PLAN DE AFACERI S.C. X S.R.L.

Restaurant

INTRODUCERE S.C. X SRL. este o firm a crei principal afacere este n sectorul tertiar (servicii), respectiv un restaurant. Acesta se doreste a fi deschis n orasul Bucuresti si va oferi servicii de o calitate deose it de cele ale restaurantelor concurente. La atmosfera restaurantului, unul din punctele de atractie, va concura desi!nul interior distin!"ndu#se prin mo ilerul deose it si modul de decorare. $eniul propus va fi variat, inclu%"nd toate preparatele oferite de restaurantele direct concurente. &returile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce va distin!e meniul vor fi 'specialittile casei, n !eneral, specifice uctriei france%e. (le vor contine in!rediente naturale si de cea mai un calitate. Clientii cu disponi ilitate de a cheltui vor constitui piata tint si vor oferi o ima!ine de presti!iu restaurantului. ) alt caracteristic proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta evidentiindu#se prin comportament, tinut si'etichet*. +oate acestea vor conduce la formarea unei ima!ini po%itive despre afacerea firmei,concreti%"ndu#se n c"sti!area unei clientele fidele, dac nu frecvente, dispus scheltuiasc pentru a#si oferi un serviciu diferentiat. ,recventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul si personalul su va da clientilor si certitudinea unui serviciu deose it. CA&.- A,AC(R(A -.- ,.R$A S.C. X S.R.L se doreste a fi o firm care prin serviciile pe care le va oferi s schim e ima!inea despre restaurantele din Bucuresti, prin aparitia unuia 'mai altfel* dec"t celelalte. &rincipalul scop al afacerii este de a reusi atra!erea unei clientele fidele, si mai ales deose ite, chiar dac aceasta necesit timp si investitii ridicate. Strinii, functionarul 'cu dare de m"n*, micii sau marii proprietari, ntreprin%torii de succes, intelectualii sau oamenii de cultur, toti acestia tre uie s forme%e n mare clientela restaurantului X. Acest restaurant ar tre ui s fie un restaurant select prin el nsusi, select prin ceea ce ofer, prin atmosfera sa, prin clientii si. -./ CA&.+AL0L S)C.AL

-.1 ,)R$A 20R.3.C4 ,orma 5uridica# SRL# a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive6 #raspundere limitata a asociatilor7 #capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor7 #formulare simple la constituire7 #capital social redus. 3e%avanta5ul principal pre%entat de o astfel de forma 5uridica6 o iect limitat de activitate nu constituie un impediment pentru scopul propus. -.8 AC+.9.+A+( 9.:A+A S. &R)30S0L#S(R9.C.0 ),(R.+ Activitatea vi%at prin constituirea societtii este n sectorul tertiar respectiv servicii, concreti%at n deschierea unui restaurant cu specific france% si nu numai. &rodusele oferite, asa cum s#a preci%at, vor avea n !eneral specific france% fr a fi ns e;clusiv. Se vor avea n vedere si alte preparate de uctrie select, deose it prin calitate, arom si savoare. CA&...6 AC+.9.+A+(A /.- A$&LASAR( Restaurantul prin care se vor oferi serviciile, numit X, va fi pe c"t posi il amplasat n %ona central a orasului Bucuresti. Calitatea, modul de pre%entare al preparatelor, serviciul si ama ilitatea personalului si nu n ultimul r"nd amplasarea vor fi atuurile acestui restaurant. /.-.- &(RS&(C+.9( Ca perspective se va ncerca, n principalele orase ale +rii (Constanta, Bucuresti, Brasov,+imisoara), de%voltarea unui lant de restaurante. (le vor avea aceeasi fatad e;terioar, aceeasi firm (nume, tip de scris, culoare) si decoratiuni interioare. <n ceea ce priveste meniul oferit va fi identic n toate orasele, fr diferente nota ile. Se va evita oferirea de specialitti culinare care nu e;ist n planul de productie al vreunui restaurant echivalent aflat n alt oras. <ntr#un cuv"nt, meniul va fi acelasi pentru ntre! lantul de restaurante tin"nd cont de !usturile consumatorilor din fiecare oras

