi construite exclusiv pe baza unui singur factor de risc piaa. Managerii de portofoliu au dezvoltat i au testat mai multe modele multifactoriale iar printre factorii de risc putem aminti: indicele preurilor de consum, creterea economic, cursul de schimb, preul petrolului, piaa, rata dobnzii pe termen scurt / lung, opiunea investitorilor pentru titluri pe termen scurt / lung etc. Teoria clasic a portofoliilor financiare a constituit punctul de plecare n dezvoltarea unor prelucrri mult mai avansate care au ncercat s explice comportamentul investitorilor pe piaa. Fr anularea ipotezelor clasice (Markovitz,
19

www.realitatea.net/top-5-riscuri-politice-pentru-economia-romaniei_688984.html www.ziare.com/economie/

17

CAPM sau APT), au fost dezvoltate o serie de teorii i modelele alternative, menite completeze instrumentele decizionale i totodat s ntreasc eforturile managerilor de portofoliu de a construi portofolii financiare competitive. Acestea de cele mai multe ori fiind contestate pentru curajul abordrii si viziune, ele dovedesc permanenta preocupare de a obine performante superioare. In mediul in care firmele i desfoar activitatea acestea se confrunta cu foarte multe evenimente ce-i pot afecta performantele economice. Persoanele direct interesate de aceste firme (acionarii, managerii, creditorii sau potenialii investitori) identifica si nominalizeaz riscurile la care firma se supune. Raportul intre risc i ctig este proporional in economie, cu cat un risc este mai mare cu att ctigul creste. Relaia dintre cele doua se poate determina folosind media ctigurilor, coeficientul de variaie si abaterea standard. Obligaiunile si aciunile devin atractive pentru investitori daca ndeplinesc condiia de a avea rata ateptata a ctigului proporionala cu riscul asumat de ei. Fundamentarea i adoptarea unei decizii presupune identificarea unor precondiii, cu impact asupra evoluiei viitoare a firmei. Odat definite precondiiile i evaluate aspectele ce in de necesitatea fundamentrii i adoptrii unei noi decizii, urmeaz ca managementul financiar s identifice tipul deciziei financiare manageriale ce trebuie luat i implementat.

18

Bibliografie
1. C. Munteanu, profesor univ. dr. ASE Bucuresti Note de curs (Investitii internationale), Facultatea de Relatii Economice Internationale, Bucuresti, 1998 2. Silvia SUMEDREA, MANAGEMENT FINANCIAR; Curs pentru Invmnt la Distan 3. Dorfman, 'Introduction to Risk Management and Insurance' 4. Green Tieschman, 'Risk and Insurance, 7th edition 5. Mehr Hedges, Risk Management. Concepts and Applications' 6. Rejda, 'Principles of Risk Management, and Insurance' 7. Vaughn, Fundamentals of Risk and Insurance 8. Prof. univ. dr. C. Munteanu, Note de curs (Investitii internationale), Facultatea de Relatii Economice Internationale, Bucuresti, 1998 9. Mammadov, V.A.O., Incertitudine i risc n sfera serviciilor, Universitatea POLITEHNICA Bucureti, 2007. 10.Rusu, C., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Expert, Bucureti, 1996. 11.Busa Georgeta - Dicionarul complet al economiei de piaa, Editura Soc. Informaia, Bucuresti, 1994; 2004; 12.P. Conso, 'La gestion financiere de l'entreprise', Ed. Dunod, Paris, 1985 13.Gh. Negoescu, 'Risc si incertitudine in economia contemporana', Ed. Alter-Ego Cristian, Galati, 1995 14.C. Munteanu, profesor univ. dr. ASE Bucuresti Note de curs (Investitii internationale), Facultatea de Relatii Economice Internationale, Bucuresti, 1998 15.Prof.dr. Buctaru Dumitru, Decizia financiara a firmei in condiii de risc Suport de Curs, Iai 2008 16.Surse online 'Project Risk Management', London, 1997 www.bnro.ro/files/d/Pubs_ro/PuncteVedere/20101212LC.pdf optdolari.blogspot.com/2011/07/criteriile-si-strategia-aderarii.html www.ziare.com/articole/limitare+creditare+europa+est www.ziare.com/articole/criza+europa+est http://www.ziare.com/economie/analiza-economica www.realitatea.net/top-5-riscuri-politice-pentru-economiaromaniei_688984.html

19