Situatia Neta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra intreprinderii, respectiv averea acestora care

trebuie sa fie suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a intreprinderii. Situatia Neta a anilor 2009-2010 este pozitiva si crescatoare, ceea ce reflecta un management financiar adecvat. Cresterea situatiei nete denota, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii intreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii. Situatia Neta aferenta anilor 2010-2011 este pozitiva dar in descrestere ceea ce reflecta o reinvestire nefavorabila a unei parti din profitul net. Fondul de Rulment este pozitiv ceea ce evidentiaza o perspectiva favorabila intreprinderii, sub aspectul solvabilitatii sale, intrucat activele circulante transformabile in lichiditati intr-un termen scurt vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, dar si degajarea lichiditatilor excedentare. In concluzie, se realizeaza echilibrul financiar pe termen lung al intreprinderii. Fondul de Rulment Propriu evidentiaza masura in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara. Deoarece FRP este pozitiv se asigura independenta financiara pe termen lung. Fondul de Rulment Imprumutat reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt. In acest caz, FRS este 0, ceea ce inseamna ca intreprinderea nu are datorii fata de banci. Nevoia de Fond de Rulment este pozitiva, ceea ce semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Cu alte cuvinte, intreprinderea nu-si poate finanta resursele, manifestandu-se un echilibru financiar pe termen scurt. Trezoreria Neta este pozitiva, ceea ce inseamna ca interprinderea dispune de suficiente lichiditati pentru a putea rambursa datoriile financiare pe termen scurt. Astfel, se realizeaza un echilibru financiar general al intreprinderii, aceasta avand independenta financiara pe termen scurt.

4. Analiza performantei financiare

Cont de profit si pierdere 31.12.2009

V. din expl. totale CAneta Prod. stocata (sold C) Prod. imobilizata Alte V. din expl. V. fin. totale V. din dob. Alte V. fin. V. extraord. totale

181436874 175765574 1498836 1000271 3172193 13561314 11122270 2439044 0

Ch. din expl. totale Ch. cu materii prime si materiale consumabile Ch. pv. marfurile Ch. cu personalul Amortizari Ajustari pt A. circ. Ch. cu alte impozite, taxe Alte ch. de expl. Prov. Ch. fin. totale Ch. cu dob. Alte ch. fin Ch. extraord. totale

191707341 35517702 8949616 46257635 9409714 2544214 1533162 78273625 9221673 3983645 151345 3832300 0

Pierdere din exploatare Profit financiar Profit extraordinar Venituri totale Cheltuieli totale Pierdere bruta Impozit pe profit Pierdere neta a exercitiului financiar

-10270467 9577669 0 194998188 195690986 -692798 2189991 -2882789

Cont de profit si pierdere 31.12.2010

V. din expl. totale CAneta Prod stocata(sold D) Prod. imobilizata Alte V. din expl. V. fin. totale V. din dob. Alte V. fin. V. extraord. totale

261645314 259644377 7303395 361602 8942730 8096666 6573468 1523198 0

Ch. din expl. totale Ch. cu materii prime si materiale consumabile Ch. pv. marfurile Ch. cu personalul Amortizari Ajustari pt A. circ. Ch. cu alte impozite, taxe Alte ch. de expl. Prov. Ch. fin. totale Ch. cu dob. Alte ch. fin Ch. extraord. totale

198716232 37389061 18805562 45417271 9380293 583602 14006920 76359753 -3226230 2044533 24948 2019585 0

Profit din exploatare Profit financiar Profit extraordinar Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Impozit pe profit Profit neta a exercitiului financiar

62929082 6052133 0
269741980 200760765 68981215 11603767 57377448

Cont de profit si pierdere 31.12.2011

V. din expl. totale CAneta Prod. stocata (sold C) Prod. imobilizata Alte V. din expl. V. fin. totale V. din dob. Alte V. fin. V. extraord. totale

252669580 235648166 1922425 265170 14833819 7983567 6851153 1132414 0

Ch. din expl. totale Ch. cu materii prime si materiale consumabile Ch. pv. marfurile Ch. cu personalul Amortizari Ajustari pt A. circ. Ch. cu alte impozite, taxe Alte ch. de expl. Prov. Ch. fin. totale Ch. cu dob. Alte ch. fin Ch. extraord. totale

214649138 43886810 24180412 43876016 9803296 -4472895 19010889 76158527 2206083 1938258 0 1938258 0

Profit din exploatare Profit financiara Profit extraordinar Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Impozit pe profit Profit net a exercitiului financiar

