ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI EXTERNE 5.

1 Sistemul conceptual al Balantei de Plati Externe Pozitia unei economii nationale in raporturile ei cu restul lumii este reflectata in doua documente: Balanta de Plati Externe (BPE) si pozitia investitionala internationala (PII), documente elaborate sub auspiciile Fondului Monetar International (FMI) in scopul de a raspunde cerintelor de fundamentare a deciziilor de politica macroeconomicasi de implicare a tarii in schimburile cu strainatatea, si, pe de alta parte, de a asigura comparabilitatea datelor nationale cu cele ale altor tari si ierarhizarea internationala. Aceste doua documente sunt rezultatul unor abordari diferite ale relatiilor economice internationale ale unei tari. Balanta de Plati Externe (BPE) inregistreaza tranzactiile (fluxurile) derulate intre rezidenti si nerezidenti de-a lungul perioadei de referinta (de obicei, anul calendaristic). Pozitia Investitionala Internationala (PII) are in vedere stocul de creante (drepturi) si angajamente (obligatii) financiare ale unei economii fata de restul tarilor lumii la un moment dat (de obicei la sfarsitul anului). Modificarea acestui stoc este, evident, rezultatul tranzactiilor derulate dupa momentul ultimei observari a stocului (ceea ce este inregistrat in BPE), dar si efectul schimbarilor petrecute in ratele de schimb ale monedelor in care sunt evidentiate creantele si angajamentele, in preturile utilizate pentru evaluarea creantelor (drepturilor) si angajamentelor (obligatiilor) acumulate de-a lungul timpului, precum si efectul altor ajustari valorice (deteriorari, pierderi etc.). Vezi si paragraful redactat in limba engleza. Potrivit Manualului Balantei de Plati Externe elaborat sub auspiciile FMI (actualmente, bancile centrale din tarile lumii aplica recomandarile din cea de a cincea editie actualizata a acestui Manual), balanta de plati externe (BPE) este un document statistic care rezuma intr-o forma ordonata, sistematica totalitatea tranzactiilor unei economii cu restul lumii de-a lungul unei perioade de timp (de obicei, un an). Constatam ca, la fel ca si in cazul SCN, BPE se bazeaza pe conceptul de tranzactie, numai ca de asta data este vorba de tranzactii intre rezidentii si nerezidentii unei economii. Distinctia intre cele doua categorii de subiecte economice nu are in vedere nationalitatea sau alte criterii legale sau administrative, ci situarea centrului principal de interes economic in limitele granitelor economice ale respectivei tari sau dincolo de acestea (acceptiunea economica a rezidentei). Centrul principal de interes economic al unei persoane fizice sau juridice se afla intr-o tara atunci cand aceasta are plasamente in teritoriul economic al respectivei tari, s-a angajat sau intentioneaza sa se angajeze in activitati si tranzactii economice pe o perioada de timp indefinita sau finita, dar nu mai mica de un an. Astfel, rezidentii unei economii sunt: Familiile si indivizii care isi creeaza in cadrul economiei o gospodarie; Intreprinderile (societati comerciale si regii autonome) corporatiile si quasi-corporatiile (sucursale ale investitorilor straini care nu au dobandit personalitate juridica); Organizatiile private non-profit;

 Administratia publica centrala (guvernul) si locala. In randul nerezidentilor se numara, pe de alta parte, persoane fizice si juridice straine, care fiinteaza in afara teritoriului economic al tarii, conationalii care si-au mutat centrul de interes economi/activitate in strainatate, filialele si sucursalele societatilor comercial autohtone stabilite in strainatate, turistii straini, oameni de afaceri si functionarii diplomatici aflati temporar pe teritoriul unei alte tari decat cea de origine. BPE cuprinde toate tranzactiile de natura comercialasi/sau financiara (vezi tabelul 5.1), fiind un bilant anual al acestor schimburi. In principiu, tranzactiile internationale se efectueaza cu titlu oneros, generand plati in schimbul bunurilor primite sau al serviciilor angajate. Totusi, unele operatiuni intre rezidenti si nerezidenti se fac fara contraprestatie, fiind considerate transferuri unilaterale. Evaluarea tranzactiei se face la pretul pietei, definit ca suma de bani pe care potentialul cumparator o plateste pentru a achizitiona ceva (un bun sau un serviciu) de la potentialul vanzator/ prestator, ambii parteneri fiind entitati independente, reunite in afacerea respectiva din interese strict comerciale. Momentul inregistrarii tranzactiei este momentul schimbului (real sau estimat) de proprietate. O conventie unanim acceptata este aceea ca data schimbului de proprietate coincide cu data inscrierii operatiunii in evidentele societatilor bancare care mijlocesc tranzactia internationala. Principiul dublei inregistrari in elaborarea BPE se refera la faptul ca partea covarsitoare a trazactiilor internationale este cu titlu oneros (se achita o livrare de marfuri sau o prestare de servicii). Aceasta inseamna ca exportul determina, de exemplu, o diminuare de resurse reale compensata printr-o plata (o incasare de mijloace financiare) si invers. Inca din prima editie a Manualului BPE (1948), FMI a propus ca sumele incasate sa fie inregistrate in activul sau creditul (+) balantei, in timp ce platile sa fie consemnate in pasivul sau debitul (-) ei. Acelasi principiu se aplicasi tranzactiilor financiare (majorarea de active achizitionate in strainatate se aseamana cu o iesire de valuta pentru a efectua o platasi invers), precum si transferurilor unilaterale (la care incasarea sau plata are loc independent de contraprestatia reala). Recapituland, BPE inregistreaza la activ (in credit) aporturi de resurse financiare ca urmare a exporturilor de bunuri materiale si servicii, incasari de venituri aferente factorilor de productie care au parasit tara, precum si operatiunile de reducere ale activelor externe sau crestere ale pasivelor externe ale economiei, iar la pasiv (in debit) se inscriu diminuarile de resurse ca urmare a importurilor de bunuri materiale si servicii, plati cu titluri de venituri ale factorilor de productie intrate in tara din strainatate in vederea valorificarii, precum si acele operatiuni care marcheaza cresterea activelor externe ale tarii si/sau diminuare pasivelor sale in raporturile cu nerezidentii. Convertirea (translatarea) tuturor tranzactiilor intr-o moneda unica de cont. Deoarece tranzactiile internationale se deruleaza in diverse monede, agregarea informatiilor intr-o situatie coerenta, cu valente cognitive si analitice presupune trecerea valorii tranzactiilor exprimate in diferitele monede efective intr-o unica moneda de referinta. Pana la 31 decembrie 2002, Romania a folosit in statistica BPE dolarul SUA ca moneda de cont, iar de la 1 ianuarie 2003 a trecut la evidentierea agregata in euro.

Balanta de plati se intocmeste de catre autoritatea monetara centrala (Banca Nationala a Romaniei) pe baza raportarilor lunare ale tuturor bancilor comerciale autorizate de ea sa intermedieze tranzactii comerciale si financiare internationale. Pentru a asigura intreaga gama de informatii necesare in gestionarea echilibrului extern, BPE se elaboreaza: -global: pentru a evidentia totalitatea tranzactiilor economiei nationale cu restul lumii; -bilateral: pentru a cunoaste particularitatile tranzactiilor comerciale si financiare cu fiecare tara partenera; -regional: pentru a urmari dinamica si structura schimburilor cu grupari de state, care adoptasi respecta reguli comune in tranzactiile cu Romania (de exemplu, BPE a tarii noastre cu tarile membre ale Uniunii Europene sau BPE cu celelalte tari membre ale CEFTA Asociatia de Comert Liber Central Europeana). 5.2 Structura unei Balante de Plati Externe BPE este uzual structurata pe doua conturi: Contul curent al BPE sau balanta de plati externe curente Contul de capital si financiar al BPE In interiorul acestei scheme recomandate de catre FMI, fiecare tara isi dezvolta propria detaliere pe capitole si posturi in functie de specializarea sa internationala, precum si in functie de interesele economice si financiare pe care le promoveaza. In tabelul 5.1 este prezentata Balanta de plati externe a Romaniei pe primele sase luni ale anului 2003 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2002. Asa cum se poate observa, contul curent al BPE cuprinde trei capitole distincte(A+B+C): A. Bunuri si servicii, care subsumeaza, la randul sau: balanta comerciala, respectiv exportul si importul de bunuri materiale tangibile, ambele fluxuri fiind inregistrate la presuri franco frontiera tarii exportatoare (fob port de imbarcare, in cazul transportului pe calea apelor) balanta serviciilor, care cuprinde incasari si plati generate de comertul international cu servicii de la transportul de marfuri si de calatori si servicii de asigurare internationala la servicii de turism si servicii profesionale dintre cele mai diverse. B. Venituri, numitasi balanta veniturilor cuprinde incasari si plati generate de miscarea internationala a factorilor de productie muncasi capital. C. Transferurile curente se refera la intrarile si iesirile de resurse reale si financiare fara compensare din partea beneficiarilor. Balanta de Plati Externe a Romaniei Tabelul 5.1 - milioane Euro

Celalalt cont al BPE, contul de capital si financiar sau balanta miscarilor de capital cuprinde doua categorii principale de tranzactii (A+B):

A. Contul de capital cuprinde toate operatiunile de incasari si plati generate de transferul international al capitalului, precum si de achizitionarea/vanzarea de active (nefinanciare), care nu sunt rezultatul activitatii umane (de exemplu: pamant sau bogatiile subsolului) sau de active intangibile (brevete, copy-right, marci, inchirieri sau alte contracte transferabile) tranzactionate intre rezidenti si nerezidenti. B. Contul financiar grupeaza toate tranzactiile care au ca obiect schimbarea proprietatii asupra activelor financiare in raporturile cu strainatatea, inclusiv crearea sau lichidarea de creante fata de restul lumii in cadrul activelor si pasivelor financiare externe ale unei economii. In alcatuirea BPE apar erori si omisiuni din cauza ca datele necesare sunt deseori derivate independent din surse diferite, ceea ce face ca procesul de contabilizare prin dubla intrare sa nu conduca la rezultate infailibile. Apar frecvent si erori si omisiuni de incadrare din partea bancilor comerciale care furnizeaza datele de intrare pentru alcatuirea BPE de catre Banca Centrala. Echilibrarea Balantei dePlati Externe Balanta de Plati Externe a unei tari reflecta relatiain care se gasesc cele doua componente ale sale contul curent, pe de o parte, si contul de capital si financiar, pe de alta parte). Intrucat, o BPE globala a unei tari nu poate ramane dezechilibrata, orice dezechilibru al contului curent este compensat sau contracarat printr-un dezechilibru in celalalt sens al contului de capital si financiar. De aceea, se afirma ca deficitul contului curent al BPE determina un excedent al contului de capital si financiar (prin angajarea de credite sau prin atragerea de capital din strainatate pentru plata diferentei dintre incasarile si platile generate de operatiunile curente), dupa cum, excedentul contului curent se compenseaza printr-un export de capital (imprumut acordat in strainatate sau investitie directa) pentru a asigura echilibrul general anual al BPE. In vederea gestionarii echilibrului general al BPE al unei tari, intocmirea de BPE pe principalele relatii bilaterale este o necesitate indiscutabila. 5.3 Analiza statistica a Balantei de Plati Externe Exista patru grupe de indicatori de analiza statistica a BPE a unei tari, indicatori care pot furniza informatii utile unui om de afaceri versat pentru luarea de decizii rationale la nivelul propriilor sale interese comerciale si financiare: 1. Indicatori ai semnificatiei (gravitatii) dezechilibrului 2. Indicatori ai dinamicii dezechilibrului 3. Indicatori de analiza structurala a dezechilibrului 4. Indicatori pentru compararea dezechilibrelor din BPE a doua tari Notatii folosite:

