Tema 1: CONCEPTUL I DOMENIUL DE STUDIU AL RELAIILOR VALUTARFINANCIARE INTERNAIONALE 1. Coninutul i sfera relaiilor valutar-financiare internaionale. 2.

Elementele i evoluia sistemului valutar financiar-internaional: sistemele valutare internaionale de la Paris, Genova, Bretton Woods, Jamaica. 3. Sistemul Monetar European: evoluie, principii de funcionare. (Integrarea monetar european). 1. Continutul si sfera relatiilor valutar financiare internationale Disciplina Relaii valutar-financiare internaionale cultiv studenilor gndire valutarfinanciar conceptual, formeaz logic economic analitic i nzestreaz cu tehnici i procedee practice de lucru. Relaiile valutar financiare internaionale: - Mijlocesc schimburile de bunuri i servicii dintre ri cu ajutorul valutelor i a altor instrumente de plat internaionale; - asigur formarea i redistribuirea unor fonduri n valut necesare echilibrrii balanelor de pli, dezvoltrii economiei, cooperrii tehnice, tiinifice, culturale i sociale. Obiectul de studiu al disciplinei: Balana de pli externe. Piaa monetar internaional. Mecanismul cursului valutar. Piaa valutar internaional. Managementul riscului valutar. Modalitile de plat internaionale. Finanarea i creditarea internaional. Lichiditatea internaional. Datoria extern

INTERCONEXIUNEA DISCIPLINEI UNIVERSITARE RELAII VALUTAR FINANCIARE INTERNAIONALE CU ALTE DOMENII -microeconomia - macroeconomia - moneda si credit - activitate bancara - finante publice - doctrine economice - economia politica Coninutul relaiilor valutar-financiare internaionale este pus n eviden prin cercetarea fenomenului valutar-financiar cu ajutorul metodei tiinifice de studiu, care are drept scop s

desprind din realitatea studiat i s introduc n teorie principiile i legile care guverneaz obiectul de studiu ANSAMBLUL METODELOR STIINTIFICE DE STUDIU Abordarea istorica - starea fenomenului respectiv la un moment dat este rezultatul unei evolutii in timp Abordarea sistemica - permite sa interpretam fenomenul financiar-monetar in corelatie permanenta cu realitatea economica, sociala si politica: (sistem cibernetic general, sistem cibernetic al comunicarii prin bani) Abstractizarea stiintifica ;Modelul imitativ sub forma de filme, documente, imagini etc. Model tip index sub forma de grafice, scheme, diagrame etc. Model tip simbol sub forma de concept, definitie, teorie, relatie matematica etc. Masurarea - procedeu universal valabil pentru punerea in evidenta a dimensiunii cantitative a realitatii: etalon monetar, pret, etc. ACCEPTII PRIVIND RELATIILE VALUTAR-FINANCIARE INTERNATIONALE Relatiile valutar-financiare internationale reflecta raporturile economice de schimb si de transfer de creanta, care se exprima si se realizeaza prin intermediul valutelor si altor mijloace de plata internationale in vederea dezvoltarii economice a fiecarei tari, a realizarii schimburilor comerciale si a cooperarii internationale. (Voinea, Gheorghe. Relatii valutarfinanciare internationale. Iasi: Editura Universitatii Al.I.Cuza, 2007. P.9). Relatiile valutar-financiare internationale reprezinta totalitatea relatiilor banesti determinate de schimburile internationale de activitati, exprimate si realizate in valuta. CONDITII DE EXISTENTA A RVFI schimbul reciproc de activitati intre statele lumii; utilizarea unor monede nationale si internationale, respectiv ca mijloc de evaluare, de circulatie, de plata si de rezerva. STRUCTURA RVFI Relatii monetare reprezinta relatii de formare si utilizare a sumelor de bani, precum si relatii determinate de definirea unitatilor monetare nationale si internationale -----piata monetara internationala Relatii valutare reprezinta relatii de evaluare si de plati internationale ce se manifesta sub forma: evaluarii internationale a bunurilor si serviciilor; schimbului valutar; platilor internationale; utilizarii rezervei valutare ----piata valutara internationala Relatii financiare reprezinta relatii de mobilizare si repartizare a fondurilor financiare --piata financiara internationala Relatii de credit reprezinta relatii de acumulare si repartizare a fondurilor de credit urmate de plata dobanzii ----piata internationala a creditului

FUNCTIILE RVFI Evaluarea marfurilor si serviciilor. Monedele recunoscute sunt folosite ca active de rezerva. Mijloace de plata internationale. Sursa de dezvoltare economica. Valorificarea disponibilitatilor banesti. Echilibrarea balantei de plati externe (BPE). Rambursarea datoriei externe sau incasare a creantelor externe. Emisiunea si utilizarea monedelor internationale.

