Talpau Claudiu-George Grupa1811

Studiul organizrii activittilor de manipulare a mrfurilor

Punctul de incarcare-descarcare reprezinta amplasamente permanente, special amenajate, pentru efectuarea operatiilor de incarcare-descarcare a autovehiculelor si unde se intocmesc formele de primire sau expediere a acestora. Amplasarea punctelor trebuie facuta rational, in raport cu caile de acces, cu spatiile de manevra precum si al dotarii cu instrumente de manipulare astfel incat incarcarea sau descarcarea sa se faca in cel mai scurt timp. Activitatea punctelor de incarcare-descarcare este caracterizata cu ajutorul mai multor indicatori. Locurile de incarcare-descarcare a autovehiculelor sunt spatii amenajate, de regula, sub forma de rampe, unde autovehiculele sosesc si se plaseaza in diferite pozitii pe frontul de incarcare-descarcare: perpendicular, paralel sau in diagonala fata de acesta. La fiecare loc de incarcare-descarcare se efectueaza incarcarea (descarcarea) unui singur autovehicul. Mai multe locuri de incarcare-descarcare formeaza un punct de incarcare-descarcare.

Procesele operative ce se desfasoara n orice depozit sunt: primirea marfurilor, pastrarea lor si livarea acestora. Marfurile care nu corespund din punct de vedere calitativ pot fi returnate furnizorului pentru nlocuirea lor cu altele corespunzatoare, reconditionate ( pe cheltuiala celui vinovat )- n situatia n care aceasta este posibila si ambele parti sunt de acord, acceptate dar cu reducerea pretului de vnzare de catre furnizor, refuzate cnd marfurii sunt improprii destinatiei lor. Pastrarea marfurilor: Este un proces operativ ce se desfasoara n depozitele comertului cu ridicata si cuprinde o gama variata de operatiuni, dintre care cele mai importante sunt stabilirea suprafetelor necesare pastrarea diferitelor marfuri si a tehnicii de asezare a lor tinnd cont de forma de ambalare ( vrac, ambalate n cutii, saci pachete etc.)

crearea si mentinerea conditiilor normale de pastrare privind temperatura, umiditatea relativa a aerului, lumina, cu respectarea normelor igienico- sanitare. controlul permanent al calitatii marfurilor pastrate

Marfurile se aseaza la locurile de pastrare n stive, stelaje, gramezi, pe grupe, subgrupe , sortimente, fiecarei grupe sau articol asigurndu-i-se locul de depozitare care corespunde cel mai bine proprietatilor fizico- chimice. Temperatura aerului din depozit poate influenta, atat calitatea, cat si durata de pastrare a marfurilor, de aceea, ea trebuie mentinuta in limitele impuse de standarde, pentru fiecare grupa de produse in parte. Orice fluctuatie de temperatura influenteaza negativ echilibrul ce trebuie sa existe intre umiditatea aerului si umiditatea produselor, conducand la umectarea sau la uscarea acestora. De cele mai multe ori, oscilatiile temperaturii aerului din depozite (mai ales depozitele neclimatizate) sunt influentate de oscilatiile temperaturii din mediul exterior. Pe parcursul unui an, temperatura mediului exterior variaza de la un anotimp la altul, de la o luna la alta, de la o zi la alta si, chiar pe parcursul unei zile. orificii de aerisire), fie prin mijloace mecanice (instalatii speciale de ventilatie). Umiditatea relativa a aerului din depozit este un factor important de mentinere a caracteristicilor calitative ale marfurilor pana in momentul desfacerii. Umiditatea relativa a aerului se exprima prin raportul dintre masa vaporilor de apa, existenti in aer, la un moment dat, si masa vaporilor in stare saturata dintr-un m3 de aer, in aceleasi conditii de temperatura. Umiditatea relativa a aerului se poate defini si prin raportul dintre presiunea partiala a vaporilor de apa si presiunea vaporilor saturati la aceeasi temperatura.Se exprima procentual (ex.70%; 80%, etc.). Radiatiile, in special, cele luminoase, sunt considerate daunatoare pentru marfurile depozitate, mai ales, atunci cand actiunea lor este conjugata cu actiunea unor valori de temperatura si umiditate relativa, nepermise de standardele in vigoare. Radiatiile luminoase actioneaza nefavorabil asupra marfurilor, in special, asupra marfurilor alimentare. Se mentioneaza faptul ca, sub actiunea radiatiilor luminoase, sunt distruse,partial,vitaminele din grupul B si vitamina C, precum si alte substante active din produsele alimentare, dar, si din produsele cosmetice si medicamentoase. La unele produse nealimentare (cauciuc, piele, materiale plasyice, textile, sintetice), sub actiunea radiatiilor solare se declanseaza fenomenul de imbatranire; in plus, la produsele din piele, grasimile din compozitia acestora isi modifica consistenta si exudeaza la suprafata produselor, deteriorandu-le, major, calitatea. Factorii biologici sunt considerati deosebit de periculosi, deoarece pot provoca degradari ireversibile produselor depozitate. In conditii favorabile de temperature si umiditate, se dezvolta rapid microorganismele (drojdii, mucegaiuri), care pot afecta produsele alimentare, acestea devenind improprii consumului uman. Astfel, sub actiunea microorganismelor la unele produse

