ACADEMIA DE STUDII ECOMONICE FACULTATEA DE COMERT

Anul I SERIA C GRUPA 312

PIATA VINURILOR

Echipa Stanila Petru-Dragos Stoica Silvia-Maria Stoica Constantin Serban Cristina Petruta Subtirelu Robert
-BUCURESTI 2 11-

Cuprins
1) Produsul a) Cum a aparut in timp b) Scurt istoric la nivel mondial si national c) Gama sortimentala existenta 2) Analiza ofertei a) Prezentarea principalilor ofertanti si a produselor oferite b) Volumul productiei vanzarilor, al importurilor sau exporturilor c) Repartitia vanzarilor pe ofertanti si cotele de piata ale acestora d) Stabilirea elementelor care individualizeaza cele mai importante marci ) Analiza cererii a) !efinirea unutatii de consum, a unitatii de cumparare si a unitatii de decizie b) "dentificarea principalelor se#mente de piata si analiza acestora c) Stabilirea elementelor de natura cantitativa le#ate de consum sau cumparare$frecventa cumpararii sau consumului, cantitate,marci) d) Capacitatea pietei, numarul consumatorilor efectivi si cei potentiali e) !ezvoltarea pietei $extensiva, intensiva, mixta) %) !istributia a) &ipuri de unitati comerciale prin care se realizeaza vanzarea catre consumatori b) !istributia pe diferite marci ') Pretul a) !eterminarea se#mentelor de pret si identificarea principalelor marci incluse in fiecare se#ment b) !eterminarea variatiei pretului in ultimii ' ani si a motivelor ce au stat la baza acestei variatii () Promovarea a) "dentificarea modalitatilor prin care se face in prezent promovarea produselor b) "dentificarea principalelor companii promotionare si analiza adoptarii mesa)ului la se#mentul tinta *) +iblio#rafie

Vinul este un purt,tor de ima#ine pentru istoria, cultura -i civiliza.ia oric,rei .,ri cultivatoare de vi., de vie/ Rom0nia este, prin tradi.ie -i poten.ial, o .ar, viticol,, pentru .ara noastr, vinul reprezent0nd un produs tradi.ional, bucur0ndu1se de o palet, bo#at, de sortimente, dispun0nd de un mare trecut istoric -i de bo#ate tradi.ii culturale/ Vinurile rom0ne-ti au fost 2ntotdeauna c,utate 2n 3uropa/ Al,turi de .,ri ca 4ran.a, "talia, Spania sau Germania, Rom0nia poate fi considerat, o adev,rat, 5 patrie a vinului5 2n 3uropa/

1. Produsul
a) Cum a aparut in timp
6 le#end7 2l arat7 pe !ion8sos t0n7r, mer#0nd spre insula 9axos/ 6bosit din cauza drumului lun#, se a-ez7 pe o pa)iste s7 se odi:neasca/ ;a picioarele lui observ7 o plant7 firav7 necunoscut7/ <i pl,cu 2nf,.i-area ei -i la plecare o smulse, lu0nd1o cu sine/ Soarele ardea puternic -i do#oarea ar fi putut p7li planta smuls7/ Voind s1o apere de ar-i.7, !ion8sos folosi un os de pas,re #7sit pe drum, 2n care a introdus planta firav7/ =inut, 2ns7 2n m0na lui de zeu cu puteri supranaturale, planta a continuat s7 creasc7 v7z0nd cu oc:ii -i osul de pas,re deveni tot mai ne2nc7p7tor/ !ion8sos #7si un os de leu 2n #olul c7ruia puse osul de pas,re cu plant7 cu tot/ Planta crescu mereu, mai vi#uroas7 -i osul deveni si el ne2nc7p7tor/ >er#0nd pe drum #7si o cap7.0n7 de m7#ar -i puse 2n ea planta, cu osul de pas,re -i cu cel de leu la un loc/ <n sf0r-it, a)un#0nd la 9axos, s7di 2n p7m0nt planta, care era vi., de vie/ Aceasta crescu, f7c0nd stru#uri minuna.i pe care !ion8sos 2i transforma 2n vin, 2nv,.0ndu1i -i pe oameni s7 lucreze via -i s7 bea vin/ ;e#enda spune c, vinul din aceast, vi., c7p7tase 2nsu-irile celor trei receptacule 2n care crescuse -i anume? cei ce au b7ut pu.in din vinul oferit de zeu, la 2nceput au fost veseli -i au ciripit ca p,s,relele@ cei care au b7ut mai mult au devenit combativi, bravi -i puternici ca leul@ iar cei care s1au 2ntrecut cu b7utura au 2nceput s7 ra#7 ca m7#arul/ !e asemeni, le#enda spune c, !ion8sos s1a n,scut 2n &:racia, pe melea#urile ce ast,zi reprezint, teritoriul Rom0niei/

b) Scurt istoric la nivel mondial si national

Pentru Rom0nia, vinul reprezint, un produs tradi.ional, bucur0ndu1se de o palet, bo#at, de sortimente, dispun0nd de un mare trecut istoric -i de bo#ate tradi.ii culturale/ Vinurile rom0ne-ti au fost 2ntotdeauna c,utate 2n 3uropa, ca de altfel -i tescovina $ti#:irul)/ Al,turi de .,ri ca 4ran.a, "talia, Spania sau Germania, Rom0nia poate fi considerat, o adev,rat, 5 patrie a vinului5 2n 3uropa/

>ai vec:e decat Romania, istoria viticulturii de pe melea#urile carpato1 danubiano1pontice a cunoscut mai multe etape/ Specia Vitis Silvestris a stat la baza celebrei vite dacice/ Cu mai bine de *AA de ani inainte de Bristos, a#at:irsii, populatie care traia in tinuturile de sus ale Vaii >uresului, era renumita prin vii intinse/ Viticultura romaneasca se pare ca a fost exportata si altor popoare/ "nteresant este ca in traditiile mitolo#ice c:ineze se considera ca vita de vie a fost adusa in C:ina din !acia preistorica/ Vinurile romanesti au fost la mare cautare in 3uropa/ !upa spusele lui !imitrie Cantemir, vinurile produse in >oldova erau trimise in &ari#rad, Varsovia, Viena, iar cele din >untenia erau pe #ustul turcilor si al e#iptenilor/ "n acea perioada, soiurile romanesti de Cotnari, >a#ura, Piatra si 9ebuna erau pe picior de e#alitate cu cele de &oCa8, Sauternes, Santorin si +our#o#ne/ Vinul de Cotnari era unul din sortimentele preferate ale lui 9apoleon/ Secolul al D"D1lea insa a adus foarte mari pierderi viticulturii auto:tone/ "n numai 12 ani, pod#oriile au fost decimate, iar viticultorii au avut foarte mult de lucru pentru refacerea soiurilor/ Pana in al doilea deceniu al secolului urmator suprafata viilor s1a ridicat la *2/(AA de :ectare cu o productie de peste 1/'AA/AAA :ectolitri de vin anual/ Sfarsitul primului razboi mondial a dus la dublarea suprafetei viilor, dar acest lucru nu a fost neaparat o intamplare fericita/ &aranii care au primit loturi de pamant nu au plantat insa vite altoite ci :ibrizi, iar vinurile care au rezultat nu erau de cea mai buna calitate/ "n scurt timp, pe piata vinurilor s1au resimtit in scurt timp efectele/ +auturile obtinute de noii producatori le concurau pe cele nobile ramase, scazand pretul acestora/ Constantin Garoflid, ministru al A#riculturii in perioada interbelica, a adoptat o le#e privind in#radirea plantarii de vita de vie :ibrida/ Pana in 1E F viile cu :ibrizi ocupau aproape 1*A/AA de :ectare, iar cele nobile 'AA/AAA de :ectare/ "n perioada in care Romania s1a aflat sub re#im comunist, cateva soiuri de vite de vie au disparut sau cel putin au devenit raritati? +asicata, +ara#:ina, >ustoase, Galbena/ A treia parte din suprafata viticola a tarii, peste EA/AAA de :ectare se afla in >oldova/ "ata cateva dintre cele mai importante pod#orii si soiurile de vinuri produse de ele? Pod#oria Cotnari, cu centre viticole la Cotnari@ Barlau, Cucuteni si &#/ 4rumos produc >uscat 6ttonel, C:ardonna8, Pinot Gris, Sauvi#non, 4eteasca 9ea#ra si 4eteasca Re#ala@ pod#oriile "asi, Busi si Colinele &utovei sunt renumite pentru vinurile Ali#ote, +abeasca 9ea#ra, 4eteasca Alba, 4eteasca 9ea#ra, >erlot si Reslin# "talian@ zona Panciu este una din cele mai apreciate zone, iar dintre sortimentele produse amintim C:ardonna8, 4eteasca Alba, 4eteasca 9ea#ra, Pinot Gris, Pinot 9oir si Rieslin# "talian/ 1A%/AAA :ectare sunt dedicate culturii vitei de vie in >untenia si 6ltenia, conditiile de clima fiind mult mai propice cresterii stru#urilor aici decat in celelalte re#iuni/ Cele mai bune vinuri rosii si albe sunt produse aici/ Pod#oria !ealurile +uzaului este recunoscuta pentru soiurile Cabernet, >erlot si Sauvi#non/ Gona !ealu >are cu centrul viticol de la &o:ani produce aromata &amaioasa Romaneasca si soiul GHei#elt, iar +ur#und >are si 9e#ru de !ra#asani sunt vinuri produse in pod#oriile de la Stefanesti/ Calitatea vinurilor produse in Ardeal nu tine de suprafata intinsa a re#iunii viticole/ Cu o intindere de pana la 1%/AAA de :ectare aceasta zona daruieste cateva dintre cele mai renumite soiuri de vin? &raminer Roz, 9eubur#er, >uscat 6ttonel, Sauvi#non, Pinot Gris si 4eteasca Alba si 9ea#ra/

