Sunteți pe pagina 1din 14

Gndire Definiie

Termenul ca atare de gndire este insuficient de bine circumscris din punct de vedere semantic. n psihologie, el a ptruns prin intermediul fiosofiei i al logicii i a fost asociat cu anumite forme ale activitii mentale de a opera cu concepte, cu abstraciuni, de a judeca, de a raiona, i de a genera cunotine. a. Coordonata interaciunii reflectorii subiect obiect !lumea e"tern#$ b. Coordonata informaional negentropic$ c. Coordonata acional$ d. Coordonata genetic$ e. Coordonata sistemic. %aportarea la fiecare din aceste coordonate ne permite s desprindem anumite caracteristici semnificative, care, luate &mpreun, pot apro"ima comple"itatea e"traordinar a g'ndirii. a. Coordonata interaciunii reflectorii subiect-obiect ne oblig s recunoatem c g'ndirea repre(int una dintre cele mai importante verigi de legtur ale omului cu lumea e"tern, respectiv, c ea este o form specific de reflectare &n plan subiectiv intern a acestei lumi i a propriului )u. *rin caracterul su reflectoriu, g'ndirea se subsumea( aceluiai principiu al determinismului e"tern, ca i toate celelalte procese psihice. *rin coninutul reflectoriu, g'ndirea se integrea( &n continuumul cogniiei, repre(ent'nd segmentul calitativ superior al acestuia i marc'nd, totodat, o discontinuitate prin reali(area saltului activitii de cunoatere de la sen(orial la logic. +pre deosebire de procesele sen(oriale i chiar de repre(entri, g'ndirea, ca proces reflectoriu, are un caracter mijlocit, generalizat, esenializat i abstract. ,stfel, ea poate fi definit ca reflectare subiectiv, n form ideal, mijlocit a proprietilor generale, eseniale, necesare ale obiectelor i fenomenelor externe i ale relaiilor legice dintre acestea . Caracterul subiectiv &nseamn c orice proces de g'ndire este atributul unui individ concret i se desfoar &n capul lui i c reflectarea atinge la acest nivel punctul su cel mai &nalt de selectivitate, activism i constructivism. putem vorbi de -puritatea ideal. a g'ndirii i de imposibilitatea reducerii ei la procese sau stri bio mecano fi(ice. a doua accepiune important a caracterului ideal al g'ndirii re(id &n aceea c ea -crea(. o realitate sui-generis, non obiectual, pur simbolic !e"emplu, sisteme logico formale, personaje i aciuni fictive ca &n basme sau &n science fiction#. cea de a treia accepiune a caracterului ideal al g'ndirii const &n relativa ei autonomie fa de lumea material e"tern, creia tinde s i se opun. Caracterul mijlocit al reflectrii la nivelul g'ndirii const &n aceea c ea se de(volt i se structurea( pe ba(a informaiei furni(ate de sen(aii i percepii sau de memoria de lung durat. Totodat, caracterul mijlocit &nseamn stabilirea unor raporturi de repre(entare &ntre diferite fenomene, aparent distincte. +ub aspectul calitii coninutului

Memorie /emoria este procesul prin care se reali(ea( gestionarea informaiilor i e"perienelor cotidiene prin0 fi"are sau engramare, pstrare, reorgani(are i reactuali(are. )a confer )ului nostru identitate i continuitate &n timp i asigur transformarea necunoscu tului &n cunoscut. )valuarea funcionrii i eficienei memoriei o reali(m dup urmtorii parametri0 a. Durata engramrii materialului considerat !cu c't mai scurt, cu at't mai bine#. b. 1olumul materialului reinut i reprodus dup o singur per cepere !pre(entare#. c. Trinicia pstrrii materialului memorat. d. 2idelitatea recunoaterii i reproducerii. e. Completitudinea reproducerii. f. Capacitatea de cuprindere !diversitatea modal0 cu c't mai &ntins, cu at't mai bine#. 1alorile acestor parametri depind at't de factori subiectivi !particularitile individuale i strile subiective de moment#, c't i de factori obiectivi !volumul materialului, modul lui de pre(entare, gradul lui de organi(are, sistemati(are#. ,cion'nd &n mod adecvat asupra acestor factori, memoria poate fi &mbuntit. /emoria este ceea ce se obine &n urma proceselor i operaiilor de engramare/encodare, stocare i conservare a informaiilor despre strile surselor e"terne i despre aciunile t tririle subiectului &n raport

Imaginaie 3. 4n sens cotidian termenul de imaginaie se &ntrebuinea( cel puin &n trei &nelesuri !imaginaie practic, imaginaie lingvistic sau verbal, imaginaie creatoare# care au &n comun faptul c ele desemnea( moduri diferite de operare ale intelectului, mai puin racordate la realitate dec't cele ale g'ndirii. Din acest punct de vedere, imaginaia se interpune &ntre gndirea realist, critic !logic# i gndirea autist, supus e"clusiv legilor afectivitii.

