George Bacovia

George Bacovia ( George Andone Vasiliu, dupa numele de nastere) s-a nascut pe 17 Septembrie 1881 la Bacau, ca fiu al unui comerciant !rmea"a liceul in orasul natal, apoi #aculatatea de $rept din %asi, fara a profesa vreodata avocatura %ndeplinste diverse slu&be' copist, a&utor contabil, referent bibliotecar $ebutea"a cu o poe"ie in ()iteratorul* lui +acedons,i, al carui cenaclu il frecventea"a $ebutul editorial se petrece in 1-1. cu volumul (/lumb*, premiat de +inistrul Artelor 0ste laureat al /remiului Societatii Scriitorilor 1omani in 1-23 si al /remiului 4ational in 1-56 +oare in Bucuresti pe 22 mai 1-37 )irica bacoviana a sedus critica literara inca de la inceput si, in ciuda aparentei monotonii, aproape nimeni nu l-a acu"at pe poet de manierism /e rand, criticii au vorbit despre Bacovia poet simbolist sau e7presionist, despre Bacovia sentimental sau antisentimental, despre o lirica a rupturii (intre volumele Plumb si Stante burgheze) sau una a continuitatii S-a a&uns pana la a se afirma ca poetul &oaca un rol, ca-si construieste o masca in spatele careia se ascunde ironic si detasat de o lume degradata, infinit de lucid insa, iar poe"ia lui este o continua e7plorare Atmosfera poe"iei lui Bacovia Ansamblul operei bacoviene dega&a o atmosfera specifica, de pustiu in lume (Exista, intr-adevar, o atmosfera bacoviana: o atmosfera de coplesitoare dezolare, de toamna cu ploi putrede, cu arbori cangrenati, limitata intr-un peisagiu de mahala de oras provincial, intre cimitir si abator, cu casutele scufundate in noroaie eterne () Si in aceasta atmosfera de plumb, o stare sufleteasca identica: o abrutizare de alcool, o deplina dezorganizare sufeteasca prin obsesia mortii si a neantului, un vag sentimentalism banal, in tonul caterincilor, si macabru, in tonul papuselor de ceara ce se topesc!(0 )ovinescu 8 "storia literaturii contemporane, vol 2, p 696) :biectele care creea"a atmosfera sunt putine, corelate cu ideea de gol si inventariate cu insistenta' sicrie, coroane de plumb, copaci, abatoare, camere, clavire, etc Aceasta atmosfera este specific simbolista prin evocarea parcurilor deprimante, a targului provincial, prin starea de spleen, de nevro"a, prin eros isteri"at sau presimtirea bolii si a

degradarii fi"ice %on 4egoitescu va afirma si el ca (poezia bacoviana apartine expresiilor celor mai specifice ale simbolismului ! V"iunea lui Bacovia despre lume /oe"ia sa este a unui solitar si a unui pro"onier, a unei constiinte inspaimantate de sine si de lumea in care traieste Vasile #anac;e afirma in lucrarea sa (Bacovia, ruptura de utopia romantica si afirmarea spiritului modern* ca ' (<eea ce il separa pe Bacovia de utopia romantica sta in faptul ca in te7tul sau nu se intrevede salvarea nici in viata, nici in moarte, lipseste tragicul taram compensatoriu, indiferent ca el s-ar numi trecut sau spatiu oniric, cosmos, istorie ori eros* %n poe"iile /lumb si )acustra, vi"iunea este fara iesire, nemetafi"ica, intrucat te7tul ;iperboli"ea"a starea de singuratate, obsesia deplinei i"olari si presimtirea mortii, a neantului : marturisire a lui George Bacovia de"valuie semnificatiile pe care poetul le da cuvantului (plumb*, galbenul potentand spleen-ul ' (%n plumb vad culoarea galbena <ompusii lui dau precipitat galben =emperamentului meu ii convine aceasta culoare Sufletul ars este galben Galbenul este culoarea sufletului meu * =eme si motive intalnite in opera bacoviana =emele si motivele intalnite in opera bacoviana sunt cele dintai care o incadrea"a in curentul simbolist +otivul singuratatii este printre cele mai e7ploatate de Bacovia' Stam singur in cavou si era vant, Stam singur langa mort si era frig (Plumb)> Sunt singur, si ma duce-un gand# Spre locuintele lacustre (Lacustra), Sunt solitarul pustiilor piete (Palind)> Si ninge-n miezul noptii glacial# Si tu iar tremuri, suflet singuratec (Singur), etc Acesta este esential in definirea relatiei om-univers si simboli"ea"a i"olarea /rin intermediul sau poetul meditea"a asupra conditiei umane, aflata in situatia unei imposibile comunicari cu universul din afara !n alt motiv important din lirica bacoviana este plumbul %n poe"ia Plumb, acest cuvant este repetat in mod obsesiv, de trei ori in fiecare strofa, fiind ase"at c;iar in rima ($ormeau adanc sicriele de plumb# Si flori de plumb si funerar vestmant# Stam singur in cavou si era vant# Siscartaiau coroanele de pumb () $ormea intors amorul meu de plumb () Si-i atarnau aripile de plumb) )uand drept coordonate greutatea, culoarea si sonoritatea, plumbul poate simboli"a fie apasare sufleteasca, fie monotonie si plictis, fie o cadere grea, fara ecou Greutatea plumbului aduce caderea, prabusirea in abisul temporal