si ncerc"nd o c"t mai

un satisfacere a cerintelor !enerale indiferent de %ona de

provenient. 3e%voltarea unui lant de restaurante este o politic necesar pentru atin!erea unor scopuri pe termen mediu si lun!( formarea unei clientele fidele, selecte, mrirea profitului societtii). &rin aceast strate!ie se evit fluctuatiile n nivelul !eneral al v"n%rilor societtii, aplati%"nd nivelurile minime si ma;ime !enerate de perioadele estivale. Concreti%"nd, n ca%ul unui restaurant ampasat n orasul .asi ma;imul ncasrilor se va nre!istra n trimestrul .(luna martie), ..(luna iunie) s. 9(luna octom rie) al anului7 n schim ma;imul profiturilor nre!istrate ntr#un restaurant din Constanta se va o serva n trimestrul ...(lunile iulie#au!ust). Aceast stare de lucruri se e;plic prin fluctuatia populatiei, respectiv o deplasare a consumatorilor n perioada estival din orasul .asi ctre litoralul rom"nesc, inclusiv Constanta. Anali%"nd n continuare restaurantele aflate n orasele +imisoara, Brasov, Bucuresti vor nre!istra cele mai nalte rate ale profiturilor pe ntrea!a perioad a anului, fr fluctuatii semnificative, datorit ampasrii n %onele vestice si sudice, cele mai dinamice din punct de vedere al de%voltrii economice. &e plan local nu se vd posi ilitti de e;tindere si nici nu se va urmri acest lucru. <n .asi firma va detine un sin!ur restaurant pentru a asi!ura e;clusivitatea si unicitatea serviciului. 0n alt motiv pentru aceast optiune l constituie mrimea relativ mic a se!mentului de piat cruia i se adresea% oferta. Se vor ncerca doar m unttirea pe c"t posi il a serviciilor, a meniurilor, dotarea cu noi utila5e, echipamente(noi ane;e pentru ar) dac toate aceste investitii duc la cresterea productivittii muncii, scderea consumurilor ener!etice si pre%int un nivel ridicat de fia ilitate av"nd ca re%ultat sporirea profiturilor. &e termen mediu se poate aplica o strate!ie de inte!rare n amonte7 aceasta prin achi%itionarea de terenuri ara ile n afara orasului .asi si reali%area unor micro ferme cu profil le!umicol(pentru cultivarea de verdeturi si le!ume) s. %ootehnic(pentru cresterea de psri). &rincipala ratiune pentru promovarea unei astfel de strate!ii o repre%int cresterea profita ilittii si urmrirea m unttirii calittii produsului final prin asi!urarea necesarului de materii prime n conditii optime de timp.

/./ 3.S+A=+A ,A+A 3( CL.(=+. S. ,0R=.:)R. 3istanta si amplasamentul fata de clienti nu sunt considerate impedimente si nu constituie piedici n !sirea locului unde este restaurantul. )ricum, se!mentul de piata vi%at deafacere se re%uma n principal la clientii care locuiesc n orasul .asi. .Aprovi%ionrile se vor face cu propriul mi5loc de transport pentru a o tine economii de timp si resurse financiare. >estiunea stocurilor s controlul acestora se va reali%a de ctre proprietar(i) n cola orare cu mana!erul firmei. Se va asi!ura, pe c"t posi il, o aprovi%ionare optim cu materii prime si diminuarea stocurilor la un nivel ce implic cheltuieli minime de ntretinere si inventariere fr a afecta ne!ativ desfsurarea normal a activittii. &entru aceasta se va folosi procedeul6 20S+ .= +.$(6 sosirea stocurilor se face la momentul potrivit si n cantittile strict necesare. .ntroducerea acestui sistem se va aplica chiar de la nceputul activittii pentru a nu fi necesare schim ri ma5ore n optica personalului, dar mai ales a furni%orilor. 0n alt motiv de aplicare a metodei 20S+ .= +.$( este dat de natura stocurilor formate n mare parte din produse perisa ile care au un termen de !aran?ie limitat la 1#@ %ile pentru crnuri si semipreparatele din carne, si ma;im /8 ore pentru le!ume si fructe. &entru unele produse(fructe e;otice, condimente) stocurile pot fi mai mari. S. n ca%ul uturilor alcoolice scumpe(rom"nesti si strine) se pot face stocuri mai ridicate, aceasta pentru a evita fenomenul des nt"lnit de crestere a preturilor acestor produse n prea5ma sr torilor le!ale si reli!ioase. /.1 S&A+.., (CA.&A$(=+( S. 0+.LA2( Suprafe+ele de depo%itare propuse de circa 1 m/(spatiu fri!orific) si @.B m/ (spatiu la temperatura constant de /CC) sunt considerate a fi suficiente pentru desfasurarea normal a activittii restaurantului. &rocesul de deservire va avea loc pe o suprafat de -//.B m/, va contine -B mese si ma;imum 8C de locuri cei trei osptari si un arman reusind, n ca%ul n care localul este ocupat -CCD s#si ndeplineasc ndatoririle n mod eficient.