2. ELEMENTELE SI EVOLUTIA SISTEMULUI VALUTAR FINANCIARINTERNATIONAL: SISTEMELE VALUTARE INTERNATIONALE DE LA PARIS, GENOVA, BRETTON WOODS, JAMAICA Conceptul sistem valutar-financiar international (SVFI) in literatura de specialitate este expus diferit. ACCEPTII PRIVIND SISTEMUL VALUTAR-FINANCIAR INTERNATIONAL Sistemul valutar-financiar international reprezinta cadrul institutional de reglementare a raporturilor de repartitie financiara si de credit si a raporturilor de plati pe plan international. (Bran, P. Relatii valutar-financiare internationale. Bucuresti: Editura Didactica si pedagogica, 1995. - P. 21) Sistemul valutar constituie un cod de conduita pentru dirijarea comportamentului monetar in relatiile specifice unei lumi interdependente care urmareste reglementarea convenita, coerenta a raporturilor de plati si de lichidare a angajamentelor existente intre tari determinate de schimburile comerciale, de miscarile de capitaluri si de cresterea economica. (Kiritescu, Costin. Moneda mica enciclopedie. Bucuresti: Editura Didactica si pedagogica, 1981. -P. 282) Sistemul monetar international cuprinde totalitatea principiilor, a normelor, a mecanismelor si a institutiilor care permit persoanelor fizice sau juridice din diferite tari sa efectueze reglementarea creantelor reciproce si sa realizeze cooperarea in domeniul monetar. (Ioan Popa, Tranzactii internationale. Bucuresti: Editura Recife, 1992. -P. 78) PRINCIPII DE FUNCTIONARE A SVFI sa respecte suveranitatea monetara a statelor; sa favorizeze relatiile economice intre state. FUNCTIILE SVFI determinarea si reglementarea raporturilor valorice dintre monedele nationale si internationale intrate in circuitul international furnizarea de fonduri financiare si de credit si de mijloace de plata internationale instruirea si functionarea unor mecanisme si tehnici de finantare, creditare si de plata internationale culegerea, prelucrarea si furnizarea de informatii economice, financiare si monetare la nivelul economiei mondiale

ETAPE IN EVOLUTIA SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL .I ETAPA - sistemul etalon aur-moneda - institutionalizat la Paris in 1867. . II ETAPA - sistemul etalon aur-lingouri - institutionalizat la Genova, Italia 1922. .III ETAPA - sistemul etalon aur-devize - institutionalizat la Bretton Woods 1944. .IV ETAPA - sistemul monetar bazat pe etalonul putere de cumparare - institutionalizat la Jamaica 1976 3. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN: EVOLUTIE, PRINCIPII DE FUNCTIONARE. (INTEGRAREA MONETARA EUROPEANA) Sistemul Monetar European (SME) a fost creat in 1979 pe o perioada de aproximativ 10 ani ca o zona de stabilitate monetara in cadrul tarilor membre a Comunitatii Economice Europene (CEE). OBIECTIVELE SME cresterea stabilitatii monetare in cadrul CEE, in mod deosebit dupa inregistrarea fluctuatiilor puternice ale dolarului SUA din acea perioada; imbunatatirea situatiei economice a tarilor membre a CEE, urmarindu-se in special cresterea economica, mai buna utilizare a fortei de munca si ameliorarea mediului si nivelului de viata; stabilizarea relatiilor economice si monetare internationale. TEMEIURILE CONSTITUIRII UNIUNII EUROPENE (UE) :Uniunea Europeana isi are originea in Tratatul de la Roma (1957), iar realizarea ei in etape a fost conceputa pentru prima oara in RAPORTUL WERNER, insa actul de nastere al UE il reprezinta TRATATUL DE LA MAASTRICHT (1992). ETAPELE CONSTITUIRII UE .I ETAPA -1991-1993 statele membre au facut eforturi pentru a adopta propria politica economica la cerinte imbunatatirii coordonarii intre politicile nationale. .II ETAPA -1994-1996 - statele membre ale Comunitatii Europene si-au propus sa intareasca convergenta rezultatelor lor economice, masurabile prin cinci indicatori, carora li s-au stabilit nivele de atins: datoria publica sa nu fie mai mare de 60% fata de PIB; .deficitele bugetare nu trebuie sa depaseasca 3% fata de PIB; .marja ratei dobanzii nu trebuie sa depaseasca 2%; diferentierile ratei anuale a inflatiei nu trebuie sa depaseasca 1,5%; cursul valutar valutele trebuiau sa fluctueze in limitele de +-15%.

.III ETAPA -1997-1999 - trecerea de la o pluralitate de monede comunitare la o moneda comuna, unica. TARI PARTICIPANTE LA UE SI UME ZONA UE 27 tari (Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania,Danemarca, Anglia, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Bulgaria,