Cea mai potrivita zona pentru cultura vitei de vie ramane insa !obro#ea/ &oate vinurile produse aici poarta blazoane de mare noblete/ Pod#oria >urfatlar este cea mai cunoscuta din zona/ Vinurile rosii sunt cele care detin suprematia intre toate soiurile de pe piata? Cabernet, C:ardonna8, Columna, Pinot Gris, +ousc:et si >uscat 6ttonel/

c) Gama sortimentala existenta

Rom0nia este o important, .ar, european, produc,toare de vin, dispun0nd de un mare trecut istoric -i de bo#ate tradi.ii culturale, mare parte din ele le#ate de aceast, b,utur,, considerata o licoare divina/

"n esenta, Romania a excelat dintotdeauna la capitolul productiei de vinuri si inca ramane un popor renumit pentru soiurile de vita nobila pe care le cultiva/ Cu o paleta foarte lar#a de sortimente, viticultorii romani se pot mandri pe buna dreptate cu realizarile lor/ "n tara noastra, potrivit le#islatiei in vi#oare I ;e#ea viei si vinului , nr/ (*J1EE* si BG nr/ 1%J1EEE pentru aprobarea Re#ulamentului de aplicare a ;e#ii viei si vinului nr/ (*J1EEE , se obtin urmatoarele cate#orii de produse vinicole ? Vinuri stricto1sensu$vinuri propriu1zise) Vinuri de consum curent 1vin de masa , cu taria alcoolica cuprinsa intre F,'K vol/ si E,'K vol/ 1vin de masa superior , cu taria alcoolica peste E,'K vol/ +/ Vinuri de calitate 1vinuri de calitate superioara I VS , avand o tarie alcoolica dobandita de minimum 1AK vol/ 1vinuri cu denumiri de ori#ine , avand o tarie alcoolica dobandita de minimum 1A,'K vol/ Vinurile de calitate superioara I VS pot fi exportate sub denumiri #enerice de ;andHein , Vin de Pa8s , Countr8 Line sau altele similare , cu mentionarea indicatiei #eo#rafice recunoscute / Pentru aceste vinuri se admite ca nivelul minim al tariei alcoolice totale sa fie de 1AK vol/ , iar cel al tariei alcoolice dobandite , de EK vol/ Vinuri cu denumire de ori#ine pot fi ? vinuri cu denumire de ori#ine controlata I!6C1 trebuie sa provina din srtu#uri cu continut in za:aruri de minimum 1FA #Jl@ vinuri cu denumire de ori#ine controlata si trepte de calitate I !6CC/ 1 cules la maturitatea deplina I !6CC1C>! ? vinuri provenite din stru#uri cu continut in za:aruri de minimum 1E( #Jl @ 1 cules tarziu I !6CC1C& ? vinuri provenite din stru#uri cu continut in za:aruri de minimum 22A #Jl /

'

Pentru producerea de vinuri rosii seci din aceasta cate#orie recoltarea stru#urilor poate fi facuta la un continut in za:aruri de minimum 2A% #Jl / cules la innobilarea I !6CC1C"+ ?vinuri obtinute din stru#uri cu un continut in za:aruri de minimum 2%A #Jl , cu atac de Mmuce#ai nobilN sau culesi la stafidirea boabelor / "n functie de continutul sau rezidual , vinurile de consum curent si de calitate pot fi ? seci , demiseci ,demidulci si dulci / C/ Vinuri speciale 1Vinuri spumante 1Vinuri spumoase 1Vinuri perlante si petiante 1Vinuri aromatizate 1Vinuri licoroase Soiurile de vinuri care se cultiva pe teritoriul Romaniei sunt urmatoarele? CBAR!699AO 1 soi ori#inar din 4ran.a, a fost adus la >urfatlar cu *A de ani 2n urm, -i -i1a #,sit aici o a doua patrie/ Se cultiv, pe suprafe.e mai mari numai 2n aceast, pod#orie/ P"96& GR"S 1 de asemenea ori#inar din 4ran.a, este unul dintre cele mai a#reate soiuri pentru vinuri albe demidulci -i dulci ale Rom0niei/ !in el se produce un vin str,lucitor, #alben1verzui sau auriu, poate fi licoros 1 nectarul -i ambrozia zeilor, care odat, #ustat nu se uit, a-a de u-or/ >PSCA& 6&&693; 1 ori#inar din 4ran.a, din stru#urii lui se prepar, un vin care se cere b,ut t0n,r -i proasp,t, pentru a i se sesiza toate subtilita.ile, aceasta deoarece cu trecerea anilor, #ustul -i mirosul $aroma) de >uscat se estompeaz,/ Asociat cu Pinot #ris -i Rieslin# italian, vinul M>uscat 6ttonelN $cupa)ul) c0-ti#, prin farmecul parfumurilor sale pluriflorale/ SAPV"G969 $Petit) 1 soi cu stru#uri av0nd bobul mic -i #alben, 2nt0lnit 2n 4ran.a, permite ob.inerea unor vinuri seci sau cu rest de za:,r/ 3ste indicat a fi consumat t0n,r sau 2nvec:it/ 43&3ASCA 93AGRQ este un vec:i soi auto:ton de stru#uri din Rom0nia, din care se ob.ine tipul de vin cu acela-i nume/ 3ste cultivat, 2n diverse pod#orii din >oldova -i din >untenia/ Vinul ob.inut poate fi sec, demisec sau dulce, cu un con.inut alcoolic de circa 12112,'K/ 3ste un vin ro-u, cu tente rubinii -i o arom, de stafide ne#re, mai bo#at -i mai fin odat, cu 2nvec:irea/ R"3S;"9G "&A;"A9 1 soi cosmopolit $ubicuist) ori#inar din Austria, este cultivat pe suprafe.e mai mici la >urfatlar, fiind folosit 2n ob.inerea vinurilor seci, de unul sin#ur sau 2n cupa)e cu alte soiuri, 2ndeosebi cu Pinot #ris -i >uscat 6ttonel/ C6;P>9A 1 soiul este nou creat, la >urfatlar 2n 1EF', omolo#at -i brevetat, 2n prezent fiind r,sp0ndit pe suprafe.e mici 2n pod#orie/ P"96& 96"R 1 soi ori#inar din re#iunea +our#o#ne 1 4ran.a, din care se ob.ine un vin catifelat care prin 2nvec:ire 2si sporeste calita.ile #ustative/ 3ste un vin auster, taciturn -i pedant, fiind un soi de renume mondial f,c0nd faima vinurilor din +our#o#ne/ CA+3R93& SAPV"G969 1 provine tot din 4ran.a, din re#iunea Gironde, din acest soi ob.in0ndu1se vinul Mre#eN al soiurilor ne#re, prin 2nvec:ire c,p,t0nd calita.i deosebite/ Asi#ur, an de an vinuri intens colorate, ec:ilibrate, extractive, taninoase, puternice,

