Picior (anatomie)

Piciorul (numit i laba piciorului n limbajul popular) este o structur biologic aflat la extremitatea membrelor inferioare care se gsete la multe animale Omul folosete piciorul pentru staiunea i locomoia biped. Structura picioarelor i cea a minilor omeneti reprezint, din punct de vedere anatomic, variaii ale unei structuri pentaradiale (cu cinci degete), la fel ca la multe alte vertebrate. inile i picioarele sunt structurile osoase cele mai complexe din corp. Sc!eletul piciorului este format din"

oasele tarsiene, grup format din apte oase oasele metatarsiene, grup format din cinci oase falangele (oasele degetelor) cu paisprezece oase

Tarsul
Tarsul este format din apte oase dispuse pe dou rnduri"

un rnd posterior cu dou oase suprapuse" talusul sus i calcaneul jos# un rnd anterior cu celelalte cinci oase" navicularul, cuboidul i trei cuneiforme.

Oasele tarsului pot fi grupate i n dou rnduri antero$posterioare" un rnd medial ce cuprinde" talusul, navicularul i cele trei cuneiforme i un rnd lateral, n care se gsesc calcaneul i cuboidul.

Talusul sau Astragalul

%ste situat n vrful masivului tarsian, fiind interpus ntre oasele gambei, respectiv calcaneu i navicular. %l este format dintr$un corp, un cap i un col ce unete primele dou poriuni. &oriunile talusului sunt bine izolate i uor de recunoscut# cu toate acestea este considerat n ntregime i comparat cu un cuboid, cruia i se descriu ase fee. Unghiurile talusului. 'orpul formeaz cu colul dou ung!iuri" ung!iul de declinaie i ung!iul de nclinaie, ung!iuri ce formeaz prin faptul c, la acest os, colul nu continu direcia corpului, ci este nclinat n jos i medial. (ng!iul de nclinaie este desc!is n jos i are n medie ))*+. (ng!iul de declinaie este desc!is medial i are )*,+. 'ele dou ung!iuri se modific n unele deformri ale piciorului. (ng!iul se nclinaie este cu att mai desc!is, cu ct piciorul este mai plat i, dimpotriv, cu att mai nc!is, cu ct piciorul este mai bolit. (ng!iul de declinaie este mai mic i colul mult deviat medial n piciorul varus. Orientare Se aeaz nainte capul, n sus trobleea, lateral faa articulara triung!iular. -eele talusului sunt" superioar, inferioar, lateral, mediala, anterioar i posterioar.

Calcaneul
%ste cel mai voluminos os al tarsului. .re o form prismatic, fiind alungit antero$posterior i uor turtit transversal. .re ase fee" superioar, inferioar, lateral, medial, anterioar, posterioar. Clciul sau regiunea calcanean este format din tuberozitatea calcanean i prile moi care o acoper. Orientare. Se aeaz n sus faa prevzut cu trei fetioare articulate# posterior extremitatea cea mai voluminoas# medial faa prevzut cu un an adnc.

Navicularul
%ste un os scurt, turtit dinainte napoi. %ste situat pe partea medial a piciorului, fiind cuprins ntre capul talusului, cuboid i cele trei cuneiforme. .re ase fee" posterioar, anterioar, dorsal, plantar, medial, lateral.

Cuboidul
%ste un os scurt, cu o form neregulat cuboidal# este aezat pe partea lateral a piciorului. .re ase fee" superioar, posterioar, inferioar, anterioar, medial, lateral.

Cuneiformele
Sunt trei oase de form prismatic triung!iular"

'uneiformul medial, este cel mai mare, 'uneiformul medial, este cel mai mic, 'uneiformul lateral.

%le contribuie la edificarea boltii transversale a piciorului. Ocup spaiul dintre cuboid si navicular.

Metatarsul
%ste format din cinci oase metatarsiene. /umerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre cea laterala a piciorului, de la 0 la 1.

Carcatere generale
etatarsienii sunt oase lungi i perec!i. &rezint un corp, o baz i un cap. ). 'orpul este prismatic triung!iular, avnd o fat dorsal, alt lateral, iar a treia medial. -aa dorsala face parte din dosul piciorului# celelalte fee delimiteaz spaiile interosoase. 2. 3aza numit i extremitate posterioar, se articuleaz cu oasele tursului i cu metatarsienii nvecinai.

4. 'apul numit i extremitate anterioar, este turtit transversal i se articuleaz cu falanga proximal.

Caractere proprii
Metatarsianul I este cel mai scurt i cel mai gros. 3aza osului se articuleaz cu cuneiformul medial i cu metatarsianul 00. &e baz se gsete o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se nsera muc!iul peronier lung. Metatarsianul II este cel mai lung. 3aza lui se articuleaz cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul 0 i 000. Metatarsianul III. 3az se articuleaz cu cuboidul i cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianele 00 i 1. Metatarsianul IV. 3az se articuleaz cu cuboidul i cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele 000 i 1. Metatarsianul V. 3az se articuleaz cu cuboidul i cu metatarsianul 01. 3aza prezint lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele.

