www.referat.

ro

Implicati intr-un asemenea efort,elevii sunt "constransi" sa-si asume responsabiliati mult mai mari decat in asa-zisele situatii educative "normale". Managementul clasei depinde hotarator si de imaginea pe care elevii si-o formeaza despre profesorul eficient.Plecand de la rezultatele unor interviuri si observatii.H .Gannawa a a!uns la concluzia ca profesorii sunt supusi in mod sistematic "desi uneori,fara constientizarea acestui fapt# unor teste,care configureaza urmatoarea succesiune$ a. poate profesorul sa mentina ordinea% b. stie sa rada% c. ii intelege pe elevi% &rebuie sa observam ca in mod aproape instinctiv ,chiar daca profesorul nu vrea acest lucru un fel de 'negociere",de 'acomodare" se produce de!a ,incepand cu primele intalniri ale profesorului cu elevii.Pentru a fi acceptat ,un profesor trebuie sa obtina raspunsuri pozitive la cele trei intrebari anterioare.Implicatiile acestor intrebari,asa cum le-a sugerat Grannawa ,ar fi urmatoarele$ Prima intrebare implica faptul ca elevii asteapta de la profesor e(act acest * doua intrebare implica din partea elevilor asteptarea ca mentinerea ordinii

lucru,sa mentina ordinea) sa nu se transforme intr-un regim de disciplina prea aspra si represiva.+upa cum nota Gannawa ,este nevoie de o 'strictete simpatica"si nu de una 'scarboasa". Intrebarea finala se refera la intelegerea clasei ca intreg a grupului de elevi si

a statutului lor si nu la intelegerea manifestata in raport cu anumiti membri ai grupului. Incercand sa descopere 'imaginea"unui profesor care,desi pastreaza ordinea,este agreat de elevi,,.-ash a a!uns la concluzia ca $elevii ii privesc favorabil pe acei profesori care pastreaza ordinea,sunt stricti si pedepsesc indisciplina,pe acei profesori care ii tin

ocupati,le dau e(emple,ii a!uta si se fac intelesi) care sunt interesati ,neobisnuiti,aparte)care sunt cinstiti,consecventi si nu favorizeaza pe nimeni)care sunt prietenosi,amabili si glumesc. Preocupat de aceeasi problema,a profesorului agreat,.ruce Hart a cerut elevilor din clasa sa "de mentionat ca era o clasa de gimnaziu# sa intocmeasca o lista cu trasaturile caracteristice ale profesorului perfect. /levii lui .ruce Hart au intocmit liste individuale,apoi au fost grupati cate patru si s-a cerut fiecarui grup in parte sa selecteze zece trasaturi relevante pentru grup)cele zece trasaturi ale fiecarui grup au fost scrise pe tabla,cu e(ceptia acelora care se repetau$ atitudine pozitiva,plina de umor) isi ia obiectul de predare in serios) 0&,*&/GII 0I &/H-I1I +/ ,/2345*,/ * 0I&6*&II43, 13-74I1&6*4/ I- 14*0* Pornind de la o abordare a salii de clasa propusa de /mil 0tan, ca un spatiu de confruntare,unde nu intotdeauna profesorul beneficieaza de o pozitie privilegiata.+e multe ori sursele confruntarii se afla in e(terior"frustari sociale,probleme familiale etc.#dar acest lucru nu inseamna ca profesorul le poate ignora. 0e considera ca dimensiunea terapeutica a rolului social al profesorului,se impune in prezent cu tot mai multa pregnanta.Pentru a face fata noilor conditii,profesorul poate recurgecum nota 0aunders-la trei tipuri de strategii$ strategii de evitare,strategii de diminuare si strategii de confruntare) *. 0&,*&/GII +/ /5I&*,/ *ceste strategii se refera la cutivarea unei tolerante largi din partea

profesorului,stimularea bolii,plasarea conflictului in registrul glumei.+aca a dovedit constant toleranta,un profesor aflat in dificultate poate ignora momentan criza creata in clasa fara a-si pierde credibilitatea.0ub masca bolii profesorului poate evita implicarea intr-un conflict pe

