Biserica Cladita de ISUS

BISERICA CL!DIT!
DE ISUS
1999 Biserica Unit! a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional".

Toate drepturile rezervate. .Scripturile n aceast! bro"ur! sunt citate din traducerea romneasc! a lui Dumitru Cornilescu prin e-Sword copyright 2000-2005 Rick Myers, e-Sword.net, toate drepturile rezervate mondial (dac! nu este men#ionat altfel). Autor: Roger Foster. Critici Editoriali: Scott Ashley , John Bald, Jim Franks, Bruce Gore, Paul Kieffer , Graemme Marshall, John Ross Schroeder, Richard Thompson, David Treybig, Leon Walker, Donald Ward, Lyle Welty, Dean Wilson ACEAST! PUBLICA" IE NU ESTE DE VNZARE. Este un serviciu educativ gratuit n interesul public, publicat de Biserica Unit! a lui Dumnezeu, o Asocia#ie Interna#ional! [United Church of God, an International Association]
The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc
-1-
Introducere
!i scriu aceste lucruri s" #tii cum trebuie s" te por!i n casa lui Dumnezeu, care este Biserica [Adunarea (Traducerea Literal" a Sfintei Biblii)] Dumnezeului celui viu, stlpul #i temelia adev"rului (1 Timotei 3:15).
Isus Hristos a proclamat cu aproape 2000 de ani n urm!, voi zidi Biserica Mea.
El a declarat c! Biserica Lui nu va muri niciodat!, promi#nd c! por#ile Locuin#ei mor#ilor nu o vor birui (Matei 16:18). El i-a asigurat pe discipolii S!i c! El va c!l!uzi "i va p!stra Biserica Sa pn! la rentoarcerea Sa, promi#ndu-le Eu sunt cu voi n toate zilele, pn! la sfr"itul veacului (Matei 28:20). Ce s-a ntmplat cu Biserica cl!dit! de Isus? Un martor ocular ne spune c!, imediat dup! ce Hristos s-a ridicat la cer, dup! nvierea Sa, apostolii Lui au plecat "i au propov!duit pretutindeni. Domnul lucra mpreun! cu ei, "i nt!rea Cuvntul prin semnele, cari-l nso#eau (Marcu 16:20). Biserica a avut un nceput puternic. Milioane de oameni se declar! Cre"tini; ei pretind c! sunt membri ai Bisericii pe care a fondat-o Isus. Dar Cre"tinismul este o religie divizat!, compus! din sute de denomina#ii "i schisme. De a lungul secolelor, cele mai multe din ramurile Cre"tinismului au asimilat n nv!#!turile "i practicile lor multe tradi#ii ne-biblice filozofice, culturale "i religioase producnd "i mai multe varia#ii. Cum putem noi explica explozia de practici contradictorii "i fac#iunile potrivnice din lumea Cre"tinismului? Este posibil s! se mpace grupurile denomina#iilor n concuren#! cu standardele "i obiectivele pe care Hristos le-a stabilit pentru Biserica Lui? Cum putem noi "ti dac! varietatea n!ucitoare a obiceiurilor "i nv!#!mintelor Cre"tinismului reprezint! cu fidelitate pe cele ale lui Isus Hristos? Aminte"te-#i, Isus nu numai c! a promis s! cl!deasc! Biserica Lui, dar El i-a asigurat pe discipolii S!i c! Biserica Lui nu va pieri. Este acea Biseric!, Cre"tinismul divizat de ast!zi pe care l vedem noi n jurul nostru? Numai Sfintele Scripturi pot produce un r!spuns de ncredere la aceast! ntrebare. Dac! promisiunea lui Isus c! por#ile Locuin#ei mor#ilor nu o vor birui pe Biserica Lui ar fi considerat! ca o garan#ie c! acei ce cred n numele Lui nu vor putea fi niciodat! indu"i n eroare sau corup#i, atunci am avea toate motivele s! accept!m suma colectiv! a diverselor diviziuni ale Cre"tinismului de azi ca fiind Biserica pe care a cl!dit-o Isus. Dar El nu a garantat un asemenea lucru. Dimpotriv!, El i-a avertizat pe discipolii S!i c! se vor scula Hristo"i mincino"i "i prooroci mincino"i. Ei vor face semne "i minuni, ca s" n#ele, dac! ar fi cu putin#!, "i pe cei ale"i (Marcu 13:22, accentuarea ad!ugat! peste tot). Mai trziu, apostolul Pavel "i-a exprimat grija pentru Cre"tinii din ziua lui c! min#ile lor ar
The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc -2-
putea s! se strice dela cur!#ia "i credincio"ia care este fa#! de Hristos prin propov!duirea unor apostoli mincino"i (2 Corinteni 11:3,13). Isus a vorbit chiar mai direct, explicnd c! strmt" este poarta, ngust" este calea care duce la via#!, "i pu!ini sunt cei ce o afl". P!zi#i-v! de prooroci mincino"i. Ei vin la voi mbr!ca#i n haine de oi, dar pe dinl!untru sunt ni"te lupi r!pitori. i ve#i cunoa"te dup! roadele lor (Matei 7:14-16). n paginile acestea noi vom examina fructele cu care Isus "i apostolii S!i au zis c! vor identifica Biserica Lui. Privim la fructele contradictorii care identific! pe cei care sunt influen#a#i de un alt duh "i propov!duiesc o evanghelie diferit!. Noi vom afla, nu din tradi#iile "i opiniile omene"ti dar direct din Cuvntul lui Dumnezeu, cum s! distingem ntre Biserica Dumnezeului celui viu (1 Timotei 3:15) "i acei care urmeaz! proorocii mincino"i n haine de oi.
*Pentru claritate n ntreaga aceast! bro"ur!, cuvntul Biseric" (cu B mare) se refer! la Biserica credincioas! pe care a fondat-o Isus Hristos. Cuvntul biseric! (cu b mic) se refer! la grupurile locale de credincio"i sau alte organiza#ii fizice. Cum biseric! poate s! nu fie cu litere mari n traducerile citate din Biblie, toate cit!rile scripturale dac! se refer! la Corpul lui Hristos sau o adunare local! folosesc biseric! cu b mic.
-3-
Capitolul 1
Un Popor Special pentru Dumnezeu

Voi ns! sunte"i o semin"ie aleas!, o preo"ie mp!r!teasc!, un neam sfnt, un popor, pe care Dumnezeu #i l-a c$tigat ca s! fie al Lui, ca s! vesti"i puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din ntunerec la lumina Sa minunat!; pe voi, cari odinioar! nu era"i un popor, dar acum sunte"i poporul lui Dumnezeu; pe voi, cari nu c!p!taser!"i ndurare, dar acum a"i c!p!tat ndurare (1 Petru 2:9-10).
Isus Hristos a fondat Biserica Noului Testament, un corp de credincio"i transforma#i

spiritual, n ora"ul Ierusalem n ziua festivalului biblic al Pentecostului (S!rb!toarea S!pt!mnilor) exact 50 de zile dup! nvierea lui Isus din mor#i. Isus a ap!rut discipolilor S!i pentru 40 de zile, ntre momentul nvierii Sale "i fondarea Bisericii Sale, luminndu-i "i mai mult cu privire la natura mp!r!#iei lui Dumnezeu ce urma s! vin! (Faptele Apostolilor 1:3). n acest timp le-a poruncit s! nu se dep!rteze de Ierusalem, ci s! a"tepte acolo f!g!duin#a Tat!lui (versul 4). El le-a explicat: voi ve#i primi o putere, cnd Se va pogor Duhul Sfnt peste voi, "i-Mi ve#i fi martori n Ierusalem, n toat! Iudea, n Samaria, "i pn! la marginile p!mntului (versul 8). Mai trziu El l-a inspirat pe apostolul Pavel s! explice importan#a crucial! a primirii Duhului Sfnt n procesul devenirii de membru convertit al Bisericii Sale: .dac! Duhul lui Dumnezeu locuie"te n adev!r n voi. Dac! n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. $i dac! Hristos este n voi, trupul vostru, da, este supus mor#ii, din pricina p!catului; dar Duhul este viu, din pricina neprih!nirii (Romani 8:9-10). Prin prezen#a Duhului Sfnt n Cre"tini, Isus Hristos "i Dumnezeu Tat!l particip! activ n vie#ile lor ca s!-i nt!reasc! "i s!-i inspire n supunerea "i serviciul lui Dumnezeu (Filipeni 2:12-13). Deci, Biserica a nceput cnd apostolii lui Hristos au primit pe Duhul Sfnt, a"a cum le promisese El (Faptele Apostolilor 2:1-4). Duhul lui Dumnezeu i-a transformat instantaneu. Fiecare care i-a auzit "i-a dat seama c! ei primiser! inspira#ie special! "i putere dela Dumnezeu. Apostolii au nceput imediat s! propov!duiasc! celor aduna#i n vecin!tatea templului din Ierusalem n acea Zi de Pentecost c! Isus din Nazaret era mult a"teptatul Mntuitor (sau pe grece"te, Hristosul) (Faptele Apostolilor 2:36 ). Ei i-au ndemnat pe ascult!torii lor s! se poc!iasc! "i s! fie boteza#i n numele lui Isus (versul 38). Pe la sfr"itul acelei zile s-au ad!ugat aproape trei mii de suflete (versul 41). Biserica pe care Isus promisese s! o cl!deasc! se n!scuse! Membrii ei au fost oamenii care au primit cu bucurie cuvntul lui Dumnezeu "i au fost boteza#i simboliznd
acceptarea lor a mor#ii sacrificiale a lui Hristos pentru iertarea p!catelor "i ngroparea obiceiurilor lor vechi, p!c!toase. P#rerea biblic# a Bisericii Cum examin!m Biserica cl!dit! de Isus, noi vedem cum este folosit cuvntul biseric" n Biblie. Prin toat! Scriptura biseric" "i congrega!ie se refer! ntotdeauna la oameni, niciodat! la o cl!dire. Biserica (Trupul lui Hristos) sau biserica (o congrega#ie sau o adunare a membrilor Bisericii) sunt formate din lumea chemat! s!-l urmeze pe Isus Hristos. Ideea lumii adunate ca s! nve#e nv!#!turile lui Dumnezeu este ntip!rit! n scrierile Vechiului "i Noului Testament. Este asociat! ndeaproape cu una din Cele Zece Porunci, porunca privitoare la Sabat. n vremurile supunerii generale c!tre Dumnezeu, Israeli#ii din antichitate se adunau n fiecare Sabat ca o congrega#ie. Ziua a "aptea de Sabat (definit n Biblie ca durnd de vineri seara pn! smb!t! seara) este o convocare sfnt! o adunare sacr!. Dumnezeu a decretat c! $ase zile s! lucra#i, iar ziua a "aptea este ziua odihnei, adunare sfnt! a Domnului (Leviticul 23:3). Noua Versiune Interna#ional! traduce acela"i vers: A "aptea zi este un Sabat de odihn!, o zi de sfnt! adunare. Conceptul echivalent o congrega#ie de discipoli aduna#i s! nve#e Cuvntul lui Dumnezeu a fost practicat! de primii Cre"tini. Observ! Faptele Apostolilor 11:26: $i au stat acolo un an ntreg [doi apostoli, Barnabas "i Saul], adunndu-se n biseric! "i nv!#nd mult popor. $i n Antiohia, ntia oar!, ucenicii [grecescul machetes, nsemnnd studen#i sau elevi) s-au numit cre"tini. Atunci, Biserica, este compus! din discipoli sau studen#i ai lui Isus Hristos care se adunau ca s! primeasc! nv!#!mintele lui Dumnezeu. Biblia este manualul pentru ace"ti studen#i ai lui Hristos. Pavel explic! cum, Toat! Scriptura este insuflat! de Dumnezeu "i de folos spre nv!#!tur!,...Astfel ca omul lui Dumnezeu s! fie des!vr"it, bine preg!tit pentru orice lucru bun (2 Timotei 3:16-17). nv!#!torii sunt episcopi ai lui Isus Hristos desemna#i corespunz!tor care propov!duiesc Cuvntul lui Dumnezeu (Romani 10:14-15; 2 Timotei 4:2). Dumnezeu i #ine r!spunz!tori pentru c! s! mpart! drept Cuvntul adev!rului (2 Timotei 2:15) "i pentru a fi exemple turmei (1 Petru 5:3; 1 Timotei 3:2-7). Biserica, totu"i, este cu mult mai mult dect o simpl! adunare a studen#ilor care se adun! pentru a fi instrui#i pentru beneficiul lor propriu. Poporul special al lui Dumnezeu Biserica lui Dumnezeu poate fi descris! cel mai bine ca poporul special al lui Dumnezeu, chemat "i ales de El s! primeasc! mntuirea (via#a ve"nic!) ca copiii lui Dumnezeu. Speran#a "i viitorul lor sunt legate inseparabil de rentoarcerea lui Isus Hristos. Dumnezeu cheam! invit! lume din toate nivelele sociale s! devin! slujitorii Lui. Apostolul Pavel, totu"i, a observat c! acei mndri "i la putere rareori se poc!iesc "i devin membri ai Bisericii (1 Corinteni 1:26-29). Ei au tendin#a s! fie mai pu#in dispu"i s! abandoneze c!ile pline de p!cat ale lumii. Acei care r!spund cu bun!voin#! chem!rii lui Dumnezeu sunt pecetlui#i ca poporul Lui sfnt prin primirea Duhului Lui (Efeseni 1:13). Biblia se refer! adesea la ei ca sfin!ii (oameni sfin#i) sau drep#ii (neprih!ni#ii). Apostolul Pavel a explicat c! Isus HristosS-a dat pe Sine nsu"i pentru noi, ca s!-$i cur!#easc! un norod care s! fie al Lui, plin de rvn! pentru fapte bune (Tit 2:11-14).
Apostolul Petru la fel cheam! membrii Bisericii Voi ns! sunte#i o semin#ie aleas!, o preo#ie mp!r!teasc!, un neam sfnt, un popor, pe care Dumnezeu $i l-a c"tigat ca s! fie al Lui, pe voi, cari odinioar! nu era#i un popor, dar acum sunte#i poporul lui Dumnezeu; pe voi, cari nu c!p!taser!#i ndurare, dar acum a#i c!p!tat ndurare (1 Petru 2:9-10). Cre"tinii sunt speciali pentru Dumnezeu n sensul c! ei sunt aprecia#i pentru credin#a "i supunerea lor (Efeseni 5:24, 29) nu pentru c! Dumnezeu i consider! intrinseci mai de valoare ca al#ii (Romani 2:11; 3:23). Ideea unui popor special, ales ca s! fie slujitorii lui Dumnezeu, nu este unic! n Scripturi pentru epoca Cre"tin!. Dumnezeu a inspirat introducerea conceptului din paginile cele mai timpurii ale Bibliei. De la crearea lui Adam "i Eva, Dumnezeu a lucrat cu oamenii. ntre timpul primilor no"tri p!rin#i "i prima apari#ie a lui Isus Hristos, Dumnezeu a chemat "i a colaborat cu mul#i b!rba#i "i femei, inclusiv cu profe#ii. Dumnezeu consider! profe#ii ntre poporul lui special. Isus a vorbit de un timp cnd Avraam, pe Isaac "i pe Iacov, "i pe to#i proorocii [vor fi] n mp!r!#ia lui Dumnezeu (Luca 13:28). Biserica ns!"i fiind zidit! pe temelia apostolilor "i proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos (Efeseni 2:20). Evrei 11 explic! dece anumi#i oameni deosebi#i din Vechiul Testament erau speciali pentru Dumnezeu. Caracterele pe care ei le aveau n comun erau supunerea lor "i credin#a lor neclintit! n Creatorul lor.
Fondul istoric al termenului Biseric#

Dic#ionarul Bibliei al lui Holman, n articolul intitulat Biserica, explic! originea cuvntului biseric". Biserica este traducerea cuvntului grec ekklesia. Folosirea cuvntului grecesc nainte de apari#ia bisericii Cre"tine este important! pentru c! din istoria folosirii lui n Noul Testament decurg dou! curente de interpretare al n#elesului bisericii. .Primul, termenul grec care nseamn! n general chema#i afar! a fost folosit n mod obi"nuit ca s! indice o adunare a cet"!enilor unui ora" grec "i este folosit astfel n Faptele Apostolilor 19:32, 39. Cet!#enii care erau foarte con"tien#i despre condi#ia lor privilegiat! peste sclavi "i necet!#eni erau chema#i la adunare de un herald "i se ocupau cu chestiuni de interes comun. Cnd primii Cre"tini s-au considerat c! au constituit o biseric!, nu este nici o ndoial! c! ei s-au considerat ca fiind chema!i afar" de Isus Hristos pentru un scop special "i c!
situa#ia lor era privilegiat! n Isus Hristos (Efeseni 2:19). Al doilea, termenul grec este folosit mai mult de o sut! de ori n traducerea greceasc! a Vechiului Testament folosit n mod obi"nuit n vremea lui Isus. Termenul ebraic (quahal) simplu nseamn! adunare "i poate fi folosit ntr-o varietate de feluri, referinduse spre exemplu la o adunare a proorocilor (1 Samuel 19:20), a solda#ilor (Numere 22:4), sau a poporului lui Dumnezeu (Deuteronom 9:10). Folosirea termenului n Vechiul Testament cu referin#! la poporul lui Dumnezeu este important pentru n#elegerea termenului biseric! n Noul Testament. Primii Cre"tini au fost evrei care au folosit traducerea greac! a Vechiului Testament. Folosirea de c!tre ei a unei desemn!ri proprii care era obi"nuit! n Vechiul Testament pentru poporul lui Dumnezeu, dezv!luie n#elegerea lor a continuit!#ii care leag! Vechiul "i Noul Testament. Primii Cre"tini s-au n#eles ca
-6-
fiind poporul Dumnezeului care se dezv!luise pe El nsu"i n Vechiul Testament (Evrei 1:1-2), ca adev!ra#ii copii ai lui Israel (Romani 2:28-29) cu Avraam ca tat!l lor (Romani 4:1-25), "i ca poporul Noului Leg!mnt proorocit n Vechiul Testament (Evrei 8:1-13). Ca o consecin#! a acestui fond larg de n#elegere n lumea Greac! "i a Vechiului Testament, termenul biseric! Cele mai timpurii r#d#cini ale Bisericii
este folosit n Noul Testament pentru o congrega#ie local! Cre#tini chema!i afar", cum ar fi biserica lui Dumnezeu care este n Corint (1 Corinteni 1:2), "i de asemenea ntregul popor al lui Dumnezeu, ca n afirma#ia c! Hristos este c!petenie peste toate lucrurile, Bisericii, care este trupul Lui (Efeseni 1:22-23) (accentuarea ad!ugat!).
Israelul din antichitate a fost de asemenea poporul sfnt al lui Dumnezeu. Moise le-a spus Israeli#ilor: C!ci tu e"ti un popor sfnt pentru Domnul, Dumnezeul t!u, "i Domnul Dumnezeul t!u te-a ales, ca s! fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fa#a p!mntului (Deuteronom 14:2). Ei au fost adunarea (Faptele Apostolilor 7:38) sau biserica (Versiunea King James) lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a promis lui Avraam, men#ionat n prima carte a Bibliei chiar nainte de existen#a Israelului ca na#iune (Genesa 12:1-3; Galateni 3:29), c! el avea s! fie tat!l unui popor special, ales. Biblia descrie rela#ia extraordinar! dintre Avraam, Hristos "i Biserica. Noul Testament ncepe prin a ne reaminti c! Isus este fiul lui David, fiul lui Avraam (Matei 1:1). Dece a fost Avraam o figur! att de semnificativ! n Biblie? Avraam, care a tr!it cu aproape 2000 de ani nainte de Isus Hristos, a fost patriarhul poporului Israel prin nepotul lui, Iacob, al c!rui nume Dumnezeu l-a schimbat cu Israel. Noi citim c! Avraam este tat!l tuturor celor cari cred (Isaia 51:1-2; Romani 4:1, 11-12). El str!luce"te ca un exemplu de supunere "i credin#! n Dumnezeu. Pentru supunerea lui Dumnezeu i-a f!cut o promisiune un leg!mnt sfnt c! el avea s! fie tat!l unei mari na#iuni (Genesa 13:16; 15:5; 17:2-6). Promisiunea lui Dumnezeu fa#! de Avraam a nsemnat cu mult mai mult dect promisiunea de a avea mul#i descenden#i. Apostolul Petru le-a reamintit concet!#enilor s!i Evrei importan#a promisiunii lui Dumnezeu fa#! de Avraam, voi sunte#i fiii proorocilor "i ai leg!mntului, pe care l-a f!cut Dumnezeu cu p!rin#ii no"tri, cnd a zis lui Avraam: Toate neamurile p!mntului vor fi binecuvntate n s!mn#a ta (Faptele Apostolilor 3:25; Genesa 22:18). Apostolul Pavel a explicat c! promisiunea S!mn#a n sensul ultim, spiritual este Isus Hristos, Mntuitorul omenirii: Acum, f!g!duin#ele au fost f!cute lui Avraam "i Semin!ei lui. Nu zice: $i semin#elor (ca "i cum ar fi vorba de mai multe), ci ca "i cum ar fi vorba numai de una: $i Semin!ei tale, adic! Hristos (Galateni 3:29, accentuarea ad!ugat!). Mo$tenitorii spirituali ai lui Avraam Numai prin Hristos poate pretinde cineva mo"tenirea promis! semin#ei lui Avraam. $i dac! sunte#i ai lui Hristos, sunte#i s!mn#a lui Avraam, mo"tenitori prin f!g!duin#! (Galateni 3:29).
Cre"tinii, acei formnd Biserica Noului Testament, sunt descenden!ii spirituali ai lui Avraam. Ei sunt mo"tenitori ai mo"tenirii eterne promise lui Avraam. Acest concept trebuie s! fie clar n min#ile noastre dac! noi urmeaz! s! apreciem n ntregime rolul definit "i aprobat de Biblie al Bisericii pe care a cl!dit-o Isus Hristos. Cineva ar putea ntreba: Sunt to#i descenden#ii fizici ai lui Avraam to#i descenden#ii triburilor lui Israel inclu"i n s!mn#a care este Biserica? Observ! cum rezolv! Isus aceast! ntrebare cnd este confruntat de unii care, de"i descenden#i din Avraam, au respins pe Isus ca Mntuitor: Tat!l nostru, I-au r!spuns ei, este Avraam. Isus le-a zis: Dac! a#i fi copii ai lui Avraam, a#i face faptele lui Avraam (Ioan 8:39). Nu to#i descenden#ii fizici ai lui Avraam au urmat exemplul lui de credin#! "i supunere. Pavel a explicat: pun adev!rul n Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfnt, mi este martor, c! simt o mare ntristare, "i am o durere necurmat! n inim!. C!ci aproape s! doresc s! fiu eu nsumi anatema, desp!r#it de Hristos, pentru fra#ii mei, rudele mele trupe"ti. Ei sunt Israeli#i, au nfierea [ca copiii ai lui Dumnezeu], slava, leg!mintele, darea Legii, slujba dumnezeiasc!, f!g!duin#ele (Romani 9:1-4). Pavel a explicat c! se cere mai mult pentru a fi num!rat ntre copiii f!g!duin#ei dect de a fi descendent fizic al lui Avraam. C!ci nu to#i cei ce se coboar! din Israel, sunt Israel; "i, m!car c! sunt s!mn#a lui Avraam, nu to#i sunt copiii lui Avraam;Aceasta nsemneaz! c! nu copiii trupe"ti sunt copii ai lui Dumnezeu; ci copiii f!g!duin#ei sunt socoti#i ca s!mn#! [a lui Avraam] (versurile 6-8). Israel $i t#ierea mprejur redefinite Dou! lucruri sunt proeminente n aceste cuvinte ale lui Isus "i Pavel. Primul, numai cei care sunt copiii f!g!duin#ei, acei care fac faptele lui Avraam, sunt considera#i a fi s!mn#a spiritual! a lui Avraam ca membrii ai Bisericii pe care a cl!dit-o Isus. Al doilea, acei deja n Biseric! sunt de asemenea considera#i copiii adoptivi ai lui Dumnezeu. Deci Biserica este Israelul lui Dumnezeu (Galateni 6:16), mo"tenitori ai mntuirii. Pavel explic! dece mo"tenitorii spirituali ai mp!r!#iei lui Dumnezeu au preceden#! peste descenden#ii fizici ai lui Avraam ca primitori ai mntuirii: T!ierea mprejur [semnul vechi al leg!mntului cu descenden#ii fizici ai lui Avraam], negre"it, este de folos, dac! mpline"ti Legea; dar dac! tu calci Legea, t!ierea ta mprejur ajunge net!iere mprejur (Romani 2:25). Nesupunerea anuleaz! valoarea t!ierii mprejur fizice. Dac! deci, cel net!iat mprejur p!ze"te poruncile Legii, net!ierea lui mprejur nu i se va socoti ea ca o t!iere mprejur? Cel net!iat mprejur din na"tere, care mpline"te Legea, nu te va osndi el pe tine, care o calci, m!car c! ai slova Legii "i t!ierea mprejur? (versurile 27-28). Oamenii care sunt acceptabili lui Dumnezeu observ" legile Lui. Iudeu nu este acela [n contextul mo"tenirii eterne promise lui Avraam] care se arat! pe dinafar! c! este Iudeu; "i t!iere mprejur nu este aceea care este pe dinafar!, n carne. Ci Iudeu este acela care este Iudeu nl!untru; "i t!iere mprejur este aceea a inimii, n duh, nu n slov!; un astfel de Iudeu "i scoate lauda nu dela oameni, ci dela Dumnezeu (versurile 2829). Concluzia chestiunii este c! credin#a "i supunerea din inim", nu obr"ia fizic!, sunt esen#iale ca s! fac! pl!cere lui Dumnezeu. Numai aceia care mpart inima lui Avraam a c!ror inimi sunt t!iate mprejur spiritual (Deuteronom 30:6) sunt mo"tenitori ai promisiunii spirituale f!cute lui Avraam. Pentru acest motiv mntuirea este la dispozi#ia acelor Evrei "i gentili care sunt dispu"i s! fie t!ia#i mprejur la inim!. Este t!ierea mprejur a inimii, nu t!ierea mprejur fizic!, ceea ce identific! pe copiii spirituali ai lui Dumnezeu.
Cum este cuvntul Biseric! folosit n Greac# $i Englez# (Romn#)

