Curs 01 (20.feb.

2001)

Consilierea psihologica, aspecte generale definitorii; Sensurile conceptului de consiliere psihologica

Consilierea psihologica si OSP (orientarea scolara si profesionala) reprezinta doua din cele mai importante domenii ale psihologiei aplicate. In contextul actual, atit consilierea cit si orientarea profesionala dobindesc o deosebita aloare practica sociala si reprezinta directii importante de alorificare a ocatiei aplicati e a psihologiei ca stiinta. In dez oltarea actuala a societatii in ansamblul ei consilierea de ine tot mai pregnant o componenta a multor sectoare ale ietii si acti itatii sociale. Ca o emergenta a acestor acti itati de consiliere se constituie posturile de consilier in diferite ramuri ale ietii sociale ! in plan "udiciar, in sfera acti itatii manageriale, la ni el macrosocial. Putem orbi de un domeniu nou al psihologiei acti itatilor umane care poarta numele de psihologia consilierii. In mod distinct, consilierea psihologica se refera la spectrul ser iciilor de asistenta psihologica desfasurate de specialisti in domeniu. Putem considera consilierea psihologica drept modalitatea principala de realizare a asistentei psihologice, respecti a ser iciilor de a"utor psihologic. Specialistii in domeniul psihoterapiei si consilierii definesc a"utorul psihologic ca demers organizat prin intermediul caruia o persoana calificata in stiintele psihologice acorda asistenta unei persoane sau unui grup sub forma inter iului psihologic a consilierii sau a psihoterapiei. Psihoterapia cuprinde demersul complex de tratament psihologic centrat pe reducerea unor simptome sau comportamente disfunctionale la un ni el mai complex ce presupune reechilibrarea si reconstructia personalitatii. Consilierea reprezinta un proces intensi de acordare a asistentei psihologice pentru persoane normale care doresc sa se realizeze la un ni el superior, sa depaseasca intr-un mod mai eficace anumite probleme cu care se confrunta, sa-si atinga obiecti ele in mod optim si in genere sa-si poata desfasura acti itatea mai eficient. In sens extensi , consilierea se refera la orice demers de comunicare cu caracter interacti si permisi prin care se ofera

indrumari in probleme care depasesc competentele celui caruia se adreseaza. In sens empiric, consilierea are un trecut bogat, ea a fost prezenta din cele mai echi timpuri in iata oamenilor. In mod spontan relatiile de sfatuire, de indrumare s-au stabilit de la parinti la copii, de la cei mai in irsta catre cei mai tineri, de la cei cu experienta la cei cu mai putina experienta. In sensul sau empiric, consilierea reprezinta acea modalitate extern umana de comunicare apropiata pe baza de incredere reciproca, pe baza sinceritatii si a disponibilitatii oamenilor de a eni in a"utorul semenilor prin transfer de experienta, de competenta, prin unele indemnuri si sfaturi oferite spontan. #cest sens empiric, ca si sensul general de consiliere, in contexte ariabile, determina ca in dictionarul francez de psihologie sa se precizeze$ %psihologia consilierii se refera in acelasi timp la indrumari, conduita obisnuita a ietii cotidiene si consiliere psihologica&, aceasta din urma fiind definita ca %act profesional efectuat de un psiholog consultant in calitate de expert in domeniul ietii afecti e (consiliere con"ugala, consiliere relationala) sau al ietii sociale (consilierea de orientare scolara sau profesionala)&. #ceasta prezentare succinta rele a distinctia dintre sensul empiric al consilierii si sensul stiintific, dintre consiliere empirica ca actiune profesionala si consiliere stiintifica. Consilierea psihologica este realizata de specialisti pe baze stiintifice, intr-un mod organizat, institutionalizat, pe baza unor competente care se solicita celui ce o practica, a unor principii si metode adec ate si prin respectarea unor cerinte deontologice. Cele prezentate ne rele a unitatea dintre consilierea psihologica si consilierea aplicata in domeniul ocational. Sintetizind datele cuprinse in literatura de specialitate, putem constata faptul ca termenul de %consiliere psihologica& a fost utilizat in trei acceptiuni principale$ #cceptiunea prima si fundamentala considera consilierea ca demers de transmitere de sfaturi si informatii in probleme care depasesc competenta celui caruia i se adreseaza. In cadrul Simpozionului International de OSP, F. Suton considera ca prin consiliere intelegem un demers educati prin care se transmit informatii si indrumari sau sfaturi unei anumite persoane care se confrunta cu probleme psihologice pe care nu le poate rezol a singur.
2

Marin Be a in lucrarea %Sinteze de psihologie contemporana& defineste consilierea psihologica ca relatie intercomunicati a prin care psihologul, la solicitarea unei persoane care are de infruntat anumite probleme de ordin psihologic pe care nu le poate rezol a singur, o a"uta in gasirea unei solutii, face anumite recomandari bazae pe informatiile pe care le detine de la acesta, pe rezultatele in estigatiilor psihodiagnostice efectuate in prealabil, precum si pe propriile cunostiinte si experienta sa de psiholog practician. # doua acceptiune confera termenului de consiliere sensul de modalitate de desfasurare a asistentei psihologice integrate acti itatii psihoterapeutice. Consilierea se refera si la acele procedee complementare demersurilor psihoterapeutice. Consilierea este astfel abordata corelati cu psihoterapia. #ceasta acceptiune este una mai particulara si ea a aparut ca urmare a extensiunii acti itatilor psihologului consilier in orientarea scolara si profesionala la consilierea problemelor personale de ordin afecti si adapti . !na !nastase in tratatul de %Psihologie aplicata& afirma ca aceasta acceptie conferita consilierii ne rele a faptul ca insasi consilierea in OSP solicita intelegerea si indrumarea indi idului in totalitatea problemelor cu care el se poate confrunta. #tunci cind consilierul OSP trebuie sa rezol e si unele probleme adaptati e sau afecti e in cazurile abordate, el trebuie sa faca apel si la anumite procedee de consiliere terapeutica si mi"loace utilizate in demersurile psihoterapeutice propriu-zise. #ceasta a doua acceptiune e identiaza unul din sensurile mai speciale ale consilierii psihologice, care imbraca formele consilierii psihoterapeutice. In aceste situatii consilierea dobindeste un caracter mai putin directi , ea confera mai multe libertate subiectului, astfel incit consiliera psihologica presupune sa il a"utam pe subiect sa-si inteleaga si sa-si rezol e el singur propriile sale probleme. In functie de aceste caracteristici ale consilierii nondirecti e, si in sens terapeutic s-a utilizat termenul de consiliere ca fiind unitar si sinonim. #ceasta acceptiune se refera doar la consilierea in situatii speciale, care situatii pun probleme in plan patologic si necesita demersuri psihoterapeutice. In perspecti a asociatiei britanice de consiliere se subliniaza faptul ca aceasta presupune o relatie de asistenta in conditiile

anga"arii libere a consilierului care isi asuma sarcina de a da subiectului posibilitatea sa exploreze, sa descopere si sa clarifice modalitatile de a trai, dispunind de mai multe resurse si indreptindu-se spre o cit mai buna existenta. 'in perspecti a psihopedagogica, se considera ca pentru consiliere este definitoriu acel demers prin care se transmit anumite informatii asupra comportamentelor. In sens larg, consilierea este o actiune complexa prin care se urmareste sugerarea modalitatilor de a proceda, ce trebuie adoptate in anumite situatii date in iata, in cotidian. (ermenul de %consiliere& este asadar polisemit. Consilierea inseamna multe lucruri, ea este o tehnica de informare si e aluare, este un mi"loc de a modifica comportamentul, este o experienta de comunicare, dar mai mult decit atit ea este o cautare in comun a sensului ietii. Consilierea este o intensificare a acestei cautari. )nitatea dintre consiliere si psihoterapie se impune a fi abordata si din perspecti a unitatii dintre consiliere si orientare, in intelesul sau psihologic cel mai larg. Initiatorii consilierii psihologice au fost fondatori care au lansat problematica consilierii ocationale. Primul cabinet de consiliere psihologica a aparut la *oston. ". #arsons a consacrat acest birou consilierii adolescentilor in alegerea profesiei, acti itatea de consiliere in acest context izind armonizarea dintre profesiunea aleasa si inclinatiile subiectului. +ucrarea lui, %#legerea unei ocatii& (,-.-) a sintetizat experienta acestui cabinet, mentionind conditiile, metodele si strategiile de consiliere ocationala. In ,-,/, in 0l etia la *arel, Stoc$er deschide un birou de consiliere a parintilor si copiilor in alegerea profesiei. %. #ierron si M. &euchlin au mentionat ca perioada celor doua razboaie mondiale a contribuit la extinderea ser iciilor si la dez oltarea orientarii si consilierii. Marin Be a sublinia ca pornind de la consilierea ocationala, conceptul de consiliere s-a extins treptat la sfera larga de consiliere de o mare arietate, aparind centre de consiliere pentru O.S.P., centre medico ! sociale. 'upa cel de-al doilea razboi mondial, au aparut centre de consiliere in situatie de criza. In ,-1. la #msterdam se constituie un astfel de centru ce a ea in edere consilierea pre enti a pentru prime"dii. Se considera ca aceste centre au dus la extinderea consilierii psihologice.

Curs 02 (2'.feb.2001)

(o)eniile consilierii, specificul consilierii ca )odalitate de asistenta psihologica integrata altor arii de acti*itati asistentiale
#rincipalele do)enii ale consilierii+ 'ez oltarea rapida si intensa a acti itatii de consiliere ca domeniu nou al psihologiei aplicate a determinat di ersificarea liniilor de utilizare a consilierii si a modalitatilor practice de realizare a formelor de asistenta psihologica. #paritia centrelor de consiliere in situatii de criza si a acelora consacrate formelor de asistenta pre enti a a dus la conturarea necesitatii consilierii cu caracter anticipati pre enti . In genere, extinderea preocuparilor pentru consilierea pre enti a (inclusi pentru pre enirea situatiilor psihologice de criza) a determinat extinderea pentru domeniile sanatatii, psihoigienei si psihoprofilaxiei. #cest domeniu in care s-a alidat aloarea practica a acti itatii de consiliere a determinat si mutatia accentului in acti itatea de asistenta psihologica de la sfera psihoterapiei la sfera acti itatii proprii diferitelor modalitati de consiliere. Primul centru de consiliere psihologica in situatii de criza si in scop profilactic s-a infiintat in ,21. la #msterdam. )n alt centru pentru situatiile de suicid a luat fiinta in ,2/, la +os #ngeles. In acelasi timp s-au di ersificat ser iciile practice de consiliere ce au cuprins problematici ariate$ probleme de criza in cazul personalului din armata, probleme de criza personala, familiala, probleme de ordin psihologic generate de accidente pro ocatoare de socuri, probleme in caz de doliu etc. S-au conturat deci si alte tipuri de consiliere psihologica, chiar in situatii normale, cum sunt crizele de dez oltare. S-au creat centre de consiliere pentru adolescenti, dar si pentru irsta a III-a. Consilierea psihologica a fost tot mai prezenta in contextul asistentei medicale, comunitare in situatii speciale. 'omeniile de utilizare a consilierii s-au extins prin acti itati desfasurate in institutiile principale ale unei societati$ scoala, armata, etc. Pe baza experientei in domeniu si a conturarii necesitatii de sporire a gradului de profesionalism si de scientizare a actiunilor de

consiliere, s-au format organisme nationale si internationale pentru crearea bazelor stiintifice a acestei acti itati. Inca din ,-34 in cadrul #sociatiei #mericane de Psihologie s-a creat departamentul consacrat psihologiei consilierii, iar dupa ,-4. au aparut tot mai multe re iste de specialitate. Organizatia 5ondiala a Sanatatii a coordonat editarea unor lucrari metodologice specifice. 'upa ,-/. aproximati /.6 din psihologii americani lucrau in domeniile consilierii si asistentei psihologice, inclusi O.S.P. Ca urmare a modalitatilor practice alidate pe parcursul dez oltarii preocuparilor in domeniu, specialistii in consiliere considera ca cele mai frec ente modalitati de utilizare practica a consilierii sunt urmatoarele$ ,. Consilierea scolara si consilierea educationala, aplicata in sistemul de in atamint scolar, inclusi la ni el uni ersitar. 7. Consilierea pentru OSP, integrata acti itatii de orientare scolara si profesionala. #cest domeniu al consilierii s-a specializat si a capatat o anumita extensiune si o denumire corespunzatoare ! %consiliere ocationala&. 1. Consilierea integrata in domeniile muncii, ale acti itatii economice producti e. #ceasta poate a ea un cimp problematic larg de cuprindere, in centrul caruia se afla problematica resurselor umane. #cest domeniu poate cuprinde aspecte curente ale consilierii anga"atilor (mai ales celor noi), in problemele relationale, personale sau de alorificare optima a resurselor umane sau de reorientare profesionala a anga"atilor in conditiile restructurarii de personal. 3. Consilierea in probleme profesionale, speciale, pina la ni elul consilierii manageriale. In acest caz, consilierea persoanelor cu anumite responsabilitati poate dobindi forma specifica consultantei. #cest domeniu al consilierii este foarte important in alorificarea competentelor psihologilor si psiho-sociologilor. *iroul International al 5uncii a elaborat un ghid consacrat consultantei pentru management. #cest domeniu poate de eni unul foarte important al consilierii. In acest document se arata ca acest domeniu presupune prestarea unui ser iciu profesional specializat, caracterizat prin aceea ca se desfasoara ca un ser iciu de consiliere din partea unor persoane special instruite si care a"uta pe manageri sa-si identifice si sa-si analizeze problemele de conducere, recomandind solutii si a"utind la implementarea lor.

4. Consilierea pentru probleme speciale in cazul persoanelor cu anumite tipuri de deficiente (senzoriale, mintale, locomotorii etc) reprezinta un domeniu important, denumit %consiliere recuperatorie&. #ceasta modalitate de consiliere este alorificata in contextul institutiilor de profil si al celor de recuperare a capacitatii de munca. 8. Consilierea geriatrica este un domeniu ce a dobindit o dez oltare semnificati a la noi, odata cu crearea institutului #na #slan. #cest tip de consiliere se refera la problemele speciale ale batrinetii si izeaza pre enirea imbatrinirii premature etc. /. Consilierea maritala (matrimoniala). 2. Consilierea familiala izeaza problemele legate de tipul de maria" si optimizarea relatiilor familiale. -. Consilierea in probleme educationale, afecti e, relationale reprezinta domeniul cel mai specific al consilierii psihologice si izeaza probleme legate de rezol area conflictelor interpersonale. ,.. Consilierea in probleme adaptati e, in raport cu acele probleme ce pot determina conduite dezaptati e. 9eprezinta un alt domeniu central al consilierii si este denumit %consiliere personala&. ,,. Consilierea terapeutica a e oluat de la consilierea personala si s-a apropiat mult de psihoterapie, rezultind %consilierea psihoterapeutica&. #cti itatile de consiliere terapeutica pot angrena si alte tipuri de inter entii decit cele proprii psihoterapiei, cum ar fi acti itatile specifice ergoterapiei (terapie prin munca), socioterapiei, artterapiei, ludoterapiei (terapia de "oc). ,7. Consilierea corectionala ! acti itatile de consiliere pot fi corelate si altor tipuri de ser icii cu caracter corector. #stfel s-au dez oltat ser icii de consiliere pentru resocializarea persoanelor din inchisoare, centre de reeducare, acest tip de consiliere fiind numit %consiliere corectionala&. 'in cele prezentate pina acum reiese faptul ca acti itatile de consiliere pot fi integrate in diferite domenii ale acti itatii de asistenta psihologica, medicala, sociala, educationala etc. (ermenul integrati de asistenta se impune in demersul stiintific de analiza a problematicii consilierii. In lucrarea lui &ichard ,elson -ones %(eoria si practica consilierii& se considera ca in abordarea acesteia trebuie sa a em in edere in primul rind faptul ca ea presupune$ relatii de a"utor, de asistenta.
7

 un repertoriu de inter entii si o succesiune de procese, o desfasurare fazica. Procesualitatea oricarui demers de consiliere presupune$ - stabilirea relatiei de consiliere. - identificarea naturii problemelor, analiza si ierarhizarea lor. - proiectarea programului de inter entii, a solutiilor alternati e. - implementarea solutiilor. Complexitatea demersului de asistenta psihologica se e identiaza prin aceea ca orice demers de asistenta psihologica presupune unitatea a trei sec ente operationale, pe care le regasim si in consilierea psihologica$ ,. sec enta informati -e aluati a (%constatati -diagnostica& ! Mihai .olu, %'inamica personalitatii&) 7. sec enta formati -profilactica 1. sec enta inter entiilor recuperati e (terapeutica) ce presupune rezol area problemei. Sec*enta infor)ati*/e*aluati*a , ce sta la baza celorlalte doua presupune recoltarea datelor diagnostice rele ante pentru caz prin explorari ariate. Chiar si inter iul psihologic poate asigura unele date. #ceasta sec enta participa chiar la stabilirea premiselor relatiei de consiliere. Sec*enta for)ati*/profilactica cuprinde demersul de pregatire psihologica a subiectului pentru a intelege cum poate sa abordeze si sa rezol e mai bine problemele sale si in atarea modalitatilor de a proceda in consecinta. Inter entiile formati e pregatitoare pot cuprinde si demersuri de consiliere a factorilor educationali din mediu ambiant al subiectului pentru a creste sansele de e olutie poziti a a acestuia. 0eriga terapeutica recuperatorie se refera la faza inter entiilor efecti e ale psihologului in ederea ameliorarii sau inlaturarii dificultatilor subiectului si a restabilirii echilibrului sau adaptati . #cest model personal este propriu consilierii in situatii complexe, atunci cind subiectul se aproprie de situatiile specifice psihoterapiei. Se impune insa saprecizam raportul dintrepsihoterapie si consiliere. #naliza comparati a intre acestea, realizata de #eterson in cadrul #sociatiei #mericane de Psihologie ia in considerare patru criterii$ ,. se*eritatea (gra*itatea) situatiilor pe care le prezinta cazul ! in cazul problemelor mai gra e, acestea intra in aria psihoterapiei.

7. natura proble)elor subiectului ! problemele relationale tin de consiliere iar cele de conflicte interne se raporteaza psihoterapiei. 1. scopurile ur)arite ! in consiliere se urmaresc scopuri formati e, de dez oltare, amplificare a resurselor subiectului. In psihoterapie se urmaresc restructurari ma"ore ale personalitatii sau ale reconstructiei adaptati e. 3. )etodele si tehnicile utilizate prezinta asemanari dar si deosebiri. M. .olu considera ca analiza comparati a se poate face in functie de trei aspecte$ - dupa criteriul finalitatilor (scopurilor) - dupa adresabilitatea acestor ser icii - dupa metodologie ! intilnim similaritati (comunicare persuasi a, colaborare etc) dar si deosebiri (caracter mai algoritmizat in cazul psihoterapiei).