aceste calit,.i constituind rezultatul armoniei dintre condi.iile pedoclimatice de la >urfatlar -i arta oenolo#ilor transmis, -i 2mbo#,.it, din #enera.ie 2n #enera.i +PSP"6ACA !3 +6B6&"9 este un soi de vi., de vie rom0nesc, ori#inar din localitatea +o:otin, )ude.ul "a-i care care se cultiv, doar 2n c0teva zone viticole din Rom0nia, fiind specific pod#oriilor din "a-i/ +oabele de stru#ure sunt violet1ro-cate/ Vinul ob.inut are o culoare #alben1aurie diferit, de orice alt tip de vin/ Aroma sa este unic,, aduc0nd a caprifoi -i a piersici coapte, suculente, cu o armonie perfect, de za:,r, alcool -i aciditate/ Gustul dulce are c0teodat, o arom, sensibil am,ruie de mi#dale/ 43&3SCA R3GA;Q este o varietate de stru#uri ori#inar, 2n &ransilvania -i cultivat, 2n ma)oritatea pod#oriilor din Rom0nia/ Soiul a fost identificat, in )urul anilor 1E2A, in pod#oria &arnave/ !e aceea, localnicii l1au RbotezatN? !anasana, !anaseana, !anesana sau !unasana/ "n literatura de specialitate a fost denumit si Galbena de Ardeal/ Vinurile ob.inute din aceast, varietate au o calitate care variaz, de la vinuri de mas, p0n, la vinuri de 2nalt, calitate/ Vinurile au un con.inut alcoolic 2ntre 1A,'111,'K/

2. Analiza ofertei
a) Prezentarea principalilor ofertanti si a produselor oferite
Piata vinului este o piata matura afecatata puternic de evolutiile favorabile sau defavorabile determinate de obisnuintele alimentare si comportamentul de cumparare al consumatorilor/ Pe piata vinurilor exista un numar mare de producatori si importatori/ Primii cinci produc,toriJcomercian.i de vinuri sunt? >urfatlar, Vincon Vrancea, Sidvei, Cotnari, Cramele Reca- -i !omeniile &o:ani, ace-tia 2nsum0nd aproximativ 'AK din totalul volumului tranzac.iilor cu vin din Rom0nia &radi.ia milenar, a pod#oriilor dobro#ene, se re#,se-te 2n bazinul viticol >urfatlar, respectiv la 2nceputul secolului DD $1EA*), c0nd au fost create primele planta.ii cu soiuri europene altoite, dintre care s1au remarcat? C:ardonna8, Pinot Gris -i Pinot 9oir/ Crearea sta.iunii de cercet,ri viticole >urfatlar 2n 1E2* a permis extinderea sortimentului cu alte soiuri valoroase ca? Sauvi#non +lanc, >uscat 6ttonel, &raminer, Rieslin# italian, Cabernet Sauvi#non -i >erlot/ Centrul viticol >urfatlar cuprinde arealul viticol existent 2n zona localit,.ilor +asarabi, Valul lui &raian, Poarta Alb,, Simioc, Valea !acilor, 2nsum0nd 2n total circa AAA :a planta.ii viticole/ Solurile aride cu suport de calcar ce 2n multe locuri devine aparent, climatul continental excesiv cu veri foarte c,ldurose, toamne lun#i -i 2nsorite, re#imul deficitar al ploilor $sub %AA litriJm 2), repartizat 2n special prim,vara $mai1iunie) -i toamna $noiembrie1decembrie), asi#ur, o maturare uniform, a stru#urilor/ Vinuri albe seci ? Proaspete si cu un parfum de fruct $Rieslin# italian, Sauvi#non blanc, C:ardonna8)/ Vinuri albe demiseci -i demidulci ? Sauvi#non blanc, C:ardonna8/ Vinuri ro-ii ? Cabernet Savi#non, Pinot 9oir/

Vincon Vrancea este cel mai mare areal viticol din Romania/ Societatea detine peste 1AAA :a cultivate cu vitT de vie si este amplasatT 2n Re#iunea ViticolT a Piemontului de la Curbura Carpatilor, 2n inima vestitelor pod#orii C6&3S&", 6!6+3S&" si PA9C"P, pod#orii ce apartin celei mai mari re#iuni viticole a tTrii, 5cel mai omo#en si mai 2ntins peisa) viticol din 2ntrea#a tarT5/ Societatea vranceana produce si vinuri albe si rosii si vinuri seci, si demiseci, si demidulci si dulci/ Gamele de vinuri cele mai cunoscute sunt? Vinuri de aur traditionale, care cuprind Galbena de 6dobesti, +usuioaca de +o:otin, Grasa, >uscat 6ttonel, &amaioasa Romaneasca si sarba@ +eciul !omnesc care cuprinde vinuri rosii $Cabernet Sauvi#non, >erlot, Pinot 9oir, 4eteasca 9ea#ra) de '1( ani vec:ime cu o personalitate distincta/ Situat in inima pod#oriei &arnave, mai exact pe valea &arnavei mici, intre localitatile Cetatea +alta si Sona, la limita intre )udetele >ures si Alba, Sidvei detine cel mai modern complex de vinificatie din Ardeal/ Pod#oria cuprinde o suprafata de peste 1AAA de :ectare/ Aproximativ 'A :a sunt reinoite in fiecare an/ "nitial, pod#oria infiintata in anul 1E%E, apartine Statului, urmand o continua dezvoltare pana la suprafata actuala/ Consumatorii de vin percep Sidveiul mai mult ce pe un producator de vinuri seci, insa aici se #asesc si vinuri demidulci excelente/ Soiurile de vinuri albe care se consuma la Sidvei sunt? 4eteasca Re#ala, Rieslin#, Sauvi#non +lanc, >uscat 6ttonel, 4eteasca Alba, C:ardonna8, Pinot Gris/ Cel mai cunoscut vin este Sauvi#non +lanc, un vin sec, demisec sau demidulce care a contribuit din plin la mentinerea faimei Sidveiului/ Pna din bi)uteriile pretioase ale pod#oriilor romanesti este cea de la Cotnari atestata documentar de mai bine de 'AA ani 1%%F, unde vinul este produs inca din timpuri stravec:i/ Situata la limita de nord a vinului romanesc, pod#oria C6&9AR" poate fi comparata cu cele mai vestite pod#orii din lume/ "n peisa)ul vitivinicol romanesc, Cotnarii sunt, incontestabil, una dintre cele mai importante pod#orii/ Vinul produs aici nu are perec:e in tara noastra, iar cele din Sauternes 1 4ranta sau &oCa) 1 Pn#aria, cu care se aseamana, nu11 intrec/ Pod#oria de la Cotnari este sin#ura din Romania care produce numai vinuri romanesti/ 3xista o perceptie in randul consumatorilor de vin conform careia in aceasta pod#orie se produc numai vinuri dulci, perceptie data de recunoasterea adusa de Grasa de Cotnari, soiul definitoriu al pod#oriei/ "n realitate aici se produc si vinuri seci excelente, 4rincusa fiind poate cel mai bun exemplu/ Cand vorbim despre vinurile de Cotnari, de fapt ne referim la o familie re#ala din care fac parte un re#e, o re#ina, o printesa si o ducesa/ Re#ele familiei Cotnari este sortimentul +lanc Cotnari, re#ina Grasa de Cotnari, Printesa vinurilor este &amaioasa Romaneasca si !ucesa este 4eteasca Alba/ &ot in aceasta familie intra si cunoscutul Rvin de cursa lun#aN1 4rancusa/ !omeniile &o:ani, infiintata in urma cu peste %A ani, sunt amplasate pe locul celebrelor vii de ale >osiei Principelui 9icolae al Romaniei/ !omeniile &o:ani ale >osiei Principelui 9icolae situate la altitudini intre 2AA1%AAm in inima pod#oriei !ealu >are din Re#iunea viticola Piemontului de la Curbura Carpatilor, ocupand astazi o suprafata de peste 1 AA :ectare/