(Lacustra) sau in moarte (Melancolie), astfel, plumbul pare a fi, in plan poetic,%substantivizarea verbului ,,a cadea! ((Adriana %liescu 8 Poezia simbolista romanesaca) /loaia care acompania"a toamna in poe"iile bacoviene este perceputa atat vi"ual (($a, ploua, &um n-am mai vazut! 8 Ploua) cat si auditiv ( ($e-atatea nopti aud plouand! 8 Lacustra), sau ca o desfasurare monotona si obsedanta ((Ploua, ploua, ploua# 'reme de betie! 8 Rar) /loaia simboli"ea"a, la randul ei, de"agregarea materiei, facand ca totul sa se prabuseasca,dupa cum se osbserva in poe"ia )acustra ' (Si simt cum de atata ploaie# pilotii grei se prabusesc* :rasul tentacular (targul provincial) este un alt motiv simbolist intalnit si in opera lui George Bacovia %n poe"ia Amurg, el este conotat ca spatiu citational' trec corbii ( ah, ,,corbii!# Poetului )radem# Si curg pe-nnoptat# Pe-un targ inghetat /rin comparatie targul din poe"ia bacoviana este ec;ivalent fie cu un cimitir (*fara ninge prapadind# "ubita canta la clavir# Si targul sta intunecat# $e parca ninge-n cimitir 8 Nevroza), fie cu un salon (+rasul, cu-ncetul, pare un salon 8 Noapte), fie cu un cavou (Pe cand, de argint# "n amurg de argint# S-aprinde crai-nou## Pe zari argintii# "n vastul cavou -Amurg ), sau cu o crasma (E-o noapte uda, grea, te-neci afara# Prin ceata- obosite, rosii, fara zare# *rd, afumate, triste felinare# &a intr-o crasma umeda, murdara - Sonet ) =ot prin comparatie orasul este ec;ivalent cu a"ilul, in poe"ia Aiurea, in care se intalnesc conotatiile de loc malefic, blestemat (Si stam impietrit si de veacuri# &etatea parea blestemata - Panorama) si morbid, alienant (+rasul luminat electric# $adea fiori de nebunie - Fanfara) Astfel, targul bacovian este mai mult decat un loc fatidic din universul sau poetic, este unicul loc spiritual care poate fi si salon si crasma si cimitir si cavou %n afara de oras, in te7tele bacoviene mai apar si alte locuri fatidice !nul dintre acestea este strada, legata de o situatie bacoviana specifica, ratacirea 0ste un loc al singuratatii, al nebuniei si al nedreptatii sociale Singuratatea este motivul cel mai des intalnit in opera lui Bacovia, insa cel mai bine este subliniata pe stra"ile goale (Strazile-s desarte# Singur, singur, singur - Rar) %n lista temelor poetice, dupa strada goala se intalneste cea a parcurilor inghetate %n poe"ia Decor, parcul este descris ca solitar si secular, si definit ca ($ecor de doliu, funerar! /oe"ia Amurg

accentuea"a trasatura fatidica a parcului, ca loc marcat prin culorile cu conotatii simbolice clare (sineala, aur, sange) care se imprima pe fondul neutru al albului sau al transparentei' ,avuzul din dosul palatului mort# -ai arunca, mai ploua, mai plange - # Si stropii cazand, in amurg iau culori: # $e sineala, de aur, de sange %maginea vi"uala a parcului bacovian este completata de cea auditiva a mu"icii de famfara si a cantecului imaginar al tomanei' *uzi, cum muzica rasuna clar# "n parcul falnic, antic si solemn, - # $in instrumente .alnica, de lemn # /a geamuri, toamna canta funerar (Vals de toamna) /arcul si strada nu sunt marcate de pre"enta feminina, ele fiind locuri ale intalnirilor ratate' -elancolia m-a prins pe strada # # E o vibrare de violete0 # #)rece si Ea0 # *s vrea, # $ar nu pot s-o salut# +h, si cum a trecut, # "ntr-o vibrare de violete (Nervi de primavara) :daia goala urmea"a parcurilor ing;etate Aceasta, prin culoare (negru), prin ume"eala si prin frig, simboli"ea"a mormantul' Si-s umezi peretii# Si-un frig ma cuprinde# &u cei din morminte# 1n gand ma deprinde (Moina) :daia iubitei este insa singurul loc bacovian conotat benefic, aici intalnindu-se o atmosfera de intimitate si intelegere intre el si ea !n alt loc fatidic din lirica bacoviana este cafeneaua %n cafenea omul este predispus divagarii, fiind un loc al visarilor, al poe"iei, consacrat de Simbolism, # &urentul decadent <u ea se inc;eie ansamblul locurilor bacoviene, care fac din oras un adevarat univers poetic /rintre motivele bacoviene care se incadrea"a in curentul simbolist este si cel al golului, care poate fi atat gol spatial ec;ivalent cu pustiul camerei, al orasului cu piete luminate de agonice, cat si gol temporal care sugerea"a ;aosul <ulorile maladive fac parte, la randul lor, din categoria temelor si motivelor simboliste din opera lui Bacovia : prima culoare care simboli"ea"a boala, agonia este galbenul frun"elor toamnei, care insoteste negrul funerar (+ femeie in doliu pe strada# + frunza galbena tremura dupa ea> Si galbeni trec bolnavi# &opii de la scoala) 4egrul este cel mai intens e7ploatat in poe"ia cu acelasi nume, sugerand ca totul s-a redus la scrum, la cenusa' 'ibrau sacntei de vis noian de negru# &arbonizat amorul fumega# Parfum de pene arse si ploua# 2egru, numai noian de negru: alta culoare folosita este rosul, fiind de cele mai multe ori corelat cu sangele' Si-nsangerat, amurgul# Patrunde-ncet prin geamuri> Pe dealurilealbastre# $e sange urca luna# $e sange pare lacul# -ai ros ca-ntotdeauna (Amurg)

1egistrul stilistic %nterte7tualitatea /e langa argumentele tematice care permit incadrarea operei bacoviene in curentul simbolist mai e7ista si argumente stilistice - folosirea sineste"iei (+ picatura parfumata cu vibrari de violet> Ploua roua de culori# 'enus plina de fiori# Pare-o vie violeta)> aparitia unor simboluri obsedante, care circula de la o poe"ie la alta (plumbul, corbii, ploaia, sicriul, amurgul), acuitatea sen"oriala in descrierea unor imagini care repre"inta, de fapt, o stare interioara - dar si argumente interte7tuale 8 citarea unor poeti simbolisti (0dgar /oe, Verlaine, =radem, Boudelaire si 1ollinat) sau referiri la poe"ia decadenta ()u citesti nazalizand# + poema decadenta, cadaveric parfumata# -onotona 8 Poema in oglinda) Bacovia cofera diverse acceptiuni in opera sa termenului decadent' alcoolism (&a Edgar Poe ma reintorc spre casa# +ri ca 'erlaine, topit de bautura 8 Sonet > funebru ()rec corbii ah, corbii# Poetului )radem 8 Amurg > sarcasm tragic ($ar in lugubrul salii pufneau in ras sarcastic# Si Poe, si 3oudelaire, si 4ollinat - Finis) :rientarea catre e7presionism $esi e7ista o serie de argumente tematice, stilistice si interte7tuale care atesta apartenenta operei lui Bavoia la estetica simbolista, au e7istat nenumarati critici literari care au incercat sa demonstre"e ca opera lui Bacovia se indepartea"a de simbolism, putand fi identificate elemente e7presioniste %n lucrarea sa ($espre poezie!, 4icolae +anolescu arata ca lirica bacoviana se indepartea"a de simbolism prin faptul ca, in locul mu"icii, poetul cultiva sunete di"armonice, a&ungand pana la tipatul specific e7presionist' (Poezia simbolista era una a armoniei muzicale, caracterizata de o simtire discreta si evaziva () /a 3acovia insa, ,,scartaielile! ating urechea ca sunete ,,infioratoare! si frunzele cazatoare produc pe retina imagini ,,sinistre! "nstinctul melodiosului, care conduce mana tuturor modernistilor, este absent in poeziile lui 3acovia, a carui arta pare sa invedereze () o ureche in stare sa accepte disonanta, zgomotosul, dezordinea sonora * 0l afirma ca pastelurile bacoviene descriu de fapt peisa&e mentale Spre e7emplu, in poe"ia $ecor, se poate observa ca poetul nu descrie peisa&ul, ci il organi"ea"a in functie de doua trasaturi opuse, albul si negrul Alternanta (sau opo"itia) intre alb si negru (&opaci albi, copaci negri) formea"a o imagine a mortii, tema consatnta a acestui univers poetic