Oasele degetelor
5egetele sunt n numr de cinci, numerotate de la 0 la 1, de la marginea medial spre cea lateral a piciorului. 5egetul 0 poart numele nc de !aluce, iar degetul 1 de deget mic. Oasele care formeaz degetele se numesc falange. Se gsesc n total )6 falange" fiecare deget are trei, n afar de !aluce care are numai dou. -alangele se prezint dup tipul celor de la mn cu deosebirea c cele de la picior sunt mult mai reduse n dimensiune. 7n acest fel fiecare falang prezint un corp, o baz sau extremitate posterioar i un cap sau extremitate anterioar. -alangele !alucelui sunt deosebit de puternice. Falanga proximal este turtit transversal, prezint i suprafa ovalar, concav, pentru articularea cu capul metatarsianului corespunztor. Falanga mi locie este scurt, fiind format aproape numai din baz i cap. Falanga !istal este de dimensiuni reduse. 'apul este turtit. &e faa plantar are o rugozitate numit tuberozitatea falangei distale n raport cu pulpa degetului, n faa dorsal susine ung!ia

1.1.1. TIBIA
%ste un os lung si perec!e, cu directia verticala. 8ibia are un corp si doua epifize (. )9:, ))9). ELEMENTE DESCRIPTIVE Orientare. 0n jos se aseaza epifiza mai mica, medial prelungirea ei, iar anterior marginea cea mai ascutita a osului. 'O;&(<. &rezinta doua usoare curburi" una superioara, convexa medial, si alta inferioara, concava medial, care ii dau aspectul literei S. Corpul este prismatic triung!iular si prezinta trei fete si trei margini. Fata me!iala este a si neteda# se poate palpa sub piele, nefiind acoperita de musc!i. in partea superioara se insera o formatiune fibroasa numita pes anserinus. Fata laterala este evidenta numai in portiunea superioara. in portiunea inferioara isi sc!imba orientarea, devenind anterioara. in portiunea superioara prezinta un sant in care se insera musc!iul tibial anterior. Fata posterioara prezinta in portiunea superioara o linie oblica orientata in jos si medial# este linia solearului pentru insertia musc!iului omonim. deasupra liniei se insera musc!iul popiliteu. dedesubtul liniei se insera musc!ii flexor lung al degetelor si tibial posterior. Marginea anterioara este foarte ascutita si de aceea mai poarta numele de creasta tibiei. marginea anterioara are forma de S# proemina sub piele si este palpabila pe toata lungimea ei.

in sus se bifurca si cuprinde tuberozitatea tibiei de pe epifiza superioara. in jos se termina pe maleola mediala a osului. Marginea me!iala $ este bine pronuntata numai in portiunea inferioara. Marginea interosoasa sau laterala da insertie membranei interosoase# ea se bifurca pe epifiza inferioara, delimitind incizura fibulara. %&0-0=. S(&%;0O.;.. %ste o masa voluminoasa, alungita in sens transversal. %ste constituita din doi condili" condilul medial si condilul lateral. 'ondilii prezinta o fata superioara comuna si o circumferinta. -ata superioara sau platoul tibiei, prezinta mai multe detalii" ). Fata articulara superioara este alcatuita, la randul ei. din doua suprafete articulare ce raspund condililor femurali. suprafata mediala este ovala si mai adancita suprafata laterala este mai largita in sens transversal. "# $minenta intercon!ilara sau spina tibiei este un masiv osos ce separa cele doua suprafete articulare. ea este formata din doi tuberculi, intre care se gaseste o mica incizura. anterior si posterior fata de eminenta intercondilara se afla doua suprafete neregulate si rugoase numite aria intercondilara anterioara pe care se insera ligamentul incrucisat anterior si aria intercondilara posterioara pe care se insera ligamentul incrucisat posterior al articulatiei genunc!iului. 'ircumferinta. .re o inaltime de 2 cm. %ste intrerupta posterior de aria intercondilara posterioara. &e portiunea laterala a circumferintei se afla o fetisoara articulara pentru capul fibulei.

&e portiunea anterioara a circumferintei se gaseste o suprafata triung!iulara, limitata de bifurcarea marginii anterioare a carpului. 0n aceasta suprafata se gaseste tuberozitatea tibiei care da insertie ligamentului patelei. <a nivelul epifizei superioare se pot explora prin palpare cei doi condili si tuberazitatea tibiei. %&0-0=. 0/-%;0O.;.. %ste mai putin dezvoltata. %a are o forma neregulat cuboidala &rezinta urmatoarele elemente" o fata superioara ce se confunda cu corpul# o fata articulara inferioara $ pe aceasta fata se gaseste o creasta antero$ posterioara, care o imparte in doua fetisoare# atat creasta cat si fetisoarele raspund tro!leei talusului, cu care se articuleaza# fata anterioara, pe care aluneca tendoanele extensorilor# fata posterioara pe care aluneca tendonul musc!iului flexor lung al !alucelui# fata laterala ce prezinta scobitura fibulara # scobitura sau incizura se articuleaza cu fibula# fata mediala ce se prelungeste cu un proces puternic numit maleola mediala vizibila si palpabila sub piele. aleola mediala prezinta o fata articulara pentru talus, iar posterior santul maleolar prin care trec tendoanele musc!ilor flexor lung al degetelor si tibial posterior. aleola mediala se poate fractura relativ usor.

FIBULA sau PER NEUL TIP $ os lung ce pare torsionat pe axul sau, este un os perec!e (# %%%) $&$M$'T$ ($)C*IPTIV$ $ &rezinta un corp si doua epifize O;0%/8.;% $ Se pune in jos epifiza turtita, medial fetisoara articulara pe care ea o prezinta, posterior marginea epifizei care prezinta o fosa. 'O;&(< %ste prismatic triung!iular. &rezinta trei fete" a) laterala# b) mediala $ pe care se gaseste o creasta longitudinala numita creasta mediala #

c) posterioara $ vizibila numai in portiunea superioara a corpului, deoarece in portiunea inferioara se confunda cu fata mediala. &e aceasta fata se gaseste gaura nutritiva a osului. arginile sunt" a) anterioara # b) posterioara# c) mediala $ puternic pronuntata in portiunea mijlocie a diafizei. &e ea se insera membrana interosoasa si din aceasta cauza se mai numeste margine interosoasa. $PIFI+, )UP$*IO,*, %ste reprezentata de capul fibulei palpabila sub piele. '.&(< prezinta o fetisoara articulara pentru tibie, un varf pe care se insera musc!iul biceps femural. 'O<(< leaga capul de corp $PIFI+, I'F$*IO,*," %ste formata de o proeminenta turtita din afara inauntru, vizibila sub piele, numita maleola laterala %a coboara mai mult decat maleola mediala. aleola laterala prezinta" baza $ care confunda cu osul# un varf# fata laterala subcutanata# fata mediala ce prezinta" o fetisoara articulara pentru tibie si talus# o escavatie profunda numita fosa maleolei laterale # un sant situat posterior, pentru trecerea tendoanelor musc!ilor peronieri. aleola laterala se poate palpa cu usurinta# se fractureaza relativ usor.

Femur
Femurul este cel mai mare i cel mai lung os tubular al omului $ la brbatul adult avnd o lungime medie de 6, cm, are la captul proximal un cap, separat de corp printr$un col. <a !otarul dintre col i corp se afl dou tro!antere > tro!anterul mare i tro!anterul mic, care se unesc pe suprafaa posterioar a osului prin creasta intertro!anteric, iar n fa > prin linia intertro!anteric. 7n partea medial, la baza tro!anterului mare, se vede fosa tro!anteric. 5e$ a lungul ntregii suprafee posterioare a corpului femural se ntinde linia rugoas (aspr), cele dou buze ale creia, deprtndu$se una de cealat, n partea inferioar mrginesc suprafaa triung!iular a planului popliteu (faa poplitee). &roximal buza lateral se prelungete n tuberozitatea fesier. 'aptul distal al osului este format din doi condili > condilul lateral i cel medial, separai prin fosa intercondilar. &rile laterale aspre, ntructva proeminente al condililor, se numesc epicondili. 7n partea infero$posterioar ambii condili au suprafee articulare, ce se contopesc n partea anterioar ntr$o singur fa articular, ce se articuleaz cu rotula, care la rndul ei are 2 fee, un vrf i o baz.

)C-$&$TU& .*,TU&UI -umerusul este un os lung si perec!e, prezentand o diafiza si doua epifize. Orientare" se asaza" in sus extremitatea prevazuta cu un cap sferic, medial suprafata ei articulara, anterior santul profund pe care aceasta extremitate il prezint. ?umerusul este alcatuit din" a) corpul b) epifiza sau extremitatea superioara c) epifiza sau extremitatea inferioara