&rocesul de productie va avea loc pe o suprafat de 1E m/, uctria fiind dotat cu urmtoarele utila5e6 cuptor clasic, cuptor cu microunde, ro oti de uctrie, spltor vase, mese de lucru, rastele, do%atoare si masin de n!hetat). Servirea si procesul de productie va fi reali%at de un numr diferit de an!a5ati n functie de orarul %ilnic si %ilele de sr tori. Aprovi%ionarea va fi previ%ionat si se va reali%a n functie de fluctuatiile si diferentierile anuale ce apar n preferintele consumatorilor. <n trimestrul . s. .9 primea% meniurile ce au n component materii prime consistente. <ncep"nd cu trimestrul .. preparatele vor avea la a% in!rediente proaspete, usoare. Su aspect valoric(al pretului meniurile ieftine vor fi cel mai mult cerute n lunile iulie, au!ust(minim al ncasrilor) si ianuarie. $otivele sunt diverse6 F n perioada cald se!mentul de piat cruia i se adresea% restaurantul X se va micsora prin plecarea consumatorilor n alte %one ale trii pentru petrecerea concediilor. F luna ianuarie nre!istrea% o diminuare a v"n%rilor datorit micsorrii disponi ilittilor nesti acestea fiind destinate, n mare parte, cheltuielilor oca%ionate de sr torile de iarn.

CA&. ...6 &.A+A S. S+RA+(>.A 3( $ARG(+.=> 1.- CL.(=+H. Clientii vi%ati de afacere au v"rsta de peste -I ani, o pondere ridicat detin"nd#o cei cu v"rsta cuprins ntre 1C#8C de ani.Si cei de /C#1C ani formea% o parte importanat, dar mai ales pe termen lun! acestia fc"nd parte dintr#un se!ment de consumatori n formare, care n viitor pot deveni fideli. Consumatorii vi%ati de afacere se deose esc prin comportament si ocupatie(oameni de afaceri, intelectuali, functionari). Calitatea acestor clienti potentiali este dat de posi ilittile lor financiare si de disponi ilitatea lor de a cheltui pentru a#si oferi un serviciu de un calitate. $otivatiile cumprrii serviciului#produs oferit de restaurantul X ar putea fi urmtoarele6 F &etrecerea unei seri plcute n compania persoaneiJpersoanelor care i nsotesc7

F Servirea unei mese une ntr#o atmosfer linistit7 F 3iscutiiJnt"lniri ntre oameni de afaceri7 F )ferirea unei seri romantice persoanei iu ite. 1./ &R)30S0L A,AC(R.. Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor, respectiv serviciu de alimentative pu lic, acesta satisfc"nd nu doar necesitti vitale dar si morale. &unctele de atractie care pot influenta deci%ia potentialilor clienti n vederea cumprarii serviciului sunt6 calitatea deose it a preparatelor, comportamentul plcut si ama il al personalului, curtenia, lumina si desi!nul interior, atmosfera aparte. Specialittile culinare si uturile oferite se individuali%ea% prin calitate simod de pre%entare. Asocierea serviciului oferit cu decoratiile interioare, atmosfera si profesionalismul personalului constituie un portofoliu de avanta5e n raport cu restaurantele de5a e;istente n orasul .asi.

