Raport Sintetic Faza II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II
PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor DT
DO CO C U NS M UL EN TA T P RE EN PU TR BL U IC A
PREZENTARE PRIMRIA MUNICIPIULUI BUCURETI
COMISIA TEHNIC DE AMENAJAREA TERITORIULUI I URBANISM 09 Noiembrie 2011
Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare urban integrat a municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen
Conceptul Strategic Bucureti 2035

ETAPA a II-a
CONCEPT STRATEGIC BUCURETI 2035

BENEFICIAR:
Primria Municipiului Bucureti
PROIECTANT GENERAL: CONSORIU DE PROIECTANI

Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiz i Consulting Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache
S.C.IHS Romania S.R.L. S.C.EMI INVEST S.R.L.
ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache Coordonator proiect: lect.arh.Liviu Iani Dr.arh. Nicolae arlung Dr.arh. Sorina Racoviceanu Dr. arh.Mircea Enache Asist.urb.Mihai Alexandru Asist.urb.Andreea Popa Cerc.t.princ.dr.Manuela Stnculescu Cerc.t. Rzvan Voinescu Lect.dr.arh.Angelica Stan Prof.dr.arh. Nicolae Lascu conf.dr.arh.Sergiu Nistor Conf.dr.arh.Ctlin Srbu Prof.dr.ing. Ioan Bica Dr.ing. Radu Gogu Conf.dr.arh.Monica Rdulescu Ing.Eugen Ionescu Lect.dr.arh.Mihaela Negulescu Ing.tefan Fierscu Conf.dr.arh.Cerasella Crciun Urb.Reinhold Stadler Urb.Ioana Ivanov Soc.Marius Plecan
Urb. Alina Murean Iuga Arh.Ctlina Ioni Cons. Iuliana Leca Cons. Mircea ulea Urb.Paul Murean Iuga
Consultani: Prof.dr.arh.Alexandru Sandu Prof.dr.arh.Doina Cristea Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu
I.
INTRODUCERE
STRUCTURA SI PROCESUL DE ELABORARE Volumul de fata prezinta sintetic rezultatele fazei a II -a a studiului privind Conceptul Strategic Bucur esti 2035 - propunerile privind obiective strategice, directii majore de actiune, substrategii, politici, programe si proiecte, precum si planul de marketing si cel institutional. Continutul acestei etape valorifica rezultatele primei etape propunerile venite din partea unor locuitori ai capitalei. a studiului si includ concluziile consultarii cu profesionisti in domeniu, ca si reactiile la
Din pacate, aceasta parte a doua a studiului nu beneficiat de atentia decidentilor din cadrul Consiliului General al municipiului Bucuresti. dezbateri ale propunerilor cu toate categoriile de nivelurile. Volumul cuprinde trei parti: propunerile pentru continutul CSB 2035 impreuna cu sintezele planurilor de marketing si institutional.
Subliniem de la inceput ca in opinia elaboratorilor studiului, pentru ca acest "actori urbani" , de la toate ,
concept strategic sa poata beneficia de succes in operationalizare, sunt necesare
II.
SINTEZA ETAPEI I
CONCLUZIILE ETAPEI I
1. Concluzia principala este aceea ca dezvoltarea municipiului Bucuresti a cunoscut o dinamica accentuata, mai ales in perioada 2000 -2008, dinamica reflectata in mod inegal in teritoriul sau de sustinere si influenta. Acesta ev olutie dinamica are consecinte majore in plan spatial, dar atat evolutia capitalei cat si cea a teritoriului influentat de ea au fost, ca procese complexe: (a) necontrolate (in sensul unei prevalente a intereselor publice) prin existenta si aplicarea consecventa a unor documente strategice si operationale de planificare; (b) neorientate prin mecanisme de planificare si institutii adecvate; (c) necoordonate ca finantare coerenta, multianuala si din multiple surse; (d) nemonitorizata coerent printr-un sistem de indicatori. 2. Principalele tendinte observabile, evidentiate in rapoartele de expertiza, analizele SWOT precum si in Diagnostic sunt (enumerarea este in mod evident nelimitativa si grupeaza atat referiri la teritoriul municipiului cat si la cel de sustinere si influenta): (a) expansiunea, continua in timp, a Bucurestiului are in general un caracter iradiant, generand o epuizare progresiva a teritoriului, dinspre oras catre localitatile vecine; (b) expansiunea urbana intensa a municipiului in ter itoriul imediat limitrof este caracterizata de risipire urbana (urban sprawl), afectand teritorii vaste si amenintand in special zone cu patrimoniu natural sensibil, deci vulnerabil; (c) expansiunea urbana are si un caracter tentacular, de-a lungul axelo r principale de circulatie, mai ales in mod neplanificat, prin aglutinare si generand astfel atat benzi de dezvoltare urbana (ribbon development) unele intinse pana la o distanta de 30 km fata de centrul orasului - care devin bariere izolatoare intre p ortiuni de teritoriu, cat si dificultati privind accesibilitatea ori calitatea mediului; (d) a crescut vulnerabilitatea cadrului natural ca urmare a acestor tipuri de dezvoltare urbana (si nu numai, a se vedea si mai jos) cele mai expuse sunt componentele sensibile: paduri, cursuri si lucii de apa, lunci, soluri sensibile; (d) se inregistreaza o agravare a exceselor climatice, in contextul global al schimbarilor climatice dar si potentate de modul de dezvoltare urbana, in special de utilizarea solului si gestionarea poluarii; prin lipsa unor programe de control/limitare a dezvoltarii urbane in anumite zone, se compromit sansele de realizarea unor coridoare cu efect pozitiv microclimatic (circulatia aerului si diminuarea efectelor insulelor de caldura); (e) exista un decalaj crescand in ceea ce priveste ritmul dezvoltarii infrastructurilor de transport, in raport cu expansiunea zonei urbanizate; acest decalaj are consecinte negative economice, sociale si de mediu, sporite din cauza necorelarii intensitatii utilizarii solului (indicatorul CUT) cu infrastrctura disponibila sau posibil a fi realizata atat in interiorul orasului cat si in teritoriul de sustinere si de influenta;
(f) dezvoltarea spatiala a activitatilor economice nu e coordonata prin politici de dezvoltare economica locala/teritoriala si tinde astfel sa exploateze epuizant oportunitatile existente rezultatul principal al acestei tendinte este neutilizarea strategica a potentialului (in principal) spatial; (g) se inregistreaza un decala j crescand intre echiparea tehnici -edilitara si expansiunea urbana, sau, dupa caz, intensificarea utilizarii solului in interiorul orasului; acest decalaj este covarsitor pentru zonele de constructii de locuinte in zonele de periferie, iar generalizarea solutiilor locale are consecinte greu si costisitor reparabile; (h) se agraveaza deteriorarea structurala a fondului construit (prea putin incetinita, in cazul locuintelor colective de consolidarile insuficiente si de operatiunile de termoizolare) si continua degradarea accentuata (ca si diminuarea) patrimoniului de valoare cultural-istorica; (i) creste polarizarea socio -economica a populatiei, cu inregistrarea formarii unor buzunare spatiale de saracie concentrata : (j) in plan spatial, creste decala jul intre nordul si sudul orasului, concomitent cu diferentierile ce apar intre diversele planuri locuire, locuri de munca, dotari, servicii, calitatea mediului, accesibilitate; (k) a crescut numarul institutiilor de invatamant superior, neinsotit ins a de cresterea performantelor/ reputatiei universitare; (l) exista o evolutie mult inceata a sectorului de cercetare stiintifica avansata comercializabila atat cea finantata de stat, cat si cea universitara sau finantata privat chiar daca creste p onderea activitatilor industriilor creative (insa semnificativ sub nivelul aspiratiilor si in contextul unei emigrari cenusii consistente); (m) a aparut, in interiorul orasului, un sector crescand de comert de mare suprafata, punand in dificultate c omertul de mica scara, traficul urban si, in consecinta, expunand deteriorarii starea si caracterul unor zone din capitala; (n) a scazut si continua sa scada ponderea tinerilor in totalul populatiei, atat in municipiu cat si in teritoriul sau de sustine re si influenta (iar sporuri semnificative se inregistreaza mai curand in zonele marcate de saracie). 3. Exista un decalaj crescand intre nivelul de dezvoltare a Bucurestiului si cel al teritoriului sau de sustinere si influenta, cu exceptia zonelor imediat vecine orasului, care preiau dezvoltarea radianta; 4. Dunarea si Marea Neagra constituie doua competente distinctive neutilizate, la niveul zonei de sud-est a teritoriului national; 5. Intarzierea concretizarii coridoarelor europene modernizate, precum si a altor legaturi cu restul tarii, are efecte negative majore la toate scarile spatiale; 6. Economia e mai dezvoltata ( statistic) in raport cu restul tarii , dar clar insuficient pentru o competitie europeana, sau chiar macro-regionala , fara a mai vorbi de cea globala; 7. Restructurarea economica macro-teritoriala si intersectoriala poate fi caracterizata ca anormala - in sensul lipsei unor beneficii majore pentru economia orasului - mai ales prin ne -inlocuirea industriilor depasite si fa limentare cu industrii performante sau cu activitati economice bazate pe inovatie si creatie, ori cu servicii specializate asociate, cu valorificarea terenurilor fostelor incinte industriale. 8. Potentialul de dezvoltare urban reprezentat de sectorul edu catie este insuficient si/sau sub-utilizat , fie din cauza bazei patrimoniale sau a motivarii reduse (ori pregatirii insuficiente) a corpului didactic ambele influentand calitatea actului didactic fie din
cauza lipsei unei cercetari stiintifice performa nte si a unor programe de reforma institutionala specifice cazurilor particulare ale diverselor universitati; 9. Patrimoniul public municipal nu are inca evidenta clara si nu este utilizat eficace si eficient in scopul simultan al dezvoltarii economice a Bucurestiului si al cresterii calitatii vietii; in special lipsa unei politici funciare articulate, care sa favorizeze montajul unor operatiuni urbanistice de amploare , are efecte de imobilism al dezvoltarii urbane la scara unor zone din oras (e totodata adevarat ca nici contextul legislativ nu este favorabil unei astfel de abordari); 10. Existenta unor proiecte publice majore - insuficiente insa ca numar - si a mai multor interventii izolate bune nu a creat plus-valoarea sociala necesara, mai ales di n doua motive: lipsa coordonarii ce ar fi adus sinergie si neevaluarea critica a coerentei alocarii fondurilor; 11. Decupajul administrativ , cu precadere cel intre municipiu si teritoriul de sustinere si influenta - teritoriul bucurestean muscat catr e nord -est - nu ajuta planificarea si coordonarea dezvoltarii aglomeratiei urbane; 12. Se inregistreaza o adevarata falie de comunicare/cooperare - o ruptura politico-institutionala si de politici si programe - intre nivelul central (al guvernului) si nivelul capitalei ; cand nu a fost ostila, relatia a fost in cel mai bun caz indiferenta, si aceasta caracteristica s -a perpetuat de -a lungul a doua decenii in care nici un mare proiect national-municipal nu a fost realizat (pierdere majora Bucuresti 2000 iar ca realizare ar putea fi, poate, Stadionul National ); 13. Planificarea spatiala regionala care sa produca efecte - respectiv consecinte in coordonarea dezvoltarii, precum si punerea in practica a unor politici si programe de echipare etc - e cvasi-inexistenta ; 14. Lipsa de corespondenta intre decupajul administrativ la scara supra municipala si realitatea spatiala a dezvoltarii urbane este un impediment major atingerea unei coordonari a dezvoltarii Bucuresti-teritoriul de sustinere si influenta; 15. Primaria municipiului Bucuresti si-a diminuat constant institutia capabila sa asigure planificarea si coordonarea dezvoltarii urbane, in loc sa intareasca Centrul de planificare urbana si metropolitana si sa creeze o agentie de dezvoltare economica urbana si agentii de dezvoltare a unor zone/programe de interventie urbana; 16. Planificarea urbana (putina) a fost cu precadere tarziu-reactiva - in situatii devenite de criza, vizand mai curand temperarea efectului - decat pro-activa - tintind la o impulsionare directionata a dezvoltarii municipiului.
RECOMANDARI ALE ETAPEI I
1. O prima recomandare cu caracter general se refera la necesitatea demararii de catre Primaria Municipiului Bucuresti a unor studii specializate , bazate pe date colectate din teren si/sau actualizate , precum si pe informatiile furnizate d e viitorul recensamant. 2. O recomandare extrem de importanta are in vedere implicarea nivelului national in dezvoltarea capitalei si a teritoriului de sustinere si influenta, atat in general, ca o expresie a continuitatii, dar si - cu precadere pentru reusita Conceptu lui Strategic Bucuresti 2035 - in faza 2 a studiului;
3. Se recomanda, in acelasi timp, ca imperios necesara participarea Capitalei la lucrarile unei comisii interministeriale pentru planificarea dezvoltarii teritoriale a a tarii Bucurestiul nu are doar rolul de capiala a tarii ci si pe cel de tractant al economiei nationale; totodata se recomanda analizarea la nivelul Consiliului General a implicatiilor pentru capitala a prevederilor Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila; 4. Se recomanda urg entarea constituirii unei banci operationale de date urbane, functionala si (partial) accesibila , si totodata a unui sistem sintetic de indicatori relevanti pentru starea capitalei, usor colectabili/de calculat si monitorizati (macar) anual; 5. Se recomanda, atat in general cat si pentru etapa a doua a studiului, o atentie sporita acordata pariului cultural al Bucurestiului, ca si examinarii rolului culturii in competitivitatea urbana, in educarea spiritului civic si in conturarea identitatii proprii a Bucurestiului intre orient si occident; In ceea ce priveste strict derularea etapei urmatoare a studiului se recomanda: 6. Asigurarea, din partea si cu sprijinul Primariei, a unei vizibiltati sporite pentru viziune si directii strategice la un nivel de reuniune cel putin similar celei ce sa desfasurat pe 16 mai referitor la dimensiunea teritoriala a dimensiunii urbane; 7. Transmiterea catre toate partidele - si in particular catre toti membrii Consiliului General a solicitarii de a fo rmula si transmite un punct de vedere privind diagnosticul, viziunea si directiile strategice de dezvoltare stabilite in aceasta etapa; 8. Dezbaterea, pe parcursul etapei a doua - eventual cu extinderea duratei fazei a continutului primei etape si a obi ectivelor strategice pentru Bucuresti 2035, cu TOATE organizatiile non-guvernamentale interesate identificate . Chiar daca in prima faza s-a inregistrat o reactivitate foarte scazuta - din cele 211 o.n.g.-uri care au primit chestionare privind starea orasului, doar 8 au raspuns - se re-asigura deschiderea totala catre aceste organizatii si se dezamorseaza comportamentul ulterior tip nu am fost ascultati/consultati; 9. Utilizarea si in etapa a doua a unei campanii de recoltare de solutii de la specialistii in domeniile legate de dezvoltarea urbana, prin folosirea a doua reuniuni tip focus-grup; 10. Continuarea folosirii Site -ului CSB -2035 pentru diseminarea rezultatelor primei etape a Conceptului Strategic si pentru colectarea opiniilor specialistilor si publicului larg.
DIAGNOSTIC