Corpul este aproape cilindric in portiunea superioara si prismatic triung!iular in portiunea inferioara. &rezinta trei fete si trei margini bine diferentiate in portiunea inferioara si mult mai slab diferentiate in portiunea superioara. Fata antero/laterala prezinta ceva mai sus de mijlocul ei o rugozitate in forma de 1, numita tuberozitatea deltoidiana pe care se insera doi musc!i" musc!iul deltoid (pe bratul superior) si musc!iul bra!ial (pe bratul inferior). Sub aceasta tuberozitate se afl un sant putin pronuntat, denumit santul nervului radial, care pleaca de pe fata posterioara si prin care trec nervul radial si artera bra!iala profunda. 5easupra tuberozitatii, fata antero$laterala este inconjurata de nervul axilar. Fata antero/me!iala prezinta 4 obiecte de studiu" )) gaura nutritiva a osului 2) santul intertubercular, ce descinde de la epifiza superioara 4) o impresiune rugoasa pentru insertia musc!iului coracobra!ial

Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial. 5easupra acestui sant se insera capul lateral al musc!iului triceps bra!ial, iar dedesubtul lui se insera capul medial al musc!iului triceps bra!ial. Marginea anterioara este bine pronuntata. arginea laterala si marginea mediala prezinta caractere comune. 'ontin punti pronuntate in jumatatea proximala a corpului, ele devinind adevarate creste in jumatatea distala a lui, amandoua recurbandu$se si terminandu$se pe epicondilul corespunzator. arginea laterala se continua cu creasta supracodiliana laterala, care se termina pe epicondilul lateral, iar marginea mediala se continua cu creasta supracondiliana mediala care se termina pe epicondilul medial. .ceste doua creste dau insertie despartitoarelor care separa musc!ii anteriori de cei posteriori ai bratului. $pi0i1a sau extremitatea superioara este unita cu corpul prin colul c!irurgical al osului. <a nivelul colului c!irurgical se inregistreaza cele mai frecvente fracturi ale !umerusului, tot aici avand loc dezlipirea traumatica a epifizei (care se poate produce la copii si tineri, deoarece epifiza superioara si diafiza se sudeaza abia la varsta de 29$2* ani) %pifiza superioara (sau proximala) prezinta mai multe obiecte de studiu" %#Capul humerusului $ este o suprafa@a articulara neteda, ce reprezinta o treime dintr$o sfera. Orientare" priveste medial, in sus si putin posterior. 'apul !umerusului se articuleaza cu cavitatea glenoida a scapulei, axul sau formand cu axul diafizei un ung!i de )49 de grade. "#Colul anatomic $ este un sant circular, care separa capul !umerusului de restul epifizei. 2#Tuberculul mare $ este situat pe partea laterala a capului in partea superioara si prezinta trei fatete pentru insertii musculare" fateta superioara (pe care se insera musc!iul supraspinos), fateta mijlocie (pe care se insera musc!iul subspinos) si fateta inferioara (pe care se insera musc!iul rotund mic). 3#Tuberculul mic este situat pe partea anterioara a epifizei, pe el inserandu$se musc!iul subscapular 4#)antul intertubercular (mai este numit si culisa bicipitala) este un sant vertical, care pleaca de pe fata anterioara a epifizei si se termina pe fata antero$mediala a diafizei. %l este limitat de creasta tuberculului mare (situata anterior) si de creasta tuberculului mic (situata posterior). &rin acest sant aluneca tendonul capului lung al musc!iului biceps bra!ial. &e creasta tuberculului mare se insera musc!iul pectoral mare, iar pe creasta tuberculului mic musc!iul rotund mare. $pi0i1a sau extremitatea in0erioara este turtita si recurbata dinapoi inainte, astfel ca diametrul transversal este cu mult mai mare ca cel antero$posterior. $pi0i1a !istala prezint un condil si doi epicondili ,# Con!ilul humerusului prezinta doua categorii de formatiuni. ). Suprafete articulare $ sunt destinate radiusului si ulnei, ele fiind reprezentate de catre" tro!leea !umerusului, capitulul !umerusului si un sant intermediar. 8ro!leea !umerusului raspunde scobiturii tro!leare de pe ulna, ea fiind formata din doua margini, doua povarnisuri si un sant. Santul are un traiect spiroid de jos in sus si mediolateral, imprimand directia miscarilor din articulatia cotului. 'apitulul este o proeminenta rotunjita ce este situata lateral de tro!lee. %l raspunde fosetei articulare de pe capul radiusului. Sa ntu l i n t e r m e d i a r separa tro!leea de capitul. 'apitulul este articular, raspunzand marginii fosetei articulare de pe capul radiusului. 2. -ose $ sunt in numar de trei" fosa coronoida, fosa radiala si fosa olecraniana.