Romania, Ungaria, Slovacia, Cehia); ZONA UME 17 tari (Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania, Estonia) Tema 2: BALANTA DE PLATI EXTERNE SUBIECTE 1.Balanta de plati externe: concept, structura, indicatori, factori de influenta. 2.Metode de echilibrare si ajustare a balantei de plati externe. 3.Interpretarea Balantei de plati externe. BIBLIOGRAFIE 1.Bran, P. Relatii valutar-financiare internationale. -Bucuresti: Editura Didactica si pedagogica, 1995. - P. 278-292; 2.Burnete, S. Relatii valutar-financiare internationale. Sibiu: Editura Alma Mater, 2002. -P. 10-43; 3.Moisiuc, C. Relatii valutar-financiare internationale. -Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de maine, 2002. -P. 156-169; 4.Voinea, Gh. Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale. Iasi: Editura Sedcom Libris, 2003. -P. 335-345; 5., .., , .. - . : -, 2003. - C. 14-19, 33-45; 6., .. - . : , 2003. -C. 122-180 7.Berdila, A. Relatii valutar-financiare internationale (note de curs in scheme). -Chisinau: Editura Evrica, 2006.- 135 p. 1. BALANTA DE PLATI EXTERNE: CONCEPT, STRUCTURA, INDICATORI, FACTORI DE INFLUENTA Conceptul balanta de plati externe (BPE) in literatura de specialitate este tratat diferit. ACCEPTII PRIVIND BALANTA DE PLATI EXTERNE M. I. Wasserman, afirma ca Balanta de Plati Externe este o ,,prezentare statistica a tranzactiilor economice intr-o perioada data intre rezidentii unei tari si rezidentii altei tari, grup de tari sau organizatii internationale specifice. Jean Weiler, considera balanta de plati externe a unei tari ca ,, un tablou al conturilor sale externe, al fluxurilor reale si financiare in legatura cu restul lumii. Paul Bran, defineste Balanta de Plati Externe ca fiind un ,,document de plan sau statistic in care se inscriu si prin care se compara platile si incasarile efectuate de o economie nationala

si rezultate din tranzactiile economice, financiare si monetare ale economiei respective cu alte economii, pe o perioada de timp data. Potrivit manualului FMI, Balanta de plati externe reprezinta un tablou statistic sub forma contabila care inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii, in cursul unei perioade (de regula un an).("Balance of Payements Manuel", Ed. 5, 1994). ACTIVITATI INREGISTRATE IN BPE activitate economica - export-import de bunuri si servicii activitate monetara - sume de bani exprimate in monede internationale si valute. activitate de creditare - miscari de capital pe termen scurt si mediu activitate financiara - miscari de capital pe termen lung ELABORAREA BPE Elaborarea balantei de plati se bazeaza pe un set de reguli care definesc: agentii (rezidenti sau nerezidenti); natura tranzactiilor (schimb de proprietate); modalitatea de inregistrare a tranzactiilor (momentul in care are loc transferul de proprietate). CATEGORII DE FLUXURI INREGISTRATE IN BPE

BPE cuprinde urmtoarele fluxuri

Fluxul ce provine din activitatea comercial

Fluxul din activitatea investiional internaional

Contul curent

Contul micrilor de capital i financiar

Balana comercial

Balana serviciilor

Balana veniturilor

Balana transferurilor

Investiii directe

Investiii de portofoliu

Creane bancare i nebancare

Angajamente bancare i nebancre

PRINCIPII DE INREGISTRARE IN BPE Principiul dublei inregistrari, fiecare furnizare de resurse reale sau financiare fiind compensata de o incasare si orice intrare de resurse reale sau financiare este compensata de o plata. Principiu ce se refera la inregistrarea intrarilor si iesirilor de resurse reale si financiare in BPE, adica intrarile de resurse sunt inregistrate in creditul balantei si iesirile sunt inregistrate in debitul acesteia. SCHEMA GENERALA DE INREGISTRARE A TRANZACTIILOR IN BPE Intrri CREDIT Exporturi FOB Servicii prestate Dividende, dobnzi, salarii ncasate Transferuri unilaterale din strintate Capitaluri investite din strintate Credite atrase Creterea activelor de rezerv STRUCTURA BPE 1 A B CONT CURENT Balana comercial: Export (FOB) - Import (FOB) Balana serviciilor decontri ale caselor de expediii i transporturi internaionale decontri din turism decontri ale administraiilor de pot, telegraf etc. Ieiri - DEBIT Importuri FOB Servicii pltite Dividende, dobnzi, salarii pltite Transferuri unilaterale n strintate Capitaluri investite n strintate Credite acordate Diminuarea activelor de rezerv

servicii financiare (tranzacii valutare, liniile de credit, plasamentul de aciuni etc.) servicii informaionale i de computer servicii guvernamentale etc.

Venituri

venituri din munc dobnzi pltite pentru mprumuturi dobnzi pltite pentru titluri de valoare

Transferuri curente

granturi i asisten tehnic transfer n domeniul nvmntului i al perfecio-nrii cadrelor ajutor umanitar cotizaii n organizaii internaionale transferuri ale angajailor

2 A B

CONTUL DE CAPITAL I FINANCIAR Transferuri de capital Investiii directe, din care: n economia naional

C D

Investiii de portofoliu Alte investiii Active pasive

E 3

Erori i omisiuni BALANA GLOBALA FINANAREA Modificarea activelor de rezerv

INDICATORII BPE (1)

Indicatorul RATA DE DEPENDEN FA DE PIEELE EXTERNE

Metoda de calcul unde: Ex export; PIB produsul intern brut

Caracteristici

arat n ce msur depinde reluarea procesului de producie de realizare pe piaa internaional a mrfurilor produse n cadrul economiei naionale sintetizeaz aspectul activ al participrii la divizi internaional a muncii, furnizarea de produse pe pieele externe.

unde: Im import; PIB produsul intern brut

exprim aspectul pasiv al participrii la diviziune internaional a muncii i preluarea de produse d piaa extern.

INDICATORII BPE (2) Indicatorul GRADUL DE ACOPERIRE A IMPORTULUI PRIN EXPORT (GA) Metoda de calcul unde: GA gradul de acoperire a exportului prin import; Ex exportul; Im importul. Caracteristici

reflect procentual msura n care p generate de import pot fi acoperite c ncasrile din export. Dac GA>100% - sold excedentar, ncasrile valutare acoper integral plile, mai mult ca att apare posibilitatea completrii rezervei va a statului i achitrii datoriei extern contractate anterior, Dac GA<100% - sold deficitar, ad o situaie nefavorabil unei econom acest caz se va recurge la utilizarea rezervei valutare sau contractarea d credite externe, fapt ce va afecta lichiditatea internaional a rii respective

INDICATORII BPE (3)

Indicatorul PONDEREA DEFICITULUI CONTULUI CURENT N PRODUSUL INTERN BRUT

Metoda de calcul unde: Sold CC soldul contului curent

Caracteristici

reflect o agravare serioas a echilibrului financiar-val Acest deficit al operaiunilor curente reflect starea gra economiei naionale i un eec total al politicii comerc promovate de guvern. Limitele stabilite de Fondul Monetar Internaional: 1.1.5%;-2.0% reflect o situaie normal; 2.-2%;-5% acest dezechilibrul este firesc cu condiia c balana s nu se permanentizeze; 3.peste 5% dezechilibrul devine important i reclam msuri concrete ale guvernului i autoritilor monetar pentru a redresa contul curent al balanei de pli ntr-u termen destul de scurt; 4.peste 10% din PIB atunci acesta este semnul unor disfuncii grave n economie. n acest caz msurile de fiscal sau monetar nu mai snt suficiente, ele trebuie nsoite de energice politici sectoriale care pot corecta dezechilibrul dup cel puin 2-3 ani.

INDICATORII BPE (4) Indicatorul Metoda de calcul unde: GATcurent - gradul de acoperire n anul curent; GATprecedent gradul de acoperire n anul precedent. Caracteristici

INDICELE GRADULUI DE ACOPERIRE (IGA)

Interpretarea practic a cestui indicator este urmto 1. IGA=100% arat o meninere n timp al dezechilibrului dintre ncasri i pli sau a exceden acestora; 2. IGA>100% semnific o ameliorare a raportului d ncasrile i plile valutare dat fiind c GA1 > GA0 3. IGA<100% explic deteriorarea dea lungul anilo dezechilibrului contului curent deoarece GA1 < GA Denot dependena de sectorul extern

GRADUL DE DESCHIDERE A ECONOMIEI (GDE)

unde: Ex exportul; Im importul.

INDICATORII BPE (5) Indicatorul MRIMEA SOLDULUI BALANEI COMERCIALE (SBC) INDICELE SOLDULUI CONTULUI CURENT (ISC) Sold CC T curent soldul contului curent n anul curent; Sold CC T precedent soldul contului curent n anul precedent Metoda de calcul Caracteristici Ponderea soldului BC n comerul exterior

Dac ambele solduri ale contului curent reprezint exc atunci indicele soldului va fi mai mare ca 100%, ceea c nseamn o accentuare sau o cretere a excedentului, p cnd situaia cnd ISC>100% arat o evoluie, n gener nefavorabil ca urmare a reducerii excedentului balan pli; Dac soldurile contului curent snt deficitare atunci semnificaia indicelui este invers i anume: ISC<100% echivaleaz cu o micorare a deficitului ceea ce nseam ameliorare a balanei, pe cnd un ISC>100% arat cre deficitului, deci o continuare a deteriorrii situaiei.

FACTORII DE INFLUENTA A BPE Factori endogeni reducerea semnificativa a exporturilor cauzata de calamitati naturale sau de evenimente fortuite (revolutii, razboaie civile); cresterea importurilor pe fondul intensificarii cererii interne; insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea exporturilor); diminuarea competitivitatii externe a produselor autohtone (calitate scazuta, preturi ridicate); scaderea gradului de prelucrare al exporturilor; deteriorarea climatului de afaceri intern; insuficienta promovare / stimulare a exporturilor; politica comerciala (tarifara / netarifara) ineficienta; structura pe ramuri a economiei nationale.

Factori exogeni dereglarea preturilor mondiale la produsele cu pondere mare in structura comertului exterior; politica comerciala a altor state (atat cea tarifara cat si cea netarifara); lipsa avantajelor competitive (comparative) reale; dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte / dispute comerciale internationale. FACTORI GENERALI DE INFLUENTA A BPE Factor INFLAIA INTERN Tendine Inflaia crete BPE deficitar Caracteristici

Aceasta se datoreaz faptului c consumatorii i ntreprinderile interne vor tinde s importe mai multe i servicii (din cauza inflaiei nalte) i s exporte mai

VENITUL INTERN

Venitul crete BPE deficitar

Aceasta se datoreaz faptului c din momentul n care nivelul venitului crete, consumul de bunuri i servici asemenea crete, inclusiv bunurile i serviciile strine cretere n venitul intern majoreaz cererea pentru bu i serviciile strine.

CURSUL VALUTAR

Moneda naional se apreciaz BPE deficitar

Consecine - cererea strin pentru exporturile interne descrete i, n mod reciproc, cererea intern de expor strine se majoreaz (adic importul).

