ESEU

Tema: Libertatea presei un caz particular al libertatii de exprimare

Elaborat Donica Olga J131

A trai fara adevar si fara libertate inseamna a trai in cea mai mare tristete,intr-o dezolare fara margini,in absenta si in neant. -George Usatescu
Nevoia de informare a indivizilor sociali actualmente este,fara a exagera,similara nevoii de aer si de hrana.Statutul social al individului este direct proportional cu nivelul informational pe care il detine acesta la un moment dat . Mass-media ,determina perceptia cunostintelor lui generale despre lume si asupra pozitiei sale in societate.Mass-media ne afecteaza profund,deoarece ele constituie o prezenta constanta in viata noastra .Alte institutii pot avea un impact mai puternic ,dar nu unul atit de persistent si adinc1. Principiul fundamental al functionarii unei societati democrate ,adica motorul esential care o mentine si o pune in miscare,este presa.Astfel,una din misiunile presei este considerata a fi asigurarea liberei circulatii a ideilor si informatiilor.Doar circulatia libera a ideilor asigura publicului cunostinte de baza despre fenomenele ,procesele si evenimentele ce au loc in lumea inconjuratoare.Cetatenii statului pot fi informati complet ,mai ales asupra problemelor publice,numai prin intermediul mass-media.Libera exprimare a opiniei ,utilizarea publica a ratiunii reprezinta baza fara de care nu ar fi fost posibila ceea ce numim libertatea presei. Libertatea presei este starea de spirit a unei natiuni, teoria care pune accentul pe ratiune si pe libertate ca substanta a existentei politice a omului,pledeaza pentru desavirsirea morala a oamenilor si opteaza pentru edificarea unei societati cosmopolite dincolo de orice nationalism.O natiune informata incorect este o natiune care nu are viitor caci se va destrama si se va pierde in negura istoriei. Acest drept (al liberatatii) este garantat de Articolul 10 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului ,care afirma ca "orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare".Articolul defineste acest drept: el "cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informaii ori idei fara amestecul autoritailor publice si fara a tine seama de frontiere".Libertatea presei desemneaza, in conceptia mea, lipsa oricarei constringeri exterioare,iar o potentiala constrangere ar impiedica-o sa activeze in serviciul societatii. Libertatea presei ofera publicului unul din cele mai bune mijloace de descoperire si formare a unei opinii privind ideile si atitudinile liderilor politici.2 Presa trebuie inteleasa drept ca o realitate constienta a libertatii . Libertatea de exprimare si mass-media nu se afla una in afara celeilalte ,ci sint motive reciproce al determinarii realizarii lor. Libertatea de exprimare reprezinta o chestiune esentiala si vitala intr-o societate democratica. Aceasta este un drept indubitabil al oamenilor, prezent ntr-o societate libera ce se