5. n sens tiinific, riguros, atributele cheie pentru identificarea i definirea imaginaiei sunt0 3# generarea de imagini noi, fie pornind de la faptele naturii !date &n e"periena anterioar#, fie ex ni ilo !crearea prin mecanisme generative proprii a unor imagini -pure., fr vreo legtur aparent cu domeniul realului sau al e"istentului#$ 5# operare cu imagini &n limitele e"clusive ale imageriei secundare !diferite de imageria primar a percepiei# i ale imaginarului !fante(iei#, reali('nd combinri, amplificri, multiplicri, reordonri etc.$ 6# o minim originalitate a modurilor de operare !procedeelor# i a produsului final !ieirea din tipare i abloane, depirea schemelor

reflectoriu, g'ndirea tinde s selecte(e i s rein &nsuiri i raporturi generale, eseniale i necesare ale obiectelor i fenomenelor e"terne, ea depind astfel individualul ic et nunc, fenomenalul i accidentalul ce definesc specificul proceselor sen(oriale. Cu alte cuvinte, prin g'ndire, activitatea de cunoatere a omului ajunge s ia &n stp'nire generalul i universalul, esenialul i legicul, devenind capabil s diferenie(e, s identifice i s descrie obiectele, dar i s le &neleag, s le e"plice i s le interprete(e prin prisma unor legi cau(ale, genetice, structurale i funcionale i, corespun(tor, s organi(e(e activitatea practic de transformare sau reproducere a lor.

cu ele. 4n structura coninutului ei nu vom gsi obiecte i evenimente !&nt'mplri# ca atare, ci modele informaionale de tipul codurilor imagine, codurilor simbolic conceptuale, codurilor ergice e"prim'nd identitatea modal i polar !semnul : i # a proceselor motivaionale i afective

b. Coordonata informaional-negentropic ne permite s definim i s &nelegem mai adecvat statutul e"istenial i rolul adaptativ al g'ndirii. n lumina ei, g'ndirea trebuie definit ca o organi(are specific a informaiei la nivelul creierului uman, ba(at pe criterii i principii logico gramaticale de ordin sintactic, semantic i pragmatic i orientat antientropic. 2iind, prin natura sa calitativ, o structur informaional, g'ndirea devine o msur a gradului de organi(are funcional a sistemului uman, &n relaiile sale cu mediul e"tern. Cu c't ea va atinge valori mai ridicate &n de(voltare i funcionare, cu at't &n relaiile sale cu lumea e"tern, omul va pune &n eviden un grad mai &nalt de organi(are, i invers. ,stfel, prin destinaie, g'ndirea devine un ansamblu de transformri negentropice majore, care constau &n convertirea informaiei vehiculate &n interiorul sistemului &n procese i comportamente adaptative de &nalt eficien, care reduc entropia iniial i optimi(ea( sau consolidea( echilibrul psihofi(iologic al individului, conferind activitii lui caracteristicile raionalitii, selectivitii, planificrii i anticiprii prediciei.

rutiniere#$ ;# caracterul convenional, figurativ i simbolic, al funciei designative !semiotice# a imaginilor generate &n procesul imaginaiei. Din punct de vedere neurofi(iologic, imaginaia are la ba( un -spaiu combinatoric liber., care se constituie &n zonele de convergen ale sistemelor sen(oriale i intuitive, permi'nd desfurarea ne&ngrdit a activitii mentale asupra -realitii imagistice.. ,ceste (one sunt legate prin aferene i eferene speciale cu structurile subcorticale, &n care se integrea( i se activea( flu"urile informaionale de natur afectiv i motivaional primar. *rin aceasta, se asigur calea de acces a coninutului incontientului &n structura i dinamica imaginaiei.

c. Coordonata acional a fost introdus &n psihologie de ctre marele psiholog france( *. 7anet. )a a fost impus de controversa cu concepia facultilor &nnscute, a caracterului e"clusiv intern i predeterminat !imanent# al schemelor i operaiilor g'ndirii. *otrivit coordonatei acionale, ba(a i punctul de plecare al constituirii respectivelor scheme i operaii trebuie cutat nu &n mintea subiectului, ci &n aciunea lui direct &n plan e"tern, cu obiectele i lucrurile date &n c'mpul sen(orial apropiat. ,ciunile directe de apucare, prindere, aruncare, &mpingere, aranjare !sortare#, descompunere, compunere combinare, comparare msurare, grupare clasificare a obiectelor concrete, pe msura repetrii i perfecionrii, se interiori(ea( i se transform &n aciuni mentale ce se vor articula &n scheme operatorii ale g'ndirii. &ntre g'ndire i aciune se stabilete o relaie de tip circular0 8 aciune e"tern aciune !operaie# intern aciune e"tern 9. Din punct de vedere genetic !cronologic#, aciunea e"tern precede i pregtete procesul intern de g'ndire$ din punctul de vedere al reglrii, g'ndirea, o dat constituit, va precede i va pregti aciunea &n plan e"tern cu finalitate adaptativ$ re(ultatul acestei aciuni confirm sau infirm

calitatea !eficiena# procesului de g'ndire dat. d. Coordonata genetic ne oblig, &n primul r'nd, s abordm g'ndirea nu numai &n forma dat, cum este ea structurat la un anumit moment !ti#, ci i &n dinamica sa i mai ales &n devenirea sa. ,ceast coordonat paradigmatic se opune concepiei care susinea caracterul integral &nnscut, predeterminat al g'ndirii sau cel puin al aa (iselor idei sau principii generale !Descartes, <ant# Devenirea g'ndirii se reali(ea( obiectiv &n dou planuri0 istoric i ontogenetic ,bordarea devenirii g'ndirii &n cele dou planuri menionate ne permite s constatm, pe de o parte, caracterul stadial al apariiei i consolidrii schemelor operatorii i coninuturilor informaionale specifice, iar, pe de alta, e"istena unor diferene calitative pe vertical !&ntre stadiile istorice i ontogenetice# i pe ori(ontal !&ntre indivi(ii concrei &n cadrul aceluiai stadiu istoric sau ontogenetic#. Coordonata genetic impune, de asemenea, ca anali(a formrii i de(voltrii g'ndirii s se reali(e(e pe ba(a interaciunii comple"e !nu mecanice# &ntre factorii ereditari i factorii de mediu. cea de a treia e"igen ce decurge din introducerea coordonatei genetice const &n aceea c psihologia trebuie s cercete(e &ntreaga dinamic a g'ndirii, repre(entat de cele trei segmente principale0 ascendent !devenirea propriu (is#, stabil !optimum#, descendent !involutiv#. e. e# Coordonata sistemic poate fi considerat ca un corolar al celorlalte. desprins ca obiect special de cercetare, g'ndirea trebuie considerat ca un sistem. ,tributul generic de sistem este dat de faptul c ea este &n realitate o mulime de elemente !operaii, coninuturi informaionale# mai mult sau mai puin distincte, aflate unele cu altele &ntr o relaie non &nt'mpltoare, mai mult sau mai puin legic. sistem dinamic evolutiv, &ntruc't strile ei varia( ca funcie de timp sistem semidesc is, &ntruc't pentru a se forma i a funciona trebuie s reali(e(e cu mediul e"tern !natural i social# schimburi de energie !semnale cu proprieti fi(ice# i de informaie !mesaje, date de diferite genuri#$ sistem foarte complex, &ntruc't pre(int o mare diversitate structural funcional, ale crei componente nu pot fi observate i controlate &n mod nemijlocit, bogat saturat &n cone"iuni interne, &ntre componente, i e"terne, cu situaiile din mediu$ sistem semideterminist, respectiv, semiprobabilist, &ntruc't cuprinde at't blocuri funcionale care, &n raport cu mrimile de intrare !sarcina sau problema dat spre re(olvare# se comport determinist, duc'nd la obinerea unui re(ultat dinainte prev(ut !predictibil#, c't i blocuri funcionale, care, &n raport cu -mrimile de intrare., se comport imprevi(ibil, probabilist. !2oarte elocvent, acest atribut ni se relev &n dinamica algoritmic euristic#.

*roprieti

=andirea nu operea(a cu obiecte individuale, ci cu relatii. ,ceste relatii pot fi categoriale !sunt evidentiate in cadrul piramidei conceptelor$ e"emplu0 pasare gaina# si determinative !relatii de determinare

Memoria este o capacitate generala a intregii materii !vie sau nevie, organica sau anorganica#. *utem vorbii de memoria masinilor, a

,re rol deosebit in adaptarea activa, transformativa si creatoare a omului. *rin ea campul cunoasterii umane

de orice fel0 relatii cau(a efect, genetice, functionale etc.$ e"emplu0 ou gaina#. 2aptele psihice prin care se manifesta gandirea sunt0

sistemele operationale de nivel intelectual$ conceptele si insusirea lor prin invatare$ intelegerea$ re(olvarea de probleme.

=andirea are doua mari componente, una informationala si alta operationala, prima de(valuindu ne latura ei de continut !faptul ca dispune de .unitati informationale> despre .ceva> anume obiecte, fenomene, evenimente#, cea de a doua latura functionala !faptul ca implica transformari ale informatiilor in vederea obtinerii unor produse care, prin depasirea situatiei problematice, sa asigure adaptarea la mediu#. !atura informationala este constituita din ansamblul notiunilor si conceptiilor ca forme generali(ate de reflectare a insusirilor obiectelor si fenomenelor. .?n concept este un raspuns comun la o clasa de fenomene al caror membri manifesta cateva trasaturi comune> !atura operationala a gandirii cuprinde ansamblul operatiilor si procedeelor mentale de transformare a informatiilor, de relationare si prelucrare, combinare si recombinare a schemelor si notiunilor, in vederea obtinerii unor cunostinte noi sau re(olvarii unor probleme. =andirea foloseste doua categorii de operatii0 unele sunt fundamentale, de ba(a, fiind pre(ente in orice act de gandire si constituind scheletul ei !anali(a, sinte(a, comparatia, abstracti(area, generali(area, concreti(area logica#, altele sunt instrumentale, folosindu se numai in

animalelor !dar care 3@ au ajuns la comple"itatea memoriei omului#.,nimalelesuperioare nu sunt capabile decat de recunoastere, dar ele nu pot reproduce !nu si pot aminti#. Memoria este o capacitate absolut necesara. 2ara ea, viata psihica umana ar fi doar un ghem de impresii sen(oriale, adica un pre(ent fara trecut si fara viitor$ comportamentul ar fi haotic, spontan, fara finalitate toate obiectele vare ar actiona din nou asupra omului i s ar parea absolut noi, necunoscute el n ar avea posibilitatea de a utili(a re(ultatele cunoasterii, aceasta trebuind a fi luata, de fiecare data, de la capat gandurile si actiunile lui nu ar putea fi legate unele de altele nu ar putea intelege si invata, nu ar putea re(olva problemele ivite in calea lui, nu ar avea ce -framanta> in minte pentru a fi creator Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul ca ea este implicata in marile comportamente ale vietii omului0 cunoiastere si invatare, intelegere si re(olvare de probleme, inteligenta si creativitate. 2ara memorie, viata omului ar fi practic imposibila. Memoria asigura continuitatea vietii psihice: sudea(a elemente anterioare de cele ce vor urma

se largeste mult, omul devenind capabil de a reali(a unitatea intre trecut, pre(ent si viitor. Detasandu se de pre(entul imediat, de -aici si acum>, omul isi organi(ea(a si proiectea(a actiunile, anticipand atat drumul ce va fi parcurs, cat si re(ultatele ce vor fi obtinute. *rin imaginatie omul poate sa si elabore(e, mental, scopul actiunii si planul desfasurarii ei, iar pe aceasta ba(a, o desfasoara orientat si permanent reglat, cu minimum de efort si cu mare eficienta. 4maginatia apare ca o (ona a libertatii omului )ste proprie doar omului ,pare doar pe o anumita treapta a de(voltarii psihice a omului +ursa imaginatiei A9 e"perienta anterioara si realitatea obiectiva 4maginatia interactionea(a cu toate celelalte procese psihice, indeosebi cu memoria, gandirea si limbajul. memoria A9 re(ervorul imaginatiei gandirea A9 ghidea(a si dirijea(a imaginatia limbajul A9 se implica in toate formele imaginatiei, vehiculand imaginile afectivitatea A9 starneste, sustine, colorea(a imaginatia

anumite acte de gandire si particulari(andu se in functie de domeniul de cunoastere in care este implicata gandirea. 4n randul acestora din urma intalnim mai multe modalitati si procedee operationale care se clasifica in perechi opuse. Cele doua laturi ale gandirii nu sunt independente una de alta, ci intr o foarte stransa interactiune si interdependenta. )le se imbina dand nastere la adevarate structuri pe care le denumim structuri cognitive ale gandirii.

BGandirea ca proces psihic central ,rgumente0 antrenea(a toate celelalte functii psihice orientea(a, conduce, valorifica celelalte procese psihice are rol decisiv in cunoastere !face trecerea de la apartenenta la esenta, de la forma la continut, de la particular la general# este definitorie pt.om, ca subiect al cunoasterii logice rationale !omulAfiinta rationala# B=andirea reflecta realul !ceea ce e"ista#
1i(ea(a realul -invi(ibil> !adica realul inaccesibil celorlalte procese de cunoastere#. 1i(ea(a esenta,ceea ce este stabil, grupand obiectele si fenomenele in clase !categorii#. B4n demersurile sale de a e"trage si prelucra informatiile, gandirea foloseste anumite procedee mentale de lucru !operatii#, intre acestea abstracti(area si generali(area ocupand un loc privilegiat,atat datorita efectelor lor deosebite, cat si faptul ca,intr un fel sau altul,acestea le includ si pe celelalte !anli(a, sinte(a etc.#. BCbiectul gandirii il repre(inta relati, mai precis0 relatiile categoriale !care e"prima proprietatile si relatiile esentiale si generale ale

impinge cunoasterea mai departe Memoria se afla in interactiune si interdependenta cu toate celelalte fenomebe psihice Memoria reflecta trecutul ca trecut Cand reactuali(am un eveniment trecut, constienti(am ca el nu se produce in pre(ent, ci este consumat !daca nu ar fi asa ar aparea halucinatii#. /emoria readuce trecutul in pre(ent, dar o face tinand seama de condiile schimbate si actuale ale pre(entului. Caracteristicile memoriei care o fac sa se diferentieze de celelalte procese psihice sunt: . !ctiva " aduce modificari in subiectul ce memorea(a si in materialul memorat. #. $electiva " nu retinem si nu reactuali(am totul, ci doar o parte din solicitarile ce vin spre noi. %. $ituationala " depinde de timp, spatiu si starea interna a subiectului !nu este acelasi lucru daca memoram seara sau dimineata, afara sau in camera, obositi sau odihniti, etc.# &. 'elativ fidela " nu este o copie fotografica, nu retinem e"act in forma in care ne au fost pre(entate informatiile, nu le reactuali(am e"act la fel. (. Mi)locita " pentru a tine minte si reproduce mai bine ne folosim de unele instrumente ce au rol de mijloace de memorare si reproducere. *. Inteligibila " presupune intelegerea celor memorate si reactuali(ate,

motivatia A9 influentea(a imaginatia *roducerea noului prin imaginatie presupune interactiuni cu toate componentele sistemului psihic uman, cu intreaga personalitate. *rodusul imaginativ e"prima personalitatea, originalitatea acestuia, fiind el insusi original, fie in raport cu e"perienta individuala, fie cu cea sociala.

obiectelor si fenomenelor realitatii#si determinative !adica legile obiective, relatiile cau(a efect# B>*rodusele> gandirii pot imbraca forma notiunilor, conceptelor, judeatilor si rationamentelor. B=andirea se desfasoara in mai multe fa(e !disursiv# A9 procesualitatea ei, ce duce, de la o secventa la alta, la anumite produse0 idei, conclu(ii, sisteme cognitive incheiate, ce reintra mereu in circuit servind ca ba(a sau mijloace pt.noi demersuri ale gandirii. Cperaii ,nali(a si sinte(a ,nali(a0 de(membrarea mintala a obiectului in elementele sau partile lui componente pt. a i afla proprietetile esentiale,semnificatia fiecarui element in cadrul intregului. delimitea(a esentialul de neesential$necesarul de intamplator$ selectea(a insusirile interne proprii obiectului. +inte(a 0 pleaca de la elementele sau insusirile isolate si reconstruieste mintal obiectul corelea(a dependentele obiectului pt. a l putea reda ca intreg,legile acestuia de organi(are,miscare, evoloutie.$ relationea(a logic insusirile obiectului 9de(valuirea specificului lor$ include obiectul gandit intr o clasa de obiecte$ ca si anali(a,are acelasi drum, dar invers0de la notiuni si judecati abstracte,degajate prin anali(a,trece la e"plicarea si reconstituire mintala a fenomenelor pt. a ajunge aici,corelea(a 0 intre ele legitatile unuia si aceluiasi fenomen!face abstractie de toate celelalte dependinte particulare#$

organi(area materialului memorat dupa criterii de semnificatie A9 legatura memoriei cu gandirea, caracterul ei logic, rational, constient. +rin toate caracteristicile sale !mai ales prin ultimele doua# memoria devine un proces psihic specific uman. *rin valoarea sa adaptativa, prin rolul ei enorm pe directia echilibrarii organismului cu mediul, memoria merita caracteri(area rusului +ecenov de ,Conditie fundamentala a vietii psihice- sau ,+iatra unghiulara a vietii psihice-.

legitatile de ba(a ale fenomenului investigat cu noi si diverse coditii 9forme specifice de manifestare a fenomenului respectiv. +en(orial. ,nali(a 0 distingere reali(ata in activitatea de raspuns a anali(atorului$ diferentiere inchiderea legaturii dintre e"citantul diferentiat si reactia organismului. +inte(a0 forma modificarii configuratiei structurii,elementelor sen(oriale re(ulta corelarea partiolr desprinse prin anali(a. Da nivelul gandirii ,anali(a trece in abstractie ,sinte(a in generali(are. ,bstracti(area si generali(area sunt continuari sau e"primarii ale anali(ei si sinte(ei in plan mintal. ,bstracti(area 0 retinerea a ceva si lasarea la o parte a altceva $ operatie comple"a,ampla,evidentia(a necesarul si genericul. Tipuri 0 *si. germana0 abstracti(area prin i(olare!desprinderea totala a unui element de celelalte#$ abstracti(area prin subliniere !elem. abstras nu e detasat complet#. *rocesul de invatamant0 abstracti(are analitica!elevul desprinde constient

caracteristicile esentiale si neesentiale ale obiectelor si fenomenelor,si le opune,ajutandu se de cun.sintetica a caracteristicilor# *si. cognitive0 asimilata atentieie selective0 sarcini de clasificare si sortare ! gruparea unor ob.dupa 3 sau m. multe criterii#$ sarcinile de modificare a clasificarilor !regrupare elem.clasificate deja dupa un alt criteriu decat cel fol. inainte#$ sarcinile de re(olvare a problemelor!capacit.de a face abstractie de inf.irelevante perceptiv#$ %ol in abstracti(are0 atributele si val.de atribut a ob. !culoarea atribut$o anum.culoare rosu,verde,etc., va.de atribut$fction.cognit.Amod de relationare#$ grad sau nivel al abstracti(. e"tensia si continutul conceptelor grad de familiaritate . Comparatia , comparaA stabilirea mentala a asemanarilor si deosebirilor esentiale dintre obiecte si fenomene pe ba(a unui criteriu. Concreti(area logica putin in atentia cercetatorilor$ una din cele mai comple"e operatii ale gandirii$ repre(inta o continuare fireasca a celorlalte operatii ale gandirii$ include in structura sa elemente ,aspecte din toate

celelalte operatii$ debutea(a ca un act de sinte(a0corelea(a abstractiile simple desprinse din anali(a,le incheaga in legi,aoi corele(a prod. ac. anali(e raportea(a divese legi la conditii noi de care initial s a facut abstractie toate conditiile concrete presupuse de un fenomen oarecare. .Concreti(area process de ilustrare sau lamurire a unei te(e generale cu ajutorul unui e"emplu.>!Devitov#

=enerali(area 0 evolutia cunoasterii de la insusiri concrete,particulare la cele generale e"tinderea insusirilor unui obiect asupra unei categorii de obiecte. Teorii gandirea este constructiva ceea ce consta in capaci tatea de a elabora teorii$ din p.d.v. psihologic, a teoreti(a inseamna a de( valui si infera la nivelul fap telor empirice concrete e"istenta unor relatii, impli catii si semnificatii generale care definesc si carac teri(ea(a o intreaga clasa sau un intreg domeniu de fenomene$ gandirea presupune si ela borarea unor ansambluri co erente de e"plicatii si inter pretari, de modele teoretice prin care continuturile$ conceptuale se pun in val d.p.d.v logico semantic, teoria se defineste ca0an samblu organi(at de principii, reguli, destinate descrierii si e"plicarii unui ansamblu de fapte$ ansam blu relativ organi(at de idei si de concepte care se rapor tea(a la un domeniu dat$ sistem de ipote(e care sus tine interpretarile evenimen telor$ cunoasterea prin pris ma unor legi formal ab stracte$ datum ul unui lim baj formal, al unui ansam blu de a"iome si al unui an samblu de reguli de deduce re!derivate#$ Transformarile si procesele proprii mecanismelor neurofi(iologice sle memoriei su devenit obiect de investigatie e"perimentala directa deabia in ultimele decenii. Cercetarile au vi(at identificarea acelor transformari si operatii pe care se sprijina nemijlocit engramarea si pastrarea !conservarea# si reactuali(area informatiilor si e"perientelor. Datele obtinute au dus la formularea a trei ipote(e principale. +rima ipoteza sustine ca engramarea fiecarei unitati sau secvente a flu"ului informational se reali(ea(a intrEo celula sau .casuta> unica. De pilda, in ca(ul informatiilor despre un obiect concret !e". ?n mar#, drept itemi de identificare, care se pastrea(a fiecare intr o celula separata, vor aparea proprietatile lui0 forma, marimea, culoarea, mirosul, gustul, substantialitatea etc. Configuratia re(ultata din T)C%4, %)=D,%44 in vreme ce memoria este guvernata de mecanismul feed bacF ului negativ, care asigura pastrarea si reactuali(area e"perientei anterioare pe cat posibil nealterate , imaginatia are la ba(a feed bacF ul po(itiv, care actionea(a constant in directia indepartarii produ selor imagistice de datele primare pe ba(a carora se elaborea(a.