Bucuretiul anului 2011 este rezultatul unui proces de dezvoltare incoerent i inegal, lipsit de o viziune clar pe termen lung i nesprijinit de cooperare teritorial, nesustenabil i genernd dezechilibre sociale, dezvoltare care a folosit inadecva t resursele nevalorificnd competenele distinctive locale i care nu s -a Concentrat suficient asupra creterii calitii vietii locuitorilor, calitate neleas ca rezultat al concurenei mai multor factori de naturi diferite: de mediu natural i construi t, economico -sociali, culturali, istorici. n consecin, astzi, nemulumirea cetenilor fa de starea oraului este generalizat, performanele capitalei de catalizator al economiei romneti n ultimii 10 ani au fost mult sub ateptri, n timp ce competitivitatea scazut n context european i global mpreun cu reputaia sa nefavorabil plaseaz Bucuretiul pe ultimele locuri n clasamentele europene privind atractivitatea i calitatea vieii. Teritoriul de influen i suport al Bucuretiului se caracterizeaz printr-un proces de decdere economic i demografic, decalaje de dezvoltare ntre partea de N NE i cea de S i infrastructur tehnic i social deficitar ce ofer un grad inegal de deservire. Capitala exercit presiuni asupra teritor iului inconjurtor, absorbind resurse socio-economice i compromind resursele de cadru natural (pduri, oglinzi de ap), iar teritoriul de suport este dependent de locurile de munc i serviciile sociale din ora. Fracturile funcionale i structurale la nivelul teritoriului, performana i competitivitatea sczute i identitatea incert a acestuia rezult din funcionarea individual a unitilor administrative, alimentat de lipsa cadrului legal pentru cooperare i a politicilor comune i de fragmentarea politic. Structura economiei capitalei a fost puternic afectat de dezindustrializare, iar creterea economic bazat pe consum i serviciile asociate, ca i pe investiii imobiliare speculative , n detrimentul dezvolt rii unor sectoare de nalt perfo rman i bazate pe creativitate s-a dovedit nesustenabil, mai ales n contextul perioadei de criz la scar global. Competitivitatea scazut a Bucuretiului nu valorific suficient fora de munc calificat de care dispune i pe care o formeaz acesta o ri vecintatea capitalei cu Dunrea i apropierea de Marea Neagr, fiind grevat de infrastructuri de comunicaii insuficente i de lipsa unor politici economice pe termen mediu ori de programe i proiecte privind dezvoltarea de parcuri tehnologice ori de cercetare, precum i de servicii avansate de suport al afacerilor .
Atractivitatea Bucuretiului pentru investitori ori vizitatori, dar i asumarea rolului de capital sunt afectate de o accesibilitate redus, determinat n principal de numrul redus i d e calitatea infrastructurilor rutiere i feroviare , dar i de capacitatea limitat a aeroporturilor existente ori neterminarea unor majore proiecte hidrotehnice . Lipsa unor sisteme regionale de cale ferat i de autostrzi i drumuri expres, proactiv dispu se i doar legatura municipiului cu judicios dimensionate , afecteaz nu teritoriul su de susinere i de influen ori cu marile coridoare de transport, dar genereaz ncrcari majore de trafic auto n interiorul oraului, suprasolicitnd arterele majore ale acestuia dar, prin reflex, i restul reelei stradale, genernd poluare urban i nervozitate social. Transporturile publice aproape inexistente la scar regional i nc mult sub ateptri ori sub imperativele sustenabilitii, la scara oraului , nu au cum s genereze, n lipsa unor politici i programe adecvate , trecerea ctre un alt fel de mobilitate urban i teritorial. Presiunea ridicat privind construirea din ultimii ani, condus doar de interese speculative nguste i neorientat sau limitat de politici a determinat publice funciare, imobiliare, urbanistice sau fiscale creterea dezechilibrelor dintre diverse zone ale oraului , diminuarea suprafeelor plantate , a contribuit la agravarea problemelor de trafic i staionare, deteriornd n mul te cazuri peisajul urban i contribuind la un comportament distructiv n ce privete elemente valoroase de patrimoniu construit. Resursele reprezentate de marile terenuri ale fostelor irosite sau subutilizate n inter esul zone industriale au fost n mare parte oraului, prin fragmentare i dezvoltare ngust -speculativ, multe din ansele de dezvoltare de noi poli urbani prevzui de Planul Urbanistic General din 1999 fiind pierdute sau puternic compromise. Att lipsa unui "proiect al context oraului n ansamblu" larg asumat i urmat cu consecven, ct i un legal i administrativ mai curnd descurajnd operaiunile urbane de amploare ca iniiativ public au contribuit determinant la aceste procese cu efecte negative. Populaia de aproximativ 1,94 milioan e de locuitori a sczut n ultimii 10 ani cu 3,3%, n principal din cauza unei tendine de stabilire a domiciliului celor mai nstrii n localitile din regiune care a cstigat circa 16% n populaie dar mbtrnirea ncepe s se manifeste i este p rognozat a continua. Densitatea pe teritoriul oraului cunoate variaii foarte mari un raport de 1:3,5 ntre sectoare - i, mai ales acolo unde este asociat cu srcia, Dac veniturile sunt n medie contribuie la o calitate sczut a locuirii. mai mar i dect media naional, problemele sociale majore sunt polarizarea crescut, manifestat i spaial, omajul n rndul tinerilor, starea de
sntate a populaiei , ct i formarea profesional continu insuficient ori existena grupurilor vulnerabile. Locuirea este profund marcat de o mobilitate de locuire redus , generat n principal de deinerea n proprietatea ocupanilor a majoritii stocului de locuine , dar i de lipsa unei piee suple i diversificate a locuinelor. Marile ansambluri de locuine au att durata de serviciu trecut de jumtate ct i spaii comune degradate, prin diminuarea ori prin insuficiena gradului de spaiilor verzi n favoarea parcrilor dotare cu echipamente , iar eforturile de reabilitare a unor zone, meritorii dar i costisitoare uneori, sunt inegal distribuie spaial i nu pot rezolva n totalitate problemele, mai ales n zonele cu densitate mare de locuire. n acelai mod, programele de refacere a faadelor odat cu ameliorarea izolrii termice nu pot suplini n totalitate incapacitatea economic ori lipsa de determinare a multor proprietari care suport din ce n ce mai greu chiar i plata utilitilor. Programele de locuine sociale sunt cvasi -inexistente, iar locuirea pe lot nu este avut substanial n vedere ca subi ect al vreunei politici de cretere a confortului. Piaa marcat de interese puternic speculative i regimul creditelor bancare nu au cum s rezolve singure multiplele probleme ale locuirii, n lipsa unor politici publice clare pe termen mediu i lung. O g ravitate deosebit o prezint starea unei mari pri a fondului construit vulnerabil la riscurile seismice, mai ales n situaia realizrilor complet insuficiente n raport cu nevoile de consolidare. Calitatea vieii este afectat consistent de parametrii de mediu, iar nivelurile diverselor tipuri de poluare cresc necontenit, n principal nivelul emisiilor generate de traficul mare, concentrat pe unele axe majore i n cadrul cruia prezena vehiculelor mari ce nu respect normele europene este foarte mare , dar i nivelul polurii fonice. Amprenta de mediu a municipiului este amplificat de extinderile necontrolate n teritoriu, de soluiile locale n domeniul evacurii apelor uzate i de ntrzierea funcionrii la parametri necesari a staiei de epurare . Un sistem ineficient i neecologic de gestionare a deeurilor, inclusiv a celor din activitatea de construcii , are consecine grave n ce privete calitatea apei, a aerului i a solului, amplificate de comportamentul prea puin responsabil al cetenilo r, nc rezisteni la puinele iniiative educativ -ecologice i la proiectele pilot. Diminuarea dramatic a suprafeelor verzi ntre 1990 i 2007, ca i creterea cantitii de praf , iar i alte suspensii n aer au generat nemulumiri publice puternice politicile sau programele de contracarare sunt timide sau prea puin eficace, n condiiile unui cadru legal incoerent n contextul schimbrilor climatice compromiterea unor posibile "coridoare micro -climatice", cu efect pozitiv n reducerea insulelor de cld ur i n ventilarea oraului are consecine greu i costisitor reparabile. Domeniul n care lipsa unei politici publice articulate a produs cele mai vizibil -dramatice consecine este cel al calitii spaiului public. Invadarea acestuia de ctre automobil , chiar i acolo unde spaiul public a fost
special proiectat n favoarea pietonilor este doar cel mai des invocat fenomen; lipsa proiectelor de reabilitare, creare sau regenerare a unor spaii publice variate, de calitate arhitectural ridicat i generat oare de interaciune social divers i toleran este deopotriv pregnant publicitii neadecvat vizibil , mai ales din cauza prezenei degradante a poziionate, ori a improvizaiilor neprofesionist proiectate i realizate . n unele cazuri, aceste interve nii realizate cu bune intenii, fie suprasolicit locul, ca n multe mari parcuri, fie instaureaz o imagine strin de caracterul acestuia. Astfel configurat i gestionat, spaiul public, n general, contribuie mult prea puin la dezvoltarea spiritului c omunitar i la convivialitate, ntr-un oras n care diversitatea etnic i multiculturalismul sunt n cretere. , poteniale caliti Educaia avansat i valorile culturale apreciate de individualizante ale oraului i purttoare de imagine, sunt locuitorii acestuia dar sunt insuficient sprijinite coerent de toate nivelurile administraiei pentru a aspira la excelen, respectiv pentru a contribui la creterea prestigiului i reputaiei internaionale a oraului , contracarnd plasarea Bucuretiului pe locuri din ariergarda multor clasamente privind componente ale competitivitii. Dupa calitatea aerului, poluarea fonic, starea de curenie a oraului i serviciile de sntate, caracteristicile urbane cele mai negativ percepute de ctre populatie sunt modul n care autoritile locale folosesc banul public i eficiena redus a serviciilor publice . n acelasi timp, sondajele par a indica o stare de pasivism social, n principal din cauza resemnrii n faa lipsei unor realizri durabile ori din cauza , iar lipsa unei scepticismului n ceea ce privete reducerea corupiei strategii clare, rod al unui proces participativ i nsoit de politici, nu programe i proiecte realiste, inteligent finanate i atent evaluate face dect s accentueze nerealizrile n domeniul planificrii lucide i sustenabile a dezvoltrii municipiului. Fr aceast planificare integrat i coerent, susinnd interesele strategice ale comunitii i fr o urmrire consecvent a direciilor prioritare de aciune astfel definite, de ct re instituii calificate i transparente, deschise spre parteneriate i sprijinite de cadrul legal i de politici naionale i regionale , multe din resursele urbane potenial valorificabile nc existente se vor consuma ineficient, deteriornd calitatea vi eii cetenilor i compromind ansele pe termen lung ale capitalei Romniei n competiia urban global.
VIZIUNEA
(1) Bucuretiul este, n 2035, o metropol influent i integrat european prin durabilitate i caracter, reinventata inteligent i sensibil, o comunitate deschis i evoluat, o capital dinamic i creativ. (2) Municipiul este un nod cu activitate intens de cooperare n infrastructuri reele multiple , bine conectat cu regiunea, ara i lumea prin articulate, echilibrat grupate ntr -un sistem spaial de poli i coridoare , dar i prin porturi, aeroporturi ori portale digitale , un ora care e caracterizat de accesibilitate crescut i mobilitate complex.
(3) Capitala are o economie competitiv i un comportament responsabil fa de mediu: o educaie performant i deschis favorizeaz dezvoltarea tehnologiilor avansate i a industriilor creative iar cercetarea bine valorificat i serviciile diversificate contribuie nu doar la atractivitatea economic crescut ci i la gestiunea inteligent a energiei, a resurselor naturale ori la protejarea biodiversitii, deci la sustenabilitatea dezvoltrii. (4) Cetenii apreciaz viaa intr -un ora santos, sigur i cu identitate bine conturat , cu locuire de calitate i cu locuri de munc motivante, fiind membri ai unei comuniti solidare, care protejeaz valori i respect tradiii , care este totodat conciliant i deschis diversitii i cooperrii, o comunitate plurivalent i multicultural care ii construiete armonios imaginea de succes. (5) Dezvoltarea Bucuretiului este realist dimensionat, rezultatul unei planificri spaiale lucide care integreaz nivelul urban cu cel teritorial i al unei finanri coerente ; administraia public local este nu doar gestionar eficient al resurselor ci i constructor de parteneriate spre binele public cu nivelul naional i cel teritorial, cu vecinii, dar i cu toate categoriile de actori privai i cu societatea civil; beneficiind de adecvarea i supleea cadrului legal, noilor provocri i procesul de dezvo ltare este monitorizat i adaptat aspiraiilor comunitii .
DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE DIMENSIUNEA TERITORIAL - DIRECII STRATEGICE PENTRU BUCURETI I TERITORIUL SU DE SUSINERE I INFLUEN
Pentru a atinge viziunea Bucuresti 20 35 este necesara orientarea eforturilor catre patru directii strategice majore: crearea unei forme administrative la nivelul Bucurestiului si a teritoriului acestuia de influenta, intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali, eficientizarea si dezvoltarea sistemului de infrastructura si valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si construit.
Crearea unei forme administrative probabil sub denumirea zona/ regiune metropolitana implica directii de actiune precum: controlarea si coordonarea expansiunii teritoriale a asezarilor, gestiunea unor servicii publice la nivel metropolitan, favorizarea dezvoltarii prin intermediul cooperarii intre UAT-uri. Dezvoltarea si eficientizarea sistemului de infrastructura implica directii de actiune care se refera la: extinderea retelelor tehnico edilitare in teritoriu (in special sistemul de alimentare cu apa potabila), completarea sistemului de axe rutiere si feroviare majore (centura Bucuresti, autostrazi, CF de mare viteza), crearea unui sistem de poli intermodali cat si regandirea sistemului de transport in comun la nivel metropolitan. Intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali implica directii de actiune precum: implementarea unui set de politici de atragere a investitori lor in poli teritoriali (in special politici funciare), echiparea cu dotarile necesare si revitalizarea celor existente, intarirea relatiilor cu asezarile invecinate/deservite oferindu-le astfel resursele pentru eficientizarea productiei (in special agricu ltura), eficientizarea infrastructurii cat si a modului de utilizare si gestionare a acesteia. Valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si construit implica directii de actiune precum: favorizarea cooperarii a asezarilor cu activitati turistice pentru crearea unor sisteme turistice, protejarea si extensia zonelor impadurite (in special in zona A.U.B), implementarea unor zone naturale de echilibru , promovarea si sprijinirea unor noi tipologii de turism (agroturism, ecoturism etc.) , moni torizarea si sanctionarea poluatorilor cat si favorizarea implementarii tehnologiilor cu grad redus de poluare. Prin respectarea si implementare acestor directii de actiune in cadrul viitoarelor interventii asupra teritoriului studiat se va ajunge la atin gerea imaginii Bucurestiului prezentat in cadrul viziunii.
DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE PENTRU MUNICIPIUL BUCURESTI - 2035