-osa co ronoida este situata deasupra tro!leei, pe fata anterioara a epifizei, in ea patrunzand procesul coronoidian al ulnei, in miscarile de flexiune ale antebratului. -osa radiala este situata deasupra capitulului, in ea patrunzand capul radiusului, in miscarile de flexiune. -osa olecraniana este situata deasupra tro!leei, pe fata posterioara a epifizei, in ea patrunzandolecranul, in miscarile de extensiune ale antebratului. .# $picon!ilii sunt doua proeminente, care servesc pentru insertii musculare, unul fiind medial, iar altul lateral. %picondilul medial este o puternica proeminenta triung!iulara, la care se termina creasta supracondiliana mediala a diafizei, ce se poate explora prin inspectie si palpare. -ata lui posterioara prezinta santul nervului ulnar pe unde trece nervul omonim. &e epicondilul medial se insera musc!ii pronatori si flexori ai antebratului, musc!ii mainii si degetelor (rotundul pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, flexor superficial al degetelor). %picondilul lateral este mai mic decat cel medial, la el terminandu$se creasta supracondiliana laterala a diafizei. .cesta se poate explora prin inspectie si palpare, fiind un reper important (ca si epicondilul medial) pentru proiectia formatiunilor de la nivelul antebratului. &e epicondilul lateral se insera musc!ii supinatori si extensori ai antebratului, musc!ii mainii si degetelor (scurt extensor radial al carpului, supinator extensor al degetelor, extensor al degetului mic,extensor ulnar al carpului, anconeu). <a aproximativ *$A cm pe marginea mediala, deasupra epicondilului medial se gaseste in mod inconstant o apofiza triung!iulara, numita procesul supracondilian (aceasta apofiza se regaseste in aproximativ )B din cazuri) . &rocesul supracondilian este legat de epicondil printr$o bandeleta fibroasa, formand astfel un inel osteofibros, prin care trec nervul median si artera bra!iala. Torsiunea humerusului .xul transversal al capului !umerusului si cel al condilului numeral nu se afla in acelasi plan frontal. <a adult ele formeaza un ung!i ascutit, are )6$29grade si este desc!is lateral, denotand torsiunea osului. <a nou$nascut ung!iul are aproximativ A9 de grade.

.ntebratul are doua oase paralele" ulna (situat in prelungirea degetului mic) si radius (situat in prelungirea policelui ). .ceste doua oase se articuleaza prin epifizele lor, ramanand insa distantate la nivelul diafizelor printr$un spatiu eliptic (denumit spatiul interosos). %xaminate pe sc!eletul articulat, se observa ca radiusul depaseste ulna prin epifiza lui inferioara si este depasit de aceasta prin epifiza superioara. 'a urmare, ulna precumpaneste in formarea articulatiei cotului, iar radiusul in formarea articulatiei radiocarpiene. 5iafizele celor doua oase sunt prismatice triung!iulare, fiecare prezentand deci trei fete si trei margini. Orientarea acestor elemente descriptive este usor de retinut, daca tinem seama de aceasta forma prismatic$triung!iulara a diafizelor, ce se privesc printr$una din marginile lor, numite margini interosoase. .cestea delimiteaza spatiul interosos.

%# U&', este un os lung si perec!e, situat in partea mediala a antebratului, in prelungirea degetului mic. &e sc!eletul articulat el este putin oblic (de sus in jos si medio$lateral), formand cu !umerusul un ung!i cu desc!iderea laterala. CO*PU& este putin concav inainte, prezentand trei fete si trei margini. -ata anterioara prezinta gaura nutritiva, in partea superioara a fetei inserandu$se musc!iul flexor profund al degetelor, iar in partea inferioara musc!iul patrat pronator. -ata posterioara este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica in jos si medial. 5easupra acestei linii oblice se delimiteaza o suprafata triung!iulara, ce este loc de insertie pentru musc!iul anconeu. &ortiunea inferioara este impartita si ea printr$o linie verticala, intr$ o fasie mediala si o fasie laterala. &e fasia mediala a fetei posterioare se insera musc!iul extensor ulnar al carpului iar pe cea laterala se insera sus musc!iul supinator, iar mai jos musc!ii lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui si extensorul indicelui. -ata mediala este larga in portiunea superioara, ingustandu$se in partea inferioara, fiind de altfel palpabila sub piele. arginea anterioara este bine pronuntata, incepand de la procesul coronoid si terminandu$se la procesul stiloid. arginea posterioara proemina sub piele. arginea pleaca de pe olecran, descinde sub forma unei creste sinuoase (de forma unui S), si dispare apoi in treimea inferioara a diafizei. arginea laterala sau interosoasa da insertie membranei interosoase. .ceasta membrana uneste corpurile celor doua oase ale antebratului (ulna si radius). 0n sus, membrana se bifurca si delimiteaza o suprafata triung!iulara, in care este situata incizura radiala a epifizei proximale. ;amura de bifurcatie posterioara este numita in termeni medicali creasta musc!iului supinator pentru insertia musc!iului omonim. $xtremitatea sau epi0i1a superioara este formata din doua proeminente osoase" o proeminenta verticala (numita olecran) si o proeminenta orizontala (numita procesul coronoid). 'ele doua proeminente formeaza intre ele un ung!i drept si circumscriu o cavitate articulara ce priveste anterior, numita scobitura tro!leara. .ceasta scobitura tro!leara se articuleaza cu tro!leea !umerusului si prezinta o creasta anteroposterioara, ce raspunde santului de pe tro!leea !umerusului. &e partea laterala a procesului coronoid se gaseste o fetisoara articulara semilunara (numita incizura radiala sau scobitura radiala) care se articuleaza cu capul radiusului. 5edesubtul procesului coronoid se gaseste tuberozitatea ulnei (pe care se insera musc!iul bra!ial). Olecranul se palpeaza cu usurinta pe fata posterioara a articulatiei cotului, pe acesta inserandu$se musc!iul triceps bra!ial. $xtremitatea sau epi0i1a in0erioara prezinta doua formatiuni" capul si procesul stiloid. .ceste doua formatiuni se palpeaza usor sub piele. ).'apul reprezinta un segment de cilindru. Suprafata laterala a acestuia se numeste circumferinta articulara si se articuleaza cu incizura ulnara a radiusului. -ata inferioara a capului intra in contact cu discul fibrocartilaginos al articulatiei radioulnare distale. 2. &rocesul stiloid este situat pe partea mediala a capului, fiind o prelungire conoida, cu varful in jos. 0ntre cap si procesul stiloid se formeaza un sant (situat pe fata posterioara a osului) prin care trece tendonul musc!iului extensor ulnar al carpului

