Stari tensionale, provocate de cauze diverse apar in orice grupa sau clasa, se manifesta sub variate forme, de scurta

sau lunga durata, in mod progresiv sau regresiv, lente sau active, rezolvate partial, total sau amanate, rezolvate direct sau printr-un complex indirect de metode si factori, cu efecte imediate sau intarziate. Operatia de gestionare a crizei este o initiativa manageriala prin excelenta care se organizeaza, se conduce si se desfasoar dupa legitati, principii si functiuni cu o solida specificitate manageriala. In procesul de stingere si eliminare a unei crize, inainte de a fi introduse corective ori demersuri de solutionare, trebuie sa fie statuate demersurile de diagnoza initiala a fenomenelor, de analiza, de elucidare, de investigare. Identificarea si cunoasterea cauzelor trebuie sa faca parte din prima etapa a activitatii de gestionare a situatiilor de criza. Generata de derularea in forme de manifestare atipice, necesitatea cunoasterii profunde a cauzelor situatiei, constituie asadar o etapa importanta in gestionarea crizelor scolare. Identificarea cauzalitatii trebuie sa constituie debutul operatiilor de analiza, desfasurarea sa fiind marcata de strategiile si de sursele informationale, de calitatea si relevanta informatiilor, dar si de capacitatile manageriale ale cadrului didactic. Rolul cadrului didactic este de a accentua ideea decoperire in rezolvarea crizei, in cunoasterea faptelor si a conditiilor care le-au determinat si nu de a culpabiliza, de a blama, de a stigmatiza persoanele. 1. Conflictul i grupul delimitri conceptuale Conflictele sunt apreciate ca fiind omniprezente! in viata sociala, ele avand o mare diversitate de exprimare. "cestea pot avea un caracter normal sau patologic, functional sau disfunctional, firesc sau anormal. Se spune ca in lume sunt mai multe conflicte decat fire de nisip! si poate ca este adevarat, tot atat de adevarat pe cat este si faptul ca insusi societatea ne influenteaza sistemul de valori, principii si credinte, comportamentul si punctele de vedere asupra conflictelor. O privire ofensiva, o replica depreciativa sunt capabile sa determine un conflict. Oricine poate si trebuie sa trateze situatiile conflictuale astfel incatcomportamentul atacatorului sa nu se accentueze si respectul fata de propria persoana sa nu fie lezat. Conflictul poate fi tratat pe ci pozitive sau negative. "bordat printr-o gandire pozitiva, conflictul poate avea rezultate creative, poate fi o forta pozitiva pentru cresterea personala #i sc$imbarea sociala. "bordat printr-o gandire negativa, conflictul poate avea rezultate distructive atat din punct de vedere emotional, spiritual, cat si fizic. %easemenea, conflictul poate deveni o sursa de maturizare si invatare, a&uta la descoperirea propriilor valori si credinte, la sanatatea

mentala individuala.Capacitatile de management al conflictului pot fi invatate' prin practica putem imbunatati comunicarea, negocierea, facilitarea, medierea conflictelor. (odul in care definim o problema, determina daca si cum o vom rezolva )cu cat definim mai clar problema cu atat mai usor vom gasi o solutie*. Intr-un conflict, sentimentele sunt importante+ cateodata nu a&ungem la motivele conflictului si nu putem rezolva pana cand nu luam in considerare sentimentele neconstientizate ,erstin -ergovist )psi$analist suedez* spunea ca un pas important in rezolvarea unei situatii conflictuale este constientizarea problemei. Intotdeauna este bine sa constientizam daca noi insine avem probleme, daca avem o relatie proasta in interiorul sufletului sau trupului nostru. .n numar mare de conflicte interioare este cauzat de respectul de sine necorespunzator. %upa cum s-a putut observa nu putine sunt situatiile in care cadrul didactic se confrunta cu unele probleme, aparent insolvabile care afecteaza prin obstaculare bunul mers al activitatilor din grupul scolar. In cazul unei crize observam ca aceasta izbucneste instantaneu, se declanseaz fara avertizare, debuteaza prin afectarea sistemului informational, viciaza mesa&ele, ingreuneaza comunicarea prin obstaculare permanenta, prin de structurarea canalelor, urmarind instaurarea unei stari de confuzie. Conflictul este o caracteristic inevitabil a aproape tuturor rela/iilor sociale, manifest0ndu-se ca un fenomen complex, multidimensional. %in punct de vedere managerial, conflictul este definit ca o stare afectiv caracterizat prin nelini#te, ostilitate, rezisten/, agresiune desc$is, precum #i toate tipurile de opozi/ie #i interac/iune antagonist, i n c l u s i v competi/ia! )%ragomir, (., -reaz, (., -reaz, %., 1223*. In plan strategic abordarea manageriala a crizei, evidentiaza ineditul starilor declansate, faptul ca nu poate fi asemanata cu vreun element stabil din starea de normalitate si impresia de insolvabilitate, despre care am amintit, ca imposibilitate a identificarii vreunei solutii de interventie eficienta pe termen scurt. In ma&oritatea cazurilor cadrele didactice isi centreaza eforturile si atentia, controlul si concentrarea asupra situatiilor didactice, asupra activitatilor de predare, ignorand de multe ori, nu din rea vointa, diversitatea situatiilor educationale ca structuri complexe, atitudinal 4 relationale. Involuntar, asemenea atitudini educationale creeaza un teren propice aparitiei si dezvoltarii fenomenelor de criza. Grupul se define#te #i se caracterizeaz printr-o structur intern care este suficient de consistent #i totodat de rezistent la influen/ele din afar. %in punct de vedere psi$osocial, un grup const dintr-o pluritate de persoane care sunt 5n interac/iune reciproc 5ntr-un cadru dat )Sprott, 6., 1222*.

Organiza/iile educa/ionale sunt ansambluri socio-institu/ionalizate, ce se caracterizeaz prin scopuri bine definite, prin sisteme care instituie r o l u r i i e r a r $ i c e . 7 r i n c i p a l a c o m p o n e n t a s i s t e m u l u i d e 5 n v / m 0 n t e s t e institu/ia #colii care are caracteristicile unui sistem 5nc$egat, #i 5n acela#i t i m p d e s c $ i s , c o m p a r a b i l c u o r i c a r e a l t o r g a n i z a / i e s o c i a l - c u l t u r a l )%umitriu, G$., 1228*. Clasa #colar are trsturile unui grup institu/ional #i se comport ca un subsistem al sistemului social. Trsturi, cauze i taxonomii ale conflictului 2.1. Trsturi ale conflictului ' - conflictul este o parte fireasca a vietii de zi cu zi, o realitate a vietii cotidiene, inerenta in relatiile interumane, nu o catastrofa sau o intamplare nefericita+ - conflictul poate fi abordat pe cai pozitive sau negative+ - abordat in mod pozitiv, conflictul poate avea rezultate constructive, poate fi o forta pozitiva pentru cresterea personala si sc$imbarea sociala+ - conflictul poate deveni o sursa de maturizare si invatare, a&uta la descoperirea propriilor valori si credinte, la sanatatea mentala a individului+ - abordat in mod negativ, poate avea rezultate distructive atat din punct de vedere emotional, spiritual, cat si fizic+ - inainte de abordarea lor in vederea solutionarii, conflictele trebuie recunoscute+ - capacitatile de management ale conflictului pot fi invatate, iar prin practica putem imbunatati comunicarea, negocierea, facilitarea, medierea conflictelor+ - intr-un conflict, sentimentele sunt importante. 2.2 Cauze ale starilor tensionate in clasa de elevi : - atmosfera competitiva ' elevii au fost obisnuiti sa lucreze individual pe baza de competitie. 9levilor le lipseste deprinderea de a munci in grup, increderea in colegi si profesori. 9i nu doresc decat victoria asupra celorlalti si daca nu o obtine isi pierd stima de sine. Competitia apare in toate momentele, c$iar in cele in care ea este neproductiva: - cunoasterea empirica, inadecvata a elevilor, a particularitatilor asteptarilor, experientei sociale