1.1 S(>$(=+0L 3( &.A+4 Se!mentul de piat vi%at este situat cu preponderent n orasul .asi. $rimea acestui se!ment pe care afacerea urmea% a se concentra este estimat la -BD din populatia total a orasului(8CC.CCC locuitori) fiind de circa EC.CCC de clienti potentiali +endintele pietei tint este de crestere usoar. Se previ%ionea% ca n urmtorii /# 1 ani s cunoasc ritmuri de crestere rapid fiind influentat de situatia economic a %onei si a Rom"niei. 9olumul total al desfacerilor pe piata municipiului .asi este de apro;imativ -.@ mld. Lei pe an, consider"nd e;clusiv restaurantele cu un anumit specific ce au un nivel mai ridicat al serviciilor. &e l"n! previ%iunile optimiste n privinta de%voltrii pietei tint si numrul consumatorilor considerat destul de conforta il pentru a avea certitudinea c e;ist o piat de desfacere asi!urat, un alt motiv pentru deschiderea unui astfel de restaurant l constituie numrul si mrimea competitorilor. 1.8 C)=C0R(=HA Concurentii principali potentiali i repre%int restaurantele cu specific frantu%esc, !recesc, chine%esc si ara . ,aptul c ele de5a e;ist(deci sunt cunoscute), si#au format o

oarecare reputatie(destul de un n lips de altceva), au o clientel oarecum fidel, sunt c"teva din avanta5ele concurentiale pe care aceste afaceri le pre%int. Cu toate acestea, lipsa unui se!ment de piat propriu sta il ca si nivelul calitativ al serviciului care a sc%ut odat cu trecerea timpului, formea% puncte sla e ce pot fi, si tre uie, atacate printr#o un strate!ie de marKetin!. Afacerea se va confrunta cu un competitor foarte puternic. Chiar dac nu va fi un concurent direct restaurantul $ac3onald acaparea% o parte a clientilor, datorit faptului c are un nume de marc foarte cunoscut, preturi relativ re%ona ile n raport cu calitatea produselor, noutatea a solut n orasul .asi a serviciului de o factur aparte. +otusi atra!erea acestor clienti nu va repre%enta pentru afacerea firmei 'o lovitur*.de e;emplu n perioda decem rie#ianuarie, clientela restaurantului X fiind preconi%at a fi format numai din acei consumatori cu mari resurse financiare, nu se va orienta spre un local cu caracter specific, diferit, ce nu corespunde !usturilor si o isnuintelor culinare. &artea de piat 'furat* de $ac3onald este constituit din tineri (ma;im 1C de ani) si studenti cu o putere de cumprare mai ridicat dec"t media. Aceast 'pierdere*, practice nu este o serva il, aceasta fiind estompat de ritmul de crestere firesc de la nceputul anului. (fectul po%itiv al e;istentei afacerii $ac3onald va fi ntrirea concurentei, si cum concurenta stimulea% competitia, cei care vor avea cel mai mult de c"sti!at sunt clientii, a cror satisfactie final este urmrit n fapt. Consider c e;istenta unui restaurant cu un serviciu si o calitate foarte ridicat (X) si un puternic concurent cum este $ac3onald, va duce n fapt, la 'mprtirea* consumatorilor ieseni ntre aceste dou afaceri. Asa cum am mai artat, se!mentul de piat al lui $ac3onald si X nu coincide n ntre!ime dar se adresea% celor cu o putere financiar mai ridicat si care au !usturi si e;i!ente mai mari privind produsele si serviciile cumprate. &entru a ncheia aceast anali% consider c e;istenta acestui restaurant de mai ine de un an n orasul .asi a 'educat* clientela mai t"nr a orasului, care odat cu trecerea timpului si maturi%area ei se va ndrepta spre un restaurant ce corespunde ima!inii sale despre sine, presti!iului, po%itiei sale financiare si sociale. 1.B S+RA+(>.A 3( $ARG(+.=>