%ntr-o alta lucrare a sa, ()eme!, 4icolae +anolescu sustine ca spre deosebire de culorile simboliste care (se grefau pe sunete si mirosuri, intr-un sistem de corespondente menite a arata intelectualitatea unui lirism interesat de esente, la Bacovia culoarea devine nu numai persistenta si obsesiva, dar de o mare materialitate, ca la expresionisti () 3acovia se remarca prin intensificarea senzatiei (de sunet culoare sau cinetica), prin marirea expresivitatii uneori pana dincolo de limita suportabila El e modren fiindca socheaza: ochii, urechea, imaginatia, arta! $efinind lirica bacoviana ca e7presie a unui sfarsit continuu, %on <araion demonstrea"a ca nu e7ista nicio inovatie sau ruptura in opera scriitorului 0ste propusa o %lectura mai putin muzicala, si mai mult analitica, mergand la intelesul constitutiv! pentru a inlatura unele pre&udecati (obsesia sinistrului la Bacovia, ni;ilismul intelectual) Acesta reali"ea"a si un studiu al le7icului bacovian, din care reiese ca trasatura principala este severitatea limba.ului 0l observa ca ma&oritatea orientarilor, c;eilor, temelor lui Bacovia sunt scrise pe anumiti piloni' ( rasul si plansul, starea planului inclinat, neintrerupta agitatie, obsesia mortii, frica de viata, abulia, vesnicul du-te-vino, ponderea senzatiilor sonore si optice, caseta cu tremure, vibratii, tresariri, dardaieli si alarme, incarcatul deviz al buletinelor meteorologice, statismul, impietrirea, dar si turuiala in vid, sarcasmul, asteptarea si neasteptarea, renuntul, in sfarsit artele si indeosebi muzica! Se observa preponderenta verbelor (o cincime din dictionarul cuvintelor de care s-a folosit 3acovia, e formata din verbe), care, la inceputul poe"iilor sunt la pre"ent sugerand o actiune ce debutea"a in forta, tonica Verbul bacovian cel mai frecvent utili"at este ,,a fi*, mai numeric decat ,,a plange* si decat ,,a avea* 0l afirma totodata ca Bacovia este (poetul negatiilor de felurite nuante, autorul in literatura noastra al intaiului nu ideistic si structural, opera sa comparandu-se si comportandu-se ca un repros inextingibil adresat lumii *

=udor Arg;e"i
!udor Arg"ezi (n 21 mai 1889, Bucureti - d 16 iulie 1-.7) pe numele s?u adev?rat %on 4 =;eodorescu, a fost un scriitor rom@n cunoscut pentru contribuia sa la de"voltarea liricii rom@neti sub influena

baudelairianismului :pera sa poetic?, de o originalitate e7emplar?, repre"int? o alt? v@rst? marcant? a literaturii rom@ne A scris, Antre altele, teatru, pro"? (notabile fiind romanele &imitirul 3una 'estire i +chii -aicii $omnului), pamflete, precum i literatur? pentru copii )a v@rsta de 1. ani debutea"a in )iga ortodo7a a lui Al +acedons,i, sub semanatura %on =;eo Bncep@nd din 1-19 Arg;e"i are o activitate foate susCinut?, An cadrul c?reia conduce reviste Di "iare cum sunt <ronica, <uget rom@nesc, 4aCiunea, Bilete de papagal %n anul 1-27 ii apare primul volum de versuri &uvinte potrivite $upa aceasta data, =udor Arg;e"i va publica mai multe volume de versuri, romane, nenumarate articole /entru activitatea literara remarcabila primeste, in anul 1-6., /remiul 4ational de poe"ie %n anul 1-33 este ales membru al Academiei 1om@ne, este distins cu numeroase titluri si premii, iar in anul 1-.3 primeste /remiul %nternational Eerder +oare la 16 iulie 1-.7 si este inmorm@ntat in gradina casei sale de la +artisor

ntre tradiionalism i modernism

V?"ute de contemporani ca dou? curente aflate Antr-o opo"itie estetic? transant?, traditionalismul si modernismul perioadei interbelice pot s? fie Antelese, An aceeasi m?sur?, ca dou? tendinte diferite, care Asi pot inversa polii de-a lungul timpului, c?ci, de multe ori, orice Antrerupere a traditiei, indiferent din ce directie se face acest lucru poate s? fie privit? ca o tendint? inovatoare, modernist? <ei doi termeni e7prim? o situatie specific? a literaturii rom@ne din ultimele dou? decenii Anaintea /rimului 1?"boi +ondial si din perioada interbelic?, $ac? accept?m modernismul ca o fiind doar o Antrerupere a traditiei prin sincronism, deci prin importarea unui model literar str?in, Antelegerea sa este, dup? p?rerea noastr?, mecanic? Si la fel de mecanic? este acceptarea traditionalismului ca fiind o orientare ideologic?-cultural? conservatoare din perioada interbelic?, definit? prin continuarea traditiei nationale, prin sustinerea specificului national An art? si prin adoptarea unei tematici nationale si rurale Aplic@nd o sc;em? structuralist? devenit? de&a clasic? An Antelegerea fenomenului lingvistic, putem considera si fenomenul literar ca de"volt@ndu-se pe cel putin dou? a7e, una temporal?, iar alta spatial?, relatia modernit?tii cu traditia devine mult mai comple7?, put@nd s? fie Anteleas? din perspectiva aceasta ca una dinamic? si nu una static?, cu clasific?ri definitive V?"ut din perspectiva sociologiei literare, traditionalismul poate s? fie considerat ca un mod de scriere de&a consacrat de un num?r suficient de mare de opere ca el s? devin? emblematic pentru o epoc? sau pentru un anumit spatiu literar> modernismul, dimpotriv?, poate s? fie considerat ca fiind orice Antrerupere a unei continuit?ti artistice (tr?s?tur? definitorie a traditionalismului)> : asemenea perspectiv? ni-i pre"int? An paralel pe )ucian Blaga si =udor Arg;e"i An