38020442 6045309 0 260653147 216587396 44065751 10208442 33857309

- determinarea soldurilor intermediare de gestiune 2009 Productia ex. = CAneta + Productia stocata + Productia imobilizata = 175765574+ 1498836+1000271 = 178264681 VA = Productia ex. - Consumuri ext. (Ch. cu materii prime si materiale consumabile + Ch. pv. marfurile + Ch. ext + Ch. prestatii ext + Alte ch. + Ajustare A. circ.) = 178264681-35517702-8949616-4719198-66973061-3409173-2544214 = 56151717 EBE = VA- Ch. cu personalul - Ch. cu impozite si taxe = 56151717-462576351533162 = 8360920 RE = EBE+ V. din cedarea activelor - Ch. cu active cedate + V. din reluarea prov. Ch. cu amo. si prov.= 8360920+3172193-3172193-9409714-9221673 = -10270467 RC = RE + V. fin. - Ch. fin. = -10270467+13561314-3983645 = -692798 RB = RC + V. extraord. - Ch. extraord.= -692798+0-0 = -692798 RN = RB - Ch. cu impozitul pe profit = -692798-2189991 = -2882789

2010 Productia ex. = CAneta + Productia stocata + Productia imobilizata = 259644377 +(-7303395)+361602 = 252702584 VA = Productia ex. - Consumuri ext. (Ch. cu materii prime si materiale consumabile + Ch. pv. marfurile + Ch. ext + Ch. prestatii ext + Alte ch. + Ajustare A. circ.) = 252702584-37389061-18805562-4675471-68412924-3271358+ 8942730-583602 = 128507336 EBE = VA- Ch. cu personalul - Ch. cu impozite si taxe = 128507336-4541727114006920 = 69083145

RE = EBE+ V. din cedarea activelor - Ch. cu active cedate + V. din reluarea prov. Ch. cu amo. si prov. = 69083145+8942730-8942730-9380293+3226230 = 62929082 RC = RE + V. fin. - Ch. fin. = 62929082+8096666-2044533 = 68981215 RB = RC + V. extraord. - Ch. extraord.= 68981215+0-0 = 68981215 RN = RB - Ch. cu impozitul pe profit = 68981215-11603767 = 57377448

2011 Productia ex. = CAneta + Productia stocata + Productia imobilizata = 235648166+ 1922425+265170 = 237835761 VA = Productia ex. - Consumuri ext. (Ch. cu materii prime si materiale consumabile + Ch. pv. marfurile + Ch. ext + Ch. prestatii ext + Alte ch. + Ajustare A. circ.) = 237835761-(43886810+24180412+4979402+56345306-4472895) = 112916726 EBE = VA- Ch. cu personalul - Ch. cu impozite si taxe = 112916726-4387601619010889 = 50029821 RE = EBE+ V. din cedarea activelor - Ch. cu active cedate + V. din reluarea prov. Ch. cu amo. si prov. = 50029821+14833819-14833819-9803296-2206083 = 38020442 RC = RE + V. fin. - Ch. fin. = 38020442+7983567-1938258 = 44065751 RB = RC + V. extraord. - Ch. extraord. = 44065751+0-0 = 44065751 RN = RB - Ch. cu impozitul pe profit = 44065751-10208442 = 33857309

Productia exercitiului, in cadrul activitatii industriale, exprima totalitatea veniturilor din productie, mai precis include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile

proprii. Comparand anul 2010 cu anul 2009 observam o crestere cu 74437903, insa in 2011 se inregistreaza o scadere de 14866823 fata de 2010. Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a fortei de munca si a capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti, in cadrul activitatii curente a intreprinderii. Din aceasta sunt remunerati toti participantii la activitatea din firma si anume angajatii prin salarii, creditorii prin dobanzi, statul prin impozitele si taxele aferente, actionarii prin dividende si evident intreprinderea insasi. In anul 2010 observam o crestere semnificativa a valorii adaugate, dublul celei din 2009, ceea ce influenteza pozitiv rezultatele financiare ale intreprinderii urmata de o scadere de numai 613292 in 2011. Excedentul brut de exploatare reprezinta potentialul monetar al exploatarii, surplusul monetar al activitatii de exploatare. Din acest excedent sunt remunerati investitorii de capital (actionarii si creditorii), sunt achitate datoriile catre bugetul statului si sunt autofinantate investitiile. In 2010 observam o crestere a acestui indicator, ceea ce arata ca firma a gestionat resursele mai bine, urmata insa de o scadere in 2010 datorita scaderii VA. Rezultatul din exploatare cuprinde profitul exceptional si prin faptul ca in 2009 a inregistrat o valoare negativa de -10270467 datorita cheltuielilor mari, putem afirma ca activitatea de baza a firmei nu este rentabila deoarece ea nu genereaza profit. In anul 2010 firma inregistreaza o crestere considerabila, aceasta obtinand profit, crestere care va scadea considerabil in 2010, aproape reducandu-se la jumatate. In 2009, rezultatul curent in valoare de -692798 este unul negativ, deci putem spune ca activitatea curenta nu este rentabila deoarece aceasta nu genereaza profit. In 2010, se inregistreaza un profit de 68981215, ceea ce indica cresterea performantelor financiare ale intreprinderii, datorata cresterii profitului din exploatare si scaderii pierderilor din activitatea financiara. In conditiile in care in 2011 rezultatul curent se mentine pozitiv, putem afirma ca activitatea curenta este evident rentabila.