Enciclopedia Standard Interna#ional! a Bibliei [International Standard Bible Encyclopedia] d! aceast! p!rere despre folosirea bisericii n Greac! "i Englez! (Romn!): Teologic, este numai o singur! Biseric!, pentru c! Cre"tinii sunt acum concet!#eni ai sfin#ilor "i ai casei lui Dumnezeu, cl!dit! pe funda#ia apostolilor "i profe#ilor. Noul Dic#ionar al Bibliei de Unger [The New Ungers Bible Dictionary] explic! modurile n care biseric" este folosit n englez! (romn!): Cuvntul biseric" este folosit ca s! exprime diferite idei, unele care sunt scripturale, altele nu. Poate fi folosit ca s! nsemne: (1) ntregul corp al celor care sunt mntui#i de rela#ia lor cu Hristos. (2) O anumit! denomina#ie Cre"tin!. (3) Agregatul tuturor comunit!#ilor ecleziastice, proclamnd credin#a n Hristos. (4) Un singur grup de Cre"tini organizat. (5) O cl!dire desemnat! pentru nchin!ciunea Cre"tin!. Prin contrast, Dic#ionarul Bibliei de Holman [Holman Bible Dictionary] rezum! folosirea biblic! a cuvntului astfel: Biseric! este termenul folosit n Noul Testament cel mai des pentru a descrie un grup de persoane profesnd ncrederea n Isus Hristos, adunndu-se mpreun! pentru a I se nchina Lui, "i c!utnd s!-i nregistreze pe al#ii ca s! devin! adep#ii Lui. Aceast! surs!, define"te biserica fiind un grup de persoane. Dic#ionarul Bibliei Interpretului [The Interpreters Dictionary of the Bible] descrie cu oarecare am!nunt folosirea cuvntului biseric! n Noul Testament: Pentru acea realitate care este desemnat! n englez! (romn!) cel mai obi"nuit prin cuvntul biseric!, sunt diferite termene n Noul Testament, fiecare cu istoria lui proprie etimologic! "i teologic!. Fiecare termen comunic! n contexte diferite un m!nunchi mare de conota#ii "i asocia#ii. n folosirea contemporan! a limbajului, biseric! ca cuvnt domin! vocabularul ecleziastic. Vine prin german! "i latin! dela cuvntul grec kyriakon, care nseamn! ceea ce apar#ine Domnului. n greaca Noului Testament, ekklesia (aproape ntotdeauna tradus! ca biseric!) nu este n nici un fel un termen att de dominant sau central. Din cele 112 apari#ii ale cuvntului ecclesia (silabisirea latin!) n Noul Testament, 90 la sut! se g!se"te n scrisorile lui Pavel, cartea Faptele Apostolilor, "i Apocalipsa. Din zece c!r#i (Marcu, Luca, Ioan, 2 Timotei, Tit, 1-2 Petru, 1-2 Ioan "i Iuda) cuvntul este absent. Ecclesia a fost folosit n mod principal ca s! desemneze o realitate ob"teasc! particular!, nu ca s! descrie aspectele ei calitative. Acolo unde calit!#ile "i dimensiunile distinctive ale vie#ii comunit!#ii au trebuit s! fie subliniate, al#i termeni s-au dovedit mai flexibili "i mai evocativi. n compara#ie cu ace"ti al#i termeni, ecclesia aduce prin el nsu"i pu#in n#eles teologic. A fost dat n folosin#!, f!r! nici o schimbare de baz! n n#eles, att necredincio"ilor ct "i credincio"ilor. Chiar "i ntre acei scriitori care au folosit mult ecclesia al#i termeni au fost mai expresivi pentru realitatea curent!.
-9-
Poporul supus al lui Dumnezeu Dup! cum am v!zut deja, Dumnezeu i-a promis lui Avraam: toate neamurile p!mntului vor fi binecuvntate n s!mn#a ta (Genesa 26:4). Observ! c! Dumnezeu l-a ales pe el pentru aceast! onoare pentruc! Avraam a ascultat de porunca Mea, "i a p"zit ce i-am cerut, a p"zit poruncile Mele, ornduirile Mele, "i legile Mele (versul 5). Atitudinea lui Avraam de supunere, cuplat! cu credin#a lui total! n Dumnezeu, l-a distins pe el ca prietenul lui Dumnezeu (Iacov 2:23). Avraam, p!rintele nostru, n-a fost el socotit neprih!nit prin fapte, cnd a adus pe fiul s!u Isaac jertf! pe altar? Vezi c! credin#a lucra mpreun! cu faptele lui, "i, prin fapte, credin#a a ajuns des!vr"it!. Astfel s-a mplinit Scriptura care zice: Avraam a crezut pe Dumnezeu, "i i s-a socotit ca neprih!nire; "i el a fost numit prietenul lui Dumnezeu (versurile 21-23). Situa#ia nu s-a schimbat. Aceia care sunt poporul special al lui Dumnezeu nc! cred "i se supun lui Dumnezeu, ntocmai cum a f!cut Avraam. Pavel a scris bisericii din Corint despre testele de credin#!: c!ci v-am scris "i cu gndul ca s! v! pun la ncercare "i s! v!d dac! sunte#i ascult!tori n totul (2 Corinteni 2:9). Pavel explic! cum supunerea unuia, la fel cu a lui Avraam, trebuie s! izvorasc! din!untru din minte "i din inim!. C!ci armele cu cari ne lupt!m noi, nu sunt supuse firii p!mnte"ti, ci sunt puternice, nt!rite de Dumnezeu ca s! surpe nt!riturile. Noi r!sturn!m izvodirile min#ii "i orice n!l#ime, cari se ridic! mpotriva cuno"tin#ei lui Dumnezeu; "i orice gnd l facem rob ascult!rii de Hristos. ndat! ce se va s!vr"i ascultarea aceasta din partea voastr!, suntem gata s! pedepsim orice neascultare (2 Corinteni 10:4-6). [C!ci armele luptei noastre nu sunt trupe"ti, ci puternice naintea lui Dumnezeu, spre d!rmarea nt!riturilor. Noi surp!m iscodirile min#ii, $i toat! trufia care se ridic! mpotriva cunoa"terii lui Dumnezeu "i tot gndul l robim, spre ascultarea lui Hristos, $i gata suntem s! pedepsim toat! neascultarea, atunci cnd supunerea voastr! va fi deplin! (2 Corinteni 10:4-6 Biblia Ortodox! Romn!)]. Poporul lui Dumnezeu i este special pentru c! ei, la fel ca Avraam, au ncredere n El "i I se supun cu toat! inima.
Biserica $i Adunarea n Scripturi

Rela#ia exact! dintre Biseric" (Greaca ekklesia) "i adunarea (congrega#ia) Israelului din Vechiul Testament pot fi n#elese cel mai bine cnd noi afl!m interpret!rile diferite date la dou! cuvinte Ebraice pentru adunare sau congrega#ie: edah "i qahal. Dic#ionarul Bibliei de Holman (The Holman Bible Dictionary) n articolul Congrega#ia, explic! cum aceste cuvinte evreie"ti au fost folosite cu un n#eles diferit semnificativ n zilele lui Hristos "i ale apostolilor. n Vechiul Testament Grec (Septuagintul) edah este tradus de obicei [n grece"te] ca sinagog"
["i] qahal [ca] ekklesia. n Iudaismul trziu [cuvntul grec] sinagog" descrie actualul popor Izraelit "i [cuvntul] ekklesia ale"ii ideali ai lui Dumnezeu chema#i la mntuire. Deci [cuvntul grec] ekklesia a devenit termenul pentru congrega#ia cre"tin!, biserica Este o continuitate spiritual! direct! ntre congrega#ia (adunarea) Vechiului Testament "i Biserica Noului Testament. Este semnificativ c! comunitatea Cre"tin! a ales termenul Vechiului Testament pentru poporul ideal al lui Dumnezeu chema#i la mntuire (ekklesia) n loc de
- 10 -
termenul care descrie to#i Israeli#ii colectiv (sinagog!). Aceasta explic! dece cuvntul Noului Testament pentru Biseric!, ekklesia, se refer! numai la acei oameni, Evrei "i gentili, care sunt chema#i de Dumnezeu pentru a primi mntuirea prin Altoit pe Israelul lui Dumnezeu
Isus Hristos. Deci Biserica lui Dumnezeu, termenul aplicat cel mai general poporului lui Dumnezeu n Noul Testament "i grupului de oameni care sunt speciali lui Dumnezeu pentru c! ei se supun Cuvntului S!u "i accept! pe Fiul Lui, Isus Hristos, ca pe Mntuitorul.
Noi am v!zut deja c! Pavel a privit pe gentilii n Biseric! ca pe ni"te Evrei spirituali, chiar dac! ei erau converti#i ne-Israeli#i care erau literalmente net!ia#i mprejur. Ca Cre"tini ei au devenit o parte integrant! a Israelului lui Dumnezeu (Galateni 6:16). Ce face posibil! aceast! rela#ie remarcabil! ntre gentili "i Israelul spiritual? Pavel a scris gentililor converti#i, De aceea, aduce#i-v! aminte c!, odinioar!, voi, p!gnii cu trupul, numi#i net!iere-mprejur de c!tre cei numi#i t!iere-mprejur, f!cut! de mn! n trup, Era#i, n vremea aceea, n afar! de Hristos, nstr!ina#i de cet!#enia lui Israel, lipsi#i de n!dejde "i f!r! de Dumnezeu, n lume. Acum ns!, fiind n Hristos Isus, voi care alt!dat! era#i departe, v-a#i apropiat [de poporul Israelului "i leg!mintele promisiunii] prin sngele lui Hristos (Efeseni 2:11-13). n Romani 11:13-21 Pavel folose"te analogia unui pom de m!slin care reprezint! poporul Israelului (compar! cu Psalmul 52:8; 128:3) ca s! explice cum gentilii converti#i pot fi membri ai Israelului lui Dumnezeu. El arat! c! gentilii, tu, care erai m!slin s!lbatic, ai fost altoit printre cele r!mase [Israelul circumcis], "i p!rta" te-ai f!cut r!d!cinii "i gr!simii m!slinului (Romani 11:17). Pavel a ar!tat clar c! includerea de c!tre Dumnezeu a gentililor n poporul Lui special nu nseamn! c! El favorizeaz! gentilii peste Israeli#i. C!ci dac! tu ai fost t!iat din m!slinul cel din fire s!lbatic "i mpotriva firii ai fost altoit n m!slin bun, cu att mai vrtos ace"tia, care sunt dup! fire, vor fi altoi#i n nsu"i m!slinul lor (versul 24). Dumnezeu nu favorizeaz! pe nimeni. Evrei "i gentili, la fel, se bucur! de accesul la promisiunile lui Dumnezeu prin Hristos. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte b!rb!teasc! "i parte femeiasc!, pentru c! voi to#i una sunte#i n Hristos Isus (Galateni 3:28). Poporul special "i sfnt al lui Dumnezeu, la fel ca Avraam, este un popor supus selec#ionat dintre toate na#iile care a ales s! nu tr!iasc! numai din pine, ci cu tot cuvntul care iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4:4). ncrederea lor n Dumnezeu vine din inim! "i este demonstrat! prin ac#iunile lor de supunere. Duhul lui Dumnezeu lucreaz! n ei s! produc! credin#! "i supunere, f!cndu-i astfel speciali pentru Dumnezeu.
- 11 -
Fraze $i Expresii Biblice pentru Poporul Special al lui Dumnezeu

Enciclopedia Standard Interna#ional! a Bibliei (The International Standard Bible Encyclopedia) rezum! celelalte descrieri ale poporului lui Dumnezeu n Noul Testament astfel: Biserica nu este o organiza#ie omeneasc!; este manopera lui Dumnezeu (Efeseni 2:10)Astfel c! poate fi descris! n cteva fraze relevante, dintre care urm!toarele pot fi notate. Biserica este poporul sau Israelul lui Dumnezeu (Efeseni 2:12, 1 Petru 2:1), n care este mplinirea promisiunii leg!mntului antic: Voi fi Dumnezeul vostru, "i voi ve#i fi poporul Meu. Este casa sau familia lui Dumnezeu (Efeseni 2:2-19; 3:15; 4:6), constnd din cei care au fost adopta#i de Dumnezeu ca fii "i mo"tenitori n Hristos. Este s"direa lui Dumnezeu pentru a produce fructe pentru slava Sa (1 Corinteni 3:10; compar! cu Ioan 15:16). Este templul lui Dumnezeu, construit de nsu"i Dumnezeu prin Hristos pentru a fi locuin#a Lui "i deci s! fie centrul adev!ratei sfin#enii "i nchin!ciuni (Efeseni 2:21; Ioan 2:19; 1 Corinteni 3:9; 1 Petru 2:4). Este mireasa lui Hristos pentru care Mirele s-a dat pe El nsu"i pentru a-i putea fi prezentat!, cur!#it!, sanctificat!, "i pur! la banchetul c!s!toriei eterne (Efeseni 5:25). Este trupul lui Hristos, a C!rui abunden#! i umple pe to#i n toate, Hristos nsu"i fiind capul (Efeseni 4:5) "i totu"i ntr-un sens adev!rat ntregul (1 Corinteni 12:12), fiecare Cre"tin fiind un membru n aparte (1 Corinteni 12:27). Aceste referin#e ne spun multe despre defini#ia biblic! a Bisericii. n loc de a fi o cl!dire, Biserica este adunarea chemat! afar! grupul de credincio"i invita#i s! ias! afar! din aceast! lume pentru scopul special al lui Dumnezeu.
- 12 -
Capitolul 2
Un Popor Transformat Spiritual