primele lor volume de versuri' primul revine ideatic la un univers metaforic care era bine cunoscut din e7primarea teologic? patristic? si, implicit, din literatura rom@neasc? vec;e, Anc? actual? prin c?rtile de cult - s? nu uit?m c? era fiu de preot si c? a studiat teologia, An timp ce An primele volume ale lui =udor Arg;e"i, care a fost c?lug?r, se pot identifica multe formul?ri din limba&ul bisericesc, comun An literatura noastr? vec;e, An special in (<uvinte potrivite* $in poe"ia lui Arg;e"i se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat' )irica de dragoste, An cadrul c?reia poetul e7prim? ataDamentul faC? de fiinCa iubit?, de lume Di de viaC? An general /oe"ia filo"ofico-religioas?' /salmi !na din laturile dominate ale poe"iei arg;e"iene st? sub semnul c?ut?rilor filo"oficoreligioase <a toCi marii poeCi ai lumii Di Arg;e"i a fost r?scolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe p?m@nt, a Anceputurilor e7istenCei omului An univers, a perspectivelor care i se desc;id, a morCii care pune cap?t "baterilor omului pentru AnfrumuseCarea vieCii /oetul s-a r?"boit cu fantomele divinit?Cii morCii %spita cunoaDterii o g?sim An (/salmi* din cadrul volumului (<uvinte potrivite* +otivul c?ut?rii divinit?Cii pre"ent An poe"ia arge"ian? Anc? de la primele poe"ii de dup? debut devin An (/salmi* o obsesie tiranic? Di ea se prelungeDte An (Sti;uri de sear?* Di (Eore* : alt? tem? a liricii lui Arg;e"i este cel al universului miniatural ,al lumii m?runte Di umil?' a florilor, al g@"elor, lumea copilului Bn volumele de poe"ii cum sunt (<?rticic? de sear?*, (Sti;uri pentru copii*, (Eore* sau An volumele An pro"? (<artea cu &uc?rii*, (/risaca* Ant@lnim un univers unde lumea necuv@nt?toarelor Di cea a copiilor &oac? rolul principal =udor Arg;e"i inaugurea"a la An literatura rom@n? Festetica uratuluiF, avandu-l ca model pe Fscepticul de la SenaF, <;arles Baudelaire /oetul (#lorilor raului* l-a impresionat prin ra"vratirea impotriva cerintelor esteticii clasice /recursor al unei estetici a uratului, sincer pana la brutalitate, satanic si amar, el gasea in contemplarea raului, a mi"eriei, impulsuri catre puritatea pierduta =udor Arg;e"i a studiat indelung scrierile lui Baudelaire si a intrebuintat pana la ultima poe"ie uneltele de lucru ale artistului )a Baudelaire se observa o imbogatire a mi&loacelor poetice cu imagini neAngaduite pana atunci in lirica, asa cum se intampla intro oarecare masura si la +acedons,i %nteresul lui =udor Arg;e"i pentru uratul din viata devine o atitudine estetica
Baudelaire, apreciaza )udor 'ianu, ar fi fost uimit sa afle ca numai cu cativa zeci de ani dupa moartea sa un tanar roman, invatand din cartea sa nemuritoare, va continua experienta sa poetica.

0ugen )ovinescu fi7a locul creatiei arg;e"iene in conte7tul literaturii noastre ca sinte"a intre modernism si traditionalism $aca volumul &uvinte potrivite repre"inta o potentare lirica, o depasire, dincolo de temperament si, in ordinea poetica si spirituala, ocupa locul de frunte, 5lori de mucigai repre"inta nota cea mai pregnanta si cea mai adecvata a personalitatii scriitorului =udor Arg;e"i a lasat literaturii romane si universale o opera literara in versuri si in pro"a intr-o noua formula artistica, avand la ba"a cultul limbii stramosesti, al virtutii acesteia, din scrierile biblice, din graiul popular si-a faurit limba&ul din esente tari si materie diafana, lasandu-i sa creasca in umbrele C?r@nei nepadite de buruieni, dar si in lumina stralucitoare si sunete de metal rar, poe"ia sa implinind, in acest mod, una din aspiratiile artei noastre literare si care constituie un Ftriumf al limbiiF artistice romane mai noi - dupa cum aprecia"a St +unteanu

Lucian Blaga
Lucian #laga (n - mai 18-3, )ancr?m, l@ng? Sebe, comitatul Sibiu - d . mai 1-.1, <lu&) a fost un filo"of, poet, dramaturg, traduc?tor, &urnalist, profesor universitar i diplomat rom@n /ersonalitate impun?toare i polivalent? a culturii interbelice, )ucian Blaga a marcat perioada respectiv? prin elemente de originalitate compatibile cu Anscrierea sa An universalitate A debutat An "iarele ar?dene )ribuna, cu poe"ia Pe 6rm (1-19), i An 4om7nul, cu studiul 4eflecii asupra intuiiei lui 3ergson (1-16) A urmat cursurile #acult?ii de =eologie An perioada 1-1681-1., pe care le-a finali"at cu licen? An 1-17 A studiat filosofia i biologia la !niversitatea din Viena Antre anii 1-1. i 1-29, obin@nd titlul de doctor An filosofie A revenit An ar? An a&unul +arii !niri Bn anul 1-1., An timpul verii, Blaga vi"itea"? Viena, unde descoper? 07presionismul <reatia poetica a lui )ucian Blaga a evoluat atat in raportul dintre eu si lume, cat si in modalitatea de e7presie 0tapele de creatie sunt determinate de specificitatea lirica a volumelor de poe"ii, in care evolutia filo"ofica este evidenta $Poemele luminii$ %&'&' , primul volum de poe"ii, este dominat de un puternic vitalism, de dorinta eului poetic de a se contopi cu <osmosul /rincipalele teme ale creatiilor lirice din acest volum ilustrea"a natura, iubirea si moartea, concepte esentiale ale e7istentei <ateva idei semnificative ilustrate in poe"iile acestui volum'

