Ped. muz. zi,fr,id,an II, Cultura traditionala, asist.univ. dr.

Viorica Barbu Iurascu

TRUE/FALSE 1. Cantecul popular din Moldova cunoaste un alt tip de clasificare fata de celelalte zone

etnografice ale tarii?

2. Exista elemente comune intre folclorul Nasaudean si cel Bucovinean?

3. tiinele nsumate n sfera de cercetare a Culturi Tradiionale sunt: Etnologia,

Etnografia, Etnomuzicologia, Etnocoreologia.

4. Teritoriul trii noastre, din punct de vedere etnografic, este mprit n ase zone:

Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Banat

5. Zona etnografic Dobrogea este mprit n: Zona nord Dunareana si zona Etnografica sud

Dunareana

6. Cntecul popular romnesc se difereniaz din punct de vedere al zonelor etnografice iar in

interiorul acestora pe genuri muzicale

7. Subgenurile muzicale cuprinse n genul ocazional sunt cantece si jocuri pentru copii,

cantecul de leagan, cantecul liric propriu zis, doina, balada

8. Portul popular muntenesc din subzona Buzu se remarc prin camasa cu maneci frumos

ornamentale cu volan in pumni

9. Cmpia Dunrii din punct de vedere etnografic este reprezentat prin zonele:

Olt-Romanati, Dolj, Ialomita (Baragan), Calarasi, Giurgiu

10. Clasificarea obiceiurilor agrare de nceput de recoltat din zona etnografic Oltenia este

urmtoarea: primele spice primul snop ; primele spice duse de la camp in gospodarie

11. Tradiiile i obiceiurile specifice numai zonei Olt sunt: Haulitul i Homanul

12. . Seria de scenarii rneti din cadrul obiceiurilor de iarn la romni care au reinut i rein

nc atenia cercettorilor o regsim n zona etnografic Moldova.

13. . Pridvorul a fost nregistrat ca foior n arhitectura popular moldoveneasca

14. Elementele despre originalitatea i calitile performante ale jocului popular romnesc le

regsim n perioada sec. al XIV-lea

15. Jocul popular muntenesc aparine ca gen dansului de grup

16. Tipologia caselor ntlnite pe teritoriul Munteniei este cea a casei rneti pe un rnd.

17. Casa rneasc munteneasc este acoperit cu dranita.

18. . Evenimentul ce a constituit nucleul de organizare al Muzeului Satului din Bucureti a

fost ultima expozitie de arhitectura populara din 1936 deschisa sub directa indrumare a profesorului Dimitrie Gusti

19. Formele organizatorice ale interiorului casei taranesti muntenesti sunt coltul cu vatra

pentru foc, coltul cu pat, coltul cu masa, coltul de dupa usa cu lavita sau podisor pentru vase. .

20. Interiorul casei romanesti este structurat din punct de vedere estetic

21. Romanta taraneasca face parte din cadrul carui genului muzical ocazional.

22. Perioada de desfasurare a obiceiurilor de iarna la romni este 25 decembrie 31 decembrie

23. In arhitectura populara se aminteste de un tip de bordei rectangular ce aparine zonei

Moldova

24. . Acoperisurile caselor moldovenesti din perioada de inceput a arhitecturii populare erau

constituite din indril

25. Zona etnografic Oltenia se afla incadrata in regiunea geografic extracarpatica

26. Jocurile populare cu nume de animale, plante, femei si obiecte casnice sunt ntlnite n

zona etnografic Dobrogea.

27. Costumul cetelor de calusari din Oltenia se compune din : caciula pe care o poarta pe cap,

betele incrucisate in diagonala pe piept, tuzluci si clopotei de la picioare

28. Terminologia pe teritoriul Olteniei pentru piesa de costum fusta de femeie este variat:

vlnic, vlnic plisat, catrin i peteman

29. Cea mai mare varietate si bogatie de manifestari folclorice a repertoriului Anului Nou pe

teritoriul tarii noastre se remarca n zona etnografic Moldova

30. . Nunta apare ca spectacol taranesc in manifestarile legate de Anul Nou nc din anul 1885

n regiunea Moldovei

31. Casele din Muntenia, in functie de tehnica de constructie, se mai numesc i case in furci.

32. Cele doua variante cunoscute pentru jocul popular moldovenesc de barbati sunt cea de

hora si cea de invartita.

33. Pe teritoriul zonei etnografice Moldova intalnim doua categorii de jocuri populare mixte

de grup i mixte de perechi

34. Jocul popular femeiesc intalnit in Bucovina, la care dansatoarele isi canta singure linia

melodica, se numete "Jocul fetelor de la Cplna"

35. Instrumentele muzicale caracteristice zonei Moldova sunt: fluierul, cobza, scripca,

trompeta, tambalul

36. Cantecul popular din Moldova cunoaste un alt tip de clasificare fata de cel caracteristic

celorlalte zone etnografice ale tarii.

37. ntre folclorul Nasaudean si cel Bucovinean exista elemente comune

38. n partea de N-NE a Banatului se afla zona etnografica Oltenia

39. Traditiile si obiceiurile la romani, avand ca reper data manifestarii, sunt clasificate astfel:

sarbatori cu data fixa, sarbatori cu data variabila, obiceiuri cu data variabila, obiceiuri de recoltare

40. . Pastele, Floriile, Lasatu secului, Rusalii, Inaltarea aparin categoriei sarbatorilor cu data

fixa.

41. Repertoriul funebru cuprinde mai multe specii muzicale, cum ar fi: semnalele

instrumentale, doina, balada, colindul

42. . In cadrul repertoriului de nunta intalnim o bogat varietate tematica a cantecului

propriu-zis: Cantecul miresei, al mirelui, al soacrei, etc

43. Cantecul batrnesc la romani cunoaste o anume clasificare n funcie de tematica literar:

fantastica, eroica, haiduceasca, pastoreasca, etc

44. Cantecul de leagan este incadrat n genul muzical ocazional

45. Romanta taraneasca exista ca gen muzical traditional

46. In cadrul dialectului muzical maramuresan, cezura o regasim dupa cel de-al doilea rand

melodic

47. . Scarile muzicale diatonice ntlnite in cadrul dialectului muzical maramuresan sunt: scari

diatonice de mi, fa si do

48. Cimpoiul, ca instrument muzical traditional, il intalnim n partea apusean a Transilvaniei

49. Prin raspandirea si utilizarea lui in mod frecvent, tambalul a dus la inlaturarea cobzei n

zona etnografica Banat

50.

Vioara cu tolcer intalnita in Banat are 4 strune

51. . In Dobrogea intalnim un instrument muzical de origine orientala cu ancie dubla ca cea a

oboiului numit zurna

52. In Dobrogea, cimpoiul se intalneste numai intr-o anumita parte a zonei (Tulcea).

53. . n Transilvania, in functie de repartizarea in zone si subzone etnografice, exista 13 tipuri

de costum traditional

54. In zona etnografica Dobrogea jocul se clasific astfel: jocuri de perechi, jocuri barbatesti

de virtuozitate, jocuri mixte de cerc si jocuri batranesti de fete

55. Perioada de inceput a cercetarii etnocoreologice romanesti a durat aproape cinci ani.

56. Traditiile si obiceiurile sunt manifestari spirituale inedite si originale ale acestui popor

57. Dialectul muzical bihorean este ntlnit n cadrul zonei etnografice Banat

58. . Dialectul literar muzical nasaudean apartine zonei etnografice Banat

59. Cantecul in stil nou, din punct de vedere cronologic, a aparut inaintea cantecului de strat

vechi

60. Ornamentatia (apogiaturi, melisme, etc.) simplificata nu apartine cntecului modern

61. Tema predominant a textelor lirice ce se regsesc in cantecul de stil nou este cea de

dragoste.

62. In cadrul dialectului nsudean este specificat ca se pot omite sau se pot adauga randuri

melodice

63. Din punct de vedere grafic, in analiza muzicala, forma arhitectonica a cantecului se

noteaz astfel: ABA, ABB, AAB,

64. Vioara cu tolcer din Banat are numai 2 strune

65. Anul lansrii ca gen coregrafic al dansului romanesc a fost 1946

66. Pentru transpunerea in practica a jocului traditional este necesara o partitura coregrafica

constituita dupa modelul grafiei sistemului muzical de notare

COMPLETION 1. tiinele ce apar alturi de etnografie, ce reprezint prima treapt de cercetare a

fenomenelor i faptelor materiale ale unei comuniti etnice n Cultura tradiional romneasc, sunt i tiina artei populare.

2. Categoriile de manifestri spirituale incluse n cadrul, tradiiilor i obiceiurilor la romni

sunt: obiceiurile agrare, repertoriul de iarna, obiceiuri de Lasatul Secului, obiceiuri de Rusalii

3. Jocurile populare ce intr n categoria dansurilor populare munteneti sunt i

Braul greu

4. Instrumentul specific romnesc ntlnit n zona etnografic Muntenia este Fluierul

obisnuit; gemanat sau ..

5. . Trsturile caracteristice portului popular tradiional sunt ., ornamentica,

cromatica

6. . Ordinea cronologic a apariiei tipurilor de locuine n arhitectura popular este: Casa cu

camara, , casa cu cuptor de paine in tinda

7. Jocurile populare tradiionale din Oltenia sunt de grup si sunt dansate in cerc si

semicerc.

8. Repertoriul funebru face parte din cadrul genului .

9. Cel mai reprezentativ joc popular pentru zona Munteniei este

10. Componentele indestructibile ale cntecului popular romnesc sunt .. i melodia

11. Elementele componente ale costumului tradiional muntenesc de femeie sunt: cmaa

.., fota, bru, marama, opinci

12. Criticul de art ce a afirmat c Muzeul Tehnicii Populare din Sibiu este un muzeu unic n

lume este Giulio .Argan

13.

Descrierea tipologic a adposturilor umane la romni are la baz adpostul denumit ..

14. Ultima expoziie din 1936 referitoare la arhitectura popular a fost deschis sub

ndrumarea profesorului Dimitrie

15. Costumul popular barbatesc din zona Romanati este constituit din :cioareci, ,

pieptar infundat, giubea, brau, opinci

16. Zona etnografica Moldova este recunoscut pe plan national si international prin jocurile

cu masti: .., Cerbul, Brezaia, Capra.

17. Completai cel de-al patrulea dans din categoria jocurilor cu masti din Moldova: Turca,

Cerbul, , Capra.

18. Jocurile inglobate in cadrul dansului Calusul sunt Floricica, Batul, Catranita, Rata, Sarea

si luna, ...

19. In cadrul zonei etnografice Oltenia, exista o piesa de costum din Subzona Romanati

considerata o capodopera a genului - cojocul lung cu linia croielii in clini si dispozitie rafinata a campilor .

20.

Constantin . spunea Melodia nu prinde viata decat in clipa cand e cantata, si nu vietuieste decat prin voia interpretului si in chipul voit de el.

21. Dansurile care au o pondere deosebita in repertoriul ceremonial al sarbatorilor de iarna din

Moldova sunt Caiutii, , Caluserii

22. T. Teodor a fost cel ce a amintit de prezenta nuntii in cadrul repertoriului Anului

Nou din Moldova.

23. Practica uratului cu Plugusorul, jocurile cu masti si travestirile de tot felul caracterizeaza

zona etnografica ..

24. Fluierul, instrumentul traditional specific romanesc intalnit in zona etnografica Moldova se

numete fluier .

25. In ceea ce priveste muzica si pasii, multe din jocurile populare de perechi din Moldova

sunt de tipul polcii, influente cptate de la poporul rus si cel

26. Zona etnografica Dobrogea se invecineaza la sud cu ..

27. Sarbatorile cu data fixa ce le regasim in zona etnografic Transilvania sunt Colindatul,

Udatul, .., Sanzienele.

28. Din categoria obiceiurilor de recoltare fac parte Cununa, .. spice.

29. Genurile muzicale cuprinse n cadrul repertoriului funebru sunt: bocetul, .,

riturile speciale specifice

30. Avnd n vedere etapa evolutiva a genului, se cunosc dou tipuri de romane:

i clasica (de compozitor)

31. Pentru creatia muzicala traditionala transilvaneana se cunosc cinci dialecte

literar-muzicale: ., sud-ardelenesc, bihorean, de campie, nasaudean

32. In creatia muzicala maramuresana cadenta se realizeaza pe treapta a ..

33. n dialectul muzical maramuresan este ntlnit cu preponderenta cadenta

34. In creatia muzicala traditionala din zona etnografica Dobrogea intalnim structuri

heptacordice diatonice dorice, ., frigice.

35. Tulnicul transilvanean este denumit tulnicul Muntilor ..

36. Naiul, instrument muzical pe care-l regasim si in zona Banatului, este constituit dintr-un

sir de tevi de bambus de diferite lungimi si grosimi, in numar de.

37. Terminologia atribuita cimpoiului, specifica zonei etnografice Banat este .

38. Vioara, prin unele parti ale Dobrogei, se mai numeste i

39. n perioada de inceput a etnocoreologiei romanesti au fost abordate .. directii de

cercetare

40. Dialectul muzical al Campiei Transilvane cuprinde subzonele: Cluj, Alba, .., Mures,

Podisul Tarnavelor.

41. Cantecul in stil nou, modern, cum l-a numit Constantin ., este caracteristic

intregii creatii muzicale traditionale romanesti.

42. In cantecul modern se simte influenta muzicii si culte, prin prezenta modului

de sol si a celui de la

43. n zona etnografic Transilvania, la vioara cu doua goarne, cea de a doua (goarna) apare in

locul de rezonanta.

44. n partea de sud a Banatului, vioara cu tolcer mai este cunoscut i sub denumirea de

cu tolcer.

45. . Ovidiu . spunea despre dansul romanesc ca se distinge prin: valente neasteptat

de complexe si ca un corolar printr-o bogatie de prima mana ce-l aseaza printre cele dintai in ierarhia europeana.