anterioare, a puterii lor de integrare+ - nerezolvarea unor stari conflictuale mai vec$i+ - stimularea inegala, discrepanta practicata in activitatea educativa a elevilor+ - insuficienta atentie acordata cauzelor unor componente care preced sau ilustreaza o tensiune psi$ica+ - oferirea unor slabe puncte de spri&in in rezolvarea, depasirea situatiilor critice+ - supraincarcarea elevilor cu sarcini nediferentiate, corelata cu evaluarea incorecta a celor anterioare+ - aplicarea unor masuri asemanatoare tuturor elevilor, fara discernamant+ - evaluarea subiectiva a cunostintelor si a comportamentului afectiv-atitudinal+ - abuzul de munca frontala, care bloc$eaza afirmarea personala a elevilor cu potential+ - redusa utilizare a variatelor forme si retele de comunicare, cu toti elevii+ - comunicarea slaba reprezinta solul cel mai fertil pentru conflict. Cele mai multe conflicte pot fi atribuite neintelegerii sau perceptiei gresite a intentiilor, sentimentelor, nevoilor si actiunilor celorlalti. 9levii nu stiu sa-si exprime in mod pozitiv nevoile si dorintele sau le este frica sa faca asta. 9i nu pot sa-i asculte pe ceilalti. ;u exista contextul sau climatul necesar pentru aceasta. - slaba comunicare cu parintii pentru cunoasterea evolutiei elevilor si stabilirea unui parteneriat in solutionarea tensiunii ivite+ -nespri&inirea elevilor in rezolvarea unor probleme ale acestora aparute in relatia cu colegii, clasa, scoala, sau cu alti factori externi. 2. Clasificarea conflictelor 2. .1. !n functie de aria sociala: - intrapersonal+ - interpersonal. 2. .2. !n functie de natura lor: - cognitiv, intercultural, perceptiv, psi$ic, social, afectiv, benefic, distructiv. 2. . . "upa modul de evidentiere#transparenta :

- evidente, explicite )certuri, discutii contradictorii, dispute cu caracter oficial, reclamatii*+ - mascate, ascunse.

2. .$. "upa intensitate: - disconfort )sentimentul ca ceva nu este in regula*+ - incident )evidentierea unor fapte minore, lucruri marunte care se acumuleaza in subconstient*+ - neintelegere )datorita, de cele mai multe ori, unei comunicari neclare*+ - tensiune )stare de incarcare conflictuala, gata de a exploda*+ - criza )manifestata de cele mai multe ori cu violenta, cu comportamente necugetate*. 2. .%. !n functie de paricipantii la conflict, acestea pot fi: Conflictele intre elevi sunt intr-un numar semnificativ in fiecare zi de scoala, fiind cauzate de ' - atmosfera competitiva+ - atmosfera de intoleranta+ - slaba comunicare+ - exprimarea nepotrivita a emotiilor+ - absenta priceperilor de rezolvare a conflictelor+ - utilizarea gresita a puterii de catre profesor+ (anifestarile conflictuale dintre elevi reprezinta cea mai raspandita forma de violenta scolara, dar acest tip de violenta se poate manifesta in orice grup de copii si tineret. Cele mai frecvente forme tin de domeniul violentei verbale )certuri, conflicte, in&urii, tipete* si sunt considerate situatii tolerabile si obisnuite in orice scoala, in contextul actual. In acelasi domeniu au fost mentionate si &ignirile cu privire la trasaturile fizice sau psi$ice. S-ar mai putea adauga agresivitatea fizica manifestata de elevi atat in timpul activitatilor cat si in pauze. Conflictele profesor-elevi sunt declansate de cele mai multe ori de utilizarea puterii de catre profesor in mod discretionar. <iolenta elevilor fata de profesor se manifesta astfel' absenteism scolar, indisciplina in clasa sau in recreatii, ignorarea mesa&elor transmise de cadrele didactice, refuzul indeplinirii sarcinilor