 Rezultatul brut poarta numele si de rezultat contabil si inregistreaza in 2009 valoarea negativa de -692798, ceea ce evidentiaza o pierdere destul de mare chiar si inainte de impozitare. Ulterior, in 2010 si 2011, rezultatul brut creste semnificativ, atingand valori pozitive, indicand profitul inainte de impozitare. Din acest sold participantii sunt remunerati in diferite moduri, cum ar fi in cazul statului care obtine venituri din impozitul pe profit, actionarii din dividende si intreprinderea insasi prin profit reinvestit sau autofinantare. In 2009, intreprinderea se confrunta cu numeroase dificultati, inregistreaza un profit net negativ, care se datoreaza scaderii majore a rezultatului din activitatea de exploatare si gestiunii necorespunzatoare a activitatii intreprinderii. Acest lucru indica neperformanta firmei. In 2010 si 2011 profitul net devine pozitiv ceea ce evidentiaza activitatea rentabila a firmei, performanta sa, din care vor fi remunerati atat actionarii prin dividende cat si firma prin autofinantare.

- determinarea marjelor de acumulare anglo-saxone 2009 EBITDA = CA - Ch. monetare de expl. = CA - Ch. cu materii prime si materiale consumabile - Ch. pv. marfurile - Ch. cu personalul - Alte ch. de expl. (doar cele care cuprind ch. monetare) = 175765574-35517702-8949616-46257635-66950687 =18089934 EBIT = EBITDA - Ch. cu amo. si prov. = 18089934-9409714-9221673= -541453 EBT = EBIT - Ch. cu dobanzi = -541453-151345 = -692798 NI = EBT - Ch. cu impozitul pe profit = -692798-2189991 = -2882789 EBIT-TAX = PN+DOB -541453-2189991 = -2882789+151345 -2731444 = -2731444

2010 EBITDA = CA - Ch. monetare de expl. = 259644377-37389061-1880556245417271-82872257 = 69006163 EBIT = EBITDA - Ch. cu amo. si prov. = 75160226-9380293+3226230 = 69006163 EBT = EBIT - Ch. cu dobanzi = 69006163-24948 = 68981215 NI = EBT - Ch. cu impozitul pe profit = 68981215-11603767 = 57377448 EBIT-TAX = PN+DOB 69006163-11603767 = 57377448+24948 57402396 = 57402396

2011 EBITDA = CA - Ch. monetare de expl. = 235648166-43886810-2418041243876016-67629798 = 56075130 EBIT = EBITDA - Ch. cu amo. si prov.= 56075130-9803296-2206083 = 44065751 EBT = EBIT - Ch. cu dobanzi = 44065751-0 = 44065751 NI = EBT - Ch. cu impozitul pe profit = 44065751-10208442 = 33857309 EBIT-TAX = PN+DOB 44065751-10208442 = 33857309+0 33857309 = 33857309

EBITDA exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit), de achitare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionari si creditori).

 EBIT cuantifica castigul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit si se considera a fi egal cu profitul din exploatare. EBIT - Impozit pe profit exprima potentialul de remunerare a actionarilor cu dividende si a creditorilor cu dobanzi. Acesta creste in anul 2010, urmat de o scadere in 2011, pe cand in anul 2009 intreprinderea inregistreaza un rezultat negativ. EBT este rezultatul activitatii ordinare (de exploatare, financiara, exceptionala) din care sunt remunerati statul prin impozit pe profit, actionarii prin dividende proportional cu numarul de actiuni detinute si intreprinderea prin autofinantare. NI este rezultatul net al activitatii si exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care sunt remunerati actionarii pentru capitalurile proprii investite, iar ulterior firma prin autofinantare, profit reinvestit. Ultima egalitate ne arata din nou remunerarea investitorilor de capital, finantatorii, si cum se realizeaza in parte aceasta, folosid marjele de acumulare anglo-saxone si un model specific al bilantului permanent.