+in"nd cont de c"teva din aspectele implicate de acest tip de afacere6 produs# serviciu de nalt calitate, c"sti!uri reduse n primul an de activitate si de alti factori care pot influenta ne!ativ mersul afacerii(inflatie, rata do "n%ii) este deci o li!atorie anali%a atent si conceperea unei foarte eficiente strate!ii de marKetin! si de promovare a serviciului oferit. &olitica firmei n domeniul marKetin!ului si reclamei va pune accent pe unicitatea serviciului prestat. (chipa mana!eriala (proprietari si administrator) tre uie s conceap o strate!ie de marKetin! care s contin metode si elemente specifice fiecrei etape din viata restaurantului. Astfel, n chiar %iua deschiderii localului vor fi invitate personalitti pu lice ale orasului Bucuresti, oameni de cultur, oameni de afaceri de succes care se ucur de o un reputatie. Reclama n aceast perioad va fi ine orientat, tintind se!mentul de piat urmarit (ve%i capitolul (Clienti). Acest lucru se va reali%a prin intermediul6 F Crtilor de vi%it trimise pe adresa societtilor comerciale, a firmelor, sau institutiilor pu lice, culturale si de nvtm"nt7 F 3ifu%rii de rosuri n ca%ul sosirii unor dele!atii strine sau desfsurrii unor conferinte sau comunicri stiintifice n orasul Bucuresti7 F 0n mediu de comunicare m mas, radioul va fi o alt cale de a face reclam7 ns acest procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte si intermitente7 F nainte de lansarea afacerii, pentru a informa potentialii clienti de intentia de a se dechide un nou restaurant cu un anumit specific si diferentiat prin calitate7 F n perioada cald a anului(lunile iunie, iulie, au!ust), reclama va fi mai intens, mai incisiv ca de o icei, iar prin mesa5 va fi adresa il unui se!ment mai lar! de consumatori. $otivul l constituie evolutia cererii anuale din orasul Bucuresti (ve%i capitolul &erspective) si atra!erea unui numr c"t mai mare de consumatori. 3ata inau!urrii localului va fi si ea atent aleas. (ste recomanda il perioada propice unor astfel de actiuni si n care volumul cheltuielilor populatiei pentru unuri de lar! consum sau de lun! durat este cea ridicat. Aceasta corespunde primului trimestru al anului, respectiv sf"rsitul lunii fe ruarie si nceputul lunii martie. 3atorit acumulrii n aceast perioad a unor sr tori traditionale($rtisor, I $artie), inau!urarea restaurantului X ar putea fi receptionat de ctre consumatori drept un 'cadou* cu oca%ia acestor evenimente iar noutatea ofertei ar putea fi un motiv de a vi%ita localul.

<n ceea ce priveste mesa5ul si continutul reclamei6 indiferent dac aceasta se face prin post, difu%are de rosuri sau radio ea se va a;a pe ideea oferirii unui serviciu deose it. .deea central pe care mesa5ul tre uie s o transmit este aceea a e;istentei unui restaurant select prin el nsusi, ce se evidentia% mai ales prin atmosfer, aspect interior(mo ilier, lumin), calitatea personalului(comportament, tact). +e;tul mesa5ului va remarca varietatea meniului, ori!inalitatea si calitatea acestuia. Se vor evita specificatii de pret, folosindu#se alu%ii fine, su tile cu privire la nemultumirea !eneral c e;ist putine restaurante de calitate la un pret re%ona il. )ricum, pretul specialittilor culinare va fi n functie de preturile preparatelor echivalente oferite de concurent7 n acest ca% pretul va fi asemantor. 3iferentierile de pret vor apare la 'specialittile casei*, acestea prev%"nd un pret mai ridicat ce tre uie s demonsre%e calitatea deose it a produselor ce ofer si!uranta unui serviciu receptionat ca unic. CA& .9.)R>A=.:AR(A S. $A=A>($(=+0L 8.- )R>A=.:AR(A Strate!ia or!ani%ational vi%at va tre ui s mentin or!ani%atia activ, dinamic si cu un nivel ridicat al fortei competitionale.Aceast strate!ie va avea ca o iectiv de%voltarea produsului su, respectiv m unttirea serviciului sau si a meniurilor. ) alt strate!ie va consta n ptrunderea n domenii de afaceri furni%oare, reali%"ndu#se o inte!rare n amonte(ve%i su capitolul &erspective). Se va ncerca n acelasi timp o strate!ie de diferentiere a produsului serviciu, pentru a putea fi perceput ca unic, cel putin n %ona municipiului Bucuresti. Strate!ia de diferentiere permite, prin oferirea unui produs de o calitate net superioar, posi ilitatea de a practica preturi mai mari, reali%"nd profituri mai ridicate si o mai lar! fle;i ilitate cu furni%orii. Conducerea firmei va fi asi!urat de un mana!er an!a5at care va administra firma si care va pre%enta periodic un raport de activitate si care va fi selectat n special dup trsturile sale 'umane*6 F asumarea responsa ilittii7 F puterea ridicat de munc7

