Aspecte ale evalurii colare Care sunt principalii factori subiectivi ai evaluarii si cum le putem reduce influenta?

n sens general,evaluarea reprezint corectarea, notarea, adnotarea lucrrilor elevilor de ctre profesori. Evaluarea trebuie s-l ajute pe elev s-i formeze o reprezentare just despre nivelul activit ii lui colare i s-i contureze interesele, aspira iile, op iunile colare i profesionale. E!ist numeroase dificult i "n evaluarea corect i obiectiv a rezultatelor colare. Stiluri educaionale

Factorii subiectivi n evaluarea colara Evaluarea este una dintre ac iunile pedagogice cu cel mai mare impact asupra elevului i familiei sale. #rincipala problem a evaluarii colare, cea care st$rnete i cele mai aprige controverse, este corectitudinea notrii, obiectivitatea sa. Cele mai multe semne de "ntrebare se nasc "n legatur cu influen ele pe care evaluatorul - privit ca personalitate concret - le e!ercit "n actul evalurii, influen e considerate drept posibile surse de distorsiuni. At$t timp c$t evaluatorul i evaluatul se cunosc, iar rela ia de evaluare are caracterul unei rela ii interpersonale cu implica ii psi%osociale, eliminarea factorului subiectiv este imposibil. Cercetarea fenomenelor de divergenta in actul evaluarii a pus in evidenta urmatoarele efecte perturbatoare& Efectul halo, e!primat in tendinta evaluatorului de a face aprecieri asupra unor

rezultate sau insusiri in functie de impresia generala cu privire la cel evaluat' aceasta (impresie generala) este formata in functie de evaluarile anterioare ale elevului la aceeasi

disciplina si*sau la alte discipline de invatamant . Elevii cei mai e!pusi acestui efect sunt cei fruntasi si cei slabi. Efectul de contrast apare datorita comparatiilor si ierar%izarilor inevitabile pe care le face evaluatorul intre lucrarile sau intre raspunsurile orale succesive ale celor e!aminati . Aceeasi lucrare poate primi o nota mai mare daca este evaluata dupa o lucrare slaba sau poate primi o nota mai mica daca este evaluata dupa o lucrare foarte buna. + Efectul de ordine este, de asemenea, un efect datorat pozitiei sau locului ocupat de o

lucrare intr-un set de lucrari ce sunt supuse evaluarii' cercetarile efectuate de ,oizet si Caverni -./01, pp. .23-.245 au aratat ca, pe parcursul corectarii unui set de lucrari, pe scala severitate-indulgenta a aprecierilor evaluatorului e!ista o variatie. 6a inceputul corectarii lucrarilor, evaluatorul este mai indulgent, insa pe masura ce corecteaza mai multe lucrari, devine din ce in ce mai sever' in felul acesta, lucrarile corectate la inceput vor fi supraevaluate, in timp ce lucrarile corectate catre sfarsitul seriei vor fi subevaluate. + Ecuatia personala a evaluatorului este un factor care face ca evaluarea sa se diferentieze de la un profesor la altul in functie de nivelul de e!igenta si o serie de criterii proprii de apreciere& unii profesori sunt mai generosi, altii mai e!igenti' unii folosesc nota ca pe un mijloc de incurajare, de stimulare a elevului, altii o folosesc ca pe un mijloc de constrangere sau de sanctiune' unii apreciaza mai mult originalitatea raspunsurilor, iar altii, mai mult conformitatea cu informatiile predate. + Efectul de similaritate consta in tendinta profesorului de a-si evalua elevii prin raportare la propria persoana' astfel, el se raporteaza fie la propria e!perienta scolara -e!perienta de elev sarguincios, ordonat, disciplinat, de e!emplu5, fie la e!perienta sa de parinte ce isi evalueaza propriii copii . #rofesorii care au copii cu performante inalte vor avea tendinta sa-i evalueze pe elevii lor cu acelasi grad de asteptare' + Efectul tendintei centrale se manifesta prin faptul ca profesorii cauta sa evite e!tremele scalei de notare, din dorinta de a nu gresi si a nu deprecia elevii,astfel, majoritatea notelor se inscriu in jurul valorilor medii. Efectul se manifesta mai ales la profesorii incepatori'