care simte ca nu-l va putea stapani,fara ca acest lucru sa-i compromita autoritatea in viitor.*celasi rost il are si utilizarea registrului glumei. +easemeni 0aunders sublinia fara echivoc si 'precaritatea"acestor strategii$ '0trategiile de evitare pot sa aiba o anume valoare de supravietuire,dar ele nu rezolva mare lucru,atata timp cat profesorul nu castiga nici o satisfactie profesionala iar conflictul nu este rezolvat". .. 0&,*&/GII +/ +IMI-6*,/ 0e refera la actiuni de amanare,raspunsuri tangentiale,evitarea,apeluri la generalizare. Actiunile de amanare,asa cum sugereaza chiar numele ,implica amanarea unor decizii pentru a evita precipitarea unei crize sau pentru ca profesorul nu este sigur de urmarile imediate ale deciziilor pe care urmeaza sa le ia. Raspunsurile tangentiale sunt acelea care vizeaza problemele periferice ,ignorand deliberat sursele principale de conflict. Profesorul recurge la evitare cand este invitat sa ia pozitie intr-un conflict,stiind dinainte ca orice pozitie ar adopta,acesta ar duce la escaladarea conflictului. Apelul la generalizare este utilizat cand profesorul vrea sa descura!eze o solicitare imperioasa din partea unui elev)el trebuie sa demonstreze elevului ca,venita din partea lui devine nerezonabila.0unders noteaza ca acest tip de strategii este nesatisfacator,pentru ca nu rezolva situatia conflictuala. 1. 0&,*&/GII +/ 13-7,6-&*,/ *ceste strategii includ strategiile de putere si strategiile de negociere. 6n profesor recurge la strategii de putere cand aplica metoda divide et impera"efectul ar fi fragmentarea situatiei conflictuale sau a masivitatii grupului de elevi anga!ati in conflict#$cand recurge la procedee a(ate pe principiul pseudo-puterii,adica preferand

amenintari pe care stie ca nu le va traduce in practica,de fiecare data cand manipuleaza recompense,dar din cand in cand face apel la traditia scolii$ '-u asa se procedeaza in scoala noastra". 0trategiile de negociere se pot aplica doar cand deznodamantul situatiei conflicuale nu pare a fi iminent,iar 'actorii" par dispusi sa accepte o solutie rationala.In acest sens 0aunders aminteste trei procedee$compromisul,apelul la afiliere si pseudo-compromisul. 1ompromisul reclama o atentie sporita din partea profesorului,deoarece poate constitui un precedent la care elevii pot recurge ulterior. *pelul la afiliere nu se poate produce decat daca e(ista de!a un sistem curent si acceptat de permisivitati si interdictii care sa le permita elevilor 'neutri"sa se desolidarizeze de 'turbulenti"fara ca acest lucru sa afecteze relatiile lor ulteriore.+e aceea profesorul trebuie sa recurga la acestea doar in ultima instanta si numai daca are siguranta respectivului sistem de permisivitati si interdictii. Psedo-compromisului ridica probleme ulterioare detensionarii situatiei ,legate de posibila stare de frustare pe care o poate resimti elevul,daca nu a inteles intre timp ca pretentiile lui sunt absurde sau e(agerate.In acelasi conte(t cu 0aunders ,1.8at9ins si H.8agner sugereaza cateva e(igente a caror respectare poate contribui la detensionare unei situatii conflictuale$ noi aderenti. conflictuale. Intrebarea elevul daca disputa este atat de importanta pentru el incat sa merite o asemenea escaladare. /vita amenintarile de orice fel ,mai ales acelea care pot fi percepute ca 1auta acea alternativa care sa dea castig de cauza amandoua. Incura!area elevul sa spuna cat mai multe despre perceptia sa asupra atarii /vita amenintarile cu elevii in fata clasei ,deoarece pozitia lor poate castiga

amenintari fizice.

 respective.