F plcerea de a lucra n domeniu7 F pricepere or!ani%atoric7 F ori!inalitate n !"ndire7 F sinceritate si loialitate7 F spirit inovator. &entru acest post este cea mai potrivit o persoan cu o v"rst cuprins ntre /B#1C de ani, dinamic, capa il s asimile%e rapid cunostintele si s nvete din !reseli7 s ai un caracter deschis, pre%int de spirit si s pre%inte, de ce nu, o nftisare plcut.&rofesional nu este a solut necesar s fie a solvent() al unei scoli, al unor cursuri de specialitate sau a unei institutii cu caracter economic, dar este recomanda il. Ca important, al doilea dup administrator va fi uctarul#sef al restaurantului. (;perienta va fi caracteristica sa principal, care va c"ntri n luarea hotr"rii de a fi an!a5at. Acesta va tre ui s fie a solvent al unor unor cursuri de specialitate si s fac dovada priceperii sale n arta culinar. &ostul de economist, al treilea n piramida ierarhic, va fi ocupat de o persoan cu e;perient, a solvent de Stiinte (conomice. Restul posturilor nu necesit personal cu o pre!tire nalt, uctarii si chelnerii tre uind s fie, totusi a solventi ai unui liceu de profil sau ai unor cursuri de specialitate. 8./ &R)C(S0L 3( &R)30CH.(#3(S(R9.R( &rocesul de productie va fi varia il n timp si va folosi n reali%area produsului final diferite materii prime.<n principiu acestea vor fi de ori!ine animal si ve!etal, e;ceptie fc"nd h si 8B min. &rocesul de desrvire cu preparatele culinare va avea loc ntr#o sal cu suprafata de -//.B m/7 va avea -B mese si ma;im 8C de locuri. Barul va avea @m. lun!ime si poate deserve simultan nou clienti. Cei trei osptari si un arman vor reusi n conditiile n care restaurantul este ocupat -CCD s#si ndeplineasc responsa ilittile cu eficient. 8.1 &(RS)=AL0L Afacerea necesit -I an!a5ati din care 1 nepermanenti. Ca pre!tire acestia vor avea cunostinte de economie, conta ilitate, specifice fiecrui post. <n afar de initiatorii afacerii, economist (conta il autori%at sau e;pert), uctar#sef(a solvent al unei scoli sau uturile alcoolice ce nu necesit un timp de productie, ci doar de desfacere. Ca timp, procesul de productie va dura -B min.(salate de le!ume si fructe) s. -

