Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
NOTIUNI INTRODUCTIVE...........................................................................4
I. FORMELE FUNDAMENTALE ALE LOGICII.............................;............9
NOTIUNEA .............................................................................................9
- Continutul si sfera notiunilor.............................................................11
- Operatiile gandirii si formarea notiunilor...........................................11
- Tipologia notiunilor...........................................................................13
- Definirea notiunilor............................................................................15
- Regulile definitiei......................................................................16
-
Tipologia
definitiilor..........................................................................17
- Operatii care inlocuiesc definitia........................................................18
- Clasificarea........................................................................................18
- Regulile clasificarii...................................................................19
- Tipuri de clasificare.................................................................20
JUDECATA..........................................................................................20
-Tipologia judecatilor..........................................................................21
RATIONAMENTUL.............................................................................24
- Legile fundamentale ale gandirii........................................................24
-Tipuri de rationament........................................................................26
- Rationamentul deductiv.................................................26
- Silogismul; legile silogismului..............................26
1
- Rationamentul inductiv.................................................27
- Inductia completa................................................28
- Inductia incompleta.............................................29
Observatia...........................................................29
Experimentul.......................................................29
-Erorile in inductie...........................................................30
II. LOGICA SI LIMBAJUL..........................................................................32
- Limbajul si limba..............................................................................32
- Limbajul si gandirea..........................................................................33
- Functiile limbajului...........................................................................35
- Functia de comunicare...................................................35
- Functia practica............................................................35
- Functia afectiva............................................................36
- Functia ludica...............................................................37
- Functia cathartica.........................................................37
- Alte perspective asupra functiilor limbajului...................................37
- Formele limbajului...........................................................................38
III. LIMBAJUL JURIDIC.............................................................................39
IV. REGULI DE INTERPRETARE A JURIDICITATII..............................41
- Lacuna juridica si antinomia ..........................................................41
- Tipuri de lacune juridice..............................................44
V. INTERPRETAREA LOGICA A LEGILOR............................................48
- Metode utilizate...............................................................................48
- Interpretarea ordinara.....................................................................48
2
NOTIUNI INTRODUCTIVE
I.
Obiective:
Familiarizarea cu formele de baza ale logicii formale, din perspectiva logicii
juridice. Prezentarea tipurilor de judecati si descrierea rationamentului
deductiv si inductiv si evidentierea erorilor care se pot face in inductie.
Termeni cheie: notiune,judecata, rationament deductiv si inductiv, inductie
completa si inductie incompleta.
NOTIUNEA
Revenim la gandire ca proces psihic, ca sediu al ratiunii i teritoriu al
logicii.
Gandirea este declanat de situatii problematice; situatiile problematice
sunt situatii neobisnuite, inedite pentru care nu avem soluii imediate.
pot
fi identice,
uor
diferite
nsuiri,
caliti,
atribute
ale
obiectelor,
fiinelor,
Tipologia notiunilor
Definirea notiunilor
Regulile definitiei
Tipologia definiiilor
al nsuirilor
Regulile clasificrii
O clasificare utila, operationala, presupune o serie de reguli dupa
cum urmeaza:
Tipuri de clasificri
JUDECATA
relatie inexistenta este adevarata. Ex.: la Polul Nord sunt clduri insuportabile
este fals; la Polul Nord nu sunt clduri insuportabile este adevrat.
Criteriul unic al veridicitii sau falsitii unei judeci este aadar
corespondena cu realitatea.
Tipologia judecilor
In clasificarea, respectiv tipologizarea judecatilor se poate rcurge la un
numar extins de criterii dupa cum urmeaza:
1. Dup calitate judecatile pot fi: a) afirmative i b) negative.
a) Judecile afirmative sunt cele n care se afirm c o nsuire aparine
obiectului judecii.
b) Judeci negative sunt cele n care se neag c o nsuire aparine
obiectului judecii.
2. Dup cantitate judecatile pot fi: a) singulare; b) particulare); c)
universale.
a) ex. de judecata singular : Columb este descoperitorul Americii.
Afirmaia sau, dupa caz, negaia se refer la o relaie unic.
b) judecata particular: se afirm (neag) ceva despre o parte dintre
obiectele unei clase. Ex.: unii studeni sunt interesai de studii n strintate;
unii profesori nu accept ntrzierea la ore.
Negaie
Universal
Particular
Judecile ipotetice sunt compuse din doua judeci categorice unite prin
Dac ..... atunci.Prima judecat este o condiie. A doua este consecina i
decurge n mod necesar din prima.