- cunoasterea inseamna iubire, idee programatica in poe"ia F0u nu strivesc corola de minuni a lumiiF, ce s-ar putea ilustra sugestiv cu versurile de la inceputul si finalul poe"iei' F0u nu strivesc corola de minuni a lumiiG G caci eu iubescG si flori si oc;i si bu"e si morminte F - iubirea este o cale de comunicare cu 1niversul, dar numai prin intermediul bataii inimii iubitei' FSi sub glii ti-am au"itG a inimei bataie "gomotoasa G /amantul raspundea F (F/amantulF)> - trupul arde Fca-n flacarile unui rugF (F4oi si pamantulF), iar viata murmura in poet ca Fun i"vor navalnicG %ntr-o pestera rasunatoareF (F4u-mi presimtiH F)> - tristetea poetului nu este un sentiment pentru sine, ci o revarsare asupra intregului univers' F=risteti nedeslusite-mi vin, dar toataG durerea,G ce-o simt, n-o simt in mine,G in inima,G in piept,G ci-n picurii de ploaie care curgF (F+elancolieF)> - eul poetic nu se simte ingradit nici de timp, nici de spatiu (89orunul8), viziunea sa asupra mortii fiind acum, la inceputul creatiei, doar presimtire' F/resimt'G frumoase mani, cum imi cuprindeti asta"i cuG caldura voastra capul plin de visuri,G asa imi veti tinea odataG Si urna cu cenusa mea F(F#rumoase mainiF) ori comuniune desavarsita cu stramosii, care traiesc in urmasi viata prea repede curmata' FSe spune, ca stramosii, care au murit fara de vreme,G Gvin sa-si traiasca mai departeG in noiG viata netraita F (F)inisteF) - prin strigatul FSunt beat de lume si-s paganF, 3laga descopera ca raportul dintre bine si rau se afla intr-o necesara interdependenta pentru stabilitatea deplina a 1niversului, ca doua forte contradictorii ce compun echilibrul' F$e unde-si are raiul - G luminaH - Stiu' %l luminea"a iadulG cu flacarile luiIF (F)umina raiuluiF)> Stilul se caracteri"ea"a prin faptul ca poe"iile acestui volum sunt construite in &urul unei metafore revelatorii $Pasii profetului$ %&'(&) prevesteste inca din titlu o schimbare de atitudine, ce va deveni mai evidenta in volumele urmatoare, dominanta fiind reflexivitatea trairilor nemi.locite, cugetarea - poemul cel mai semnificativ al acestui volum este 8-oartea lui Pan8 Pan simbolizeaza pentru poet ipostaza cunoasterii prin participarea la ritmurile interioare ale cosmosului Pan este zeul naturii, fiind contemplat de la distanta, 8e orb si e batran8, 8zace8 intr-o mare tacere, regasindu-se prin 8muguri8 si 8miei8 Pan reprezinta eul anonim, care nu vorbeste pentru a nu

tulbura materia primara, presimtind insa spaima in fata inevitabilului 4azele de lumina patrund pana la pestera lui Pan si-l fac sa vada transformarile lumii, apoi dispare, 8a treia zi sia-nchis cosciugul ochilor de foc # #2eispravit ramase fluierul de soc 8 - FVaraF si F%n lanF sunt pasteluri spirituali"ate pe tema e7presionismului, in care forma de pastel este numai un prete7t pentru stari elegiace si atitudini meditative> vara face ca, sub soarele dogoritor, iubirea sa fie nascatoare de suflete' F$e prea mult aur crapa boabele de grauG G/e bu"ele ei calde mi se naste sufletul F> - poezia F$in copilaria meaF, dedicata nepoatei sale, 9igi, semnifica intoarcerea la mitul copilariei' F0ram micG si singur socoteam' ea mi-e aproapeleG si o iubeam G Si ma credeam un mucenic F - sufletul prea plin al poetului are nevoie de un invelis pe masura si el invoca giganticele formatiuni geologice sa-i dea un trup in care sa incapa o simtire prea mare pentru om' F$ati-mi un trupG voi muntilor,G marilor,G dati-mi alt trup sa-mi descarc nebuniaG in plinIG /amantule larg, fii trunc;iul meu,G fii pieptul acestei napra"nice inimiG G $ar numai pe tine te am trecatorul meu trup F (F$ati-mi un trup voi muntilorF) - poetul se simte obosit de prea multa vitalitate, de prea mare simtire, de 8trecutul ca un orb8' F0ram asa de obositG si sufeream G0u cred ca sufeream de prea mult sufletF (F)eaganulF) $)n marea trecere$ %&'(* Volumul debutea"a cu un moto sugestiv pentru vi"iunea poetului privind conceptul filo"ofic de timp' F:preste trecerea Stiu ca unde nu e moarte, nu e nici iubire, - si totusi te rog' opreste, $oamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea F /reocuparea lui )ucian Blaga pentru timp se e7prima in cele trei iposta"e de manifestare' fugit ireparabile tempus (timpul se scurge ireversibil), fortuna labilis (soarta este sc;imbatoare), vanitas vanitatum (desertaciunea desertaciunilor) Vitalismul, trairea intensa se estompea"a, problematica filo"ofica se amplifica tulburator - natura isi pierde inocenta si infatisarea paradisiaca, iar poetul se simte instrainat de ea, de radacinile sale' F$e nicaieri pamantulG nu m-a c;emat G Sunt blestematIF (F<uvantul din urmaF)> - in poe"ia FScrisoareF, poetul se autodefineste printr-o interogatie asupra sensurilor e7istentei' F$e ce m-ai trimis in lumina, +ama,G de ce m-ai trimisHF, se simte batran de neputinta si se