RESTRICIILE GUVERNAMENT ALE

Impunerea tarifelor sau cotelor pe bunurile fabricate n strintate ---BPE excedentar

Aceasta determin ca importurile s fie mai scumpe se reduce cererea intern.

2. METODE DE ECHILIBRARE SI AJUSTARE A BPE Exista doua acceptiuni cu privire la echilibrarea BPE - -ajustare automata fara interventia statului - prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utilizarea unor tehnici de echilibrare specifice cu interventia statului

AJUSTAREA AUTOMATA A BPE PRIN PRETURI Export<import ----Creste cererea de valuta pe piata ----Reducerea masei monetare aflate in Circulatie----Scaderea preturilor ----Incurajarea exporturilor .Descurajarea importurilor AJUSTAREA AUTOMATA A BPE PRIN FINANTARE COMPENSATORIE Exporturi < importuri ----Creste cererea de valuta pe piata----Reducerea masei monetare aflate in circulatie---- Deflatie----Cresterea dobanzilor----Investitii straine POLITICI DE ECHILIBRARE A BPE CU INTERVENTIA STATULUI Politica monetara - ratele de dobanda, operatiuni pe piata libera efectuate de Banca Centrala, rezervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de moneda de pe piata, limitarea creditului. Aceste politici pot avea o influenta directa asupra fluxurilor de capital in sensul atragerii lor printr-o crestere a ratelor de dobanda. Politica bugetara - care vizeaza cresterea veniturilor din impozite si taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate sporita sau printr-o mai buna colectare a fondurilor datorate statului) si reducerea cheltuielilor bugetare. Devalorizarea cursului valutar - parte integranta a politicii monetare are ca efect direct incurajarea exporturilor si descurajarea importurilor (care devin mai scumpe in moneda nationala). Conditia de baza este ca deprecierea sa fie mai mare decat cresterea preturilor interne. Instituirea de bariere tarifare si netarifare la import - cu rol in limitarea cantitativa a importurilor. Barierele tarifare constituie in prezent una din piedicile majore in calea fluxurilor comerciale internationale, existand in prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat si contracarat. Stimularea si promovarea exportului - prin diferite metode (subventii de export, credite de export subventionate, facilitati fiscale,asigurarea si garantarea creditelor de export etc.) conduce la reechilibrarea balantei comerciale. Finantarea deficitelor BPE - se refera la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finantare largita sau emisiune de obligatiuni guvernamentale pe piata internationala). Atragerea de investitii straine directe si de portofoliu - contribuie la reechilibrarea balantei de plati prin capitalul strain injectat in economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanta comerciala deficitara. 3. INTERPRETAREA BPE Forme de interpretare a BPE - standard - de bilant analitic Formele BPE

Balanta de plati globala - inregistreaza toate operatiunile economice ale unei tari cu restul lumii Balanta de plati regionala - inregistreaza toate operatiunile economice ale unei tari cu un grup de tari, uniune economica sau monetara Balanta de plati program - este varianta proiectata pe un orizont de timp viitor, proiectiile referindu-se in principal la contul curent si la investitiile nete in economie Balanta de piata - are in vedere fluxurile de incasari si plati in valuta inregistrate pe o perioada determinata (de regula mai mica de un an) Balanta statica - sunt surprinse toate creantele si obligatiile de plata la acel moment, indiferent de scadenta lor Balanta dinamica - cand sunt inregistrate fluxurile ce au luat nastere in cadrul unei perioade determinate IPOSTAZELE BPE BPE se considera a fi activa atunci cand: - echilibrarea se face prin cresterea rezervelor valutare; - retragerea monedei proprii de pe piata externa; - prin acordarea de fonduri financiare sau de credit altor tari. BPE se considera a fi pasiva, atunci cand: - echilibrarea se realizeaza prin primirea de fonduri financiare sau credite; - prin iesirile de moneda proprie sau moneda straina aflata in rezerva valutara. Tema 3:PIATA MONETARA INTERNATIONALA SUBIECTE 1.Procesul comunicarii economice prin bani pe piata monetara internationala. 2.Semnele banesti ale pietei monetare internationale. 3.Mecanismele de emisiune si utilizare ale semnelor banesti pe piata monetara internationala. 1. PROCESUL COMUNICARII ECONOMICE PRIN BANI PE PIATA MONETARA INTERNATIONALA (PMI) In cadrul Economiei mondiale, la fel ca si pe plan national, are loc un amplu proces de comunicare in legatura cu dimensiunea valorica a activitatii economice. Mijlocirea acestei comunicari, aspect firesc in cazul comunitatii umane, se realizeaza cu ajutorul monedei, a banilor, in sensul cel mai larg. ACCEPTII PRIVIND PMI PMI reprezinta ansamblul tranzactiilor de capital banesc pe termen scurt (pana la un an).