Judecile ipotetice prezint mai multe variante n care consecina poate fi
afirmativ sau negativ. Ex.: Dac boxerul X este bine antrenat, va ctiga
toate meciurile, Dac plou, nu mai organizm excursia, Dac nu nvei
temeinic, rezultatele tale vor fi slabe, Dac antrenorul nu va fi schimbat,
echipa nu va deveni campioan.
c) Judecile disjunctive sunt formate din doua sau mai multe judeci
categorice unite prin particula ori (sau). Ex.: Voi cumpra o vopsea alb ori
verde; Premiul cel mare va fi un sejur la Paris ori un scuter.
5. Dup modalitate judecatile pot fi: a) asertorice; b) problematice; c)
apodictice.
a) Judecile asertorice numite si constatative sunt cele n care se constat
apartenena sau neapartenena real a unei nsuiri la un obiect. Ex.: ncperea
aceasta este nclzit; Sala X nu este liber.
b) Judecile problematice, numite i de posibilitate sunt judeci care
exprim legtura posibil dintre o nsuire i un obiect. Ex.: Norii acetia pot
aduce ploaie; Acest talent poate evolua foarte bine; Este posibil ca aceast
recolt s fie cea mai bun din ultimii ani.
RATIONAMENTUL
Tipuri de rationament
2
1.
scump(concluzie).
Concluzia raionamentului deductiv are un caracter cert.
O form important de raionament deductiv este silogismul. Acesta
permite derivarea dintr-o judecat general a uneia particulare prin intermediul
unei a treia judeci.
Silogismul se sprijin pe o axiom de forma: Ceea ce se afirm (neag)
despre o clas de obiecte se poate afirma sau nega despre fiecare obiect n
parte.
2. Legile premiselor
a) ntr-un silogism corect o premis este totdeauna afirmativ n ex.dat.:
ambele sunt afirmative.
b) ntr-un silogism corect una dintre premise este totdeauna universal
(toate mainile performante).
c) ntr-un silogism corect din doua premise afirmative rezulta totdeauna o
concluzie afirmativ.
d) ntr-un silogism corect concluzia urmeaz premisa cea mai slab (fie
cea negativ, fie cea particular) ex.: maina lui X.
2. Raionamentul inductiv. In raionamentul inductiv, gandirea merge de
la adevruri particulare, care pot fi doua sau mai multe, la un adevr general.
Ex.: premis: Puii de gin sunt drglai.
Premis: Puii de pisic sunt drglai.
Premis: Puii de animale slbatice sunt drglai.
Premis: Puii de om sunt drglai.
Concluzie: Deci toi puii sunt drglai.
Concluzia raionamentului inductiv are caracter relativ.
Raionamentul inductiv permite aadar ridicarea de la cunotine sau
informaii despre obiectele individuale la cunostinte despre ceea ce este general
si esenial n aceste obiecte.
Inducia se sprijin pe date observaionale repetate i poate fi complet
sau incomplet.
2
EXPERIMENTUL
Experimentul
consta
in
observarea
unor
evenimente
provocate.
Erorile n inducie
1.O prima eroare consta in generalizarea pripit; aceasta presupune
tragerea unei concluzii generale dintr-un numar restrans de cazuri izolate.
2. O a doua eroare se ncadreaz n formula POST HOC ERGO
PROPTER HOC. (Dup aceasta, deci din cauza aceasta) care consta in
interpretarea greit a unei legturi cauzale. Drept exemple stau numeroasele
prejudecati si superstitii potrivit carora unele intamplari sunt atribuite unor false
cauze. Astfel multi oameni considera ca intalnirea cu o pisica neagra,cu un preot
sau cu o persoana care transporta un recipient gol ori sarea varsata pe jos de un
membru al familiei, sunt aducatoare de neplaceri, fiind chiar cauze ale acestora.
Culoarea neagra a pisicii si a vesmintelor preotului simbolizeaza doliul, durerea,
nenorocirea, tragedia, motiv pentru care sunt percepute ca prevestitoare de rau.
Coarul, cu toate ca este invesmantat in aceeasi culoare neagra este considerat
aducator de noroc intrucat,prin meseria lui, el curata si indeparteaza simbolul
raului odata cu funinginea neagra din cosurile de fum, deci intalnirea cu el nu
poate fi decat benefica.Eventuale relatari despre evenimente grave cu alte cauze,
dar puse incorect in relatii de determinare cu astfel de intamplari banale si
nesemnificative se transmit peste generatii si se sedimenteaza in prejudecati si
superstitii care nu au nimic comun cu atitudinile si conduita rationala.