cursuri de specialitate), restul an!a5atilor nu necesit pre!tire special7 soferul va avea carnet de sofer profesionist. &ersonalul necesar va fi identificat si recrutat de la a!entiile de recrutare#plasare a forteide munc, sau prin intermediul anunturilor de mic pu licitate. <n ca%ul a5utorilor de uctar si a osptarilor, ei vor fi identificati dintre a solventii cei mai ine pre!titi ai liceelor (conomice - si / din Bucuresti. (ste necesar a se evidentia c adminisratorul si economistul vor fi primii an!a5ati. <mpreun cu acestia initiatorii afacerii vor urma a recruta uctarul#sef si osptarul#sef. <n continuare administratorul, uctarul si osptarul#sef vor recur!e la selectionarea candidatilor pentru celelalte posturi6 uctari, chelneri, armani, !ardero ier. +estarea solicitantilor se va face cu scopul msurrii a ilittii si cunostintelor acestora prin demonstrarea practic a capacittii ndeplinirii sarcinilor. &e l"n! testul de performant, candidatii vor te ui s ndeplineasc si conditii de comportare, tact, tinut si nftisare fi%ic. Candidatii vor fi supusi unor e;aminri medicale amnuntite pentru a se verifica daca sunt apti pentru munca solicitat si pentru a se asi!ura protectia celorlalti an!a5ati, a clientilor si a produselor reali%ate n cadrul restaurantului. .nstruirea personalului admis, dac este necesar, va fi efectuat de fiecare dintre responsa ilii de 'sectie*, respectiv uctarul#sef si osptarul#sef. <ndatoririle si responsa ilittile fiecruia dintre an!a5ati vor fi prev%ute n fisa postului astfel6 #administrator6 F e;ecut aprovi%ionarea7 F primeste si receptionea% mrfurile7 F pune la punct cu uctarul#sef planul#meniu7 F ini?ia% introducerea unor sortimente noi7 F e;ecut pre%enta si efectuea% instructa5ul profesional7 F verific tinuta %ilnic si vestimentatia7 F controlea% %ilnic aparatele de cas, o iectele de inventar7 F ntretine discutii cu consumatorii, recomand unele preparate7 F solicit prerea acestora asupra calittii preparatelor7 F serveste personal n unele ca%uri consumatorii.

# uctar#sef F ndrum, suprave!hea% si controlea% ntrea!a activitate profesional7 F or!ani%ea% activitatea de productie culinar n a%a planului de productieculinar7 F rspunde de calitatea si cantittile preparate7 F suprave!hea% modul n care se montea% preparatele n vesela de servire7 F verific personalul din sectia de productie7 F livrea% preparatele culinare. #osptar#sef F or!ani%ea% si rspunde de ntrea!a activitate din procesul de servire7 F verific pre%enta si tinuta personalului7 F verific starea de curtenie si de i!ien a salonului de servire7 F verific si ntocmeste meniul cu administratorul si uctarul#sef7 F primeste consumatorii la intrarea n sal si i conduce la mas7 F primeste comanda si serveste consumatorii mai importanti7 F suprave!he% modul n care osptarii si armanul si e;ecut serviciul7 F efectuea% demonstratii de pre!tire, pre%entare si servire a diferitelor specialitti culinare7 F re%olv operativ sesi%rile clientilor7 F instruieste personalul #osptar F e;ecut activitatea de pre!tire a salonului de deservire7 F verific starea de curtenie a salonului7 F e;ecut aran5area meselor7 F serveste consumatorii. # arman6 F efectuea% operatiile de servire a clientilor cu uturi specifice sectiei7 F verific stocul %ilnic si valoric al !estiunii7 F se aprovi%ionea% cu toate sortimentele de auturi7 F se dotea% cu toate tipurile de pahare.

&olitica de salari%are va avea la a% o anali% a factorilor ce influentea% nivelul salariilor6 cererea si oferta de munc, le!islatia(valoarea minim a salariului), fluctuatia costului vietii), posi ilittile de plat ale firmei, salarii acordate de concurent. &entru a#si forma o ima!ine po%itiv si a#si pstra presti!iul, firma va adopta o politic de salarii ridicate, peste nivelul mediu de salari%are. ,ondul de salarii nu va fluctua n functie de profitul o tinut si se va !aranta un salariu de a%, corectat n functie de inflatie, de costul vietii,salariu corectat indiferent de veniturile firmei.&lanul de salari%are va prevedea si adu!area unor prime, stimulente, plti suplimentare. &e l"n! nivelul salariului motivarea personalului se va reali%a si prin !arantarea locului de munc(contracte de B ani) si n viitor, plcerea de a lucra ntr#un restaurant de marc. )R>A=.>RA$A &R)&R.(+AR A3$.=.S+RA+)R S(R9.C.0 A0X.L.AR S(R9.C.0 20R.3.C (C)=)$.S+ B0CA+AR#S(, &R)30C+.( )S&A+AR#S(, 3(S(R9.R( CA&.96 .=,)R$A+.. ,.=A=C.AR( 9aloarea total a afacerii este estimat la EC.CCC lei, acesti ani acoperind n totalitate cheltuielile presupuse de lansarea afacerii, re%ervele, costurile cu eventualele remodelri ale spatiilor pentru desfsurarea activittii. 9eniturile lunare sunt compara ile cu cele ale celorlalte afaceri din acest domeniu. <n urmtorii ani veniturile reali%ate de pe urma acestor activitti vor acoperi n totalitate cheltuielile !enerate de lansarea afacerii, la sf"rsitul celui de#al ..#lea an de activitate estim"ndu#se reali%area unor profituri reale. &rofitul estimat pe primul an se ridic la circa -@.IL8 lei(n ca%ul n care nu se contractea% nici un credit)