Relatiile monetare internationale generate de formarea si utilizarea sumelor de bani, precum si relatiile determinate de definirea unitatilor monetare formeaza continutul categoriei economice de PMI. ELEMENTELE SPECIFICE PMI - propria structura a ratelor dobanzilor; - propriile institutii si reguli; - tehnici specifice de alimentare cu bani. ROLUL PMI Misiunea PMI ca parte componenta a sistemului valutar-financiar international este deosebit de importanta si, totodata, complexa. OPERATIUNI ALE PMI 1.Operatiuni de dimensionare valorica a etaloanelor monetare - actiuni prin intermediul carora se pune la dispozitia procesului de comunicare etalonul monetar international (DST, EUR, valute cu circulatie internationala, etc). 2.Formarea masei monetare cu circulatie internationala - actiuni de atragere si emisiune de moneda, care ar avea drept scop sa asigure realizarea activitatilor financiare, creditare, valutare etc. 3.Formarea fondului de informatii financiare, monetare si economice internationale - actiuni de asigurare a unui fond informativ important sub forma de tehnologie de lucru, modalitati de organizare a activitatii, informatii despre fenomenele economice si financiare etc. 4.Reglarea activitatilor monetare - actiuni a aparatului bancar national si international de a corecta operativ, cantitativ si calitativ activitatile pe piata monetara. CADRUL INSTITUTIONAL AL PMI Institutii cu caracter national banci comerciale banci specializate in comert exterior banci mixte institutii de asigurare etc. Institutii cu caracter regional Banca Europeana de Investitii (pentru Europa) Banca internationala de Dezvoltare (pentru America) Banca Africana de Dezvoltare (pentru Africa) Institutii cu caracter international Fondul Monetar International

Banca Mondiala 2. SEMNELE BANESTI ALE PIETEI MONETARE INTERNATIONALE Semne banesti mijloace de plata si instrumente de plata si de credit. Mijloacele de plata cuprind totalitatea instrumentelor monetare prin care se poate lichida o creanta internationala rezultata din operatiuni curente, din schimbul de marfuri si servicii, turism. SEMNE BANESTI UTILIZATE IN CIRCUITUL INTERNATIONAL Emise de autoritatile monetare nationale - Monede nationale (valute) Emise de catre institutii bancare ce nu apartin tarilor ale caror monede se emit pe piata internationala - Monede nationale emise in afara tarilor respective (eurovalute) DST, EURO - Monede cu caracter international FORME ALE SEMNELOR BANESTI IN CIRCUITUL INTERNATIONAL Sub forma bancnotelor si monedelor metalice - Bani efectivi Transmisi prin sistemele informatice si de comunicare internationale - Bani electronici Sub forma cambiilor, biletelor la ordin,cecurilor - Instrumente de credit Sub forma viramentelor, cartilor de plata etc. - Instrumente bancare de transfer CRITERIUL CONVERTIBILITATII SEMNELOR BANESTI Utilizarea semnelor banesti pe plan international pune problema certificatului de calitate sub forma respectarii criteriilor convertibilitatii interne si externe. ACCEPTII PRIVIND CONVERTIBILITATEA POTRIVIT STATUTULUI FMI Convertibilitatea in sens larg inseamna desfiintarea restrictiilor si discriminarilor in domeniul platilor si transferurilor internationale. Convertibilitatea in sens restrans inseamna obligatia bancii centrale de a cumpara propria moneda detinuta de o banca centrala straina, la cererea acesteia, cu conditia ca suma respectiva sa provina din tranzactii curente de data recenta sau sa fie necesara bancii centrale straine pentru plati curente. CONDITII PENTRU REALIZAREA CONVERTIBILITATII existenta unui potential economic ridicat; cresterea puterii de cumparare a monedei; realizarea unui curs valutar relativ stabil al monedei nationale; realizarea unei balante de plati echilibrate; realizarea unui buget echilibrat si evitarea sau micsorarea datoriei externe; desfiintarea restrictiilor valutare de orice fel.

TIPURI DE CONVERTIBILITATE

Convertibilitatea interna - se realizeaza prin marfurile si serviciile care garanteaza masa de semne banesti aflate in circuitul intern si extern. O masa de bunuri de calitate si competitive valoric reprezinta intotdeauna o garantie pentru detinatorul strain de semne ale tarii care asigura prin productia sa de bunuri. Convertibilitatea externa - se realizeaza fara nici un fel de restrictii ACCEPTII PRIVIND VALUTA Prin valuta se intelege moneda nationala a unui stat detinuta de o persoana fizica sau juridica straina sau care este utilizata in relatiile de plati internationale. CLASIFICAREA VALUTELOR Din punct de vedere al realitatii exista: - valute efective sub forma de monede, bancnote; - valute in cont disponibilitati in conturi bancare. Din punct de vedere al stabilitatii valutare pot fi: - valute forte o valuta care pe o perioada mai indelungata de timp are un curs ascendent; - valute stabile care pe un interval de timp mai mare au un curs orizontal, fara fluctuatii; - valute slabe care pe un interval de timp au un curs descendent. Din punct de vedere al rolului in cadrul sistemului valutar se disting: - valute de rezerva sunt instrumentele monetare selectate din randul valutelor obisnuite, ele trebuind sa posede un cel mai inalt grad de insusiri care sa le califice ca atare, indeosebi securitate si stabilitate valorica, avand in vedere ca rezerva valutara constituie un plasament pe termen lung; - Valute obisnuite Din punct de vedere al starii de convertibilitate exista: - valute convertibile - valute liber-utilizabile - reprezinta o categorie de monede create prin noul statut al FMI (USD, GBP, EUR, JPY, CHF) - valute transferabile - monede, fara a deveni convertibile, pot fi numai transferabile prin increderea acordata acestora de un grup de state. - valute neconvertibile - sunt acele monede care nu sunt recunoscute de statul emitent decat in cadrul granitelor sale. 3. MECANISME DE EMISIUNE SI UTILIZARE ALE SEMNELOR BANESTI PE PIATA MONETARA INTERNATIONALA Emisiunea internationala de semne banesti cuprinde urmatoarele segmente: Emisiunea de monede nationale in context international (eurovalutele) Emisiunea de monede internationale sau regionale