unele teorii raman pur spe culative si sterile fiind eli minate cu timpul$ altele dobandesc viabilitate si aplicabilitate fundamen tand dif. proiecte de actiune novator transformatoare$ teoreti(area trebuie consi derata o caract. esentiala si necesara a gandirii$ ea se manifesta ire(istibil la orice pers. normala indiferent de nivelul de instruire si de ori(ontul de cultura$ in ca(ul structurilor si schemelor operationale in terne ale gandirii, ia forma parerii sau credintei ! sunt de parere ca$ cred ca# nivelul si calitatea proce sului de teoreti(are au un caracter evolutiv perfectibil d.p.d.v sincronic, dif. inter individuale sunt conditio nate de factori genetici, fiind innascute, si de factori socioculturali$ d.p.d.v. operational se des fasoara pe ba(a celor 6 scheme principale ale gan dirii0 schema inductiva !teoreti(area inductiva#, schema deductiva !teoreti(area deductiva# si schema analogica !teoreti(area analogica#$ in raport cu anumite dome nii si categ. de fenomene ea atinge indicatori de perfor manta superiori, iar in ra port cu altele poate ramane la un nivel elementar$ universul teoretic este cel mai pretios si eficient ghid de orientare al omului repre(inta transcederea situationalului si imediatu lui sen(orial$ datorita functiei teoretice a gandirii , conduita umana, pe langa atributul de inteli genta dobandeste si pe acela de rational si refle"iv atributul refle"iv presupu ne e"istenta scopului elabo rat si formulat anterior, e "istenta planului !motiv, scop, mijloc#, e"istenta apro"imarii consecintelor posibile, e"istenta inteme ierii si a actiunii intreprinse.

marcarea acestor celule va constitui modelul nervos al stimulului si ba(a neuronala a engramarii lui informationale. ,ceasta ipote(a se ba(ea(a, pe de o parte, pe analogia cu repre(entarea informatiei in blocul memorativ al computerelor, unde in fiecare celula, se depo(itea(a o singura unitate de informatie iar pe de alta parte, pe o evidenta psihologica0 uitarea selectiva a unor elemente singulare din materialul memorat !cuvinte i(olate ale unei prepo(itiuni, proprietati i(olate ale unui obiect etc.# ! doua ipoteza sustine ca pentru fiecare item e"ista o configuratie de neuroni si se intemeia(a pe modelul retetelor reverberante. ,rgumentul principal il constituie faptul ca informatia, pt a fi engramata, trebuie aparata de actiunea (gomotului de fond si reiterata. Cri, aceasta nu se poate reali(a decat in cadrul unui contur inchis, unde codurile bioelectrice care poarta in aceasta fa(a informatia pot fi mentinute un anumit interval de timp si dupa incetarea actiunii stimulului. ! treia ipoteza sustine ca la engramare participa un numar mare de neuron, dar pt fiecare item e"ista un cod unic. ?na si aceeasi configuratie poate reali(a, in timp, mai multe coduri unice, astfel ca ea asigura de la inceput premisele integrarii evenimentelor stocate. ,rgumentul pe care se sprijina ea este, deci, de ordin eminamente logic.

in toate secventele sunt im plicate intelegerea, interpre tarea, si stabilirea de sem nificatii . Degi .I/!'0! aparent, un fenomen total opus memoriei, uitarea este in fond organic integrata si cosubstantiala acesteia definirea se face prin raportare la memorie, la informatii, e"periente si evenimente percepute, efectuate sau traite anterior, intr un trecut mai apropiat sau mai indepartat. nu se reduce la o stare punctiforma de anulare dintr o data a uneiEunor informatii, ci pre(inta un tablou dinamic comple" trebuie definita intr un sens larg, care sa acopere intregul continuum functional comportamental pe care se intinde cel mai larg sens pe care l putem da uitarii este acela de crestere progresiva a pragului de ecforare a unei informatii sau experiente anterioare, dincolo de punctul "critic# caracter gradat, incepand cu perioada de latenta a reactuali(arii datelor apelate si culminand cu absenta completa a acestora !oricat de mult timp ar trece, informatia sau amintirea apelata .refu(a> sa vina la suprafata, sa fie constienti(ata#. d.p.d.v. adaptiv reglator, uitarea are o semnificatie dubla0 pe de o parte, actionea(a entropic, perturbator, avand efecte negative asupra randamentului si eficientei activitatii intr o situatie concreta sau alta$ pe de alta parte, e"ercita un rol optimi(ator, cu influenta po(itiva asupra echilibrului psihic interior si asupra activitatii ulterioare de