/(plica

in mod limpede propria perceptie asupra starii conflictuale

*lte cateva strategii au fost fi(ate de 4aura ,ose$ I.Iubeste elevii: -0tabileste relatii si incura!eaza relatiile elevilor. -&rateaza fiecare elev cu respect. -0tabileste o atmosfera de concentrare in sala de clasa. II.Asteapta-te la cel mai bun comportament din partea elevilor si comunica-le acest lucru: -0tabileste reguli si standarde simple pentru ceea ce consideri a fi comportament dezirabil. --u accepta mai putin,manifesta e(plicit dezacordul tau --u cheltui energie schitand raspunsuri pentru fiecare comportament gresit. III.Stabileste planuri in vederea sprijinirii comportamentului deziderabil: -Pregateste lectii care sa aiba inteles pentru elevi cu predispozitii si interese diferite. -/(erseaza comportamentele pe baza din sala de clasa. -3fera recompense elevilor care isi indeplinesc sarcinile. -6tilizeaza umorul si ironia intr-o maniera stimulativa pentru elevi. -0pune$ 'te rog sa iei o pauza,revino cat de repede poti".

I5.In cazul unor comportamente perturbatoare repetate,profesorul trebuie sa aiba consecintele de!a pregatite)utilizarea lor trebuie combinata cu o atitudine care spune$ -'&u ai responsabilitati fata de tine si fata de colegi")consecintele pot fi selectate in conformitate cu unul din urmatoarele sisteme de disciplina $Glasser,1anter,:ones etc. -Mesa!e centrate pe elev$ 'daca tu nu-ti faci treaba,nu pot sa te a!ut in nici un fel". -'0edinte"care ar putea conduce la un contract si la sublinierea unor consecinte posibile. 5.In cazul comportamentului scandalos si care risca sa capete amploare profesorului are nevoie de un plan de urgenta$ -&ransmite un mesa! clar cu vedere la ceea ce inseamna un mediu sigur,cu granite -/levul va trebui sa-si sune parintii sau sa le scrie o scrisoare "daca greseala lui nu ridica si alte probleme#. -7oloseste consecintele pe care elevul le-a acceptat prin contract. 13-74I1&64 *+34/01/-&646I 16 7*MI4I* 7amilia ai carei membri sunt reuniti prin drepturi si obligatii comune ,are ca functie principala cresterea si educarea copiilor.*cestora,familia le asigura e(istenta materiala si climatul afectiv moral necesar dezvoltarii personalitatii.7amilia,ca matrice pentru adulti si copii,trebuie sa aiba capacitatea de suport,sa asigure securitatea membrilor,sa ii poata incura!a in initiativele lor sau in situatii limita""1.1iofu#. In familie i se transmit copilului valori morale,culturale si religioase,se asigura pastrarea identitatii etnice,se initiaza formarea constiintei civice a copilului,se insusesc de catre copil normele de comportament acceptate social,i se dezvolta personalitatea,spiritul de initiativa si de independenta.In familie copilul invata sa se a!ute pe sine,sa accepte a!utorul celorlalti si sa acorde la randu-i a!utor.