Coordonarea integrata a dezvoltarii municipiului si a teritoriului sa u de sustinere si influenta: institutii, strategii si actiuni concertate, intr -un context legislativ ameliorat si de reforma administrativa avansata; dezvoltarea Bucurestiului ca prioritate nationala asumata si parteneriate pragmatice pe termen mediu si lung cu toate autoritatile administratiilor locale vecine Ancorarea conexiunilor spatiale la toate scarile teritoriale: utilizarea marilor coridoare de transport si a polilor intermodali majori nu doar pentru conexiuni rapide cu teritoriul national si euro pean, ci si drept axe complexe si nuclee teritoriale generatoare de dezvoltare, conlucrand sinergic; fructificarea magistralei Dunarii si legaturii cu Constanta Comunicarea cu tara si lumea: dialog, digital si nu numai, articulat, continuu, consecvent urm arind promovarea reputatiei reconstruite si cautarea de parteneri pentru programe si proiecte aducatoare de succes; asumarea pe multiple planuri a rolului de inima a tarii, odata ce municipiul a devenit model de dezvoltare sustenabila Reinventarea struc turii economiei catre tehnologii avansate si industrii creative; pregatirea continua a fortei de munca si performante avansate si diverse in asumarea rolului de tractant economic national si regional Protejarea si utilizarea inteligenta in dezvoltare a re surselor naturale terenul, apele si spatiile plantate; protejarea agriculturii si a biodiversitatii; dezvoltarea industriilor verzi Articularea prin educatie a competitivitatii economice, a calitatii mediului si a bunastarii sociale Ameliorarea locu irii si a serviciilor, impotriva segregarii socio -economice ; spatiale
Reconstruirea unui spirit si a unui sens urban asumat de comunitate valorificarea multiculturalismului emergent, cresterea activismului social in comunitate si educarea spre o existenta urbana civilizata
Protejarea valorilor de patrimoniu cultural si asigurarea calitatii noilor interventii urbane, atat ca parte a continuitatii istorice cat si ca vector educativ si de promovare a imaginii urbane Profesionalizarea administratiei publi ce si folosirea sustenabila a unui buget crescut si echilibrat, in conditii de transparenta si de suplete in cooperarea cu posibilii parteneri in finantarea dezvoltarii urbane.
COMUNICAREA REZULTATELOR ETAPEI I
Rezultatele etapei I a studiului au fost comunicate dupa cum urmeaza : 1. Continutul etapei in forma extinsa a fost pus la dispozitia membrilor Comisiei Tehnice 2. Principalele doua volume ale studiului impreuna cu volumul de prezentare sintetica au fost afisate pe site -ul dedicat proiectului Bucuresti 2035 (www.csb203 5.ro) fiind astfel accesibile oricarei persoane interesate. Mentionam ca site -ul permite inregistrarea reactiilor celor care il acceseaza, iar transmiterea de opinii a fost incurajata prin facilitarea conectarii directe a mesajelor in chiar momentul parcurgerii materialelor afisate. Mentionam ca reactia publicului a fost anemica, numarul redus de mesaje provenind de la persoane fizice - desi informate, organizatiile non -guvernamentale active in domeniul dezvoltarii urbane sau in altele conexe nu au reactionat in niciun fel. 3. Toti membri Cons iliului General al municipiului Bucuresti au primit, transmise prin mesaje personalizate, volumul de prezentare sintetica insotit de o scris oare in care se sublinia importanta CSB 2035 pentru dezvoltarea viitoare a capitalei si se solicitau in mod expres opinii sau propuneri care sa fie luate in considerare la formularea fazei a II-a. Mentionam ca nu a fost primit niciun mesaj de raspuns. 4. Rezultatele primei etape ca elemente pentru fundamentarea propunerilor au fost dezbatute in cadrul Registrului Urbanistilor din Romania si prezentate in doua intalniri cu caracter profesional : Reuni unea Punctului de contact ESPON Romania (Octombrie 2011) precum si vizita de studiu a unor experti afiliati Centrului International de Dezvoltare Urbana din Cambridge, Statele Unite ale Americii (Octombrie, 2011). 5. Conceptul Strategic Bucuresti 2035 a constituit si subiectul catorva interviuri pentru presa. Avand in vedere cele de ma i sus, apreciem ca este necesara utilizarea si a altor metode de comunicare a conceptului, recomandand Primariei municipiului Bucuresti organizarea unor evenimente speciale in acest scop, similare prezentarii din 16 Mai, dar si discutarea in interiorul primariei impreuna cu directiile specializate.
ETAPA A II-A
III. ROLUL CONCEPTULUI STRATEGIC 2035
LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN SPATIU
(1) Dincolo de faptul ca prevederile unei strategii de dezvoltare a Bucurestiului sunt asumate si se aplica pe teritoriul administrativ al capitalei, elaborarea Conceptului Strategic trebuie in mod necesar sa tina seama de in terconditionarile de mai sus . Cunoasterea lor este posibila in masuri diferite, atat din cauza disponibilitatii si acuratetii variabile ale datelor cat si din cauza gradului variabil de predictibilitate sau de transparenta. De aici rezulta nevoia studiilo r de fundamentare si a analizelor statistice, inclusiv intelegerea unor procese de evolutie din trecut . De aici, asa cum s -a aratat si in partea I a studiului, limitele si structura Conceptului Strategic elaborat in prezent. (2) Evolutia capitalei ca realitate functionala ansamblu de relatii de interdependenta pe multiple planuri de mediu, economice si sociale a depasit hotarele administrative ale municipiului, iar realitatea morfologica configurarea spatiala: de la structura stradala si parcelar si pana la caracteristicile peisajului construit este nepotrivita unei dezvoltari durabile: nu numai ca reflecta amplificat si amplificand disfunctionalitatile aparute ca urmare a unei dezvoltari necorelate si necoordonate in teritoriul de sustinere si influenta, dar ingreuiaza dezvoltarea viitoare si ameninta sa marcheze greu reparabil utilizarea solului, calitatea mediului, dotarile tehnico -edilitare si inevitabil cheltuielile publice necesare in viitor. De aici nevoia urgenta de instituire a unor mecanisme de control coordonat al dezvoltarii in teritoriul de sustinere si influenta al Bucurestiului. (3) In lumea marcata de globalizare si de viteza sporita si predictibilitatea relativ redusa pe care aceasta le aduce, teritoriul de sustinere si influenta al capitalei constituie o resursa esentiala pentru cresterea competitivitatii Bucurestiului si pentru ambitia sa de a -si asuma un rol de mare centru urban de importanta macro-regionala. De aici nevoia de a corela marile investitii de infrastructura dar si de a gestiona calitatea mediului si resursele de teren nu doar pentru satisfacerea nevoilor capitalei in viitorul apropiat, ci si tinand seama de noile provocari ce pot aparea la scara unor teritorii mult mai vaste in primul rand cele de la nivelul Uniunii Europene cat si cele din regiunea Danubiano-Balcanica.
LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN TIMP 1) Planificarea dezvoltarii Bucurestiului si a teritoriului sau de influenta trebuie sa fie corelata ca durata cu definirea directiilor de evolut ie a tarii, deci pe termen lung si in stransa corelare cu strategiile de la nivel national. De aici importanta Conceptului Strategic elaborat pentru o perioada 25 de ani dar si nevoia coordonarii politicilor si programelor cu cele nationale sectoriale , in special in ceea ce priveste competitivitatea economica si conectivitatea, elaborate de asemenea pe termen lung. 2) Atat strategia cat si politicile trebuie definite pe termene extinse in timp dar au nevoie de re -examinari periodice care sa permita repozitionari si/sau reformulari, determinate nu doar de schimbari majore in macro -context, dar si modificaril ale conditionalitatilor (a se vedea mai jos, in cadrul CSB2035), ori modificari in resursele financiare disponibile. De aici utilitatea definirii politicilor pentru orizonturile 2020 si 2035 dar si nevoia de suplete in formularea lor, ca si intelegera suprapunerii partiale a unor programe ca fiind sanse pentru optiuni de natura politica, fianciara sau de conjunctura macro- sau sociala. 3) Cerinta beneficiarului pentru identificarea unor programe de dezvoltare urbanistica si a unor proiecte prioritare pana in 2016 a fost abordata din doua perspective temporale. De aici optiunile pentru programe cu impact consistent si al caror efect de multiplicare este marit d e concentrarea teritoriala in zone strategice, programe ce pot fi prelungite sau amplificate dupa orizontul 2020 , si in raport cu oportunitatile reprezentate de strategia Europa 2020 si de programele de finantare posibile. Pe de alta parte identificarea unor proiecte prioritare are in vedere: (1) pregatirea si demararea unor proiecte majore pana in 2016 dar si (2) proiecte de dimensiuni si conditionari spatiale care sa poata fi realizate in totalitate sau mare parte pana in 2016
LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN PLANIFICARE 1) Planificarea viitorului capitalei nu poate fi facuta separat de cea a teritoriului sau de sustinere si influenta, asa cum s-a aratat si mai sus, la Locul CSB in spatiu si cum a rezultat limpede si din eta pa I a studiului. De aici, nu doar limitele inerente pe care si le asuma prezentul studiu cat mai ales necesitatea unei duble revizuiri necesare: a procesului de planificare in ceea ce poate deveni Regiunea Metropolitana Bucuresti cat si a sistemului de pl anuri pe baza caruia sa se decida directiile si modurile de dezvoltare. In acest sens Conceptul strategic poate servi drept nucleu de referinta pentru o Strategie de Dezvoltare Spatiala Regionala , dar si drept concept pentru o Strategie de dezvoltare urb anistica a capitalei , pentru o perioada de 15 ani si cu o fundamentare mult mai detaliata si temeinica. Caracterul integrat si director al Conceptului Strategic permite tocmai acest dublu rol, ca si cel de subiect de dezbatere publica atat politica cat s i cu alte categorii de actori urbani sau teritoriali. 2) Avandu-se in vedere necesitatea elaborarii Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, dar si resursele limitate de terenuri pentru dezvoltare aflate in interiorul teritoriului administrativ al capitalei, Conceptul Strategic a fost astfel structurat incat sa poata fi utilizat ca si cadru tematic de referinta pentru Planul
Urbanistic General daca structura sa va urma fidel prevederile legislative actuale, in special privind componenta pe termen lung a planului. Pe de alta parte, Planul Urbanistic General are menirea de a defini mult mai precis atat vocatia urbana a unor zone ce pot fi dezvoltate sau (re)convertite functional, ca si caracteristicile unor procese de dezvoltare urbana difuza, c e pot modifica sau conserva caracterul unor zone deja constituite. De aici optiunile luate de a defini prin Conceptul Strategic: (1) teritorii, axe si noduri structurante ale organismului urban, (2) sansa acestor teritorii de a contribui la ameliorarea situatiilor din vecinatattile lor si (3) tipurile de interventii operationale ce pot fi introduse ca prevederi ale PUG, pentru adresare prin planuri urbanistice zonale. 3) Conceptul Strategic are un limpede rol director (nici macar de reglementare generala insa) . Cu toate acestea, beneficiarul a solicitat si referirea la proiecte prioritare pentru orizontul de timp apropiat, nominalizand atat programe ori proiecte in curs de realizare cat si aflate in faza de proiectare sau chiar de intentie. Conceptul Strategic nu este a -toate-incapator, iar uneori deciziile ar putea fi reexaminate si consecintele unor proiecte re -evaluate, dar caracterul sau indicativ ii permite sa fie flexibil, fara insa ca aceasta flexibilitate sa elimine disfunctionalitatile sau efectele neprevazute ale unor proiecte sau chiar programe implementate independent sau izolat spatial. De aici optinuea luata de a stabili prin Conceptul Strategic atat (1) zonele strategice proritar a fi dezvoltate tinand seama de cerintele temei studiului dar si de d irectiilor strategice prioritare avizate in cadrul primei etape, cat si (2) definirea unei axe prioritare strategice de dezvoltare cursul Dambovitei - abordabila prioritar si in mod integrat, pe baza unei planificari operationale, cu maxim impact in ceea ce priveste dezvoltarea Bucurestiului ca intreg.
LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN RAPORT CU STRATEGIA EUROPA 2020 La formularea propunerilor CSB 2035 s-a tinut seama de Obiectivele Tematice Prioritare formulate de Comisia Europeana in raport cu Strategia Europa 2020, listate mai jos: - (1) consolidarea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii; - (2) sporirea utilizrii i a calitii i accesului la tehnologiile informaiei i comunicaiilor; - (3) mbuntirea competitivitii ntreprinderilor mici i mijlocii, a sectorului agricol (n cazul FEADR) i a sectorului pescuitului i acvaculturii (pentru EMFF); - (4) sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de dioxid de carbon n toate sectoarele; - (5) promovarea adaptrii la schimbrile climatice, a prevenirii i a gestionrii riscurilor; - (6) protecia mediului i promovarea utilizrii eficiente a resurselor; - (7) promovarea sistemelor de transport durabile i eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reelelor majore; (8) promovarea ocuprii forei de munc i sprijinirea mobilitii forei de munc; (9) promovarea incluziunii sociale i combaterea srciei; (10) investiiile n educaie, competene i nvare pe tot parcursul vieii; (11) consolidarea capacitii instituionale i o administraie public eficient.
IV.
CONDITIONAREA
CONSIDERATII PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA DIAGNOSTICULUI Schemele de mai jos au menirea sa ilustreze importanta covarsitoare pe care o au pentru succesul oricarei strategii de dezvoltare a municipiului Bucuresti : pe de -o parte, conditionarile externe referitoare la cadrul legislativ, modul de impa rtire administrativ-teritoriala, precum si contextul spatial la diferite scari, iar pe de alta parte modul in care calitatea administratiei publice contribuie la o buna guvernanta ce poate asigura a tat o pl anificare durabila coerenta , cat si un nivel mai inalt al performantelor strategiei. In ceea ce priveste conditionarile, ele sunt in mare parte dincolo de sfera de decizie directa a administratiei publice locale, in masuri diferite, dar tot in masuri diferite ele pot fi influentate sau studiate pentru intelegere in vederea definirii cel or mai bune optiuni strategice. Si concluziile etapei I au aratat ca fara sprijin teritorial, reforma administrativ teritoriala sau mecanisme adecvate de cooper are inter -comunala sau/si fara un cadru legislativ care sa permita actiuni coerente si sa puna la dispozitie instrument e operationale, dezvoltarea orasului va avea mult de suferit si orice strategie, oricat de ambitios formu lata va fi expusa unor esecuri prin lipsa de sinergie intre programele si proiectele prin care se pune in aplicare.
Nivelul performantei administrative poate fi potentat de conditionari favorabile dar poate fi si stanjenit de modul defectuos in care acestea functioneaza.
Performanta administrativa poate fi privita ca centrul de greuta te al tetraedrului bazat pe conditionari si avand drept varf succesul punerii in practica a CSB 2035. Trebuie mentionat ca posibilitatea de ameliorare a performantei administrative este consistenta si independent de cele trei conditionari.
O crestere a p erformantei administrative are drept consecinta a mplificarea succesului punerii in practica a CSB 2035. Aceasta amplificare poate fi la randul ei marita de o sinergie pozitiva a celor trei tipuri de conditionari "de baza".
Vulnerabilitatea intregului concept strategic este ridicata in raport cu adversitatea venita din campul unei conditionari sau din inadecvarea acesteia ("lipsa dintilor sau rotirea in sens invers").
V.
VALORI SI PRINCIPII
VALORI ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035
Principiul echilibrului multiplu Principiul dinamismului ofensiv Principiul respectului valorilor Principiul constructiei comunitare Principiul performantei orientate Principiul parteneriatelor adaptabile
Accesibilitate - Deschidere Dinamism Continuitate Caracter Constiinta Chibzuinta Responsabilitate Adaptabilitate Mobilitate
PRINCIPII ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035
VI.
OBIECTIVE STRATEGICE PE TERMEN LUNG