+ Eroarea logica presupune substituirea obiectivelor si parametrilor importanti ai evaluarii cu alte aspecte ale activitatii scolare, precum& efortul depus de elev, constiinciozitatea, disciplina, ordinea si acuratetea lucrarii etc.' 3. Efectul Pygmalion Efectul #7gmalion este un concept care a facut obiectul a numeroase studii si a provocat diverse polemici. 8deea de baza este aceea a efectului asteptarilor profesorului asupra comportamentului si a performantelor elevilor. 9osent%al -./0:, cf. ;afinoiu, .//<, p. 005 indica patru factori care mediaza confirmarea e!pectantelor profesorului& Climatul- profesorii se comporta intr-o maniera calda, binevoitoare, apropiata fata de elevii pe care ii apreciaza, in timp ce fata de ceilalti sunt, in general, mai reci, mai distanti' Feed-backul - profesorul ii lauda si ii incurajeaza mai mult pe elevii fata de care are e!pectante inalte, le ofera feed-bac=-uri mai frecvente, in timp ce fata de ceilalti se manifesta mai critic' Input-u - profesorul e!plica mai mult, insista asupra clarificarii unor c%estiuni dificile atunci cand este vorba de elevii fata de care are e!pectante inalte, in timp ce fata de ceilalti are tendinta de a fi mai e!peditiv, mai superficial' utput-ul - elevii fata de care profesorul are asteptari inalte sunt solicitati mai mult, li ofera mai multe ocazii de a raspunde, au contacte mai frecvente, in timp ce elevii fata de care profesorul are e!pectante scazute sunt solicitati mai putin, iar contactele cu profesorul sunt limitate la situatiile ivite in clasa. ;E >AC?@AAABunt de parere ca,un profesor pentru a evita subiectivitatea in notare,trebuie sa tina cont de rezultatele elevului,nu elevul insusi . ;aca un elev esueaza in indeplinirea unei sarcini,profesorul trebuie sa-l incurajeze si sa-l noteze in mod obiectiv,nu sa-si e!prime nemultumirea in mod repetat cu privire la rezultatele

nesatisfacatoare ale celui evaluat ,nici sa-l noteze in mod subiectiv, pentru ca in subconstirentul elevului sa nu se intipareasca ideea ca pe viitor va fi predispus doar la esecuri. Acest lucru nu inseamna a renunta la diferentierea elevilor in clasa. ;iferentierea intre elevi,trebuie facuta in conditiile in care aceasta ar putea sa-i motiveze,in general pe elevii slabi. ;e pilda,cand un elev obtine o nota mica,profesorul il poate incuraja spunandu-i ca prin munca va obtine o nota mai buna pe viitor,deoarce are potential sau il poate incuraja dandu-i drept e!emplu pe elevul care a obtinut nota ma!ima. A compara copiii situati la e!treme, pe cel foarte bun cu cel foarte slab, nu va face decat sa inrautateasca situatia celui slab. 8n concluzie,ca nu e!ista un stil educational general valabil pentru toate situatiile didactice. Alegerea variantei optime presupune, din partea profesorului, un ansamblu de competente referitoare la& analiza corecta a situatiei, imaginarea mai multor alternative de actiune, anticiparea consecintelor lor pozitive sau negative. @oate acestea dau, de fapt, masura competentei pedagogice a profesorului.

Referinte bibliografice
*Neculau, A. & Boncu Dimensiuni spihosociale ale activitii profesorului n !osmivici, A. & "aco#, $. Psihologie colar, %olirom, "a&i, '(()* *%laton, !. Serviciul psihologic colar, +,itura +pi-raf, !hi&inu, .//' 0cap. 1 sarcin ,ificil pentru profesor 2 evaluarea cuno&tiinelor3* *4lvstru, D. Psihologia educaiei, %olirom, "a&i, .//5* 0!apitolul 6 Dimensiunea psiholo-ic a pre-tirii profesorului3* 7arcus, 4.8 Empatia i relaia elev- profesor, +,. Aca,emiei, Buc., '()9* 6oiculescu, +.- Factorii subiectivi ai evalurii colare , +,. Aramis, Buc., .//'* 7onteil, :87. Educaie i formare, +,. %olirom, '((9