- determinarea capacitatii de autofinantare Metoda deductiva CAF2009 = EBE+V. fin. si extraord. incasabile-Ch. fin. si extraord. platibileImp/Profit = 8360920+13561314-3983645-2189991 = 15748598 CAF2010 = EBE+V. fin. si extraord. incasabile-Ch. fin. si extraord. platibileImp/Profit = 69083145+8096666-2044533-11603767 = 63531511 CAF2011 = EBE+V. fin. si extraord. incasabile-Ch. fin. si extraord. platibileImp/Profit = 50029821+7983567-1938258-10208442 = 45866688

 Metoda aditionala CAF2009 = PN+Ch. calculate-V. calculate-V. din cedarea activelor = -2882789+ 9409714+9221673+3172193-3172193 = 15748598 CAF2010 = PN+Ch. calculate-V. calculate-V. din cedarea activelor = 57377448+ 9380293-3226230+8942730-8942730 = 63531511 CAF2011 = PN+Ch. calculate-V. calculate-V. din cedarea activelor =33857309+ 9803296+2206083+14833819-14833819 = 45866688

Capacitatea de autofinantare (CAF) reflecta potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Metoda deductiva presupune identificarea elementelor monetare ale intreprinderii, pe cand metoda aditionala pune in evidenta elementele contabile, negeneratoare de fluxuri monetare. Ambele au ca rezultat determinarea potentialului monetar al firmei sau financiar existand posibilitatea finantarii pe mai departe a activitatii (exploatarea dar si dezvoltarea) din surse proprii (profit reinvestit). Marimea autofinantarii degajata de o intreprindere joaca un puternic rol de semnalizator al performantelor intreprinderii. Ea indica potentialilor investitori ai intreprinderii ca este capabila sa utilizeze eficient capitalurile incredintate si sa le asigure o remunerare atragatoare. Cresterea capacitatii de autofinantare in 2010 si 2011, fata de 2009, semnaleaza faptul ca intreprinderea a utilizat eficient capitalurile aflate la dispozitia sa, fapt ce conduce la cresterea increderii actionarilor si a creditorilor. - determinarea pragului de rentabilitate al intreprinderii 2009 Ch. Variabile (CV) = Ch. materii prime+Ch. pv. marfurile+Ch. cu personalul+Alte Ch. = 35517702+8949616+46257635+78273625 = 168998578

Ch. Fixe (F) = Ch. cu amo. si prov. = 9409714+2544214+9221673+1533162 = 22708763 v= = = 0,961499878

EBIT = CA-CF-V = CA-v*CA-F = CA(1-v)-F EBIT=0 Prag =CAprag(1-v)-F PR= = = 589836134,6

PN = CA-CV-F-DOB = CA-v*CA-F-DOB PN = CA(1-v)-F-DOB Prag = CAprag(1-v)-F-DOB = 0 PR = 593767161,1 = =

2010
Ch. Variabile (CV) = Ch. materii prime+Ch. pv. marfurile+Ch. cu personalul+Alte Ch. = 93803296+18805562+45417271+76359753 = 234385882 Ch. Fixe (F) = Ch. cu amo. si prov. = 93803296+583602+14006920-3226230 = 105167588 v= = = 0,902718883

EBIT = CA-CF-V = CA-v*CA-F = CA(1-v)-F EBIT=0 Prag =CAprag(1-v)-F PR= = = 1081068879

PN = CA-CV-F-DOB = CA-v*CA-F-DOB PN = CA(1-v)-F-DOB Prag = CAprag(1-v)-F-DOB = 0 PR = 1081325331 = =

2011
Ch. Variabile (CV) = Ch. materii prime+Ch. pv. marfurile+Ch. cu personalul+Alte Ch. = 43886810+24180412+43876016+76158527 = 188101765 Ch. Fixe (F) = Ch. cu amo. si prov. = 9803296-4472895+19010889+2206083 = 26547373 v= = = 0,798231398

EBIT = CA-CF-V = CA-v*CA-F = CA(1-v)-F EBIT=0 Prag =CAprag(1-v)-F PR= = = 131573360,5

PN = CA-CV-F-DOB = CA-v*CA-F-DOB PN = CA(1-v)-F-DOB Prag = CAprag(1-v)-F-DOB = 0 PR = 131573360,5 = =

Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul minim al vanzarilor pentru care firma nu are nici pierderi, nici profit, adica veniturile acopera integral toate cheltuielile, fixe si variabile, operationale si financiare, ale firmei. Activitatea firmei devine rentabila, dupa acest punct critic. Pragul de rentabilitate contabil sau al exploatarii a crescut in 2010 datorita cresterii insemnate a cheltuielilor fixe ale intreprinderii, iar in 2011 a scazut odata cu diminuarea semnificativa a cheltuielilor fixe si a cheltuielor variabile. Pragul de rentabilitate global sau financiar se determina prin egalarea profitului net cu zero si variaza proportional cu pragul de rentabilitate al exploatarii, in 2011 fiind chiar egal cu acesta in conditiile absentei cheltuielilor cu dobanzile.

5. Analiza cash-flow-ului
- determinarea cash-flow-ului intreprinderii prin abordarea franceza CF2010-2009 = TN2010-TN2009 = 205144007-98937067 = 106206940 CF2011-2010 = TN2011-TN2010 = 10227387-205144007 = -194916620

- determinarea cash-flow-ului intreprinderii prin abordarea anglo-saxona (metoda indirecta) 2010 CFexpl = CAF-NFR-Vfin = (63531511)-(71930841-117183256)-8096666 = 100687260 CFinv = Vfin-IMObrute = 8096666-(72928626-79731933+9380293-3226230) = 8745910 CFfin = Cap soc+DFIN-Div = (350003474-295852256-57377448)+0-0 = -3226230 CF = CFexpl +CFinv + CFfin = 106206940

2011 CFexpl = CAF-NFR-Vfin = 45866688-(173204140-71930841)-7983567 = -63390178 CFinv = Vfin-IMObrute = 7983567-(85823334-72928626+9803296+2206083) = -16920520 CFfin = Cap soc+DFIN-Div = (269254861-350003474-33857309)+0-0 = -114605922

CF = CFexpl +CFinv + CFfin = -194916620

Cash-flow-ul de exploatare al anului 2010 este acoperitor atat pentru platile curente de exploatare, cat si pentru achizitia de noi active prin autofinantare, precum si prin remunerarea actionarilor cu dividende si a creditelor cu dobanzi. In 2011, insa, firma inregistreaza o pierdere de numerar datorata cresterii nevoii de fond de rulment. Cash-flow-ul de investitii din 2010 este pozitiv si reprezinta banii generati intern din activitati non-operationale. Acesta include banii investiti in echipament sau in mijloace fixe, aceste investitii reprezentand profitul firmei pe termen lung. In 2011, are o valoare negativa, adica platile efectuate pentru noi active fixe sunt mai mari decat incasarile din imobilizarile existente. Cash-flow-ul de finantare este generat de majorarile de capital social (emisiune de actiuni noi) si/sau majorari de datorii financiare (contractare de noi imprumuturi sau emisiune de obligatiuni ale intreprinderii). Apar cel mai adesea sub forma rambursarilor de imprumuturi pe termen lung si mediu si mai rar sub forma rascumpararii propriilor actiuni de pe piata bursiera sau extrabursiera. In cazul firmei Zentiva, atat in 2010 cat si in 2011, s-a inregistrat un cash-flow de finantare negativ datorat scaderii de capital social. Cash-flow-ul total reprezinta fluxul net de numerar care alimenteaza conturile intreprinderii de la un exercitiu financiar la altul. In 2010, acesta este pozitiv, ceea ce inseamna ca au loc intrari de numerar in valoare de aproape 106 milioane, pe cand in 2011, au loc iesiri de numerar in valoare de aproape 195 milioane.

- determinarea cash-flow-ului disponibil al intreprinderii Metoda originii 2010 CFD = CFgest - Crest. Econ. = 3251178

CFgest = PN+AMO(incl PROV)+DOB = 57377448+9380293-226230+24948 = 63556459 Crest. Econ. = IMObrute+ACRnete = 72928626-79731933+93802933226230+322771373-249723596+ 576500-474343-46178290+3396603894735+111578 = 60305281

2011 CFD = CFgest- Crest. Econ. = 114605922 CFgest = PN+AMO(incl PROV)+DOB = 33857309+ 9803296+2206083+0 = 45866688 Crest. Econ. = IMObrute+ACRnete = 85823334-72928626+9803296+2206083+ 261579306-322771373+353097-576500-78422152+46178290-78724+94735 = -68739234 In raport cu originea, cash-flow-ul de gestiune al intreprinderii este valoarea ramasa dupa acoperirea cresterii economica din rezultatele de gestiune, unde cresterea economica este variatia patrimoniului intreprinderii de la sfarsitul anului in raport cu patrimoniul initial net de amortizare. Metoda destinatiei 2010 CFD = CFDactionari+CFDcreditori = 3251178 CFDactionari = PN-CPR=57377448-(350003474-295852256) = 3226230 CFDcreditori = DOB-DAT = 24948-0 = 24948

2011 CFD = CFDactionari+CFDcreditori = 114605922

CFDactionari = PN-CPR = 33857309-(269254861-350003474) = 114605922 CFDcreditori = DOB-DAT = 0

In raport cu destinatiile sale, cash-flow-ul disponibil la nivelul intreprinderii se compune din cash-flow-ul disponibil pentru actionari (CFDactionari) si cashflow-ul disponibil pentru creditori (CFDcreditori). La randul sau, cash-flow-urile disponibile investitorilor de capital se formeaza din remunerarea potentiala pe seama cash-flow-ului de gestiune (sub forma de dividend si dobanzi) si din fluxuri de trezorerie determinate de modificarea capitalurilor proprii (CPR) si a capitalurilor imprumutate (DAT). CFD este pozitiv pentru Zentiva in anii 2010 si 2011. Prin metoda de calcul dupa origine, cresterea economica este inferioara cash-flow-ului de gestiune, adica cresterea este sustenabila. Prin metoda de calcul a CFD dupa destinatie, cash-flowul pozitiv este rezultatul unui CFD actionari mai mare decat CFD creditori, care in 2011 a fost chiar nul. CFD actionari a inregistrat un sold pozitiv datorita unui profit net mai mare decat variatia capitalurilor proprii.

- determinarea valorii la momentul 0 si a valorii actualizate nete a intreprinderii k = Costul mediu ponderat al capitalului firmei = Rentabilitatea economica a firmei V0= V0= = = = 295858167,5 = 350014391,35

VAN2009 = V0 AE2009 = 295858167,5 - 295852256 = 5911,5 VAN2010 = V0 AE2010 = 350014391,35 - 350003474= 10917,35

V0 reprezinta valoarea intreprinderii la momentul zero calculata prin actualizarea cash-flow-urilor. In anul 2010, aceasta valoare este mai mare decat

activul economic din anul, ceea ce indica o subevaluarea a firmei, iar in anul 2011, firma se afla in aceeasi situatie de subevaluare intrucat valoarea acesteia este mai mare decat valoarea activului economic al anului 2010. Valoarea actualizata neta a intreprinderii reprezinta plusul de valoare generat din exploatarea activului economic.

6. Diagnosticul rentabilitatii
- determinarea ratei rentabilitatii economice ROA2010 = 19,4023858% ROA2011 = = = 0,096734208 = 9,6734208% = = 0,194023858 =

Rata rentabilitatii economice exprima capacitatea activului economic efectiv investit de a degaja un profit global, net de impozit, prin care sa se asigure autofinantarea cresterii nete a intreprinderii si remunerarea investitorilor de capital (actionari si creditori). Pentru Zentiva acest indicator este mai mare decat zero, ceea ce inseamna ca rentabilitatea permite mentinerea intreprinderii. - determinarea ratei dobanzii Rdob = Deoarece datoriile pe termen lung ale companiei Zentiva sunt zero, rata dobanzii nu poate fi calculata. Rata dobanzii la nivelul intreprinderii evidentiaza, pe de o parte, eficienta investitiei de capital imprumutat in intreprindere si, pe de alta parte, costul relativ al intreprinderii pentru apelarea la aceste capitaluri.