s! nu v! potrivi"i cu acest veac, ci s! v! schimba"i prin nnoirea min"ii, ca s! deosebi"i care este voia lui Dumnezeu, ce este bun $i pl!cut $i des!vr$it (Romani 12:2).
Imediat dup! ce a nceput Biserica, Petru a vindecat un cer"etor foarte cunoscut care fusese
olog din na"tere (Faptele Apostolilor 3:1-10). Acest eveniment extraordinar a atras aten#ia total! a fiec!ruia din preajma templului. Imediat tot poporul, uimit, alerga la ei (versul 11). Petru a sf!tuit mul#imea uimit!: Deci poc"i!i-v" "i v" ntoarce!i, ca s! se "tearg! p!catele voastre (Faptele Apostolilor 3.19). Pavel, cu o alt! ocazie, a scris Cre"tinilor conver#i din Roma: s! nu v! potrivi#i cu acest veac, ci s" v" schimba!i prin nnoirea min!ii (Romani 12:2). Ce au nsemnat aceste porunci poc!ie"te-te, ntoarce#i-v!, fi#i schimba#i pentru oricine a dorit s! fac! parte din Biserica lui Dumnezeu? Cuvntul poc"ire, tradus din grecescul metanoeo, nseamn! literal a-"i da seama mai trziu (Dic#ionarul interpret!rii complete al lui Vine al cuvintelor Vechiului "i Noului Testament [Vines Complete Expository Dictionary of Old and New Testament Words], 1985, Poc!ire). D! ideea c! cineva trebuie s!-"i recunoasc! "i s!-"i admit! p!catele "i s! recunoasc! nevoia s!-"i schimbe mintea, inima "i comportarea. Cuvntul transforma este tradus din grecescul epistrepho, care nseamn! a se ntoarce sau a se ntoarce spre (Vine, Transformat, transformare [convert, convertire]). D! indica#ie c!, ad!ugat la recunoa"terea "i admiterea p!catului, cineva trebuie s! ntreprind! ac#iunea necesar! de a se ntoarce de la p"cat prin a se ntoarce spre Dumnezeu. Aceasta cere de a face ceea ce este corect, nu numai admiterea a ceea ce este gre"it. Cuvntul transformat este tradus din grecescul metamorphoo. Implic! o transformare major! "i total! o transformare comparabil! cu aceea a metamorfozei unei omizi ntr-un fluture. Toate aceste trei concepte clarific! schimbarea profund! la care se a"teapt! Dumnezeu dela Cre"tini o transformare spiritual! pe care noi o numim obi"nuit convertire. Dar nimeni nu poate aduce o asemenea transformare profund! prin el nsu"i, prin puterea lui proprie. Cuvintele precedente descriu schimbarea miraculoas! n gndire "i comportare care are loc n oamenii care primesc Duhul lui Dumnezeu. Numai aceia care sunt converti#i transforma#i spirituali de puterea Duhului Sfnt sunt Cre"tini (Romani 8:9). Dece este att de important! aceast! schimbare spiritual!?
- 13 -
Nevoia noastr# pentru discern#mnt spiritual Pavel a spus, Gndul acesta s! fie n voi care era "i n Hristos Isus (Filipeni 2:5). Dumnezeu vrea ca tot poporul S!u s! gndeasc! la fel cum gnde"te El "i Isus Hristos. Numai dac! noi gndim ca Hristos vom nv!#a vre-odat! s! ne comport!m cum se comport! El. Ca s! putem n#elege cum se gndesc Hristos "i Tat!l se cere o transformare a min#ii noastre. Lumea presupune c! temele din Biblie sunt u"or de n#eles, c! oricine poate pricepe imediat adev!rurile biblice. Unele sunt u"or de n#eles. Dar multe teme "i principii scripturale sunt de asemenea u"or de n#eles gre"it. Aceasta conduce la o problem! fundamental!: O persoan! are tendin#a s! vad! ceea ce ea vrea s" vad". Biblia este scris! n a"a fel c! face foarte u"or ca oricine s! nchid! ochii la ceea ce ar prefera s! nu vad! "i s!-"i astupe urechile la ceea ce ar prefera s! nu aud!. Ca rezultat, ea poate dezvolta cu u"urin#! o p!rere deformat" a ceea ce Biblia zice "i n#elege cu adev!rat. Scrisorile lui Pavel din Noul Testament ne produc un exemplu excelent de aceasta. Vorbind despre scrierile lui Pavel, Petru a spus c! ele Cum vorbe"te despre acestea, n toate epistolele sale, n care sunt unele lucruri cu anevoie de n#eles, pe care cei ne"tiutori "i nent!ri#i le r!st!lm!cesc, ca "i pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare (2 Petru 3:16). Aceasta nu este o ntmplare rar!. Scrisorile lui Pavel, la fel ca "i alte p!r#i ale Bibliei, sunt n mod obi"nuit interpretate gre"it de lumea ntreag!. Ele au fost n#elese gre"it n zilele lui Pavel, "i sunt nc! n#elese gre"it ast!zi. Numai oamenii cu Duhul lui Dumnezeu, care le ghideaz! gndirea, pot pricepe mesajul biblic. Aceia care nu au pe Duhul lui Dumnezeu fie c! nu pot s" n!eleag" sau pur "i simplu refuz" s" accepte aceste por#iuni ale Scripturilor. Pavel a n#eles bine aceast! tragic! caracteristic! omeneasc!: Omul firesc nu prime"te cele ale Duhului lui Dumnezeu, c!ci pentru el sunt nebunie "i nu poate s! le n#eleag!, fiindc! ele se judec! duhovnice"te (1 Corinteni 2:14). Cuvintele lui Pavel sunt clare: Unul trebuie s" aib" Duhul lui Dumnezeu pentru a putea pricepe adev"rurile spirituale. Orbirea spiritual# ascunde adev#rul lui Dumnezeu n general, problema nu este c! Biblia este att de dificil de n#eles. n schimb, cei ce o citesc g!sesc c! multe din ceea ce spune sunt greu de acceptat, a"a c! ei o interpreteaz! ntr-un fel care le este acceptabil lor mai compatibil cu propriile lor p!reri. Dece aceast! am!gire de sine? Problema are dou! aspecte. Primul, Dumnezeu ne spune: C!ci gndurile Mele nu sunt ca gndurile voastre "i c!ile Mele ca ale voastre, zice Domnul. $i ct de departe sunt cerurile de la p!mnt, a"a de departe sunt c!ile Mele de c!ile voastre "i cugetele Mele de cugetele voastre (Isaia 55:8-9). Dece este aceasta a"a? n special pentru c! gndurile "i c!ile lui Dumnezeu sunt bazate pe dragoste grija pentru al#ii (Matei 22:36-40). Ca oameni, totu"i, noi suntem fundamental egoi"ti ne gndim mai nti la noi n"ine. Tendin#a noastr! natural! este s! ne min#im pentru a ne servi propriile noastre interese. Ieremia 17:9 arat! c! inima noastr! motivarea "i ra#ionalizarea noastr! omeneasc! de baz! este mai viclean! dect orice; ne conduce spre n"elarea de sine.
The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc - 14 -
Avem nevoie s! recunoa"tem n noi n"ine aceast! caracteristic! comun! a naturii omene"ti "i s! fim dispu"i s! ne schimb!m astfel ca Dumnezeu s! ne poat! transforma. Avem nevoie de un sistem nou de gndire, de o inim! "i o minte nou!. Gndirea noastr! trebuie s! fie schimbat! de Spiritul lui Dumnezeu astfel c! interesul nostru va fi focalizat n afar!, mputernicindu-ne s!-i iubim pe al#ii cum ne iubim pe noi n"ine. L!udnd grija cu dragoste a lui Timotei pentru al#ii, Pavel a scris: C!ci nu am pe nimeni altul, la un gnd cu mine "i care s! v! poarte grija cu adev!rat, Fiindc! to#i caut! ale lor, nu ale lui Isus Hristos (Filipeni 2:20-21). Rolul orbitor al Satanei Un alt motiv important pentru care lumea devine confuz! "i interpreteaz! gre"it Biblia este influen#a Satanei. Dumnezeul veacului acestuia a orbit min#ile necredincio"ilor, ca s! nu le lumineze lumina Evangheliei slavei lui Hristos (2 Corinteni 4:4). Isaia compar! aceast! orbire cu v!l care nv!luie toate popoarele (Isaia 25:7). Satana a indus omenirea n eroare prin incitarea prejudec!#ii mpotriva principiilor biblice. ntr-o oarecare m!sur!, la un timp sau altul, el a reu"it s! ne n"ele pe noi to#i (Apocalipsa 12:9). Cuvntul lui Dumnezeu ne avertizeaz! c! influen#a Satanei este a"a de r!spndit! c! lumea ntreag! zace sub puterea celui r!u (1 Ioan 5:19). Combina#ia de minciun! "i prejudecat! contra c!ilor lui Dumnezeu a deformat caracterul spiritual al omenirii. Nu este drept nici unul a scris Pavel, "i fiindc! to#i au p!c!tuit "i sunt lipsi#i de slava lui Dumnezeu (Romani 3:10, 23). Pavel explic! Iar pe voi v-a f!cut vii, cei ce era#i mor#i prin gre"elile "i prin p!catele voastre, n care a#i umblat mai nainte, potrivit veacului lumii acesteia, potrivit st!pnitorului puterii v!zduhului, a duhului care lucreaz! acum n fiii neascult!rii, ntru care "i noi to#i am petrecut odinioar!, n poftele trupului nostru, f!cnd voile trupului "i ale sim#urilor "i, din fire, eram fiii mniei ca "i ceilal#i (Efeseni 2:1-3 Biblia Ortodox! Romn!). Aceasta te-ar putea "oca, dar este adev!rat: Noi am fost orbi!i "i n#ela!i de influen#a p!trunz!toare a Satanei. Noi avem nevoie s! ne poc!im, s! abandon!m prejudec!#ile noastre personale "i s! accept!m autoritatea Bibliei. Noi trebuie s! ncepem s-o citim cu n#elegere. Tragic, cineva care este n"elat nu "tie c! este n"elat. Biblia descrie prejudiciile lumii contra adev!rului lui Dumnezeu ca o mpietrire a inimilor lor: avnd mintea ntunecat!, fiind str!ini de via#a lui Dumnezeu, din pricina ne"tiin#ei n care se afl! n urma mpietririi inimii lor (Efeseni 4:18). n#elegerea lor este ngreunat! de mpietrirea inimilor lor. De aceea Isus le-a spus adep#ilor S!i, vou" v-a fost dat s! cunoa"te#i tainele mp!r!#iei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat (Matei 13:11). Isus a "tiut c! nimeni, numai cu excep#ia unui m!nunchi de oameni, nu va putea n#elege cu adev!rat semnifica#ia mesajului S!u "i a"a a r!mas pn! n ziua de azi. Isus Hristos dezv!luie dece oamenii au devenit tari la inim!. Cnd ntmpin! adev!ruri care nu se potrivesc cu prejudec!#ile lor, ei "i astup! urechile "i "i nchid ochii. Ei "i nt!resc inimile alegnd s! nu n#eleag! chestiuni care sunt contrarii cu propriile lor opinii. Isus a explicat clar aceasta: $i cu privire la ei se mpline"te proorocia lui Isaia, care zice: Ve#i auzi cu urechile voastre, "i nu ve#i n#elege; ve#i privi cu ochii vo"tri, "i nu ve#i vedea. C!ci inima acestui popor s-a mpietrit; au ajuns tari de urechi, "i-au nchis ochii, ca nu cumva s! vad! cu ochii, s! aud! cu urechile, s! n#eleag! cu inima, s! se ntoarc! la Dumnezeu, "i s!-i vindec (versurile 14-15). Isus a explicat rolul n"el!tor al Satanei n nutrirea acestei orbiri: Cnd un om aude Cuvntul privitor la mp!r!#ie, "i nu-l n#elege, vine Cel r!u "i r!pe"te ce a fost sem!nat n
inima lui (versul19). Satana ac#ioneaz! cu iu#eal! ca s!-i n"ele "i s!-i z!p!ceasc!, pe cei care sunt nclina#i s! aud! adev!rul, prin influen#area lor s!-"i nt!reasc! inima "i s! refuze s! asculte. Numai Dumnezeu poate vindeca orbirea spiritual# Este extrem de dificil pentru mult! lume, n special acei cu convingeri religioase puternice, s! recunoasc! cum c! ar fi posibil ca ei s! fi n#eles incorect o mare parte din Biblie. Tendin#a noastr! este de a ne ag!#a de ceea ce am nv!#at mai nti. Noi avem tendin#a s! fim cu prejudecat! contra ori ce ar ncerca s! ne corecteze p!rerile noastre proprii. A deveni un adev!rat discipol al lui Isus Hristos se ncepe cu poc!irea recunoa"terea unde am gre"it "i schimbarea credin!elor #i a comport"rii noastre. Dar, nainte de a ne putea poc!i, Dumnezeu trebuie s! ne deschid! min#ile. El trebuie s! ne acorde n#elegerea spiritual! a prejudec!#ilor noastre, a p!catelor "i a altor sl!biciuni. Isus a spus c! Nimeni nu poate veni la Mine, dac! nu-l atrage Tat!l, "i c! nimeni nu poate s! vin! la Mine, dac! nu i-a fost dat de Tat!l Meu (Ioan 6:44, 65). Noi avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu pentru schimbarea inimilor noastre. Noi to#i, n oarecare m!sur!, avem tendin#a de a fi drep#i n proprii no"tri ochi. Noi presupunem, natural, c! propriile noastre c!i sunt bune "i corecte. Scriitorii Bibliei, totu"i, au "tiut mai bine. Ei ne previn, spre exemplu, c! Multe c!i pot p!rea bune omului, dar la urm! se v!d c! duc la moarte (Proverbe 14:12). Numai pentru c! noi credem n ceva nu nseamn! c! este "i corect. Chiar dac! ideile "i credin#ele noastre ne apar drepte "i bune, noi trebuie s! fim dispu"i s! le reexamin!m n lumina Scripturilor. Numai dac! noi nu compar!m cu aten#ie credin#ele noastre cu dezv!luirea lui Dumnezeu n Biblie, risc!m s! permitem existen#a unei presupuneri false care s! ne mpietreasc! inimile "i s! ne orbeasc! pentru adev!r. Cnd compar!m credin#ele noastre cu Scripturile, noi ar trebui s! p!str!m n minte aceste tendin#e omene"ti. nclina#ia noastr! spre decep#ie proprie, cuplat! cu influen#a subtil!, n"el!toare a Satanei prin lumea din jurul nostru, este o barier! major! n n#elegerea noastr! a Bibliei. Este de asemenea prea u"or s! citim credin#ele noastre personale n Cuvntul lui Dumnezeu "i s! nu vedem adev!rurile biblice care provoac!, "i pot corecta, ideile noastre proprii. Orbirea ntunec# semnifica%ia Aceasta a fost problema multor oameni din vremea lui Pavel. Ei s-au gndit c! au n#eles Scripturile; ei au crezut c! ei le tr!iau. De"i, n realitate, ei erau n"ela#i de propriile lor idei preconcepute. Pavel explic! cum ei au r!mas greoi la minte: c!ci pn! n ziua de ast!zi aceast! mahram! r!mne neridicat!Da, pn! ast!zi, cnd se cite"te Moise, r!mne o mahram! peste inimile lor. Dar ori de cte ori vreunul se ntoarce [epistrepho, se converte"te] la Domnul, mahrama este luat! (2 Corinteni 3:14-16). Pavel descria oamenii religio"i normali, sinceri dar orbi!i spirituali care ascultau regulat citirea Sfintelor Scripturi. Ei "i nchideau ochii la pasajele care indicau spre Isus ca Mntuitorul. Dece? Ei le blocau din min#ile lor pentru c! aceast! informa#ie le era de neacceptat. Prejudec!#ile lor le controlau gndirea. Ei citeau Scripturile, sau i ascultau pe conduc!torii sinagogii citindu-le, dar ei au pierdut n#elesul. Exemplul lor ne avertizeaz! s! nu facem "i noi acela"i lucru. Fiecare are nevoie de Dumnezeu ca s! poat! recunoa"te "i ntmpina c!i contrarii sau credin#e care par s! fie
corecte dar contrazic Cuvntul lui Dumnezeu (Proverbe 14:12). Fiecare trebuie s! se ntoarc! spre Dumnezeu pentru ajutor ca s! accepte, s! n#eleag! "i s! aplice Scripturile n via#a sa. Adev!rata Biseric! a lui Dumnezeu este lumea a c!rei min#i le-a deschis-o Dumnezeu ca s! vad! pentru ei n"i"i defectele lor proprii faptele rele "i prejudec!#ile. Numai dac! sunt dispu"i s! se poc!iasc! dac! suntem nclina#i s! ne schimb!m gndurile "i atitudinile cele mai intime la fel ca "i ac#iunile noastre putem noi s! devenim discipoli adev!ra#i ai lui Isus Hristos. Atunci cnd noi studiem Cuvntul lui Dumnezeu noi ar trebui s! imit!m atitudinea lui David cnd se ruga: Cerceteaz!-m!, Dumnezeule, "i cunoa"te-mi inima! ncearc!-m!, "i cunoa"te-mi gndurile! Vezi dac! sunt pe o cale rea, "i du-m! pe calea veciniciei! (Psalmul 139:13-14). Prejudec!#ile noastre sunt de obicei prea profunde pentru ca noi s! le putem dezr!d!cina prin noi n"ine. Aminte"te-#i, Isus a zis c! Nimeni nu poate veni la Mine, dac! nu-l atrage Tat!l (Ioan 6:44). Este nevoie de o minune dela Dumnezeu pentru ca noi s! putem recunoa"te unele dintre prejudec!#ile cele mai adnc nr!d!cinate. Este nevoie de t!rie dela Creatorul nostru ca noi s! vrem s! le schimb!m. F!r! ajutorul Lui, nu putem niciodat! se recunoa"tem "i s! ne de"tept!m din orbirea prejudec!#ilor spirituale care ne separ! de Dumnezeu. Cunoscnd cum mputernice"te Dumnezeu lumea s! nving! orbirea spiritual! "i s! vin! la Hristos ca Cre"tini poc!i#i "i dedica#i este cheia pentru n#elegerea cum Cuvntul lui Dumnezeu i distinge pe acei ce sunt poporul lui Dumnezeu de acei care r!mn orbi spirituali. Neputincio$i f#r# Duhul lui Dumnezeu Dumnezeu ne avertizeaz! s! nu avem ncredere n n#elegerea noastr! a chestiunilor spirituale (Proverbe 3:5). Numai cu posibilit!#ile noastre naturale noi suntem pur "i simplu incapabili ca s! n#elegem cum trebuie multe din aspectele Cuvntului lui Dumnezeu. Pavel explic! cum noi nu putem avea ncredere n min#ile noastre proprii: Fiindc! umblarea dup! lucrurile firii p!mnte"ti este vr"jm"#ie mpotriva lui Dumnezeu, c!ci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, "i nici nu poate s! se supun!. Deci, cei ce sunt p!mnte"ti, nu pot s! plac! lui Dumnezeu (Romani 8:7-8). Lor le lipse"te puterea s! controleze natura lor omeneasc!. Aceasta este dece att de mult! lume care cite"te Biblia nu va accepta ceea ce zice. Chiar dac! ei nu o recunosc, ei poart! o du"m!nie nn!scut! spre orice reprezint! autoritatea divin!, absolut! peste vie#ile lor. Pavel explic! cum Duhul lui Dumnezeu este singurul remediu pentru problema omeneasc!. Voi ns! nu mai sunte#i p!mnte"ti, ci duhovnice"ti, dac! Duhul lui Dumnezeu locuie"te n adev!r n voi (versul 9). Numai prin n#elegerea "i t!ria pe care Dumnezeu o d! prin Duhul S!u putem noi c"tiga puterea spiritual! ca s! nvingem dominarea naturii noastre carnale. F!r! ajutorul Duhului lui Dumnezeu, perspectiva spiritual! a unei persoane este deformat! de atragerile naturii sale carnale "i de influen#a pe care Satana o exercit! n formarea credin#elor "i valorilor ei. Chiar "i aceia care au o cunoa"tere "i n#elegere considerabil! a c!ilor lui Dumnezeu "i care ncearc! s! i se supun! prin propriile lor mijloace, (ca discipolii lui Isus Hristos nainte de a fi primit pe Duhul Sfnt) sunt nc! tenta#i de atrac#iile carnale. Isus a trebuit s!-i previn! pe discipolii S!i: veghea#i "i ruga#i-v!, ca s!
nu c!de#i n ispit!; duhul, n adev!r, este plin de rvn!, dar carnea este neputincioas! (Matei 26:41). (Vezi Apostolii: un studiu n convertire, pagina 18). Chiar "i dup! convertirea sa, Pavel s-a citat pe el nsu"i ca un exemplu s! explice ct de extensiv sl!biciunea omeneasc! controleaz! comportarea. C!ci nu "tiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce ur!sc $i atunci, nu mai snt eu cel ce face lucrul acesta, ci p!catul care locuie"te n mine. $tiu, n adev!r, c! nimic bun nu locuie"te n mine, adic! n firea mea p!mnteasc!, pentruc!, ce-i drept, am voin#a s! fac binele, dar n-am puterea s!-l fac (Romani 7:15, 17-18). Dar, cu ajutorul Duhului lui Dumnezeu, Pavel a v!zut c! poate rezista cu succes atrac#iilor naturi sale (2 Timotei 4:7-8). n adev!r, legea Duhului de via#! n Hristos Isus, m-a izb!vit de Legea p!catului, "i a mor#ii (Romani 7:8). Pavel explic! cum, pe cnd eram noi nc! f!r! putere, Hristos, la vremea cuvenit! a murit pentru cei nelegiui#i (Romani 5:6). Moartea Lui a f!cut posibil pentru noi s! fim ierta#i de p!catele noastre "i s! primim Duhul Sfnt dndu-ne puterea spiritual! dela Dumnezeu de care avem nevoie s! combatem sl!biciunea c!rnii noastre (Faptele Apostolilor 1:8; 2:38; 2 Timotei 1:7). O transformare spiritual# Biserica lui Dumnezeu este lumea care este transformat! spiritual de puterea Duhului lui Dumnezeu. Este cum o nsumeaz! Pavel: Dac! tr!i#i dup! ndemnurile ei, ve#i muri; dar dac!, prin Duhul, face#i s! moar! faptele trupului, ve#i tr!i. C!ci to#i cei ce sunt c!l!uzi#i de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu (Romani 8:13-14). Aceast! putere a lui Dumnezeu schimb! dramatic ecua#ia omeneasc!. Duhul Lui transform! via#a individului. El ne d! puterea s! anul!m atrac#iile naturii omene"ti "i s! tr!im a"a cum ne porunce"te Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu este singura componenta cea mai important! n via#a unui Cre"tin. Prezen#a sau absen#a Duhului lui Dumnezeu este ceea ce determin! dac! un individ este un slujitor al lui Hristos un Cre"tin adev!rat sau nu. Dac! n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui (Romani 8:9). Acei care au primit Duhul lui Dumnezeu constituie corpul spiritual care este Biserica pe care a fondat-o Isus Hristos. Noi to#i, n adev!r, am fost boteza#i de un singur Duh, ca s! alc!tuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; "i to#i am fost ad!pa#i dintr-un singur Duh (1 Corinteni 12:13).
Apostolii: un studiu n convertire

Sosirea Duhului Sfnt n ziua de Pentecost (Faptele Apostolilor 2:1-4) a transformat pe apostolii lui Isus Hristos dintr-un grup de oameni obi"nui#i n unii dintre cei mai remarcabili "i dinamici conduc!tori pe care lumea i-a cunoscut vreodat!. Ca s! apreciezi m!rimea transform!rii lor, noi avem nevoie s! privim mai ndeaproape la aceea"i oameni nainte de a fi primit Duhul Sfnt.
Cele patru Evanghelii Matei, Marcu, Luca "i Ioan ne ofer! o introspec#ie n vie#ile lor. Noi nu g!sim nici o indica#ie c! vreunul dintre cei 12 apostoli s! fi avut vreo educa#ie excep#ional! sau vreo pozi#ie de influen#!. Ei erau oameni obi"nui#i, considera#i ca oameni nec!rturari "i de rnd (Faptele Apostolilor 4:13).
- 18 -
Matei a fost un colector de taxe, membrul uneia dintre cele mai dispre#uite profesii din zilele lui (Matei 9:9; 18:17). Petru, fratele lui Andrei, precum "i al#i doi fra#i, Jacov "i Ioan erau tovar!"i ntr-o ntreprindere modest! de pescuit (Matei 4:18-22; Luca 5:1-10). mpreun! cu Filip, ei au tr!it n satul Betsaida din nordul provinciei Galilea (Ioan 1:44). Singurul lucru special despre ei a fost c! ei erau discipoli studen#i "i adep#i ai lui Isus Hristos. Dar "i mai uimitor a fost nivelul lor de lips! de n#elegere spiritual! n timpul perioadei lor de preg!tire. Min#ile lor le erau nc! controlate de natura lor carnal!. Gndirea "i comportarea le erau carnale (Romani 8:5-7 Biblia Ortodox! Romn!). Isus i-a certat pentru lipsa lor de credin#! "i nt!rirea inimii (Marcu 16:14). Atitudinea "i comportarea lor din perioada aceea ilustreaz! c! chiar tr!ind n prezen#a lui Isus Hristos, n timp ce El a fost pe p!mnt auzindu-L n persoan! propov!duind "i v!zndu-I exemplul , nu a fost suficient pentru a le transforma gndirea de la carnal la spiritual. Isus i-a certat sever pe Iacov "i Ioan pentru atitudinea lor mpotriva celor care l respinseser! pe Isus. Dar ei [Samaritenii] nu L-au primit, $i v!znd aceasta, ucenicii Iacov "i Ioan I-au zis: Doamne, vrei s! zicem s! se coboare foc din cer "i s!-i mistuie, cum a f!cut "i Ilie? Iar El, ntorcndu-Se, i-a certat "i le-a zis: Nu "ti#i, oare, fiii c!rui duh sunte#i? C!ci Fiul Omului n-a venit ca s! piard! sufletele oamenilor, ci ca s! le mntuiasc! (Luca 9:53-57). Ioan avea s! devin! cunoscut mai trziu ca apostolul dragostei o transformare impresionant! pentru un om care l ndemnase pe Isus Hristos s! anihileze un sat. Apostolii au fost egoi"ti. Ei s-au certat ntre ei care ar fi cel mai important (Marcu 9:33-34; Luca 22:24). Iacov "i Ioan au ncercat chiar s!-L conving! pe
Isus n a le acorda cele mai proeminente dou! pozi#ii din mp!r!#ia Sa (Marcu 10:35-37). Ca "i al#i oameni, fiecare din ei au exagerat credin#a "i loialitatea lor pentru Hristos. $i le-a zis Isus: To#i v! ve#i sminti, c! scris este: "Bate-voi p!storul "i se vor risipi oile"....Iar Petru I-a zis: Chiar dac! to#i se vor sminti ntru Tine, totu"i eu nu. $i i-a zis Isus: Adev!rat gr!iesc #ie: C! tu ast!zi, n noaptea aceasta, mai nainte de a cnta de dou! ori coco"ul, de trei ori te vei lep!da de Mine. El ns! spunea mai st!ruitor: $i de-ar fi s! mor cu Tine, nu Te voi t!g!dui. $i tot a"a ziceau to#i (Marcu 14:27-31 Biblia Ortodox! Romn!). n timp ce ei rosteau aceste cuvinte, discipolii au fost convin"i c! ei vor face cu loialitate a"a cum ziseser!. Totu"i n cteva ore ei to#i L-au abandonat pe Isus ca s! sufere singur (Marcu 14:50). Petru chiar a blestemat "i s-a jurat c! nu L-a cunoscut niciodat! pe Isus (Matei 26:69-75; Luca 22:54-62). Dup! execu#ia lui Isus, Petru "i "ase dintre ceilal#i apostoli au hot!rt c! era timpul s! renun#e la tot ce nv!#aser! "i s! reia profesiile lor de pescari (Ioan 21:23). Ei l auziser! pe Isus vorbind despre moartea "i nvierea Sa, dar perspectiva lor limitat! i-a orbit fa#! de semnifica#ia a ceea ce le spunea Isus. Aceea"i orbire este parte din fiin#ele omene"ti pn! cnd Dumnezeu le deschide n#elegerea s! vad! ceea ce spune El cu adev!rat n Cuvntul S!u. Chiar "i dup! ce a auzit rapoarte despre nvierea lui Isus, Toma a fost att de sceptic c! el a comentat: Dac! nu voi vedea, n minile Lui, semnul cuielor, "i dac! nu voi pune degetul meu n semnul cuielor, "i dac! nu voi pune mna mea n coasta Lui, nu voi crede (Ioan 20:25, Biblia Ortodox! Romn!). Isus i-a ap!rut mai trziu "i i-a produs lui Toma exact dovada pe care o ceruse (versurile 26-29). Ace"tia au fost oamenii pe care Isus I-a ales ca s! aduc! Evanghelia
- 19 -
fiec!rei na#iuni. Totu"i ei nu primiser! nc! pe Duhul Sfnt. Ei erau f!r! putere cum ar fi oricare al#i oameni s! mplineasc! inten#iile "i dedica#iile lor de a-L servi cu credin#! pe Mntuitorul lor. Era imposibil pentru ca ei, prin puterile lor proprii, s! fie slujitorii speciali ai lui Hristos. Duhul lui Dumnezeu aduce putere mare
Acum putem noi s! n#elegem remarca lui Hristos cnd discipolii L-au ntrebat, Cine poate, atunci s! fie mntuit? R!spunsul Lui La oameni lucrul acesta este cu neputin#!, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putin#! (Matei 19:25-26).
Prin Duhul Sfnt, Isus Hristos aduce puterea pentru poporul S!u pentru a face faptele bune s! produc! fructe pe care El le a"teapt! de la ei. Dumnezeiasca Lui putere ne-a d!ruit tot ce prive"te via#a "i evlavia, prin cunoa"terea Celui ce ne-a chemat prin slava "i puterea Lui (2 Petru 1:3). Isus a promis c! Duhul Sfnt are s! v! [ne] c!l!uzeasc! n tot adev!rul (Ioan 16:13) astfel ca noi s! putem "ti cum s!-L servim pe Dumnezeu conform cu voin#a Lui. Duhul Lui face posibil pentru noi ca s! cre"tem n toate privin#ele, ca s! ajungem la Cel ce este Capul, Hristos (Efeseni 4:15). Pavel vorbe"te de Duhul lui Dumnezeu locuind n noi: $i prin El "i voi sunte#i zidi#i mpreun!, ca s! fi#i un l!ca" al lui Dumnezeu, prin Duhul (Efeseni 2:22). Duhul Sfnt este prezen#a "i puterea direct! a lui Dumnezeu lucrnd n poporul S!u. Pavel admonesteaz! pe Cre"tini duce#i pn! la cap!t mntuirea voastr!, cu fric! "i cutremurC!ci Dumnezeu este Acela care lucreaz! n voi, "i v! d!, dup! pl!cerea Lui, "i voin#a "i nf!ptuirea (Filipeni 2:12-13). Duhul lui Dumnezeu conduce la supunere Schimbarea poporului lui Dumnezeu prin Duhul S!u este o transformare a inimilor lor, a fiin#ei lor celei mai interioare. n loc de mpietrirea inimii "i du"m!nie pentru legile lui Dumnezeu, ei c"tig! un spirit supus pentru c! Dumnezeu lucreaz! n ei; El locuie"te n ei. Apostolul Ioan a zis: Cine p!ze"te poruncile Lui, r!mne n El, "i El n el. $i cunoa"tem c! El r!mne n noi prin Duhul, pe care ni L-a dat (1 Ioan 3:24). Prezen#a unei dorin#e de a se supune este att de central! n defini#ia unui Cre"tin nct apostolul Ioan declar! cu t!rie: Cine zice: l cunosc, "i nu p!ze"te poruncile Lui, este un mincinos, "i adev!rul nu este n el. Dar cine p!ze"te Cuvntul Lui, n el dragostea lui Dumnezeu a ajuns des!vr"it!; prin aceasta "tim c! suntem n El. Cine zice c! r!mne n El, trebuie s! tr!iasc! "i el cum a tr!it Isus (1 Ioan 2:4-6). Acesta este ntr-adev!r un limbaj clar. Isus a accentuat c! acei care nu au primit acest spirit de supunere dela Dumnezeu r!spund la poruncile Lui foarte diferit. Bine a proorocit Isaia despre voi, f!#arnicilor, precum este scris: "Acest popor M! cinste"te cu buzele, dar inima lui este departe de Mine". Dar n zadar M! cinstesc, nv!#nd nv!#!turi care sunt porunci omene"ti. C!ci l!snd porunca lui Dumnezeu, #ine#i datina oamenilor (Marcu 7:6-8). Cei care nu au un spirit supus ajusteaz! poruncile lui Dumnezeu ca s! le acomodeze natura "i ra#ionamentul lor propriu. Isus a continuat: $i le zicea lor: Bine, a#i lep!dat porunca lui Dumnezeu, ca s! #ine#i datina voastr!! C!ci Moise a zis: "Cinste"te pe tat!l t!u "i pe mama ta", "i "cel ce va gr!i de r!u pe tat!l s!u, sau pe mama sa, cu moarte s! se
sfr"easc!". Voi ns! zice#i: Dac! un om va spune tat!lui sau mamei: Corban! adic!: Cu ce te-a" fi putut ajuta este d!ruit lui Dumnezeu, Nu-l mai l!sa#i s! fac! nimic pentru tat!l s!u sau pentru mama sa. $i astfel desfiin#a#i cuvntul lui Dumnezeu cu datina voastr! pe care singuri a#i dat-o. $i face#i multe asem!n!toare cu acestea (versurile 9-13, Biblia Ortodox! Romn!). Acei care nu au Duhul lui Dumnezeu o g!sesc u"or "i convenabil s! ignore instruc#iunile biblice care nu le plac. Ei invent! propriile lor tradi#ii, dnd impresia c! se supun "i onoreaz! pe Dumnezeu n timp ce evit! inten#ia instruc#iunilor Lui. Isus a spus c! asemenea nchin!ciune este degeaba f!r! folos "i goal! (versul 7). Asemenea oameni au ochi care nu v!d "i urechi care nu aud (Romani 11:8). Duhul lui Dumnezeu, totu"i, schimb! dramatic atitudinea, perspectiva "i spiritul poporului S!u. Ei doresc cu ner!bdare s! se supun! lui Dumnezeu, "i El le d! o atitudine "i apropiere umil!, supus! c!tre El "i Cuvntul S!u. Ei pot urma de bun! voie "i cu ncredere Poruncile Lui (Apocalipsa 12:17). Ei au primit dela El puterea Duhului Sfnt s! combat! Satana "i natura lor proprie. Pe scurt, ei sunt poporul schimbat, special al lui Dumnezeu.
- 21 -
Capitolul 3
Misiunea $i responsabilitatea Bisericii