Intrebari
1. Ce intelegeti prin termenul de notiune? Dati exemple de notiuni din
domeniul dreptului.
3
II.
LOGICA SI LIMBAJUL
Obiective:
Intelegerea corelatiei dintre calitatile gandirii si calitatile
limbajului, intelegerea functiilor limbajului in demersul juridic.
Termeni cheie: limbaj, limba, functiile limbajului
Limbajul si limba
relaii,
etc.
care
fiinteaza
in
planul
mental
sub
forma
Limbajul si gandirea
limbajului,
corectitudinea,
precizia,
coerena
faciliteaz
4. Funcia ludic
Copiii repet cuvinte sonore, inventeaz cuvinte noi, rein rime si poezii
pe care le repeta si de care se amuza in timpul jocurilor lor. Cuvintele pot avea si
o componenta emoional tonica, amuzanta, distractiva pe care copiii o
exploateaza din plin. Si adulii se joaca si distreaza cu cuvintele rebus,
calambururi, bancuri, glume, catrene, rime, ironii, insa incarcatura acestora,
Intrebari
1. In ce consta corelatia dintre limbaj si gandire?
2. Care sunt functiile principale ale limbajului?
3. Cum poate functia cathartica a limbajului sa puna o persoana in
conflict cu legea?
4. Ce rol are limbajul in cadrul unui grup?
5. Care sunt formele limbajului si cum pot fi utilizate in incalcarea
normelor sociale?
III LIMBAJUL JURIDIC
Obiective:
Analiza corelatiei dintre gandirea juridica si limbaj si a rolului pe care
limbajul il are in formularea, fixarea si transmiterea normelor juridice.
Termeni cheie: limbaj juridic, maxime, adagii.
limbajului
juridic
specializat
const
eliminarea
natural.
O particularitate a limbajului juridic este abundena de reguli, maxime i
adagii sau argumente formulate n limba latin.
Maximele utilizate si ca reguli juridice sunt scurte definiii ale unor
principii ce se aplic diferitelor tipuri de cazuri.
Adagiile (sg. adagiu si nu adagio compoziie muzical lent) sunt
forme generale concise uor de reinut, care ofer o sugestie sau o direcie atunci
cnd legea este obscur sau insuficient.
Utilizarea maximelor sau adagiilor nltur riscul alterrii sensului
originar prin traducerea n oricare dintre limbile de circulatie folosite.
Cteva exemple:
1. Idem est non esse et non probari. A nu proba (o fapta, o afirmaie)
este acelai lucru cu a nu exista. Altfel spus, orice afirmaie trebuie nsoit de
probe altfel, nu are relevan juridic.
2. Error communis facit ius. Eroarea comun este creatoare de drept.
4
IV.
Intrebari
1. Ce este lacuna juridica?
2. Ce este antinomia?
4
METODE UTILIZATE
n domeniul interpretrii legilor se folosesc doua tipuri de metode:
I. Interpretarea ordinar cnd legea este obscur sau ambigu.
II. Interpretarea extensiv cnd legea e lacunar.
I. Interpretarea ordinar se sprijin pe doua metode metoda gramatical
i metoda logic.
Metoda gramatical presupune trei etape: a) analiza sintactic i
morfologic a propoziiei din textul de lege; b) determinarea sensului gramatical
al frazelor sau cauzelor; c) analiza nelesului etimologic al noiunii.
Metoda logic de interpretare a legii folosete metode specifice logicii
juridice, limitele acestora fiind determinate de fiecare ramur de drept.
4
a) regula utilitii logice, care, n cazul existenei a dou sau mai multe
posibiliti de interpretare trimite la sensul cel mai practic n conformitate cu
scopul legii.
b) regula tendinei in favore sau in odio a legii care prevede c o
interpretare care conduce la consecine favorabile pentru inculpat, va fi prferata
uneia care duce la agravarea situaiei sale. Aceasta este utilizat cu precdere n
dreptul penal.
c) regula identitii de raiune juridica -a simili ad simile- care
recomand folosirea soluiilor preconizate de legiuitor ntr-un caz similar n
cadrul aceleiai ramuri de drept.
Aceast regul este cunoscut i sub denumirea de analogie sau
raionament analogic.
d) regula a fortiori ratione care extinde aplicarea unei norme la un caz
neprevzut considernd c motivele avute n vedere la stabilirea acestei norme
se regsesc cu trie n cazul nou aprut.
n acest mod, din falsitatea unei judeci, decurge n mod necesar adevrul
judecii contrare acesteia.