- determinarea ratei rentabilitatii financiare ROE2010 = ROE2011 = = = = 0,193939532 = 19,3939532% = 0,096734208 = 9,6734208%

Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor intreprinderii. Costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) demonstreaza faptul ca rentabilitatea financiara este medie ponderata a rentabilitatii investitorilor de capital, ponderea realizandu-se cu coeficienti ai structurii financiare. Astfel,putem verifica egalitatea: Rec = Rfin* + Rdob * , unde Rec = CMPC; Rfin = Kc = costul capitalului

propriu si Rdob = Kd = costul datoriilor 9,6734208% = 9,6734208% * + 0 9,6734208% = 9,6734208%

- descompunerea du Pont a ratelor de rentabilitate 2010 Rec = * = * = 19,4023858%

Stiind ca descompunea ratei economice are in vedere rata de marja si rata de rotatie putem observa modalitatea de calcul a acestora: Rata de marja = = = 32,6584977%

Rata de rotatie =

= 59,4099151%

Rfin =

19,3939532% Stiind ca descompunerea ratei financiare are in vedere rata de marja, rata de rotatie si rata de structura putem observa modalitatea de calcul a acestora: Rata de marja = Rata de rotatie = Rata de structura = = = = = 32,6443038% = 59,4099151% = 100%

2011 Rec = * = * = 9,6734208%

Stiind ca descompunea ratei economice are in vedere rata de marja si rata de rotatie putem observa modalitatea de calcul a acestora: Rata de marja = Rata de rotatie = = = = 74,1833714% = 13,0398776%

Rfin =

9,6734208%

Stiind ca descompunerea ratei financiare are in vedere rata de marja, rata de rotatie si rata de structura putem observa modalitatea de calcul a acestora: Rata de marja = Rata de rotatie = Rata de structura = = = = = 13,0398776% = 74,1833714% = 100%

Ratele de marja sunt rate de structura a componenetelor valorice de acumulare (a marjelor) in raport cu CA. Se mai numesc si rate de rentabilitate comerciala pentru faptul ca exprima profitabilitatea (bruta sau neta) in raport cu cifra de afaceri, in raport deci cu activitatea comerciala a intreprinderii. Utilitatea informativa a acestor rate rezida in caracterul acestora de rate de structura a veniturilor si in compatibilitatea lor in timp si in raport cu concurenta. In urma calculelor am observat ca, in anul 2009, 32,6584977% din vanzari se transforma in profit, iar in 2010, doar 13,0398776%. Ratele de rotatie sunt factori calitativi si evidentiaza intensitatea cu care au fost exploatate capitalurile intreprinderii. Aceste rate se exprima sub forma de coeficienti ai rotatiei, respectiv partea de CA anuala ce se obtine cu un leu de vanzari si sub forma de durata in zile a unei rotatii complete prin CA, a soldului capitalurilor din bilant. Rata de rotatie, avand valorile de 59,4099151%, respectiv 74,1833714% arata intensitatea exploatarii activului si dupa cum putem observa acestea sunt mai mari de 50%, deci activul este exploatat cu mai mult de jumatate din acesta. Ratele de structura a capitalurilor sunt factori calitativi ce exprima ponderea autonomiei (prin capitaluri proprii) sau a indatorarii (prin capitaluri imprumutate) in total capitaluri atrase. In timp ce ratele de rotatie sunt rate de profitabilitate, ratele de structura a capitalurilor sunt rate de risc (ale indatorarii) si, eventual, ale solvabilitatii intreprinderii (a capacitatii ei de a face fata, in mod durabil, angajamentelor asumate de terti).

Structura de finantare a societatii Zentiva, a inregistrat atat in 2010 cat si in 2011 valoarea 1 datorita datoriilor pe termen lung egale cu zero. - determinarea efectului de levier al indatorarii, conform modelului ModiglianiMiller Rfin = Rec+( Rec-Rdob) * , unde cunoastem:

1. Rec-Rdob, denumit si bratul levierului. 2. ( Rec-Rdob) * 3. , cunoscut si sub numele de efectul de indatorare.

, numit levierul financiar.

Deoarece rata dobanzii nu poate fi calculata (datoriile pe termen lung sunt nule), nici bratul levierului, respectiv efectul de indatorare nu pot fi calculate. Prin intermediul studiului efectuat cu ajutorul modelului Modigliani-Miller, in cazul firmei atat pe anul 2010 cat si pe 2011, rata rentabilitatii economice este egala cu rata rentabilitatii financiare, ceea ce duce la un efect null.

- verificarea regulii de aur a gestiunii financiare a intreprinderii ROE>ROA> Rdob >Rinflatiei Deoarece rata dobanzii nu se poate calcula, nu putem verifica in intregime valoarea de adevar a regulii de aur a gestiunii financiare a intreprinderii. In 2010, rentabilitatea financiara (ROE) a inregistrat o valoare relativ mai mare decat rentabilitatea economica (ROA), iar in 2011, am observat ca cele doua rentabilitati au aceeasi valoare, ambele situatii incalcand regula de aur a gestiunii financiare a intreprinderii.

