Fabricarea cimentului

Etapa I - Extragerea materiilor prime

Materiile prime principale necesare pentru producerea cimentului sunt roci de calcar, marnocalcar, creta si argila. Aceste materii prime sunt obtinute din cariera, prin diferite procedee de extractie, dupa care sunt transportate la uzina, macinate si omogenizate. Fiecare cariera face obiectul unui plan de reabilitare adaptat la situatia sa, inclusiv promovarea biodiversitatii locale (specii de animale si plante). Reabilitarea poate avea ca rezultat crearea unui parc turistic sau de mediu, reabilitari rezidentiale sau agricole.

Etapa II: Macinarea materiilor prime si clincherizarea

Pentru a se asigura compozitia chimica optima a clincherului, materiile prime sunt dozate, macinate si omogenizate impreuna cu materii prime suplimentare (de exemplu cenusa de pirita, bauxita). Din procesul de macinare a materiilor prime rezulta un praf fin, cunoscut sub numele de faina. Pentru obtinerea clincherului, faina parcurge mai multe procese fizice si chimice, in contact cu gazele calde produse de cuptor: uscarea, decarbonatarea, incalzirea pana la topire partiala, clincherizarea. Temperatura maxima in etapa de clincherizare este de aproximativ 1450C. In scopul incalzirii materialelor la aceste temperaturi foarte ridicate, flacara necesara este produsa de injectoare speciale, adaptate tipului de combustibil: gaze naturale, pacura, cocs, carbune si/sau combustibili alternativi sau deseuri derivate din combustibili. La iesirea din cuptor, clincherul este racit brusc de curentii de aer, fiind gata de macinare pentru a produce tipul de ciment dorit.

Etapa III: Macinarea si transportul cimentului

O cantitate mica de gips (3-5%) se adauga in clincher pentru a regla timpul de priza al cimentului. Amestecul este apoi foarte fin macinat pentru a obtine "ciment pur". In timpul acestei faze, diferite materiale minerale, denumite "adaosuri", pot fi adaugate alaturi de gips. Utilizate in proportii variabile, aceste adaosuri, care sunt de origine naturala sau industriala, dau cimentului proprietati specifice, cum ar fi permeabilitatea redusa, rezistenta mai mare la sulfati si medii agresive, lucrabilitate mai buna. In cele din urma, cimentul este stocat in silozuri inainte de a fi expediat in vrac sau in saci catre locatiile unde va fi utilizat.