achi(itie a unor informatii si e"periente noi, concordate cu schimbarile ce au loc in continutul raporturilor noastre cu lumea e"terna. 4n primul ca(, uitarea este de dorit sa se produca si subiectul sau .monitorii> lui din afara trebuie sa ia masuri de prevenire$ in cea mai mare parte, acestea constau in repetarea si activarea periodica a materialului initial pana ce consolidarea lui atinge nivelul optim, care l face re(istent la actiunea factorilor perturbatori si usor de ecforat cand este nevoie de el. G. )bbinghaus !3HHI# , cel care a studiat pt. prima data e"perimental fenomenul uitarii si dinamica lui, a stabilitJ drept cau(a principala a producerii acestuia lipsa repetitiilor si a solicitarilor ulterioare, ale uni material dupa ce a fost memorat. ?tili(and ca material e"perimental de memorare silabe si cuvinte fara sens, acest autor a urmarit pastrarea lor in decursul unui intrval cuprins intre trei saptamani si o luna, fara a se mai fi recurs la ecforari sau repetitii ulterioare. , fost construita fabuloasa curba a uitarii !curba lui )bbinghaus#, care si a pastrat valabilitatea pana in (ilele noastre, evident cu unele corectii si ingradiri impuse de noile e"perimente. *otrivit acestei curbe, procesul uitarii se produce dupa o functie in trepte, treptele nefiind egale si direct proportionale cu durata intervalelor temporare. %ata cea mai mare a uitarii se inregistrea(a dupa primele ;H de ore dupa momentul memorarii, cand se pierde apro"imativ ;@K din material. Dupa prima saptamana pierderea ajunge la L@K , iar dupa a

treia saptamana la H@K , dupa care uitarea se incetineste considerabil. Cercetarile ulterioare au aratat ca aceasta dinamica este caracteristica esentialmente pentru materialele fara sens. 4n ca(ul celui cu sens, uitarea nu este atat de drastica si instalarea ei se face tot in trepte, dar in rate mai mici. %aportate la acelasi interval pe care a e"perimentat )bbinghaus !53 63 de (ile#, uitarea materialului cu sens neintarit ulterior ajunge doar la I@ L@K, in ca(ul cuvintelor i(olate, si la ;@K in ca(ul propo(itiilor. Din datele e"perimentale asupra dinamicii uitarii trebuie retinut faptul ca pierderea cea mai mare are loc in perioada imediat urmatoare momentului memorarii.,sa se e"plica de ce repetitiile trebuie sa fie mai dese pe parcursul acestei perioade si mai rare ulterior. Clasificare0 dupa sfera de cuprindere, uitarea poate fi0 partiala, fragmentara !selectiva#, afectand anumite elemente sau parti ale materialului memorat si lasand nealterate altele totala, suiectul nereusind sa reactuali(e(e nici o parte 4nitial se considera ca uitarea inseamna si are la ba(a stergerea completa a urmelor materialului memorat. Cercetarile ulterioare au aratat insa ca ea se e"prima intr o slabire sub pragul de reactuali(are comandata a acestor urme, respectiv informatii. d.p.d.v. neurofi(iologic, fenomenul se pune in

seama a 6 tipuri de inhibitii0 3. in ibitia de stingere !dupa modelMul stingerii unui refle" conditionat# 5. in ibitia de protectie !in ca(ul supraincarcarii sau a continuarii memorarii pe fondul oboselii sau al unei stari emotionale nepropice, negative# 6. in ibitia de inductie negativa !inhibarea si reprimarea urmelor unui material de catre altul fie foarte asemanator , fie antagonic# 2aptul ca uitarea nu inseamna disparitia completa a materialului memorat anterior a fost demonstrat e"perimental, recurgandu se la metoda re memorarii A9 numarul repetitiilor necesare pentru a putea fi reprodus integral a fost semnificativ mai mic decat prima data. *e de alta parte, datele unor observatii au aratat ca apropae fiecarui subiect i s a intamplat ca anumite informatii, evenimente sau intamplari, declarate uitate pentru totdeauna, sa reapara instantaneu in constiinta in anumite situatii fie de regresie, fie de transa emotionala speciala, fie de activare motivatinala paro"ista. 4n fine, nu trebuie rtespinsa nici posibilitatea, invocata de 2reud, ca unele dintre e"perientele anterioare sau din dorintele refulate, ce nu pot fi reactuali(ate in stare de veghe, sa se active(e spontan sau sa reapara in continutul unor vise.