"# *,(IU)U& este un os lung si perec!e, situat la partea laterala a antebratului, in dreptul policelui. &rezinta ca elemente de studiu un corp si doua epifize. Orientare" Se asaza in jos extremitatea cea mai voluminoasa, posterior fata ei prevazuta cu santuri, lateral procesul descendent al acestei extremitati. CO*PU& este prismatic triung!iular si, ca atare, are trei fete (fata anterioara, posterioara si laterala) si trei margini (marginea anterioara, posterioara si mediala). 'orpul este palpabil in jumatatea lui inferioara. -ata anterioara este ingusta in portiunea superioara, pe ea gasindu$se gaura nutritiva. 0n portiunea superioara a fetei anterioare se insera musc!iul flexor lung al policelui, iar in portiunea inferioara musc!iul patrat pronator. -ata posterioara este rotunjita in portiunea superioara, unde raspunde musc!iului supinator. -ata posterioara este plana si usor excavata in restul intinderii, unde se insera musc!iul lungul abductor si scurtul extensor ai policelui. -ata laterala prezinta la partea mijlocie o tuberozitate pronatorie (pentru insertia musc!iului rotund pronator). 5easupra rugozitatii, fata laterala este acoperita de musc!iul supinator, care la acest nivel este strabatut de ramura profunda a nervului radial. -racturile osului la acest nivel pot intersecta nervul, acest raport avand o mare importanta practica.. arginea anterioara este pronuntata in partea superioara, insa dispare in treimea inferioara. arginea posterioara exista numai in portiunea mijlocie. arginea mediala sau interosoasa este ascutita si se termina in partea inferioara a corpului, bifurcandu$se si delimitand astfel o suprafata triung!iulara. <a baza acestui triung!i se gaseste scobitura (sau incizura ulnara) a radiusului. &e marginea mediala se prinde membrana interosoasa.