preocupa acum de marile probleme ale !niversului' FSunt mai batran decat tine, mama,G ci tot asa cum ma stii'G adus putin din umeriG si aplecat peste intrebarile %umii F - F%n marea trecereF meditea"a asupra sensurilor eterne ale e7istentei de care se simte structural legat pe vecie' F4imic nu vrea sa fie altfel decat este F - satul in conceptia lui Blaga este mai mult decat un mit al miturilor, el devine suflet, are alte dimensiuni e7istentiale, mult mai profunde decat orice alta entitate a !niversului' F0u cred ca vesnicia s-a nascut la sat G Aici orice gand e mai maret,G Si inima-ti "vacneste mai rar,G ca si cum nu ti-ar bate in pieptG ci adanc in pamant undeva F (FSufletul satuluiF)> - pentru multele intrebari e7istentiale care-l apasa, poetul se simte vinovat de a medita la ele, de a fi tins spre valori, altele decat cele consfintite prin traditia milenara a generation FAm inteles pacatul ce apasa peste casa meaG ca un musc;i stramosesc G :, de ce am talmacit vremea si "odiileG altfel decat baba ce-si topeste canepa in baltaHF (FAm inteles pacatul ce apasa peste casa meaF) F)auda somnuluiF (1-2-) evoca probleme e7istentiale, asupra carora poetul meditea"a cu atitudine superioara spiritual - volumul se desc;ide cu o poe"ie intitulata sugestiv FBiografieF, in care Blaga meditea"a asupra conditiei omului in lume' F!nde si cand m-am ivit, nu stiu,G din umbra ma ispitesc singur sa credG ca lumea e o can tare F> - vi"iunea asupra mortii nu mai este, ca la inceputul creatiei, o presimtire, ci o asocia"a cu motivul somnului, stare spirituala ce face posibila iesirea din timp' F%n somn sangele meu ca un valG se trage din mineG inapoi in parinti F (FSomnF)> - poe"ia F/aradis in destramareF valorifica, intr-o maniera individuala, motivul biblic al apararii drumului Fspre pomul vietiiF de catre ;eruvimi si sabie de flacari, e7primand starea de istovire si sentimentul de singuratate intr-o lume care si-a pierdut sacralitatea, iar veacul se afla in declin si se indrepta spre pieire' Fpaian&enii multi au umplut apa vie,G odata vor putre"i si ingerii sub glie,G tarana va seca povestileG din trupul trist F F)a cumpana apelorF (1-55) si F)a curtile doruluiF (1-58) cuprind poe"ii de inspiratie folclorica, mitologica, in care teama de moarte este evidenta' F$e ce imi e asa de teama - mama -G sa parasesc iar luminaHF (F$in adancF) <ateva titluri de poe"ii ce apartin acestor volume' FSta in codru fara slavaF, FBelsugF, F!rsul cu crinF, F)a curtile doruluiF, F<iocarliaF etc F4ebanuitele trepteF (1-65) e7prima o impacare a poetului cu universul, poemele sunt incarcate

de speranta, de incredere in germinatie - nasterea, venirea in lumina, care era tragica in volumele anterioare, este aici privita ca o binefacere, cu o bucurie a vietii' FSat al meu, ce porti in numeG sunetele lacrimei,G la c;emari adanci de mumeG in cea noapte te-am alesG ca prag de lumeG si poteca patimei G G in tine cine m-a c;ematG fie binecuvantat,G sat de lacrimi fara leac F (F- +ai 18-3F)> - poe"ia FAutoportretF constituie o confesiune spirituala a poetului despre sufletul sau, aflat in continua cautare de impliniri' F)ucian Blaga e mut ca o lebada G in patria saG "apada fapturii tine loc de cuvant G Sufletul lui e in cautareG in muta, seculars cautareG de totdeauna,G si pana la cele din urma ;otare GG 0l cauta apa,G din care curcubeulG %si bea frumusetea si nefiinta F 1eferindu-se la specificul creatiei lui )ucian Blaga, =udor Vianu spunea' FSi daca poe"ia sa nu cucereste prin sen"ualitatea ei, ea vorbeste puternic printr-o substanta facuta din cele mai inalte nelinisti din cate pot atinge sufletul omenesc F +,presionismul #lagian :pera lui )ucian Blaga pre"int? o situaCie aparte An cadrul e7presionismului rom@nesc Se vorbeDte, An critica literar? rom@n?, despre faptul c? Blaga practic? An opera sa un e7presionism Ambl@n"it, plastici"at, esteti"at, cau"ele acestuia fiind puse pe seama auto;toni"?rii poe"iilor /entru a demonstra aceast? te"?, vom apela la c@teva te7te ale lui =ra,l, e7presionist dur, Di ale lui 1il,e, el AnsuDi practic@nd o esteti"are, deci o Ambl@n"ire a e7presionismului, influenCa lui 1ainer +aria 1il,e, avand un efect catali"ator asupra poetului nostru <unosc@nd e7presionismul An timpul studiilor sale din Viena, poetul rom@n s-a simCit Anc? de la Anceput atras de acest curent, pe care Ans? l-a modificat An anumite puncte, a&ung@ndu-se s? se poat? vorbi despre o blagiani"are a e7presionismului, pe care +arin +incu o caracteri"ea"? astfel' /ornind iniCial din e7presionism, Blaga ADi adaug? aripile metafi"ice pe care niciun poet e7presionist nu le-a purtat> An e7emplaritatea aceasta Analt?, teoretic? Di practic?, poetul rom@n reali"@nd ceea ce am putea numi Jblagiani"area e7presionismului! /entru Anceput ne vom opri la poe"ia 'ara 8 aceasta put@nd fi uDor pus? An paralel? cu (Sommer! a lui =ra,l )a Blaga constat?m mai degrab? tendinCa c?tre o personali"are a peisa&ului metafi"ic, poetul rom@n fiind mult mai fidel plasticii e7presioniste (K) <u o pri"? metafi"ic? e7acerbat?, Blaga transfer? e7presionismul An spaCiul culturii folclorice /?m@ntul, An poe"ia lui Blaga, este un lan Antins de