alimentare se produc fermentatiile: alcoolica, acetica, lactica, butirica, precum si mucegairea si putrefactia. De asemenea pot aparea procesele de respiratie, incoltire, maturatie si autoliza. Produsele textile, confectiile din piele, confectiile din lemn, etc., pot suferi deteriorari importante, datorita mucegaiurilor, afectandu-se estetica acestor produse prin aspectul dezagreabil si prin mirosul specific neplacut, dezvoltat de mucegaiuri.

Pe durata pastrarii, la marfuri se pot nregistra o serie de pierderi normale ( perisabilitati) si pierderi peste norme. Pierderile normale au loc datorita proprietatilor fizici-chimice ale marfurilor prin: evaporare, scurgere, farmitare, mprastiere etc. Pentru acestea sunt stabilite cote procentuale ce se aplica la cantitatea sau valoarea marfurilor intrate n depozit ntre doua inventarieri succesive si se scad din gestiune Livrarea marfurilor din depozite: Livrarea partizilor de marfuri se face n ordinea cerintelor beneficiarilor, n baza unui grafic, avndu-se n vedere folosirea rationala a mijloacelor de transport, utilizarea corespunzatoare a fortei de munca din depozite si a bazei tehnico-materiale a acestora. n functie de procesele operative ce se desfasoara, suprafata totala a unui depozit este formata din: Suprafata ncaperilor operative ( cca 80-90%) destinata pastrarii efective a stocurilor de marfuri , amenajata ca o sala unica sau sub forma unor ncaperi separate sau sali compartimentatepentru pastrarea unor produse alimentare ce necesita regim diferentiat de pastrare si pentru efectuarea operatiilor de sortare , receptie si expediere. Suprafata ocupata de ncaperile administrative si cu caracter social Suprafata afectata ncaperilor tehnic

FLUXURILE MRFURILOR N DEPOZIT Receptia marfurilor si pastrarea ( stocare ) lor corespund circuitului primar ( sau de stocaj), iar livrarea marfurilor, corespunde circuitului secundar ( sau de sevice ). Organizarea si amenajarea depozitului trebuie astfel facuta nct cele doua circuite sa nu se suprapuna. n functie de amplasarea principalelor zone - receptie, depozitare, expeditie- exista 3 variante de flux al marfurilor ntr-un depozit: 1. circulatia marfurilor n linie dreapta, cnd zonele de receptie si expeditie sunt paralele, fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului; circulatia marfurilor n arc de cerc de 90, cnd zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului

2.

3.

circulatia marfurilor n arc de cerc de 180, cnd zonele de receptie si expeditie sunt amplasate pe aceesi latura a depozitului DOTAREA CU MOBILIER, UTILAJE, UNELTE DE LUCRU sI ECHIPAMENTE

Mobilierul se compune din: rafturi simple, dulapuri cu sertare, containere etc. Utilajul aflat n dotarea depozitelor consta n: utilaj frigorific, cntare, utilaje de transport, stelaje, dulapuri, mese pentru ambalat. Unelte de lucru si echipamentele sunt utilizate n procesele de servicii, ele sunt: masini de taiat si portionat, amsini de umplere automata, masini de sigilare, masini electronice de etichetat ( marcat), masini de testarea aparatelor electronice si electrocasnice etc.

Fig 1. Lant de furnizare/ lant logistic