Gama produselor de la &o:ani cuprinde urmatoarele sortiminte? Conacul &o:ani1 4eteasca de &o:ani, 4eteasca 9ea#ra, >erlot, !r8 >uscat, 9e#ru de &o:ani, Sauvi#non +lanc, Pinot 9oir/ b)Vol/ productiei vanzarilor, al importurilor sau exporturilor >urfatlar a raportat anul trecut afaceri de 1*( milioane de lei $aprox/ %F mil euro)/ Cele mai mari vanzari le1a inre#istrat Gestrea >urfatlar, in special vinurile rosii, cu o valoare a vanzarilor de aproximativ '' mil lei/ Vanzari importante au mai inre#istrat si marcile ;acrima lui 6vidiu si Premiat 3tic:eta 9ea#ra/ M&endinta europeana este de crestere a consumului de vin rosu si sec, ceea ce ne determina sa estimam o crestere si pe piata interna a acestuia/ Spre deosebire de ceea ce se intampla la nivel mondial, unde se consuma cu precadere vinurile rosii, preferintele consumatorilor romani se indreapta in proportie de *AK spre vinurile albe si doar in procent de AK spre vinurile rosiiN, a declarat, !aniel 9e#rescu, brand mana#er >urfatlar/ "n ceea ce priveste tipul de vin, procentele se impart astfel?

Valoarea vanzari

Demi-Dulce 40,3 % Dulce Licoros Nespecificat Sec Demi-Sec 9,2% 2,4 % 3,4% 18,8% 25,8 %

Pnul din obiectivele >urfatlar pentru acest an constituie o crestere valorica cuprinsa intre ' si 1AK pentru brandurile scumpe din portofoliu1ConuU Alecu, ;acrima lui 6vidiu si &rei Bectare/ Potrivit lui 9e#rescu, >urfatlar nu resimte o scadere a consumului pe se#mentul vinurilor de lux, considerand ca Min #eneral extremele sunt cele mai ferite de efectele crizei si pot reprezenta oportunitati pentru companiiN/ Producatorul este prezent si pe piete externe precum SPA, C:ina, "srael, 4inlanda, Germania sau An#lia/ Potrivit Giarului 4inanciar, producatorul de vin >urfatlar a inre#istrat in luna martie a acestui an vanzari in crestere cu peste 2AK/ &otodata, compania estimeaza in acest an o cifra de afaceri de %* de milioane de euro dupa ce in 2AAF compania a raportat un avans de 1%K al vanzarilor fata de 2AA*/ Pe de alta parte, Cotnari, unul dintre cei mai importanti producatori locali de vin, a inre#istrat in lunile ianuarie si februarie ale acestui an primele modificari in structura canalelor de distributie, scaderi pe se#mentul BoReCa si Ve8 Account, respectiv cresteri pe se#mentul traditional/ M;a nivelul intre#ului an 2AAE, avem pro#ramata o crestere cu 11K a cifrei de afaceri/ Aceasta crestere este fundamentata si pe o serie de produse noi, ce urmeaza a fi lansateN, declara Razvan Ser#:iuta, director Cotnari/ 3xporturile Cotnari au reprezentat in prima )umatate a acestui an circa 1AK din cifra de afaceri inre#istrata/ Producatorul de vin Sidvei, unul dintre principlii )ucatori de pe piata locala, si1a propus pentru 2AAE atin#erea unei cifrei de afaceri de 12A mil/ lei $ , mil/ euro), in crestere cu 1AK comparativ cu rezultatele anului 2AAF/ 54actorii care vor influenta anul viitor rezultatele Sidvei tin de campania intensa de investitii din ultimii ani a companiei/ Astfel, ne asteptam la o crestere a suprafetei productive de vita1de1vie ca urmare a intrarii pe rod a unora din suprafetele replantate/ !e asemenea, ne asteptam la cresteri datorate redesenarii portofoliului ce a avut loc in acest an, redesenare prin care s1a creat o mai clara prezentare a produselor in piata, vinurile fiind acum mult mai bine diferentiate

1A

$#ama de vinuri demiseci, #ama de vinuri seci)5, a spus Cristian 4u#a, directorul de marCetin# al Sidvei/ !e asemenea producatorul de vin Vincon Vrancea a inre#istrat in primele trei luni ale acestui an vanzari de 2',2 mil/ lei $( mil/ euro), in crestere cu K comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut/ 5&inand cont ca in decembrie 2AAF 1 ianuarie 2AAE piata totala de vin a crescut cu FK fata de aceeasi perioada a anului trecut, estimam ca si in perioada de Paste vanzarile vor avea de asemenea un trend ascendent fata de perioada de Paste a anului 2AAE5, a mai spus !an G:e)an , sales W marCetin# director al Vincon Vrancea/ "n prezent, circa 'K din vanzarile companiei se deruleaza prin restaurante si :oteluri, in conditiile in care numarul de produse noi lansate 5nu va mai fi atat de mare ca in anii anteriori5/ Productia nationala de vin se va ridica in 2AAE la ( mil/ :ectolitri, in crestere cu 1 K fata de anul trecut, cand s1au produs ', mil/ :ectolitri, a declarat Petre >ocanu, directorul executiv al 6r#anizatiei Patronale "nterprofesionale Vitivinicole/ 5"n anul precedent, in afara comertului intracomunitar, am exportat 1FA/AAA de :ectolitri de vin in special in Suedia, Rusia, 4inlanda, si Coreea/ Pentru anul acesta, tendinta este de crestere cu circa 1AK, astfel incat sa a)un#em in 2AAE la un volum al exporturilor de 2AA/AAA de :ectolitri5, a precizat >ocanu/ 3l a mai spus ca firmele din domeniu vor incerca sa extinda exporturile si in alte tari/ Romania a inre#istrat in 2AAF o productie de ', milioane de :ectolitri de vin, din care 2*F/AAA de :ectolitri au mers la export/ Cele mai multe vinuri exportate au a)uns in Canada, unde s1au vandut peste (A/AAA de sticle, dar s1au realizat exporturi si in C:ina, 6landa, "talia si Spania/ Repartitia vanzarilor pe ofertanti si cotele de piata ale acestora Piata interna a vinurilor valora, anul trecut, circa %'A milioane de euro, iar pentru acest an se asteapta inre#istrarea unui ritm de crestere de aproximativ 1'K, potrivit producatorilor/ Principalii )ucatori de pe piata interna de profil sunt >urfatlar, Vincon, Sidvei, Cotnari si Vinexport 4ocsani, care detineau, in perioada analizata, o cota de piata de *2,%K in valoare si de F2,2K in volum, potrivit >3>R+/ !in punct de vedere al preferintelor de consum, romanii ale# vinurile albe, care detineau, in perioada mentionata, (',EK din volumul pietei de profil, in scadere cu 2,% puncte procentuale fata de intervalul anterior analizat/ !e asemenea, romanii prefera vinurile demidulci, care detineau, in perioada decembrie 2AA*1mai 2AAF, o cota de piata de %', K in volum, fata de %%,FK, in aceeasi perioada a anului trecut, urmate de vinurile demiseci, cu o cota de piata in volum de 2(,FK, si vinurile seci, cu o cota de 1A,(K/ Pod#oriile cele mai apreciate de catre consumatorii romani au fost >urfatlar, cu o cota in volum de 1',2K, Cotnari, cu F,FK, &arnave, cu F,2K, si !ealul >ilcovului, cu o cota de ',*K/

11

C6&3;3 !3 P"A=Q A;3 PR"9C"PA;";6R PR6!PCQ&6R" P"96& 96"R Cantitate$ Valoric$K K) ) PR6!PCQ&6 R Vie Vin *%/2 *F/E >urfatlar Vinexport 2/F 1/F 4oc-ani &o:ani (/F '/1 Vincon (/% '/' Al.i produc,tori E/F F/* >3R;6& Vie Vin %F/1 '2/( >urfatlar Pietroasele 1'/ 1'/' &o:ani '/1 %/1 Vincon */A A/% Al.i produc,tori 2%/' 21/% CA+3R93& SAPV"G969 Vie Vin * / *F/% >urfatlar &o:ani %/% /* Recatim %/% 2/( Vincon /1 2/* Vinexport /' 2/( 4oc-ani Al.i produc,tori 11/ 1A/A Stabilirea elementelor care individualizeaza cele mai importante marci >arca Garaza face parte din cate#oria marcilor1produs, ce individualizeaza produsul dandu1i o ima#ine aparte, prin ea dorindu1se crearea unui nou brand/ !enumirea marcii este un nume propriu 1 Garaza, ce aminteste de vec:ile melodii de petrecere, de perioada interbelica, cea mai fructuasa perioada a tarii noastre, in care se afirma intelectualitatea romaneasca, in care eram considerati una din tarile de seama ale 3uropei/ ;o#otipul marcii este unul complex si foarte ele#ant/ 9umele marcii este scris cu litere de mari de tipar incadrate intr1un c:enar de culoare inc:isa, ce contrasteaza cu culoarea bauturii, acesta fiind inc:is in partea de sus prin linii curbe ce amintesc de insemnele re#ale/ C:enarul este incon)urat de un desen stilizat auriu ce accentueaza nota de ele#anta/ 4iecare sortiment din colectie este individualizat prin sticle si etic:ete diferite/ Astfel se porneste de la sticla de vin obisnuita $Garaza stele) si se a)un#e la sticla cu

12

forma robusta si #at lon#inin $Garaza * stele), ce aminteste de rafinamentul co#nac1 ului frantuzesc/ Sticlele provin din 4ranta, dintr1o fabrica unde se produc si ambala)e pentru marile case de parfumuri din lume, dopurile speciale de pluta sunt importate din Portu#alia, in vreme ce etic:etele sunt tiparite in "talia/ Compania Sidvei a demarat o noua campanie de promovare pentru vinurile sale din #ama MPremiatN, sustinuta de compania de publicitate Spotli#:t Advertisin#/ Aceasta campanie publicitara cuprinde materiale ori#inale, pentru o noua ima#ine a etic:etei, in concordanta cu renumele calitatii vinurilor, vinuri cu denumire de ori#ine controlata si trepte de calitate/ &otodata a fost sc:imbat si numele vinurilor din PR3>"A& !3 S"!V3" in S"!V3"/ 9oua lor identitate vizuala demonstreaza simplitate, sobrietate, personalitate si ele#anta/ Vinul de Cotnari este cunoscut si dupa cateva slo#anuri cum ar? R Vinul de Cotnari nu se bea/ 3l se de#ustaN RPutin ca tot ce este bun, Si bun ca tot ce este rar, Acesta1i vinul de Cotnari/N

3. Analiza cererii
a) Definirea unitatii de consum, a unitatii de cumparare si a unitatii de decizie
Vinul este consumat de diferite persoane atat de individ cat si de famiie/ Persoanele care aprecieaza cel mai bine calitatile vinului sunt cele de varsta a """ a/ 3xiste foarte multe persoane minore care cumpara si consuma vin desi acest lucru este interzis prin le#e/

b) Identificarea principalelor segmente de piata si analiza acestora

"n #eneral, vinul se adreseaza urmatoarelor cate#orii ? persoanele fizice, cu varsta peste 1F ani, actorilor de pe piata :oreca, care MservescN consumatorul final/ !in punct de vedere al se#mentarii pe pod#orii, rom0nii au preferat, 2n special, vinurile din Pod#oria >urfatlar $21,*K), &0rnave $1%,*K), Cotnari $1 K) -i Pod#oriile Vrancei $',1K)/ Piata vinului, se#ment cu un ritm redus de crestere in ultima perioada, este, de la inceputul acestui an, terenul pe care importatorii au inceput sa isi dispute preferintele de consum ale romanilor/ !ac, era de a-teptat faptul c, ma)oritatea b,rba.ilor prefer, berea $'*K), studiul a mai ar,tat c, femeile -i v0rstnicii sunt consumatori de vin mai mari dec0t b,rba.ii, 2n timp ce tinerii cu v0rsta de peste 1F ani prefer, b,uturile spirtoase/ <n 2AA*, vinurile albe au de.inut o cot, de (*,'K din pia., iar vinurile ro-ii 2, K din pia.,/ 1

c) Stab. elementelor de natura cantitativa legate de consum sau cumparare

Romanii cumpara in functie de pretul vinului si nu de calitatea acestuia/ !e aceea, producatorii spun ca ei sint cei in pierdere pentru ca oamenii prefera sa consume vin de calitate slaba, important este sa coste putin/ !e la inceputul anului, nu au existat sc:imbari ma)ore in comportamentul de consum al romanilor, cu exceptia unei usoare cresteri a consumului de vin secJdemisec/ Romanii nu sunt mari consumatori de vin/ "n medie, un cetatean consuma anual 2* de litri de vin, cam putin pentru o tara cu traditie in domeniu, spun specialistii/ 9ormal ar fi cam ' de litri pe cap de locuitor/ "n ce priveste soiul, romanii prefera vinurile proaspete, demiseci/ Si asta de cel putin 2AAA de ani, de cand istoria consemneaza razbunarea lui +urebista pe indeletnicirile viticole ale soldatilor sai/ Grasa de Cotnari este cel mai cautat vin/ Prmeaza in preferinte >uscatul 6ttonel si 4eteasca Re#ala, iar cea mai cunoscuta pod#orie din Romania este >urfatlar/ 6ricum, din intrea#a cantitate de vin produsa in Romania doar 1%K este de calitate superioara, adica vin cu denumire de ori#ine controlata $!6C)/ Vinul imbuteliat nu reprezinta decit trei litri din consumul anual al unui roman/ "n ciuda eforturilor viticultorilor de a promova vinul de calitate superioara, procentul de vin imbuteliat consumat anual in Romania nu prea creste/ !e la an an, cre-te num,rul celor care prefer, vinurile seci, 2n defavoarea celor dulci, -i soiurile ro-ii 2n fa.a celor albe, dar vinurilor dulci nu au fost afectate de aceste aceste tendin.e/ !in punct de vedere al preferin.elor de consum, rom0nii ale# vinurile albe Pod#oriile cele mai apreciate de c,tre consumatorii rom0ni au fost >urfatlar, cu o cot, 2n volum de 1',2K, Cotnari, cu F,FK, &0rnave, cu F,2K, -i !ealul >ilcovului, cu o cot, de ',*K/ "n lunile de vara vanzarile de vin sunt ceva mai mici, crescand ponderea vinurilor seci usoare/ "n ceea ce priveste a doua )umatate a anului, compania asteapta cresteri, in special in sezonul rece/ Cele mai vandute vinuri la export au fost Grasa de Cotnari, 4eteasca Alba si &amaioasa Romaneasca/ Cea mai mare parte din productia romaneasca este reprezentata de vin alb, adica *A1*'K, in timp ce vinul rosu detine intre 2' si AK/ Cu toate acestea, din productia totala de vin romanesc, ponderea celor cu denumire controlata $!6C) este de F11AK, restul fiind reprezentat de vinurile de calitate superioara $VS) si de vinurile de masa $V>)/