7. Diagnosticul riscului
- determinarea coeficientilor de elasticitate pentru aprecierea riscului economic 2010
CELE =

=
=

* * *

= -14,93

CELF =

= 2,93
= -43,8

CELC =

2011
CELE =

=
=

* * *

= 4,28

CELF =

= 1,03
= 4,43

CELC =

Riscul economic reprezinta sensibilitatea profitului net la modificarea cifrei de afaceri. Coeficientul efectului de levier de exploatare este negativ in 2010 si pozitiv in 2011, riscul economic crescand, neatingand, insa, cote alarmante. Riscul financiar caracterizeaza variabilitatea profitului net sub incidenta structurii financiare a firmei. Coeficientul efectului de levier financiar este pozitiv, dar in scadere in 2011 fata de 2010, ceea ce inseamna ca riscul financiar al firmei s-a diminuat.

- determinarea riscului de faliment (rate de solvabilitate si rate de lichiditate) Rate de solvabilitate 2009 Rindatorarii = Levierul = = = = 0,1029 = 10,29% = 0,1148 = 11,48%

2010 Rindatorarii = Levierul = = = = 0,1165 = 11,65% = 0,1319 = 13,19%

2011 Rindatorarii = Levierul = = = = 0,2255 = 22,55% = 0,2912 = 29,12%

Cel mai adesea solvabilitatea se apreciaza prin intermediul ratei indatorarii, care nu trebuie sa depaseasca un prag maxim de 50% si prin intermediul levierului de indatorare, care la randul lui nu trebuie sa depaseasca un procent de 100%, ceea ce se intampla si in cazul firmei Zentiva. Astfel, intreprinderea are capacitatea de a face fata angajamentelor anterioare contractate si de a-si plati datorile.

 Rate de lichiditate 2009 Rcrt = Rrapida = Rimediata = = = = = 2,91 = 7,35 = 6,53

2010 Rcrt = Rrapida = Rimediata = = = = = 4,44 = 6,98 = 6,52

2011 Rcrt = Rrapida = Rimediata = = = = = 0,13 = 3,33 = 3,01

Rata curenta compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente sub un an. Aceasta rata este mai mare

decat 1 atat in 2009 cat si 2010 si 2011, ceea ce semnifica existenta unui fond de rulment. Rata rapida sau testul acid exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile, pe termen scurt, din creante si disponibilitati. Bancile impun o limita minima acestei rate de 80%, Zentiva fiind cu mult peste acest nivel stabilit. Rata imediata sau rata cash asigura interfata elementelor celor mai lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt. In 2009 si 2010, aceasta rata depaseste limita minima impusa de 0,5, insa in 2011, scade sub aceasta limita, fapt datorat scaderii disponibilitatilor firmei si cresterii creantelor.

8. Concluzii
Trecand prin toate etapele analizei financiare a societatii comerciale Zentiva SA, se observa principalele aspecte referitoare la pozitia si performanta financiara a acestei intreprinderi. Prima parte a analizei a constat in calculul indicatorilor echilibrului financiar pe cei trei ani (situatia neta, fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria neta, modificarea trezoreriei nete) care au inregistrat valori pozitive si crescatoare in anul 2010 fata de anul 2009 ceea ce sugereaza pe ansamblu o imbogatire patrimoniala a intreprinderii, o crestere a valorii acesteia prin reinvestirea profitului net in active circulante, iar in anul 2011 fata de 2010 s-au inregistrat valori pozitive, dar descresctoare. Pe baza soldurilor intermediare de gestiune s-a determinat rezultatul net al exercitiului financiar: in 2009 inregistreaza o valoare negativa ceea ce sugereaza ca firma este neperformanta, inregistrand pierderi semnificative, iar in urmatori doi ani firma inregistraza valori pozitive, activitatea firmei devenind rentabila. Potentialul firmei de a-si finanta activitatea (capacitatea de autofinantare) inregistreaza de asemenea o valoare pozitiva. Pentru a-si imbunatati performantele financiare, societatea ar putea sa contracteze noi datorii cu scadenta mai mare de un an. Aceasta crestere se va reflecta in rentabilitatea financiara a firmei, ce va influenta castigul actionarilor, dar si in rata dobanzii care va scadea. Ca orice intreprindere, SC Zentiva SA urmareste maximizarea profitului, prin urmare o crestere a veniturilor sau o diminuare a cheltuielilor, ar determina o crestere a profitului net si implicit o crestere a cash-flow-ului disponibil.