caracterizeaza printr-un spirit deschis, pluralism i tolerana. Exista,insa si anumite limite ale libertii de exprimare care trebuie respectate ,iar ncalcarea lor ducand la pedepsirea jurnalistilor pentru comiterea infraciunilor de insulta, calomnie sau intruziune in viaa privata a unei persoane:Libertatea de exprimare,conform Articolului 10,este supusa unui numar de exceptii care,cu toate acestea ,trebuie sa fie interpretate ingust si necesitatea pentru orice restrictie trebuie sa fie clar stabilita.3 Curtea European a Drepturilor Omului acord mare valoare libertaii de exprimare, pe care o considera sub forma sa activa, a dreptului de comunicare a informatiilor sau ideilor, sau sub forma sa pasiva, a dreptului de a primi informatii sau de a lua cunostina de idei.Deci, este vorba de un element central al democratiei : nu exista democratie fara aceasta libertate, nu exista democratie fara pluralism, deci nu exista pluralism fara exprimare libera. Totodata,presa - "cainele de paza" al democratiei, joaca in aceasta privinta un rol esenial si, desi exercitarea libertaii de exprimare comporta in egala masura, in virtutea Conventiei, indatoriri i responsabilitati, libertatea ziaristilor i dreptul publicului de a avea acces la cari i ziare sunt extrem de intinse. Cu toate acestea,libertatea mass-media nu este absoluta.Aceasta este,in special subiect al prevederilor ca jurnalistii actioneaza cu buna-credinta pentru a oferi informatii corecte si veridice conform eticii jurnalistului.4 In esenta,aceasta inseamna ca jurnalistii trebuie sa fie protejati de prevederile Articolului 10,atita timp cit ei actioneaza in baza principiilor profesionale , chiar daca adopta o critica puternica (pe alocuri incorecta). Mass-media autohton a cunoscut vremuri antagoniste n ceea ce priveste libertatea de exprimare n dou perioade de timp: pina i dup alegerile anticipate din 29 iulie din 2009. Odata cu venirea la putere a Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), se observa o deschidere fata de problemele presei , iar presiunile asupra mass-media scad. Au aparut mai multe ziare, televiziuni noi, ceea ce a asigurat pluralismul de opinie. Incepand cu toamna anului 2009, CCA activa la un nivel mai inalt(cum se cuvine intr-un stat democratic). Pina in 2009 ,insa,mass-media autohtona s-a confruntat cu actiuni de intimidare a libertatii de expresie , si asta pentru ca libertatea de expresie nu mai era o prerogativa a oficialitatilor, desi ele continua sa minta poporul, dar si opinia publica internationala, ca R. Moldova e pe calea democratiei si integrarii europene. Mai rau, seful statului de atunci Vladimir Voronin , ataca masiv in ultimii ani presa libera, stiind ca, in lipsa ei, va instaura mai usor un regim totalitar si prorusesc.Regimul comunist de la Chisinau discrimina ziaristii din presa libera, numindu-i antistatalisti si le ingradea accesul la informatie. Totodata, presa libera era strangulata si financiar - nu i se da publicitate platita din bugetul de stat, erau constransi si agentii economici sa faca acelasi lucru, erau impiedicate vanzarile, abonarile si difuzarea, statul detinand monopolul asupra Moldpresa si Posta Moldovei. Toate acestea, dar si ura patologica a Puterii, au facut ca presa libera din R. Moldova sa intre in declin catastrofal, ceea ce a inseamnat ca societatea avea nevoie de un factor de putere liberal ,care sa informeze corect si sa excluda cenzura.Astfel,modelul liberal,instituit din 2009,in urma

alegerilor,a desemnat intemeierea unei noi baze informationale cu statut democratic ,care a salvat situatia de declin in care se afla mass-media. Drept concluzie,as putea spune ca presa joaca un rol foarte important intr-o societate democratica,iar libertatea sa prezinta un tezaur al intregii natiuni.Spun acest lucru pentru a evidentia suprematia libertatii cuvintului suprematie pentru care merita sa te lupti.Nu trebuie sa fii neaparat mare si puternic si vizibil ca sa ai (sau sa capeti) dreptate, iar pentru libertatea presei daca asta iti este meseria si vocatia trebuie sa te lupti, chiar si impotriva a ceea ce altora li se pare ca seamana cu invincibili dragoni sau inutile mori de vant. Principiile sunt minunate, dar ca ele nu se transpun automat n realitati, ca abstractele drepturi ale omului chiar functioneaza, daca sunt aparate si ca n viata nu primesti ce meriti, ci lucrurile pentru care te lupti,si ca exista oameni care cred ca pentru libertatea presei merita sa te lupti.

Bibliografie : 1.Coman Mihai.Introducere in sistemul mass-media.-Iasi:Polirom , 1999. 2.Lingens v.Austria , 1986 , nr.42 3.Observer and Guardian v.Regatul Unit , 1991 . 4.Bladet Tromso si Stensaas v.Norvegia , 1999