Duce"i-v! $i face"i ucenici din toate neamurile, botezndu-i n Numele Tat!lui $i al Fiului $i al Sfntului Duh. #i nv!"a"i-i s! p!zeasc! tot ce v-am poruncit. #i iat! c! Eu sunt cu voi n toate zilele, pn! la sfr$itul veacului (Matei 28:19-20).
Isus a dat Bisericii Sale acest corp de credincio"i schimba#i spirituali s! ndeplineasc! o
responsabilitate. Misiunea Bisericii este s! propov!duiasc! evanghelia mp!r!#iei lui Dumnezeu "i s! fac! adep#i prin ntreaga lume, nv!#ndu-i exact ce i-a nv!#at Isus (Matei 24:14; 28:19-20). Lucrul Bisericii continu!; nu a ncetat cnd au murit discipolii ini#iali. La nceput a fost treaba apostolilor, misiunea Bisericii a fost transmis! fiec!rei genera#ii a poporului lui Dumnezeu. Isus a promis c! avea s! fie mpreun! cu adep#ii Lui tot timpul ct "i ndeplineau lucrul pn! cnd El avea s! se rentoarc! la sfr"itul veacului (versul 20). Pavel a zis c! Isus l-a trimis pe el n lume ca s! le [oamenilor] deschizi ochii, s! se ntoarc! dela ntunerec la lumin!, "i de supt puterea Satanei la Dumnezeu; "i s! primeasc!, prin credin#a n Mine, iertarea de p!cate "i mo"tenirea mpreun! cu cei sfin#i#i (Faptele Apostolilor 26:18). Pavel a zis de asemenea: C!ci mie nu mi-e ru"ine de Evanghelia lui Hristos; fiindc! ea este puterea lui Dumnezeu pentru mntuirea fiec!ruia care crede (Romani 1:16). Evanghelia este mesajul lui Dumnezeu de cum va veni salvarea omenirii ncepnd cu Biserica Sa. Biserica joac! multe roluri n aducerea mntuirii lumii. Ea st! ca lumina lumii (Matei 5:14). Este gospod!ria sau familia lui Dumnezeu (Efeseni 2:19; 1 Petre 4:17). Este mama care nutre"te fiii "i fiicele lui Dumnezeu (Galateni 4:26). Func#ioneaz! ca stlpul "i temelia adev!rului ntr-o lume confuz! spiritual (1 Timotei 3:15). S! ne uit!m la responsabilit!#ile multilaterale pe care Hristos le-a dat Bisericii Sale, poporului S!u special. Trebuie ca Biserica s# mntuiasc# lumea? Pavel descrie responsabilitatea Bisericii ca misiunea mp!c!rii pentru c! toate lucrurile acestea sunt dela Dumnezeu, care ne-a mp!cat cu El prin Isus Hristos, "i ne-a ncredin#at
slujba mp!c!rii; c! adic!, Dumnezeu era n Hristos, mp!cnd lumea cu Sine, ne#inndu-le n socoteal! p!catele lor, "i ne-a ncredin#at nou! propov!duirea acestei mp!c!ri (2 Corinteni 5:18-19). Scopul final al lui Dumnezeu este s! adune s! mpace toat! omenirea cu El nsu"i. Biserica joac! un rol important n acest efort valoros. Dumnezeu a comisionat-o ca s! propov!duiasc! cum se va face aceast! mp!care. Este ca s! boteze pe to#i acei care cred mesagiul acela. Cnd va avea loc acea mp!care? O percep#ie gre"it! obi"nuit! este c! Isus a ns!rcinat Biserica s! mntuiasc! lumea n epoca aceasta. Dar aceea nu este ceea ce nva#! Biblia "i nu este ceea ce a n#eles Pavel n 2 Corinteni 5. Misiunea de mp!care a Bisericii este numai nceputul a unei faze mult mai mari a planului lui Dumnezeu de mp!care a lumii ntregi cu Sine nsu"i prin Isus Hristos. Dumnezeu a ns!rcinat Biserica s! proclame mntuirea na#iunilor. Dar proclamarea nv!#!mintelor lui Isus despre mntuire este cu mult diferit! de aducerea omenirii la mntuire. Ultima va necesita aducerea ntregii omeniri la poc!ire "i convertire. Numai Isus Hristos poate converti lumea; acea sarcin! va trebui s! a"tepte pn! la rentoarcerea Lui. Dece trebuie Hristos s# aduc# Israelul la poc#in%# La rentoarcerea Sa, Hristos va ncepe mp!carea lumii cu Dumnezeu prin aducerea descenden#ilor lui Iacov Israel la poc!in#!. n acel moment, explic! Pavel, tot Israelul va fi mntuit. Cum? Izb!vitorul [Hristos] va veni din Sion, "i va ndep!rta toate nelegiuirile dela Iacov (Romani 11:26). Atunci, ndat! ce poporul restaurat al Israelului nva#! supunerea ca Na#iune, mult! lume va veni "i va zice, conform c!r#ii lui Isaia: Veni#i, s! ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca s! ne nve#e c!ile Lui, "i s! umbl!m pe c!r!rile Lui. C!ci din Sion va ie"i Legea, "i din Ierusalem cuvntul Domnului (Isaia 2:3). Zaharia ne spune, n zilele acelea, zece oameni din toate limbile neamurilor vor apuca pe un Iudeu de poala hainei, "i-i vor zice: Vrem s! mergem cu voi; c!ci am auzit c! Dumnezeu este cu voi! (Zaharia 8:23). Omenirea va ncepe s!-"i dea seama c! legea pe care Dumnezeu a dat Israelului antic trebuie s" fie nc" observat". Omenirea va lep!da prejudec!#ile ei "i va ncepe chiar s! celebreze festivalurile biblice, pe care Dumnezeu le d!duse Israelului din vechime. Acei care r!mn nepoc!i#i se vor g!si n curnd n circumstan#e teribile pentru c! Dumnezeu i va smeri prin re#inerea ploii de pe recoltele lor pn! cnd "i vor schimba atitudinea. To#i cei ce vor mai r!mnea din toate neamurile venite mpotriva Ierusalemului, se vor sui n fiecare an s! se nchine naintea mp!ratului, Domnul o"tirilor, "i s! pr!znuiasc! s!rb!toarea corturilor. Dac! unele din familiile p!mntului nu vor voi s! se suie la Ierusalem ca s! se nchine naintea mp!ratului, Domnul o"tirilor, nu va c!dea ploaie peste ele (Zaharia 14:16-17). Cum Hristos cunoa"te natura omeneasc!, El va face tot ce va fi necesar la acea vreme ca s! schimbe gndirea oamenilor s!-i aduc! la poc!in#!. Dar aceasta se va ntmpla n viitor dup! ce Hristos se va rentoarce. Chiar dac! Biserica va proclama un mesaj lumii, care s! includ! o chemare la poc!ire, Scriptura ne spune c! relativ pu#ini oameni se vor poc!i cu adev!rat nainte de rentoarcerea lui Hristos. Astfel, aducerea lumii la poc!ire nu este rolul Bisericii pentru aceast! epoc!.
- 23 -
Care este adev#rata Evanghelie?

Care a fost mesajul lui Hristos? El a propov!duit Evanghelia mp!r!#iei lui Dumnezeu (Matei 4:23; 9:35; Marcu 1:14-15). Ve"tile bune au fost piesa central! a mesajului lui Hristos. El a definit misiunea Lui prin cuvintele acestea: Trebuie s" vestesc Evanghelia mp"r"!iei lui Dumnezeu...fiindc! pentru aceasta am fost trimes (Luca 4:43). Ce a poruncit El discipolilor S!i s! propov!duiasc!? i-a trimes s" propov"duiasc" mp"r"!ia lui Dumnezeu (Luca 9:2, 6). Despre ce este vorba n mesajul acela "i dece sunt ve"tile att de bune? Cnd Isus Hristos a propov!duit despre mp!r!#ia lui Dumnezeu (Luca 8:1; 9:11; 12:31; 13:18), El a continuat, de fapt, mesajul proorocilor Iudei ale c!ror cuvinte sunt nregistrate n Vechiul Testament. Cu secole mai devreme, Dumnezeu a inspirat asemenea oameni credincio"i ca Isaia, Ieremia, Ezekiel, Daniel "i Zaharia s! priveasc! dincolo de dificult!#ile "i distrugerea mp!r!#iei Israelului "i Iudei la un viitor minunat cnd Dumnezeu va stabili Imperiul Lui mondial pe p!mnt sub domnia Mntuitorului. Observ! unele din profe#iile lor care descriu aceast! realizare minunat!: Atunci lupul va locui mpreun! cu mielul, "i pardosul se va culca mpreun! cu iedul; vi#elul, puiul de leu, "i vitele ngr!"ate, vor fi mpreun!, "i le va mna un copila" (Isaia 11:6). Nu se va face nici un r!u "i nici o pagub! pe tot muntele Meu cel sfnt; c!ci p!mntul va fi plin de cuno"tin#a Domnului, ca fundul m!rii de apele cari-l acop!r. n ziua aceea, Vl!starul lui Isai [Mntuitorul promis, Isus] va fi ca un steag pentru popoare; neamurile se vor ntoarce la El, "i slava va fi locuin#a Lui (versurile 9-10). M-am uitat n timpul vedeniilor mele de noapte, "i iat! c! pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a naintat spre Cel mb!trnit de zile "i a fost adus naintea Lui. I S-a dat st!pnire, slav! "i putere mp!r!teasc!, pentru ca s!-i slujeasc! toate popoarele, neamurile, "i oamenii de toate limbile. St!pnirea Lui este o st!pnire vecinic!, "i nu va trece nicidecum, "i mp!r!#ia Lui nu va fi nimicit! niciodat! (Daniel 7:13-14). Ci Domnul Se va ar!ta, "i va lupta mpotriva acestor neamuri, cum S-a luptat n ziua b!t!liei. Picioarele Lui vor sta n ziua aceea pe muntele M!slinilor, care este n fa#a Ierusalemului, spre r!s!rit; muntele M!slinilor se va despica la mijloc, spre r!s!rit "i spre apus, "i se va face o vale foarte mare $i atunci va veni Domnul, Dumnezeul meu, "i to#i sfin#ii mpreun! cu El!...$i Domnul va fi mp!rat peste tot p!mntul (Zaharia 14:3-5, 9): Isus Hristos "i apostolii S!i au vorbit despre acest acela"i guvern mondial, pe care El l-a numit mp!r!#ia lui Dumnezeu. n Luca 21, dup! descrierea unor evenimente "i tendin#e f!r! paralel n istorie, El a conchis: Cnd vor ncepe s! se ntmple aceste lucruri, s! v! uita#i n sus, "i s! v! ridica#i capetele, pentru c! izb!virea voastr! se apropie,...cnd ve#i vedea ntmplndu-se aceste lucruri, s" #ti!i c" mp"r"!ia lui Dumnezeu este aproape (Luca 21:28-31). Proorocii din vechime, Isus "i apostolii S!i, to#i au vorbit de o mp!r!#ie literal! care va nlocui guvernele lumii. Cnd aceste profe#ii devin o realitate, un strig!t triumf!tor se va auzi: mp!r!#ia lumii a trecut n minile Domnului nostru "i ale Hristosului S!u. $i El va mp!r!#i n vecii vecilor (Apocalipsa 11:15). Trist, acest mesaj este rareori n#eles "i rar nv!#at n biserici. Mul#i au acceptat o evanghelie diferit! (Galateni 1:6) care deformeaz! "i acoper! acest adev!r biblic vital. Vei
citi n capitolul urm!tor cum aceast! alt! evanghelie (versurile 8-9), cum o eticheteaz! Pavel, s-a dezvoltat "i s-a r!spndit prin ntreaga lume. Totu"i, po#i descoperi pentru tine nsu#i semnifica#ia ntreag! a evangheliei -- ve"tile bune de necrezut pe care Isus "i apostolii S!i le-au propov!duit. Aceasta aceea"i evanghelie este propov!duit! cu credin#! de Biserica Unit! a lui Dumnezeu (Matei 24:14). Pentru o explica#ie complet! a adev!ratei evanghelii, cere copia ta gratuit! Evanghelia mp"r"!iei [The Gospel of the Kingdom] sau coboar-o depe Internet la www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm . Un grup mic: farul lumii Dimpotriv!, Isus le-a spus discipolilor S!i: n lume ve#i avea necazuri; dar ndr!zni#i, Eu am biruit lumea (Ioan 16:33). El a spus de asemenea: Dac! v! ur!"te lumea, "ti#i c! pe Mine M-a urt naintea voastr!. Dac! a#i fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentruc! nu sunte#i din lume, "i pentruc! Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea v! ur!"te lumea (Ioan 15:18-19). Poporul lui Dumnezeu nu a fost niciodat! o for#! popular! sau puternic!. Isus le descrie partea lor din via#!: Intra#i pe poarta cea strmt!. C!ci larg! este poarta, lat! este calea care duce la pierzare, "i mul#i sunt cei ce intr! pe ea. Dar strmt" este poarta, ngust" este calea care duce la via!", "i pu!ini sunt cei ce o afl" (Matei 7:13-14). Da, numai pu#ini sunt acei care sunt dispu"i s! urmeze toate nv!#!turile lui Isus Hristos, odat! ce le aud "i le n#eleg. Isus i-a consolat pe discipolii S!i: Nu te teme, turm! mic!; pentruc! Tat!l vostru v! d! cu pl!cere mp!r!#ia (Luca 12:32). Dumnezeu dezv!luie c! poporul S!u va fi o turm" mic" n epoca aceasta. El cheam! numai pu!ini care s! fie exemple vii pentru restul lumii ale modului Lui de via#!. Isus le-a spus adev!ra#ilor Lui discipoli, Voi sunte#i lumina lumiis! lumineze "i lumina voastr! naintea oamenilor, ca ei s! vad! faptele voastre bune, "i s! sl!veasc! pe Tat!l vostru, care este n ceruri (Matei 5:14-16). Dumnezeu a ns!rcinat Biserica s! dea un exemplu lumii al felului Lui de via#!. Dumnezeu, prin Biseric!, arat! omenirii c!ile Lui. Petru i ndeamn! pe membrii Bisericii: S! ave#i o purtare bun! n mijlocul Neamurilor, pentru ca n ceia ce v! vorbesc de r!u ca pe ni"te f!c!tori de rele, prin faptele voastre bune, pe cari le v!d, s! sl!veasc! pe Dumnezeu n ziua cercet!rii (1 Petru 2:12). Biserica: Primele fructe (prga) lui Dumnezeu n timpul acestui veac r!u (Galateni 1:4), Biserica lui Dumnezeu consist! numai din prima parte mic! a marii recolte a lui Dumnezeu a oamenilor pentru via#a etern!. Isus nume"te Cre"tinii: un fel de prg! a f!pturilor Lui (Iacov 1:18). Ei au fost r!scump!ra#i dintre oameni, ca cel dinti rod pentru Dumnezeu "i pentru Miel (Apocalipsa 14:4). Folosirea biblic! a termenului primele fructe (prga) a fost n#eleas! imediat de membrii Bisericii de la nceput. n recunoa"terea faptului c! toate produsele p!mntului veneau dela Dumnezeu, "i [ca] mul#umire pentru bun!tatea Lui, Israeli#ii aduceau ca o ofert! pentru El, o por#iune din fructele care se coceau primele, acestea fiind privite ca un avans al recoltei ce urma (Dic#ionarul Fotografic al Bibliei Zondervan [Zondervan Pictorial Bible Dictionary], 1967, Primele Fructe). Primele fructe au fost prima parte a recoltei, pe care Israeli#ii o puneau de o parte pentru Dumnezeu. Dup! ce le-au cules "i le-au dedicat Creatorului lor, ei au cules "i restul
recoltei. Apostolii "i al#i membri ai Bisericii la nceput au n#eles, ca primele fructe (prga), Biserica este prima parte a recoltei lui Dumnezeu a omenirii pentru mntuire. Mult mai mare por#iune a recoltei nu va avea loc pn! dup! rentoarcerea lui Isus Hristos. Aceia pe care Dumnezeu i cheam! n aceast! epoc! vor participa n salvarea omenirii dar nu n acest veac "i nu ca fiin#e omene"ti. La rentoarcerea lui Isus Hristos ei vor deveni fiin!e spirituale nemuritoare. Dumnezeu i va nvia la via#a ve"nic! ca primele fructe ale recoltei Sale, primind nemurirea la rentoarcerea lui Hristos (1 Corinteni 15:20-23, 51-53). Ei vor fi regi "i preo#i n mp!r!#ia lui Dumnezeu (Apocalipsa 5:10). Ca copiii nemuritori, nvia#i ai lui Dumnezeu, ei l vor ajuta pe Hristos n nv!#area omenirii pentru 1000 de ani a c!ii lui Dumnezeu de supunere. Ferici#i "i sfin#i sunt cei ce au parte de ntia nviere! Asupra lor a doua moarte n-are nici o putere; ci vor fi preo#i ai lui Dumnezeu "i ai lui Hristos, "i vor mp!r!#i cu El o mie de ani (Apocalipsa 20:6 ). nvierea acestor slujitori credincio"i ai lui Isus Hristos la via#a ve"nic! la nceputul celor 1000 de ani este numai prima nviere (versurile 4, 6). To%i mor%ii vor fi nvia%i La sfr"itul celor 1000 de ani Dumnezeu va nvia pe to#i ceilal#i care au tr!it vreodat! dealungul istoriei omenirii ca s! stea naintea Lui la judecat! (Apocalipsa 20:11-12). Aceasta este cu mult mai mare dect prima nviere; este nvierea a celorlal#i mor#i (versul 5). Dumnezeu va nvia dintre mor#i lume din toate na#iunile, mpreun! cu poporul Israelului to#i nvia#i mpreun! (Matei 11:20-24; 12:41-42). Nu v! mira#i de lucrul acesta, a spus Isus; pentruc! vine ceasul cnd to#i cei din morminte vor auzi glasul Lui, "i vor ie"i afar! din ele. Cei ce au f!cut binele, vor nvia pentru via#!; iar cei ce au f!cut r!ul, vor nvia pentru judecat! (Ioan 5:28-29). Acei care se ridic! n nvierea general! nvierea judec!#ii se vor n!l#a ca fiin#e omene"ti muritoare, din carne "i oase (Ezekiel 37:1-10). Atunci vor afla c!ile lui Dumnezeu, vor recunoa"te p!catele lor "i vor primi pe Duhul Sfnt. Atunci vor putea "i ei primi nemurirea. Ezekiel descrie astfel nvierea lor: Deaceea, prooroce"te, "i spune-le: A"a vorbe"te Domnul Dumnezeu: Iat!, v! voi deschide mormintele, v! voi scoate din mormintele voastre Voi pune Duhul Meu n voi, "i ve#i tr!i; v! voi a"eza iar!" n #ara voastr!, "i ve#i "ti c! Eu, Domnul, am vorbit "i am f!cut, zice Domnul (Ezekiel 37:12-14). Pentru mai mult! informa#ie asupra acestui subiect vital, te rug!m cere bro"ura gratuit! Ce se ntmpl" dup" moarte? [What Happens After Death?]. Cre"tinii sunt primele fructe ale celor salva#i. Ei tr!iesc ntr-o lume n"elat!, "i trebuie s! se str!duiasc! s! fie f!r! prihan! "i cura#i, copii ai lui Dumnezeu, f!r! vin!, n mijlocul unui neam tic!los "i stricat, n care str!luci#i ca ni"te lumini n lume (Filipeni 2:15).
- 26 -
Este ziua de azi singura zi de mntuire?

Este epoca prezent! singurul timp n care lumea se poate poc!i "i poate fi mntuit!? Unii oameni presupun c! aceasta este ceea ce a n#eles apostolul Pavel cnd a scris: Ca unii cari lucr!m mpreun! cu Dumnezeu, v! sf!tuim s! face#i a"a ca s! nu fi primit n z!dar harul lui Dumnezeu. C!ci El zice: La vremea potrivit!, te-am ascultat, n ziua mntuirii, te-am ajutat. Iat! c! acum este vremea potrivit!; iat! c! acum este ziua mntuirii (2 Corinteni 6:1-2). Pavel a n#eles exact ceea ce a zis. Dar observ! ce nu a zis Pavel. El nu a zis c! numai azi este ziua mntuirii, nici nu i-a fost aceasta inten#ia. n Greaca original! nu este un modificator naintea frazei ziua mntuirii n versul acesta. Cele mai multe traduceri au ad!ugat articolul Biserica: Corpul lui Hristos Am v!zut deja c! Isus le-a zis adep#ilor S!i s! mearg! n toat! lumea, s! fac! discipoli din toate na#iunile "i s! nve#e lumea felul de via#! al lui Dumnezeu. Aceasta cere colaborare "i organizare. Pentru a descrie efectiv func#ionarea organizat! a poporului lui Dumnezeu, apostolii au folosit analogia corpului omenesc. Voi sunte#i trupul lui Hristos, "i fiecare, n parte, m!dularele lui. $i Dumnezeu a rnduit n Biseric!, nti, apostoli; al doilea, prooroci; al treilea, nv!#!tori; apoi, pe cei ce au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul t!m!duirilor, ajutor!rilor, crmuirilor, "i vorbirii n felurite limbi (1 Corinteni 12:28-29). Cel care conduce lucrarea Bisericii este Isus Hristos care este Capul ei viu (Coloseni 1:18). Pentru a accentua ct este de dependent! Biserica de conducerea "i inspira#ia Lui, Isus s-a comparat pe Sine cu o vi#!: Eu sunt Vi#a, voi sunte#i ml!di#ele. Cine r!mne n Mine, "i n cine r!mn Eu, aduce mult! road!; c!ci desp!r#i#i de Mine, nu pute#i face nimic (Ioan 15:5). Succesul Bisericii depinde de puterea "i inspira#ia pe care o prime"te dela Isus Hristos. Func#iunile din cadrul Corpului lui Hristos sunt stabilite de El, El a dat pe unii apostoli; pe al#ii, prooroci; pe al#ii, evangheli"ti; pe al#ii, p!stori "i nv!#!tori, pentru des!vr"irea sfin#ilor, n vederea lucr!rii de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos (Efeseni 4:11-12). Pavel ne spune c!: Sunt felurite daruri, dar este acela" Duh; sunt felurite slujbe, dar este acela" Domn; sunt felurite lucr!ri, dar este acela" Dumnezeu, care lucreaz! totul n to#i (1 Corinteni 12:4-6).
hot!rt cuvntului zi, ntr-o ncercare de a clarifica cuvintele lui Pavel dar f!cnd aceasta au deformat pe nea"teptate n#elesul. Unele versiuni traduc fraza o zi a mntuirii. Alte versiuni traduc fraza inconsistent o zi a mntuirii n prima parte a versului "i ziua mntuirii n a doua parte. Pentru cei din Biseric! n aceast! epoc!, acum este ziua lor de mntuire. Dumnezeu i cheam! pe ei acum. Mntuirea este la dispozi#ie oric!ruia care este doritor de a se poc!i. Aceasta este ce a n#eles Pavel. Dar el nici nu a zis nici nu a subn#eles c! salvarea este disponibil! numai n aceast! epoc!. Pavel nu a inten#ionat n nici un fel s! contrazic! numeroasele pasaje din Biblie care arat! c! mul#i al#ii vor avea ocazia de mntuire n epocile viitoare.
Conducerea spiritual# din Biseric# ntre darurile pe care Hristos le d! Bisericii Sale sunt darurile de conducere spiritual!: apostoli, profe#i, evangheli"ti, p!stori "i nv!#!tori (Efeseni 4:11). Ei sunt ncredin#a#i cu responsabilitatea de a nv!#a, nutri, proteja "i a cl!di Biserica. Caracter dumnezeiesc "i calific!ri spirituale exemplare sunt pretinse celor ns!rcina#i cu conducerea spiritual! (1 Timotei 3:1-10; Tit 1:5-9). Ace"tia urmeaz! s! p!storeasc! cu dragoste turma lui Dumnezeu (Ioan 21:15-17) astfel ca membrii acestui trup spiritual vom ajunge to#i la unirea credin#ei "i a cuno"tin#ei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la n!l#imea staturii plin!t!#ii lui Hristos (Efeseni 4:13). Ei urmeaz! s! conduc! poporul lui Dumnezeu s! lucreze mpreun! n unire s! iubeasc!, s! respecte "i s! se sprijine unii pe al#ii. Dumnezeu a ntocmit trupul n a"a fel ca s! dea mai mult! cinste m!dularelor lipsite de cinste: pentru ca s! nu fie nici o dezbinare n trup: ci m!dularele s! ngrijeasc! deopotriv! unele de altele (1 Corinteni 12:24-25). Acei care sunt condu"i de Isus Hristos recunosc un Duh comun n fiecare nsu"i Duhul lui Dumnezeu care i face pe ei s! fie poporul lui Dumnezeu. Ar trebui s!-i conduc! s! lucreze mpreun! n unitate ca s! realizeze misiunea pe care Hristos a dat-o Bisericii ca serviciul ei cnd El a zis: Duce#i-v! "i face#i ucenici din toate neamurile, botezndu-i n Numele Tat!lui "i al Fiului "i al Sfntului Duh. $i nv!#a#i-i s! p!zeasc! tot ce v-am poruncit (Matei 28:19-20). Biserica pe care a zidit-o Hristos este grupul special de oameni care, condu"i de Duhul Sfnt, se supun Poruncilor Lui "i sunt dedica#i cu zel s! realizeze misiunea pe care Isus Hristos le-a ncredin#at-o.
- 28 -
Capitolul 4
Apari%ia unui Cre$tinism Fals