LISTA OBIECTIVELOR CONCEPTULUI STRATEGIC
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
O comunitate educata si adaptabila capabila sa raspunda provocarilor O structura echilibrata si dinamica de activitati economice O racordare eficienta la marile axe europene de transport si conectare facila cu fluxurile informationale globale Un nucleu metropolitan puternic ancorare functionala puternica in teritoriu Un mediu sanatos de viata poluare diminuata, amprenta ecologica Responsabila gestionare a energiei, cu maxima eficienta
O identitate urbana puternica rezultat al valorificarii istoriei si al construirii de noi insusiri 10. 11. 12. O dezvoltare urbana curajos planificata, lucid condusa si atent evaluata Administratia publica performanta, capabila sa construiasca parteneriate profitabile dezvoltarii sustenabile a orasului
O calitate ridicata a locuirii fara segregare si o polarizare socio-economica diminuata Servicii sociale performante adaptate nevoilor si adecvat distribuite spatial
Capitala de succes, in sistemul marilor orase balcanice, oras-poarta si oraspunte
CSB 2035 - OBIECTIVE FUNDAMENTALE SI DIRECTII STRATEGICE
VII. DOMENII STRATEGICE SI ZONE STRATEGICE FLEXIBILITATE SI OPTIUNI

DOMENII DE INTERVENTIE SI ZONE STRATEGICE PENTRU BUCURESTI 2035
Studiul privind Conceptul Strategic a fost structurat pe cele cinci planuri majore orasul si teritoriul, orasul productiv, orasul functional, orasul durabil si managementul orasului tocmai pentru sublinierea, pe de o parte, a contributiilor esentiale pe care fiecare plan le are la succesul Bucurestiului ca oras competitiv si cu o calitate inalta a vietii, dar si, pe de alta parte, a inter -conditionarilor complexe intre aceste planuri, a faptului ca orice castig in unul din aceste planuri contribuie la sansele de reusita a actiunilor in celelalte planuri, dupa cum esecurile intr -un domeniu pot avea consecinte nefaste in celelate domenii. Asa cum s -a aratat deja, performanta manage riala calitatea administratiei publice locale, ca instante si mecanisme de luare a deciziilor, ca institutionalitate, ca temeinica fundamentare tehnica a proceselor de interventie dar si ca abilitate de asigurare a realizarii cu succes a proiectelor constituie o conditionare majora, putand determina hotarator o dezvoltare in directia potrivita, cu actiuni concertate pe toate aceste planuri. Aceasta calitate a administratiei publice constituie atat miezul guvernantei locale ca si proces complex, dar si a se vedea schemele deja prezentate centrul de greutate pentru structura ce poate determina un succes al aplicarii Conceptului Strategic. In sensul celor de mai sus, atat directiile strategice fundamentale formulate la sfarsitul fazei I a studiului, ca t si obiectivele strategice fundamentale propuse in cadrul acestei faze au fost definite si structurate ca sistem, tinand seama de cele cinci planuri. In conformitate cu cerintele beneficiarului, pentru orizontul 2035 au fost formulate substrategii si politici publice, listate mai jos, fie cu caracter integrat prin natura subiectului sau in raport cu zona de interventie ce solicita o astfel de abordare , fie cu caracter sectorial dar cu puternice relationari cu interventiile in alte domenii. Multe din aceste politici vizeaza guvernanta si managementul urban economic, al mediului sau cel in domeniul social; ele pot fi in unele cazuri aplicabile intregului oras, sau, in altele, situatiilor asemanatoare intalnite in diverse locatii din oras si au in acest sens, atat conditionari cat si consecinte in dezvoltarea spatiala, urbanistica. Drept care rezentul studiu pentru Conceptul Strategic Bucuresti 2035 cuprinde optiunile pe care elaboratorii si alti profesionisti le -au considerat drept prioritare , tinandu-se s eama de urmarirea unei sinergii, dar si de posibilitatea desfasurarii simultane a unui numar limitat de programe si proiecte atat din ratiuni financiare sau institutionale, cat si ca suportabilitate functionala si sociala.
Evident, exista multe alte optiuni privind politicile ce pot fi elaborate si puse in practica, dar alegerea unui pachet de succes trebuie sa reprezinte simultan o decizie politica bine sustinuta tehnic si inteleasa/acceptata comunitar. Este evident ca este posibila o flexibi litate, dar ea este limitata, fara compromiterea unora dintre obiective. In acest sens, dezbaterea propunerilor Conceptului Strategic este esentiala pentr ameliorarea sanselor sale de transpunere prin programe si proiecte. In acelasi timp, politicile ofer a un grad de suplete care sa permita, in functie de diverse optiuni politice, financiare, sociale, tehnice structurarea si etapizarea actiunilor, cazuri in care se pot schimba proiectele prioritare. In ceea ce priveste dezvoltarea spatiala a orasului, a fost intreprinsa o identificare a teritoriilor, axelor si nodurilor strategice , tinandu-se seama de criterii care privesc: (1) amplasarea in oras, (2) potentialul de dezvoltare, (3) nevoia de interventie din cauza unor disfunctionalitati existente, (4) existenta unor nuclee sau procese de dezvoltare urbana, (5) potentialul de propagare a dezvoltarii, dar si (6) posibilitatea de actionare intr -un anume context legislativ sau institutional. Desi astfel sunt identificate multe astfel de teritorii de int erventii, a fost operata o prima selectie, optandu-se pentru pastrarea pentru o etapa post 2035 a dezvoltarii unor zone sau pentru introducerea lor in obiectivul politicilor in situatia aparitiei unor oportunitati noi. Pe de alta parte, Conceptul Stra tegic Bucuresti 2035 propune ca axa majora de dezvoltare strategica in teritoriul Bucurestiului, axa cursului Dambovitei, ca arie cu multiplu rol :de ax radiant de dezvoltare urbana, de sutura intre parti fracturate ale orasului , de legatura a zonelor cent rale cu exteriorul orasului, de ax de polarizare prin prezenta unor noduri importante si a unor activitati de interes public major si de reprezentativitate, de legare a unor spatii urbane majore pe axa V -E, de linie de forta in comunicarea urbana (nu doar prin trafic).
P1
P2
VIII. PRIORITATI DE LUAT IN CONSIDERARE PENTRU ZONA DE SUSTINERE SI INFLUENTA