Plecnd de la doua teze contradictorii, acest procedeu determin obinerea
din teza presupus adevrat a unor consecine false de unde, prin raionament a
contrario se ajunge la considerarea celeilalte teze ca fiind adevrat.
Regula ab absurdum se folosete n problemele controversate pentru
combaterea altor argumente ce se invoc n sprijinul opiniei contrare.
Cel mai adesea, raportul lege general lege special se instituie ntre
doua acte normative de aceeai valoare juridica - doua legi, doua hotrri de
guvern etc.- i chiar n cadrul aceluiai act normativ, ntre normele de principiu
si normele de excepie.
Rezolvarea problemei raportului dintre legea generala si legea special se
face conform urmtoarelor reguli:
- legea special derog (se abate) de la legea general;
- legea general nu derog de la cea special.
Termenii de general sau special sunt relativi n acest context n sensul c
raportul general - special se realizeaz prin comparaie ca operaie logic. O
dispoziie poate fi considerat special
Intrebari
1. Ce metode se utilizeaza in domeniul interpretarii legilor?
2. Care sunt regulile de interpretare logica directa?
3. Care sunt regulile de interpretare logica semidirecta?
4. Care sunt regulile de interpretare logica indirecta?
5. Care sunt regulile de interpretare logica semiindirecta?
5
VI.
ANALOGIA JURIDIC
importante dect
deosebirile.
Desigur c prin analogie se face completarea lacunelor legii.
Intrebari
1. Ce este analogia juridica?
2. Ce presupune aplicarea analogiei in domeniul dreptului?
3. In ce situatii nu se poate utiliza metoda analogiei?
Construcia juridic este un procedeu logic complex care are drept scop s
ofere o configurare logic, sintetic i consistent soluiilor legale.
Construciile apar ca nite idei generale n drept capabile s-i exprime i
explice propria logic interioar.
ntruct se produc n planul mental al conceptelor denumirea lor corect
este de constructe; de ex.: conceptele de drept subiectiv, stat, patrimoniu sunt
constructe.
Atunci cnd se refer la relaiile sociale concrete cu care au legtur
constructele juridice se transform adesea n instituii juridice.
Funcia constructelor este aceea de a induce un element de coeren logic
n complexul de reglementri juridice. De ex.: n cazul instituiei transmisiunii
succesorale constructul juridic ce leag ntre ele diferitele elemente ale acestor
instituii o constituie ideea potrivit creia eredele (motenitorul) chemat la
succesiune continu persoana defunctului.
Constructul uzeaz de procedeul artificial al ficiunii spre a oferi un
principiu explicativ pentru variate reguli ce se pot grupa n jurul acestui
principiu i pot conduce la realizarea finalitilor urmrite de legiuitor.
Cele mai utilizate procedee de realizare a constructelor juridice sunt
prezumiile i ficiunile.
n esen prezumia const n transformarea unei probabiliti ntr-o
certitudine.
Intrebari
1. Ce sunt constructele juridice si care este functia acestora?
2. Ce este fictiunea?
3. Ce este prezumtia?
IRELEVANTE
PENTRU
FUNDAMENTAREA
ADEVRULUI JURIDIC.
1. Argumentul la persoan se face referire la calitile personale
-integritate, respectabilitate ale inculpatului.
2. Argumentul autoritii se face apel la competena i poziia oficial a
persoanei.
3. Argumentul prin apelul la opinia poporului la pasiunile, prejudecile i
sentimentele acestuia.
4. Argumentul prin apelul la mil in care se invoc starea de boal, srcie
etc. a inculpatului.
6
Intrebari
1. In ce consta fundamentarea adevarului juridic?
2. Care sunt cele mai importante forme ale fundamentarii?
3. Ce argumente irelevante se intalnesc in practica in incercarea de a
fundamenta adevaruri juridice?
IX.
ntrebrile n drept
ntrebrile numite i propoziii interogative detin un loc i o importan
deosebite att n activitatea tiinific propriu-zis ct i n activitile noastre
practice de zi cu zi.
Studiul i analiza ntrebrilor reprezint coninutul unei discipline speciale
numit logica interogativ sau logica ntrebrilor. ntre aplicaiile acesteia
ntlnim deopotriv sisteme de ntrebri cu particulariti i caracteristici
speciale cum sunt instrumentele folosite n cercetrile psiho-sociale (interviul,
ancheta social, sondajele de opinie) dar i cele necesare juritilor n diferitele
etape eseniale ale activitii lor, cum sunt interogatoriul, ancheta sau detecia
comportamentului simulat.