gr@u Di c@ntec de l?custe Spicele ADi Cin la s@n gr?unCele# ca niDte prunci ce sug $ominanCa naturii, Antr-un spaCiu vast, neatins de om, Ant?reDte ideea reAntoarcerii omului spre natur?, spre starea primordial?, caracteri"at? de calm Di Amp?care, unde dogoarea soarelui nu c;inuie, ci AmplineDte un dat necesar Di pl?cut Sentimentul Di realitatea morCii sunt alte elemente care unesc opera blagian? de cea a lui 1il,e 0ul liric blagian priveDte moartea ca pe un dat necesar, pe care Al aDteapt? Amp?cat, iar odat? venit?, moartea nu Anseamn? sf@rDitul, ci o contopire cu universul' (G@ndul meu Di veDnicia seam?n?G ca niDte gemeni* 1eintegrarea An univers se v?deDte Di din versul (desprinse dintr-un pom, care-a crescut din mine! SuferinCa eului liric nu vine, ca An poe"ia lui =ra,l, din cau"e e7terioare, ci din interior, din ad@ncurile firii' (eram aDa de obositG Di sufeream G 0u cred c? sufeream de prea mult suflet! Asemnri cu opera lui Rilke gsim i n descrierea poetic lagian a toamnei. !entru Rilke, la fel ca i pentru Blaga, toamna corespunde ntr"un plan superior unei pregtiri pentru moarte, ns este o pregtire plin de calm i de ateptare# vara a fost lung6! $ei avem de"a face cu un triung%i expresionist & apartenen'a niciunuia dintre cei trei poe'i la expresionism neput(nd fi negat & putem cu uurin' o serva apropierea operei lagiene de cea a lui Rilke i ndeprtarea ei de cea a lui )rakl. *%iar i acolo unde se nt(lnesc motive comune at(t operei lui Blaga, c(t i celei a lui )rakl, cel dint(i nzestreaz acele motive cu capacit'i metafizice, transcendentale, deprt(ndu"se, astfel, de simpla prezentare a realit'ii prin intermediul sentimentelor. Blaga creeaz o alt realitate, un alt univers, care are doar vagi puncte de nt(lnire cu cel real. +ar acest univers lagian este estetizat, plasticizat & punct de puternic asemnare cu opera lui Rilke, care practic i el un expresionism m l(nzit, transcendental. Asemnrile dintre cei doi poe'i nu pot fi trecute cu vederea, iar dac 'inem seama i de faptul c Blaga s"a raportat mereu la Rilke ,dedic(ndu"i c%iar o poezie, unde l identific cu !oetul prin excelen'-,

putem n'elege i recunoate efectul catalitic al operei lui Rilke asupra celei lagiene. +nfluen'a lui este, dup cum am artat, esen'ial pentru estetizarea expresionismului lagian, care nu poate fi n niciun caz redus la .altoirea expresionismului pe fondul folcloric rom(nesc, deci la .auto%tonizarea lui, ci este un fenomen mult mai complex, ce i trage sevele i din forma'ia cultural a poetului i din influen'a exercitat de expresionismul rilkeian asupra operei sale.

%on Barbu
-pera poetic. a lui )on #arbu (pseudonim al matematicianului $an Barbilian) apare An perioada interbelic?, atunci c@nd An literatura rom@n? se confrunt? dou? direcii puternice' tradiionalismul i modernismul 0l este considerat, An conte7tul literaturii rom@ne, un poet f?r? precursori i urmai, statut dob@ndit An urma reali"?rii unei sinte"e inedite Antre poe"ie i geometrie /oetul s-a afirmat An cercul JSbur6torului!, Ancep@nd cu anul 1-1- Bn 1-21, a publicat plac;eta J$up6 melci!, pe care Ans? a retras-o imediat, pentru c? editorul cre"use c? este o carte pentru copii i grafica era An acest sens Singurul volum publicat, J:oc secund!, a ap?rut An 1-59 $ebutul s?u artistic a fost declanat de un pariu cu =udor Vianu /lecai Antr-o e7cursie la Giurgiu An timpul liceului, $an Barbilian Ai promite lui =udor Vianu c? va scrie un caiet de poe"ii, argument@nd c? spiritul artistic se afl? An fiecare $in acest FpariuF, $an Barbilian Ai descoper? talentul i iubirea fa? de poe"ie $an Barbilian spunea c? poe"ia i geometria sunt complementare An viaa sa' acolo unde geometria devine rigid?, poe"ia Ai ofer? ori"ont spre cunoatere i imaginaie #enomenul artistic barbian s-a n?scut An punctul de interferen? al poe"iei cu matematica, de aceea poe"ia lui este cu mult deosebit? de cea a lui Arg;e"i i Blaga, Antruc@t gradul ei de dificultate e mai mare +ai e7act spus, Anelegerea poetului asupra a ceea ce trebuie s? fie poe"ia e mai aproape de concepia unor poei moderni i singulari ca Stephane -allarm; sau Paul 'al;r<, dec@t de concepia mai general?, impus? de romantism Apoi nu trebuie uitat c? poetul a

fost dublat de un matematician i c? modul lui de a g@ndi An spiritul abstract al matematicii s-a impus i An planul repre"ent?rilor poetice %on Barbu Ansui afirm?' F<a i An geometrie, Aneleg prin poe"ie o anumit? simbolic? pentru repre"entarea formelor posibile de e7isten?K /entru mine poe"ia este o prelungire a geometriei, a a c?, r? m@n@nd poet, n-am p?r?sit niciodat? domeniul divin al geometriei F Bn general, evoluia liric? a lui %on Barbu este descris? An trei etape' - etapa parnasian? - ciclul baladic i oriental - ciclul ermetic (dup? =udor Vianu) +tapa parnasian. /rima etap? este cea Fparnasian?F, a versurilor publicate Antre 1-1- - 1-29 An FSbur?torulF $intre ele amintim' (/ava!, (-unii!, (&opacul!, (3anchizele!, (47ul!, (1manizare! amd Scurte i riguroase ca form? - c@teva sunt sonete -, poe"iile propun un univers tematic restr@ns Barbu descrie peisa&e minerali"ate, forme ale geologicului i ale florei , evoc? "eit?i mitologice sau surprinde procese de contiin?, cum ar fi solemnul leg?m@nt al lep?d?rii de p?catul contemplaiei abstracte An favoarea voinei de a tr?i cu frene"ie, Antr-o total? consonan? cu ritmurile vii ale naturii 0vit@nd poe"ia - confesiune, e7primarea direct? a n?"uinelor sufletului s?u, %on Barbu le transfer? unor elemente ale naturii' copacul, banc;i"ele, munii, p?m@ntul, ceea ce indic? o tendin? de a folosi simboluri F obiectiveF /eisa&ele , pasteluri e7otice i imaginare, Anc;id An ele elanuri i Ancorset?ri ale fiinei umane, aspiraii patetice i Ancr@ncenate refu"uri, ca An aceste solemne strofe din &opacul ' FEipnoti"at de -ad@nca i limpedea lumin? A bolilor destinse deasupra lui, ar vrea S? sf?r@me "enitul i - ncremenit s? bea /rin mii de crengi crispate, licoarea opalin?F +tapa baladico/oriental.
Aceasta indic? orientarea spiritului poetului spre concretul lumii Aici pot fi integrate poeme ca' ($up6 melci!, (4iga &r<pto i lapona Enigel!, ($omnioara ,us!, ("sarl7=!, (2astratin ,ogea la "sarl7=!, publicate din a doua &um?tate a lui 1-21 p@n? An 1-23