INTRODUCERE Bucuretiul i teritoriul su de influen i suport sunt caracterizate de lipsa unei gndiri comprehensive i integrate . Acest fapt a condus la apariia disparitilor teritoriale , i inechitabil a afectnd calitatea vie ii populaiei prin dezvoltarea dezechilibrat valoroase (cadru natural, rezerve de de teren etc.).
infrastructurii tehnice i soci o-economice i la compromiterea unor resurse deosebit de
n vederea remedierii problemelor identificate n faza de analiz i diagnostic n acest sens au fost propuse patru direcii principale de aciune: teritoriului su de influen i suport; Adoptarea unei forme administrative la nivelul Bucure ntrirea i revitalizarea sistemului de poli teritoriali; Eficientizarea i dezvoltarea sistemului de infrastructur; Valorificare durabil a resurselor de patrimoniu natural i construit. Pe baza ace stor direc ii de ac iune a fost elaborat un set de politici ce vizeaz: susinerea economic a teritoriului pe plan naional i internaional prin n ultimul rnd, protecia mediului n consens cu principiile dezvoltrii durabile. Avnd n vedere contextul actual al Bucuretiului i a
RELAIA CU DIAGNOSTICUL este
necesar abordarea acestora att pe vertical, ct i pe orizontal, prin adoptarea i implementarea unor politici relevante care s susin dezvoltarea echilibrat a teritoriului. tiului i al
promovare i
cooperare transfrontalier, creterea accesibilitii, dezvoltare metropolitan echilibrat i coodonat, creterea performanei economice, distribuia echilibrat a forei de munc , dezvoltarea i modernizarea infrastructurii tehnice i sociale, stimularea turismului i , nu
III. Delimitarea teritoriului metropolitan l teritoriului su de influen i
suport, una dintre interveniile prioritare pentru a opri avansarea disparitilor teritoriale
este recunoaterea din punct de vedere juridic a unei zone sau regiuni metropolitane i instituirea unui organism care s gestioneze i s susin dezvoltare a controlat, printr-un demers continuu, dinamic i pe termen lung . Atributiile ageniei de dezvoltare ar consta n : Localizarea zonelor-cheie pentru inves tiii specifice i atragerea de investitori ctre aceste zone; Controlul documentaiilor necesare noilor dezvoltri, Conductor sau partener principal n proiecte de dezv oltare importante pentru teritoriu; Consultarea asociaiilor de cooperare intercomunal; Gestionarea transportului public metropolitan.
Propunerea unui nou decupaj de zon metropolitan s-a bazat, n principal, pe: 1. Indicele de integrare; 2. Izocronele de accesibilitate; 4. Studiile anterioare ale ZMB. Decision. Acesta a reprez entat un factor de prim i teritoriului de influen i suport al Bucuretiului. 2. Prin intermediul izocronelor are asupra acestor dou centre urbane. Chiar ca acestea s poat fi influenate semnificativ de Bucureti. Cei doi poli urbani di pentru a genera la rndul lor arii de influen , fora lor de vecintilor directe fiind puternic de Bucureti). este integrarea pe ct posibil a programelor i p roiectelor importante dezvoltarea acestuia, astfel nct s poat fi gestionate coordonat i eficient.
3. Proiecte propuse, n derulare sau resurse importante pentru dezvoltarea Bucuretiului; 1. Indicele de integrare a fost agregat i calculat la faza I prin intermediul softului Map mportan pentru delimitarea
se remarc legturi puterice pe direciile Bucureti dac le gturile E -V se manifest prin n
Ploieti i Bucureti Giurgiu, fapt care explic influena puternic pe care C apitala o dou autostrzi, distanele pn la urmtoarele centre urbane este prea mare pentru apropierea direct a Bucuretiului , Ploieti i Giurgiu , sunt suficient de dezvoltai polarizare asupra mai puternic dect influena C apitalei. Din acest motiv s -a
evitat includerea acestor dou orae n teritoriul delimitat (totui ele sunt influenate 3. Deosebit de important pentru delimitarea teritoriului metropolitan al Bucuretiului pentru
4. Teritoriul analizat a inclus t oate variantele de zone metropolitane urbane elaborate pn n prezent pentru Bucureti dezvoltare din fiecare propunere .
i aglomeraii
, i s -au a nalizat direciile de
Aglomeraia Urban , primul concept referitor la
teritoriul de influen i suport al Bucuretiului, este integrat n cele dou propuneri ulterioare de zona metropolitan. Acestea din urm se difereniaz prin atitudinea fa de diferite proiecte de importan regional i/ sau Bucureti). Legtura cu direciile de dezvoltare la nivel suprateriorial se remarc prin orientarea favorizat ctre Nord i Sud. Apare nsa o d ifereniere a legaturilor E -V innd de contextul regional . Astfel, direcia ctre Constana, important la nivel suprateritorial, nu este suficient de puternic nivel regional, din lipsa unor poli - aezri puternic relaionate cu Bucuretiul. IV. POLITICI PRIORITARE naional (ex. canalul Dun re-
numai dou politici teritoriale, ce trebuie ns considerate prioritare : Politica referitoare la investiii nationale asigurarea coeziunii teritoriale Politica de cooperare i investiii intercomunale . dezvoltare prin cadrul legislativ, infrastructur, dotri i calitate ridicat a vieii. i anume: Modernizarea infrastructurii sociale Furnizarea serviciilor publice i echiparea teritoriului
Deoarece, pe de-o parte, CSB 2035 este un document axat n principal pe problematica Bucuretiului i este supus limitrilor atribuiilor Municipalitii, i, pe de alt parte, este necesar abordarea Capitalei din punctul de vedere al competitivitii teritoriului care este imposibil de atins limitndu -ne la conturul administrativ, vom detalia n continuare pentru creterea competitivitii i
Politica de investi ii na ionale se refer la sus inerea Bucure tiului i teritoriului s u
metropolitan pentru atragerea de investitori, oferindu-le acestora condiii favorabile de
Politica de cooperare intercomunal se refer la dou paliere de cooperare intercounitar
Prin intermediul investitiilor intercomunitare se asigur o dezvoltare teritorial echilibrat i eficientizarea exploatrii resurselor. Prin intermediul asocia iilor intercomunitare se pot accesa fonduri europene pentru proiecte comune de dezvoltare i echipare a teritoriului. n contextul documentului de fa, Bucuretiul nu poate impune politici (i nici delimitarea) teritoriului su metropolitan, ns poate genera i aplica politici care au un impact semnificativ asupra acestuia. V. PROGRAME I PROIECTE PRIORITARE Programele prezentate inclu d noi direcii de dezvoltare a Capitalei i totodat afecteaz
n stagnare, etc) . Stagnarea unor proiecte majore (de ex. autostrzile) continuarea i/ sau metropolitan i e ste preferabil s se evite implementarea de noi proiecte majore , pentru a prentmpina financiare, politic e, administrativ e, etc. Majoritatea proiectel or economic i turistic, conservarea i protejarea mediului i educarea populaiei.
integreaz proiectele existente aflate n diferite stadii (studii de funda mentare, proiecte semnificativ dezvoltarea teritoriului i produc pierderi la nivelul bugetelor publice i valorii terenurilor, din cauza variaiilor economice. n acest cont ext se consider strict necesar reluarea proiectelor majore pentru Bucureti i teritoriul su suprapunerea acestor proiecte cu posibilele blocaje noi propuse se
caracterizeaz prin costuri sczute/medii i prin intervenii ce au n vedere promovarea
n concluzie, pentru a i atinge obiectivele pentru 2035, este necesar ca Bucuretiul s coopereze cu aezrile din teritoriul su de influen i suport, prin instituirea unei zone sau regiuni Metropolitane prin intermediul creia s se poata asigura dezvoltarea teritorial durabil, echilibrat i coordonat. Nu n ultimul rnd, este necesar nelegerea importanei cooperrii pe orizontal i vertical n vederea dezvoltrii zonei sau regiunii metropolitane a Bucuretiului i asumarea rolului de capital.
VI.
REPREZENTRI GRAFICE
Propunere Zon Metropolitan Bucureti pe suportul Indicelui de Integrare (prezentat n varianta detaliat)
Localizarea programelor i proiectelor prioritare din teritoriul metropolitan al Capitalei
IX.
POLITICI PUBLICE PROPUSE - ORIZONTUL 2035
POLITICI
P1.1 Politica de investitii nationale in Bucuresti si terit de sprijin si influenta P2 Politici intercomunale de investitii si servicii publice PE.1 Politica privind planificarea si dezvoltarea unor zone ce concentreaza activitati economice PE.2 Politica privind sprijin si cresterea performantelor activitatilor economice mici si mijlocii. PE.3 Politica privind activitatile economice tertiare si de industrii creative incurajarea dezvoltarii celor locale si atragerea unora noi. P3 Politici pe zone PF.1 Politica (integrata) privind cresterea calitatii spatiului public PF.2 Politica funciara privind cresterea si mai buna gestiune a patrimoniului public - achizitii schimburi concesionari PF.3 . Politica funciara si financiar fiscala privind masuri de stimulare a valorificarii compatibile cu interesul public a marilor proprietati P4.1 Politica privind construirea de locuinte sociale/accesibile economic; P4.2 Politica privind ameliorarea calitatii fondului de locuinte colective; P4.3 Politica de sprijin pentru imbunatatirea confortului la locuintele individuale P5.1 Politica de asistenta sociala pentru cei mai defavorizati, P5.2 Politica privind realizarea unor nuclee de sprijin (formare profesionala, asistenta, integrare sociala, activitati comunitare) in zonele cu concentrare de saracie PEd.1 Politica privind constructiile si facilitatile pentru educatie dar si cresterea performantei educationale, PEd.2 Politica privind educatia universiatara, in parteneriat cu ministerul de resort si cu universitatile, cu prioritate pentru capacitatea si performantele in cercetare P6.1 Politica privind alimentarea cu apa si reteaua de canalizare: calitate,
acoperire/extindere retea, dotari aferente; P6.2 Politica privind gestiunea apelor de suprafata: rauri, lacuri, ploi, P7.1 Politica privind diversificarea tipurilor de surse si cresterea capacitatii ; P7.2 Politica privind reducerea consumului energetic pentru incalzire si functionare in cladiri ; P8.1 Politica privind crearea de noi parcuri, gradini si scuaruri; P8.2 Politica privind ameliorarea calitatii vegetatiei, organizarii si dotarilor in spatiile verzi existente; P8.3 Politica privind administrarea si sporirea spatiului verde difuz; P8.4 Politica de parteneriat cu proprietarii de imobile (mari si mici) privind crearea de spatii plantate. PF.2 Politica privind gestiunea integrata si durabila a deseurilor; S9.1 Politica privind monumentele istorice protejare, interventii, punere in valoare; S9.2 Politica privind zonele protejate gestionare, planificarea si controlul interventiilor; S9.3 Politica privind zonele cu patrimoniu omogen, compact ce necesita reabilitare (si care nu sunt zone protejate) P10.1 Politic de dezvoltarea integrat a transportului pe cale ferat P10.2 Politic privind integrarea pentru o funcionare mai bun a transportului public P10.3 Politic privind ncurajarea transportului eco (vehicule nepoluante, vehicule electrice, moduri de transport alternative) P10.4 Politic privind favorizarea circulaiei pietonale, (inclusiv prin crearea unor reele pietonale att la scara oraului ct i a unor subzone) P10.5 Politic privind staionarea autovehiculelor : noduri park&ride, parkinguri majore, staionarea difuz P10.6 Politic integrat de mobilitate n zona central cu favorizarea pietonilor i a
transportului public PMag.1 Politic de marketing urban, inclusiv construirea i promovarea unui brand urban P11.1 Politic privind optimizarea funcionrii Primriei i pregtirea personalului P11.2 Politic privind comunicarea cu comunitatea i transparena deciziilor P11.3 Politic privind planificarea urban i monitorizarea evoluiei oraului prin stabilirea/renfiinarea unei instituii specializate (CPU) P11.4 Politic privind structurarea i desfurarea coordonat a operaiunilor de dezvoltare urban Agenie de dezvoltare urban i parteneriate publice PE.4 Politic de cooperare internaional i stabilire de parteneriate cu mari investitori / ageni economici PMag.2 Politic de parteneriat comunitar relaii i proiecte cu societatea civil (organizaii non-guvernamentale i organizaii comunitare) la scara oraului sau a unor subzone
SUBSTRATEGIA/DOMENIU S1 Rolul de capitala
S2 Strategie teritoriala Integrata [metropolitana] Economie
S3 Regenerare urbana Functionalitate urbana
S4 Cresterea calitatii locuirii
UM E UL N T TA P RE EN T PU R U BL IC A
POLITICI P1.1 Politica de investitii nationale in Bucuresti si terit de sprijin si influenta P2 Politici intercomunale de investitii si servicii publice PE.1 Politica privind planificarea si dezvoltarea unor zone ce concentreaza activitati economice PE.2 Politica privind sprijin si cresterea performantelor activitatilor economice mici si mijlocii. PE.3 Politica privind activitatile economice tertiare si de industrii creative incurajarea dezvoltarii celor locale si atragerea unora noi. P3 Politici pe zone PF.1 Politica (integrata) privind cresterea calitatii spatiului public PF.2 Politica funciar privind creterea i mai buna gestiune a patrimoniului public - achiziii, schimburi de teren, concesionri PF.3 Politica funciar i financiar fiscal privind msuri de stimulare a valorificrii compatibile cu interesul public a marilor proprieti, cu precdere n cazul conversiilor P4.1 Politica privind construirea de locuinte sociale/accesibile economic; P4.2 Politica privind ameliorarea calitatii fondului de locuinte colective;
EUROPA 2020
S5 Reducerea saraciei
Educatie
S6 Gestiunea resurselor de apa
S7 Gestionarea responsabila a energiei
S8 Spatile plantate in municipiu: P8.1 Politica privind crearea de noi parcuri, gradini si scuaruri; cresterea suprafetelor, ameliorarea distributiei in teritoriu, cresterea P8.2 Politica privind ameliorarea calitatii vegetatiei, organizarii si dotarilor in spatiile verzi existente;
P4.3 Politica de sprijin pentru imbunatatirea confortului la locuintele individuale P5.1 Politica de asistenta sociala pentru cei mai defavorizati, P5.2 Politica privind realizarea unor nuclee de sprijin (formare profesionala, asistenta, integrare sociala, activitati comunitare) in zonele cu concentrare de saracie si facilitatile pentru educatie dar PEd.1 Politica privind constructiile si cresterea performantei educationale, PEd.2 Politica privind educatia universitara, in parteneriat cu ministerul de resort si cu universitatile, cu prioritate pentru capacitatea si performantele in cercetare P6.1 Politica privind alimentarea cu apa si reteaua de canalizare: calitate, acoperire/extindere retea, dotari aferente; P6.2 Politica privind gestiunea apelor de suprafata: rauri, lacuri, ploi, P7.1 Politica privind diversificarea tipurilor de surse si cresterea capacitatii ; P7.2 Politica privind reducerea consumului energetic pentru incalzire si functionare in cladiri ; P8.3 Politica privind administrarea si sporirea spatiului verde difuz; P8.4 Politica de parteneriat cu proprietarii de imobile (mari si mici) privind crearea de spatii plantate.
Functionalitate urbana S9 patrimoniul construit
S10 Substrategia privind mobilitatea n Bucureti
Management urban
S11 Substrategie privind creterea performanei administrative
PF.2 Politica privind gestiunea integrata si durabila a deseurilor; S9.1 Politica privind monumentele istorice protejare, interventii, punere in valoare; S9.2 Politica privind zonele protejate gestionare, planificarea si controlul interventiilor; S9.3 Politica privind zonele cu patrimoniu omogen, compact ce necesita reabilitare (si care nu sunt zone protejate) P10.1 Politic de dezvoltarea integrat a transportului pe cale ferat P10.2 Politic privind integrarea pentru o funcionare mai bun a transportului public P10.3 Politic privind ncurajarea transportului eco (vehicule nepoluante, vehicule electrice, moduri de transport alternative) P10.4 Politic privind favorizarea circulaiei pietonale, (inclusiv prin crearea unor reele pietonale att la scara oraului ct i a unor subzone) P10.5 Politic privind staionarea autovehiculelor : noduri park&ride, parkinguri majore, staionarea difuz P10.6 Politic integrat de mobilitate n zona central cu favorizarea pietonilor i a transportului public PMag.1 Politic de marketing urban, inclusiv construirea i promovarea unui brand urban P11.1 Politic privind optimizarea funcionrii Primriei i pregtirea personalului P11.2 Politic privind comunicarea cu comunitatea i transparena deciziilor
Economie Management urban
P11.3 Politic privind planificarea urban i monitorizarea evoluiei oraului prin stabilirea/renfiinarea unei instituii specializate (CPU) P11.4Politic privind structurarea i desfurarea coordonat a operaiunilor de dezvoltare urban Agenie de dezvoltare urban i parteneriate publice PE.4Politic de cooperare internaional i stabilire de parteneriate cu mari investitori / ageni economici PMag.2 Politic de parteneriat comunitar relaii i proiecte cu societatea civil (organizaii non-guvernamentale i organizaii comunitare) la scara oraului sau a unor subzone
COMISIA EUROPEANA - OBIECTIVE TEMATICE CONFORME CU STRATEGIA EUROPA 2020 (1) consolidarea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii; (2) sporirea utilizrii i a calitii i accesului la tehnologiile informaiei i comunicaiilor; (3) mbuntirea competitivitii ntreprinderilor mici i mijlocii, a sectorului agricol (n cazul FEADR) i a sectorului pescuitului i acvaculturii (pentru EMFF);
(4) sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de dioxid de carbon n toate sectoarele; (5) promovarea adaptrii la schimbrile climatice, a prevenirii i a gestionrii riscurilor;
(6) protecia mediului i promovarea utilizrii eficiente a resurselor; (7) promovarea sistemelor de transport durabile i eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reelelor majore; (8) promovarea ocuprii forei de munc i sprijinirea mobilitii forei de munc; (9) promovarea incluziunii sociale i combaterea srciei; (10) investiiile n educaie, competene i nvare pe tot parcursul vieii; (11) consolidarea capacitii instituionale i o administraie public eficient.
CONTRACT SERVICII NR. 10A/05.11.2010 STRATEGIA DE DEZVOLTARE URBAN INTEGRAT A MUNICIPIULUI BUCURETI I A TERITORIULUI SU DE SUSINERE SI INFLUEN
Dr. arh. Nicolae arlung Director general Dr. arh. Sorina Racoviceanu Director tiinific Elena Druncea Urbanist
ETAPA 2: PLAN DE MARKETING
Dreptul de proprietate apartine Consiliului General al Municipiului Bucuresti Dreptul de autor apartine SC IHS ROMANIA SRL
I.
INTRODUCERE
CONTEXT
Instrument al managementului urban, marketingul unui ora nseamn gestionarea acestuia astfel nct s satisfac nevoile pieelor int. Reuete atunci cnd cetenii i sectorul privat sunt multumii cu comunitile lor, iar speranele i ateptrile vizitatorilor sau investitorilor sunt satisfcute. Activitile legate d e acest concept se concentreaz asupra amplasamentelor i funciunilor cheie, unde mbuntiri sau dezvoltri viitoare vor avea impact maxim la grupurile int, oferind produse urbane de calitate, la preuri competitive. Caracteristicile eseniale ale marketingului urban sunt: Orientarea ctre client, ctre beneficiarii politicilor urbane, din interiorul i exteriorul oraului; Premiz a comportamentului orientat ctre client i cetean este informaia asupra nevoilor i problemelor. Cercetarea pieii i analiza sunt trsturi cheie. Gndirea n grupuri int - considernd actorii urbani ca grupuri, ctre care este orientat oferta oraului. In completarea gndirii n grupuri int, e necesar un proces de planificare coordonat, aspect ce ridic probl eme specifice. Actorii urbani, de la oameni politici, administratori, sectorul industrial sau persoane particulare, formeaz faete diferite ale produsului urban, iar ideile i interesele divergente complic procesul formulrii deciziilor. De aceea problem a nu este aceea a vnzrii oraului ca un produs, ci punerea laolalt a creativitii i ideilor actorilor ntr -un proiect pe termen lung. Astfel, marketingul urban cuprinde ansamblul instrumentelor marketingului din sectorul privat, adaptate la posibilit ile pe care le ofer sistemul social al oraului. De aceea, consiliile locale nu aplic direct instrumentele de marketing, ci le nglobeaz n procesul formulrii politicilor i al lurii deciziilor. Un rol deosebit de important pentru creterea competit ivitii oraelor din Romnia l are politica naional, fiscal, de transport, de mediu, etc i existena unor relaii de cooperare ntre orae. Att guvernul, ct i administraia public local joac un rol fundamental n crearea unui mediu investiion al pozitiv. Fiecare ora este amplasat ntr -un sistem de orae, iar capacitatea de generare a veniturilor nu produce efecte numai la nivelul ariei administrative a localitii n cauz, ci aceste efecte, indirecte sau induse, produc un efect de difuziune, n mod diferit, la nivelul ariilor nvecinate. Astfel ca relaia ora - regiune este important pentru competitivitatea urban.
In trimestrul al treilea din anul 2010, Romnia a nregistrat cea mai abrupt scdere economic din Uniunea European, dup Gr ecia, potrivit datelor Eurostat1, PIB-ul contractndu -se cu 0,7%. Pe locul al treilea este Olanda, unde Produsul Intern Brut a fost mai mic cu 0,1%. Acestea sunt singurele state comunitare care au raportat scdere economic, n perioada iulie -septembrie 2010. Cele mai srace 20 de regiuni din cele 271 n care este mprit UE se afl n Romnia, Bulgaria, Polonia i Ungaria, iar cele mai bogate zone sunt n Germania, Olanda, Danemarca i Marea Britanie, potrivit clasamentului Eurostat, realizat pe baza P IB-ului pe cap de locuitor din 2007 (cnd Romnia se afla n primul su an de la aderarea la UE). ase dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romniei - Nord-Est (cu un PIB pe cap de locuitor reprezentnd 27% din media european, adic 6.600 de euro), S ud-Vest Oltenia (33%, adic 8.100 de euro), Sud-Est (34%, 8.400 de euro), Sud -Muntenia (34%, 8.500 de euro), Nord -Vest (40%, 10.000 de euro) i Centru (42%, 10.500 de euro) - sunt printre cele mai srace 20 de regiuni din UE. Cu toate acestea, n anul 20 10/2011, municipiul Bucureti ocup primul loc ntr-un clasament al celor mai atractive orae din Europa de Est pentru investitori, realizat de fDi Magazine, intitulat "Orase si regiuni europene ale viitorului - 2010/2011". Potrivit studiului, capitala Rom niei este urmat de Varovia, Budapesta, Praga, Bratislava, Cracovia, Kiev, Pilsen, Brno i Wroclaw. Bucuretiul conduce n top n funcie de eficiena costurilor pentru investitori, dar domin i clasamentul oraelor mici n funcie de eficiena costuril or. Astfel, dintre oraele romneti, n top se afl Braov, Iai i Timioara (pe primele trei locuri), urmate de Constana (pe locul cinci). Dincolo de competiia regional n Europa, oraele concureaz la nivel naional n atragerea de investiii publi ce i private, vizitatori, fonduri europene nerambursabile. In condiiile n care decizia de a investi n Romnia este luat, exist comuniti locale care ofer o serie de avantaje competitive ce pot fi luate n calcul n decizia de localizare. Exceptnd municipiul Bucureti, cu un PIB estimat la 123,7 miliarde lei (ce reprezint aprox. 25% din PIB -ul naional estimat la 544,42 miliarde lei pentru 2011), polii de cretere (Iasi, Constana, Ploieti, Craiova, Timioara, Cluj -Napoca and Braov), polii de de zvoltare (Bacu, Suceava, Galai, Brila, Piteti, Ramnicu Valcea, Arad, Deva, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sibiu, Targu Mure) reprezint resurse importante de servicii urbane, care printr -o strategie activ de marketing s poat rspunde unei cereri identificate.
1
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/collections/news_releases
OBIECTIV I METODOLOGIE
Planul de marketing al municipiului Bucuresti orienteaz conceptul strategic de dezvoltare ctre pia. Pentru aceasta, cererea grupurilor int i oferta de servicii i produse urbane sunt analizate n paralel, pentr u a conduce la formularea politicilor de dezvoltare ce structureaza rspunsul administraiei publice locale la cererea identificat. Analiza de pia se realizeaz pe baza revizuirii documentaiilor existente, a rapoartelor de ar i a rapoartelor agen iilor imobiliare, precum i prin interviuri realizate la camerele bilaterale de comer i industrie i chestionare ce evalueaz prerea populaiei asupra ofertei factorilor de dezvoltare ai municipiului i posibilitile de mbuntire a acestora.
Planul de marketing al municipiului Bucureti cuprinde urmtoarele capitole:
Strategia de dezvoltare orientat spre pia, ca produs al managementului urban este o abordare a planificrii dezvoltrii urbane care simplific multe din problemele complexe ale gestiunii oraelor, dar care reprezint o alternativ de succes, pus n practic de multe comuniti europene. Valabilitatea sa const n faptul c pornete de la profilarea oraului pe piaa urban (care sunt punctele sale tari, oportunitile, problemele sale), de la o viziune unanim acceptat i propune politici sectoriale care s conduc la programe i proiecte ce rspund acelei viziuni. Pachetul complet de politici programe proiect elaborat n cadrul conceptului strategic i orientat ctre cererea grupurilor int este completat de o serie de propuneri specifice marketingului urban, referitoare la programe de promovare a oraului i de construire a unei strategii de branding pentru municipiul Bucureti. Formularea unui plan de marketing, n coordonare cu etapele conceptului strategic, cuprinznd formularea viziunii, obiectivelor si politicilor de dezvoltare, va rspunde urmtoarelor ntrebri de baz: Care este perceptia orasului la nivelul grupurilor tint si cum ar dori orasul s fie perceput? Cum rspund politicile de dezvoltare formulate cererii identificate pe piat? Cum se poate promova Bucurestiul pe aceste piete? Care sunt pasii de urmat pentru realizarea unei strategii de branding pentru Bucuresti?
STRUCTURA PLANULUI DE MARKETING
Capitolul 2 Analiza pieei i a competiiei regionale prezint principalii factori determinani n cadrul dezvoltrii economice regionale i naionale. n primul rnd, situeaz dezvoltarea UE i disparitile regionale ntr -un context global. Apoi, este
accentuat studiul evolu iei economice a Romniei i modul n care contribuie la dezvoltarea economiei UE. Pentru poziionarea municipiului Bucureti i Regiunii de dezvoltare 8 n contextul competiiei regionale, alturi de Budapesta, Sofia, Varovia, Praga, Atena i Istanbul, sunt luai n considerare o serie de indicatori economici la nivel regional i urban i este analizat stadiul actual al competitivitii urbane i regionale, conform concluziilor oferite de studiile: State of European Cities Report, EU Regional Competitiveness Index i Global Competitivity Report. Capitolul 3 Analiza cererii pune la dispoziie informaii prin care evalueaz capacitatea de absorbie a pieei imobiliare a capitalei, n coordonare cu alte studii de fundamentare. Ca metodolo gie, aceasta s -a realizat prin inventarierea principalelor surse de informare asupra practicilor internaionale aplicabile acestui domeniu i prin cercetarea evoluiei pieei imobiliare att n Bucureti, ct i pe plan regional n capitale din Europa cent ral-estic (Varovia, Praga, Budapesta) i de sud (Atena, Istanbul). n plus, sunt prezentate rezultatele interviurilor cu reprezentani ai camerelor bilaterale de comer i industrie i ale chestionarelor specifice pentru problematica investigat aplica te populaiei de -a lungul elaborrii etapei a doua a Conceptului Strategic Bucureti 2035. Capitolul 4 Analiza ofertei prezint oferta local i a oraelor din regiune, din punct de vedere al sectoarelor de spaii rezideniale, industriale, de birouri, hoteliere sau comerciale. Analiza pieei imobiliare se concentreaz n ncheiere pe oferta municipiului Bucureti i pe competiia european. Aceast seciune analizeaz oferta actual i de perspectiv la nivelul UE, lund n considerare statutul de ora capital, de metropol de importan regional i n perspectiv, de importan european pe care Bucuretiul le deine. Capitolul 5 Strategia de marketing formuleaz obiective specifice i propune elaborarea unei strategii de branding pentru Bucureti (conform seciunii III). Capitolul 6 Planul de aciune propune un plan pentru implementarea strategiei de branding, pe baza condiiilor prezentate anterior. Acesta vine n completarea strategiei de dezvoltare urban integrat, ce propune programe i p roiecte menite s mbunteasc oferta urban, cu o component de promovare a municipiului i de stabilire a unei relaii stabile cu grupurile int, ca reprezentani ai cererii.
II.
CONCLUZII ALE ANALIZEI PIETEI IMOBILIARE
Din analiza pieei imobiliare se observ c n 2011 redresarea economic se ndreapt ctre un teritoriu pozitiv pentru aproape toate pieele din regiune. n timp ce creterea Bulgariei a stagnat, Romnia a fost singura pia care a trecut printr un alt an de recesiune. Previziunile sunt pozitive ns, artnd c toate economiiile se vor dezvolta n 2011 2012, conform Colliers, n termeni de cretere ai PIB. Polonia continu s se dezvolte (netrecnd prin criza financiar), n timp ce ri ca Rusia sau Ucraina arat c ncep s i revin n for dup cderea din 2009. Toate economiile din regiune continu s se stabilizeze i s se dezvolte, cu o cretere medie a PIB ului de 3.6% (prognoz estimat pentru 2011 de ctre Focus Economics). n acelai timp, msurile de austeritate, datoriile guvernamentale, preul crescut al datoriilor internaionale i inflaia n cretere (care a ajuns la nivelul mediu de 6.1% n 2010), ar putea schimba scenariul pozitiv, n mod diferit n funcie de ar. Tabel 1.1 Situaia economic n rile din regiune
Indicator RO BG HU PL CZ GR PIB real (modificare -1.2% 0.7% 1.2% 3.8% 2.1% -4.6% procentual) Producie industrial 4.2% 11.5% 8.4% Rata omajului 8% 9.2% 11.2% 12.3% 9.0% 12.4% Rata inflaiei 8.1% 4.5% 4.9% 3.1% 2.0% 5.2% Deficit public (% din -6.8% -4.2% 4.8% 15.4% PIB) Sursa: Colliers: Institutele Naionale de Statistic, Hungary Country Report, Euromonitor International, Global Finance (gfmag.com)
TK 8.2% 11.9% 8.6% -3.5%
Pe piaa de birouri rata de neocupare se pare ca a trecut de valoarea medie i se estimeaz c va stagna sau va avea o scdere uoar dup anul 2011 (Jones Lang LaSalle). Valoarea chiriilor se va stabiliza n cursul anului (ibid), nsa se poate observa deja o cretere a nchirierilor pe unele piee (n Varovia acestea au crescut ncepand cu prima jumtate a 2011). Conform Colliers, n alte piee redresarea nu va fi vizibil pn la finalul anului, cel mai devreme. Aceasta va veni ca efect al diferenei mari ntre stocul generos existent i absorbia net limitat.
Tabel 1.2 Indicatorii pieei imobiliare n regiune