1%

d) Capacitatea pietei si numarul consumatorilor potentiali si cei efectivi

Aria pietei Comercializarea vinului, desi#ur, are loc 2n zonele mai intens populate, at0t 2n mediul rural, c0t -i urban/ >ediul rural, care, 2n Rom0nia, reprezint, aproximativ %A K din totalul popula.iei, 2n #eneral, e caracterizat prin economia natural,, produc,torii fiind -i ei 2nsu-i consumatorii, adic, autoconsumul/ Aici se are 2n vedere de vinul produs 2n condi.ii casnice, vinul vrac sau de masa ,care, la calitate, #ust, arom,, nu r,m0ne 2n urm, fa., de cel numit de calitate/ <n mediul urban , 2ns,, e comercializat vinul 2mbuteliat 2n sticle, av0nd o preponderen., mai mare dec0t cel v0ndut 2n vrac/ Structura de v0nz,ri a vinului pe )ude.e, 2n anul 2AA', litri de vin ? Alba Arad Ar#es +acau +i:or +istrita1 9asaud +otosani +rasov +raila +uzau Caras Severin 1A/1(1/2AA 12/'2F/(AA 1*/F*'/2AA 1F/FA(/2AA 1'/E(A/AAA F/2EE/2AA 12/A2 /2AA 1'/(E(/((A E/E%F/%AA 1 /22A/2AA F/F'*/FAA Calarasi Clu) Constanta Covasna !ambovita !ol) Galati Giuri#u Gor) Bar#ita Bunedoara F/(%'/AAA 1F/(EE/FAA 1E/A%'/(AA '/E 1/FAA 1%/%1*/2AA 1E/''1/AAA 1(/%E%/((A */EF2/((A 1A/ *%/AAA F/(*1/(AA 12/EA1/AAA

1'

"asi "lfov >aramures >e:edinti >ures 9eamt 6lt Pra:ova Satu >are Sala)

21/*A'/(AA */EF2/((A 1 /'(F/((A F/1 E/(AA 1'/% A/((A 1%/( 2/((A 12/**A/((A 22/A'1/%AA E/*(2/2AA (/'E(/FAA

Sibiu Suceava &eleorman &imis &ulcea Vaslui Valcea Vrancea >unicipiul +ucuresti

11/1EF/(AA 1F/ AA/FAA 11/'E*/(AA 1F/AAF/2AA (/F (/2AA 12/1A /AAA 1A/EF'/FAA 1A/2E%/2AA ' /22(/(AA

Structura pietei V0nz,ri ridicate sunt 2n zonele #eo#rafico1istorice de producere a vinului, 2n apropierea zonelor viticole, unde putem face rost 2ntr1un timp mai util -i eficient de materia prim, ? stru#urii/ >ai )os prezent,m :arta viticol, a Rom0niei ?

Re#iunile #eo#rafico1istorice sunt ? >oldova, >untenia -i 6ltenia, Gona de Vest, &ransilvania, !obro#ea/ Cultura vitei de vie poate fi practicata, in Romania, pe aproape intre# teritoriul tarii, incepand de la !unare, in sud, pana in )udetele +otosani si >aramures, in nord/ 9umai cateva )udete situate in zone de mai mare altitudine $+rasov, Covasna, Bar#:ita) si un sin#ur )udet din extrema nordica a tarii $Suceava) nu ofera conditi prielnice pentru viticultura/

1(

Potrivit unei recente lucrari de zonare a productiei viticole, in Romania exista un numar de * pod#orii, din care fac parte 12 de centre viticole, la care se mai adau#a %A de centre viticole independente, situate in afara pod#oriilor/ / 9umarul zonelor viticole este foarte mare, producandu1se o calitate distincta si omo#ena de vinuri/ Capacitatea pietei Consumatorii potentiali ai acestei piete reprezinta persoanele cu varsta mai mare de 1F ani/ "n Romania, ei sunt in )ur de 1% milioane/ Consumatorii efectivi pe piata vinului, reprezinta toata populatia de nationalitate romana, care a implinit 1F ani, plus alte nationalitati care, prin reli#ia si traditia lor, nu le este interzis sa consume bauturi alcoolice/ !inamica pietei Potrivit datelor preliminare, primii patru )ucatori, >urfatlar, Cotnari, Sidvei si Vincon au obtinut crestere la vanzari si deci la cotele de piata/ >urfatlar are o cota de piata de circa 2E I AK, Cotnari 1 1F,*K, Sidvei 1 peste 1*K si Vincon 1 circa 1AK/ &otusi, producatorii au putut sa acopere cererea prin importurile de vin vrac si prin stocurile existente/ Pentru 2AAE, producatorii estimeaza o crestere a pietei, mai moderata comparativ cu anul 2AAF, dar care va fi alimentata de aparitia unor noi producatori externi/ Cresterea consumului pietei de vin din Romania se datoreaza in special cresterii puterii de cumparare, dar obiceiurile de consum nu s1au modificat substantial in ultimii ani, ponderea ma)ora fiind detinuta in consum de vinul alb $*AK)/ Vinul romanesc detine E*K din total piata interna, iar K vinul de ori#ine intra si extracomunitara/ Ritmul mediu de varia.ie al v0nz,rilor produsului $serviciului) 2n perioada 2AA212AA' este prezentat in tabelul de mai )os ? R 2AA212AA *,%A*A%* R 2AA 12AA% F,F((21A R 2AA%12AA' E,A ''% (

e) Dezvoltarea pietei (extensiva, intensive, mixta)

Piata vinului a cunoscut o dezvoltare destul de ridicata/ !atorita inte#rarii Rom0niei 2n Pniunea 3uropean,, cei mai mari actori de pe aceasta piata isi dezvolta capacit,.ile de produc.ie, apar noi institute de cercetare1dezvoltare 2n sectorul vitivinicol/ &ot mai des au loc prezent,ri, t0r#uri de vinuri, unde actorii de pe aceasta piata isi prezint, capacitatile de productie, prezinta consumatorilor finali ultimele lor produse, si le ofera pentru de#ustatie cele mai bune vinuri care poseda/ Piata vinului s1a dezvoltat pe cale intensiva/ 3 bine cunoscut faptul, ca pe parcursul unui an, nu poti mari capacitatea de productie a vinului datorita faptului ca, plantatiile de vie, pentru a da roada, sunt necesari cativa ani pentru a dezvolta buta-ii de vi., de vie/