Curs 01 (02.)ar.2001)

3rientarea scolara si profesionala; aspecte definitorii pentru continutul si finalitatile acti*itatilor de 3S#; relatia 3S# 4 consiliere psihologica
'in perspecti a sociala, orientarea scolara si profesionala reprezinta un sistem de actiuni socio-educationale si de ordin psihologic formati in ederea alorificarii optime a resurselor umane prin integrarea adec ata a fiecarui om in circuitul social al alorilor umane. ,. Inca din primele referinte la definirea OSP s-a afirmat ca acesta se refera la %orice demers organizat de abordare a unor sfaturi si indrumari cu pri ire la alegerea profesiunii&. #ceasta caracterizare este considerata ca fiind una din primele definiri date orientarii scolare si profesionale si se datoreaza psihologului american 5alther. Constatam ca prin chiar aceasta prima definire, ca o caracteristica data orientarii, se cuprind referinte la specificul actiunilor de consiliere, in special consilierea ocationala. 7. :ondatorii orientarii profesionale au remarcat complexitatea acti itatilor in acest domeniu. #stfel insusi F. #arsons (fondatorul primului laborator de orientare ocationala) considera ca exista

trei tipuri de demersuri definitorii pentru actiunile de orientare profesionala. #cestea se refera la urmatoarele tipuri de actiuni$ a) cunoasterea cerintelor si conditiilor de reusita in anumite domenii de acti itate si implicit cunoasterea solicitarilor caracteristice pentru diferitele profesiuni. b) intelegerea aptitudinilor si intereselor, a inclinatiilor si potentialitatilor, a resurselor si limitelor persoanei. c) utilizarea unor procedee de analiza si inter-relationare a celor doua categorii de date in ederea interpretarii lor si a formularii unor concluzii ce se pot exprima prin sfatul de orientare sau prin recomandari referitoare la anga"area persoanei in diferite locuri de munca. #ceasta conceptualizare ( iziune) asupra acti itatilor de OSP a determinat institutionalizarea corespunzatoare a unor programe in domeniu care corespundeau in mod unitar acti itatilor de cunoastere a profesiunilor, de psihodiagnoza si consiliere. S-au anticipat astfel subsistemele caracteristice pentru modul modern de abordare a acti itatilor de OSP. 1. 5ulti specialisti in domeniu au remarcat faptul ca acti itatile de orientare sunt menite sa contribuie la descoperirea potentialului ocational al indi idualitatilor umane, indeosebi la ni elul tinerilor in ederea alorificarii optime, cu satisfactie pentru om si cu folos pentru societate. In acest sens Ste6arth 5arren, presedintele #sociatiei ;ationale de OSP din #merica, sublinia ca %orientarea profesionala presupune un spri"in progresi oferit tinerilor pentru ca ei sa-si cunoasca mai deplin resursele personale si pe aceasta baza sa formuleze optiuni rationale asupra drumului lor in iata&. 4. In perspecti a moderna, unii autori considera ca actiunile de orientare profesionala presupun o succesiune de acte decizionale. #stfel, #h. M7ller si #aul Silberer subliniaza ca acti itatile de OSP presupun anga"area simultana a urmatoarelor trei tipuri de demersuri$ a) stabilirea pentru fiecare indi id a gradului de probabilitate cu care el poate obtine pregatirea profesionala necesara pentru di erse domenii de acti itate (stabilirea calificarilor accesibile). b) calculul sanselor de succes in fiecare din tipurile de calificari profesionale accesibile acestuia, precum si a in estitiilor necesare comparate cu randamentul posibil.

10

c) corelarea datelor rezultate din cele doua categorii de demersuri cu ne oile sociale iitoare in sfera calificarii fortei de munca. 4. 'i ersi autori au insistat in mod diferentiat asupra anumitor componente sau laturi definitorii pentru sistemul unitar al actiunii de OSP. 'e cele mai multe ori, in spiritul conceptiei clasice s-a in ocat rolul psihodiagnozei ocationale in ederea stabilirii profesiunii care poate sa I se adec eze in mod optimal anumitor persoane. In mod esential, orientarea a fost considerata ca o modalitate de asigurare a echilibrului optimal intre indi id si societate, personalitate si profunzime (8on %olban). ;e reamintim punctul de edere exprimat de 9d. Claparede cu pri ire la faptul ca daca selectia profesionala presupune alegerea unui anumit indi id pentru o anumita profesie sau loc de munca, orientarea are un sens umanist, ea presupunind alegerea unei anumite profesii pentru un anumit om. 'esigur, OSP nu este reductibila la simpla alegere a unei profesiuni, la fromularea unei optiuni sau decizii in acest sens. 0a presupune o pregatire complexa, psihica si o dez oltare ocationala a persoanei, a ele ilor si tinerilor, pentru ca ei nu doar sa aleaga anumite profile de in atamint sau anumite profesii ci sa se poata integra in mod optim, sa poata e olua si se poata realiza pe masura potentialului lor ocational si a solicitarilor permanent dinamice. 8. 'in perspecti a premiselor psihice esentiale pentru o buna orientare, psihologul francez -ean (re*illon considera ca orientarea presupune descoperirea unei ocatii dar si proteguirea (asigurarea) conditiilor pentru afirmarea si dez oltarea optima a acesteia, pentru alidarea ei sociala si pentru optima regasire de sine a omului in profesiune. #stfel, a orienta inseamna nu numai a descoperi o ocatie ci si a asigura sansele optime de e olutie si realizare a potentialului ocational. /. In iziunea *iroului International al 5uncii, orientarea profesionala solicita in primul rind informarea tinerilor cu pri ire la uni ersul profesiunilor, solicitarile lor caracteristice, conditiile de acces, perspecti ele sociale ale acestora pe baza unor materiale documentare. Se accentueaza ca aceasta este doar una din directiile de actiune minima necesara dar absolut utila si care permite %o orientare sociala mai operati a si mai economica decit
11

orientarea indi iduala bazata pe consilierea directa a cazurilor, care in genere este importanta in actiunile de OSP&. 2. 'in perspecti a psihologica, OSP constituie un sistem complex de acti itati psiho-educationale formati e, menite sa contribuie la geneza si dez oltarea structurilor ocationale de personalitate la maturizarea ocationala a ele ilor si tinerilor. # em in edere dez oltarea intereselor si aspiratiilor ocationale, cristalizarea alorilor ocationale, dez oltarea capacitatilor de a formula proiecte si decizii legate de cariera ocationala, dez oltarea constiintei de sine raportata la problematica rolurilor profesionale etc. din aceasta perspecti a, (. Super, expert );0SCO in OSP, publica rolul ansamblului componentelor dez oltarii ocationale ca repere pentru intelegerea etapelor dez oltarii indi iduale si a modului de programare a unor acti itati de OSP, diferentiate pentru etapele copilariei, ale adolescentei etc, ca si pentru o orientare profesionala permanenta, pina dupa pensionare. #cest autor considera ca OSP trebuie conceput ca %proces prin care indi idul este a"utat sa se dez olte si sa accepte o imagine adec ata si integrala asupra locului si rolului sau social in munca, sa confrunte imaginea de sine cu realitatea sociala si sa a"unga la o autoorientare in masura sa-i ofere satisfactii optime in profesiune si sa asigure maximum de folos pentru societate&. -. 'in definirea anterioara rezulta si directiile de actiune in domeniul consilierii ocationale. In acest spirit, !lfonso Millan, la cel de-al I< ! lea Congres 5ondial de OSP de la 5adrid, considera ca OSP trebuie sa tina cont de ansamblul problemelor care pri esc de enirea si realizarea personalitatii, inclusi aspectele care tin de unele probleme speciale ce necesita o consiliere integrala a persoanei. ,.. 9eferindu-se la o sinteza posibila asupra obiecti elor OSP, 9. Mouboissin subliniaza urmatoarele obiecti e pri ite in toata complexitatea lor$ a) orientarea scolara si profesionala, prin continutul si finalitatile sale, presupune a a"uta orice indi id, in special in perioada de enirii sale, sa se cunoasca si sa se accepte pe sine si sa foloseasca aceasta cunoastere pentru a face alegeri rationale, realiste cu pri ire la programul de pregatire profesionala. b) sa a"ute orice copil sau tinar sa atinga si sa mentina un ni el si un ritm optim de dez oltare si de realizare.
12

c) sa a"ute orice subiect (copil, adolescent etc) sa de ina si sa ramina o persoana bine integrata in iata sociala, iguroasa si apta de participare sociala si profesionala. 'in cele trei categorii de finalitati la care se refera specialistii francezi rezulta spectrul larg al continutului de acti itati proprii orientarii scolare si profesionale cu finalitatile sale definitorii. (otodata de aici rezulta si directiile posibile ale unor acti itati de consiliere scolara si ocationala. )neori definirea orientarii scolare si profesionale se realizeaza intr-o perspecti a psiho-pedagogica si sociologica, luindu-se in considerare unitatea dintre actiunile desfasurate la ni el indi idual si cele realizate in plan social. #stfel in 'ictionarul 9oman de Sociologie, orientarea este definita ca$ %acti itate indi iduala si sociala de planificare a studiilor si fundamentare a deciziilor care conduc o persoana la frec enta unui tip de institutie scolara si la anga"area in practica unei profesiuni&. (endintele noi in OSP presupun un accent mai mare asupra considerarii actiunii de OSP ca sistem de actiuni de asistenta psihopedagogica, actiuni care cuprind si acti itati de consiliere ce contribuie la depasirea iziunii statice ce punea accentul pe alegerea unei scoli si a unei profesiuni. In iziune noua, orientarea scolara si profesionala presupune maturizare ocationala in ederea orientarii in raport cu cariera profesionala, conceptul de %cariera& presupune succesiunea de profesiuni si posturi de munca sau roluri profesionale pe care le are omul pe parcursul intregii sale ieti acti e.

Curs 0: (1:.)ar.2001)

"endinte actuale in 3S#; perspecti*e noi de abordare a proble)aticii 3S#; de la 3S# la orientarea carierei si consilierea carierei
#nsamblul mutatiilor actuale in toate compartimentele ietii si acti itatii sociale determina necesitatea adaptarii unor noi perspecti e in abordarea problematicii OSP. 'in perspecti a acestor mutatii, multi autori au realizat o anume sinteza cu pri ire la %tendintele

13

contemporane in OSP, idei noi sau paradigme actuale& pri ind OSP si consilierea pentru cariera profesionala. Insusi termenul nou de %orientare a carierei& si corelati lui problematica specifica demersului de consiliere pentru cariera profesionala ne rele a unele dintre dimensiunile noi si paradigmele actuale pri ind consilierea si OSP. 0ste rele ant faptul ca in cadrul celor mai recente conferinte internationale pri ind OSP, tematica aboradata este circumscrisa problematicii orientarii carierei. Pentru a intelege mai bine insasi relatia dintre consiliere si OSP este important sa luam in considerare noile perspecti e de abordare a OSP, actualele tendinte in acest domeniu de preocupari. ,. #sa cum a rezultat din analiza definirilor si caracterizarilor formulate cu pri ire la OSP a rezultat o prima tendinta ce consta in extinderea si imbogatirea sensurilor conceptului de orientare scolara si profesionala. 'e la sensul specific orientarii profesionale (adoptat inca din primele decenii ale secolului ==) s-a trecut la explicitarea sensurilor specifice orientarii scolare pentru ca apoi, in context actual, sa se elaboreze un concept nou, integrati de orientare scolara si profesionala. #cesta are in edere unitatea si interactiunea dmersurilor de indrumare spre anumite profiluri de pregatire scolara si spre anumite sfere de acti itate profesionala. In mod firesc s-ar parea ca actiunile de orientare scolara premerg celor de orientare profesionala. In realitate ! asa cum se constata din multe cercetari, anumite elemente specifice orientarii profesionale, anumite preferinte, optiuni profesionale structurate pot determina optiuni pentru anumite profile de pregatire din structurile specifice educatiei si in atamintului. In cele mai recente studii si dictionare se marcheaza sensurile complexe ale conceptului unitar de OSP, care concept are in acelasi timp deschideri spre noua problematica a orientarii carierei. &. (oron si F. #arot definesc termenul de orientare profesionala abordat corelati cu cel de orientare scolara poate fi definit ca$ %acti itate de consiliere destinata adolescentilor si adultilor pentru a-i a"uta sa ia o hotarire in pri inta ietii lor profesionale&. #cti itatea de OSP se desfasoara pe trei planuri$ stimularea eforturilor acti e de informare asupra meseriilor, carierelor si
14

7.

1.

propriei persoane> a"utorul in obtinerea de lamuriri asupra formelor de pregatire asupra exigentelor meseriilor si conditiilor de acces> elaborarea unor date descripti e asupra atitudinilor, a personalitatii, intereselor si moti atiilor indi idului si examinare impreuna cu el a acestor informatii in asa fel incit el sa le integreze in planurile sale de pregatire scolara si de cariera. Putem remarca faptul ca acest mod de conceptualizare a termenului de orientare ne rele a unele din tendintele noi in abordarea orientarii scolare si profesionale. 0ste orba de un concept mult mai extins, mai bogat, dar care in acelasi timp presupune ca tendinta noua si un accent mult mai pregnant pe dimensiunea consilierii in OSP. In mod traditional consilierea a fost elaborata ca o eriga in sistemul demersurilor de orientare. #m azut ca unii autori considera ca aceasta se refera mai ales la cel de-al treilea tip de dimensiuni in OSP si care se finalizeaza prin ceea ce in mod traditional se numea %sfatul de orientare&. Insusi -ean (re*illon in %Orientarea scolara si profesionala& rezer a un capitol %psihologiei sfatului in OSP&, ca aspect stiintific consilierii integrate in sistemul unitar al acti itatilor de OSP. Intr-o perspecti a noua se considera ca OSP-ul trebuie abordat in ansamblu din perspecti a problematicii asistentei si consilierii. OSP-ul cuprinde mai multe subsisteme, dar care in ansamblul lor trebuie sa urmeze strategiile consilierii. Putem considera ca o noua tendinta abordarea OSP, ca o modalitate specifica de realizare a asistentei socioeducationale sau psihopedagogice. #ceasta tendinta a determinat ca in mod recent (dupa re olutia din ,-2-) in 9omania, cadrul institutional de desfasurare al acti itatilor de OSP sa il constituie centrele de asistenta psihopedagogica. #ceeasi perspecti a noua a generat introducerea in planurile de in atamint (in ariile curriculare) a celei de-a saptea arie curriculara, rezer ata OSP-ului si consilierii. Pentru anumite profiluri de licee ocationale (profesionale) in clasele terminale s-a introdus chiar ca arie specifica de abordare consilierea si orientarea carierei.

15

3.

4.

8.

3bs+ Constatam faptul ca unele din tendintele noi au un impact direct asupra modului de desfasurare practica, actuala a acti itatilor de consiliere si OSP. Principala tendinta noua este si aceea a deschiderii problematicii OSP catre perspecti a carierei profesionale si deci catre problematica orientarii si consilierii pri ind cariera. (ermenul de cariera se refera la succesiunea de profesii, indeletniciri, posturi si roluri profesionale pe care le poate a ea o persoana in decursul perioadei acti e de iata. Prin lucrarea %5anagementul resurselor umane& (0d. Coresi, ,---) !urel Manolescu rezer a un capitol special problematicii managementului carierei. In acest context se e identiaza ideea ca in ansamblul actiunilor consacrate managementului resurselor umane, un loc important re ine managementului carierei care presupune orientarea, planificarea, dez oltarea carierei, actiuni de indrumare, de consiliere, pentru ca fiecare om sa se poata situa in mod optim pe drumul propriei sale cariere profesionale. Pentru a atinge acest rezultat, #sociatia #mericana a 5anagerilor subliniaza ca un rol important re ine consilierii pentru cariera deoarece problematica generala a carierei profesionale nu poate fi desprinsa de problmle generale ale ietii si ale destinului uman ale unei persoane. O iziune dinamica asupra OSP care presupune luarea in consideratie a ansamblului schimbarilor ce pot sur eni in sfera profesiunilor, precum si in iata profesionala a unui om, determina ca orientarea scolara si profesionala, benefica pentru om, sa i-a in considerare intregul parcurs al unei ieti profesionale si sa-l pregateasca pe tinar pentru schimbare si pentru adaptabilitate. 'e aceea orientarea inseamna si pregatirea tinarului, adolescentului pentru a putea sa elaboreze proiecte personale in raport cu cariera, sa inteleaga multiplii factori care participa la determinarea succesului in cariera, sa se pregateasca anticipati pentru adaptare si succes. In mod curent, multi autori consemneaza ca tendinta actuala in OSP si accentuarea caracterului sau formati . ;e amintim ca actiunile de OSP sunt concepute ca fiind esentialmente acti itati social ! educationale ce se desfasoara preponderent in mediile educationale si indeosebi in scoala.

16

/.

2.

-.

+a simpozionul international de OSP din ,--8, 'imitrie Salade formula sub forma urmatoare$ %orientarea si educatia sunt doua laturi complementare in sistemul de actiuni sociale. Putem orbi de o orientare progresi a si permanenta a educatiei si ca in fapt educatia si orientarea sunt doua componente alorice care marcheaza in final profesionalismul, competenta si creati itatea di erselor categorii de profesionalisti. Orientarea scoalra si profesionala presupune coparticiparea unitara, con ergenta a ansamblului factorilor educationali (scoala, familie, mass media etc). 5enirea consilierii este si aceea de a asigura sensul poziti al actiunii acestor factori si de a contribui la armonizarea influentelor acestora. 'in perspecti a psihosociologica rezulta si faptul ca OSP-ul presupune un cadru interinstitutional de desfasurare. Pentru optimizarea actiunilor in domeniu este necesara coactiunea con ergenta a mai multor institutii si departamente. #cti itatile de OSP, ca acti itati socioeducationale formati e, pot a ea o anumita eficacitate numai daca ele presupun o anume continuitate. 'e aceea, experti din diferite tari formuleaza ideea ca acti itatile de OSP, de consiliere etc sunt concepute ca acti itati de durata ! ele pot debuta in prescolaritate si pot continua pe tot parcursul ietii acti e. In context actual se discuta problematica reorientarii profesionale, mai ales in contextul somerilor si a programelor de protectie sociala. Putem consemna ca acti itatile de OSP sunt astazi si o pregatire nu doar pentru alegerea unei scoli sau profesiuni pentru integrarea si adaptarea optima in contextul acestora. )nele documente );0SCO consacrate OSP-ului subliniaza ca termenul de orientare semnifica in noile contexte si a pregatii ele ii (tinerii in general) pentru %tranzientele& necesare intr-un anumit context social pentru a se adapta trecerilor necesare chiar de la o anumita filiera profesionala. In acord cu aceasta tendinta rezulta si necesitatea unei orientari intr-un orizont deschis ofertelor multiple, al pregatirii nu doar pentru optiunea solitara pentru o anumita profesiune ci pentru a fi apt sa se adapteze la multiplele domeniile de acti itate pe care cariera profesionala il a solicita pe subiectul uman in modul cel mai firesc.

17

,.. Inscrierea acti itatilor de consiliere si OSP intr-un sistem de actiuni ce sunt menite sa raspunda trebuintelor umane, inseamna si respectarea drepturilor fundamentale ale omului si a libertatilor sale. In consecinta, spiritul modern in OSP inseamna si conferirea unei mai mari libertati de decizie transformind pe cel consiliat intr-un autor real al deciziilor sale libere, independente, autonome. 'e aceea putem considera ca un deziderat nou in OSP si acela de a transforma orientare intr-o autoorientare iar consilierea sa fie realizata astfel incit subiectul sa poata de eni propriul sau consilier. ,,. 5ultitudinea aspectelor orientarii, a factorilor coparticipati i, a laturilor sale determina necesitatea unei abordari stiintifice, complexe, multi- si pluridisciplinare. Sunt multe aspecte de ordin economic, social, de ordin pedagogic, medical ! toate acestea determina la rindul lor ca actiunile practice in OSP sa presupuna un spirit de echipa iar abordarile stiintifice sa aiba un caracter interdisciplinar. ,7. 0ste e ident ca acti itatile de OSP se impun a fi abordate in spirit modern, sistemic, prin luarea in consideratie a interactiunilor dintre subsisteme si prin integrarea acestora in macrosistemul social.

Curs 0; (21.)ar.2001)

9tapele funda)entale ale procesului de consiliere

'esfasurarea practica a procesului de consiliere presupune o di ersitate mare a aspectelor procedurale in functie de cazul abordat, natura problemelor cu care se confrunta, precum si in functie de orientarile teoretice pe care le adopta consilierul, de competentele sale. 'e aceea, nu exista un tipar sau un algoritm generalizabil in demersul complet de consiliere sau pentru diri"area acestuia. (otusi, pri ind din perspecti a conditiilor psihologice fundamentale in desfasurarea consilierii, putem desprinde o anumita succesiune logica a erigilor sau etapelor fundamentale pe care le putem regasi intr-o forma sau alta in orice proces complet de consiliere. 'in aceasta perspecti a, se pot desprinde patru etape fundamentale in desfasurarea practica a proceselor de consiliere$
18

,. etapa stabilirii relatiei de consiliere. 7. etapa identificarii si explorarii problemelor pe care le prezinta cazul abordat. 1. etapa planificariiactiunilor de rezol are a problemelor. 3. etapa de aplicare (implementare) a solutiilor sau actiunilor de rezol are a problemelor. 9tapa stabilirii relatiei de consiliere poate fi considerata nu doar ca o faza pregatitoare, ci ca un moment decisi pentru tot parcursul consilierii. Structura relatiei de consiliere si functionalitatea optima a raporturilor intercomunicati e ofera cadrul fundamental pentru desfasurarea eficace a actiunii de consiliere. 5ulti autori au subliniat ideea ca, independent de modelele teoretice asupra consilierii, in toate sistemele de consiliere conditia fundamentala o constituie comunicarea apropiata, interacti a, intr-un context optim, cooperant consilier ! client. Carl &ogers e identia ca o consiliere eficienta trebuie sa aiba la baza o relatie bine structurata dar permisi a, care trebuie sa-l a"ute pe client sa se inteleaga pe sine insusi in asemenea masura incit sa fie capabil sa faca pasi pe linia unei noi orientari. Obiecti ele principale ale etapei care presupune insasi stabilirea relatiei de consiliere constau in asigurarea premiselor pentru structurarea relatiei si pentru functionalitatea sa optima. Se or a ea in edere urmatoarele$ ,. stimularea comunicarii deschise, sincere 7. realizarea unui climat de intelegere, respect si incredere 1. desfasurarea libera a unui inter iu psihologic care sa permita recoltarea informatiilor despre %client& si problemele sale 3. stabilirea gestaltului (structurii) consilierii, ceea ce inseamna si asigurarea premiselor necesare pentru cooperarea deplina intre consilier si persoana consiliata, aceasta din urma constientizind specificul acestui demers si faptul ca este necesar sa-si asume responsabilitatea eforturilor personale in demersul de analiza si rezol are a problemelor 4. asigurarea credibilitatii necesare si indeosebi a premiselor pri ind confidentialitatea asupra datelor personale. Consilierul a adopta o atitudine poziti a, neconditionata fata de subiect. #propierea calda, sinceritatea, naturaletea comunicarii or contribui la eliminare retinerilor sau bloca"elor interioare. Se recomanda sa se insiste asupra libertatii depline pe care subiectul o a a ea in legatura subiectele abordate. Se recomanda
19

ca psihologul consilier sa manifeste o acceptanta totala, neconditionata si sa-l audieze cu rabdare, sa depaseasca momentele de tacere, facindu-l pe subiect sa inteleaga ca el este liber sa spuna orice despre sine si ca nu a fi constrins sa orbeasca despre suiecte pe care nu doreste sa le abordeze. Se impune sa subliniem ca o alta calitate o constituie siguranta psihologica pe care trebuie sa o confere subiectului. Carl &ogers accentua ca cele doua calitati esentiale pe care trebuie sa le aiba relatia de consiliere sunt$ permisi itatea si securitatea psihologica conferita clientului. #ceasta din urma decurge din faptul ca pe tot parcursul consilierii psihologice, consilierul a oferi respect, aprobare, astfel incit sa se e ite orice abordare cu caracter critic sau care sa presupuna o e aluare a clientului din perspecti a sistemului personal de alori al consilierului. 9elatia de consiliere a functiona optimal daca comunicarea sincera, deschisa, a fi insotita de intelegerea empatica a subiectului abordat si daca pe aceasta baza, consilierul a a"unge la ceea ce &ogers numea %referentialele interioare& ale subiectului, modul in care subiectul intelege lumea, se percepe, se ede si se intelege pe sine. In functionalitatea optima a relatiei de consiliere este important ca inca din primele sedinte sa se faca explicite aspectele legate de ceea ce numim gestaltul sau structura specifica a consilierii. #ceasta presupune o maniera speciala a comunicarii interacti e, sustinuta deopotri a de client si de consilier. Consilierul indeplineste rolul de a asculta ceea ce subiectul relateaza despre sine si problemele sale. Cele 8 conditii fundamentale ale consilierii in conceptia lui Carl &ogers sunt$ ,. existenta unui raport intercomunicati intre client si consilier. 7. prezenta unei solicitari de a"utor din partea persoanei consiliate. 1. existenta unei comunicari sincere, autentice in relatia client ! consilier. 3. capacitatea consilierului de a trai si de a-si exprima atitudinea poziti a, neconditionata fata de subiectul abordat. 4. capacitatea de intelegere empatica a cadrului de referinta al clientului. 8. prezenta unei acceptante neconditionate conferite clientului, acestea fiind o premisa pentru siguranta psihologica interioara. 9tapa identificarii si e<plorarii proble)elor clientului ! obiectiul cel mai important este acela de a-l a"uta pe client sa-si exploreze
20

si sa-si inteleaga propriile probleme, consilierul a ind in atentie ca rolul sau este de a-l asista pe client in a-si asuma responsabilitatea rezol arii problemelor sale. Principalele obiecti e ale acestei etape sunt$ ,. explorarea si analiza fiecarei probleme. 7. specificarea naturii problemelor clientului. 1. stabilirea unei liste de prioritati. 3. determinarea gradului de se eritate a problemelor si selectarea acelora care sunt de competenta consilierului. 4. facilitarea demersului de autoanaliza a problemelor si autoclarificare a situatiilor care au contribuit la geneza lor in perspecti a proiectarii acelor schimbari care pot contribui la indepartarea efectelor indezirabile. 0ste important sa intelegem ca eficacitatea demersului de consiliere nu este doar in functie de calitatea consilierii ci si de natura problemelor in raport cu care subiectul nu numai ca doreste a"utor, dar se si anga"eaza sa le depaseasca. Sunt greu rezol abile problemele mai echi, mai ales acelea care se datoreaza unui mediu generator al unor situatii de risc sau stres. ;u pot fi abordate cu succes problemele cu o baza constitutionala, ereditara, pentru cei cu handicap. 9tapa planificarii actiunilor de re=ol*are a proble)elor ! se considera ca aceasta etapa urmeaza dupa ce consilierul a obtinut informatii rele ante referitoare la cazul abordat. ;iciodata nu se trece la demersul de inter entie pina ce nu ne-am edificat asupra cazului abordat si a naturii sale. Cind este orba despre ele i, este important ca acest demers sa cuprinda si un anumit consult interacti care sa puna in aloare un anumit parteneriat al factorilor educationali. Sunt specialisti care insista asupra importantei unei erigi intermediare, si anume amplificarea perspecti elor de autoanaliza a problemelor. Se recomanda consilierului sa tina cont de con ersatia cu persoanele din mediul educational in cazul abordat. Se au in edere urmatoarele obiecti e$ ,. stabilirea unui acord reciproc referitor la scopurile principale in solutionarea problemelor. 7. stabilirea unor strategii. 1. constientizarea unei ierarhizari a scopurilor (se recomanda strategia %pasilor mici& ca sa nu solicite subiectul).
21

Consilierul trebuie sa a"ute subiectul sa-si analizeze propriile probleme si sa-si proiecteze situatiile ameliorati e. Consilierul il poate in ata pe cel consiliat sa abordeze demersul de rezol are pornind de la intelegerea situatiilor care au contribuit la geneza problemelor. 9tapa de i)ple)entare a solutiilor ! se refera la aplicarea solutiilor de catre client. In aceasta etapa rolul important il are clientul. 0l a fost a"utat de consilier sa ada multiple solutii alternati e si sa aleaga caile accesibile lui. In acest final, clientul este beneficiarul intregului demers integrator de consiliere. Incheierea se realizeaza in conditiile in care consilierul spera ca clientul a in atat sa gaseasca solutii nu numai la echile probleme ci si la noi e entuale probleme. In ansamblul lor, toate aceste etape sunt unitare, integrati e.

Curs 0> (2'.)ar.2001)

Funda)entele teoretice ale consilierii

*azele teoretice ale consilierii presupun aportul multor directii de abordare stiintifica. !. "ho)son aprecia ca principalele domenii din care deri a fundamentele teoretice ale consilierii se refera la$ ,. psihologia dez oltarii umane. 7. psihologia pri ind dez oltarea constiintei de sine, ca structura ma"ora a personalitatii. 1. iziunea stiintifica psihologica asupra sanatatii. 3. teoria deciziei. Pentru multi autori consilierea psihologica beneficiaza de aportul elaborarilor teoretice in domeniul psihoterapiei. #utorii care au tratat indeosebi problematica speciala a consilierii psihoterapeutice au extrapolat metodele teoretice de abordare pri ind sistemul de psihoterapii in sfera problematicii teoretice a consilierii. (eoriile consilierii sunt prezentate de catre unii din acesti autori ca si cum ar fi echi alente (corespondente). 5odelul teoretic asupra proceselor decizionale (ca aplicabilitate in diferite domenii ale stiintei socio-umane) a fost alorificat si in domeniul consilierii. 8*e? trateaza demersul de asistenta psihologica, cel specific inter iului psihologic, psihoterapeutic sau consiliator, ca proces
22

decizional. Consilierea in diferitele sale domenii si, cu deosebire, in domeniul carierei, in domeniul OSP ! cuprinde o procesualitate complexa ce incorporeaza si acte decizionale. In acest demers isi extinde suportul informati necesar, formuleaza multiple alternati e, antreneaza persoana consiliata intr-un proces decizional pentru ca ea sa de ina autor al unor decizii rationale, realiste. In domeniul metodelor teoretice ale consilierii se apreciaza ca Bra)er poate fi considerat autorul modelului asupra procesului de consiliere abordat pe baza teoriei deciziei. 0l considera ca demersul practic al consilierii presupune succesiunea a zece pasi corespunzatori unor procesualitati decizionale$ ,. stabilirea relatiei de comunicare apropiata cu persoana consiliata, stimularea colaborarii, con ingerea. 7. identificarea si clarificarea problemelor. 1. determinarea si analiza alternati elor posibile in solutionarea problemelor. 3. recoltarea unor informatii. 4. studiul implicatiilor ce decurg din datele obtinute cu pri ire la subiect si consecintele ce pot decurge din adoptarea diferitelor alternati e. 8. clarificarea consilieului asupra sistemelor de alori ce stau la baza alternati elor pentru care opteaza subiectul. /. reexaminarea scopurilor, obiecti elor si solutiilor alternati e, precum si a unor riscuri ce pot decurge din adoptarea unora dintre acestea. 2. decizia cu pri ire al optarea pentru una dintre alternati e si formularea unui plan de actiune pentru atingerea lor. -. generalizarea celor in atate pe baza demersului de consiliere in raport cu noi situatii de iata. ,.. testarea demersului parcurs pe baza unor ree aluari periodice, luind in considerare si e entualele schimbari sur enite. #cest model teoretic ilustrat pune in aloare mai ales iziunea psihologica asupra demersurilor de rezol are a problemelor abordate corelati cu modelul teoretic asupra proceselor decizionale. Se impune sa conferim consilierii fundamente stiintifice intr-o iziune psihologica mult mai complexa. 5odelul teoretic abordat de C. &ogers poate ilustra un altfel de demers intrucit el se bazeaza pe o iziune psihologica asupra dez oltarii umane, asupra premiselor sanatatii psihice si cu pri ire la resorturile psihologice ma"ore ce permit dez oltarea autonoma a personalitatii umane.
23