1alitatea vietii de familie,determinata de situatia sociala si culturala a parintilor,de rolul mamei si,respectiv,al tatalui,de accesul la mass-media,de specificul relatiilor e(trafamiliale si continutul acestora,de felul cum se gospodaresc resursele financiare,de traditie si mentalitatile locale si etnice etc., are o importanta hotaratoare pentru formarea copilului,cel putin in perioada timpurie de viata a acestuia. Prin repetabilitatea zilnica a interactiunilor,prin comunicarea ce are loc intre membrii sai si in masura in care aceasta are loc,familia e(ercita o puternica influenta asupra comportamentului copilului.Intr-un stil optim de interactiune parinti-copii,se combina autoritatea si fermitatea in luarea hotararilor si urmarirea indeplinirii lor,pe de o parte,si cultivarea independentei copilului,recunoasterea si respectarea personalitatii acestuia,pe de alta parte.1erintele rezonabile ale copilului sunt indeplinite,cerintele rezonabile ale partilor sunt ferme,permisiunile si interdictiile sunt echilibrate.0ecuritatea materiala si psihica asigurata copilului in familie este cadru indispensabil dezvoltarii lui normale. 1opilul este centrul universului familial.+ar a folosi tot timpului si toate resursele pentru copil inseamna pentru parinte a-si sacrifica drepturile lui ca persoana pentru datoriile de parinte.3r,si parintele are dreptul la preocupare pentru fericirea personala,pentru obtinerea satisfactiilor profesionale si sociale,la intimitate.*-si dedica tot timpul copilului inseamna nu numai un sacrificiu personal,ci si obisnuirea copilului inseamna nu numai un sacrificiu personal,si obisnuirea copilului cu pretentii pe care viata sociala nu i le va satisface.4a polul opus,negli!area copilului lasa camp larg deschis influentelor spontane asupra lui,provoaca racirea relatiilor intrafamiliale,cautarea de catre copil a unor satisfactii in afara familiei. Pornind si la constatarea ca prea deseori copiii se considera neintelesi de parinti si de profesori,s-au facut cercetari vizand acceptiunea pe care o dau copiii si tinerii termenului de intelegere.Indirect ,din opiniile subiectilor chestionati,am obtinut informatii despre relatia de intelege concreta in care se gasesc termenii ei. +in analiza compunerilor,in rezumat,desprindem urmatoarele$ ;.-u mi-ar place ca parintii mei$ -sa-mi faca tot timpul observatii)

-sa nu ma doreasca) -sa divorteze) -sa fie stresati -sa nu-mi asigure o camera unde sa stau) -sa-mi ceara supunere neconditionata -sa fie obsedati de munca,de bani. ,aporturile intrafamiliale capata anumite particularitati odata cu trecerea copilului la preadolescenta si adolescenta.-evoia de afirmare a tanarului isi pune amprenta pe atitudinile si comportamentele sale,pe relatiile cu colegii,cu profesorii si parintii,cu adultii in general.0tima de sine ii sporeste sensibilitatea la parerea celorlalti,dar si la influenta celor pe care ii stimeaza.Pentru a se afirma,adolescentul recurge,nu odata ,la 'teribilisme"pe strada,la scoala,in locuri publice.-efiind convins ca ceea ce face este bine si datorita nesigurantei de sine,in general,manifestarile stridente,chiar individuale fiind, ale adolescentului au loc doar in grup si urmaresc e(pres afirmarea in grup. Interesul pentru tinerii de se( opus ii stimuleaza adolescentului preocuparea pentru propria-i persoana,pentru a placea celorlalti.Psihologic,adolescentul se desparte de familie,prefera compania colegilor si a prietenilor,relatiilor e(trafamiliale devin prioritare.

1*I +/ IM.6-*&*&I,/ * 13M6-I1*,II 13PI4<*+34/01/-&-*+64& 1larificarea diferentelor dintre nevoile copilului si nevoile adultului si In comunicarea emotiilor,este mai eficient sa se aplice limba!ul

identificarea caror nevoi ii raspunde modul in care adultul comunica cu copilul. responsabilitatii.7ormularea mesa!elor la persoana intai comunica copiilor modul in care comportamentul lor a interferat cu cel al adultilor si ceea ce simte adultul despre aceasta

situatie./ foarte important ca emotiile sa fie comunicate copilului fara a-l invinovati$ 'M-a deran!at foarte tare ca nu..." si nu formulari ca '6ite ce am patit din cauza ca tu nu ai...===". 4imba!ul responsabilitatilor se foloseste atat pentru a comunica sentimentele Mesa!ele responsabilitatii comunicate pe un ton nervos devin mesa!e