Pentru justa soluionare a diferitelor cauze cu care se confrunt,
investigatorul i mai apoi magistratul au nevoie de anumite informaii pe care le
vor obine prin intermediul ntrebrilor.
ntr-o prim faz acestea vor viza faptele, persoanelor implicate ntr-o
cauz judiciar; aciunile n care acestea au fost sau sunt angajate (ce s-a
petrecut, sau se petrece, unde, cnd, cum, din ce motive, n ce condiii, cu ce
scop etc.).
Pentru ca rspunsurile la astfel de ntrebri s poat fi valorificate ca
probe pro sau contra anumitor ipoteze legate de soluionarea unei cauze
sau, n aceeai ordine de idei, ntrebarea poate fi una decizional plural, ex.: cu
ce era mbrcat persoana, cu o cma, bluz, maiou, tricou, helanc, sau nu
purta nimic?
ntruct rspunsul la o astfel de ntrebare nu poate fi dect singurul (unic),
(purta o bluz, purta un tricou, nu purta nimic) ntrebarea este de tipul
decizional plural exclusiv.
Dac la variantele enumerate am aduga i articolele hain, geac,
sacou, pulover, palton aceasta ar deveni un alt tip i anume, o ntrebare
decizional plural neexclusiv pentru c rspunsurile posibile ar fi de genul:
purta o cma, un sacou i palton; purta o bluz i un pulover; purta un
tricou i un sacou; purta o geac i o bluz; nu purta nimic.
b. ntrebrile completive
Prin ntrebri completive se solicit informaii care permit completarea
unor lacune de cunoatere referitoare la o anumit situaie, persoan, fenomen
etc.
Lacuna a crei completare se urmrete este sugerat oarecum n nsi
configurarea ntrebrii care se pune respondentului. Ex.: ce poi s-mi spui
despre ?; ce prere avei despre ?; ce tii despre ce s-a ntmplat n
..,sau la .?.
ntrebrile completive pot fi:
a) Deschise care nu sugereaz vreun rspuns, list de rspunsuri, o
schem de rspuns posibil (nu este foarte clar ce se cere i cum ar trebui s se
7
D. Dup domeniu:
a) ntrebri cu domeniu vid (aberante, inconsistente, fanteziste) la care nu
se poate, e necesar (e inutil) a se rspunde.
Ex.: d-ta crezi c eu m hrnesc cu aer?; d-ta crezi c toat lumea e
proast numai d-ta detept?.
7
EXIGENTE
IN
FORMULAREA
SI
ADRESAREA
Intrebari
1. Prezentati cateva elemente de teorie a intrebarilor.
2. Prezentati cateva repere de analiza logica a intrebarilor.
3. Care sunt tipurile clasice de intrebari care pot fi utilizate si in
domeniul dreptului?
4. In ce consta specificul intrebarilor utilizate exclusiv in drept?
5. Ce exigente trebuie avute in vedere in formularea si adresarea
intrebarilor specifice dreptului?
6. Ce tipuri de raspunsuri pot oferi persoanele interogate?
BIBLIOGRAFIE
Bieltz, P., Gheorghiu, D., Logica juridica, Ed. Pro Transilvania Bucuresti,
1998
Deleanu, I.,Deleanu, Adagii si locutiuni latine in dreptul romanesc, Cluj
Napoca, Ed. Dacia, 2000
Didilescu, I., Pavelcu, V., Logica, E. D. P. Bucuresti ,1975
Dima, T., Metodele inductive, Ed. Stiintifica, Bucuresti,1972
Dobrinescu, I.,Introducere in logica juridica, Bucuresti, Lumina Lex, 1998
Eremia, N.C., Interpretarea juridica, Bucuresti, Ed. All, 1998
Mihaila, A.,Logica jurudica (suport de curs), Univ. Babes Bolyai, Cluj
Napoca, 2003 (sursa principala pentru capitolele de logica juridica)
Mihai, G., Introducere pentru o logica juridica, Piatra Neamt, 1991
Mihai, G., retorica traditionala si retorici moderne, Bucuresti, Ed. All,
1998
Neveanu, P., P., Tratat de psihologie generala, vol. II, cap. Limbajul si
gandirea, T. U. B., 1978
N.B. La examen, veti avea de tratat doua subiecte. Oricare dintre titlurile
din text, poate constitui subiect de examen.