$xtremitatea sau epi0i1a superioara (proximala) este compusa din trei elemente" capul,colul si tuberozitatea radiusului. ).'apul este un segment de cilindru plin, mai inalt in portiunea mediala. -ata lui superioara prezinta o depresiune, numita foseta capului radial care raspunde capitulului !umerusului. 'ircumferinta capului raspunde scobiturii radiale de pe ulna. 'and se executa miscari de rotatie ale antebratului, capul se poate palpa sub epicondilul lateral al !umerusului. 2. 'olul este portiunea ingusta care leaga capul de corp si este oblic indreptat de sus in jos si latero$medial, formand cu capul un ung!i desc!is lateral. 4. 8uberozitatea radiusului este o proeminenta ovoidala, situata sub col, pe ea inserandu$se musc!iul biceps bra!ial. $xtremitatea sau epi0i1a in0erioara (!istala) este comparata cu o piramida trunc!iata, ce prezinta patru fete si o baza, ea putandu$se explora aproape in intregime. -ata mediala a epifizei prezinta scobitura ulnara destinata articularii cu capul ulnei. -ata laterala prezinta un sant pentru trecerea tendoanelor musc!ilor lung abductor si scurt extensor ai policelui. .ceasta fata se continua in jos cu procesul stiloid. &rocesul stiloid se poate inspecta si palpa, coborand mai jos decat procesul stiloid al ulnei. -ata posterioara prezinta mai multe creste verticale, care delimiteaza santuri. &rin santuri aluneca tendoane ale musc!ilor extensori ai manii si ai degetelor. <a mijlocul fetei posterioare se gaseste o creasta verticala (adesea palpabila sub piele) numita tuberculul !orsal care o imparte in doua santuri. <ateral de tubercul se afla un sant prin care trec tendoanele musc!ilor extensori radiali ai carpului si medial de tubercul se afla alt sant subdivizat printr$o creasta verticala mai mica in alte doua santuri" un sant lateral mai mic pentru lungul extensor al policelui si un sant medial mai larg pentru tendoanele extensorului degetelor si extensorului indexului. -a@a anterioara este concava de sus in jos, dand insertie musc!iului patrat pronator. 3aza sau fata articulara carpiana are forma unui triung!i, al carui varf se prelungeste lateral pe procesul stiloid. 3aza este subdivizata printr$o creasta antero$posterioara, in doua fete secundare" o fata laterala, triung!iulara, in raport cu scafoidul, si o fata mediala, patrulatera, in contact cu semilunarul. O,)$&$ M,I'II Oasele mainii sunt formate din 2C de oase dispuse in trei grupe" carpul, metacarpul si oasele degetelor. -ata anterioara, concava, a mainii se numeste palma mainii, iar fata posterioara, convexa, dosul mainii. arginea laterala, corespunzatoare policelui se numeste marginea radiala. arginea corespunzatoare degetului mic se numeste marginea ulnara. 1om folosi acesti termeni la descrierea oaselor mainii. O,)$&$ C,*PU&UI 'arpul este format din opt oase dispuse pe doua randuri. 0n primul rand (randul proximal), incepand de la police in directia degetului mic, se gasesc patru oase" scafoidul, semilunarul, piramidalul si pisiformul. 0n al doilea rand (sau randul distal), se gasesc in aceeasi ordine alte patru oase" trapezul, trapezoidul, capitatul si osul cu carlig. 8oate aceste oase au o forma aproape cubica. -iecare os are o fata superioara (sau proximala), una inferioara (sau distala), o fata anterioara(palmara) si una dorsala . 8otodata ele au o fata laterala (sau radiala) si una mediala sau ulnara. S'.-O05(< (Os scap!oideum).%ste cel mai lateralos al randului intai# a fost comparat cu o