Lansarea afacerii va costa apro;imativ EC.CCC lei. .nvestitiile mari n mi5loacele fi;e, /@.LCC lei, se e;plic prin faptul c acestea sunt achi%itionate noi si sunt de un calitate. 3ecorrile si remodelrile spatiului necesit -B.CCC lei, fapt 5ustificat prin pretul ridicat al materialelor folosite si costul mare al unor astfel de lucrri(calitate). Cheltuielile oca%ionate de reclam si relatii cu pu licul(ECC lei) sunt motivate de reclama direct si inau!urarea restaurantului. (videnta conta il va fi asi!urat de o persoan cu e;perient n domeniu si care tre uie s fie o li!atoriu conta il autori%at sau e;pert conta il. Conform calculelor punctul critic a fost evaluat la E8@I lei Anali%"nd cererea pu licului pentru servicii de calitate si po%itia favora il a afacerii dat de noutatea ofertei sale se consider ca punctul critic este posi il de atins doar n situatii de cri% deose it de dure. Aceste dificultti ar putea s fie !enerate de situatii nefavora ile ale economiei nationale, schim ri ruste ale sistemului politic(defavora i initiativei particulare, o e;a!erat politic fiscal), dar si nepricepere or!ani%atoric si concurent neloial. Consider"nd aceste situatii ca limit, reali%atorii acestui plan au certitudinea c, nici mcar accidental(au!ust), afacerea nu va activa n pierdere. CA&. 9.6 (S+.$AR(A R.SC0L0. Asa cum am artat n Cap. 9(.nformatii financiare), asupra desfsurrii normale a afacerii pot interveni factori de desta ili%are, influent"nd ne!ativ mrimea ncasrilor si chiar ima!inea firmei. &e parcursul anului se anticip fluctuatii ale cererii, date de numrul varia il de consumatori. Asa cum am artat n su capitolul '&erspective* ponderea principal o vor detine clientii cu disponi ilitti nesti ridicate. '$i!rarea acestei clientele n perioada cald a anului, pentru a#si petrece concediile si diminuarea activittii economice, va repre%enta 'o pierdere* temporar pentru afacere si reali%area unor profituri mai mici. .nflatia ar influenta afacerea, dar nu repre%int un factor prea important, datorit se!mentului cruia i se adresea% oferta acestui restaurant. .nflatia va avea o influenta destul de redus asupra profitului(cresterea costurilor de productie) si nu si asupra numrului de clienti.

Actualmente sistemul politic din Rom"nia, concreti%at prin re!lementrile sale !uvernamentale si le!islative, nu este un factor de risc. 3impotriv, anticiparea unor msuri favora ile, cum ar fi facilittile acordate ntreprin%torilor mici si mi5locii sunt factori po%itivi care ar putea a5uta din plin la desfsurarea normal si la de%voltarea rapid a afacerii. &e l"n! toate acestea se va ncerca, permanent, o m unttire a activittii de mana!ement, ridicarea profesionalismului personalului si e;ecutarea, la interval re!ulate, a instructa5ului de protectia muncii. ) alt !rup de riscuri, cum sunt6 incendii, inundatii se vor evita prin asi!urareami5loacelor fi;e si a utila5elor din cadrul firmei.