Indicator Stoc total Bucureti 1.360.000 mp 110.000 mp 18% Sofia 1.318.000 mp 111.200 mp 25.4% Budapesta 2.340.000 mp 281.747 mp 25.7% Varovia 3.435.830 mp 549.210 mp 7.2% Praga 2.697.850 mp 214.707 mp 13.15% Atena 6.500.000 mp 5.700.000 mp 12% 21 euro/ mp/luna
Absorbie net Rata de neocupare Chiria 18 euro/ 9.8 euro/ 20 euro/ contractual mp/luna mp/luna mp/luna Sursa: Colliers International (rapoartele oraelor pe piaa imobiliar)
n ceea ce privete piaa industrial , producia a crescut semnificativ n 2010 atrgnd o cerere pentru spaii de depozitare i logistice noi. Aceast evoluie s -a remarcat predominant n Polonia, Cehia i n regiunea Moscov ei, conducnd la o scdere a ratei de neocupare pe aceste piee. nafara acestor regiuni, cererea a rmas slab ca rezultat al distanei mari fa de pia (partenerii comerciali din Europa de Vest, n special Germania). Ctre sfritul 2010, interesul dezvoltatorilor fa de terenuri disponibile a crescut n ri ca Slovacia, dar Colliers afirm ca acest trend va migra mai departe ctre regiunile de sud i de est. ntre timp, pe termen scurt, multe piee vor fi conduse de cererea pe piaa spaiilor comerciale. Din perspectiv ocupaional i a dezvoltrii, piaa de retail va rmne slab dezvoltat n zona Europei de Est. Oferta instabil de locuri de munc i msurile de austeritate menin nivelurile de consum sczute (cu exceptia rilor ca Polonia, Cehia i Rusia). Vnzrile din sectorul retail au sczut dramatic n perioada de criz i se estimeaz c va fi nevoie de cel puin nc un an pentru ca magazinele i comercianii s vad o cretere n valoarea chiriilor i s se redreseze. Astfel, previziunile pe termen lung sunt mai pozitive (dublul creterii prognozate pentru Europa de vest pana n 2020). innd cont de numrul mare de ageni comerciali internaionali care doresc s intre pe piaa de est, creterea locurilor de munc este estimat n valori pozitive. Totodat, aceast creter e va impune o mai mare cerere a calitii centrelor comerciale. Pe piaa de investiii , volumul tranzaciilor din ultimul an arat o revenire semnificativ, comparativ cu 2009 (totaliznd 6.36 miliarde euro, cu o cretere de 47%). Acesta urmeaz s cre asc pn la o rat de circulaie a mrfurilor de 10 miliarde euro, n accepia ciclurilor de pia. Aceast cifr ns reprezint numai circa 7.3% din totalul volumului de tranzacii la nivel european. n timp ce ciclul de tranzacie este pe un drum de cr estere pe termen scurt, evoluia acestuia este neclar. Interesul investitorilor continu s se mute ctre sud i est n cutarea oportunitilor de achiziie care s mreasca volumul de tranzacii pentru regiune. Cu o prima tranzacie pe piaa de birouri n Bucureti la sfritul anului 2010, interesul investitorilor a trecut astfel dincolo de graniele Poloniei i ale capitalei Republicii Cehe.
III.
STRATEGIA DE MARKETING
locuitori GRUPURI INT PRODUSE BRAND Strategie de branding pentru Bucureti
Strategia de marketing consider piaa local -regional, european i internaional, adresndu -se grupurilor int identificate pe aceste piee, conform tabelului de mai jos. Produsele urbane sunt structurate pe cele cinci paliere de analiz: oraul teritorial, oraul funcional, oraul productiv, oraul durabil i managementul oraului i cuprind produsele, serviciile i utiliti publice pe care administraia public local le ofer, fie direct, fie prin intermediul altor agenii sau actori urbani. In plus, componenta de promovare a oraului pe pieele int, de consolidare i distribuie a unui mesaj coerent pentru atragerea grupurilor int, sau ntrirea sentimentului de apartenen la comunitatea urban este o parte a strategiei de marketing i face trecerea ctre brandul pe care Bucuretiul, la fel ca alte orae europene trebuie s i-l construiasc. Tabel 1.3 Elemente ale strategiei de marketing a municipiului Bucureti PIEE local-regional european internaional
ageni economici vizitatori instituii centrale organizaii publice internaionale organizaii non-guvernamentale ORAUL TERITORIAL: accesibilitate i mobilitate ORAUL FUNCIONAL: servicii i utiliti publice, locuire, patrimoniu cultural, atracii ORAUL PRODUCTIV: infrastructur economic, climat de afaceri, for de munc, protecie social ORAUL DURABIL: calitatea mediului natural i construit MANAGEMENTUL ORAULUI: bun guvernare i management public performant
n vederea orientrii direciilor str ategice de dezvoltare a capitalei ctre pia i pentru atingerea dezideratelor exprimate n viziune, obiectivele planului de marketing se refer la: I. Imbunatatirea ofertei de servicii si produse urbane a municipiului pentru a rspunde cererii grupurilor int Pentru ating erea primului obiectiv, conceptu l strategic de dezvoltare Bucureti 2035 propune pachetul de politici programe proiecte structurat pe cele cinci domenii: oraul teritorial, oraul funcional, oraul productiv, oraul durabil i managementul oraului i care rspund tuturor grupurilor int identificate.
Obiectivul al doilea se refer la politica de promovare a capitalei, propunnd o strategie de construire a unui brand de ora i o strategie de comunicare.
II. Repoziionarea municipiului Bucureti n reeaua capitalelor europene i formularea unei strategii de branding
IV.
PLANUL DE ACTIUNE
Etapa 1. Selectarea audienei / grupurilor int
Etapa 0. Crearea structurii instituionale responsabile cu coordonarea strategiei de branding Activiti principale: 0.1. Crearea biroului de marketing n organigrama primriei i echiparea acestuia 0.2. Selectarea unui consultant de specialitate 0.3. Revizuirea i aprobarea planului de aciune pentru implementarea strategiei de branding Responsabil: Durata: Indicatori de monitorizare Primarul general 4 luni Biroul de marketing
Activiti principale: 1.1. Crearea unor grupuri de lucru cu reprezentani ai urmtoarelor categorii de grupuri int: a) Categoria locuitorilor municipiului Bucureti: - reprezentani ai administraiei sectoarelor capitalei - reprezentani ai asociaiilor de proprietari b) Categoria sectorului privat/ageni economici: - reprezentani ai camerelor bilaterale de comer i industrie - reprezentani ai principalilor developeri i/sau investitori - reprezentani ai asociaiilor patronatelor c) Categoria vizitatorilor - reprezentani ai operatorilor de turism, lanuri hoteliere - biroul de infromaii turistice d) Categoria organizaiilor publice - Guvernul Ministerul Finanelor Publice, Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului, Ministerul Culturii i Cultelor, Ministerul Economiei, etc. - mediul academic reprezentani ai universitilor e) Categoria organizatiilor non-guvernamentale - reprezentani ai ONG-urilor active n domeniul dezvoltrii economice locale, protejrii patrimoniului cultural, programelor dedicate minoritii rroma, etc. - asociaii profesionale ale arhitecilor, urbanitilor, inginerilor constructori, etc. f) Categoria ageniilor internaionale - reprezentani ai Delegaiei Comisiei Europene - reprezentani ai PNUD, Banca Mondial, FMI, etc.
1.2. Organizarea i aprobarea calendarului ntlnirilor de lucru pentru parcurgerea etapelor urmtoare Responsabil: Durata: Indicatori de monitorizare Biroul de marketing 4 luni Grupurile de lucru constituite Calendarul aprobat Etapa 2. Formularea mesajului Activiti principale: 2.1.Consultarea grupurilor de lucru asupra identitii oraului i mesajului ce trebuie formulat a) Pentru categoria locuitorilor mesajul trebuie canal izat pe implicarea comunitii n proiectele de dezvoltare ale oraului. Astfel, se vor avea n vedere urmtoarele aciuni: - consultarea permanent a comunitii - angrenarea diferitelor grupuri n proiectele de renovare/reamenajare - promovarea oraului ca loc de via. b) Pentru sectorul privat, poteniali investitori, mesajul se refer la oportunitile de investiie i de parteneriat cu sectorul public n operaiuni urbane. O continu comunicare cu sectorul privat, nc din faza de iniiativ este important pentru finanarea acestora. c) Pentru vizitatori i turiti, mesajul trebuie s diferenieze ntre turismul cultural cei interesai de patrimoniul arhitectural urbanistic, muzee i evenimente culturale i turismul de afaceri, de conferin, trguri, etc. d/e) In cazul categoriei organizaiilor publice sau non -guvernamentale, mesajul trebuie s asigure suportul i cooperarea acestora, n programele de dezvoltare. Cooperarea interministerial este important att din punctul de vedere al construirii unei strategii integrate de dezvoltare, ct i pentru finanarea unor categorii de operaiuni. Participarea organizaiilor non -guvernamentale i asociaiilor profesionale este important pentru rolul pe care acestea l pot juca n implicarea comunitii, n folosirea forei de munc locale, n consultana profesional pe care o pot oferi. f) Ageniile internaionale pot finana anumite categorii de operaiuni i pot contribui totodata la promovarea brandului, la creterea interesului internaional pentru investiii n Bucureti. 2.2. Formularea componentelor de brand mesaj/slogan, culoare, grafic Responsabil: Durata: 6 luni Indicatori de monitorizare Brand formulat
Biroul de marketing
Etapa 3. Promovarea brandului/distribuia mesajului Activiti principale: 3.1. Elaborarea planului de distribuie a brandului, care cuprinde urmtoarele instrumente: - Publicitatea distribuia brandului prin utilizarea canalelor mediatice (televiziune, radio, Internet, reviste, ziare, etc.) pentru locuitori, vizitato ri, sector privat - Marketing direct folosirea brandului pe documente care se adreseaz anumitor investitori vizati, ministerelor, ageniilor internaionale, corpurilor profesionale (arhiteci, restauratori, artiti), etc. - Brouri i publicaii periodice c u larg distribuie, studii de specialitate, clasamente, etc. - Panouri publicitare, indicatoare i semnale n spaii publice, autocolante pe mijloace de transport public - Relaii publice relaii cu presa, publicitatea fcut unor evenimente, lobby 3.2. Distribuia brandului conform planului Responsabil: Durata: Biroul de marketing 12 luni Indicatori de monitorizare Conform planului de distribuie
Etapa 4. Monitorizarea rspunsului primit Activiti principale: 4.1. Colectarea i inventarierea rspunsului primit la distribuia brandului 4.2. Formularea feed-back-ului pentru revizuirea strategiei de branding Responsabil: Durata: 4 luni Biroul de marketing
Indicatori de monitorizare % cretere vizitatori; % cretere investiie privat; nr. proiecte n parteneriat public-privat, nr. participani la evenimente culturale, etc.
Bibliografie
Annoni P. i Kozovska K., EU Regional Competitiveness Index, 2010 Direcia Regional de Statistic a Municipiului Bucureti, Bucureti. Anuar Statistic 2008 Colliers International: 2011 Bulgaria Real Estate Review Colliers International: 2011 Czech Rep. Real Estate Review Colliers International: 2011 Greece Real Estate Review Colliers International: 2011 New Europe Real Estate Review Colliers International: 2011 Poland Real Estate Review Colliers International: 2011 Romania Real Estate Review Colliers International: Hungary Market Report 2011 Colliers International: Turkey Real Estate Review Second Half 2011 European Comission, Investiii n viitorul Europei Al cincilea raport de coeziune economic, social i teritorial European Comission, Europe 2020 A European strategy for smart, sustainable and inclusive growth, 2010 European Comission, Eurostat Regional Yearbook 2010 European Comission, Survey on perceptions of quality of life in 75 European Cities, 2010 European Union Regional Policy, State of European Cities Report 2010 Eurostat, Key Figures on Europe 2011 Eurostat, Pocketbook on the enlargement countries 2011 Eurostat, Turkey in Statistics 2010 EUROCITIES Brussels Office (2010), A Shared Vision on City Branding in Europe Grupul de Economie Aplicat (GEA), Romania and the Europe 2020 Strategy The 6th GEA Report on Romania and the Lisbon Agenda Institutul Naional de Statistic, Anuarul Statistic al Romniei serii de timp, ediia 2010 Jones Lang LaSalle: Raportul Bucuresti, trim. II, 2011 SNSPA Facultatea de tiine Politice Departamentul de Sociologie, Cartografierea social a Bucuretiului, 2010 World Economic Forum, The Global Competitiveness Report 2009 2010, 2009 Baze de date: Institutul Naional de Statistic, Baza de date Tempo on -line http://www.insse.ro/cms/rw/pages/romania%20in%20cifre.ro.do;jsessionid=54476 a316c1f088e2e1e05b722ceff100ef86a1cedb249bd30c3ea0399c4b199.e38Qbxe SahyTbi0Mbxj0 ESPON European Observation Network for Territorial Development and Cohesion http://www.espon.eu/main/Menu_Publications/ European Commission Eurostat, Statistics Datatbase http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database
Contract servicii nr. 10a/05.11.2010 Strategia de dezvoltare urban integrat a municipiului bucureti i a teritoriului su de susinere si influen
Dr. arh. Nicolae arlung Director general Dr. arh. Sorina Racoviceanu Director tiinific
ETAPA 2: Formularea obiectivelor strategice i a direciilor de aciune (politici, programe, proiecte)septembrie 2011
3.5. Managementul oraului politici instituionale
Iuliana Leca
Consultant administraie public Andreea Chin Urbanist
4.2./4.3. Planul Instituional Legal
Dreptul de proprietate apartine Consiliului General al Municipiului Bucuresti Dreptul de autor apartine SC IHS ROMANIA SRL
I.
INTRODUCERE
CONTEXT
Structura oraelor europene a suferit mari modificri fizice n ultimii ani. Astfel, se poate identifica o gam variat de noi configuraii spaiale, precum oraele gemene, regiuni policentrice, coridoare urbane, orae convergente, orae hotar etc. Aceste schimbri structurale se desfoar i n cazul zonelor metropolitane, ca rspuns la factorii interni, precum schimbrile din structura populaiei, venituri, dar i a factorilor externi, precum presiunea globalizrii.
Politicile spaiale pentru zonele metropolitane trebuie s rspund acestor schimbri, i s fie formulate coerent n cadrul unei guvernri in schimbare. Dei, la mijlocul anilor 1980, au fost desfiinate guvernrile de tip metropolitan, n prezent, se poate sesiza o ntoarcere ctre o consolidare a unei co nduceri metropolitane. Astfel au fost formate aranjamente organizaionale pentru a reflecta noile tipuri de relaii ntre administraiile locale, locale / regionale, i chiar la nivelul celor regionale. Coordonarea este tema central n acest cadru institu ional fragmentat, i presupune o abordare colaborativ i de negociere pentru creeare politicilor spaiale integrate. Una dintre cele mai importante tendine privind colaborarea a fost crearea de parteneriate public private. Interesant de urmrit este modul n care sunt implementate acestea: dac exist un model la nivelul ntregii Europe sau fiecare dintre cei implicai experimenteaz diverse abordri. Astfel de noi organizaii / structuri de conducere pot varia n modul de relaionare cu structurile clasice de conducere, dar i n gradul de libertate pe care l au. Cteodat aceste tipuri de organizaii pot spori potenialul privind coordonarea strategic, dar poate pe de alt parte pot fragmenta procesul decizional i pot face dificil atingerea obie ctivelor strategice propuse. Aceste schimbri ale modelelor de conducere metropolitan interacioneaz i cu pieele economice dar i cu societatea n sine. Se poate concluziona c zona dezvoltrii metropolitane devine din ce n ce mai complex. Pe de o parte se simte nevoia pentru concentrarea mai multor actori la nivel regional, i pe de alt parte a crescut fragmentarea i concurena la nivel metropolitan ntre actorii locali cu ceva mai mult autonomie. Problema cea mai presant este modul n care a ciunile publice i private pot fi coordonate n contextul fragmentrii instituionale i a celei spaiale. Aceste provocri trebuie s fie dublate de strategii, lucru care este valabil pentru toat Europa. De cele mai multe ori, se astept prea multe de l a reorganizarea administrativ nevoia pentru coordonarea la nivel social nu poate fi rezolvat doar prin intervenia guvernului, i cu att mai puin prin crearea unor noi forme de conducere. Strategiile guvernamentale au mai mult succes dac sunt susin ute de strategii economice i culturale. Cteodat, se poate dovedi o strategie mai eficient s ai forme de administraie durabile i stabile, i s se gseasc ca rspuns politici flexibile dect noi forme de organizare. Cel mai interesant
este s analiz eze modul n care aceste teorii sunt aplicate. In aproape toate zonele metropolitane din Europa, au fost stabilite noi forme de organizare care sunt derivate ntr o form sau alta de la sistemele cunoscute de guvernare. Cteodat apar forme de organizare intermediare. Importana nivelului intermediar n conducere este mai evident n crearea unor strategii integrate, i ca administraie prin medierea i conectarea programelor diferitelor niveluri administrative ntre ele. Prezentul plan instituional face parte din Strategi a de dezvoltare urban integrat a Municipiului Bucureti i a teritoriului sau de influen. Acest studiu este elaborat de Institute for Housing and Urban Development Studies SRL. OBIECTIV I METODOLOGIE Obiectivul planului instituional legal este acela de a analiza modul n care se realizeaz guvernarea teritorial n alte state, de a i dentifica principiile i elementele definitorii ale cooperarii ntre mai multe jurisdicii unitati administrativ teritoriale, n actualul context legislativ; de a identifica formatele instituionale n care cooperarea se poate nate i dezvolta in acest teritoriu; de a identificarea politicile, programele i proiectele pe care administraia local va trebui s le ntrepind pentru ntrirea cooper rii n teritoriu, astfel nct strategia propus, impreun cu planul de aciune s poat fi implementate n orizontul de timp pentru care au fost proiectate. Metodologia se bazeaz pe o abordare sintetic a problematicii cooperrii teritoriale la nivel in ternaional i naional. Analiza rapoartelor de expertiz dezvoltate n etapa de audit este o etap important a acestui studiu. STRUCTURA PLANULUI INSTITUIONAL LEGAL
Structura planului instituional Planul instituional- legal cuprinde 6 capitole, plus anex, structurate astfel: Capitolul 2. Politici, programe i proiecte. Acest capitol detaliaz fiecare politic, program i proiecte pornind de la problemele identificate n partea de analiz.
Capitolul 1. Managementul oraului: obiectiv strategic, obiective specifice. Capitolul 1 prezint contextul general, obiectivul strategic i obiectivele specifice pentru managementul oraului.
Capitolul 3. Forme de organizare a zonelor metropolitane. n acest capitol sunt descrise formele de organizare i mod urile de formare a zonelor metropolitane, de asemenea sunt menionate i prinicipalele provocri i factori ai cooperrii teritoriale la nvel european. Capitolul 4. Elemente de analiz: factori ai dezvoltrii i comportament spaial. n acest capitol su nt analizai factorii ce determin comportamentul spaial al actorilor i care sunt legturile dintre aceti factori ce sunt determinante pentru dezvoltarea unei regiuni.
Capitolul 5. Modele funcionale de organizare. Acest capitol prezint f ormele de t ip asociativ, forme de tip economic i modele de cooperare teritorial din Spania, Frana i Danemarca. Capitolul 6. Model pentru zona Metropolitan Bucureti propunere. Acest capitol descrie un model posibil de cooperare teritorial pentru Bucureti, prezentnd cadrul legal privind asocierea, cauze i criterii, obiectivele, domeniile, planul de dezvoltare teritorial - forme de control, etc. Anexa - Modelele de cooperare teritorial. n anex sunt prezentate trei studii de caz din Danemarca- Copenhaga, Spania- Madrid i Frana- Paris. Structura fiecrui studiu de caz este urmtoarea: date generale; structura administrativa; planificare strategic; cadru instituional municipalitate i zona metropolitan; planificare strategic; cooperare metropolitan ; finanare la nivel metropolitan; coordonare ntre guvernul central i municipalitate; modele de cooperare i parteneriate public privat / exemple; concluzii.
II.
POLITICI PROGRAME-PROIECT- MANAGEMENTUL ORAULUI
Obiectiv strategic Profesionalizarea administraiei publice i realizarea de parteneriate pentru formularea de politici publice i implementarea de programe i proiecte de dezvoltare urban durabil, respectnd urmtoarele principii:
Obiective specifice
Recunoaterea nevoilor i a dorinelor cetenilor ca fun dament al formulrii politicilor publice locale Serviciile de calitate oferite de administraia public local sunt un drept al celor care traiesc, muncesc i viziteaz Bucuretiul Deciziile publice sunt luate informnd i implicnd ct mai mult populaia rezident dar i a grupurilor de interes ntr-o dezvoltare urban durabil
OS1
Pact teritorial pentru dezvoltare durabil Realizarea de forme de cooperare ntre unitile administrative din cadrul regiunii de Dezvoltare 8
OS2
Intrirea capacitii operaionale a primriei Realizarea modernizrii managementului primriei prin stabilirea de indicatori de performan a serviciilor, dezvoltarea resurselor umane i tehnologizare Bun guvernare Asigurarea formelor de comunicare cu cetenii n problemele de interes comun
OS3
Schema integrata a obiectivelor - politicilor - programelor proiectelor

