C13-8.01.

014 RATIONAMENTUL FORMA FUNDAMENTALA A GANDIRII SAU PROCEDURA PRIN CARE SE POT OBTINE INFORMATII SAU CUNOSTINTE NOI DIN CELE DEJA EXISTENTE. La baza rationamentului stau noti ni!" si # $"%&ti!". . In psihologia traditionala sunt descrise si explicate doua tipuri de rationament: -'&tion&("nt in$ %ti) -'&tion&("nt" $"$ %ti). I.R&tion&("nt ! in$ %ti) -este socotit prima forma de procesare a informatiei care implica operatii -de analiza -de sinteza -de comparare -de generalizare. In functie de obiectul inductiei, rationamentul inductiv se poate prezenta sub trei forme: 1.in$ %"'"& n"i *'o*'i"t&ti de la un obiect la o clasa de obiecte (ex: de rationam inductiv pe introducerea unei proprietati) +.In$ %"'"& n"i '", !i: de exemplu se da seria A, ,! A"#I $, %, !, &, ',!, (,),!. &*: +,,,-,.,/0,/+,/,,/-,/.,+0 . +,1,-,,,2,+0,--,,+,2,/,-,+,3,1,.. /+0,+,-0,1,+0,,,2 3. R&tion&("nt $" int'o$ %"'" & n"i -t' %t 'i -ex: avocatul este pt clientul sau ceea ce medical este pentru .o!n&)4medicina -5ationamentul deductive urmareste o.tin"'"& $" noi in/o'(&tii in baza unor premise existente. -5ationamentul deductiv la randul sau poate sa fie de tip:- silogistic - liniar sau ipotetico deductive. -$el mai studiat este cel de tip -i!o,i-ti% in care se iau in calcul sursele erorilor de rationament. -'ormele rationamentului silogistic, cele mai studiate sunt urmatoarele:

 forma sau modelul &ric6son care implica parcurgerea urmatoarelor faze: 7rprezentarea sau proiectia informatiei 7faza a+a combinarea reprezentarilor 7faza a1a gasirea expresiilor verbale pt formularea solutiilor. -In modelul eric6son erorile de rationament provin din neutilizarea adecvata a resurselor care tin de timp sau de atenie. Al-II-lea model este 8ohnson Laird care implica urmatoarele faze: 7proiectarea informatiei 7combinarea euristica a acesteia 7 anticiparea mintala a concluziilor 7 testarea solutiilor. R&tion&("nt ! *'o.&.i!it&tii!o' - .i"%ti)" -in care este implicat factorul emotional, motivational si cel conativ4 de vointa. - In baza acestui rationament, oamenii formuleaza raspunsuri dezirabile, chiar daca nu sunt corecte in defavoarea celor indezirabile dar corecte. -In grup acest tip de rationament este folosi ca un mechanism de aparare. R&tion&("nt ! !in"&' -care are de regula doua premise, fiecare exprima o relatie dintre doi itemi: un item este present in ambele premise ex: ion este mai mare ca george. 9icu este mai mic decat george. $are dintre ei este cel mai mare: &x: maria este mai mare dect liliana, dar mai mica decat irina. Anica este mai mica decal lilian. %intre anica ileanna si irina care este cea mai mica: &x: luni am avut de trei ori mai mult decat am avut marti, marti am avut mai mult decat am avut duminica. -In rezolvarea rationamentului de tip liniar se poate proceda imagistic in sensul ca subiectul transpune in imagini informatia si apoi o compara, sau lingvistic ; facand apel la constructiile verbale. -$el mai adesea, subiectii recurg la o formula mixta de combinare imagistica si expresie verbala. II..R&tion&("nt ! i*ot"ti%o-$"$ %ti) - cel mai putin studiat din cauza naturii ambigue, a conditionalului care poate ascunde relatii de tip causal, relatii de tip de producere sau de antrenare logica. - &xemplu daca e ziua , e lumina. & ziua, deci e lumina. &x: daca ploua, asfaltul e ud. "loua, deci asfaltul este ud.< %aca e frig, atunci aprinde focul. & frig, deci aprinde focul.

O*"'&ii!" ,&n$i'ii G&n$i'"& $i-* n" $" n -"t $" o*"'&tii o',&ni0&t" int'- n .!o% o*"'&tion&!.*"nt' & /o'(& noti ni1 & /o'( !& # $"%&ti -i '&tion&("nt"1 o( ! '"% '," !& n -"t $" o*"'&tii -i &n ("2 1 &n&!i0& -care consta in desfacerea sau descompunerea in plan real sau mintal a unui obiect sau a unei situatii in parti componente, relevandu-se relatiile dintre parti si intreg si dintre intreg si parte. -#ntogenetic, analiza evolueaza de la o analiza elementara (descompunerea reala a obiectului la analiza mintala care presupune operare in plan mintal cu simboluri lingvistice. +. -int"0& - care este operatia opusa sau complementara analizei, constand in reunirea in plan real sau in plan mintal a unui obiect sau a unei situatii din partile lor component. ----&xista mai multe nivelui ale sintezei si anume: 3un nivel primar care vizeaza campul perceptive 3 un nivel secundar-care implica schematizarea 3 un nivel intelectual care implica folosirea conceptelor si a informatiilor conceptualizate. 3 %o(*&'&'"& -nsta in stabilirea asemanarilor si deosebirilor dintre doua sau mai multe obiecte. -&a se bazeaza pe utilizarea unor criterii, epuizarea unui criteriu, permitand trecerea la alte criterii de comparare. -$ompararea se utilizata si ca operatie si ca pocedeu in celelalte procese ale gandirii. -In comparare se compara un obiect care este posibil de comparat, si trebuie sa existe asemanari intre obicte. 4. ,"n"'&!i0&'"&. -#peratia de extensie sau extrapolare a unei insusiri gasite relevante asupra intregii clase de obiecte. -(eneralizarea implica analiza, sinteza, comparare -ea evolueaza de la un nivel primar care vizeaza spatiul sau campul perceptiv, la nivel secundar, implicand interiorizare si utilizare a simbolurilor verbale.

-&a apare relativ tarziu fiind specifica nivelului formal al gandirii . 4.&.-t'&%ti0&'"& -care este socotita operatie complementara generalizarii si care actioneaza in doua sensuri: de retentie sau de omitere, folosindu-se expresiile verbale a abstrage sau a face abstractie de= retentia retinere, abstragem dintr-o multime de insusiri relevante sau mai putin relevante, insusiri ale unei notiuni. 5 "6"(*!i/i%&'"& -& %on%'"ti0&'"&. -"oate fi inteleasa in mai multe sensuri si anume: de recunoastere de ilustrare de exemlificare sau de reconstituire. -&a face legatura dintre primul si al +lea sistem de semnalizare reducand efectele unei invatari bazate pe memorare mecanica.