1*

Pentru dezvoltare pietei vinului, sunt necesare mai multe le#aturi dintre piata vinului si piata BoReCa$:oteluri, restaurante -i cafenele), le#aturi, care, conform specialistilor din domeniu, lasa mult de dorit/ Capacita.ile de productie a vinului s1au m,rit nu datorti, cresterii num,rului de planta.ii de vii, ci a cresterii calita.ii mana#ementului si a marCetin#ului din acest sector vitivinicol/ &otusi dezvoltare intensiva nu a vut loc, conform spuselor de mai )os/ Productia de vin din Romania a inre#istrat un recul semnificativ/ Cu toate acestea, producatorii mizeaza pe cresteri ale profiturilor de 1' pana la 1AAK// MPiata de vin din Romania este una emer#enta, care nu si1a atins potentialul maxim, drept urmare, isi va continua trendul ultimilor ani/ Poate ritmul nu va mai fi acelasi, dar trendul se va pastraN, afirma Cosmin Popescu, directorul #eneral >urfatlar/Piata vinului s1a ridicat in 2AAF la aproximativ 'AA mil/ euro, principalii )ucatori fiind >urfatlar, Sidvei, Cotnari si Vincon/

4. Distributia
Pn rol important 2n oferta de vin 2l )oac, distribu.ia/ !istribu.ia realizeaz, le#,tura dintre produc,tor -i consumator -i influen.eaz, 2n sensul satisfacerii nevoilor de consum / !istribu.ia asi#ur, antrenarea resurselor umane -i materiale -i de.ine o pondere 2nsemnat, 2n pre.ul final al vinului/ a) &ipuri de unitati comerciale prin care se realiz vanzarea catre consumatori Sistemele de distribu.ie, sunt de mai multe tipuri ? 1 >arii producatori de stru#uri -i vin 1X Consumatori @ 2/>arii producatori de stru#uri -i vin 1X 3xport @ Caracteristic marilor societ,.i comerciale de produc.ie a stru#urilor -i vinului, care inte#reaz, func.ii de procesare -i comercializare a vinului/ Sunt 2 destina.ii ? "ntern, -i 3xtern,/ / >arii producatori de stru#uri -i vin 1X 3n#rosisti >arii producatori de stru#uri -i vin 1X 3xport 3 utilizat doar de a#ricultorii care antreneaz, func.ia de procesare a stru#urilor -i comercializarea produselor de vin prin intermediul en#rosi-tilor / Sunt 2 destina.ii ? Pia.a intern, -i 3xtern,/ %/ >icii produc,tori de stru#uri 1X Centre de colectare a stru#urilor 1 X>arii producatori de vin 1X 3n#rosisti1X Consumatori/ Aceast, modalitate este folosit, 2n cazul 2n care micii viticultori nu proceseaz, produc.ia de stru#uri, fiind livrat, unui centru de colectare, care dispune de lo#istica de distribu.ie specializat,, av0nd rolul de colectare, transport, depozitare a produc.iei de stru#uri de la mai mul.i viticultori, caracteriza.i, de re#ul,, prin putere economic, redus,/ 1F

Centrele de colectare livreaz, mai departe produc.ia de stru#uri c,tre unit,.ile de vinificare unde are loc procesarea, -i 2n continuare, livrarea vinului prin en#rosisti -iJ sau detailisti, catre consumatorii finali/ Polul de inte#rare e reprezentat de unitatea de inte#rare/ '/ >icii producator de stru#urii 1X Cooperative de vinificatie 1X 3n#rosisti $vin) 1X Consumatori/ Aceast, distribu.ie este rareori 2nt0lnit, 2n practica economic,/ Aceast, modalitate trebuie reconsiderat,, viticultorii av0nd capacitate economic, redus,/ (/ >icii produc,tori de stru#uri 1 X Cooperative de vinificatie1 X Consumatori Asem,n,toare cu ', cu deosebirea c, e comercializat 2n ma#azinele de desfacere cu am,nuntul/ */ >icii produc,tori de stru#uri 1X Procesare 2n #ospod,rii 1X Consumatori F/ >icii produc,tori de stru#uri 1X Procesare 2n #ospod,rii 1X Autoconsum 6 parte din unitatile comerciale prin care se distribuie vinurile sunt? >a#azine 1 :ipermarCet 1 supermarCet 1 butic 1 c:iosc 1 autoservire 1 cu servire peste te)#:ea 3n#rosisti BoReCa I restaurante cu presti#iu ridicat restaurante traditionale cluburi si discoteci cafenele si baruri b) distributia pe diferite marci, dc st diferente pe marci numai la farmacie sau si la supermarCet Vanzarile de vin prin intermediul super si :ipermarCeturilor au casti#at teren in fata canalelor traditionale a)un#and la finalul anului trecut la *A,EK in total, comparativ cu (*,EK in 2AA*/

1E

5. Pretul
a) det. segmentelor de pret si identificarea principalelor marci incluse in fiecare segment
Comportamentul firmelor de distributia vinului privind stabilitatea pretului 9P este supus 2n prezent re#ulilor func.iei filierii specifice exi#en.elor pie.ei concuren.iale re#lementate/ Pentru anumite m,rci, pre.ul este peste nivelul concuren.ei -i al pie.ei, 2ntruc0t este destinat unui se#ment al popula.iei cu venituri mari -i exi#en.e ridicate/ Produsele de pe pia.a vinului cunosc o disparitate de pre. comparabil, cu cea 2nre#istrat, 2n domeniul viticol/ ;a modul #eneral, disparit,.ile de pre. sunt importante din toate privin.ele ? 1 in re#iunile de productie @ 1 intre vinurile rosii si albe @ 1 intre cele catalo#ate ca fiind de calitate/ <n concluzie, este dificil de f,cut o apreciere #eneral, a diferen.elor de pre.uri existente 2n sectorul de vin, mai ales dac, avem 2n vedere M vinuri de calitate N , pot atin#e niveluri de pre. spectaculoase, 2n timp ce anumite tipuri de vin de mas,, nu pot adesea s, #,seasc, o pia., de desfacere 2n ciuda pre.ului relativ redus/ Calitatea reprezint, un criteriu primordial 2n politica de >arCetin# a vinului/ Separarea vinurilor de mas, -i de calitate exprima comportamentul diferit al consumatorilor, indic0nd adesea tendin.e diver#ente 2n evolu.ia consumului/

b) Determinarea variatiei pretului in ultimii stat la baza acestor variatii

ani si a motivelor ce au

Pretul unui litru de vin de masa pentru anul 2AA' a fost de 2,' lei, iar cel de calitate de *,A lei / Productia din 2AA' a fost foarte proasta, la )umatate fata de un an normal/ Ceea ce a insemnat stocuri mici in crame, si preturi mai mari la vin romanesc/ Aceste preturi nu se pot transmite imediat consumatorilor/ "n acest moment in Romania, circa *A1FAK din vinurile din supermarCetul romanesc sunt mai scumpe decat (AK din vinurile din supermarCeturile din Germania/ "n perioada 2AA(12AAF preturile au crescut usor,datorita productiei bune inre#istrate/ "nsa in cump,r,torii pl,tesc 2n medie cu 1A11'K mai mult pentru sortimentele de vinuri rom0ne-ti, fa., de pre.ul cu care v0nd produc,torii/ Astfel, cump,r,torii pl,tesc cu circa A,' 1 lei mai mult pentru vinuri, dac, cump,r, din marile re.ele comerciale/ Potrivit reprezentan.ilor produc,torului de vin Sidvei, compania livreaz, c,tre re.elele comerciale sortimentele de 4eteasc, Re#al, $sec), Rieslin# !r8 $sec) -i Sauvi#non +lanc $sec) la pre.ul de 1%,2F lei/ <n re.elele de ma#azine Vaufland, pre.urile afi-ate pentru sortimentele de vin men.ionate mai sus sunt mai mari cu 1,*1 lei, a)un#0nd la 1',EE lei, 2n timp ce 2n unit,.ile