Emisiunea de instrumente de plata internationale EUROVALUTA Eurovalutele reprezinta depuneri in valuta in conturi la banci comerciale din afara tarii emitente. Piata eurovalutelor reprezinta un segment al pietelor internationale pe care se efectueaza depuneri bancare si se acorda credite pe termen scurt sau mediu in eurovalute. MONEDE INTERNATIONALE SAU REGIONALE (DST, EURO) Factorii care au determinat apariia unitilor monetare de cont internaionale sunt Calculul privind emisiunea i evidena DST au n vedere:

1) necesitate de a spori lichiditatea internaional; 2) crearea unei monede internaionale care s nu aparin nici unui stat 3) gsirea unui instrument monetar stabil n condiiile evoluiei instabile cursurilor valutelor convertibile.

1) volumul comerului internaional; 2) rezervele valutare ale statelor; 3) lichiditatea internaional; 4) starea balanelor de pli; 5) evidena i micarea din contul unei ri n contul altei ri sau al FMI sun efectuate prin sistemul computerizat al Departamentului DST al FMI, unde s stocate toate fondurile exprimate n DST. Evaluarea 1) 19701974 aur 0,888671 gr. Au; DST-lui 2) 19741980 co valutar 16 valute; 3) 19811999 co valutar 5 valute; 4) 1999 prezent co valutar 4 valute (USD, EUR, JPY, GBP). Funciile 1) etalon monetar valoarea unei monede poate fi definit n DST; DST-lui 2) mijloc de rezerv intr n structura lichidi-tii internaionale; 3) mijloc de plat folosit pentru procurarea altor valute. Participani i 1) rile care au ncheiat un contract prin care i asum obligaiile fa de deintori Departamentul DST; 2) ali deintori care nu au ncheiat contract (BRI, BAfD, BIRD, AID etc.) Alocri i 1) s-i mreasc rezerva valutar oficial; utilizri 2) s procure contra DST valut convertibil de la alte ri membre ale F indicate de acesta; 3) s obin direct valute convertibile contra DST de la o ar membr fr intermediul FMI; 4) s plteasc dobnzi i comisioane. Limitele de 1) circulaia lor este limitat la nivelul FMI i al bncilor centrale ale ri ntrebuinare a membre; DST-lor 2) persoanele particulare nu au acces la DST; 3) cumprarea-vnzarea DST-lor se face printr-o valut de transmisie; 4) nu pot ndeplini funcia ca mijloc de plat internaional dect prin con lor ntr-o alt valut.

CARACTERISTICA DST

EURO Funciile

Formele

Efectele introducerii monedei

CARACTERISTICA EURO

Sancionarea rilor n caz de nerespectare a criteriilor de convergen Componena rilor la UE

etalon al cursurilor valutare, care asigur msurarea valorii bunurilo serviciilor din relaiile economice internaionale; mijloc de plat n REI i dintre rile Uniunii Europene; mijloc de rezerv; instrument de facilitare a contractrii i a rambursrii mprumuturilo capitalurilor. metalic piese de 1, 2 EURO i 1, 2, 5, 10, 20 ceni, au o fa naiona comun. bancnotele EURO se emit n valoare de 5, 10, 20, 50, 100, 200, 50 culori diferite i n mrimi cresctoare, n funcie de valoarea lor. stimularea realizrii pieei unice; impulsionarea dezvoltrii schimburilor economice internaionale, p micorarea costurilor tranzaciilor n valute, se mbuntete fluidit transparena tranzaciilor comerciale; stimularea cadrului concurenial; nlturarea fluctuaiilor monedelor i reducerea riscului valutar; mbuntirea gestiunii finanelor publice; asigurarea stabilitii preurilor, favorizarea mbuntirii repartiiei materiale i financiare. publicarea de informaii suplimentare privind emisiunea de instrum datoriei publice a statului n cauz; reexaminarea creditelor acordate statului de ctre Banca European Investiii; depunerea la Comunitatea European a unui depozit nepurttor de d pn ce deficitul bugetar sau ndatorarea excesiv or fi corijate; impunerea de amenzi adecvate. 27

rile unde Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxembur a fost Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda. introdus EURO COMPONENTA INSTRUMENTELOR FINANCIARE

Instrumente financiare: - Titluri care dau dreptul la prestatie in bani, marfuri (cambia, biletul la ordin, cecul, efecte publice emise de guverne) - Titluri ce dau dreptul la o cantitate de marfuri aflate in depozite sau in transport (recipise de transport, conosamente, warante) - Titluri care atribuie posesorului drepturi complexe (actiunile) Instrumentele de plata si de credit sunt inscrisuri in valuta prin care se reglementeaza achitarea sau lichidarea unor datorii din importul-exportul de bunuri si servicii.