scolare, atitudinile ironice sau sarcastice, zgomote in timpul activitatii didactice. 7rofesorul poate accentua sau diminua factorii de mai sus mentionati. %e asemenea, poate contribui la aparitia si escaladarea conflictelor prin asteptari exagerat de inalte fata de elevi, conducand clasa prin reguli inflexibile, bazandu-se pe utilizarea autoritatii, instaurand o atmosfera de teama si neintelegere. Conflictele intre profesori si parinti se datoreaza unui ansamblu de cauza' - comunicarea defectuoasa+ - conflictul de valori )parintii au pre&udecati bazate pe experientele lor anterioare*. <iolenta parintilor asupra cadrelor didactice se manifesta destul de frecvent c$iar daca acestia nu sunt permanent in scoala. "stfel de manifestari sunt cele verbale )ironii, discutii aprinse, tipete*, iar uneori c$iar agresiuni fizice fata de profesori sau fata de alti elevi ce sunt in conflict cu fiica sau fiul lor si c$iar fata de propriul lor copil. 7roblemele copiilor incep in familie si pot fi rezolvate tot in familie. Cand o persoana raneste sufletul, ea se manifesta prin comportamente, cum sunt' rezistenta, resentimentele, respingerea si revolta. In efortul de transformare, de asimilare a naturii potrivit aspiratiilor si trebuintelor societatii se ivesc numeroase conflicte si contradictii. Conflictele intre profesori pot fi de natura personala sau profesionala.

. &ezolvarea unui conflict in grupa de prescolari '(tudiu de caz) .1. !dentificarea cazului In anul scolar 1231-1238, educatoarea care econducea o grupa de copii de nivelul II si s-a confruntat cu conflicte intre copii )specifice varstei de =-> ani*, dar si cu conflicte intre parintii unor copii. Conflict intre parinte si educatoare, parintele fiind nemultumit de rezultatele communicate de acesta in raport cu copilul sau la evaluarea finala de la sfarsitul grupei mari, pregatitoare pentru scoala. .2. *naliza- sinteza cazului In urma desfasurarii testelor de evaluare finala la grupa mare, pregatitoare pentru scoala in

vederea aprecierii maturizarii copiilor pentru intrarea in clasa I, unul dintre parinti a fost nemultumit de rezultatele testului. "cesta a intrat suparat in sala de grupa, in timpul activitatilor, exprimandu-si nemultumirea cu privire la rezultatele evaluarii. " afirmat ca rezultatele nu confirma realitatea, deoarece ?copilul este foarte bun si lucreaza pe calculator!. . . (ta+ilirea alternativelor de rezolvare a cazului 9ducatoarea discuta cu parintele nemultumit, ascultandu-i argumentele. "melioreaza situatia, exprimandu-si dorinta de cooperare pentru rezolvarea conflictului. 7arintele isi exprima convingerea ca fiul sau este cel mai bun si nici un copil din grupa nu se poate ridica la nivelul avestuia. 9l refuza sa acorde incredere educatoarei, acuzand educatoare ca l-a nedreptati pe copilul sau. @oloseste orice pretext, c$iar izvorat din aspecte minore si fara nici o legatura cu cazul copilului sau, pentru a se dezlantui in acuze. Sunt identificate cauzele si se condtata' - frecventa neregulata a copilului la gradinita+ - sosirea zilnica a copilului la gradinita in &urul orei 32, dupa activitatile liber-creative+ - neatentia copilului, datorata unei somnolente permanente+ - copilul renunta la activitate si nu duce la bun sfarsit sarcina ce o are de indeplinit. 9ducatoarea initiaza un dialog cu parintele pentru a descoperi cauzele care su determinat rezultate nesatisfacatoare la testarea finala. 9a pune intrebari, iar parintele este nevoit sa raspunda. 9ducatoarea incearca sa particularizeze situatia, centrandu-se pe latura afectiva, pentru a-l impiedica pe parinte sa generalizeze. .$. !dentificarea solutiei pentru rezolvarea cazului - participarea parintelui la activitatile zilnice organizate la nivelul grupei+ - stabilirea unui timp limitat in programul zilnic al copilului, in care acesta se poate &uca pe calculator+ - stabilirea unui program rezonabil de vizionare a programelor A< pentru copii+ - stabilirea programului de culcare, nu mai tarziu de 13'22+