%"sarl7=!,spre e7emplu, este o cetate ideal?, Fdat?-n alb ca o raiaF ae"at? Fla mi&loc de 1?u i BunF, populat? cu oameni care tr?iesc deopotriv? deliciile spiritului i pe cele ale vieii F Antr-o

slav? st?t?toareF' univers fabulos An care se ec;ilibrea"? totul $e o deosebit? for? de sugestie, sub raportul inveniei verbale, este ($omnioara ,us! a c?rei valoare st? aproape An Antregime An e7presie /oe"ia vorbete despre povestea unei iubiri p?timae i nefericite i a unei tragicomice eroine, ce-i c;eam? de pe lumea cealalt?, prin desc@ntece, iubitul care a uitat-o =radiionala comuniune a omului cu natura apare, bine evideniat?, i An poe"ia J$up? melci* printr-un proces iniiatic' moartea melcului, tre"it la via?, Antr-o prim?var?, de desc@ntecul rostit de un copil Bn poe"ia %)imbru!, privirea poetului e fi7at? pe suprafaa lumii, nu dincolo de ea, fascinat at@t de mult de simple lucruri (de piatr?, de ;um?, de unda m?rii), Anc@t le atribuie o via? sufleteasc? <um ele sunt mute, poe"ia este aceea care ar trebui s? le e7prime, ceea ce presupune, pentru poet, o comunicare cu ele, identificarea JAr trebui un c@ntec Anc?p?tor,precum #oDnirea m?t?soas? a m?rii cu sare, :ri lauda gr?dinii de Angeri,c@nd r?sare $in coast? b?rb?teasc? al 0vei trunc;i de fum * +tapa ermetic.
!ltima etap? a poe"iei lui %on Barbu este una de Ancifrare a semnifica iilor, numit? din aceast? cau"? etapa ermetic? /rin creaiile cuprinse An acest ciclu se manifest? ata amentul lui %on Barbu pentru poe"ia pur?, o orientare An modernismul european interbelic, ale c?rei origini se afl? An crea ia lui Step;anie +allarmL %ntenia era de a da cuv@ntului puterea magic? de a e7prima numai esen ele, absolutul, printrun limba& poetic purificat, conin@nd neologisme, cuvinte din domeniul tiinelor

0rmetismul, curent literar An care se Ancadrea"? poe"ia lui %on Barbu, solicit? dimensiunea raional? a condiiei umane, in;ib@nd-o pe cea sentimental? /oe"ia presupune, An aceste condiii, o iniiere a lectorului An mecanismul de reconstituire a traseului raional i ideatic de g@ndire a poetului =recerea de la ciclul baladic i oriental la cel ermetic este facut? de balada J4iga &r<pto i lapona Enigel!, povestea unei Ansoiri ratate Antre dou? entit?i incompatibile, o ciuperc? (1iga <rMpto) i o fiin? uman? (0nigel din )aponia) Bntre cei doi e7ist? pe l@ng? incompatibilitate i o asem?nare i anume statutul superior An interiorul propriei lumi 1iga <rMpto tr?iete Antrun spaiu caracteri"at prin ume"eala permanent?, un spaiu impur, An care sunt amestecate elementele primordiale, ap? i p?m@nt )apona vine din inuturi Ang;eate i aspir? la soare i

lumin? /rincipalele motive valorificate An ciclul ermetic i, An acelai timp, mi&loace de sugestie pentru universul ideal An care se plasea"? poe"ia sunt' oglinda (reflectarea An oglind? este purificatoare J$in ceas, dedus *, dar poate i goli de coninut viaa, tr?irea - *#alduri*), nunta (Aneleas? ca
p?trundere An miracolul creaiei universale' (1itmuri pentru nunile necesare*), increatul ( prag Antre fiin? i nefiin?, acolo unde se poate po"iiona spritul pur, motiv sugerat An poe"iile (%ncreat*, (:ul dogmatic*) i 0ocul (activitate care neag?, discreditea"? universul real, pentru a elibera spiritul 8 (!vedenrode*, cuv@nt inventat de %on Barbu care defineste un spatiu de cosmar, Fo r@pa a

gasteropodelor F) /oe"ia J$in ceas dedus * scoate An eviden?, An principal, ideea lumii purificate prin reflectarea An oglind?, autocunoaterea, poe"ia fiind,An totalitate, un &oc al minCii F$in ceas, dedus, ad@ncul acestei calme creste, %ntrat? prin oglind? An m@ntuit a"ur, =?ind pe Anecarea cire"ilor agreste, %n grupurile apei, un &oc secund, mai pur F +odernitatea e7presivit?Cii care particulari"ea"? lirica lui %on Barbu re"id?, An mod inedit, din acu"aCia de neclaritate An e7punerea ideilor Di de Ancifrare, de ambigui"are a simbolurilor, dificultatea recept?rii ei fiind cau"at? de conci"ia e7prim?rii =udor Vianu spunea despre opera lui %on Barbu astfel' J<ititorul care str?bate paginile volumului :oc secund, nu trebuie s? uite niciodat? c? se g?se te An faa unui poet matematician <;iar o simpl? inventariere a vocabularului s?u arat? c@t datorete %on Barbu astronomiei, mecanicei sau geometriei (K) Vi"iunea matematicianului este at@t de puin cone7at? cu activitatea simurilor, at@t de liber? de contingenele care Antinerea"? funciunea lor, Anc@t lumea care i se relevea"? este resimit? de el ca pur? /e de alt? parte, fa? de lumea e7perienei, aceea a matematicei este a doua lume, o suprastructur? ideal? Bntr-un asemenea univers ideal dorete s? se situe"e vi"iunea lui %on Barbu i acesta este Anelesul e7presiei &oc secund, care intitulea"? volumul s?u *