'in ansamblul tipurilor si formelor de psihoterapii, sistemul psihoterapiei nondirecti e centrate pe client constituie nu numai unul dintre cele mai populare modele teoretice de abordare a consilierii, dar si o teorie care a a ut cel mai mare impact asupra dez oltarii preocuparilor stiintifice si practice din domeniul consilierii. #nalizind di ersitatea directiilor de abordare teoretica in domeniul psihoterapiei, ansamblul tipurilor si formelor de psihoterapii descoperim ca doar unele dintre acestea pot oferi elemente etice utilizate in domeniul consilierii. 5atson clasifica terapiile in$ terapii reconstructi*e ! au in edere demersuri complexe ce isi propun modificari in planul structurii personalitatii in cazul abordat. terapii de suport ! urmaresc sa sustina psihologic pe indi id in depasirea anumitor situatii nefa orabile care ii pot perturba iata si acti itatea. Scopul lor este acela de a-i a"uta pe oamenii aflati in dificultate, sa-i in ete cum sa-si organizeze propria iata pentru a se putea adapta la diferite dificultati. Psihoterapiile de suport sunt mai apropiate de ceea ce este propriu demersurilor de consiliere. %olde*ici considera consilierea ca fiind psihoterapie suporti a. 5odelele teoretice ale psihoterapiei suporti e pot fi extrapolate la sfera modelelor teoretice pri ind consilierea. Psihologii francezi analizeaza specificul modelului teoretic al psihoterapiei nondirecti e si se apropie foarte mult de ceea ce este propriu consilierii. #nsamblul caracteristicilor psihoterapiei nondirectie determina ca aceasta sa fie simultan o baza teoretica si metodologica pentru consiliere in general. #sa se explica faptul ca se orbeste de %consiliere centrata pe client&, iar ideile teoretice ale lui C. &ogers sunt tot mai frec ent in ocate in lucrarile fundamentale care se refera la consiliere. In domeniul orientarii lui C. &ogers sunt prezentate in mod reformati prin ,. teze esentiale care pot reprezenta si paradigmele teoretice ale consilierii centrate pe client. C. &ogers (,-.7 ! ,-2/) s-a impus ca psiholog, ca psihoterapeut prin aportul sau la fundamentarea domeniului de preocupari deosebit de complex, care este consilierea. 0l a fost un spirit deschis catre domeniul stiintific, a fost atras de studiul experimental al fizicii si biologiei. Parcurge studiul stiintelor socio-umane intr-un orizont larg cu profilul filosofiei si teologiei. Specializarea profesionala este in domeniul psihopedagogic in cadrul Institutului #merican de pregatire

24

a profesorilor. #ici descopera psihologia clinica. Primul domeniu de acti itate practica l-a constituit un institut de orientare pentru copii. #nul ,-1. a fost legat de domeniul consilierii. Sub aspect teoretic C. &ogers ofera idei fundamentale pentru orice tip de consiliere psihologica. 0l elaboreaza o iziune teoretica asupra dez oltarii umane, ideea fundamentala de la care porneste fiind aceea ca %omul traieste esentialmente intr-o lume subiecti a si personala&. Pentru consiliere este important sa ia in considerare modul in care subiectul resimte situatiile reale de iata. Ideile referitoare la ectorii esentiali in dez oltarea omului$ ,. fiecare indi id traieste intr-o lume in continua schimbare, indi idul aflindu-se in centrul ei. 7. subiectul uman reactioneaza la lumea exterioara in functie de experientele sale de iata si de modul de percepere a lumii (%felul cum el percepe lumea constituie insasi realitatea sa psihologica&). 1. fiecare indi id reactioneaza ca intreg si el dispune de capacitatea de a se intelege pe sine si de a-si rezol a problemele. 3. fiecare persoana dispune de o tendinta esentiala, tendinta spre actualizare, tendinta spre a-si alorifica resursele, potentialitatile. 4. comportamentul indi idual are drept scop satisfacerea unor trebuinte, ne oi. 8. trairile emotionale fa orizeaza comportamentele umane orientate spre scop. /. comportamentele sunt determinate de modul de percepere a lumii iar acest mod este determinat de cadrul intern de referinta care insumeaza ansamblul influentelor perceptiilor. In consecinta cel mai a anta"os demers pentru consiliere in ederea intelegerii comportamentului cazului abordat este acela ce are in edere intelegerea cadrului intern de referinta. #cest cadru are legatura si cu imaginea de sine, perceptia eu-lui. 2. o anumita sec enta din cimpul perceptual psihologic al subiectului este treptat diferentiata si resimtita psihologic ca sine, ca eu. Pi otul teoriei lui C. &ogers il constituie conceptul de rol si de imagine de sine, al eu-lui si a tendintei de actualizare in dez oltarea personalitatii. 0ul cuprinde un pattern perceptual, o structura de perceptii referitoare la caracteristicile, realitatile, atributele, defectele, atitudinile subiectului recunoscute ca fiind descripti e pentru el insusi si ca fiind cele care ii ofera propria personalitate.

25

Constiinta de sine (imaginea) este aceea care il situeaza pe om in raport cu altii si cu lumea, ea de ine o forta psihologica interna cu rol esential in directionarea dez oltarii fiecarei indi idualitati. Comportamentul uman rezulta din corelarea celor doua elemente esentiale$ eul si tendinta de actualizare> imaginea de sine (eul) este un factor reglator care determina directia, iar tendinta de actualizare este un factor dinamic ce-i furnizeaza energiile necesare. Curs 02 (0:.apr.2001)

Consilierea centrata pe persoana. Contributiile lui Carl &ogers in do)eniul funda)entelor teoretice ale consilierii
9e olutia creata de C. &ogers in domeniul psihoterapiiilor este marcata prin modelul sau teoretic asupra psihoterapiei nondirecti e, numita ulterior si terapia centrata pe client. Se considera ca prelegerea uni ersitara tinuta de &ogers in ,, decembrie la )ni ersitatea din 5inesotta marcheaza momentul aparitiei acestui nou model de abordare in psihoterapie. (ermenul de psihoterapie nondirectiva a fost inlocuit cu cel de terapie centrata pe client iar acesta a fost inlocuit in anul ,-3/ cu termenul de terapie centrata pe persoana. Sistemul de abordare a terapiei din perspecti a clientului a presupus o accentuare asupra strategiilor de abordare a persoanei din perspecti a resurselor sale de dez oltare, de autodirectionare a propriilor eforturi de realizare. Ideile principale cu pri ire la persoana, la fortele moti ationale esentiale care reprezinta energiile interioare ce determina de enirea acesteia stau la baza modelului teoretic al consilierii centrate pe persoana. #cest model se integreaza in categoria abordarilor experentiale umaniste si se distinge prin urmatoarele caracterisitici$ ,. se acorda o mai mare autonomie si independenta subiectului consiliat, considerindu-se ca acesta este apt sa se inteleaga pe sine. 7. demersul de consiliere este centrat pe client in sensul ca acesta detine rolul principal, consilierul fiind un facilitator al relatiei de consiliere care poate determina transformari constructi e in dez oltarea personalitatii clientului.

26

1. spre deosebire de modelele dinamice (psihanaliza) si comportamentale, consilierea centrata pe persoana acorda un rol important factorilor afecti i, emotionali si modului in care persoana consiliata se percepe pe sine. Consilierul a trebui sa se situeze pe punctul de edere al clientului pri ind situatia sa. 3. consilierea centrata pe persoana acorda o mai mare importanta trairilor prezente situati e in comparatie cu cele legate de trecut (de istoria cazului). 4. 9elatia de consiliere client ! consilier este considerata a fi cadrul esential determinator pentru demersul consilierii. #ceasta presupune anumite conditii fundamentale legate de atitudinile consilierului ce ofera un climat poziti care sa permita implinirea ei ca %o experienta e oluti a& pentru client. &ogers are in edere cele mai semnificati e conditii care fa orizeaza cresterea resurselor persoanei consiliate astfel incit ea sa atinga un mod special de a fi mai libera, mai autonoma si mai eficace (%deplin functionala&). C. &ogers introduce termenul de %persoana total functionala& si caracterizeaza modelul comportamental al acesteia, considerind ca aceasta reprezinta scopul total al consilierii. Persoana total functionala are urmatoarele caracteristici$ ,. deschiderea spre experienta cu abilitatea de a percepe lumea in mod realist. 7. este rationala, apta sa dea curs tendintelor firesti de realizare, nedefensi a. 1. se anga"eaza in procesul existential al ietii. 3. are incredere in sine si in sistemul personal de alori. 4. este capabila sa inteleaga si sa interpreteze in mod adec at experientele sale de iata. 8. isi asuma responsabilitatea pentru propriul comportament. /. este capabila sa accepte propriile diferente. 2. este apta sa stabileasca raporturi creati e cu mediul incon"urator. -. ii poate accepta pe ceilalti ca indi idualitati unice. ,.. este in masura sa traiasca sentimentul demnitatii personale, respectul si pretuirea de sine ,,. ii poate aprecia pe ceilalti ,7. poate relata deschis despre propriile experiente C. &ogers introduce paradigma schimbarii in abordarea personalitatii si considera ca un scop complementar al consilierii este pregatirea persoanei pentru schimbare, pentru adaptare la schimbare, pentru a face fata unor solicitari iitoare, rezultind
27