B!ga"i de seam! s! nu v! n$ele cineva. Fiindc! vor veni mul"i n Numele Meu#i vor n$ela pe mul"i (Matei 24:4-5).
Isus Hristos le-a spus apostolilor s! fac! ucenici din toate na#iunile, botezndu-le n numele
Lui. Cea mai mult! lume care este familiar! cu Biblia "i d! seama c! apostolii s-au mbarcat cu zel in aceast! misiune. Converti#ii lor au fost chema#i Cre"tini pentru prima dat! n ora"ul Antioh (Faptele Apostolilor 11:26). De atunci, att de mult! lume s-a n!scut sau a fost convertit! n sutele de denomina#ii cunoscute colective ca Cre"tinism nct este una dintre religiile cele mai populare "i predominante. Lumea presupune c! to#i, sau cel pu#in aproape to#i, care poart! numele de Cre"tin urmeaz! credin#ele, nv!#!turile "i practicile lui Isus Hristos. Dar Biblia ne spune c! nu oricine accept! numele lui Hristos este un Cre"tin cu adev!rat. Isus a prezis c! unii ar pretinde numele Lui dar l vor nega prin faptele lor. El spune c! ei vor zice: Doamne, Doamne! "i nu face#i ce spun Eu? (Luca 6:46). Hristos "i apostolii Lui au vorbit despre profe!i fal#i, apostoli fal#i "i fra!i fal#i. Ei au dezv!luit faptul c! vor ap!rea dou! religii n aparen#! Cre"tine dar opuse. Una Biserica fondat! de Isus va fi condus! de Duhul lui Dumnezeu "i va r!mnea credincioas! nv!#!turilor Lui. Cealalt! condus! "i guvernat! de un spirit diferit va accepta numele lui Isus dar i va ntoarce nv!#!turile Lui ca s! creeze o conving!toare falsificare a adev!ratei Biserici a lui Dumnezeu. Amndou! vor folosi numele lui Hristos "i vor pretinde autoritatea Lui. Ambele vor face lucruri care vor ap!rea bune "i drepte pe dinafar!. Ambele vor pretinde c! urmeaz! nv!#!turile adev!rate ale lui Hristos. Dar numai una va reprezenta cu credin#! pe fondatorul ei, Isus Hristos. Cealalt! va captura min#ile "i inimile omenirii prin ata"area numelui lui Hristos la obiceiuri "i doctrine religioase f!r! suport biblic, pe care Isus "i apostolii S!i nici nu le-au practicat, nici nu le-au aprobat. Apostolii au avertizat repetat pe adep#ii lui Isus ca s! se fereasc! de nv!#!torii fal"i care vor introduce credin#ele unui Cre"tinism falsificat. Isus nsu"i a avertizat: B!ga#i de seam! s! nu v! n"ele cineva. Fiindc! vor veni mul!i n Numele Meu, $i vor n#ela pe mul!i (Matei 24:4-5). Noul Testament prezint! o schi#! istoric! concis! a originilor acestor dou! religii care profeseaz! c! sunt Cre"tine una real! "i alta fals!. Apostolii lui Hristos au descris originea fiec!reia "i caracteristicile lor fundamentale.
Noi am examinat deja descrierea apostolilor a Bisericii fondate de Isus. Acum s! ne uit!m la nsemn!rile l!sate de ei despre o alt! religie presupus! Cre"tin! una care a deformat "i a corupt adev!rul "i a crescut ca s! devin! cu mult mai puternic! "i influent! dect mica Biseric! pe care Isus a promis c! nu o va l!sa s! moar! niciodat!. nv#%nd tradi%iile oamenilor De unde "i iau cele mai multe biserici tradi#iile "i practicile? Cei mai mul#i dintre membrii lor presupun c! vin din Biblie sau dela nsu"i Isus Hristos. Dar este a"a? Isus le-a poruncit apostolilor S!i s!-i nve#e pe al#ii exact ce i nv!#ase El nv!#a#i-i s! p!zeasc! tot ce v-am poruncit (Matei 28:20). El a condamnat nlocuirea poruncilor lui Dumnezeu cu tradi#iile "i ra#ionamentul omenesc. Vorbind Fariseilor, El le-a zis: Voi l!sa#i porunca lui Dumnezeu, "i #ine#i datina a"ezat! de oameni A#i desfiin#at frumos porunca lui Dumnezeu, ca s! #ine#i datina voastr! (Marcu 7:8-9). Isus a declarat c! Biserica Lui va p!stra poruncile lui Dumnezeu: dac! vrei s! intri n via#!, p!ze"te poruncile (Matei 19:17). El a avertizat. Mul#i mi vor zice n ziua aceea: Doamne, Doamne! N-am proorocit [propov!duit] noi n Numele T!u? N-am scos noi draci n Numele T!u? $i n-am f!cut noi multe minuni n Numele T!u? Atunci le voi spune curat: Niciodat! nu v-am cunoscut; dep!rta#i-v! dela Mine, voi to#i cari lucra#i f!r!delege (Matei 7:22-23). El a "tiut c! se vor ridica nv!#!tori fal"i care vor respinge poruncile lui Dumnezeu pentru o evanghelie deformat! lipsit! de porunci f!r!delege! Ca "i Isus, apostolii au propov!duit consecvent supunerea fa#! de Dumnezeu. Petru "i ceilal#i apostoli "i-au riscat vie#ile lor ca s! afirme clar c!: Trebuie s! ascult!m mai mult de Dumnezeu dect de oameni! (Faptele Apostolilor 5:29). Pavel a exprimat acela"i devotament pe care el l-a mp!rt!"it cu ceilal#i o via#! de supunere. prin care am primit harul "i apostolia, ca s! aducem, pentru Numele Lui [Hristos], la ascultarea credin#ei pe toate Neamurile (Romani 1:5). Pavel i-a prevenit mai trziu pe membrii congrega#iei din Colos ca s! #in! bine ceea ce i nv!#ase el: Astfel dar, dup! cum a#i primit pe Hristos Isus, Domnul, a"a s! "i umbla#i n El, fiind nr!d!cina#i "i zidi#i n El, nt!ri#i prin credin#!, dup! nv!#!turile cari v-au fost date (Coloseni 2:6-7). Urmnd exemplul lui Hristos, Pavel i-a prevenit pe Coloseni s! nu accepte tradi#iile ca nlocuiri pentru poruncile lui Dumnezeu: Lua#i seama ca nimeni s! nu v! fure cu filozofia "i cu o am!gire de"art!, dup! datina oamenilor, dup! nv!#!turile ncep!toare ale lumii, "i nu dup! Hristos (Coloseni 2:8; compar! cu Marcu 7:8-9, 13). Dece Isus Hristos "i apostolii au exprimat avertismente att de urgente ca s! se evite tradi#iile omene"ti? Subversiunea din#untrul Bisericii n timp ce apostolii se str!duiau s! ntemeieze "i mai multe congrega#ii de credincio"i ntre na#iuni, a ap!rut un fenomen care eventual a produs o religie alternativ! "i aparent Cre"tin! dar foarte diferit! de Biserica pe care Isus "i apostolii Lui o ntemeiaser!. Doctrine noi "i diferite au fost introduse cu subtilitate. Unii au nceput s! submineze Biserica provocnd "i contrazicnd nv!#!turile apostolilor lui Hristos. Pavel a avertizat, n adev!r, mai ales printre cei t!ia#i mprejur, sunt mul#i nesupu"i, flecari "i am!gitori, c!rora trebuie s! li se astupe gura. Ei buim!cesc familii ntregi, nv!#nd pe oameni, pentru un c"tig urt, lucruri, pe cari nu trebuie s! le nve#e (Tit 1:10-11).
Pentru a contraveni acestei tendin#e, Pavel l-a instruit pe camaradul episcop Tit s! evalueze cu mult! aten#ie originea, cuno"tin#ele "i caracterul oric!rei persoane care urma s! fie considerat! pentru hirotonisire: C!ci episcopul (priveghetor), ca econom al lui Dumnezeu, trebuie s! fie f!r! prihan!; s! se #in! de Cuvntul adev!rat, care este potrivit cu nv!#!tura, pentru ca s! fie n stare s! sf!tuiasc! n nv!#!tura s!n!toas!, "i s! nfrunte pe protivnici (versurile 7, 9). Din ce n ce mai mult, apostoli fal"i au nceput s! contrazic! "i s! submineze nv!#!turile adev!ra#ilor apostoli ai lui Hristos. Pavel a atras aten#ia Bisericii din Roma: V! ndemn, fra#ilor, s! v! feri#i de cei ce fac dezbin!ri "i tulburare mpotriva nv!#!turii, pe care a#i primit-o. Dep!rta#i-v! de ei. C!ci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pntecelui lor; "i, prin vorbiri dulci "i am!gitoare, ei n"eal! inimile celor lesne crez!tori. Ct despre voi, ascultarea voastr! este cunoscut! de to#i. M! bucur dar de voi, "i doresc s! fi#i n#elep#i n ce prive"te binele, "i pro"ti n ce prive"te r!ul (Romani 16:17-19). Conduc!tori religio"i concuren#i, pref!cndu-se a fi preo#i ai lui Hristos, au nceput s! predice propriile lor doctrine false n opozi#ie cu ale apostolilor lui Hristos "i ale altor slujitori credincio"i. La nceput ei au provenit, predominant, dintr-o origine Evreiasc!. Dar atunci au ap!rut nv!#!tori fal"i din oameni cu alte origini din cadrul Bisericii. Doctrinele subversive care au devenit n final cele mai influente au fost o amestec!tur! de filozofii p!gne "i de filozofii evreie"ti sintetizate cu misticismul popular de la vremea aceea. Vr!jitorul Simon a fost unul dintre ace"ti nv!#!tori fal"i men#ionat devreme n Scripturi. Dup! botezul lui de c!tre Filip, Simon a ncercat s! cumpere o pozi#ie de apostol dela Pavel, spernd s! ob#in! puterea s! acorde altora Duhul Sfnt. Motivat de l!comie pentru putere "i influen#!, el s-a pref!cut convertit ca s! apar! Cre"tin (Faptele Apostolilor 8:9-23). Surse istorice au indicat c! el a amestecat elemente de p!gnism "i misticism ntr-o nou! filozofie Cre"tin! fals!. S-a stabilit o tendin#! periculoas!. n curnd, au abundat apostoli fal"i, nv!#!tori fal"i "i fra#i fal"i. Se n!scuse Cre"tin!tatea fals!. O Evanghelie diferit# c$tig# teren Efectul nv!#!mintelor deformate a devastat Biserica de nceput. Spre exemplu, Cre"tinii n provincia Roman! a Galatei s-au ntors cu gr!mada dela nv!#!mintele apostolului Pavel la o evanghelie corupt!, inventat! cu dib!cie dar fals!, promovat! de ace"ti apostoli fal"i. Pavel a descris felul lor de abordare "i efectele nv!#!turilor lor false asupra Cre"tinilor din Galatia: m! mir c! trece#i a"a de repede dela Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos, la o alt! Evanghelie. Nu doar c! este o alt! Evanghelie; dar sunt unii oameni cari v! tulbur!, "i voiesc s! r!stoarne Evanghelia lui Hristos (Galateni 1:6-7). Fra#ii din acea regiune erau atra"i ntr-una din multele secte formnd noua Cre"tin!tate. Pavel a trebuit s! aib! de a face cu problema religioas! generat! de elementele Evreie"ti "i p!gne din congrega#ia Galatenilor. Ace"ti pretenden#i vicleni nu au refuzat direct evanghelia propov!duit! de Pavel. Ei simplu au pervertit unele aspecte ale ei. Dup! aceea au sedus pe Cre"tinii Galateni s! accepte evanghelia lor un amestec mortal de adev!r "i eroare. Con#inea suficient adev!r ca s-o fac! s! apar! corect! "i Cre"tin!, dar con#inea suficient! eroare ca s! previn! pe oricine care ar fi acceptat-o de a primi mntuirea.
Observ! condamnarea de c!tre Pavel a acelei evanghelii diferite: Dar chiar dac! noi n"ine sau un nger din cer ar veni s! v! propov!duiasc! o Evanghelie, deosebit! de aceea pe care v-am propov!duit-o noi, s" fie anatema! Cum am mai spus, o spun "i acum: dac! v! propov!duie"te cineva o Evanghelie, deosebit! de aceea pe care a#i primit-o, s" fie anatema! (versurile 8-9). O evanghelie a f#r#delegei Isus i-a avertizat pe apostolii S!i c! aceasta se va ntmpla: Se vor scula mul#i prooroci mincino"i, "i vor n"ela pe mul#i. $i, din pricina nmul#irii f!r!delegii, dragostea celor mai mul#i se va r!ci (Matei 24:11-12). Isus a explicat c! f!r!delegea, elementul cheie din mesagiul nv!#!torilor fal"i, va face ideile lor atr!g!toare "i populare. Dispre#ul pentru legea lui Dumnezeu va deveni n sfr"it funda#ia unei Cre"tin!t!#i false populare "i cu succes. Profe#ii fal"i au inventat mesajul "i doctrinele lor recunoscnd verbal pe Isus ca Domn n timp ce au refuzat s! i se supun! (Luca 6:46). Isus nsu"i a anun#at abordarea lor mincinoas! "i "mecher!: P!zi#i-v! de prooroci mincino"i. Ei vin la voi mbr!ca#i n haine de oi, dar pe dinl!untru sunt ni"te lupi r!pitori (Matei 7:15). Isus a spus-o foarte r!spicat c! nv!#!torii f!r!delegii, care pe din afar! apar ca oi nevinovate, f!cnd devota#i acte religioase, nu sunt apostoli sau servitori ai Lui: Mul#i mi vor zice n ziua aceea: Doamne, Doamne! N-am proorocit noi n Numele T!u? N-am scos noi draci n Numele T!u? $i n-am f!cut noi multe minuni n Numele T!u? (Mat 7:23). Atunci le voi spune r!spicat, Niciodat" nu v-am cunoscut; dep!rta#i-v! dela Mine, voi to!i cari lucra!i f"r"delege (versurile 22-23). Legea lui Dumnezeu: cmpul de b#t#lie religios Disputa asupra legii lui Dumnezeu a izbucnit n!untrul Bisericii imediat ce primii gentili (neisraeli#i) au fost converti#i. Anumi#i credincio"i evrei au voit s! for#eze t!ierea mprejur "i alte cerin#e fizice asupra gentililor. Ei cereau ca converti#ii gentili s! fie t!ia#i mprejur fizic pentru a primi mntuirea (Faptele Apostolilor 15:1). Apostolii au refuzat. Ei au ar!tat c! chiar "i Moise a propov!duit c! t!ierea mprejur pe care cineva o face, ca s! fie acceptabil lui Dumnezeu, este o chestiune de inim!. (Deuteronom 30:6; compar! cu Romani 2:29 "i Coloseni 2:11-12). De asemenea Dumnezeu a declarat pe Avraam s! fie drept n privirea Sa mai nainte ca el s! fi fost t!iat mprejur (Romani 4:9-12). Deci, a explicat el, t!ierea mprejur nu trebuie s! fie privit! ca o cerin#! necesar! salv!rii pentru gentili (Faptele Apostolilor 15:2, 5-10). Pentru o dovad! mai mult!, Petru noteaz! c! Dumnezeu d!duse Harul S!u la mai mul#i gentili, f!r! s! fi fost t!ia#i mprejur, demonstrnd voin#a Lui n aceast! problem! (versul 8, Faptele Apostolilor 11:14, 15-18). Aceia"i Evrei au cerut ca gentilii s! observe ceremoniile "i ritualurile templului care indicau spre sacrificiul lui Hristos. Apostolii au insistat c! sacrificiul lui Isus a fost suficient pentru iertarea p!catelor prin mila lui Dumnezeu (Evrei 7:26-267). Sacrificiile "i ritualurile erau numai instituiri temporare, pn! la sacrificarea adev!ratului Miel al lui Dumnezeu (Ioan 1:29). Apostolii au propov!duit c! ele nu mai erau necesare (Faptele Apostolilor 15:11; Evrei 9:1-15) pentru c! ele erau doar ni"te porunci p!mnte"ti, date, ca toate cele privitoare la mnc!ri, b!uturi "i felurite sp!l!turi, pn! la o vreme de ndreptare (Evrei 9:10). Dar apostolii nu au privit niciodat! legea spiritual! a lui Dumnezeu, nsumat! de Cele Zece Porunci, ca fiind n aceea"i categorie cu ritualurile lume"ti. Ei au sprijinit
ntotdeauna supunerea la Poruncile lui Dumnezeu. Pavel a spus-o foarte clar: T!ierea mprejur nu este nimic, "i net!ierea mprejur nu este nimic, ci p!zirea poruncilor lui Dumnezeu (1 Corinteni 7:19). El au conchis: Deci, prin credin#! desfiin#!m noi Legea? Nicidecum. Dimpotriv!, noi nt!rim Legea (Romani 3:31).
Schimb#ri n perspectiva C#rturarilor Cre$tini asupra Legii lui Dumnezeu