2A

Carrefour, 4eteasca Re#al, se vinde cu 1',F' lei, Rieslin# !r8 cu 1%,F( lei, iar sortimentul Sauvi#non +lanc cu 1%,*A/ <n :ipermarCeturile Cora, Sauvi#non +lanc este comercializat la 1',EE lei/ Vinul GeHurtztraminer Sidvei $demisec) este comercializat de produc,tor cu pre.ul de 1%,F% lei -i a)un#e 2n re.eaua Vaufland la 1(,FE lei, iar 2n :ipermarCeturile Cora acesta se vinde cu 1(,*2 lei/ Sortimentul >uscat 6ttonel $demidulce) de la Sidvei prime-te, 2n ma#azinele Carrefour, un adaos de A,'F lei/ Pn adaos mai mare se 2nre#istreaz, la sortimentul &ezaur Sidvei 1 >uscat 6ttonelW4eteasc, Re#al,/ Re.eaua Vaufland pune trei lei peste pre.ul de la produc,tor, iar :ipermarCeturile Carrefour adau#, 1,11 lei/ Sortimentul pleac, de la produc,tor cu 1E,EE lei/ !e asemenea, potrivit listei de pre.uri comunicate de Cotnari, sortimentele Gras, de Cotnari 2AA' $dulce) -i &,m0ioas, Rom0neasc, 2AA' $dulce), comercializate de produc,tor cu 1% lei, se v0nd 2n re.eaua Vaufland cu pre.ul de 1',EE lei/ <n plus, 2n acelea-i ma#azine, 4r0ncu-a 2AAF $sec) se vinde cu 12,EE lei fa., de 11,E' lei c0t este pre.ul de produc,tor, 4eteasca Alb, 2AA* $demisec) se comercializeaz, cu 1A,E' lei fa., de 1A,%' lei, iar vinul 5Cas, de piatr,5 2AA* $demisec) este v0ndut cu un adaos de un leu/

6. Promovarea
4iecare produs in parte are un alt mod de promvare/ Promovarea produsului se face prin? publicitate media, te:nici de promovare a vanzarilor I reducere de pret 1 vanzari #rupate 1 promotii publicitate exterioara I panota) 1 afise Promotie la S"!V3"? Compania Sidvei a demarat o noua campanie de promovare pentru vinurile sale din #ama MPremiatN, sustinuta de compania de publicitate Spotli#:t Advertisin#/ Aceasta campanie publicitara cuprinde materiale ori#inale, pentru o noua ima#ine a etic:etei, in concordanta cu renumele calitatii vinurilor, vinuri cu denumire de ori#ine controlata si trepte de calitate/ &otodata a fost sc:imbat si numele vinurilor din PR3>"A& !3 S"!V3" in S"!V3"/ 9oua lor identitate vizuala demonstreaza simplitate, sobrietate, personalitate si ele#anta/ 3xpresia vizuala a noii etic:ete, desi#nul, or#anizarea informatiei si compozitia su#ereaza traditia calitatii si personalitatii vinului de Sidvei/ 4ara un brand puternic de tara, producatorii romani de vinuri prefera piata interna, unde obtin preturi mai mari decat la extern, ceea ce ar putea explica si reducerea aproape la )umatate a exporturilor in ultimii patru ani, de la 2*A/AAA :l in 2AA' la 1% /AAA :l in 2AAF, potrivit datelor Patronatului Viei si Vinului $P9VV) /

21

Strate#ia celor de la compania >urfatlar a fost simpl,/ S1a realizat o reclama nonconformist, pentru produsul MSec de >urfatlarN/ Compania si1a extins oferta a)un#and sip e piata vinurilor seci si nu s1a multumit doar cu vinurile dulci si demidulci cu care obisnuise publicul pana in acel moment, producandu1se astfel o intinerire a mercii/ RPlin de bani pe via.,M, adic, A de ani f,r, #ri)a zilei de m0ine, i1a f,cut pe rom0ni s, #uste >urfatlar, iar campaniile ulterioare i1au RfixatM pe produsele companiei/ !up, ce a creat -i recreat m,rci de vinuri, a trecut la refacerea m,rcii1umbrel, >urfatlar, care -i1a consolidat pozi.ia de lider 2n ceea ce prive-te valoarea brandului -i -i1a crescut notorietatea 2n mintea consumatorului/ RAm decis aici s, construim un vin cu o vin,rie -i un brandM, rezum, bradn mana#erul de la >urfatlar/ Proiectele alte proiecte ale companiei mai sunt R BectareM -i R;acrima lui 6vidiuM, ambele specialit,.i din portofoliul produc,torului de vinuri/ R BectareM $lansat 2n 2AA%) a fost primul vin rom0nesc comercializat exclusiv 2n se#mentul BoReCa $:oteluri, restaurante -i cafenele), iar R;acrima lui 6vidiuM a reap,rut pe pia., cu o ima#ine mult 2ntinerit,, atra#and si alti potentiali clienti mai atenti la aceste detalii/ >urfatlar relanseaza pe piata romanesaca Vinarsul de >urfatlar, dar sub un alt nume I Garaza/ Acesta este un distilat de vin, obtinut dupa doua distilari ale unui sortiment de vin alb, neutral, cu un bun ec:ilibru intre alcool si aciditate/ Se re#aseste pe piata in trei sortimente de varste diferite? 1 Garaza * stele1 invec:it timp indelun#at in butoaie mici de ste)ar,are o culoare c:i:limbarie cu nuante de oliv, buc:etul este dat de o savoare ce aminteste de fructe uscate, de smoc:ine si prune, dar si de o tenta de vanilie cu note dulci@ 1 Garaza ' stele1 are o culoare aurie intense cu usoare nuante de verde oliv, #ustul este ele#ant si consistent@ 1 Garaza stele I se remarca printr1o culoare aurie, buc:etul este curat si dulce, avand o nota discreta de nuci bine coapte/ >arca Garaza face parte din cate#oria marcilor1produs, ce individualizeaza produsul dandu1i o ima#ine aparte, prin ea dorindu1se crearea unui nou brand/ 6 alt, particularitate de care trebuie sa tina seama producatorii de vin este aceea ca oamenii atunci c0nd ies 2n ora- s, consume altceva dec0t ceea ce consum, acas,/ Pe pia.a BoReCa, clien.ii doresc ceea ce nu este pe raft 2n ma#azine, supermarCet1uri/ <n ceea ce prive-te vinurile nou intrate pe pia.,, consumatorii rom0ni sunt mai reticen.i, barier, evitat, prin comunicarea direct,, d0ndu1i1se r,#az consumatorului de a se informa despre acest produs/ 6 alt, strate#ie reprezint, Rvinul la pa:arN/ Percep.ia consumatorului depinde, 2n mare m,sur,, de capacitatea brandului de a1i oferi ceea ce a-teapt,/ 6 alt, caracteristic,, reprezint, m,rcile de vin/ Apar tot mai multe edi.ii limitate, fiecare sticl, fiind 2nseriat, -i poart, semn,tura celui care a produs vinul/ !e exemplu, ;a Putere, con.ine 2 sortimente de vinuri albe bariYue ? C:ardona8 -i 4eteasc,, acestea fiind -i edi.ie limitat, $ c0te 12/AAA de sticle fiecare, seria fiind men.ionat, pe etic:et,)/ "n portofoliul Vincon, brandul cu cele mai mari vanzari din punctul de vedere al valorii, este +eciul !omnesc, iar dupa volum este >uscatel/ Promovarea marcii +eciul !omnesc a costat AA/AAA de euro/ Rezultatul? compania si1a triplat profitul/

22

Bibliografie:
P!pa D!"in# Du$a C!"n%l# &Ca"'%a (inului)* E+i'u"a E,%-%n' P"!.!'i!n* O"a+%a M!i$a Du.i'"u# &Pia'a (inului)* Bucu"%$'i* 1/// Vi"-il Balau"%* 0Ma"1%'in-)* E+i'u"a U"anu$* Bucu"%$'i* 2 2 3334c!'na"i4"! 33345i+(%i4"! 3334.u"6a'la"4"! 3334(inc!n("anc%a4"!