- atragerea copilului in activitatile grupei, prin &oc, si stimularea acestuia in vederea rezolvarii sarcinilor primite. .%. (ta+ilirea unor concluzii Conflictul s-a creat din cauza unei comunicari ineficiente intre educatoare si parinte, deoarece copilul se prezenta la gradinita neinsotit. 9ducatoarea nu a putut lua la timp legatura cu familia, acesta neraspunzand invitatiilor adresate prin corespondenta. $. Concluzii 7entru anul scolar urmator am luat in considerare faptul ca un bun management al grupei trebuie sa-i implice mai mult pe parintii copiilor. "cestia trebuie consiliati inca de la inceputul anului scolar, cand isi aduc copiii la gradinita la grupa mica. O serie de stariconflictuale intre educatoare si parinti sunt datorate necunoasterii de catre acestia a specificului activitatii dintr-o gradinita. %iscutia cu parintii in primele zile ale anului scolar si apoi intrebarile si discutiile zilnice, saptamanale a&uta atat pe educatoare, cat si pe parinti sa cunoasca problemele reale ale activitatii grupei de prescolari. In acest fel se creeaza un feedbacB intre educatoare si familie. @amilia capata incredere in educatoare si in gradinita. %e asemenea, participarea unu membru al familiei )pe rand, evident* la &ocurile si activitatile desfasurate poate face mai eficienta comuniunea intre educatoare si parinti. ;u putem aborda managementul conflictelor iesind din concentricitatea conceptelor implicate' organizatie, profesionalism avand ca epicentru comunicarea. Cunoasterea si transpunerea in practica de catre profesor a elementelor fundamentale de management al conflictelor devin aspecte definitorii ale stilului de interventie ameliorativa la nivelul clasei sau institutiei scolare. In cadrul grupurilor social-educationale exista si functioneaza o varietate de relatii interumane, ce pot fi clasificare in nenumarate puncte de vedere, cel mai semnificativ criteriu fiind continutul lor psi$ologic. Relatiile cognitive dintre membrii grupului vizeaza colectarea de informatii despre parteneri, interpretarea si valorizarea lor cat mai corecta in vederea cunoasterii acestora. Cu cat intercunoasterea dintre membrii unui grup scolar este mai buna, cu atat probabilitatea functionarii firesti, normale a

grupului este mai mare. Relatiile comunicative reprezinta elementul c$eie in intelegerea si definirea relatiilor interumane. 9le sunt importante prin influentele sau functiile pozitive pe care le au in grupurile social-educationale. Relatiile afectiv-simpatetice, de atractie sau respingere,simpatie sau antipatie dintre membrii grupului dau nastere la atmosfere afective tensionate, conflictuale. Cercetrile psi$opedagogice si experienta pedagogica, intaresc rolul $otarator al evaluarii si aprecierii in orice act pedagogic, ca factor $otarator al progresului scolar. In acest caz evaluarea are in vedere masurarea sia precierea starii finale a grupului in urma inc$eierii demersurilor rezolutive. .n obiectiv esential al etapei evaluative il constituie concluziile inferate in urma impactului cu starea de criza si anga&area tuturor celor implicati in actiuni de cunoastere si de prevenire a viitoarelor situatii de acest gen. 9valuarea nu este altceva decat raportarea rezultatelor 4 sc$imbarilor in personalitate 4 la scop )obiective*, in cazul nostru la rezolvarea conflictului fara invinsi, cu castig reciproc, adica este un raport scop 4 efect. In cadrul concluziilor putem stabili calitatea procesului de rezolvare a conflictului, despre participantii in conflict cu calittile lor morale si psi$ice, motivatia lor )interese, nevoi, dorin/e* despre sc$imbarile lor atitudinale si comportamentale. O criza poate fi asadar formativa pentru ca ea indeplineste deci si o serie de functiuni ameliorative, dependente de competentele manageriale.

,i+liografie ' -ban "., Consiliere educa/ional, Clu& ;apoca, 1223 (.9.C. Consiliul national pentru pregatirea profesorilor, (anagementul conflictului 4 g$id pentru formatori si cadre didactice, -ucuresti, 1223. ;icula, I., (icrosociologia colectivului de elevi, 9.%.7, 3CDE Romi/ -. Iucu, (anagementul clasei de elevi. Gestionarea situa/iilor de criz educa/ional 5n clasa de elevi, 9d. @unda/iei culturale %imitrie -olintineanu, 3CCC+ Romita -. Iuvu, 7edagogie, Credits, 1223:1221