pozitive,cat si pentru comunicarea lucrurilor sau situatiilor care ne deran!eaza negative.*cestea invinovatesc copilul si il critica,si omit mesa!ul care ar trebui sa indice care este responsabilitatea lui pentru a schimba ceea ce a facut.&onul mesa!elor negative da dovada de lipsa respectului pentru cel caruia ii este adresata afirmatia. 0arcasmul,ridicularizarea si presiunile sunt o forma de nerespectare a /tichetarea arata lipsa increderii in copilul caruia ii este adresat mesa!ul. Increderea se comunica prin cuvinte,gesturi,tonul vocii. *0P/1&/ P32I&I5/ *4/ 13-74I1&646I *bilitatea de a comunica presupune si abilitatea de a rezolva conflictele de comunicare.1onflictul nu presupune in mod obligatoriu aspecte negative,deci comunicarea eficienta nu inseamna camuflarea conflictului.*cesta trebuie acceptat ca o parte fireasca a procesului de comunicare. Efectele pozitive ale conflictului: 1reste motivatia pentru schimbare) Imbunatateste identificarea problemelor si a solutiilor) 1reste coeziunea unui grup dupa solutionarea comuna a conflictelor) 1reste capacitatea de adaptarea la realitate) 3fera o oportunitate de cunoastere si dezvoltare a desprinderilor) +ezvolta creativitatea

drepturilor personale.

+aca conflictul este negat,reprimat,camuflat,sau solutionat de tipul castigatorinvins,acesta poate avea o serie de efecte negative$

0cade implicarea in activitate +iminueaza sentimentul de incredere in sine) Polarizeaza pozitiile si duce la formarea de coalitii) +ileme morale +ificultati in luarea deciziilor.

0tudiile de evaluare a programelor de dezvoltare a abilitatilor de comunicare si de management al conflictelor au identificat o serie de convingeri eronate despre conflicte in randul participantilor care scad eficienta seminariilor de comunicare daca nu sunt dezvoltate mesa!e alternative. ,/2345*,/* 13-74I1&/43, In rezolvarea unei situatii de conflict,este necesara uneori acceptarea metodei castigpierdere,adica una dintre parti primeste ceea ce a cerut a fi rezolvat,iar partea cealalta pierde.3amenii recurg la asemenea solutii cand percep situatia ca fiind 'fie......,fie...".In anumite situatii,metoda castig-pierdere este necesara$cand una dintre parti dispune de prea putine resurse sau doar una dintre parti poate sa isi implineasca nevoile. Metoda 'pierdere-castig".+esi pare foarte greu de crezut ca o astfel de metoda este eficienta,e(ista situatii cand e cea mai eficienta,e(ista situatii cand cea mai eficienta solutie.1ompromisul este o forma a acestei metode de solutionare a conflictelor. * treia metoda de management al conflictelor este 'castig-castig".In astfel de situatii,scopul este ca cererile tuturor partilor sa fie satisfacute.1ei implicati nu numai ca nu doresc sa castige in detrimentul celeilalte,dar scopul lor este de a lucra impreuna pentru a a!unge la solutia cea mai eficienta. P,I-1IPII +/ M*-*G/M/-& *4 13-74I1&/43, ;.Mentinerea unei relatii pozitive pe perioada conflictului prin $ascultarea activa,utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea mesa!elor.

>.+iferentierea dintre evenimente,comportament si interpretarea lor,evaluarea diferentelor optiuni. ?.7ocalizarea pe problema nu pe persoane,folosirea unor termeni concreti,specifici,comportamentali in descrierea situatiei si nu generali,utilizarea unui limba! adecvat. @.6tilizarea comunicarii directe,fara a reactiona cu propriile argumente,clarificarea intrebarilor,solicitarea informatiilor pentru intelegerea situatiei,evaluarea impactului conflictului asupra relatiei si a grupului. A.Identificarea barierelor in rezolvarea conflictului.*cestea pot fi$!udecarea persoanei si nu evaluarea mesa!ului,cautarea de contraargumente,reactia prematura,ascultarea interlocutorului pentru a identifica greselile si nu pentru a intelege mesa!ul,convingerea ca numai el<ea are dreptate. B.6tilizarea deprinderilor de rezolvare de probleme in abordarea conflictului.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate