obligatii responsabilitatea

MULTIPLE CHOICE

1. În raport de izvorul lor, obligaŃiile se clasifică în:

a. obligaŃii de a da
b. obligaŃii născute din îmbogăŃirea fără justă cauză
c. obligaŃii născute din gestiunea de afaceri
d. obligaŃii născute din plata nedatorată

2. ObligaŃia determinată sau de rezultat:

a. constă în îndatorirea debitorului de a depune toată stăruinŃa pentru obŃinerea unui
anumit rezultat, fără a se obliga la realizarea acestui rezultat
b. este o obligaŃie strict personală, sub aspectul obiectului şi scopului urmărit,
debitorul asumându-şi îndatorirea de a obŃine un rezultat bine determinat,
desfăşurând o anumită activitate
c. reprezintă îndatorirea subiectului pasiv, debitorul, de a executa o lucrare, a presta
un serviciu sau a preda un lucru
d. are un conŃinut diferit după cum este corelativă unui drept real sau de creanŃă

3. Este obligaŃie determinată sau de rezultat:

a. obligaŃia vânzătorului de a transmite cumpărătorului dreptul de proprietate asupra
lucrului vândut
b. obligaŃia vânzătorului de a-l garanta pe cumpărător contra viciilor lucrului vândut
c. obligaŃia de a executa o lucrare
d. obligaŃia debitorului de a se abŃine de la o anumită acŃiune

4. După gradul de opozabilitate, obligaŃiile se clasifică în:

a. obligaŃii de a face
b. obligaŃii de a nu face
c. obligaŃii de a da
d. obligaŃii obişnuite

5. ObligaŃiile reale:
a. sunt îndatoriri ce revin deŃinătorului unui bun determinat şi au ca izvor legea sau
convenŃia părŃilor
b. sunt atât de strâns legate de posesia unui bun încât creditorul nu poate obŃine
satisfacerea dreptului său decât dacă posesorul bunului va fi obligat să respecte
acest drept deşi nu a participat direct şi personal la naşterea raportului obligaŃional
c. reprezintă regula, în raport de opozabilitate
d. în caz de neexecutare de către debitor executarea este asigurată printr-o acŃiune în
justiŃie

1
 6. Potrivit Codului civil sunt izvoare de obligaŃii:
a) contractele
b) cvasicontractele
c) delictele
d) legea
a. a+d
b. a+b+c+d
c. a+c
d. a+c+d

7. După gradul de opozabilitate, obligaŃiile se clasifică în:

a) obligaŃii obişnuite
b) obligaŃii opozabile şi terŃilor
c) obligaŃii reale
d) obligaŃii civile perfecte
a. a+c+d
b. b+c
c. a+b+c
d. a+b+c+d

8. Este obligaŃie de a da (aut dare):

a. îndatorirea de a constitui sau a transmite un drept real
b. îndatorirea de a executa o anumită lucrare
c. îndatorirea de a preda un lucru
d. îndatorirea de a presta un serviciu

9. Gestiunea intereselor altei persoane :

a. este un fapt juridic licit
b. este un fapt juridic ilicit
c. nu este reglementată de Codul civil
d. este un contract de mandat

10. CondiŃiile gestiunii de afaceri privesc :

a) obiectul gestiunii
b) utilitatea gestiunii
c) atitudinea părŃilor faŃă de actele de gestiune
d) efectele gestiunii de afaceri
a. a+b+c+d
b. a+d
c. a+c
d. a+b+c

2
11. În cazul gestiunii de afaceri:
a. actele juridice încheiate de gerant în nume propriu pot să depăşească limitele unui
act de administrare
b. gestiunea trebuie să fie utilă geratului
c. geratul trebuie să aibă cunoştinŃă de intervenŃia gerantului
d. este vorba de un mandat tacit între gerat şi gerant

12. Constituie condiŃii ale gestiunii de afaceri:

a. gerantul să acŃioneze cu intenŃia de a administra interesele unei alte persoane
b. gestiunea să fie utilă gerantului
c. actele juridice încheiate de gerant în nume propriu pot să depăşească limitele unui
act de administrare
d. gerantul să aibă un mandat tacit dat de gerat, dacă este vorba de acte juridice

13. Sunt obligaŃii ale gerantului:

a) să continue gestiunea începută până la momentul în care geratul sau
moştenitorii săi vor putea să o preia
b) să dea socoteală geratului pentru operaŃiunile efectuate
c) să execute toate obligaŃiile faŃă de terŃi care s-au născut din actele încheiate în
numele său
d) în efectuarea actelor de gestiune să depună diligenŃa unui bun proprietar
a. a+b+c
b. a+d
c. a+b+d
d. a+b

14. Sunt condiŃii generale ale plăŃii nedatorate:

a) să existe o plată
b) plata să fie nedatorată
c) plata să fie făcută din eroare
d) accipiens să fie de bună-credinŃă
a. a+d
b. a+b+c
c. b+c
d. a+b+c+d

15. Accipiensul de bună – credinŃă:

a) este obligat să restituie lucrul şi fructele produse de lucru
b) este liberat de obligaŃia de restituire dacă lucrul a pierit în mod fortuit
c) este obligat să restituie lucrul, dar are dreptul să păstreze fructele ca orice
posesor de bună - credinŃă
d) nu este niciodată liberat de obligaŃia de restituire
a. a+b
b. a+b+c+d
c. b+c
d. c+d

3
16. Accipiensul de rea- credinŃă:
a) este obligat să restituie lucrul primit şi fructele percepute
b) dacă a înstrăinat lucrul este obligat să restituie valoarea lucrului la data
introducerii acŃiunii în justiŃie, indiferent de preŃul pe care l-a primit
c) este liberat de obligaŃia de restituire dacă lucrul a pierit în mod fortuit
d) este obligat să restituie lucrul, dar are dreptul să păstreze fructele
a. a+b
b. c+d
c. b+c
d. a+b+d

17. În materia plăŃii nedatorate, acŃiunea în restituire:

a. este o acŃiune patrimonială
b. este o acŃiune personală
c. termenul de prescripŃie începe să curgă de la data plăŃii
d. poate fi formulată numai de solvens

18. ObligaŃia de restituire a plăŃii nedatorate nu există în următoarele cazuri:

a. în cazul obligaŃiilor civile imperfecte achitate de bună voie de către debitor
b. în cazul în care plata a fost făcută unui incapabil
c. dacă plata s-a făcut în temeiul unui contract nul pentru nerespectarea formei
autentice
d. când plata a fost făcută de debitor, iar accipiens a distrus cu bună-credinŃă titlul
constatator al creanŃei sale

19. Termenul de prescripŃie al acŃiunii în restituirea plăŃii nedatorate:

a. curge de la momentul efectuării plăŃii
b. curge de la momentul când solvens a cunoscut sau trebuia să cunoască
împrejurarea că plata a fost nedatorată
c. este de 6 luni
d. acŃiunea este imprescriptibilă dacă plata s-a făcut în baza unui contract nul pentru
cauză imorală

20. ÎmbogăŃirea fără justă cauză:

a) este un fapt juridic licit prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe
seama patrimoniului altei persoane fără ca paentru aceasta să existe un temei
juridic
b) este reglementată de Codul civil
c) dă naştere unei acŃiuni în restituire care se numeşte actio de im rem verso
d) Codul civil nu conŃine o reglementare de principiu a îmbogăŃirii fără justă
cauză
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. a+c+d

4
21. În materia îmbogăŃirii fără justă cauză, acŃiunea în restituire:
a) se numeşte actio de im rem verso
b) admisibilitatea presupune condiŃii materiale şi condiŃii juridice
c) este o acŃiune imprescriptibilă
d) este o acŃiune prescriptibilă extinctiv, supusă termenului general de
prescripŃie de 3 ani
a. b+c
b. a+d
c. a+b+c
d. a+b+d

22. Pentru intentarea acŃiunii în restituire se cer întrunite următorele condiŃii:

a) să se producă mărirea unui patrimoniu prin dobândirea unei valori
apreciabile
b) micşorarea patrimoniului unei persoane să constea în diminuarea unor
elemente active sau în efectuarea unor cheltuieli
c) să existe un temei legal al îmbogăŃirii unui patrimoniu pe seama
diminuării altui patrimoniu
d) să nu existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite
a. a+b+c
b. b+c
c. a+b+d
d. c+d

23. Proba gestiunii intereselor altei persoane:

a. se face diferit după cum obiectul ei constă în fapte materiale sau acte juridice
b. în toate cazurile poate fi dovedită prin orice mijloc de probă
c. se poate dovedi numai cu acte juridice
d. exclude proba cu martori

24. Prin efectuarea unei plăŃi nedatorate:

a. se naşte un raport juridic în temeiul căruia solvensul devine creditorul unei
obligaŃii de restituire pentru ceea ce a plătit
b. se naşte un raport juridic în temeiul căruia solvensul devine debitorul unei
obligaŃii de restituire
c. se naşte o obligaŃie de restituire pentru accipiensul de rea - credinŃă
d. întinderea obligaŃiei de restituire este determinată de părŃile raportului juridic

25. Plata lucrului nedatorat dă naştere la obligaŃii pentru solvens:

a. solvens este obligat să restituie accipiensului toate cheltuielile făcute cu
conservarea lucrului sau cele care au dus la sporirea valorii sale
b. solvensul este obligat să restituie accipiensului de bună sau de rea – credinŃă
cheltuielile necesare şi utile
c. solvensul este obligat să restituie şi cheltuielile voluptuarii
d. sovensul este obligat să restituie cheltuielile necesare şi utile numai dacă accipiens
este de bună - credinŃă

5
26. În materia plăŃii nedatorate, plata poate fi cerută de:
a. solvens sau creditorii săi chirografari pe calea acŃiunii oblice
b. numai de solvens
c. accipiensul de bună - credinŃă
d. Accipiens, indiferent dacă este de bună sau de rea - credinŃă

27. Efectele îmbogăŃirii fără justă cauză:

a. în toate cazurile restituirea se face în natură
b. în principiu, restituirea se face în natură
c. cel care şi-a mărit patrimoniul va fi obligat la restituire, prin echivalent, dacă
bunul a pierit în mod fortuit până în momentul intentării acŃiunii
d. dacă bunul a fost vândut obligaŃia de restituire se stinge

28. În categoria faptelor juridice, ca izvoare de obligaŃii sunt incluse:

a. gestiunea intereselor altei persoane
b. plata lucrului nedatorat
c. îmbogăŃirea fără justă cauză
d. faptele ilicite cauzatoare de prejudicii
a. a+b+c
b. c+d
c. a+d
d. a+b+c+d

29. Cel care şi-a mărit patrimoniul fără vreun temei legitim, micşorându-se astfel
patrimoniul unei alte persoane:
a. este obligat să restituie bunul sau valoarea cu care s-a micşorat patrimoniul
celeilalte persoane, la momentul intentării acŃiunii;
b. este obligat să restituie bunul sau valoarea cu care s-a mărit patrimoniul, iar
această mărire trebuie apreciată la momentul în care a avut loc creşterea valorii
patrimoniului;
c. nu este obligat să restituie bunul cu care s-a mărit patrimoniul, dacă acest bun a
pierit fortuit până în momentul intentării acŃiunii;
d. Nu există temei legal pentru a fi obligat la restituire.

30. Dacă victima unei fapte ilicite, pentru care s-a angajat răspunderea civilă delictuală, este
beneficiara unei asigurări de persoane, atunci pentru prejudiciul suferit de victimă:
a. se poate cumula suma primită de victimă de la asigurator cu despăgubirea datorată
de autorul prejudiciului;
b. autorul prejudiciului poate fi obligat numai la acoperirea diferenŃei dintre
indemnizaŃia de asigurare şi prejudiciu;
c. autorul faptei ilicite nu mai poate fi obligat la vreo despăgubire, când şi el are
calitatea de asigurat;
d. va fi obligat la plata ]ntregului prejudiciu.

6
31. În cazul răspunderii civile delictuale, se acoperă:
a. atât paguba efectivă, cât şi câştigul nerealizat, numai dacă acestea au fost
previzibile;
b. numai prejudiciul previzibil;
c. şi prejudiciul imprevizibil;
d. întreg prejudiciul cert.

32. Autorul unei fapte ilicite, poate răspunde în baza art. 998 şi 999 Cod civil, dacă a săvârşit
fapta:
a. cu intenŃie indirectă, din imprudenŃă, din neglijenŃă;
b. din eroare, dol sau violenŃă;
c. din omisiune;
d. cu intenŃie directă.

33. Răspund civil pentru faptele ilicite săvârşite:

a. persoanele puse sub interdicŃie judecătorească, dacă se probează că au avut
discernământul la data şi în raport cu fapta săvârşită;
b. minorii sub 16 ani numai dacă se probează că au avut discernământ;
c. numai minorii peste 16 ani;
d. femeile căsătorite anterior vârstei de 18 ani.

34. Răspunderea prevăzută de art. 1000 al.2 Cod civil se poate aplica:
a. părintelui care a recunoscut pe copilul său ce avea situaŃia de copil din afara
căsătoriei sau adoptatorul;
b. persoanele fizice, altele decât părinŃii sau adoptatorii, investite cu drepturi şi
îndatoriri părinteşti;
c. persoanele juridice, altele decât părinŃii sau adoptatorii, investite cu drepturi şi
îndatoriri părinteşti;
d. autoritatea tutelară de la domiciliul minorului.

35. Pentru a fi declanşată răspunderea părinŃilor pentru fapta copiilor lor minori trebuie
îndeplinite şi condiŃiile:
a. copilul să fie minor şi să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi
prejudiciu;
b. copilul să fi avut discernământ în raport cu fapta săvârşită la data săvârşirii ei;
c. copilul să aibă domiciliul sau locuinŃa oriunde;
d. copilul să fi comis fapta din imprudenŃă.

7
36. Când sunt îndeplinite toate condiŃiile generale şi speciale de răspundere a părinŃilor
pentru fapta ilicită a copilului lor minor victima are următoarele opŃiuni pentru
acoperirea prejudiciului:
a. să pretindă despăgubiri de la minor;
b. să pretindă despăgubiri de la ambii părinŃi, care răspund proporŃional cu culpa lor,
în temeiul art. 1000 al.2 Cod civil;
c. să cheme în judecată pentru despăgubiri in solidar, pe ambii părinŃi, împreună cu
minorul, în temeiul art. 1000 al.2 Cod civil, coroborat cu art. 10003 Cod civil;
d. să-l execute silit pe minor.

37. Dacă mai mulŃi prepuşi ai unor comitenŃi diferiŃi au săvârşit împreună o faptă ilicită
prejudiciabilă:
a. victima poate să ceară oricăruia dintre prepuşi să acopere prejudiciul în totalitate;
b. victima poate chema pe comitenŃii prepuşilor să acopere prejudiciul, comitenŃii
răspunzând, în acest caz, solidar;
c. fiecare comitent răspunde ca garant faŃă de victimă proporŃional cu contribuŃia
prepusului său;
d. oricare comitent poate acoperi prejudiciul în totalitate.

38. Atrage aplicarea regulilor răspunderii civile delictuale:

a. când una dintre părŃile unui contract, nemulŃumită că cealaltă parte contractantă
nu-şi îndeplineşte obligaŃiile asumate prin contract, o loveşte pe aceasta
cauzându-i o vătămare corporală;
b. reziliază contractul din proprie iniŃiativă fără să-l înştiinŃeze pe cocontractant;
c. refuză să regularizeze cu partenerul obligaŃiile asumate de fiecare în parte;
d. denunŃă unilateral obligaŃia asumată.

39. În temeiul art. 1000 al.2 Cod civil, poate fi obligat la repararea prejudiciului cauzat:
a. adoptatorul pentru faptele săvârşite de adoptatul minor;
b. tutorele pentru faptele săvârşite de minorul pe care îl are în tutelă;
c. părintele pentru faptele copilului său, dar numai dacă filiaŃia este din căsătorie;
d. ambii părinŃi chiar necăsătoriŃi legitim.

40. În cazul în care în cursul procesului inculpatul decedează:

a. acŃiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal încetează de drept;
b. acŃiunea civilă se judecă în continuare, introducându-se în cauză moştenitorii
inculpatului care au acceptat succesiunea;
c. acŃiunea civilă nu mai poate continua la instanŃa penală;
d. se soluŃionează latura civilă din oficiu.

8
41. Cel care a furat un lucru:
a. este obligat să restituie valoarea lui dacă a pierdut acel lucru;
b. nu este obligat să restituie valoarea lui, dacă restituirea lucrului a devenit
imposibilă datorită unui caz fortuit sau de forŃă majoră şi dacă dovedeşte că lucrul
respectiv ar fi pierit şi dacă se afla la proprietar;
c. este obligat să procure păgubitului un alt lucru de aceeaşi valoare;
d. este exonerat de răspundere civilă.

42. În materia răspunderii civile delictuale, este supusă reparaŃiunii:

a. numai prejudiciul previzibil;
b. şi prejudiciul moral;
c. şi prejudiciul eventual;
d. şi daune cominatorii.

43. În materia răspunderii civile delictuale, lipsa discernământului:

a. exclude vinovăŃia numai în cazul răspunderii pentru fapta proprie;
b. se prezumă, până la proba contrară, în cazul minorilor în vârstă de până la 14 ani;
c. este sinonimă cu absenŃa factorului volitiv;
d. înlătură răspunderea civilă.

44. În jurisprudenŃă s-a admis că este esenŃială existenŃa vinovăŃiei persoanei pentru a căeri
faptă prejudiciabilă se răspunde pe teren delictual pentru angajarea răspunderii:
a. comitenŃilor, în temeiul art. 1000 al.3 Cod civil;
b. institutorilor, în temeiul art. 1000 al.4 Cod civil;
c. părinŃilor, în temeiul art. 1000 al.1 Cod civil;
d. prepuşilor în temeiul art.1000 al.2 Cod Civil.

45. Cât priveşte repararea prejudiciului în materia răspunderii civile delictuale:

a. se repară atât prejudiciul previzibil cât şi cel imprevizibil;
b. se repară numai paguba efectivă, nu şi câştigul nerealizat;
c. este obligatorie recurgerea la calea procedurii juridicare;
d. se repară numai prejudiciul cert.

46. Răspunderea părinŃilor pentru fapta ilicită şi prejudiciabilă a copilului lor:

a. revine, în cazul copilului adoptat, atât adoptatorilor, cât şi părinŃilor fireşti;
b. nu poate fi angajată dacă ulterior săvârşirii faptei prejudiciabile copilul a devenit
major;
c. se angajează indiferent dacă minorul a acŃionat sau nu cu discernământ;
d. se poate răspunde în orice situaŃie.

9
47. În materia răspunderii comitentului pentru fapta prepusului:
a. raportul de prepuşenie trebuie să existe la data exercitării acŃiunii de despăgubire;
b. dacă între fapta prepusului şi funcŃiile încredinŃate acestuia de către comitent nu
există nici o legătură, atunci răspunderea comitentului nu poate fi angajată;
c. vinovăŃia prepusului se prezumă;
d. dacă prepusul a acŃionat sub comanda comitentului.

48. În materia răspunderii comitentului pentru fapta prepusului:

a. victima nu trebuie să dovedească vinovăŃia prepusului;
b. comitentul este îndreptăŃit să recupereze integral de la prepusul său despăgubirile
plătite victimei;
c. regresul comitentului plătitor trebuie fundamentat pe actul juridic din care a
izvorât raportul de prepuşenie;
d. victima trebuie să dovedească prejudiciul pretins.

49. În materia răspunderii comitentului pentru fapta prepusului:

a. se repară numai paguba efectivă, nu şi beneficiul nerealizat;
b. vinovăŃia prepusului se prezumă;
c. raportul de prepuşenie trebuie să existe la data săvârşirii faptei ilicite;
d. raportul de prepuşenie să existe în formă autentică.

50. Răspunderea institutorului pentru fapta elevului în temeiul art. 1000 al.4 Cod civil:
a. se fundamentează pe neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către
institutor a îndatoririi de supraveghere a elevului;
b. poate fi angajată şi pentru prejudiciul suferit chiar de elevul respectiv;
c. este o răspundere obiectivă;
d. este o răspundere subiectivă.

51. Răspunderea institutorului pentru fapta elevului, pe temeiul art. 1000 al.4 Cod civil:
a. se fundamentează pe neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către
institutor a îndatoririi de supraveghere a elevului;
b. poate fi angajată şi pentru prejudiciul suferit de institutor;
c. se angajează şi atunci când fapta afost săvârşită de un elev major;
d. poate fi angajată numai în cazul săvârşirii cu intenŃie de către elev.

52. Temeiul legal al răspunderii paznicului juridic pentru prejudiciile cauzate de animale
este:
a. art. 999 C. Civ.;
b. art. 1000 alin. 1 C. Civ.;
c. art. 1000 alin. 2 C. Civ.;
d. art. 1001 C. Civ.

10
53. Termenul de „animal” semnifică:
a) numai animalele domestice;
b) numai animalele sălbatice;
c) numai animalele semisălbatice;
d) numai animalele dresate în unităŃile de circ.
a. a+b
b. b+c
c. a+c+d
d. a+b+c

54. Paznicul juridic este persoana care:

a) exercită prerogativele de comandă, direcŃie şi de supraveghere a animalului;
b) stăpânul;
c) proprietarul;
d) posesorul;
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c+d
d. a+b+c+d

55. Paznicul material este persoana care:

a) exercită prerogativele de comandă;
b) cel care nu se poate şi folosi de animal;
c) zootehnistul;
d) îngrijitorul.
a. a+b
b. a+b+c
c. a+c+d
d. b+c+d

56. Paznicul material al animalului răspunde în temeiul:

a) art. 998 C. Civ.;
b) art. 999 C. Civ.;
c) art. 1000 alin. 1 C. Civ.;
d) art. 1000 alin. 2 C. Civ.;
a. a+b
b. b+c
c. a+c+d
d. a+b+c

11
57. Dacă animalul este furat şi a cauzat un prejudiciu, paznicul juridic devine:
a. hoŃul;
b. proprietarul;
c. stăpânul;
d. paznicul material.

58. Dacă animalul este pierdut şi a cauzat un prejudiciu, paznicul juridic devine:
a. proprietarul;
b. posesorul;
c. stăpânul;
d. găsitorul.

59. Dacă animalul formează obiectul unui drept de proprietate comună pe cote-părŃi sau al
unui drept de proprietate devălmaşă, paza juridică se exercită:
a) în comun;
b) separat;
c) concomitent;
d) pe rând.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+d

60. Fundamentarea răspunderii paznicului juridic se face pe:

a) ideea de risc;
b) culpa relativă;
c) culpa absolută;
d) răspunderea obiectivă.
a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. a+d

12
61. În cazul prejudiciilor cauzate de animale, victima trebuie să probeze existenŃa
următoarelor condiŃii:
a) existenŃa prejudiciului;
b) existenŃa faptei animalului;
c) raportul cauzal;
d) existenŃa factorului de risc;
a. a+b
b. b+c
c. a+c+d
d. a+b+c

62. Paznicul material al animalului se poate exonera de răspundere dacă probează existenŃa:
a) forŃei majore;
b) cazului fortuit;
c) faptei victimei;
d) faptei unei terŃe persoane;
a. a+b
b. b+c
c. a+c+d
d. a+b+c

63. Victima prejudiciului cauzat de animal, pentru a recupera paguba astfel suferită are la
dispoziŃie mai multe posibilităŃi:
a) să-l acŃioneze în justiŃie pe paznicul juridic;
b) să-l acŃioneze în justiŃie pe paznicul material;
c) să-l acŃioneze în justiŃie pe proprietar;
d) să-l acŃioneze în justiŃie pe stăpân.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c+d
d. a+b+c+d

64. Temeiul răspunderii pentru ruina edificiului este:

a. art. 1002 C. Civ.;
b. art. 1000 alin. 1 C. Civ.;
c. art. 1000 alin. 2 C. Civ.;
d. art. 1001 C. Civ.

13
65. Prin „edificiu” înŃelegem:
a) orice lucrare realizată d eom prin folosirea unor materiale care se încorporează solului;
b) un canal subteran;
c) un baraj;
d) un pod.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c+d
d. a+b+c+d

66. Nu sunt „edificii”:

a) construcŃiile provizorii;
b) locuinŃele neterminate;
c) locuinŃele nerecepŃionate;
d) locuinŃele permanente.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c+d
d. a+b+c+d

67. Prin „ruina edificiului” înŃelegem:

a) căderea materialului din care edificiul a fost alcătuit sub povara propriei greutăŃi;
b) căderea materialului din care edificiul a fost alcătuit datorită greutăŃii oamenilor;
c) căderea materialului din care edificiul a fost alcătuit sub acŃiunea forŃelor naturale;
d) demolarea în urma exproprierii.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c+d
d. a+b+c+d

68. Proprietarul solvens al unui edificiu se poate regresa împotriva:

a) fostului proprietar;
b) constructorului;
c) proiectantului;
d) prepusului.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c+d
d. a+b+c+d

14
69. Temeiul juridic al răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general este:
a. art. 1000 alin. 1 C. Civ.;
b. art. 1000 alin. 2 C. Civ;
c. art. 1000 alin. 3 C. Civ.;
d. art. 1000 alin. 4 C. Civ.

70. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:

a) Raspunderea pentru lucruri nu poate fi invocata de paznicul material al lucrului
impotriva paznicului juridic pentru prejudiciile cauzate de un tert.
b) Raspunderea paznicilor juridici pentru prejudiciile cauzate in cazul coliziunii de
vehicule este, in principiu, solidara.
c) Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri se fundamenteaza pe o p[rezumtie
relativa de culpa, care poate fi inlaturata prin proba contrara.
d) Paznicul juridic al lucrului nu poate inlatura raspunderea nici daca dovedeste ca
prejudiciul se datoreaza fortei majore.
a. a+b adevarate, c+d false;
b. a+c adevarate, b+d false;
c. b+c adevarate, a+d false;
d. c+d adevarate, a+b false.

71. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:

a) Din texetele legale in vigoare rezulta ca raspunderea pentru prejudiciul ecologic este o
raspundere subiectiva, intemeiata pe culpa;
b) Pentru a vorbi de raspunderea pentru prejudiciile cauzate de aeronave este necesar ca
persoanele sau bunurile carora li s-au cauzat prejudicii sa se afle la bordul aeronavei;
c) Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de aeronave este una obiectiva, independenta
de culpa explaotantului aeronavei sau a unei terte persoane;
d) Art. 1000 alin. 1 Cod civil este inaplicabil in cazul raspunderii pentru prejudiciile
cauzate de aeronave.
a. a+b adevarate, c+d false;
b. a+c adevarate, b+d false;
c. b+c adevarate, a+d false;
d. c+d adevarate, a+b false.

72. Plata poate fi făcută:

a. de orice persoană interesată;
b. de codebitor sau de fidejusor;
c. de orice persoană neinteresată;
d. de persoana obligată.

15
73. Plata poate fi făcută:
a. creditorului sau împuternicitului său;
b. celui ce nu are împuternicire pentru creditor;
c. oricărei persoane;
d. poate fi consemnată la CEC.

74. Principiul indivizibilităŃii plăŃii suferă excepŃii în cazul:

a. decesului debitorului care lasă mai mulŃi moştenitori chiar când obligaŃia este
indivizibililă;
b. când instanŃa acordă debitorului un termen de graŃie şi dispune eşalonarea plăŃii;
c. plăŃii efectuate de terŃi sub beneficiu de discuŃiune;
d. efectuării ei în totalitate.

75. Când obiectul plăŃii este un lucru cert şi determinat iar părŃile nu au stabilit locul la care
ea trebuie efectuată plata se va face:
a. la domiciliul debitorului;
b. la domiciliul creditorului;
c. în locul unde se găsea obiectul obligaŃiei la momentul încheierii contractului;
d. la sediul instanŃei.

76. Plata este portabilă când se face:

a. la domiciliul debitorului;
b. la domiciliul creditorului;
c. la locul unde se găsea obiectul obligaŃiei la momentul încheierii contractului;
d. la un loc convenit de părŃi.

77. Când nu s-a arătat prin convenŃie şi nu este vorba de un lucru cert şi determinat, plata se
face:
a. la domiciliul debitorului;
b. la domiciliul creditorului;
c. la locul unde se găsea obiectul obligaŃiei la momentul încheierii contractului;
d. la un loc convenit de părŃi.

78. Cheltuielile pentru efectuarea plăŃii sunt în sarcina:

a. debitorului;
b. creditorului;
c. creditorului, când s-a stipulat astfel prin contract;
d. atât a debitorului cât şi a creditorului.

79. Daunele cominatorii nu se aplică:

a. obligaŃiilor drept obiect sume de bani;
b. contractelor unilaterale;
c. prestaŃiilor executate necorespunzător;
d. prestaŃiilor neexecutate.

16
80. Debitorul este de drept în întârziere:
a. în cazul obligaŃiilor continue;
b. când a fost notificat;
c. când nu şi-a realizat obligaŃia;
d. în cazul obligaŃiilor complexe.

81. Punerea în întârziere a debitorului este necesară:

a. numai pentru neexecutarea unor obligaŃii contractuale;
b. pentru neexecutarea unor obligaŃii extracontractuale;
c. în cazul obligaŃiilor de a nu face;
d. în cazul obligaŃiilor conexe.

82. ObligaŃia este lichidă când:

a. poate fi îndeplinită prin executare silită;
b. este determinată;
c. are o existenŃă reală;
d. este determinabilă.

83. Debitorul:
a. îl poate sili pe creditor să primească o parte din datorie, dar numai în cazul
datoriei divizibile (o sumă de bani);
b. nu îl poate sili pe creditor să primească o parte din datorie;
c. poate cere restituirea plăŃii atunci când, din eroare, şi-a îndeplinit o obligaŃie
naturală;
d. poate plăti datoria în rate lunare egale.

84. ImputaŃia plăŃii poate fi făcută:

a. numai prin acordul părŃilor;
b. numai de debitor;
c. de creditor conform dispoziŃiilor legii;
d. de instanŃa de judecată.

85. Dacă datoria este un lucru determinat numai prin specia sa:
a. debitorul se poate libera numai dând bunuri de cea mai bună specie;
b. debitorul se poate libera numai dând bunuri de cea mai rea specie;
c. debitorul nu se poate libera, dând bunuri de cea mai bună specie;
d. debitorul se poate libera dând bunuri de gen.

86. În cazul în care debitorul nu şi-a achitat plata:

a. instanŃa poate acorda debitorului un termen de graŃie;
b. instanŃa este obligată să acorde un termen de graŃie dacă debitorul cere aceasta;
c. instanŃa nu poate dispune eşalonarea plăŃii înăuntrul unui termen de graŃie;
d. instanŃa poate dispune eşalonarea plăŃii în timp.

17
87. Debitorul care face o plată:
a. când are o obligaŃie exigibilă şi una neexigibilă poate imputa plata asupra
obligaŃiei nescadente;
b. când are o creanŃă producătoare de dobânzi şi datorează suma împrumutată şi
dobânzi, poate face imputaŃia asupra capitalului dacă creditorul consimte la
aceasta;
c. când are o creanŃă producătoare de dobânzi şi datorează şi suma împrumutată plus
dobânzi, face imputaŃia cu prioritate asupra dobânzilor, în mod obligatoriu, chiar
dacă ar exista convenŃie contrară;
d. când are o creanŃă lichidă nu poate imputa plata creditorului.

88. ImputaŃia plăŃii făcută de creditor:

a. este obligatorie pentru debitor;
b. nu este obligatorie pentru debitor;
c. poate fi contestată de către debitor dacă creditorul l-a surprins sau l-a indus în
eroare prin manoperele pe care le-a făcut;
d. poate fi contestată şi de creditorii privilegiaŃi.

89. Când nici una dintre părŃi nu a făcut imputaŃia plata se impută astfel:
a. dacă o datorie este scadentă şi alta nescadentă, plata se impută asupra celei pe care
debitorul are mai mare interes să o stingă;
b. dacă toate datoriile sunt scadente şi deopotrivă de oneroase, imputaŃia se va face
asupra celei mai vechi dintre ele;
c. dacă toate datoriile au ajuns la scadenŃă şi au aceeaşi vechime, dar nu sunt
deopotrivă de oneroase, imputaŃia se face proporŃional asupra fiecăreia dintre ele;
d. dacă toate datoriile nu sunt scadente dar sunt oneroase se impută în ordinea
vechimii lor.

90. Debitorul se consideră absolut liberat de plată:

a. când creditorul remite debitorului titlul constatator al creanŃei care este un înscris
sub semnătură privată;
b. când creditorul remite debitorului titlul constatator al creanŃei care este un înscris
autentic;
c. când creditorul remite debitorului tiltul constatator al creanŃei care este o hotărâre
judecătorească investită cu formulă executorie;
d. când creditorul confirmă prin orice mijloc de probă.

91. Oferta reală de plată urmată de consemnaŃiune:

a. liberează pe debitor de plata datoriei;
b. trebuie, în mod obligatoriu, să fie autorizată de instanŃă;
c. strămută riscurile în privinŃa obiectului plăŃii în sarcina creditorilor;
d. trebuie să fie acceptată de creditor.

18
92. Oferta de plată poate fi făcută:
a. la locul ce s-a hotărât pentru plată sau creditorului personal;
b. numai la domiciliul creditorului;
c. la domiciliul debitorului;
d. în prezenŃa unui executor judecătoresc.

93. Oferta de plată poate fi făcută:

a. numai prin executor judecătoresc, de o persoană capabilă de a plăti sau
reprezentantului creditorului;
b. dacă termenul s-a împlinit şi nu a fost stipulat în favoarea debitorului;
c. pentru datorii incerte, neexigibile şi nelichide;
d. prin corespondenŃă (fax, e-mail, scrisoare poştală etc.)

94. Cheltuielile determinate de ofertele reale de plată şi ale consemnaŃiunii sunt în sarcina:
a. debitorului;
b. creditorului;
c. statului;
d. debitorului şi creditorului în mod egal.

95. Dacă consemnaŃiunea plăŃii nu a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească şi nu a

fost „primită” de creditor:
a. debitorul poate lua înapoi suma depusă;
b. creditorii sau fidejusorii sunt liberaŃi, dacă debitorul ia înapoi suma depusă;
c. terŃii pot cere consemnaŃiunea plăŃii;
d. debitorul nu poate lua înapoi suma depusă.

96. Când o obligaŃie este contractată sub condiŃie suspensivă şi aceasta s-a îndeplinit:
a. dacă obiectul s-a deteriorat fără culpa debitorului, creditorul are dreptul să ceară
desfiinŃarea obligaŃiei sau să ia lucrul în starea în care se găseşte;
b. dacă obiectul s-a deteriorat din culpa debitorului, creditorul este obligat să-l ia în
starea în care se găseşte putând cere o scădere de preŃ;
c. dacă obiectul a pierit, în întregul său, fără greşeala debitorului, debitorul este
obligat să procure un alt obiect;
d. dacă obiectul poate fi folosit creditorul îl poate primi aşa cum este.

97. Au valoare de adevăr următoarele afirmaŃii:

a. obiectul unei obligaŃii este indivizibil atunci când răspunderea pentru
neîndeplinirea obligaŃiei este solidară;
b. când obiectul unei obligaŃii este divizibil, dacă sunt mai mulŃi debitori,
răspunderea este solidară;
c. când obiectul unei obligaŃii este indivizibil, dacă debitorul a decedat, moştenitorii
săi vor răspunde solidar;
d. obiectul unei obligaŃii este indivizibil atunci când răspunderea este conjunctă.

19
 98. ObligaŃiile cu subiecte multiple pot fi:
a. divizibile;
b. certe, lichide şi exigibile;
c. conjuncte, solidare şi indivizibile;
d. determinate sau determinabile.

99. Din punctul de vedere al efectelor pe care le produce termenul poate fi:
a. cert sau incert;
b. suspensiv sau extinctiv;
c. în favoarea debitorului sau a creditorului;
d. prescriptibil sau de decădere.

100. Termenul suspensiv:

a. afectează existenŃa obligaŃiei;
b. afectează exigibilitatea obligaŃiei;
c. marchează momentul stingerii obligaŃiei;
d. nu afectează obligaŃia.

101. Termenul de graŃie:

a. este un termen legal, facultativ;
b. este un termen judiciar;
c. poate fi acordat de inastanŃă în favoarea debitorului sau a creditorului;
d. este un termen amiabil stabilit de părŃi.

102. Dacă debitorul execută plata mai înainte de împlinirea termenului suspensiv:
a. el face o plată nedatorată şi este îndreptăŃit să ceară restituirea ei;
b. el face o plată valabilă şi obligaŃia se stinge;
c. el poate cere compensarea ei;
d. poate beneficia de un bonus din partea creditorului.

103. Termenul de graŃie:

a. poate fi acordat în materie comercială;
b. împiedică executarea silită pe durata sa;
c. împiedică compensaŃia;
d. presupune pretinderea de dobânzi de la debitor.

104. Au valoare de adevăr afirmaŃiile:

a. obligaŃia asumată sub condiŃie potestativă simplă din partea debitorului este
valabilă, cu excepŃia contractului de donaŃie;
b. obligaŃia asumată sub condiŃie pur potestativă rezolutorie din partea debitorului
este nulă;
c. obligaŃia asumată sub condiŃie suspensivă pur potestativă din partea debitorului nu
este nulă;
d. obligaŃia asumată sub condiŃie rezolutorie este nulă.

20
105. După cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului, condiŃia poate fi:
a. suspensivă sau rezolutorie;
b. cauzală, potestativă sau mixtă;
c. pozitvă sau negativă;
d. executorie de drept.

106. În cadrul raporturilor juridice obligaŃionale cu pluralitate de subiecte, regula o constituie:

a. divizibilitatea drepturilor şi obligaŃiilor;
b. indivizibilitatea drepturilor şi obligaŃiilor;
c. solidaritatea drepturilor şi obligaŃiilor;
d. imputarea obligaŃiilor.

107. Constituie caracteristici ale obligaŃiilor conjuncte:

a. dacă sunt mai mulŃi debitori, insolvabilitatea unuia dintre ei este suportată de către
ceilalŃi debitori;
b. dacă sunt mai mulŃi creditori, fiecare poate urmări pe debitor numai pentru partea
sa de creanŃă;
c. punerea în întârziere a debitorului sau întreruperea prescripŃiei efectuată de unul
dintre creditori, profită şi celorlalŃi creditori;
d. dacă sunt mai mulŃi debitori, obligaŃia este solidară.

108. În cazul solidarităŃii active:

a. unul dintre creditori poate face o remitere de datorie cu privire la întreaga creanŃă,
chiar fără a avea consimŃământul celorlalŃi creditori;
b. creditorul este îndreptăŃit să ceară oricărui codebitor executarea integrală a
prestaŃiei care formează obiectul obligaŃiei;
c. dacă un creditor pune în întârziere pe debitor, efectele punerii în întârziere profită
şi celorlalŃi creditori;
d. plata făcută de un debitor foloseşte şi celorlalŃi codebitori.

109. Imobilul ipotecat:

a) este afectat in intregime de garantie pana la executarea in totalitate a obligatiilor

garantate;
b) poate fi instrainat fara acordul creditorului ipotecar, afara de cazurile in care legea
prevede in mod expres contrariul;
c) poate fi expropriat numai daca se plateste datoria garantata;
d) este afectat in parte de garantie pana la executarea in totalitate a obligatiilor garantate
a. a+b
b. a+c
c. b+c+d
d. a+b+c

21
110. Fidejusorul care a patit datoria in locul debitorului garant, are dreptul si la:
a) cheltuielile facute incepand cu data introducerii de catre creditor a cererii de chemare
in judecata a fidejusorului;
b) dobanda la suma platita, chiar si atunci cand datoria garantata nu producea dobanda.
c) despagubiri, atunci cand sunt intrunite conditiile necesare;
d) daune-interese, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile.
a. a+b+d
b. a+c
c. b+c
d. b+d

111. Solvabilitatea fidejusorului se evalueaza cu privire la:

a) toate bunurile mobile si imobile, ca regula generala;
b) bunurile imobile care pot fi ipotecate si nu se afla in litigiu, ca regula generala;
c) toate bunurile, cand datoria contractata este mica sau este comerciala;
d) bunurile imobile ce pot fi ipotecate, in mod exclusiv, chiar daca cu privire la ele ar
exista litigii, daca datoria garantata nu este mica sa afacerea nu este comercial.
a. a
b. a+c+d
c. b+c
d. a+d

112. Nulitatea relativa a contractului de ipoteca opereaza atunci cand:

a. ipoteca este consemnata intr-un inscris sub semnatura privata;
b. consimtamantul debitorului ipotecar este viciat;
c. nu se determina prin act suma pentru care se constituie ipoteca;
d. nu se respecta specializarea ipotecii.

113. In caz de neplata a datoriei garantate cu gaj:

a. creditorul are nevoie de autorizarea instantei pentru a vinde gajul spre a
b. creditorul nu poate vinde gajul fara autorizarea instantei, dar poate sa
c. creditorul poate vinde gajul fara autorizarea instantei, dar numai daca s
d. creditorul isi poate apropria bunul gajat sau poate dispune de el fara autoriyarea
instantei, daca s-a stipulat astfel în contractul de gaj

22
114. Stingerea ipotecii se poate realiza:

a) prin anularea obligatiei principale;

b) daca imobilul este dobandit de un tert prin uzucapiune, cu conditia ca prescriptia sa fie
invocata in termen de 3 ani de la data dobandirii bunului;
c) prin renuntarea la ipoteca, de catre creditor, efectuata in forma autentica;
d) prin renuntarea debitorului la ipoteca.
a. b+c
b. a+b+c
c. b+d
d. a+c

115. Constituie garantie personala:

a. gajul;
b. fidejusiunea;
c. dreptul de retentie;
d. ipoteca.

116. Dreptul de retentie:

a) este opozabil si fata de tertii straini de raportul juridic care l-a generat;
b) nu poate fi opus subdobanditorului ulterior al bunului asupra caruia se invoca dreptul
de retentie;
c) nu poate fi opus creditorilor ipotecari anteriori intrarii lucrului in detentia retentorului;
d) confera prerogativa urmaririi lucrului in mana oricarei persoane s-ar afla.
a. a+b+d
b. b+c
c. a+c
d. b+c+d

117. Constituie mijloace juridice de care poate beneficia creditorul pentru garantarea
executarii obligatiilor debitorului sau:

a) fidejusiunea;
b) clauza penala inclusa in contract;
c) arvuna;
d) dreptul de retentie, ipoteca.
a. d
b. a+d
c. b+c
d. a+c+d

23
118. Pot fi ipotecate:

a) imobilele aflate in circuitul civil si accesoriile lor, mobile sau imobile;

b) uzufructul asupra bunurilor imobile;
c) creantele sub conditie rezolutorie;
d) bunurile viitoare ale debitorului.
a. b+d
b. a+d
c. b+c
d. a+c+d

119. Ipoteca conventionala:

a) se poate constitui numai prin act autentic;

b) se intinde si asupra tuturor imbunatatirilor survenite ulterior constituirii ipotecii
asupra imobilului;
c) trebuie sa prevada in continutul ei, sub sanctiunea nulitatii, natura si situatia fiecarui
imobil al debitorului, asupra caruia se constituie ipoteca creantei;
d) trebuie sa prevada in continutul ei, fara insa a interveni vreo sanctiune, suma pentru
care este constituita ipoteca.
a. b+d
b. a+b+d
c. a+b+c
d. c+d

120. Dobanditorul unui imobil ipotecat se poat apara impotriva creditorului ipotecar in
urmatoarele moduri:

a) poate cere creditorului să urmărească mai intai bunurile imobile ipotecate, daca au mai
ramas, aflate in proprietatea debitorului;
b) poate recurge la purga facand o oferta creditorului de a-i plati datoriile si sarcinile
ipotecare pana la concurenta valorii de pretuire a imobilului, cand l-a dobandit prin act
cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;
c) poate plati el datori catre creditorul urmaritor, subrogandu-se in drepturile acestuia;
d) poate abandona imobilul in mana creditorului, chiar daca este obligat personal al plata
datoriei.
a. b+d
b. a+c
c. a+b+c
d. c+d

24
121. Daca debitorul are obligatia de a aduce un fidejusor, acesta:

a) trebuie sa fie o persoana solvabila, in sensul de a avea mijloace destule pentru a

garanta obligatia;
b) trebuie sa fie o persoana capabila de a contracta;
c) trebuie sa aiba domiciliul in raza teritoriala a judecatoriei unde urmeaza a se executa
obligatia;
d) trebuie sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului in care locuieste creditorul.
a. b+d
b. a+b
c. a+b+c
d. b+c+d

122. Daca fidejusorul a platit datoria, el se poate regresa impotriva debitorului:

a) numai cand a garantat cu consimtamantul debitorului;

b) chiar cand a garantat fara stiinta debitorului;
c) si pentru cheltuielile ce le-a facut dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de
catre creditor;
d) in temeiul subrogatiei legale in dreptul creditorului platit.
a. b+d
b. a+b+d
c. b+c+d
d. c+d

123. Fidejusorul poate ecre daune-interese de la debitor:

a) cand este urmarit in judecata pentru a plati;
b) cand debitorul este insolvabil;
c) cand debitorul s-a obligat sa-l libereze de garantie intr-un termen determinat si acesta
a expirat;
d) cand datoria a devenit exigibila prin sosirea scadentei stipulate.
a. b+d
b. a+b+d
c. a+b+c
d. a+b c+d

25
124. In cazul gajului cu deposedare:

a) debitorul este obligat sa restituie creditorului toate cheltuielile necesare si utile facute
pentru conservarea bunului dat in gaj;
b) creditorul raspunde dupa regulile de drept comun pentru pierderea ori deteriorarea
bunului gajat, daca acestea s-au produs din culpa sa;
c) creditorul are dreptul sa se foloseasca de bunul dat in gaj;
d) cerditorul isi poate apopria bunul gajat sau poate dispune de el, daca valoarea acestuia
nu este mai mare decat datoria, chiar fara interventia instantei.
a. d
b. a+b
c. b+c
d. a+c+d

125. Dreptul de retentie:

a. se poate invoca pe cale de exceptie;
b. se poate invoca pe cale principala;
c. este un drept real perfect;
d. nu poate fi invocat pe calea unei contestatii la executare.

126. Dreptul de retentie:

a) confera prerogativa urmaririi bunului in posesia oricarei persoane s-ar afla;
b) se poate invoca numai daca bunul referitor la care se invoca este proprietatea
exclusiva a celui care este debitorul detinatorului, cat priveste cheltuielile pretinse;
c) este indivizibil si confera o simpla detentie precara;
d) nu poate fi opus creditorilor chirografari ai titularului lucrului.
a. b
b. a+b
c. b+c
d. a+c+d

127. Dreptul de ipoteca:

a. se stinge partial, daca a fost platita mai mult de jumatate din datorie;
b. se stinge daca a intervenit partajul bunului ipotecat si imobilul respectiv a trecut in
lotul altui copartas decat cel care a constituit ipoteca;
c. are ca efect indisponibilizarea imobilului ipotecat, acesta nemaiputand fi instrainat
de catre constituitorul ipotecii;
d. confera creditorului dreptul de urmarire a bunului indiferent in mainile cui s-ar
afla imobilul, dar si un drept de preferinta in raport cu alti creditori ipotecari, in
functie de rangul ipotecii.

26
128. Beneficul de diviziune poate fi invocat:
a. chiar daca fidejusorul a renunatat la el;
b. daca prin conventie s-a prevazut clauza solidaritatii intre fidejusori;
c. daca unul dintre fidejusori a cerut beneficiul de discutiune, iar, in urma acestuia,
debitorul a fost gasit insolvabil;
d. mai multe persoane au garantat unul si acelasi creditor pentru mai multe datorii.

129. In materia răspunderii civile delictuale, se reapară:

a. numai prejudiciul previzibil
b. şi prejudiciul moral
c. şi prejudiciul eventual
d. numai paguba efectiv suferită

130. Lipsa discernământului, în materia răspunderii civile delictuale:

a. exclude vinovăŃia numai în cazul răspunderii pentru fapta proprie
b. se prezumă, până la proba contrară, în cazul minorilor în vârstă de până la 14 ani
c. echivalează cu absenŃa factorului volitiv
d. constituie o prezumŃie absolută în toate cazurile

131. Pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie trebuie să existe:
a) un prejudiciu
b) vinovăŃia celui care a cauzat prejudiciul
c) capacitatea deplină de exerciŃiu
d) o faptă ilicită
a. a+b+c+d
b. a+b+d
c. a+d
d. a+b

132. În materia reparării prejudiciului:

a) se repară atât prejudiciul previzibil, cât şi prejudiciul imprevizibil
b) se repară numai paguba efectivă, nu şi câştigul nerealizat
c) este obligatorie recurgerea la calea procedurii judiciare
d) se repară atât paguba efectivă, cât şi câştigul nerealizat
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c
d. a+d

27
133. Autorul unei fapte ilicite răspunde în baza art. 998 – 99 Cod civil, dacă a săvârşit fapta:
a) cu intenŃie directă
b) cu intenŃie indirectă
c) din imprudenŃă
d) din neglijenŃă
a. a+b
b. a+c
c. a+b+c+d
d. a

134. Este angajată răspunderea civilă delictuală pentru următoarele categorii de persoane:
a) persoanele puse sub interdicŃie numai dacă victima prejudiciului va reuşi
să facă dovada că la momentul săvârşirii faptei ilicite interzisul a acŃionat
cu discernământ
b) minorii începând cu vârsta de 14 ani
c) numai minorii peste 16 ani
d) numai pentru persoanele cu capacitate de exerciŃiu deplină
a. a+b
b. c+d
c. d
d. c

135. Fapta ilicită prezintă următoarele trăsături caracteristice:

a) fapta are caracter obiectiv sau existenŃă materială, constând într-o
conduită ori manifestare umană exteriorizată
b) fapta ilicită este rezultatul unei atitudini psihice
c) fapta este contrară ordinii publice
d) fapta este reprobată de societate
a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. a+b+c+d

136. Proba condiŃiilor răspunderii civile delictuale:

a) victima prejudiciului trebuie să facă dovada existenŃei prejudiciului, a
faptei ilicite, a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu şi
a vinovăŃiei
b) este admis orice mijloc de probă
c) nu este admisă proba testimonială
d) potrivit principiului general reglementat de art. 1169 Cod civil, sarcina
probei condiŃiilor răspunderii civile delictuale revine autorului faptei
ilicite
a. a+b
b. c+d
c. a+c
d. d

28
137. Cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei sunt:
a) legitima apărare
b) starea de necesitate
c) forŃa majoră
d) exercitarea unui drept
a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+b+d
d. c+d

138. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer întrunite următoarele condiŃii:
a) existenŃa unui prejudiciu
b) existenŃa unei fapte licite
c) existenŃa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu
d) existenŃa vinovăŃiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenŃia
cu care a acŃionat
a. a+c+d
b. a+b+c+d
c. a+c
d. a+b+c

139. Repararea prejudiciului:

a. se poate realiza prin convenŃia părŃilor

a. se poate realiza numai prin intentarea unei acŃiuni în justiŃie penru plata
despăgubirilor
b. prin convenŃia părŃilor se poate stabili numai întinderea despăgubirilor
c. prin convenŃia părŃilor se poate stabili numai modalitatea de plată a despăgubirilor

140. La repararea integrală a unui prejudiciu sunt avute în vedere următoarele aspecte:

a) este supusă reparării atât paguba efectivă, cât şi beneficiul nerealizat

b) se repară atât prejudiciul previzibil cât şi prejudiciul imprevizibil
c) la stabilirea întinderii despăgubirilor nu are relevanŃă starea materială
a victimei sau a autorului faptei ilicite
d) pejudiciul trebuie să fie reparat în întregime, indiferent de forma sau
gradul de vinovăŃie
a. a+d
b. a+c
c. a+b+c+d
d. a+c+d

29
141. La repararea prin echivalent a prejudiciului stabilirea despăgubirilor se face în raport de
următoarele elemente:
a. autorul faptei ilicite nu poate fi obligat la plata dobânzilor la suma stabilită
b. autorul faptei ilicite poate fi obligat şi la plata dobânzilor la suma stabilită
c. dobânzile curg din momentul pronunŃării hotărârii judecătoreşti de acordare a
despăgubirilor
d. dobânzile curg din momentul săvârşirii faptei ilicite

142. Prejudiciul cert:

a. este sigur sub aspectul existenŃei sale
b. este sigur sub aspectul întinderii sale
c. este sigur atât sub aspectul existenŃei cât şi al întinderii sale
d. este numai un prejudiciu actual

143. Prejudiciul:
a) este o condiŃie necesară şi esenŃială a răspunderii civile delictuale
b) dă dreptul victimei de a cere obligarea autorului faptei ilicite la reparare
c) pentru a fi reparat se cere numai condiŃia să fie cert
d) repararea prejudiciului se poate realiza şi prin convenŃia părŃilor
a. a+b+d
b. b+d
c. a+b+c+d
d. a+b+c

144. În principiu, repararea prejudiciului trebuie să se facă:

a. prin echivalent bănesc
b. în natură
c. parte în natură şi parte în echivalent bănesc
d. potrivit convenŃiei părŃilor

145. Pentru existenŃa capacităŃii delictuale se cere:

a. existenŃa capacităŃii depline de exerciŃiu
b. existenŃa discernământului
c. existenŃa capacităŃii de exerciŃiu restrânse
d. ca autorul faptei ilicite să nu fie pus sub interdicŃie

146. La stabilirea întinderii despăgubirii se ia în considerare:

a. starea materială a victimei
b. numai starea materială a autorului prejudiciului
c. nu se ia în considerare starea materială a autorului prejudiciului
d. nu se ia în considerare nici starea materială a victimei şi nici starea materială a
autorului prejudiciului

30
147. Potrivit art. 1091 Cod civil, obligaŃiile se sting prin:

a) plată
b) novaŃie
c) compensaŃie
d) confuziune
a. a+b+c+d
b. a+d
c. b+c
d. a

148. Sunt moduri de stingere a obligaŃiilor care duc la realizarea creanŃei creditorului:

a) compensaŃia
b) remiterea de datorie
c) imposibilitatea fortuită de executare
d) confuziunea
a. a+d
b. a+b+c
c. b+c
d. a+b+c+d

149. Sunt moduri de stingere a obligaŃiilor care nu duc la realizarea creanŃei creditorului:
a. compensaŃia
b. confuziunea
c. darea în plată
d. imposibilitatea fortuită de executare

150. Potrivit Codului civil, compensaŃia unor creanŃe reciproce nu operează:

a) când se pretinde restituirea uni bun ce a fost luat pe nedrept de la

proprietar
b) când se pretinde restituirea unui depozit neregulat
c) când creanŃa este sesizabilă
d) când creanŃa este insesizabilă
a. a+b
b. b+d
c. a+b+d
d. a+b+c+d

151. CompensaŃia este:

a. mod de transmitere a obligaŃiilor
b. mod de stingere a obligaŃiilor
c. mod de transformare a obligaŃiilor
d. mod de garantare a obligaŃiilor

31
152. CompensaŃia legală:
a) operează în temeiul legii
b) este necesar un acord al debitorilor
c) creanŃele trebuie să fie certe, lichide şi exigibile
d) creanŃele pot avea ca obiect şi bunuri fungibile
a. a+d
b. b+c+d
c. a+c
d. b+c

153. Pentru a opera compensaŃia legală se cer întrunite următoarele condiŃii:

a) reciprocitatea obligaŃiilor
b) creanŃele să aibă ca obiect bunuri fungibile
c) creanŃele să fie stabilite prin hotărâre judecătorească
d) creanŃele să fie certe, lichide şi exigibile
a. a+b+c+d
b. a+d
c. a+c
d. a+b+d

154. CreanŃa certă:

a. existenŃa sa nu este discutabilă din punct de vedere juridic
b. este determinată cu exactitate în valoarea sa
c. a ajuns la scadenŃă
d. este stabilită prin lege, voinŃa părŃilor sau hotărâre judecătorească

155. CreanŃa lichidă:

a. este neîndoielnică
b. este stabilită prin lege, voinŃa părŃilor sau hotărâre judecătorească
c. este determinată cu exactitate în valoarea sa
d. a ajuns la scadenŃă

156. CreanŃa exigibilă:

a. este stabilită prin lege, voinŃa părŃilor sau hotărâre judecătorească
b. a ajuns la scadenŃă
c. este determinată cu exactitate în valoarea sa
d. existenŃa sa nu este discutabilă din punct de vedere juridic

32
157. Efectele compensaŃiei

a) se sting obligaŃiile reciproce, întocmai ca şi plata

b) se sting accesoriile şi garanŃiile obligaŃiilor reciproce
c) dacă există mai multe obligaŃii reciproce între aceleaşi părŃi se
aplică regulile din materia imputaŃiei plăŃii
d) se transmit obligaŃiile reciproce
a. a+b+c+d
b. a+c
c. a+b+c
d. c+d

158. Confuziunea:

a) este un mod de stingere a obligaŃiilor

b) se aplică tuturor obligaŃiilor contractuale şi extracontractuale
c) în raporturile dintre persoanele fizice apare în materia succesiunii
atunci când succesiunea este aceptată sub beneficiu de inventar
d) în raporturile dintre persoanele juridice apare în caz de
reorganizare
a. a+b+c
b. a+b
c. a+b+c+d
d. a+b+d

159. Darea în plată:

a) este un mod de stingere a obligaŃiilor

b) pentru a opera este necesar consimŃământul creditorului
c) pentru a opera este necesar consimŃământul debitorului
d) pentru a opera este necesar atât consimŃământul creditorului cât şi
consimŃământul debitorului
a. a+b
b. a+c
c. a+d
d. a

160. Remiterea de datorie:

a) este un mod voluntar de stingere a obligaŃiei

b) presupune manifestarea de voinŃă a ambelor părŃi
c) poate avea loc şi printr-un testament
d) poate avea loc numai printr-un act în formă autentică
a. a+b+c+d
b. b+d
c. a+b
d. a+b+c

33