Respectul pentru legea lui Dumnezeu n Cre"tinismul dominant a fost remarcabil de inconsecvent! de cnd cu Reformarea Protestant!. Pe de o parte, Cele Zece Porunci au fost considerate cea mai mare lege moral! pe care omenirea ar fi cunoscut vreodat!. Pe de alt! parte, ele au fost de obicei privite ca f!r! prea multe consecin#e sau prea arbitrare pentru a fi obligatorii pentru cre"tini. Aceste p!reri contradictorii asupra Poruncilor lui Dumnezeu au devenit evidente n secolul 16-lea cu diferen#ele teologice dintre Martin Luther "i John Calvin, principalii fondatori ai teologiei Protestante. Calvin a crezut c! Cre"tinii ar trebui s! observe Cele Zece Porunci, chiar dac! el s-a supus tradi#iei substituind prima zi a s!pt!mnii pentru ziua a "aptea din Porunca a Patra. P!rerea lui Calvin, de"i popular! n secolele trecute, a pierdut teren continuu n timpul secolului 20. Ast!zi, cele mai multe denomina#ii reflect!, cel pu#in n practic!, vederile lui Luther pentru Poruncile lui Dumnezeu. Luther a presupus incorect c! apostolul Pavel respinsese autoritatea Vechiului Testament ntocmai cum Luther respinsese autoritatea ierarhiei catolice din zilele lui. Dar percep#ia lui Luther a nv!#!turilor lui Pavel a fost incorect!. Luther a v!zut c! Pavel a propov!duit mntuirea de gra#ie prin credin#! (Efeseni 2:8). Dar Luther a dus aceast! nv!#!tur! un pas prea departe, "i aici zace sursa erorii sale colosale care mai trziu a format p!rerea a sute de milioane de oameni n jurul lumii.
El a declarat c! mntuirea este numai prin credin#! singur!. Prin aceasta el a n#eles c! legile Vechiului Testament, inclusiv Cele Zece Porunci, nu mai sunt obligatorii pentru Cre"tini. El a nv!#at c! simpla credin#! n Hristos este suficient! pentru mntuire c! tot ce este necesar este credin#a singur!. Ca rezultat, Luther a opus Scripturile Vechiului "i Noului Testament unele mpotriva celorlalte. James D.G. Dunn, profesor Lighfoot de divinitate la Universitatea Durham, Anglia, explic! cum prima presupunere incorect! a lui Luther a fost c! experien#a personal! a lui Pavel n Iudaism a fost identic! cu propria lui experien#a n Catolicismul epocii lui. Luther a presupus incorect c! Pavel a fost preocupat de rela#ia lui personal! cu legea lui Dumnezeu. Dunn explic! atunci, Problema cu toat! aceast! controvers! este c! atunci cnd Pavel vorbe"te explicit de propria lui experien#! nainte ca el s! devin! Cre"tin nu exist! nimic acolo din tot acestan Filipeni 3:6 el declar! foarte simplu c! nainte de convertirea lui, el s-a considerat ca fiind f!r! vin! (nevinovat) cu privire la nevinov!#ia n cadrul legii (cu privire la neprih!nirea, pe care o d! Legea, f!r! prihan!). Cu alte cuvinte nu este nici o indica#ie sau aluzie a unei perioade de anxietate plin! de vinov!#ie [n Pavel], ca aceea de care a suferit Luther. A doua presupunere pe care a f!cut-o Luther, continu! Dunn, a fost c! Iudaismul din timpul lui Pavel a fost ntocmai cum a fost Catolicismul medieval din zilele lui Luther, cel pu#in n
- 33 -
ceea ce prive"te nv!#!turile despre dreptatea "i justificarea lui Dumnezeu. A doua presupunere a fost natural!, dat fiind prima. Dac! Pavel f!cuse aceea"i descoperire de credin#! ca Luther, deci el trebuie s! fi reac#ionat de asemenea contra acelora"i nen#elegeri ca "i Luther (Dreptatea lui Dumnezeu [The Justice of God], 1994, pp. 13-14). Ca rezultat al acestor presupuneri incorecte, Luther a conchis c! moartea lui Isus a abolit legile lui Dumnezeu n Vechiul Testament. El a dedus gre"it c! Pavel a nv!#at acela"i lucru. Dar aceea nu a fost ceea ce Pavel a crezut "i a nv!#at pe al#ii. n timpul ultimilor 30 de ani supunerea lui Pavel nv!#!turilor Scripturilor Vechiului Testament a fost confirmat! categoric de mul#i c!rturari Cre"tini "i Evrei. Aici sunt cteva comentarii ale unor c!rturari pe acest subiect din Scoaterea Anti-Semitismului din amvon [Removing Anti-Iudaism from the Pulpit] ( editat! de Howard Kee, profesor emerit de studii biblice la Universitatea din Boston, "i Irvin Borowsky, pre"edinte al Institutului American de ntrecredin#e, 1996). John T. Pawlikowski, profesor la Uniunea Teologic! Catolic! de Etic! Social! [The Catholic Theological Union of Social Ethics], Chicago, spune: Pretinsa opozi#ie total! contra Torei [nv!#!turile Vechiului Testament] pe care teologii, n special cei din bisericile Protestante, o fac adesea baza pentru contrastul lor teologic dintre Cre"tinism "i Iudaism (libertate/gra#ie contra Lege) acum apare c! se odihne"te pe ceva mai pu#in dect teren solid (p. 32). De asemenea: Acum devine din ce n ce mai P#rerea denaturat# a iert#rii lui Dumnezeu
aparent c!rturarilor bibliei c! lipsa unei imersiuni profunde n spiritul "i con#inutul Scripturilor Ebraice las! Cre"tinul contemporan cu o versiune trunchiat! a mesajului lui Isus. n fapt, ceea ce r!mne nu este dect o versiune emasculat" a spiritualit"!ii biblice (p. 31, accentuarea ad!ugat! peste tot). Robert J. Daly, profesor de teologie "i preot Iezuit, ne spune, Exprimat direct din punct de vedere Cre"tin, a fi anti-Evreu nseamn" a fi antiCre#tin (p. 52). Frederik Holmgren, profesor cercet!tor al Vechiului Testament la un seminar din Chicago, explic! semnifica#ia descoperirilor acestor c!rturari: n ciuda conflictului lui Isus cu unii interpre#i, att c!rturarii Evrei ct "i cei Cre"tini l v!d ca pe Unul care a onorat "i a urmat Legea. Holmgren explic! de asemenea c! Isus a mbr!#i"at Tora lui Moise; El nu a venit ca s-o termine dar ca s-o mplineasc! (Matei 5:17) s" duc" nv"!"turile ei nainte. Mai mult, acelora care au venit la El c!utnd via#a ve"nic!, El a sus#inut-o ca fiind un nv!#!mnt esen#ial care s! fie observat (Luca 10:25-28) (pagina 72). Ace"tia "i al#i c!rturari Cre"tini "i schimb! vederile lor despre situa#ia legilor lui Dumnezeu n Noul Testament. Cineva nu poate dect s! spere c! mul#i al#ii vor fi ncuraja#i de exemplul lor "i "i vor schimba prejudec!#ile lor mpotriva supunerii la Cele Zece Porunci. Totu"i, este foarte pu#in probabil ca aceast! n#elegere va fi crezut! "i acceptat! ntr-o mare m!sur! pentru c! umblarea dup! lucrurile firii p!mnte"ti este vr!jm!"ie mpotriva lui Dumnezeu, c!ci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, "i nici nu poate s! se supun! (Romani 8:7).
Exact cum prezisese Isus, nv!#!tori f!r! scrupule au s!rit la nv!#!turile lui Pavel "i ale celorlal#i apostoli "i le-au r!st!lm!cit n#elesul (2 Petru 3:15-16). Prin denaturarea cuvintelor apostolilor, mai nti despre iertare "i dup! aceea despre acele reguli carnale care nu mai erau necesare, ei au descoperit un mod de a-"i scuza comportarea lor n afara
legii. C!ci s-au strecurat printre voi unii oameni, scri"i de mult pentru osnda aceasta, oameni neevlavio"i, cari schimb! n desfrnare [comportare f!r! ru"ine] harul Dumnezeului nostru, "i t!g!duiesc pe singurul nostru St!pn "i Domn Isus Hristos (Iuda 4). Pentru ei, iertarea (gra#ierea) a scuzat p!catul nc!lcarea legii lui Dumnezeu permi#ndu-le s! nu dea aten#ie nv!#!turilor scripturilor care nu le pl!ceau lor. Ei au r!sucit explica#ia lui Pavel c! noi nu putem s! ne c"tig!m mntuirea prin propriile noastre munci ntr-o scuz! de a nu face nici un efort pentru ca s! se supun! legii lui Dumnezeu. Petru a pus punctul pe i al problemei lor reale. Ei dispre#uiau autoritatea : ndr!zne#i, ngmfa#i, ei nu se cutremur! s! huleasc! m!ririle (2 Petru 2:10, BOR). O tr!s!tur! dominant! a acestor n"el!tori a fost ner!bdarea lor ca s! atace verbal pe apostoli "i s! submineze pe apostoli "i pe episcopi care erau adev!ra#ii p!stori ai turmei lui Dumnezeu. Ca o consecin#!, a zis Petru: au p!r!sit calea cea dreapt!, au r!t!cit (versul 15). Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele c!rnii "i cu desfrn!ri, pe cei ce de abia au sc!pat de cei ce tr!iesc n r!t!cire. Le f!g!duiesc slobozenia, n timp ce ei n"i"i sunt robi ai stric!ciunii (versurile 18:19). Acum a ap!rut o problem! "i mai sinistr! ntre congrega#iile r!spndite ale poporului lui Dumnezeu. nv!#!torii fal"i, n loc de a ncerca s! impun! mai mult legea asupra gentililor, au nceput s! exploateze mila lui Dumnezeu iertarea (gra#ia) lui Dumnezeu ca s! promoveze ideea c! Cre"tinii au fost elibera!i de sub lege "i nu mai este nevoie s! i se supun!. Totu"i, Dumnezeu zice c! nc!lcarea legii Lui este p!cat (1 Ioan 3:4). Ace"ti nv!#!tori au prezentat gre"it legea lui Dumnezeu ca fiind o greutate inutil!. Ioan a r!spuns: C!ci dragostea de Dumnezeu st! n p!zirea poruncilor Lui. $i poruncile Lui nu sunt grele (1 Ioan 5:3). Contrar ideii de a fi elibera!i de sub lege, Iacov cheam! Poruncile lui Dumnezeu Legea mp!r!teasc! "i o lege a slobozeniei (Iacov 2:8-12). Dumnezeu a desenat Legea Lui ca s! garanteze libertatea de sub consecin#ele unor asemenea rele ca: adulterul, omorul, ho#ia, furtul "i invidia. P!catul, "i nu legea lui Dumnezeu, este cel care ne nrobe"te (Romani 6:6 ). Noi devenim elibera#i de sclavia p!catului prin supunerea lui Dumnezeu (versul 17). Pavel ne explic! cum supunerea "i neprih!nirea sunt inseparabile. Pentruc! nu cei ce aud Legea, sunt neprih!ni#i naintea lui Dumnezeu, ci cei ce mplinesc legea aceasta, vor fi socoti#i neprih!ni#i (Romani 2:13). Satana Diavolul: st#pn n$el#tor Acei care au promovat aceste principii nelegiute au fost influen#a#i de Satana. Pavel a zis: Oamenii ace"tia sunt ni"te apostoli mincino"i, ni"te lucr!tori n"el!tori, cari se prefac n apostoli ai lui Hristos. $i nu este de mirare, c!ci chiar Satana se preface ntr-un nger de lumin". Nu este mare lucru dar, dac! "i slujitorii lui se prefac n slujitori ai neprih"nirii. Sfr"itul lor va fi dup! faptele lor (2 Corinteni 11:13-15). Satana ur!"te legea lui Dumnezeu. El este un n"el!tor des!vr"it. Natural, el nu va economisi nici un efort ca s! se infiltreze n Biserica pe care a fondat-o Hristos. Pentru a realiza acest scop, Satana folose"te oameni ca s! ndrume gre"it al#i oameni. Este u"or ca el s! influen#eze fiin#e omene"ti care doresc s!-i nve#e pe al#ii cnd ei sunt motiva#i de ambi#ii personale. Acesta este n special adev!rat dac! le lipse"te o n#elegere corect! a Scripturilor. Satana, simplu, profit! de dorin#ele lor de a fi nv!#!tori spirituali. El i seduce pe indivizii susceptibili s! vorbeasc! ca Hristos n timp ce ei "i creeaz! ansamblul lor propriu de doctrine, ignornd sau nc!lcnd p!r#i din legea lui Dumnezeu.
Pavel i-a spus lui Timotei s! porunce"ti unora s! nu nve#e pe al#ii alt! nv!#!tur!, s! aib! o inim! curat!, un cuget bun, "i o credin#! nepref!cut!Unii, fiindc! s-au dep!rtat de aceste lucruri, au r!t!cit "i s-au apucat de flec!rii. Ei vor s! fie nv!#!tori ai Legii, "i nu "tiu nici m!car ce spun, nici ce urm!resc (1 Timotei 1:3, 6-7). Conduc!torii religio"i sinceri dar gre"it ndruma#i pot "i accept! doctrine care le permit s! ncalce unele din poruncile lui Dumnezeu. Atunci ei i pot convinge pe al#ii s! cread! cum cred ei. Trist, prin influen#a diavolului, ei se conving pe ei n"i"i c! concep#iile lor gre"ite sunt drepte c! Dumnezeu este satisf!cut de ele. Ei cred n doctrinele false pe care le nva#! altora. De"i sinceri, ei sunt erona!i cu sinceritate. Pavel a zis, Ar!tarea lui [un viitor nv!#!tor care va pleda doctrine contrarii legii lui Dumnezeu] se va face prin puterea Satanei,. cu toate am!girile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierz!rii, pentruc! n-au primit dragostea adev!rului ca s! fie mntui#i. Din aceast! pricin!, Dumnezeu le trimete o lucrare de r!t!cire, ca s! cread! o minciun! (2 Tesaloniceni 2:9-11). Probabil c! nici unul dintre nv!#!torii r!u ndruma#i nu "i d! seama c! n realitate pledeaz! punctul de vedere al Satanei. Totu"i, prin crearea unei religii Cre"tine-falsificate una care nu este n ntregime diferit! de Biserica adev!rat! dar care respinge unele din nv!#!turile biblice esen#iale care conduc la via#a ve"nic! Satana ncearc! s! contracareze planul lui Dumnezeu pentru mntuirea omenirii. Aminte"te-#i, Isus a spus, dac! vrei s! intri n via#!, p!ze"te poruncile (Matei 19:17). Aceasta este exact ceea ce vrea diavolul s! previn!. El promoveaz! o Cre"tin!tate f!r!delege care nva#! c! noi ne putem supune selectiv sau chiar ignora poruncilor lui Dumnezeu. F!r!delegea, n grade variate, este piesa central! a doctrinelor false al Satanei. Scopul lui este s! conving! lumea c! ei l slujesc pe Hristos n timp ce i separ! de mntuire prin nnegurarea n#elegerii lor a ceea ce este p"catul astfel c! ei vor continua s! p!c!tuiasc!. Pentru a realiza scopul lui, Satana exploateaz! firea omeneasc!. El i atrage pe oameni s!-i cread! minciunile sale (1 Ioan 5:19; Apocalipsa 12:9). Satana p!streaz! exact att adev!r n doctrinele sale nct s!-i conving! pe oameni c! ei l urmeaz! pe Hristos. Dar el introduce destul! eroare ca s!-i previn! de a tr!i o via#! care s!-i conduc! pn! la urm! la via#a ve"nic!. Dece nesupunerea are atrac%ie pentru firea omeneasc# Satana are succes n n"elarea omenirii pentru un motiv bun. Apostolul Pavel explic! cum mintea natural! a omului mintea care nu este condus! de Duhul lui Dumnezeu nu poate vedea ntotdeauna scopul dinapoia legii lui Dumnezeu. Dar omul firesc nu prime"te lucrurile Duhului lui Dumnezeu, c"ci, pentru el, sunt o nebunie; "i nici nu le poate n#elege, pentruc! trebuiesc judecate duhovnice"te (1 Corinteni 2:14). Cei mai mul#i oameni nu sunt du"m!no"i pe fa#! c!tre multe din legile lui Dumnezeu. Ei recunosc c! fapte ca omorul "i furtul sunt gre"ite. Totu"i, ei sunt du"m!no"i poate f!r! s!-"i dea seama de du"m!nia lor nn!scut! c!tre legile care le contrariaz! modul lor personal, natural de a gndi. n acest sens f!r!delegea i atrage pe oameni. Pavel explic! dece nesupunerea poate atrage instinctele noastre cele mai joase: Fiindc! umblarea dup! lucrurile firii p!mnte"ti este vr!jm!"ie mpotriva lui Dumnezeu, c!ci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, "i nici nu poate s! se supun! (Romani 8:7). Mintea carnal!, sau p!mnteasc!, nu numai c! i lipse"te discern!mntul spiritual, dar respinge autoritatea lui Dumnezeu a"a cum este exprimat! n legile Sale. Noua Versiune Interna#ional! traduce astfel versul acesta: mintea p!c!toas! i este du#m"noas" lui Dumnezeu. Nu i se supune legii lui Dumnezeu, nici c" nu poate s-o fac".
Noi numim aceast! nclinare spre p!cat firea omeneasc" o combina#ie de sl!biciune omeneasc! "i atitudini dobndite ca rezultat al influen#ei Satanei asupra oamenilor. Satana exploateaz! firea omeneasc!. El folose"te nv!#!turile sale false s! conving! al#i oameni c! ei sunt elibera#i de legile lui Dumnezeu, astfel scuznd tendin#a lor natural! de a fi du"m!no"i c!tre legile lui Dumnezeu. Astfel, n loc de a abandona o via#! de f!r!delege, cei ab!tu#i din drum de aceast! n"el!torie continu! s! p!c!tuiasc!. Creznd c! ac#iunile lor de nesupunere sunt permise lui Dumnezeu, ei nu pot recunoa"te, cel pu#in n unele din credin#ele "i comportarea lor, gravitatea ac#iunilor lor pline de p!cate. Dar apostolul Iacov a ar!tat clar c! aceast! atitudine "i abordare a legii imperiale a lui Dumnezeu este n ntregime gre"it!: C!ci, cine p!ze"te toat! Legea, "i gre"e"te ntr'o singur! porunc!, se face vinovat de toate (Iacov 2:10). Contextul arat! c! Iacov vorbea de Cele Zece Porunci (versurile 8-9, 11). Legea fundamental! a lui Dumnezeu este format! din zece (10) puncte, "i El cere ca toate s! fie observate n liter! "i spirit. ncepe o separare de adev#r Hristos a l!udat biserica din Efes pentru c! a refuzat s!-i urmeze pe apostolii fal"i care au ncercat s! se foloseasc! de natura lor omeneasc! "i s!-i seduc!. $tiu faptele tale, osteneala ta "i r!bdarea ta, "i c! nu po#i suferi pe cei r!i; c! ai pus la ncercare pe cei ce zic c! sunt apostoli "i nu sunt, "i i-ai g!sit mincino"i (Apocalipsa 2:2). Dar nu fiecare, n fiecare congrega#ie, a urmat exemplul bisericii din Efes. Mul#i au acceptat nv!#!turile apostolilor fal"i "i s-au ntors la p!c!tuit. De aceea a scris Pavel: n adev!r, dac!, dup! ce au sc!pat de ntin!ciunile lumii, prin cunoa"terea Domnului "i Mntuitorului nostru Isus Hristos, se ncurc! iar!" "i sunt birui#i de ele, starea lor de pe urm! se face mai rea dect cea dinti. Ar fi fost mai bine pentru ei s! nu fi cunoscut calea neprih!nirii, dect, dup! ce au cunoscut-o, s! se ntoarc! dela porunca sfnt!, care le fusese dat! (2 Petru 2:20-21). Oamenii au nceput s! se ntoarc! dela nv!#!turile adev!ra#ilor apostoli ai lui Hristos. Ei au acceptat filozofiile unor nv!#!tori fal"i. Petru a avertizat explicit c! aceasta avea s! se ntmple. El a zis, ntre voi vor fi nv!#!tori mincino"i, cari vor strecura pe furi" erezii nimicitoare, se vor lep!da de St!pnul, care i-a r!scump!rat, "i vor face s! cad! asupra lor o pierzare n!prasnic!. Mul!i i vor urma n destr"b"l"rile lor. $i, din pricina lor, calea adev!rului va fi vorbit! de r!u (2 Petru 2:1-2). Petru a anticipat c! nu pu#ini dar mul!i Cre"tini se vor ntoarce de la adev!r "i vor urma doctrine care sunt mai atr!g!toare min#ii lor lume"ti. Ioan a confirmat mai trziu c! a"a s-a ntmplat: Ei au ie"it din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai no"tri. C!ci dac! ar fi fost dintre ai no"tri, ar fi r!mas cu noi; ci au ie"it, s! se arate c! nu to#i sunt dintre ai no"tri (1 Ioan 2:19). Barnabas "i Saul (mai trziu renumit Pavel) au ntlnit un profet fals hot!rt s! ntoarc! oamenii dela adev!r. Dup! ce au str!b!tut toat! insula pn! la Pafos, au ntlnit pe un vr!jitor, prooroc mincinos, un Iudeu, cu numele Bar-Isus, care era cu dreg!torul Sergius Paulus,...Dar Elima, vr!jitorul, - c!ci a"a se tlcuie"te numele lui - le st!tea mpotriv!, "i c!uta s! abat! pe dreg!tor dela credin#! (Faptele Apostolilor 13:6-8). n alte ocazii problema a z!cut cu fra#ii fal"i (Galateni 2:4). Pavel s-a referit la ncerc!rile lui Deseori am fost n c!l!torii, n primejdii pe ruri, n primejdii din partea tlharilor, n primejdii din partea celor din neamul meu, n primejdii din partea p!gnilor, n primejdii n cet!#i, n primejdii n pustie, n primejdii pe mare, n primejdii ntre fra!ii mincino#i (2 Corinteni 11:26).
Ace"ti Cre"tini fal"i nu deveniser! o amenin#are adev!rat! numai pentru siguran#a "i eficacitatea lui Pavel, dar ei deveniser! de asemenea o parte semnificativ! din comunitatea Cre"tin! vizibil!. Unii poate c! au plecat n sfr"it dintre poporul special al lui Dumnezeu dar au continuat s! se cheme pe ei n"i"i Cre"tini. Al#ii au devenit membri ai unor secte noi, "i presupuse eliberate, care au re#inut numele de Cre"tin. Al#ii, probabil c! au r!mas n tov!r!"ia adev!ra#ilor credincio"i "i cu timpul au ntors congrega#iile la nv!#!turile eretice ale lor proprii. Un Cre"tinism fals ncepea s! ia loc solid. Adev#ra%ii Cre$tini au fost for%a%i s# ias# din congrega%ii Pe m!sur! ce nv!#!turile preo#ilor fal"i c"tigau n popularitate, adep#ii lor au crescut treptat "i au ajuns s! fie majoritatea n unele congrega#ii. Apostolul Ioan a nregistrat un asemenea exemplu tragic: Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, c!ruia i place s! aib! ntietatea ntre ei, nu vrea s! "tie de noi. De aceea, cnd voi veni, i voi aduce aminte de faptele pe cari le face, c!ci ne clevete"te cu vorbe rele. Nu se mul#!me"te cu att; dar nici el nu prime"te pe fra#i, "i mpiedec! "i pe cei ce voiesc s!-i primeasc!, "i-i d" afar" din Biseric" (3 Ioan 9-10). De necrezut cum ar p!rea, acei care erau credincio"i nv!#!turilor apostolilor erau da!i afar" din congrega#ie. Ei deveniser! o minoritate. Majoritatea alesese s!-l urmeze pe Diotref, care, n l!comia lui pentru putere "i influen#!, l-a acuzat fals pe apostolul Ioan. Satana reu"ise s!-l pun! pe acest preot peste aceast! congrega#ie, eliminnd pe slujitorii credincio"i ai lui Isus Hristos. Aminte"te-#i c! Isus i prevenise deja pe adev!ra#ii Lui slujitori c! lucrul acesta avea s! se ntmple: Intra#i pe poarta cea strmt!. C!ci larg! este poarta, lat! este calea care duce la pierzare, "i mul#i sunt cei ce intr! pe ea. Dar strmt! este poarta, ngust! este calea care duce la via#!, "i pu#ini sunt cei ce o afl!. P!zi#i-v! de prooroci mincino"i. Ei vin la voi mbr!ca#i n haine de oi, dar pe dinl!untru sunt ni"te lupi r!pitori (Matei 7:13-15). El a zis de asemenea: F!#arnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, dup! cum este scris: Norodul acesta M! cinste"te cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Degeaba M! cinstesc ei, dnd nv!#!turi cari nu sunt dect ni#te porunci omene#ti. Voi l"sa!i porunca lui Dumnezeu, "i !ine!i datina a#ezat" de oameni (Marcu 7:6-8). Acum putem n#elege dece Pavel a explicat Cre"tinilor din Roma r!spunsul potrivit celor care strneau diviziuni n!untrul Bisericii: V! ndemn, fra#ilor, s! v! feri#i de cei ce fac dezbin!ri "i tulburare mpotriva nv!#!turii, pe care a#i primit-o. Dep!rta#i-v! de ei (Romani 16:17).
Tendin%e timpurii care au afectat viitorul Bisericii

n Apocalipsa 2 "i 3 Isus Hristos trimite un mesagiu diferit fiec!reia din cele "apte biserici din provincia Roman! din Asia (Asia Mic!), parte din Turcia modern!. Num!rul #apte indic! completare, la fel dup! cum "apte zile formeaz! o s!pt!mn! complet!. Cele "apte mesaje
ale Apocalipsei 2 "i 3 picteaz! un tablou cuprinz!tor al tendin#elor care ncepuser! deja "i vor continua prin toat! istoria Bisericii tendin#e care i vor forma dramatic viitorul. Cele "apte mesagii ne dau cteva indica#ii bune dece s-au dezvoltat diviziuni att de profunde ntre
- 38 -
Cre"tini "i dece aceste diviziuni au continuat s! afecteze genera#iile ulterioare. Cele "apte congrega#ii sunt reprezentate drept "apte candelabre n Apocalipsa 1. mpreun! ele reprezint! Biserica "i misiunea Ei de a fi lumina lumii (Matei 5:4). Hristos st! n mijlocul celor "apte congrega#ii ca sursa lor de lumin!. El este ntotdeauna prezent "i accesibil. El va satisface promisiunea ca s! fie cu Biserica Lui pn! la sfr"itul veacurilor (Matei 28:20). Dar, este evident din mesajele pentru cele "apte congrega#ii, c! nu fiecare care vine n Biseric! i va r!mnea credincios Lui. Cele "apte mesaje reflect! precis condi#iile din Biseric! cum au existat n primul secol. Dar ele sunt de asemenea "i profetice; ele dezv!luie unele din motivele diviziunilor ulterioare. Fiecare din cele "apte congrega#ii prime"te o avertizare: Cine are urechi, s! asculte ce zice Bisericilor Duhul (Apocalipsa 2:7, 11, 17, 29; 3:6, 13, 22). Mesajul fiec!rei congrega#ii este un avertisment pentru celelalte "ase congrega#ii. Acelea"i, sau condi#ii asem!n!toare, se pot dezvolta "i ntre ele. n fiecare mesaj Hristos citeaz! exemple de supunere "i nesupunere ntre adep#ii S!i, ar!tnd pe care i binecuvnteaz! "i pe care i va respinge. El este generos cu complimentele acolo unde aprobarea este datorat!. El i critic! pe cei nepoc!i#i pentru gre"eli care amenin#! rela#ia lor cu El. Cnd au fost scrise mesajele, Biserica suferea ncerc!ri, persecu#ii "i nchisoare. Antipa, un locuitor "i martir local, fusese deja omort. Hristos ncurajeaz! congrega#iile s! nu se descurajeze, s! nu renun#e, s! nu fac! compromisuri cu credin#a lor, "i dac! este necesar s! fie dispuse s! moar! pentru El. El le reaminte"te s! priveasc! nainte spre epoca mp!r!#iei lui Dumnezeu, cnd ei l vor ajuta pe El s! guverneze lumea n dreptate.
Isus i complimenteaz! pe membrii devota#i pentru serviciul lor, munca, r!bdarea, perseveren#a, tr!inicia "i credin#a lor. Totu"i, criticile "i unele din celelalte complimente ale Lui sunt semnificative. Ele arat! c! amenin#area din!untrul Bisericii a fost "i va fi ntotdeauna motiv de preocupare. Mul#i membri ai acestor congrega#ii au r!mas credincio"i n pofida multor dificult!#i "i ncerc!ri. Dar al#ii "iau pierdut prima lor dragoste. Unii sunt c!ldu#i "i orbi spirituali avnd mare nevoie de crem! pentru ochi ca s! poat! vedea deteriorarea condi#iei lor spirituale. Eu sunt Cel ce cercetez r!runchii "i inima: "i voi r!spl!ti fiec!ruia din voi dup! faptele lui (Apocalipsa 2:23). n afar! de problema crescnd! a membrilor slabi spirituali, profe#ii fal"i infiltrau congrega#iile. Se dezvoltau erori de doctrin!. Sunt men#ionate doctrina lui Balaam, nv!#!turile Nicolaitanilor "i influen#a ademenitoare a Iezabelei. Isus zice despre Cre"tinii din Tiatira: Dar iat! ce am mpotriva ta: tu la"i ca Iezabela, femeia aceea, care se zice prooroci#!, s! nve#e "i s! am!geasc! pe robii Mei s! se dedea la curvie, "i s! m!nnce din lucrurile jertfite idolilor (versul 20). Dezbinarea se dezvolta din!untru. Aceasta a fost amenin#area real! a Bisericii. Asistnd cu membrii acestor congrega#ii erau dou! feluri de oameni. Membrii credincio"i sunt acei care nu pot suferi pe cei r!i "i n-au cunoscut adncimile Satanei (versurile 2, 24). Dar implica#ia este clar! c! al#ii au putut "i au suferit pe cei r!i n timp ce al#ii ncepeau s! sondeze adncimile Satanei. Noi g!sim un portret al Bisericii aproape de sfr"itul erei apostolice. Satana a infiltrat cu succes congrega#iile ncepute de apostoli. El i mome"te pe oameni dela credin#a n Hristos, folosind profe#i fal"i ca s! introduc! atitudinile "i nv!#!turile sale. Dar, n ciuda eforturilor diavolului, mul#i dintre fra#i au r!mas fermi "i
- 39 -
credincio"i, p!strnd cu t!rie nv!#!turile apostolilor. Hristos i-a complimentat: tu ai pus la ncercare pe cei ce zic c! sunt apostoli "i nu sunt, "i i-ai g!sit mincino"i (versul 2). Al#ii, care pierduser! interesul, au fost ademeni#i de ereziile lui Satan o fiin#! care n"eal! ntreaga lume (Apocalipsa 12:9). O congrega#ie ntreaga era deja moart! spiritual, avnd numai pu#ini membri care nu fuseser! deja prea png!ri#i ca s! conteze ca Cre"tini converti#i. Satana a reu"it s! preia o mare por#iune a Cre"tinismului. Deci, aici afl!m, din propriile mesaje ale lui Hristos pentru Biserica Sa, c! nc! din epoca apostolic! au ap!rut Cre$tin#tatea fals# predomin#
dou! clasific!ri distincte de Cre"tini. Un grup a r!mas credincios; cel!lalt a constat din oameni care, pentru multe motive, se mutau din ce n ce mai departe de adev!rata credin#! n Dumnezeu. Mul#i care au fost necredincio"i sau ndep!rtat pn! la urm! de adev!rul lui Dumnezeu. Ei au ie"it din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai no"tri. C!ci dac! ar fi fost dintre ai no"tri, ar fi r!mas cu noi; ci au ie"it, ca s! se arate c! nu to#i sunt dintre ai no"tri (1 Ioan 2:19). Din epoca apostolic! s-au dezvoltat dou! religii distincte: una credincioas! lui Hristos "i cealalt! n"elat! de Satan.
Pe la sfr"itul secolului al treilea adev!ra#ii slujitori ai lui Dumnezeu deveniser! o distinct! minoritate ntre cei care se chemau Cre"tini. Cre"tinismul fals devenise majoritatea. nv!#!torii fal"i au c"tigat cu succes un mult mai mare alai dect preo#ii credincio"i ai lui Dumnezeu. Totu"i, istoria arat! c! sectele false nu erau unite n credin#ele lor. Au existat multe fac#iuni ntre ele. Cu toate acestea, mp!r#it "i neconvertit cum era, acest tip nou de Cre"tinism "i-a extins rapid num!rul de membri, "i a devenit biserica Cre"tin! vizibil!. Afirmnd c! ofer! mntuirea, dar f!r! nevoia unei poc!iri adev!rate, a men#inut numai atta adev!r ct a fost necesar ca s! aib! apel pentru mul#imi. n ciuda lipsurilor ei, ap!rea c! ofer! o speran#! neegalat! de nici o religie p!gn! din acea epoc!. Nici una dintre religiile p!gne nu oferea un mod credibil pentru oameni ca s! primeasc! iertarea p!catelor "i s! ob#in! via#a ve"nic!. Noua religie p!rea c! ofer! exact aceasta. Pu#in "i-au dat seama adep#ii ei c! promisiunile ei, f!r! poc!in#! real!, erau f!cute n zadar. La sfr"itul secolului al treilea acest Cre"tinism fals a fost o religie glcevitoare, mp!r#it! cu am!r!ciune. Dar la nceputul secolului al patrulea s-au ntmplat dou! lucruri care au modificat cursul istoriei Cre"tin!t!#ii. Mai nti, mp!ratul roman Diocle#ian a intensificat politica multora dintre mp!ra#ii romani predecesori de a persecuta pe Cre"tini "i a poruncit ca toate manuscrisele Cre"tine s! fie arse. Aceasta a rennoit dramatic climatul de teroare prin ntreaga comunitate Cre"tin!. Zece ani mai trziu, un alt mp!rat roman, Constantin, a venit la putere. El nvinsese pe un alt pretendent puternic pentru dreptul de a-l nlocui pe Diocle#ian ca mp!rat. Dar el a avut nc! mul#i du"mani "i pozi#ia lui politic! a r!mas nesigur!. n tot imperiul roman numai Cre"tinii nu erau alinia#i politic. Constantin a v!zut imediat o oportunitate s! foloseasc! acest corp religios alienat politic "i persecutat mai nainte, ca s!-"i nt!reasc! puterea lui n imperiu.
Mai nti el a legalizat Cre"tinismul. Atunci, numai doi ani mai trziu, el a chemat toate grupurile mp!r#ite profesnd Cre"tinismul mpreun! ca s! produc! un sistem unificat de credin#!. El a vrut un corp religios unit care i era dedicat politic lui. Ca s! realizeze aceasta, Constantin a prezidat peste deliber!rile doctrinale "i a dictat declara#iile de credin#! de cte ori nen#elegerile nu puteau fi rezolvate amical. n curnd el a modelat grupurile glcevitoare de Cre"tini fal"i care au fost dispu"i s! accepte controlul statal ntr-un vasal puternic "i unit al Imperiului Roman. Williston Walker, fost profesor de istorie ecleziastic! la Universitatea Yale, ne spune c! n 323, Constantin a fost ultimul singur conduc!tor al lumii Romane. Biserica a fost peste tot eliberat! de persecu#ieDar, n ob#inerea libert!#ii dela du"manii s!i, a ajuns sub controlul tronului Imperial Roman. ncepuse o uniune fatidic! cu statul (O istorie a bisericii cre"tine [A History of the Christian Church], 1946, p.111). O religie transformat# prin sincretism $i cum aceast! religie nou! acum suportat! de mp!ra#ii romani a crescut n putere "i influen#!, a c!utat s! devin! cu adev!rat o biseric! universal!. n ambi#ia ei de a ad!uga mai mul#i membri, mul#i noi converti#i "i multe practici noi erau binevenite n mijlocul ei. Charles Guignebert, profesor de istorie a Cre"tinismului la Universitatea din Paris, a descris procesul: Acum la nceputul secolului al cincilea, ignoran#ii "i semi-Cre"tinii se mbulzeau n biseric! n numereEi nu uitaser! nici unele din obiceiurile lor p!gneEpiscopii din perioada aceea au trebuit s! se mul#umeasc! cu reacoperirea, ct au putut de bine, "i ntr-o manier! experimental!, a deforma#iilor "ocante ale credin#ei Cre"tine pe care ei o sesizau n jurul lor [Educarea corect! a converti#ilor] nu era posibil!; ei au trebuit s! se mul#umeasc! s!-i nve#e nimic mai mult dect simbolul botezului "i dup! aceea s!-i boteze cu to#ii, amnnd pentru o dat! mai trzie sarcina de eradicare a supersti#iilor, pe care ei le conservaser! intacteAceast! dat! mai trzie nu a sosit niciodat!, "i biserica li s-a adaptat lor "i obiceiurilor "i credin#elor lor ct a putut de bine. Din partea lor, ei au fost mul#umi#i s! acopere p!gnismul lor ntr-o manta Cre"tin! (Istoria timpurie a Cre"tinismului [The Early History of Christianity], 1927, p. 208-210, accentuarea ad!ugat! peste tot). Care a fost rezultatul? Acest Cre"tinism dominat de stat a devenit un amestec bizar de credin#e, practici "i obiceiuri din multe surse. Cum a explicat Guignebert: Este uneori foarte dificil s! spui exact din ce ritual p!gn este derivat un anumit ritual Cre"tin, dar este sigur c! spiritul ritualismului p"gn a fost imprimat pe Cre#tinism, ntr-o asemenea m!sur! c! la sfr"it, ntregul lui poate fi g"sit distribuit prin ceremoniile lui (p.112). n acele secole de nceput Cre"tinismul falsificat pe care apostolii lui Hristos s-au str!duit att de mult s!-l limiteze a crescut n m!rime "i popularitate. n ultimele secole aceast! religie urma s! se fragmenteze n denomina#ii competitive. Tragic, totu"i, nici una nu s-a ntors la practicile "i nv!#!mintele originale ale lui Isus Hristos "i ale apostolilor. Acest fapt este recunoscut de c!rturarii biblici moderni (vezi Schimb!ri n Perspectiva C!rturarilor Cre"tini asupra Legii lui Dumnezeu, p. 33). ntre timp, acei care, prin aceste multe secole, au continuat cu credin#! s!-"i ofere vie#ile lor lui Dumnezeu n ascultarea sincer! a Legilor Sale, sunt nc!, comparativ, numai o turm! mic! ntr-o lume plin! de confuzie.
- 41 -
Capitolul 5
Biserica lui Dumnezeu Ast#zi

A$a c! dup! roadele lor i ve"i cunoa$te. Nu ori$icine-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra n mp!r!"ia cerurilor, ci cel ce face voia Tat!lui Meu care este n ceruri (Matei 7:20-21).
Isus a promis Bisericii sale c! por#ile mormntului nu vor nvinge niciodat! mpotriva ei.
Adev!rata Biseric! a lui Dumnezeu nu va muri, va supravie#ui orice ncercare de a o distruge. Cum po#i afla care este Biserica adev!rat! a lui Dumnezeu, Biserica pe care a cl!dit-o Isus? Cum po#i afla poporul special al lui Dumnezeu n mijlocul credin#ei sf!rmate "i fracturate pe care o cunoa"tem ca Cre"tinism? Ce i distinge pe ei de acei c!ror Isus le-a spus, Niciodat! nu v-am cunoscut? (Matei 7:23). Pentru ca s! r!spundem la aceste ntreb!ri avem nevoie s! n#elegem o lec#ie important! pe care Isus a explicat-o printr-o parabol!. O lec%ie dela un colector de taxe Ca s! recunoasc! distinc#ia dintre slujitorii converti#i ai lui Dumnezeu "i cei ale c!ror virtu#i sunt m!surate prin tradi#iile "i p!rerile lor, noi trebuie s! privim dincolo de aparen#ele impresionante exprimate pe din afar!. n parabola Sa despre Fariseul "i publicanul (colector de taxe), Isus arat! cum s! discernem tr!s!turile cu care Dumnezeu este impresionat comparate cu caracteristicile care au tendin#a s!-i impresioneze pe oameni (Luca 18:9-14). n aceast! parabol! Fariseul stabile"te un exemplu impresionant. El apare ca un model de virtute, unul care face toate lucrurile corect. El pl!te"te zeciuiala f!r! gre" "i respinge nedreptatea "i imoralitatea. El poste"te "i se roag! regulat, chiar foarte des. Faptul c! i-a mul#umit lui Dumnezeu pentru virtutea lui indic! o convingere c! propria lui abordare religioas! a vie#ii i este pl!cut! lui Dumnezeu. El se vede pe sine ca un om drept. F!r! ndoial! c! el i impresioneaz! mult "i pe al#ii. Colectorul de taxe, pe de alt! parte, are o p!rere foarte diferit! despre el nsu"i "i are o reputa#ie foarte diferit!. Oricine l-ar putea suspecta ca fiind corupt, plin de l!comie "i "per#ar. Cu greu ar putea cineva s! aib! ncredere ntr-un oficial al taxei; cei mai mul#i oameni l-ar evita ca pe o boal!.
- 42 -
Totu"i, n aceast! parabol!, cine este servitorul adev!rat al lui Dumnezeu? Colectorul de taxe este acel care se poc!ie"te cu adev!rat "i "i recunoa"te lipsa de importan#! comparat cu Dumnezeu. El "i vede trecutul pentru ceea ce este. El "i recunoa"te p!catele "i cere iertare cu umilin#!. El arat! o atitudine asem!n!toare cu cea a lui Hristos fac!-se nu voia Mea, ci a Ta (Luca 22:42). O schimbare spiritual! are loc n via#a sa. Dar Fariseul, ncrez!tor crezndu-se a fi un slujitor adev!rat al lui Dumnezeu, r!mne orbit pentru condi#ia lui spiritual!. El crede c! apropierea lui de Dumnezeu este corect!, convingndu-se c! i este pl!cut! lui Dumnezeu. Dar el nu are nici o n#elegere a poc!in#ei adev!rate. El este dintre aceia cari se ncredeau n ei n"i"i c! sunt neprih!ni#i, "i dispre#uiau pe ceilal#i (Luca 18:9). Pe cine ai fi ales ca slujitor al lui Dumnezeu dac! ai fi fost cerut s! decizi ntre Fariseu "i colectorul de taxe? Ai fi putut determina corect pe acela care era acceptabil lui Dumnezeu? Sau ai fi fost impresionat de virtutea aparent! a Fariseului pentru c! el ap!rea s! fie un exemplu spiritual deosebit, un membru al unuia dintre cele mai prestigioase grupuri religioase ntre poporul s!u? Noi trebuie s! ne d!m seama c! Dumnezeu prive"te oamenii diferit de cum i privim noi. Noi putem vedea persoana numai pe dinafar!, dar Dumnezeu vede oamenii pe din!untru. Domnul nu se uit! la ce se uit! omul; omul se uit! la ceea ce izbe"te ochii, dar Domnul se uit" la inim". (1 Samuel 16:7). Cum a fost n$elat Pavel Apostolul Pavel este un exemplu clasic al unui om care "i-a nv!#at lec#ia din cauza experien#ei lui proprii. Pavel fusese un Fariseu, membru al unuia dintre cele mai stricte grupuri Iudaice din zilele lui. El a fost sincer n ceea ce a crezut "i practicat. El a nsumat propriul s!u zel "i aderen#! la regulile pe care le nv!#ase ca Fariseu: M!car c! eu a" avea pricin! de ncredere chiar n lucrurile p!mnte"ti. Dac! altul crede c! se poate ncrede n lucrurile p!mnte"ti, eu "i mai mult; eu, care sunt t!iat mprejur a opta zi, din neamul lui Israel, din semin#ia lui Benjamin, Evreu din Evrei; n ce prive"te Legea, Fariseu; n ce prive"te rvna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprih!nirea, pe care o d! Legea, f!r! prihan! (Filipeni 3:4-6). Pavel a explicat motivul pentru existen#a orbirii spirituale pe care el o reprezentase att de zelos: Fra#ilor, dorin#a inimii mele "i rug!ciunea mea c!tre Dumnezeu pentru Israeli#i, este s! fie mntui#i. Le m!rturisesc c! ei au rvn" pentru Dumnezeu, dar f"r" pricepere: pentruc!, ntruct n-au cunoscut neprih!nirea, pe care o d! Dumnezeu, au c!utat s!-"i pun! nainte o neprih!nire a lor n"i"i, "i nu s-au supus astfel neprih"nirii, pe care o d" Dumnezeu (Romani 10:1-3). Aceasta este o problem! obi"nuit!. Pavel a persecutat Biserica lui Dumnezeu din cauza orbirii spirituale "i a automul#umirii. Mai trziu el a mul#umit: Mul#!mesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care m-a nt!rit, c! m-a socotit vrednic de ncredere, "i m-a pus n slujba Lui, m!car c! mai nainte eram un hulitor, un prigonitor "i batjocoritor. Dar am c!p!tat ndurare, pentruc! lucram din ne"tiin#!, n necredin#!! (1 Timotei 1:12-13). Pavel, un Fariseu devotat, era sincer. Dar el a fost gre#it sincer. Dup! ce Dumnezeu i-a deschis mintea el a putut s! vad! ct fusese de gre"it.
- 43 -
Condi%ia Cre$tinismului Cre"tinismul foarte vizibil, popular, al epocii noastre abund! cu cre"tini care sunt n mare parte la fel cum fusese Pavel nainte ca Dumnezeu s!-l fi chemat la poc!ire. Ei sunt sinceri dar le lipse"te n#elegerea neprih!nirii lui Dumnezeu. La fel ca Fariseul din parabola lui Hristos, ei nu pot s! cread! c! ei ar fi posibil s! fie gre"i#i. Ei neglijeaz! supunerea la legea lui Dumnezeu din cauza lipsei lor de n#elegere fiind victimizat de o evanghelie fals! totu"i ei sunt sincer convin"i c! ei l servesc pe Isus Hristos. Ca "i Pavel, nainte ca Dumnezeu s!-l fi chemat, ei nu recunosc p!catul din ei n"i"i. Din cauza lipsei lor de percepere, ei nici m!car nu "tiu ce este p"catul n realitate. Dac! sunt ntreba#i de defini#ia biblic! a p!catului, cei mai mul#i nu ar avea nici o idee de cum sau unde define"te Dumnezeu p!catul n Biblie. La fel cu cei dinaintea lor, ei urmeaz! tradi#iile oamenilor n loc de poruncile lui Dumnezeu. Ei au fost orbi#i prin influen#a persuasiv! a Satanei asupra credin#elor oamenilor. Mul#i dintre ei sunt sinceri. Ei au nv!#at destul despre scopul vie#ii, mor#ii "i a nvierii lui Hristos ca s! n#eleag! ceva din planul lui Dumnezeu de mntuire a omenirii. Mul#i citesc Biblia regulat "i vor cu sinceritate s!-i plac! lui Dumnezeu. Dar, cu triste#e, ei, ca Pavel nainte ca Dumnezeu s!-l fi chemat, r!mn orbi#i fa#! de semnifica#ia real! a p!catului, poc!in#ei "i convertirii. Este oare inutil! toat! cuno"tin#a pe care au c"tigat-o "i respectul pe care l au pentru Biblie? Nu. Cnd Dumnezeu le va deschide ochii la adev!r "i ei de bun! voie "i vor recunoa"te gre"elile, ei vor recunoa"te adev!rata defini#ie a p!catului "i se vor poc!i. Avantajul de a cunoa$te Biblia Cnd Biserica lui Dumnezeu a nceput n acea Zi de Pentecost cu mult timp n urm!, a originat n mijlocul singurului popor pe p!mnt care cuno"teau n profunzime Sfintele Scripturi. Cunoa"terea acelor Scripturi le-a dat un avantaj extraordinar. Pavel a ntrebat: Care este deci ntietatea Iudeului, sau care este folosul t!ierii mprejur? Oricum, sunt mari. $i mai nti de toate, prin faptul c! lor le-au fost ncredin#ate cuvintele lui Dumnezeu (Romani 3:1-2). Compatrio#ii Israeli#i ai lui Pavel aveau idei gre"ite despre multe p!r#i importante ale Scripturii (cum este cazul cu mul#i oameni care se consider! ast!zi Cre"tini). Dar cei mai mul#i dintre ei nv!#aser! cel pu#in multe adev!ruri de baz!. Acesta a fost avantajul lor. Cunoa"terea Bibliei ofer! un avantaj unui individ, unei comunit!#i, unei na#iuni ntregi. Aceia care practic" ceea ce "tiu au un avantaj "i mai mare. Avnd deja multe cuno"tin#e biblice din casele "i sinagogile lor, cona#ionalii lui Pavel aveau o funda#ie pe care ei puteau cl!di. Tot ceea ce nv!#aser! nu a fost irosit. Gentilii care nu aveau cuno"tin#a Dumnezeului adev!rat sau a c!ilor Sale, nu au avut o asemenea baz! (Totu"i, conform cu Romani 2:14-15, unii gentili au avut o atitudine supus! "i binevoitoare chiar "i f!r! cuno"tin#e potrivite spre ncurc!tura Israeli#ilor nesupu"i care au cunoscut legea). Dar principiul este aplicabil. Astfel este cu acei care cred c! Biblia este Cuvntul lui Dumnezeu dar cred c! ei pot alege care nv!#!turi biblice anume vor ei s! aplice n propriile lor vie#i. Ei fuseser! nv!#a#i s! ignoreze unele dintre poruncile lui Dumnezeu "i s! accepte tradi#iile omene"ti. Dar mul#i dintre ei sunt familiari cel pu#in, cu Biblia. Aceasta este de mare Valoare.
Avnd cuno"tin#a Bibliei, poate oferi acelea"i avantaje pentru cei ce nu erau Evrei din Zilele lui Pavel. Dar pentru a capitaliza pe acel avantaj ei trebuie s! nve#e s! n#eleag! Biblia corect "i s-o lase s! le fie ghidul final n credin!" #i practic". Un Cre"tinism fals, sub influen#a lui Satan, i-a ndrumat gre"it pe mul#i, "i numai acei pu#ini care se supun lui Dumnezeu sunt poporul Lui special. Examineaz# propria ta n%elegere Tu po#i fi ca Evreii despre care a scris Pavel. Poate c! tu, de"i familiar cu Biblia, abia ncepi s!-i n#elegi nv!#!turile de baz!. Poate c! tu abia acum nve#i importan#a observ!rii poruncilor lui Dumnezeu, adev!rata poc!in#!, destinul omenirii, mp!r!#ia lui Dumnezeu, semnifica#ia mntuirii "i ce este n realitate Biserica lui Dumnezeu pe care a cl!dit-o Isus. Dac! e"ti deja familiarizat cu Biblia, ai un avantaj distinct. Continu! s-o studiezi, ad!ugnd cu diligen#! la ceea ce "tii "i corectnd ceea ce ai n#eles gre"it. Dac! nu e"ti familiar cu Biblia, va fi spre avantajul t!u s! nve#i ce propov!duie"te. Ea con#ine informa#ii esen#iale pentru mntuire (2 Timotei 3:15-17). (Pentru ajutor adi#ional cere Este Biblia adev"rat"? [Is The Bible True?] "i Cum s" n!elegi Biblia [How to Understand the Bible.] Amndou! bro"urile sunt gratis pentru cei care le cer sau le po#i desc!rca depe Internet la www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm ). Mai mult dect orice, las! pe Dumnezeu s! te corecteze prin Cuvntul S!u. S! ai atitudinea lui David: Cerceteaz!-m!, Dumnezeule, "i cunoa"te-mi inima! ncearc!-m!, "i cunoa"te-mi gndurile! Vezi dac! sunt pe o cale rea, "i du-m! pe calea veciniciei! (Psalm 139:23-24). Dac! vrei s! g!se"ti adev!rata Biseric! a lui Dumnezeu pe care a cl!dit-o Hristos acel popor special al lui Dumnezeu tu ai nevoie s! cuno"ti ce cau#i. Ai nevoie s! cuno"ti caracteristicile cheie care identific! poporul lui Dumnezeu. i ve%i cunoa$te dup# fructele lor Mai mult dect oricare alt factor, sunt fructele poporului lui Dumnezeu care dezv!luie adev!rul. A"a c! dup! roadele lor i ve#i cunoa"te. Nu ori"icine-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra n mp!r!#ia cerurilor, ci cel ce face voia Tat!lui Meu care este n ceruri (Matei 7:20-21). Tu vrei s! afli al#i oameni care sunt speciali lui Dumnezeu pentru c! ei fac voia lui Dumnezeu. Acesta este fructul care Isus a spus c! este cel mai important. El a zis de asemenea: Prin aceasta vor cunoa"te to#i c! sunte#i ucenicii Mei, dac! ve#i avea dragoste unii pentru al#ii (Ioan 13:35). Poporul special al lui Dumnezeu nu numai c! face voia Lui, dar ei o fac pentruc! dragostea lui Dumnezeu a fost turnat! n inimile noastre prin Duhul Sfnt, care ne-a fost dat (Romani 5:5). Pentru Dumnezeu, dragostea "i supunerea sunt inseparabile. C!ci dragostea de Dumnezeu st! n p!zirea poruncilor Lui. $i poruncile Lui nu sunt grele (1 Ioan 5:3). Pavel a declarat aceea"i idee cu cuvinte diferite: Dragostea nu face r!u aproapelui: dragostea deci este mplinirea Legii (Romani 13:10). Puterea Duhului Sfnt face ca dragostea pentru Dumnezeu s! curg! prin poporul Lui n!untrul canalului legii Sale. Legea define"te "i trimite dragostea. F!cnd orice mpotriva legii lui Dumnezeu este antiteza dragostei. Spre exemplu, comiterea omorului, a adulterului sau a furtului ncalc! legea lui Dumnezeu. F!cnd oricare din lucrurile acelea arat! lipsa de dragoste pentru Dumnezeu "i pentru vecin.
Ct este de important! aceast! rela#ie dintre dragoste "i supunere? Este cheia care distinge adev!ratul popor al lui Dumnezeu de cei n"ela#i de Satana. Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu "i copiii diavolului. Oricine nu tr!ie"te n neprih!nire, nu este dela Dumnezeu; nici cine nu iube"te pe fratele s!u (1 Ioan 3:10). Dragostea "i fapta merg mpreun!. Ele sunt inseparabile. Amndou! sunt esen#iale pentru adev!ra#ii adep#i ai lui Hristos. Iacov a spus: Fi#i mplinitori ai Cuvntului, nu numai ascult!tori, n"elndu-v! singuri. C!ci dac! ascult! cineva Cuvntul, "i nu-l mpline"te cu fapta, seam!n! cu un om, care "i prive"te fa#a fireasc! ntr'o oglind!; "i, dup! ce s-a privit, pleac! "i uit! ndat! cum era. Dar cine "i va adnci privirile n legea des!vr"it!, care este legea slobozeniei, "i va st!rui n ea, nu ca un ascult!tor uituc, ci ca un mplinitor cu fapta, va fi fericit n lucrarea lui (Iacov 1:22-25). Dumnezeu nu va accepta numai vorbe goale. Isus a spus, Norodul acesta se apropie de Mine cu gura "i m! cinste"te cu buzele, dar inima lui este departe de Mine (Matei 15:8). El a zis de asemenea, Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bun! a inimii lui; dar omul r!u scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui (Matei 12:35). Inimile "i min#ile slujitorilor lui Dumnezeu sunt schimbate de Duhul Lui astfel c! ei vor s! I se supun!. Ei se supun de bun!voie "i l ascult! pe Dumnezeu. Servindu-L pe Dumnezeu este un mod de via#!, nu un ritual gol. Adev!ra#ii Cre"tini l cred pe Dumnezeu, "i ei practic! ceea ce cred. Dovada supunerii lor poate fi observat! n fructele vie#ilor lor. Cu adev!rat c! i putem cunoa"te dup! fructele lor, n special fructele dragostei "i ale supunerii. (Pentru o explica#ie mai complet! a dragostei "i supunerii, cere bro"ura noastr! gratuit! Cele Zece Porunci [The Ten Commandments] sau descarc-o depe Internet: www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm ). Cum define$te dragostea legea lui Dumnezeu Tot ceea ce Dumnezeu cere dela poporul S!u, "i fiecare principiu de via#! corect! n Biblie, este bazat pe dou! principii de baz!: iube#te pe Dumnezeu "i iube#te pe aproapele nostru. Un om L-a ntrebat pe Isus: nv!#!torule, care este cea mai mare porunc! din Lege? (Matei 22:36). Isus i-a r!spuns: S! iube"ti pe Domnul, Dumnezeul t!u, cu toat! inima ta, cu tot sufletul t!u, "i cu tot cugetul t!u. Aceasta este cea dinti, "i cea mai mare porunc!. Iar a doua, asemenea ei, este: S! iube"ti pe aproapele t!u ca pe tine nsu#i. n aceste dou! porunci se cuprinde toat! Legea "i Proorocii (versurile 37-40). Poporul special al lui Dumnezeu n#elege Scripturile. El "tie c! inten#ia "i scopul legii lui Dumnezeu este bazat pe dragostea de Dumnezeu "i dragostea pentru al#i oameni. El n#elege c! tratnd pe al#ii cum porunce"te Dumnezeu este dragoste. Prin Moise, Dumnezeu a ntrebat pe Israelul antic, ce alta cere dela tine Domnul, Dumnezeul t!u, dect s! te temi de Domnul, Dumnezeul t!u, s! umbli n toate c!ile Lui, s! iube"ti "i s! sluje"ti Domnului, Dumnezeului t!u, din toat! inima ta "i din tot sufletul t!u, s! p!ze"ti poruncile Domnului "i legile Lui pe cari #i le dau ast!zi, ca s! fii fericit? (Deuteronom 10:12-13). Aceasta este o simpl! versiune amplificat! a primei porunci citat! de Isus Hristos: Iube"te pe Dumnezeu cu toat! inima, sufletul "i mintea ta. Observ!, de asemenea, c! iubindu-L pe Dumnezeu "i ascultndu-L pe Dumnezeu sunt legate inseparabil. Dragostea de Dumnezeu este demonstrat! prin supunerea "i ascultarea legilor lui Dumnezeu, pe care El lea dat pentru binele nostru.
Continund, noi vedem o amplificare asem!n!toare a celei de a doua mari porunci. S! v! t!ia#i dar inima mprejur, "i s! nu v! mai n#epeni#i gtul. C!ci Domnul, Dumnezeul vostrunu caut! la fa#a oamenilor "i nu prime"te daruri; care face dreptate orfanului "i v!duvei, care iube"te pe str!in "i-i d! hran! "i mbr!c!minte. S! iubi#i pe str!in, c!ci "i voi a#i fost str!ini n #ara Egiptului (versurile 16-19). Mesajul lui Dumnezeu, n Vechiul "i n Noul Testament, este simplu. Dup! cum Dumnezeu nu arat! par#ialitate "i iube"te pe to#i oamenii, incluznd persoane foarte pu#in probabile s! primeasc! mult respect str!ini, orfani, v!duve el porunce"te "i adep#ilor S!i s! trateze pe ace"ti oameni conform instruc#iunilor din Legea Lui. Cei supu$i $i converti%i ai lui Dumnezeu Apocalipsa 12 descrie poporul lui Dumnezeu ca o femeie atacat! de Satana (versul 13). Scenariul acestei profe#ii este chiar nainte de rentoarcerea lui Isus Hristos. $i balaurul, mniat pe femeie, s-a dus s! fac! r!zboi cu r!m!"i#a semin#ei ei, cari p"zesc poruncile lui Dumnezeu, #i !in m"rturia lui Isus Hristos (versul 17). Observ! c! Biserica este descris! ca #innd poruncile lui Dumnezeu "i observnd tot ceea ce i-a nv!#at Isus. Aceasta demonstreaz! c! Biserica pe care a cl!dit-o Isus a urmat ntotdeauna poruncile lui Dumnezeu "i va continua s! fac! la fel chiar "i pn! la vremea cnd Hristos se va rentoarce pe p!mnt. Acest pasagiu arat! clar c! este imposibil pentru Biseric! s! pretind! c! l cunoa"te pe Dumnezeu "i s! ignore nevoia de a asculta poruncile Lui. Apostolul Ioan a exprimat-o clar: $i prin aceasta "tim c! l cunoa"tem, dac! p!zim poruncile Lui. Cine zice: l cunosc, "i nu p!ze"te poruncile Lui, este un mincinos, "i adev!rul nu este n el. Dar cine p!ze"te Cuvntul Lui, n el dragostea lui Dumnezeu a ajuns des!vr"it!; prin aceasta "tim c! suntem n El (1 Ioan 2:3-5). Biserica este format! din oameni ascult!tori care se str!duiesc s! urmeze instruc#iunea lui Isus s! tr!iasc! cu orice cuvnt care iese din gura lui Dumnezeu (Luca 4:4). Ei sunt oameni care merg la Dumnezeu regulat n rug!ciune pentru puterea "i energia de care ei au nevoie ca s!-i plac! lui Dumnezeu "i s! creasc! n iertare "i cuno"tin#e (2 Petru 3:18). Oamenii lui Dumnezeu sunt converti#i; Ei au primit Duhul lui Dumnezeu (Romani 8:9). Ei n#eleg cum "i cnd Dumnezeu "i d! Duhul S!u c! unul trebuie mai nti s! fie poc"it #i s" fie botezat (Faptele Apostolilor 2:38). Ei "tiu c! botez f!r! poc!ire este numai un ritual gol "i f!r! valoare. Spre exemplu apostolul Pavel a trebuit s! reboteze unii oameni care fuseser! boteza#i mai nainte dar le lipsea suficient! n#elegere pentru a fi converti#i cu adev!rat. (Faptele Apostolilor 19:1-5). Ei fuseser! scufunda#i n ap!, dar ei nu primiser! Duhul Sfnt pn! cnd Pavel nu i-a sf!tuit corect "i i-a rebotezat. Adev!rata convertire cere o n#elegere de baz! a poc!irii "i semnifica#ia botezului. (Pentru o explica#ie complect! a poc!irii, botezului "i a convertirii, cere bro"ura gratuit! sau descarc-o depe Internet la www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm ). n$el#ciunea Satanei a condus la convertiri false Aceia care l accept! pe Hristos dar nu n#eleg ce este p!catul, "i le lipse"te o poc!in#! adev!rat!, au o convertire fals!. Aici decep#ia Satanei a avut cel mai mult succes. Isus a spus clar c! mul#i vor urma profe#i fal"i, acceptnd o convertire fals!.
Cum se poate ntmpla aceasta? Se ntmpl! pentru c! foarte pu#in! lume n#elege ce este p"catul. Ei au fost nv!#a#i c! pot asculta selectiv, c! numai este necesar! supunerea total! legilor lui Dumnezeu. Ei au crezut o evanghelie fals! care, la miezul ei, nv!#! c! noi putem ignora legea lui Dumnezeu n parte sau total. Satana a convins oamenii s! cread! n Hristos f!r! s" n!eleag" ce a nv"!at El. El i-a convins s! accepte ideea c! Biblia este Cuvntul lui Dumnezeu n timp ce cred c! pot primi mntuirea f!r! s! se poc!iasc! de nesupunerea legilor lui Dumnezeu. Prin aceste n"el!ciuni diavolul a promovat o mul#ime de convertiri false "i a creat un Cre"tinism f!r! Duhul lui Dumnezeu o Cre"tin!tate neconvertit!.
Ce a crezut $i a practicat Biserica de la nceput?

Cartea Faptele Apostolilor este a unui martor ocular al Bisericii de la nceput, dela moartea lui Hristos "i pn! aproximativ anul A.D. 60. Capitolul 2 nregistreaz! nceputul Bisericii, cnd Dumnezeu a trimis pe Duhul S!u la 120 de adep#i ai lui Isus Hristos. Mul#i cititori ai Bibliei sunt familiari cu evenimentele miraculoase din acea zi casa unde s-au ntlnit umplndu-se cu sunet ca de un vnt puternic "i c! au ap!rut s! fie ca limbi de foc luminnd pe to#i cei aduna#i acolo. O alt! minune s-a ntmplat cnd acei oameni, acum plini de Duhul Sfnt, au nceput s! vorbeasc! n limbajele oamenilor din multe #!ri, c! acolo ei au putut s! n#eleag! cuvintele lor. Adesea neobservat! n acest raport este ziua n care au avut loc aceste evenimente, Ziua de Pentecost (Faptele Apostolilor 2:1), unul dintre festivalurile poruncite de Dumnezeu pentru poporul S!u cu multe secole mai nainte (Leviticul 23). n dezv!luirea acestor festivaluri, Dumnezeu a zis iat! s!rb!torile Meles!rb!torile Domnului, cu adun!ri sfinte (versurile 2, 4). Dumnezeu a proclamat c! aceste festivaluri urmau s! fie o lege vecinic! pentru urma"ii vo"tri (versurile 14, 21, 31, 41). Evangheliile arat! c! Isus Hristos a observat acelea"i festivaluri (Matei 26:1719; Ioan 7:10-14, 37-38). Ambele, cartea Faptele Apostolilor "i scrisorile lui Pavel
arat! c! apostolii au observat aceste festivaluri n timpul deceniilor care au urmat r!stignirii lui Hristos (Faptele Apostolilor 2:1-4; 18:21; 20:6, 16; 27:9). Cele mai multe biserici propov!duiesc c! festivalurile au fost pironite pe cruce, c! ele au fost n vre-un fel anulate de moartea lui Hristos. Totu"i, nsemnarea sigur! din Biblie este c! Biserica la nceput a continuat s! le observe, dar cu mai mul! n#elegere a semnifica#iei lor spirituale. Vorbind despre unul dintre aceste festivaluri date de Dumnezeu, apostolul Pavel a ncurajat biserica din Corint un grup amestecat de credincio"i gentili "i evrei s! pr!znuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de r!utate "i viclenie, ci cu azimele cur!#iei "i adev!rului (1 Corinteni 5:8). Pavel este clar c! se refer! la Festivalul Azimelor (Leviticul 23:6; Deuteronom 16:16) "i a dat instruc#iuni de cum s! se observe corect aceast! ceremonie (1 Corinteni 11:23-28). Multele referin#e din Evanghelii, Faptele Apostolilor "i epistolele lui Pavel sugereaz! o ntrebare evident!: ntruct Isus, apostolii "i Biserica la nceput au observat aceste zile, dece bisericile nu le nva!" #i nu le observ" ast"zi? n definitiv, Pavel a legat direct festivalurile de Isus, scopul Lui "i sacrificiul Lui pentru omenire (1 Corinteni 5:7).
- 48 -
Evangheliile "i cartea Faptele Apostolilor arat! la fel de clar c! Hristos, discipolii Lui "i Biserica la nceput au observat ziua de Sabat s!pt!mnal de Vineri seara pn! Smb!t! seara, a "aptea zi a s!pt!mnii ca ziua de odihn! "i rug!ciune (Marcu 6:2; Luca 4:16, 31-32; 13:10; Faptele Apostolilor 13:14-44; 18:4). Isus chiar s-a chemat pe El nsu"i Domn al Sabatului (Marcu 2:28). A fost obiceiul lui Hristos s! mearg! la sinagog! s! se roage n fiecare zi de Sabat (Luca 4:16). Contrar cu nv!#!turile acelor care spun c! Pavel a abandonat Sabatul, a fost de asemenea obiceiul lui, s! mearg! la sinagog! n fiecare zi de Sabat (Faptele Apostolilor 17:1-3), folosind ocazia pentru ai nv!#a pe al#ii despre Isus Hristos. Sabatul s!pt!mnal este un alt festival al lui Dumnezeu, la fel cu acelea men#ionate mai devreme. De fapt este prima dintre s!rb!torile Lui (Leviticul 1:4). Este inclus! n Cele Zece Porunci (Exodul 20:8-11; Deuteronom 5:12-15). La fel cu celelalte s!rb!tori ale lui Dumnezeu, Sabatul este ignorat de majoritatea cople"itoare a bisericilor. n loc de a observa ziua de Sabat cum a poruncit Dumnezeu, cele mai multe biserici se adun! n ziua ntia a s!pt!mnii Duminica o zi care nu a fost poruncit! nic!ieri n Biblie ca o zi de rug!ciune. Dece? Dac! noi am urma s! observ!m vre-o zi ca o zi s!pt!mnal! de odihn! "i nchin!ciune, nu ar trebui s! fie aceea"i zi pe care au observat-o Isus Hristos "i apostolii? Noi putem g!si "i alte diferen#e n nv!#!turi "i practici. Multe biserici nva#! c! supunerea legii lui Dumnezeu nu mai este necesar!, c! Hristos a observat-o pentru noi sau c! a fost pironit! pe cruce mpreun! cu Hristos. Aceasta este direct opus cu cuvintele proprii ale lui Isus
(Matei 4:4; 5:17-19) "i nv!#!turile "i practicile apostolilor (Faptele Apostolilor 24:14; 25:8; Romani 7:12, 22; 1 Corinteni 7:19; 2 Timotei 3:15-17). Urmnd exemplul lui Hristos, apostolii au propov!duit cu t!rie despre ntoarcerea lui Isus Hristos ca s! stabileasc! mp!r!#ia lui Dumnezeu (Luca 4:43; 8:1; 21:27, 31; Faptele Apostolilor 1:3; 8:12; 14:22; 19:8; 28:23; 31). Dar Pavel a avertizat c!, chiar "i n zilele lui, unii vor propov!dui deja o alt! evanghelie (2 Corinteni 11:4; Galateni 1:6). Vedem mare confuzie n biserici despre ce este evanghelia. Cele mai multe o consider! ca un mesaj despre na"terea, via#a "i moartea lui Hristos f!r! ca s! n#eleag! cu adev!rat dece a venit El "i dece a trebuit El s! moar! "i f!r! s! proclame mesajul despre mp!r!#ia lui Dumnezeu pe care nsu"i Hristos a propov!duit-o (Marcu 1:14-15). Asem!n!tor, Isus "i apostolii nu au nv!#at c! drep#ii se ridic! la moarte n rai (Ioan 3:13; Faptele Apostolilor 2:29; 34), "i ei au n#eles c! omul nu posed! un suflet nemuritor (Ezekiel 18:4, 20; Matei 10:28) c! va petrece ve"nicia fie n rai sau n iad. Nic!ieri nu g!sim s!rb!tori religioase populare ca Cr!ciunul aprobate n Biblie. Singura dat! cnd Pa"tele este men#ionat n Biblie (Faptele Apostolilor 12:4 Versiunea King James) este o traducere gre"it! a cuvntului grec pentru Passover. Lentul "i practicile lui nu sunt de g!sit nic!ieri. Acestea sunt unele dintre diferen#ele principale dintre Cre"tinismul din vremea lui Hristos "i a apostolilor "i ce este practicat n mod obi"nuit ast!zi. Nu ar trebui ca tu s! te ui#i n Biblie s! vezi dac! credin#ele "i practicile tale se aseam!n! cu ceea ce au propov!duit "i practicat Isus Hristos "i apostolii?
- 49 -
Biserica ast#zi Biserica pe care a cl!dit-o Isus este un corp de oameni cu adev!rat converti#i care sau poc!it de indiferen#a lor pentru legile lui Dumnezeu. Ei au fost transforma#i prin botez "i prin primirea Duhului lui Dumnezeu. Ei depind, prin credin#!, de Isus Hristos ca s!-i ajute s! tr!iasc! prin fiecare cuvnt al lui Dumnezeu. Biserica ast!zi este modul pe care Isus Hristos l folose"te ca s! proclame lumii adev!rul despre sosirea mp!r!#iei lui Dumnezeu (Matei 24:14). Este familia pe care o cl!de"te Dumnezeu proprii S!i copii care vor primi via#a ve"nic! la rentoarcerea lui Hristos (1 Ioan 3:1-2; 1 Corinteni 15:51-53). Ca copiii ai lui Dumnezeu, Biserica anticipeaz! ceruri noi "i un p!mnt nou, n care va locui neprih!nirea (2 Petru 3:13). Membrii ei a"teapt! cu ner!bdare rentoarcerea lui Isus Hristos astfel ca ei s!-L ajute s! aduc! poc!irea adev!rat! "i mntuirea lumii (Luca 11:2; Apocalipsa 3:21). Ca s!-"i mplineasc! misiunea lor "i s! men#in! apropierea "i unitatea pe care Hristos o a"teapt! dela ei, membrii Bisericii Sale se ntlnesc mpreun! regulat dup! cum este poruncit n Scripturi (Exodul 20:8-11). Ei iau n serios sfatul S! veghem unii asupra altora, ca s! ne ndemn!m la dragoste "i la fapte bune. S! nu p!r!sim adunarea noastr!, cum au unii obicei; ci s! ne ndemn!m unii pe al#ii, "i cu att mai mult, cu ct vede#i c! Ziua se apropie (Evrei 10:24-25). Biserica se adun! mpreun! n ziua a "aptea de Sabat, dup! cum a fost obiceiul lui Isus Hristos "i al apostolilor (Luca 4:16, 31-32; Faptele Apostolilor 13:14, 42, 44). Membrii s!i se str!duiesc s! urmeze exemplul lui Isus "i al apostolilor n toate lucrurile (1 Ioan 2:6; 1 Corinteni 11:1). Membrii Bisericii Unite a lui Dumnezeu sunt dedica#i p!str!rii "i proclam!rii pentru credin#a, care a fost dat! sfin#ilor odat! pentru totdeauna (Iuda 1:3). Congrega#iile Bisericii Unite ale lui Dumnezeu, o Asocia#ie Interna#ional!, se str!duiesc s!-"i fac! partea lor n mplinirea misiunii pe care Hristos a dat-o Bisericii Sale. Noi ne ntlnim n ora"ele principale din jurul lumii. Noi suntem dedica#i cu zel s!-L ascult!m pe Dumnezeu, s! ne iubim unii pe al#ii "i s! complet!m misiunea lui Hristos de a r!spndi adev!rata Evanghelie a mp!r!#iei lui Dumnezeu. To#i acei care doresc s! afle adev!rul, s! i se supun! lui Dumnezeu "i s! se ntruneasc! cu al#ii cu min#i "i spirite asem!n!toare sunt ntotdeauna bineveni#i.
The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc -
- 50
ADRESELE PO&TALE DIN NTREAGA LUME

AMERICA DE NORD, DE SUD &I CENTRAL! Statele Unite: United Church of God P.O. Box 541027 Cincinnati, Ohio 45254-1027 Phone (513) 576-9796 Fax (513) 576-9795 Web site: www.gnmagazine.org E-mail: info@ucg.org Canada: United Church of God-Canada Box 144, Station D Etobicoke, ON M9A 4X1 Canada Phone: (905) 876-9966, (800) 338-7779 Web site address: www.ucg.ca Caraibe: United Church of God P.O. Box N8873, Nassau, Bahamas Phone: (242) 324-3169 Fax: (242) 364-5566 Martinique: Eglise de Dieu Unie-France 127 rue Amelot, 75011 Paris, France Zonele vorbind spaniola: Iglesia de Dios Unida, P.O. Box 541027 Cincinnati, OH 45254-1927, U.S.A. Phone: (513)576-9796 Fax (513) 576-9795 E-mail: info@ucg.org EUROPA Insulele Britanice: United Church of God P.O. Box 705 Watford, Herts, WD 19 6FZ, England Phone: 020-8386-8467 Fax:01257-453978 Web site: www.goodnews.org.uk Fran%a: Eglise de Dieu Unie-France 127 rue Amelot, 75011 Paris, France Germania: Vereinte Kirche Gottes/Gute Nachrichten Postfach 30 15 09, D-53195 Bonn, Germany Phone: 0228-9454636 Fax: 0228-9454637 Italia: La buona notizia, Chiesa de Dio Unita Casella Postale 187, 24100 Bergamo, Italy Phone: (+39) 0338-409.79.19 Fax: (+39) 035452.16.26 Olanda: P.O. Box 93, 2800 AB Gouda, Netherlands Scandinavia: Guds Forenade Kyrka P.O. Box 705, Watford, Herts, WD19 6FZ, England Phone: 020-8386-8467 Fax: 01257-453978 AFRICA Ghana: P.O. Box 3805 Kumasi, Ghana Mauritius: P.O. Box 53, Quatre Bornes, Mauritius Africa de Sud: United Church of God, Southern Africa P.O. Box 2209, Beacon Bay, East London 5205, South Africa Phone and Fax: 043-748-1694 E-mail: rsa@ucg.org Zambia and Malawi: United Church of God P.O. Box 23076, Kitwe, Zambia E-mail: zimbabwe@ucg.org REGIUNEA PACIFICULUI Australia: United Church of God-Australia GPO Box 535, Brisbane, Qld 4001, Australia Phone: 07 55 202 111 Free call: 1-800-356-202 Fax: 07-55-202-122 Web site: www.ucg.org.au E-mail: info@ucg.org.au Fiji: United Church of God P.O. Box 11081, Laucala Beach state, Suva, Fiji Noua Zeeland#: United Church of God P.O. Box 22, Auckland, 1015, New Zealand Phone: Toll Free 0508-463-763 Filipinele: P.O. Box 81840 DCCPO, 8000 Davao City, Philippines Phone and Fax: +63-82 241 0150 Cell/text: +63-918-904 4444 Web site address: www.ucg.org.ph Tonga: United Church of God - Tonga P.O. Box 127, NukuAlofa, Tonga TOATE ZONELE NEMEN "IONATE &I NA "IUNIELE
United Church of God P.O. Box 541027 Cincinnati, OH 45254 - 1027 Phone: (513) 576-9796 Fax: (5 13) 576-9795 Web site: www.ucg.org E-mail: info@ucg.org
ACEAST! PUBLICA" IE NU ESTE DE VNZARE. Este un serviciu educativ gratuit n interesul public, publicat de Biserica Unit! a lui Dumnezeu, o Asocia#ie Interna#ional! [United Church of God, an International Association)
The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc -
- 51
Dac# a%i dori s# $ti%i mai mult

Cine suntem: Aceast! literatur! este publicat! de Biserica Unit! a lui Dumnezeu, o Asocia#ie Interna#ional!, care are pastori "i congrega#ii prin toat! lumea. Noi ne tras!m originea la Biserica pe care a nfiin#at-o Isus devreme n secolul I, a.d. Noi urm!m acelea"i nv!#!turi, doctrine "i practice stabilite atunci. Comisiunea noastr! este s! proclam!m ntregii lumi ca un martor evanghelia sosirii mp!r!#iei lui Dumnezeu "i s! nv!#!m toate na#iunile s! observe ceea ce a poruncit Hristos (Matei 24:14; 28:19-20). Gratis: Isus Hristos a zis: F!r! plat! a#i primit, f!r! plat! s! da#i (Matei 10:8). Biserica Unit! a lui Dumnezeu ofer! aceasta precum "i alte publica#ii gratis. Noi te invit!m s! ceri abonamentul t!u gratis la revista The Good News (Ve"tile Bune) "i s! te nscrii la cursul de 12 lec#ii (Curs de studiu al Bibliei) de asemenea gratis "i f!r! nici o obliga#ie. Noi suntem recunosc!tori membrilor bisericii, pentru dona#iile "i zeciuelile lor, "i a altor sus#in!tori care contribuie voluntar s! suporte aceast! munc!. Noi nu solicit!m publicul general pentru dona#ii. ns! contribu#ii care s! ne ajute s! mp!rt!"im cu al#ii acest mesagiu de speran#! sunt bine venite. Toate fondurile sunt revizuite anual de o companie independent! de contabilitate Consilieri personali la dispozi%ie: Isus a poruncit urma"ilor S!i s! hr!neasc! oile Sale. (Ioan 21:15-17). Ca s! ajute s! satisfac! aceast! porunc!, Biserica Unit! a lui Dumnezeu are congrega#ii prin ntreaga lume. n aceste congrega#ii credincio"ii se adun! ca s! fie instrui#i din Evanghelie "i s! "i #in! companie. Biserica Unit! a lui Dumnezeu este comis! la n#elegerea "i practica cre"tinismului Noului Testament. Noi dorim s! mp!rt!"im modul de via#! a lui Dumnezeu cu aceia care n mod sincer caut! s! se nchine "i s! urmeze pe Mntuitorul nostru, Isus Hristos. Pastorii no"tri sunt disponibili pentru sfaturi, s! r!spund! la ntreb!ri "i s! explice Biblia . Dac! ai dori s! iei leg!tura cu un pastor sau s! vizitezi una dintre congrega#ii, te rug!m s! ne scrii la una dinte adresele cele mai apropiate sau s! iei leg!tura prin telefon. Pentru informa#ii suplimentare: Po#i folosi computerul t!u ca s! intri la loca#ia World Wide Web pe Internet. Adresa www.gnmagazine.org #i d! acces la informa#ii generale, numere trecute de The Good News (Ve"tile Bune), bro"uri "i multe altele. Pentru desc!rcarea bro"urilor direct depe Internet folose"te adresa urm!toare: www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm .
The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc 52 -

Biserica Cladita de ISUS

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biserica Cladita de ISUS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BISERICA CL!DIT!

1999 Biserica Unit! a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional".

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Un Popor Special pentru Dumnezeu

Isus Hristos a fondat Biserica Noului Testament, un corp de credincio"i transforma#i

Fondul istoric al termenului Biseric#

Cum este cuvntul Biseric! folosit n Greac# $i Englez# (Romn#)

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Biserica $i Adunarea n Scripturi

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Fraze $i Expresii Biblice pentru Poporul Special al lui Dumnezeu

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Un Popor Transformat Spiritual

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Apostolii: un studiu n convertire

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Misiunea $i responsabilitatea Bisericii

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Care este adev#rata Evanghelie?

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Este ziua de azi singura zi de mntuire?

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Apari%ia unui Cre$tinism Fals

Schimb#ri n perspectiva C#rturarilor Cre$tini asupra Legii lui Dumnezeu

Tendin%e timpurii care au afectat viitorul Bisericii

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Biserica lui Dumnezeu Ast#zi

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

Ce a crezut $i a practicat Biserica de la nceput?

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc -

ADRESELE PO&TALE DIN NTREAGA LUME

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc -

Dac# a%i dori s# $ti%i mai mult

The Church Jesus Built - Biserica Cl!dit! de Isus.doc 52 -

S-ar putea să vă placă și