INSTRUMENTELE DE PLATA SI DE CREDIT Trsturile comune Funciile

autonomia lor; coninutul documentului nu poate fi modificat, cel mult poate completat.

Caracteristica instrumentelor de plat i de credit

instrument de plat, independent de tranzacia care st la baza lu putnd lichida sau da natere la alte creane; instrument de credit, prin care cumprtorul obine un credit nec efecturii actului de comer intervenit ntre pri.

Elementele

sunt preferate datorit garaniei pe care o exprim, ceea ce nseam certitudine c se va efectua plata; sunt utilizate datorit faptului c sunt negociabile, beneficiarii au posibilitatea s le transmit prin scontare i reescontare i s nca sumele nscrise n documente nainte de scaden; prin girare sau andosare n favoarea unui beneficiar, deintorul t are posibilitatea s plteasc o datorie nainte de scaden.

Remarc pentru IPCI

De reinut: cambia, biletul la ordin, cecul nu sunt totui instrumente de plat efect eliberatoriu imediat. Ele rmn n esen instrumente de credit, n sens un astfel de document ce se transfer i trece prin mai multe succesiuni este o crean n sarcina debitorului, care nu se elibereaz de datoria sa dect n momentul cnd, la scaden, creditorul sau ultimul purttor al documentului primit suma respectiv.

ACCEPTII PRIVIND CAMBIA, BILETUL LA ORDIN SI CECUL Cambia este un titlu de credit prin care o persoana, denumita (tragator) creditor, da ordin scris unei alte persoane, denumita (tras) debitor, sa plateasca la scadenta o anumita suma de bani, intr-un anumit loc unei terte persoane (beneficiar). Biletul la ordin este obligatia de a plati la scadenta o anumita suma de bani. Cecul este un instrument de plata si de credit prin care creditorul da ordin sa se plateasca din contul sau o suma determinata catre un beneficiar la o anumita data. CARACTERISTICILE CAMBIEI Functiile - instrument de substituire a transportului de numerar; - instrument de credit este principala functie a cambiei, fiind legata de dezvoltarea relatiilor de credit; - instrument de garantie de plata; - instrument de plata prin cambie creditorul poate sa-si achite obligatia de plata fata de un creditor al sau. Functia aceasta a dobandit o mare insemnatate cu o intensa circulatie pe calea girului, a scontarii si reescontarii. Participanti

- Tragatorul care trebuie sa primeasca suma inscrisa; - Trasul care urmeaza a efectua plata; - Beneficiarul care poate fi o terta persoana. Clasificare - cambii documentare sunt cele la care se anexeaza documentele convenite de parteneri privind expedierea marfurilor; - cambii comerciale care se folosesc in cazul unui contract comercial pe credit, ele garantand plata sumei la data stabilita de vanzator; - cambii bancare care se folosesc in cazul cand o banca comerciala in pozitia de tras a acordat un credit cumparatorului fiind remisa vanzatorului. MECANISMUL CAMBIEI
Creditor trgtor, (vnztor de marf) Debitor tras (cumprtor de marf)

beneficiar marf

cambie

Cambia acceptat e transmis beneficiarului

Creditorul are o datorie ctre beneficiar

Biletul la ordin este obligatia de a plati la scadenta o anumita suma de bani .Caracteristicile biletului la ordin Deosebirile de cambie biletul la ordin implica numai 2 persoane; este emis de debitor; nu mai are nevoie de acceptare. Asemanari cu cambia este in acelasi timp un instrument de plata; un instrument de credit; poate fi avalizat; poate circula prin andosari succinte. Participanti creditorul (tragatorul); debitorul (trasul). Formele biletului la ordin biletul la ordin simplu este cel emis de o persoana care datoreaza cuiva o suma de bani, prin chiar emiterea si inmanarea angajamentului de plata creditorului sau, persoana respectiva garantand, de fapt, plata sumei; biletul la ordin garantat este cunoscut in practica sub denumirea engleza de varant (warrant). Garantia semnaturii emitentului este asigurata prin dovada (recipisa) depunerii unor marfuri in depozit sau in gaj comercial. Cecul este un instrument de plata si de credit prin care creditorul da ordin sa se plateasca din contul sau o suma determinata catre un beneficiar la o anumita data. Caracteristicile cecului Participanti Tragatorul persoana care ordona plata, care dispune de cont in banca; Trasul persoana care achita plata, de regula, este o banca; Beneficiarul persoana care urmeaza sa incaseze suma. Clasificare Cec nominativ cec emis in favoarea unei persoane sau firme cu indicarea nemijlocita a numelui acestuia.

Cec la purtator este emis fara a indica numele persoanei sau firmei in favoarea careia trebuie efectuata plata. Cecuri ne barate care se platesc in numerar la banca; Cec de virament ordin de a trece o suma la un cont de virament, indicandu-se si numarul contului. Cecuri de calatorie emise de banci cu valori nominale fixe si destinate a fi intrebuintate de calatorii care se depla-seaza in strainatate.