luntre(Osnaviculare)din cauza concavitatii pe care o prezinta.Scafoidul are pe fata lui palmara tubercululscafoidu$lui(8uberculum ossis scap!oidei).Scafoidul se articuleaza proximal cu radiusul, distalcu trapezul si trapezoidul, medial (ulnar) cu semilunarulsi cu osul capitat.Scafoidul se poate palpa pe fata anterioara, antero$medial fata de procesul stiloid al radiusului, deasupraregiunii tenare (mana fiind in extensiune).S% 0<(/.;(< (Os lunatum)isi datoreaza numeleformei sale. %l se articuleaza proximal cu radiusul, distalcu osul capitat si osul cu carlig, lateral $ cu scafoidul simedial $ cu piramidalul.&0;. 05.<(< (Os triDuentrum).isi datoreazanumele formei sale. %l se articuleaza proximal cu capululnei (prin intermediul discului fibro$cartilaginos alarticulatiei radio$ulnare distale), distal cu osul cu carlig,lateral cu semilunarul. -ata anterioara a osului prezintao fetisoara articulara pentru pisiform.&iramidalul poate fi palpat pe partea dorsala, subprocesul stiloid al ulnei.&0S0-O; (< (Os pisiforme)este un os lenticular,situat inaintea piramidalului, cu care se articuleaza.Se palpeaza usor, pe fata anterioara a palmei, deasupraregiunii !ipotenare.8;.&%=(< (Os trapezium).%ste primul os din randulal doilea. -ata lui anterioara prezinta un sant si t u b e r$culul trapezului(8uberculum ossistrapezii).8rapezul se articuleaza proximal cu scafoidul.-ata lui distala are forma de sa si se articuleaza cumetacarpianul 0# forma de sa imprima anumite caracteristicimiscarilor metacarpianului 0 si policelui. 8rapezul searticuleaza medial cu trapezoidul si cu metacarpianul 00.Osul se palpeaza in fundul tabac!erei anatomice.8;.&%=O05(< (Os trapezoideum)este foarteneregulat. %l se articuleaza proximal cu scafoidul, distalcu metacarpianul 00, lateral cu trapezul si medial cu osulcapitat.OS(< '.&08.8(Os capitatum)sau osul mare. %stecel mai voluminos os al carpului, prezentand un cap, uncol si un corp. %l se articuleaza proximal cu semilunarul,distal cu metacarpienii 00, 000 si 01, lateral cu scafoidul sitrapezoidul, medial cu osul cu carlig.OS(< '( 'a;<0E (Os !amatum). .re forma uneipiramide, de pe a carei fata palmara pleaca un carlig(?amulus ossis !amati).%l se articuleaza proximal cusemilunarul, distal cu metacarpienii 01 si 1, medial cupiramidalul, lateral cu osul capitat.'arligul osului se poate palpa cu oarecare dificultatesub pisiform.'arpulprivit in totalitatea lui, prezinta doua fete"$ dorsala, acoperita de musc!ii extcnsori ai mainii sidegetelor si$ anterioara sau palmara, concava, care formeazasantul carpului(Sulcus carpi).&rin santulcarpului trec tendoanele musc!ilor flexori ai mainii si aidegetelor.santul carpian este marginit de doua eminente formateastfel" cea laterala de tuberculul scafoidului si tuberculultrapezului, iar cea mediala, de pisiform si de carligul osuluicu carlig. &e viu, acest sant este transformat intr$un canalde catre retinaculul flexorilor, un ligament transversal.Osul central(Os centrale)este un os supranumerar, inconstant,situat intre osul capitat, scafoid si trapezoid. %8.'.;&(< etacarpul constituie sc!eletul palmei si al dosului mainii#este format din cinci oase metacarpiene FOssa metacarpi ( etacarpalid)0$1G. /umerotarea lor se face in sens radio$ulnar (latero$medial) de la 0 la 1. etacarpienii se pot explora usor, mai ales pe fata lor dorsala.'aractere generale etacarpienii sunt oase lungi si perec!i# prezinta uncorp, o baza si un cap.). ' o r p u )H'orpus metacarpale)este prismatictriung!iular si prezinta o fata dorsala, o fata laterala si ofata mediala.2. 3 a z a(3asis metacarpalis)este voluminoasa sise articuleaza cu oasele capului si cu metacarpienii invecinati.4. ' a p u )('aput metacrpale)rotunjit se articuleazacu falanga proximala.'aractere proprii ale metacarpienilor etacarpianul 0.%ste cel mai scurt si cel mai gros.3aza are forma de sa si se articuleaza cu trapezul, dar nuse articuleaza cu metacarpianul 00. etacarpianul 00.%ste cel mai lung. 3aza se articu$leaza cu trapezul, trapezoidul si osul capitat, respectivcu metacarpianul 000. etacarpianul 000 FOs metacapales tertium(000)G. 3azaare un proces stiloid(&rocessus stIloideus)indreptatlateral# baza se articuleaza cu osul capitat, respectiv cumetacarpienii 00 si 01. etacarpianul 01.3aza se articuleaza cu osul capitatsi cu osul cu carlig, respectiv cu metacarpienii 000 si 1. etacarpianul 1.3aza se articuleaza cu osul cu carlig,respectiv cu metacarpianul

01.O.S%<% 5%E%8%<O; (Ossa digitorum manus)5egetele sunt in numar de cinci, numerotate radio$ulnar (latero$medial) de la 0 la 1 -iecare deget are cateun nume" p o ) i c e(&ollex)indice(0ndex)mediu(5igitus medius)inelar (5igitusanularis)si m i c(5igitus minimus).Oasele care formeaza degetele se numesc falange(&!alanges).Se gasesc in total )6 falange, deoarece fiecaredeget are trei, in afara de police, care are numai doua.-alangele se pot explora cu usurinta.-.<./E. &;OJ0 .<a (&!alanx proximalis). .re caracterele unui os lung, ce prezinta un corp, o bazasi un cap.). ' o r p u )('orpus p!alangis)turtit antero$ posterior, are o fata anterioara sau palmara, plana si unadorsala, convexa.2. 3 a z a(3asis p!alangis)prezinta o cavitatearticulara pentru capul metacarpianului.4. ' a p u ) sau t r o ! ) e e aF'aput (8roc!lea) p!alangis)G se articuleaza cu baza falangei mijlocii.-.<./E. 0K<O'0%(&!alanx media)are si eacorp, baza si cap.). ' o r p u ) este asemanator cu cel al falangeiproximale, dar mai scurt.2. 3 a z a prezinta o cavitate de receptie pentrutro!leea de pe capul falangei proximale.4. ' a p u ) $ ca si cel al falangei proximale $ areforma de tro!lee pentru articularea cu falanga distala.-.<./E. 50S8.<a (&!alanx distalis)are un c o r pfoarte redus.3azaseamana cu cea a falangei mijlocii.'apul falangei distale are o fata dorsala ce raspundeung!iei, si o fata palmara pe care se gaseste o tuberozitaterugoasa in forma de potcoava(8uberositas p!alangisdistalis)care serveste ca suport pulpei degetului.Oasele sesamoide.in tendoanele sau in ligamenteledegetelor, dar mai ales in cele ale policelui, se intalnescfrecvent niste oase mici, netede, ovoidale, numite oasesesamoide(Ossa sesamoidea)