Obiectiv specific 1 Pact teritorial pentru dezvoltare durabil Politica 1 Cooperare teritorial pentru dezvoltare durabil Program 11 Dezvoltare pact teritorial Bucureti - zona de influen
Politica 2 Management urban performant Program 21 Planificare urban Program 22 Managementul financiar
Proiect 111 Elaborarea unei propuneri legislative pentru organizarea teritorial administrativ a Municipiului Bucureti i a zonei de influen (zona metropolitan Bucureti) Proiect 112 Realizarea unui plan strategic de dezvoltare pentru pregtirea finanrilor pentru ciclul de finanare prin instrumente financiare Europene pe perioada 2014-2020 Proiect 211 Crearea Centrului de Planificare Spaial a municipiului Bucureti i a zonei sale de influen
Obiectiv specific 2 Intrirea capacitii operaionale a primriei
Proiect 212 Crearea Serviciului de implementare a programelor i proiectelor cuprinse n CSB 2035 Proiect 213 Realizarea planului de investiii de capital al municipiului Bucureti Proiect 214 Dezvoltarea Observatorului Urban pentru susinerea cu date/informaii dezvoltarea urban Proiect 221 Implementarea s istemului de impozitare a proprietilor imobiliare la valoarea de pia Proiect 222 Infiinarea Registrului Tranzaciilor Imobiliare din municipiul Bucureti considernd tipul tranzaciei/preul tranzaciei/amplasamentul proprietii/modul de utilizare a proprietii/data tranzaciei Proiect 223 Proiectarea i dezbaterea unui regim fiscal specific pentru capitala Romaniei i a unor noi forme de redistribuie a beneficiilor fiscale ntre naional i local
OBIECTIV SPECIFIC 3 Buna guvernare
Program 23 Imbuntirea serviciilor publice Program 24 Marketing urban Program 25 Formare profesional Politica 3 Dezvoltarea instrumentelor de planificare participativ Program 31 Comunicare, participare, implicare a cetenilor
Proiect 231 Implementatea sistemului de indicatori de performan a serviciilor publice prestate de primria municipiului Bucureti inclusiv instituiile aflate n coordonarea/subordinea Primriei Generale Proiect 232 Implementarea sistemului de msurare a gradului de satisfacie a cetenilor fa de serviciile publice furnizate de primrie i de organizaii din subordinea primriei Proiect 241 Infiinarea biroului de marketing urban cu responsabiliti n elaborarea strategiei de marketing/branding a municipiului Bucureti (vezi Plan de Marketing) Proiect 242 Elaborarea Ghidului Investitorului n zona metropolitan Bucureti Proiect 251 Dezvoltarea strategiei de formare profesional pentru funcionarii primriei n coordonare cu cerine ale Strategiei Europa 2020 i a ciclului de finanare 2014-2020 Proiect 252 Formarea profesional conform specificului fiei postului a funcionarilor publici Proiect 311 Realizarea ghidului de informare, consultarea i implicare cetenilor n procesul de luare a deciziilor privind realizarea planurilor urbanistice
Proiect 312 Realizarea ghidului privind formele de administrare a planurilor urbanistice i a formelor legale de consultare a proprietarilor de teren/imobile Proiect 313 Realizarea ghidului de participare a cetenilor n realizarea bugetului anual de investiii
III.
MODELE PENTRU ZONA METROPOLITAN BUCURETI
Pentru municipiul Bucureti, capitolul prezint un model posibil de a fi acceptat politic i care nu aduce schimbri fundamentale legislaiei actuale. Acest model a fost nceput prin efectul HG 998/2008 privind Polii de Cretere din Romania (POR axa prioritar 1). O analiz la momentul anului 2012 poate aduce n discuie unele mbuntiri ale unui pact teritorial bazat pe un plan de dezvoltare.
Cons. General al mun. Bucuresti Cons. locale orae Cons. locale comune Cons. Judeene
SCHEMA ORGANIZAIONAL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI
Plan de dezvoltare Spaial
Proiecte sectoriale
Asociaia de Dezvoltare Zona Metropolitan Bucureti
Instituii deconcentrate
Centrul de Planificare Spatial
Management implementare proiecte
Legenda
Fond de finanare proiecte
Autoriti i instituii capabile s implementeze Strategia n conformitate cu legislaia existent Instituii externalizate pentru care sunt necesare schimbri de acte normative
MODEL DE REORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIAL Etapa 1 Stabilirea numrului de niveluri de organizarea a Zonei Metropolitane Bucure ti (Municipiul Bucureti - Ilfov, regiunea Bucureti). Stabilirea unui plan de aciune privin d procesul de amal gamare pe numrul de niveluri acceptat/stabilit. Etapa 2 Stabilirea indicatorilor de amalgamare (recomandm un studiu de evaluare a profilului teritorial i a disparitilor urmrind indicatorii prezentai mai jos): bugetul, impozite i taxe publice locale (lei/an) capacitatea de generare venituri la bugetul local (venituri proprii in lei) nivel subvenii de la bugetul central (lei/an resurse umane in sectorul public (numr i pregtire) cadastrul (terenuri/cldiri) accesibilitate la drumuri judeene/naionale distane de deplasare (n minute) costuri de deplasare (lei/lun) echiparea teritorial (utiliti i servicii publice) dezvoltare economic local (PIB/cap de locuitor) numr locuitori suprafee teren costuri privind asigurarea serviciilor publice, inclusiv cele tehnico etilitare. Etapa 3 Realizarea Planului de Aciune privin amalgamarea serviciilor publice pe niveluri de organizare conform rezultatelor etapei 1 Etapa 4 Ghidarea procesului de amalgamare administrativ teritorial. Faza 1: amalgamare voluntar pe baza planului de aciune Faza 2: faza final conform rezultate etapele 2 i 3
BIBLIOGRAFIE
Orgaar, A., Berg, L. van den, Meer, J. van der i Speller, (2007), Empowering metropolitan regions through new forms of cooper ation, Euricur, Editura Ashgate; Salet, W., Thornley, A, Kreukels, A. (2003) Metropolitam governance and spatial planning, comparative case studies of European city regions, Spon Press; Swianiewicz, P. (2010) Territorial Consolidtion Reforms in Europe Local Government and Public Service Reform Initiative, Open Society Institute, Budapest; *** Mayor of London i London Councils (2009), London City Charter - The First Charter 29th April 2009; ***(2005) Call for metropolitan co-operation -Memoradum of understanding from Lille Metropolitan area; *** OECD (2006) OECD Teritorrial Review: Competitive Cities n the Global Economy; ***Comisia European (2010), Comunicare a comisiei Europa 2020 - O strategie european pentru cretere inteligent, ecologic i favorabil incluziunii ***Universitatea Bucureti - CICADT, Universitatea Bucureti - CCMESI, Institutul de Economie Naional al Academiei Romne, Institutul de Geodinamic al Academiei Romne, URBAN PROIECT, IHS RomaniaSRL, Intergraph Computer Services (2004)- PATZ - Zona aglomeraiei urbane i zona metropolitan ale Municipiului Bucureti, actualizare i analiz situaie existent, diagnoz, reglementri, model digital al terenului, plan de aciune, programe prioritare, etapele 2003 2004 . http://www.oecd.org/home/0,2987,en_2649_201185_1_1_1_1_1,00.html http://www.kk.dk/sitecore/content/Subsites/CityOfCopenhagen/SubsiteFrontpage.aspx http://www.mim.dk/eng/ http://www.sm.dk/data/Dokumentertilpublikationer/IM%20engelsk/Municipalities%20a nd%20Countries%20in%20Denmark/Municipalities%20and%20Counties%20in%20D enmark%20-%20Tasks%20and%20Finance%20-%20Complete%20html.htm http://www.statistikbanken.dk/BEF1A07 http://statsforvaltning.dk/site.aspx?p=6410 http://en.wikipedia.org/wiki/ Copenhagen http://www.regioner.dk/In+English/ http://www.danishnet.com/info.php/denmark-facts/economic-factors-4.html http://www.oecd.org/home/0,2987,en_2649_201185_1_1_1_1_1,00.html City Futures 09 EURA, June 2009, Madrid TOWARDS NEW MODELS OF METROPOLITAN GOVERNANCE THE CASES OF MADRID, BARCELONA AND LISBON http://www.mpt.gob.es/enlaces/administraciones_autonomicas/madrid.html http://www.madrid.es/portales/munimadrid/es/ http://www.mpt.gob.es/fondosinversionlocal/mas-de-1000000/madrid.htm Diputacin de Alicante - La Administracin Pblica en Espaa Studiu privind comunitatile autonome din Spania ASE Romania, prof. univ. I. Plumb www.esmadrid.com/. http://en.wikipedia.org/wiki/ Madrid