termenul de %persoana de miine&, persoana ce are urmatoarele caracteristici$ deschidere catre lume, dorinta pentru autenticitate, dorinta de a se implini ca fiinta, aspiratia pentru intimitate, gri"a pentru ceilalti, aspiratii spre alori spirituale etc. Scopurile consilierii se refera la asigurarea premiselor pentru dez oltarea acelor resurse care sa asigure eficacitatea adaptati a a persoanei si armonizarea relatiilor dintre conceptia de sine a persoanei si experientele sale de iata. Persoana dispune de anumite capabilitati esentiale$ ,. ea poate sa-si organizeze imaginea de sine astfel incit sa de ina compatibila cu ansamblul experientelor sale si pentru a-si exercita acest potential ea trebuie sa dispuna de un anumit optimum al climatului sau relational. Cind aceste conditii sunt afectate, relatia de consiliere i le poate oferi. 7. fiinta umana poate de eni constienta de factorii psihologici ce pot afecta eficacitatea comportamentului. #cesti factori tin de calitatile constiintei de sine, de realismul ei si de gradul de adec are. 'ezacordul imaginii de sine cu situatiile sale experientiale poate determina unele disfunctii. 0sential este sa intelegem calitatile mai importante ale imaginii de sine$ ariile sale de continut. structura sa. centralitatea si marginalitatea. adec area sau inadec area, realismul sau nerealismul ei. aspectele de aloare$ sistemul de alori personale si rele anta acestora. tensiunea interioara sau exterioara. ni elul consideratiei de sine asociat imaginii de sine. relatia real ! ideal in manifestarile constiintei de sine. 'in punct de edere practic, demersul de consiliere presupune insasi rezol area unor probleme care tin de asigurarea armonizarii dintre imaginea de sine (eul ideal) si eul real. Conditiile fundamentale pentru demersul de consiliere sunt date in primul rind de calitatile raportului comunicati consilier ! client. &ogers considera ca sunt esentiale urmatoarele lucruri$ ,. intelegerea clientului sub aspectul ansamblului situatiilor si trairilor sale. %#dec area& se refera la acordarea intre modul in care persoana consiliata se percepe pe sine si felul in care consilierul a reflecta acest mod.
28

7. incura"area clientului, stimularea increderii. 1. sustinerea poziti a neconditionata a clientului prin acea acceptare deplina a clientului. # em in edere un model teoretic %conditional& pe care &ogers il adopta ! daca in demersul de consiliere se asigura anumite conditii, se pot produce in mod spontan, firesc, anumite transformari la ni elul psihologiei clientului. &ogers enumera cele sase conditii fundamentale ale consilierii$ ,. existenta unui raport intercomunicati direct intre persoana si psihologul consilier. 7. prezenta deschiderii clientului pentru consiliere prin prezentarea unor probleme (ex$ clientul trece printr-o stare de dezacord intern, de ulnerabilitate). 1. anga"area consilierului in relatia intercomunicati a, cu disponibilitatile sale esentiale pentru a-l intelege si a"uta pe client. 3. prezenta unui respect neconditionat, a unei acceptari totale a subiectului. 4. capacitatea consilierului pentru intelegerea empatica a clientului. 8. capacitatea consilierului de a comunica disponibilitatile sale psihologice, de respect neconditionat si acceptare, astfel incit sa-l con inga pe client de acestea. 'aca aceste conditii sunt asigurate se poate determina procesul transformarilor constructi e la ni elul clientului. aCeste transformari urmeaza anumiti pasi, in numar de ,7, acestia fiind$ ,. persoana consiliata se simte tot mai capabila sa-si exprime propriile sentimente. 7. sentimentele sale se refera tot mai mult la sine. 1. de ine tot mai capabila sa se diferentieze pe sine in raport cu lumea, sa-si constientizeze sinele. 3. este tot mai capabila sa se refere in mod obiecti la realitate. 4. sentimentele sale se refera mai putin la dezacordul dintre imaginea de sine si experientele de iata. Persoana realizeaza riscul unui dezacord intern pe care l-a depasit prin climatul creat de consilier. 8. subiectul poate trai mai deplin anumite stari emotionale pe care anterior le nega. /. imaginea de sine se schimba, de ine mai realista. 2. se realizeaza o mai mare armonizare a persoanei in raport cu lumea exterioara.

29

-. de ine capabila sa traiasca sentimentul de respect neconditionat manifestat de consilier fata de el. ,.. este apt sa traiasca respectul de sine. ,,. isi da seama se sistemul personal de alori si ca el insusi poate adopta criterii de e aluare in raport cu propria persoana. &ogers considera ca noncongruenta dintre sistemul personal de alori si criteriile de alorizare din exterior poate determina disfunctii. ,7. persoana de ine mai matura si capabila sa traiasca in raport cu sistemul personal de alori concordant cu criteriile alorice externe.

Curs 0' (11.apr.2001)

Consilierea rational 4 e)oti*a co)porta)entala, conceptia lui !lbert 9llis

'eseori modelele teoretice elaborate in domeniul consilierii au a ut ca sursa ideile mai importante de ordin stiintific care erau dominate in acea perioada, dar si specificul situatiilor de iata, al istoriei propriei ieti si al de enirii profesionale in cazul autorului respecti . 'e aceea este bine sa cunoastem unele date generale pri ind iata si profesia lui 9llis. #utorul modelului de abordare rational emoti a de ordin comportamental in OSP, !lbert 9llis s-a nascut in ,-,1 la Pittsburg si a copilarit in ;e? @orA. +a irsta de patru ani s-a confruntat cu situatii limita de supra ietuire, raminind doar cu mama sa. :ire timida, a dobindit interesul pentru OSP in ,-37 si se inscrie la )ni ersitatea Columbia pentru a parcurge un program de consiliere clinica. In ,-3/ isi sustine doctoratul in psihologie cu o teza a ind ca tema chestionarul psihologic de personalitate. 0ste interesat de domeniul psihanalizei, parcurge un program in acest domeniu, dar este nesatisfacut de acest program. 0l considera ca accentul pe analiza trecutului din istoria persoanei poate indeparta pacientul de la preocuparea si responsabilitatea de a-si rezol a problemele sale prezente. 9llis accentueaza deseori ideea ca trecutul nu poate fi schimbat, importanta fiind rezol area problemelor legate de prezent si iitor.

30

9llis este preocupat de a elabora o conceptie personala asupra consilierii. (atonarile sale in acest sens s-au finalizat prin unele studii si lucrari. In ,-44 ! ,-42 apare lucrarea sa consacrata psihoterapiei rational ! emoti e (%9atiune si emotie in psihoterapie&). Contributiile sale s-au exprimat in multe studii si lucrari cu caracter pactic pe parcursul unei perioade extinse de timp. Cele mai semnificati e contributii se refera la %(eoria #*C& asupra personalitatii. Sunt rele ante punctele sale de edere referitoare la obiecti ele fundamentale ale ietii, de sanatate psihica. 9llis elaboreaza o conceptie asupra rationalitatii comportamentelor umane, analizind principalele tipuri de idei sau credinte irationale care pot genera un anumit potential autodestructi si care se impun a fi identificate, analizate si depasite sau inlaturate prin consiliere. #cestea pot a ea un impact profund asupra ietii oamenilor, generind conduite disfunctionale sau multa nefericire. #ceste contributii teoretice au stat la baza metodologiei practice de consiliere pe care a prmo at-o 9llis. In conceptia lui 9llis, fiinta umana urmareste in mod esential trei obiecti e fundamentale de iata$ supra ietuirea. e itarea suferintei. asigurarea unui ni el rezonabil de satisfactie. In mod complementar fata de aceste obiecti e fundamentale, oamenii urmaresc si alte %subobiecti e& sau scopuri secundare, care se refera la tendinta de a atinge starea de bine in diferite sfere ale ietii$ sa se simta confortabil cu el insusi. sa se simta bine in relatiile sale personale mai intime. sa atinga starea de bine in comunitatea sociala. sa atinga starea de bine in munca, in situatii de in atare. sa atinga starea de bine in profesie. sa atinga starea de bine in acti itati de timp liber, de ordin creati , de relaxare. #spiratia catre atingerea obiecti elor fundamentale ale ietii si a unor scopuri suordonate determina manifestarile oamenilor si calitatea starilor psihologice pe care le resimte. #cestea pot a ea legatura cu toate tipurile umane. Obiecti ele coreleaza cu ansamblul preferintelor psihice. 5odelul teoretic asupra personalitatii sta la baza demersurilor practice de consiliere realizata in spiritul abordarii emoti e de tip
31

comportamental. #cest model este cunoscut sub denumirea de %Teoria ABC asupra personalitatii&. 'in perspecti a acestei teorii, ! reprezinta e enimentele acti atoare de iata, B reprezinta credintele fundamentale cu care opereaza omul, ideile si con ingerile prin intermediul carora el percepe religia (aceste idei sau credinte pot fi rationale sau irationale), iar C reprezinta consecintele emotionale si comportamentale determinate de modul in care omul percepe si interpreteaza situatiile de iata (e enimentele acti atoare itale) in baza credintelor sale. 9llis considera ca in mod esential, starea de bine a omului este influentata mai mult de catre ideile sau credintele sale decit de e enimentele de iata ca atare.