prof. univ. Plumb, I. - Administratie si management public ASE Studiu privind comunitatile autonome Spania http://www.oecd.org/home/0,2987,en_2649_201185_1_1_1_1_1,00.html http://www.metropolitiques.eu/Well-being-in-the-Paris-region.html http://www.mon-grandparis.fr/?q=les-acteurs-du-projet http://www.iledefrance.fr/missions-et-competences/le-conseil-regional/ http://www.paris.fr/pratique/urbanisme/documents-d-urbanisme-plu/p6576 http://www.parismetropole.fr/nos-chantiers/la-defense http://www.velib.paris.fr/ http://www.predit.prd.fr/predit4/syntheseElement.fo?cmd=edit&inCde=42489 http://www.paris.fr/politiques/les-politiques-parisiennes/lurbanisme/rub_9706_stand_83822_port_24008 Managementul administraiei publice n rile Uniunii Europene Management public Curs sisteme administrative comparative Guvernarea Europeana

Raport Sintetic Faza II

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Sintetic Faza II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

PREZENTARE PRIMRIA MUNICIPIULUI BUCURETI

COMISIA TEHNIC DE AMENAJAREA TERITORIULUI I URBANISM 09 Noiembrie 2011

Conceptul Strategic Bucureti 2035

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPT STRATEGIC BUCURETI 2035

PROIECTANT GENERAL: CONSORIU DE PROIECTANI

Consultani: Prof.dr.arh.Alexandru Sandu Prof.dr.arh.Doina Cristea Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

concept strategic sa poata beneficia de succes in operationalizare, sunt necesare

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

RECOMANDARI ALE ETAPEI I

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE PENTRU MUNICIPIUL BUCURESTI - 2035

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

COMUNICAREA REZULTATELOR ETAPEI I

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN SPATIU

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

VALORI ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035

PRINCIPII ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

OBIECTIVE STRATEGICE PE TERMEN LUNG

Capitala de succes, in sistemul marilor orase balcanice, oras-poarta si oraspunte

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CSB 2035 - OBIECTIVE FUNDAMENTALE SI DIRECTII STRATEGICE

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

VII. DOMENII STRATEGICE SI ZONE STRATEGICE FLEXIBILITATE SI OPTIUNI

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035 - FAZA II