Curs 0@ (2;.apr.2001)

!bordarea rational 4 e)oti*a a consilierii psihologice; conceptia lui !lbert 9llis

Paradigmele teoretice de baza ale conceptiei lui !. 9llis se refera la urmatoarele idei principale$ ,. intre gindire (ratiune) si afecti itate (emotie) exista o strinsa unitate si interactiune. 7. unitatea indisociabila dintre gindire si afecti itate are un caracter circular pentru ca acesta presupune o relatie de indeterminare ca aceea de la cauza la efect. 1. intre dimensiunile cogniti e, afecti e si actionale (comportamentale, efecti e) exista o strinsa unitate si aceasta se exprima in ansamblul manifestarilor umane, a ind consecinte directe si pentru strategiile de consiliere. 3. paradigma teoretica fundamentala in conceptia lui !. 0llis este reprezentata prin modelul teoretic #*C. In conceptia lui !. 9llis, daca e enimentele de iata sunt considerate ca fa orabile atingerii scopurilor si obiecti elor fundamentale ale speciei umane (fericirea, inlaturarea si e itarea suferintei, ni el inalt al satisfactiilor), omul a trai sentimentele de bucurie, satisfactie, stare de confort psihologic, a fi echilibrat si eficace in actiunile sale. 'aca e enimentele de iata sunt

32

percepute ca discordante sau a ind drept efecte blocarea sau stoparea obiecti elor itale, subiectul a trai emotii negati e, stari de disconfort, a a ea comportamente ineficace si chiar disfunctionale. In conceptia autorului, aceste efecte sunt determinate mai ales de con ingerile si credintele pe baza carora el interpreteaza aceste e enimente. 4. In iziunea autorului distingem mai multe forme de gindire, in functie de impactul afecti itatii el foloseste termenii de$ gindire rece ! presupune prezenta nesemnificati a a afecti itatii ca si cind ea ar fi absenta. 0ste gindirea pur constatati a sau descripti a. gindire calda ! presupune prezenta afecti itatii cu influente moderate, un impact relati moderat, astfel incit nu afecteaza caracterul rational al gindirii. 0ste gindirea preferabila, rationala gindirea fierbinte ! se refera la situatiile cind gindurile si ideile oamenilor sunt puternic influentate de trairile oamenilor, extrem de intense si cu efecte perturbatoare. #utorul distinge formele adec ate ale emotiilor de trairile emotionale inadec ate. In iziunea lui 9llis emotiile inadec ate sunt cele ce se bazeaza pe gindiri irationale si care pot determina blocarea actiunilor, afectarea eficacitatii lor si a realizarii obiecti elor fundamentale si a scopurilor primare de iata. 0motiile adec ate se bazeaza pe ginduri rationale, spri"ina realizarea obiecti elor si nu afecteaza eficacitatea actiunilor sau echilibrul comportamental. 8. fiinta umana traieste in mod curent tensiunea determinata de doua tendinte contrarii$ tendinta spre scopuri realiste, sanatoase, spre credinte rationale. tendinta spre idei, con ingeri si credinte irationale. #ceasta tendinta spre con ingeri irationale este prezenta in genere la ma"oritatea oamenilor indiferent de credinta, cultura, educatie. #ceste tendinte irationale au un efect perturbator si determina un potential autodestructi . 'e aceea consilierea este menita sa identifice tendintele irationale, sa determine inlaturarea lor si transformarea acestora in
33

credinte rationale. Consilierul a explica modul in care acestea or afecta profund acti itatea, sanatatea si anumite mecanisme. In conceptia lui !. 9llis con ingerile rationale opereaza la cel putin patru ni eluri$ ni*elul con*ingerilor solicitante pri)are ! se refera la cerinte exagerate si irealiste, absolutizante> se exprima in general prin paradigme$ %trebuie&, %e obligatoriu&, %se cu ine sa&. #utorul explica trei tipuri principale de credinte irationale primare$ a) credinta subiectului ca el trebuie sa e olueze permanent bine si ca trebuie sa obtina aprobarea poziti a pentru toate manifestarile sale. b) credinta subiectului ca ceilalti trebuie sa-l trateze permanent cu consideratie si amabilitate. c) subiectul considera ca ansamblul conditiilor in care traieste trebuie sa fie fa orabile de asa maniera incit sa obtina absolut tot ce doreste, cit mai repede si mai usor. ni*elul deri*atelor con*ingerilor solicitante pri)are ! neatingerea acestor deziderate determina anumite deri ate comportamentale profunde (atitudini si trairi). Intilnim patru fenomene ce apar ca deri ate ale credintelor irationale$ a) atitudinea ca ceea ce se intimpla este ingrozitor. b) atitudinea ca nu a rezista in confruntarea cu acele situatii. c) sentimentul de inutilitate si autode alorizare (autodispret). d) credinta esecului continuu. ni*elul tendintelor si credintelor solicitante secundare ! potri it modelului #*C, in analiza comportamentelor subiectilor consiliati se constata ca anumite consecinte in plan moti ational pot fi la rindul lor percepute ca noi e enimente de iata. Insasi starea de anxietate, depresie sau esec, genereaza noi tipuri de consecinte. #ceste stari sunt interpretate pe baza unor credinte irationale ce reprezinta credinte solicitante irationale. ni*elul deri*atelor credintelor secundare ! trairile atitudinale negati e referitoare la faptul ca aceste situatii

34

sunt penibile, sunt resimtite de subiect ca si cind nu ar putea sa reziste in fata lor. Subiectul traieste sentimentele de autode alorizare si sentimentul de esec continuu. #stfel se explica mecanismul generarii unor fenomene perturbatoare in comportamentul subiectului. #utorul distinge doua categorii de fenomene ce contribuie la geneza starilor ne rotice in functie de efectele credintelor irationale$ perturbarea eu-lui (autoblamarea). intoleranta la frustrare (disconfort psihologic). 'in perspecti a autorului, credintele irationale sunt determinate de multiplii factori ce trebuie luati in considerare de consiliere. Printre acesti factori enumeram$ factori ereditari (biologici). factori de mediu. factori educationali. factori culturali. #utorul identifica unsprezece credinte si idei irationale promo ate prin modele culturale prezente si in societatile ci ilizate. #ceste credinte sunt$ este esential sa fii pretuit si stimat de ma"oritatea membrilor comunitatii. indi idul realizat este extrem de competent, adaptat ietii sociale si intr-o continua ascensiune profesionala. nici o nenorocire nu este mai mare decit acea in care lucrurile nu merg asa cum isi doreste. nefericire este pro ocata de circumstante externe asupra carora subiectul are posiblitati reduse de control. trebuie sa ne asteptam in fiecare moment la aparitia unor situatii necunoscute si sa fim pregatiti sa le facem fata. este preferabil sa e iti responsabilitatile si dificultatile decit sa te confrunti cu ele. este important sa te poti baza pe altii, mai ales pe cine a cu autoritate si putere. trecutul determina prezentul iar influenta acestuia nu poate fi e itata. indi idul trebuie sa fie preocupat de problemele altuia.
35

 exista intotdeauna o solutie ideala pentru fiecare problema iar ea trebuie gasita, in caz contrar pot aparea consecinte foarte gra e. Sub aspect practic, aceste idei irationale se impun a fi analizate, discutate cu argumente si contraargumente pentru a se a"unge la respingerea irationalului si formularea unor credinte si idei rationale. Scopul central al acestei consilieri este formularea unei credinte rationale de iata sanatoasa. #lte scopuri ar putea fi$ in atarea subiectului consiliat de a se orienta spre credinte rationale, emotii adec ate, un model rational de comportament eficace, spre o filosofie adec ata de iata. 0tapele consilierii in conceptia lui 9llis sunt$ ,. lamurirea subiectului asupra modului in care anumite conduite ale sale sunt irationale si demonstrarea relatiilor ce exista intre anumite credinte irationale si problemele pentru care a solicitat consilierea. 7. identificarea credintelor sale irationale si a modului in care ele perturba conduitele subiectului si demonstrarea celui consiliat a faptului ca problemele sale sunt mentinute si intensificate de unele dintre credintele sale, credinte ce trebuiesc inlaturate 1. realizarea de catre subiectul consiliat a unor actiuni asistate de consilier in ederea abandonarii ideilor irationale si construirea unui model de gindire si comportament rational 3. extinderea dezbaterilor dincolo de granitele ideilor constatate la subiectul consiliat, astfel incit sa pregatim subiectul cu o filosofie sanatoasa de iata. Sedintele practice in conceptul de lucru al lui 9llis incep cu prezentarea modelului #*C asupra comportamentului, se continua cu ceea ce propriu acestui fel de consiliere. Subiectul este pregatit prin asigurarea premiselor ca el isi asuma responsabilitatea pentru consiliere si faptul ca el isi doreste schimbarea> empatia %filosofica& a consilierului trebuie sa fie prezenta pe tot parcursul consilierii. 'urata consilierii este ariabila$ 4 ! ,. zile in cazul programelor de scurta durata, 8 luni in cazul programelor de lunga durata. Se utilizeaza tehnici cogniti e, emotionale si comportamentale, se pot utiliza cartonase ce reprezinta opusurile ideilor irationale.

Curs 10 (02.)ai.2001)

36

(irectiile de actiune practica in 3S#

Orientarea profesionala este una din componentele principale ale sistemului actiunii unitare in OSP. Aocul si rolul infor)arii despre profesiuni in siste)ul actiunilor de 3S# ! informarea despre profesiuni constituie o componenta esentiala in sistemul unitar al actiunilor de OSP. )nii autori considera ca aceasta reprezinta o directie dominanta de actiune practica prin care se pot acoperi unele din cele mai importante obiecti e (sarcini practice) in OSP. In iziunea *iroului Internatonal al Organizatiei 5uncii, orientarea scolara si profesionala este menita sa asigure informarea tinerilor cu pri ire la profesiuni, la uni ersul profesiunilor, la perspecti ele lor, posturile de munca reprezentati e, aptitudinile pe care le solicita. In iziunea altor specialisti, o strategie practica eficace de OSP presupune ca informarea despre reteaua scolara si indeosebi despre profesiuni sa succeada demersului de psihodiagnoza ocationala, respecti actiunii de cunoastere si e aluare a intereselor, aptitudinilor, aspiratiilor si inclinatiilor profesionale (!na !nastasi). !na !nastasi are in edere unitatea ce trebuie sa existe intre demersul de psihodiagnoza ocationala si cel de informare realizata de consilierul OSP. Informarea in OSP constituie una dintre caile cele mai importante de realizare practica a actiunilor in acest domeniu. In studii recente se accentueaza ideea ca in mod real, actiunile de OSP presupun o succesiune de decizii care se perfecteaza pe baza unor acte succesi e de informare si de autocunoastere psihica a propriului potential. Informarea contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru formularea unor optiuni si decizii realiste, rationale si constiente ! %in cunostiinta de cauza&. Psihologul francez -. (re*illon subliniaza ca rolul informarii este unul complex ! pe baza datelor informati e tinerii pot sa a"unga pe o baza mai temeinica nu doar la optiuni si decizii ocationale mai realista, mai rationale, ci si la o mai mare libertate in formularea si exprimarea optiunilor si deciziilor lor. 0xtinderea datelor informati e despre reteaua scolara, profilurile de licee si scoli, despre profesiuni, asigura si amplificarea spectrului de alternati e in raport cu care ele ii pot decide in mod mai adec at si cu ade arat liber.

37

Psihologul american !. "ho)pson sintetizeaza rolurile importante ale informarii referindu-se la trei aspecte$ ,. decizia ocationala in

38