X incasari de la nerezidenti (intrari, inregistrari in creditul BPE). La nivelul fiecarui capitol si, respectiv post al BPE, aceste intrari sunt notate cu xj. M plati catre nerezidenti (iesiri, inregistrari in debitul BPE). La nivelul unei componente a contului BPE, platile aferente sunt notate cu mj. S soldul contului BPE: S = X M. Fiecare capitol sau post prezinta un sold partial sj = xj mj, astfel incat, pentru intregul cont al BPE S = .sj, unde cu subscriptul j s-au simbolizat cele n componente ale unui cont al BPE. 1. Gravitatea dezechilibrului unui cont al BPE se evidentiaza prin soldul ce se obtine comparand intrarile de valuta (Creditul) cu iesirile de valuta (Debitul). Se obtine astfel marimea absoluta a dezechilibrului la nivelul unui cont, al unui capitol sau al unui element al BPE: soldul contului BPE: S =X M sold partial sj = xj mj In anul 2003, la nivelul contului curent al BPE a Romaniei se inregistreaza un deficit de 2877 mil. Euro, in special pe seama pozitiei Bunuri si servicii, al carui deficit de 3893 mil Euro a fost doar partial compensat de excedentul capitolului Transferuri curente (+1639 mil. Euro): SCC = 20551-23428 =.2.877 mil. Euro pe capitole: bunuri si servicii : s1 = 18285 -22178 =.3.893 mil. Euro venituri : s2 = 327 -950 =.623 mil. Euro transferuri curente : s3 = 1939 -300 =+1639 mil. Euro La nivelul contului de capital si financiar soldul se calculeaza similar: SCCF = 8541-5370 =+3.171 mil. Euro rezultand un deficit de 2877 - 3171 = -294 milioane Euro in pozitia Erori si omisiuni. Mai mult decat valoarea absoluta a deficitului sau excedentului unei componente a BPE, conteaza marimea relativa a dezechilibrului (ce semnifica acest dezechilibru). Exista mai multe modalitati pentru a evidentia cat de mare este dezechilibrul, cat de dramatica este situatia BPE sau a uneia dintre componentele sale. a) compararea cu PIB al tarii este o modalitate potrivita pentru a aprecia semnificatia deficitului/excedentului global al contului curent sau al contului de capital si financiar al BPE a unei tari:

O valoare de pana in 5% este considerata ca fiind acceptabila pentru economisti. Niveluri ale acestui indicator cuprinse intre 5% si 10% sunt menite sa ridice semnale de alarma factorilor de decizie in vederea corectarii dezechilibrelor aparute. Valori de peste 10% arata dezechlibre grave ce pot fi corectate numai prin masuri si politici sustinute. O serie de analisti ridica insa un semn de intrebare asupra comparabilitatii internationale a acestui indicator, dat fiind faptul ca, in timp ce soldul contului curent este determinat in USD sau, mai nou, in tarile europene in Euro, PIB se estimeaza in moneda nationala, iar metodologiile de conversie in USD sau Euro pot diferi de la o tara la alta. In anul 2003 soldul contului curent al BPE a Romaniei reprezenta 5.2% fata de nivelul PIB (valoarea estimata a PIB in anul 2003 este de 50.346 mil Euro):

Celelalte doua modalitati de evidentiere a marimii dezechilibrului sunt aplicabile atat la nivelul intregului cont al BPE cat si pe capitole si posturi ale balantei. b) compararea cu volumul total al tranzactiilor (incasari si plati) evita neajunsul procedeelor de conversie a PIB din moneda nationala in USD sau Euro: - La nivelul unui cont al BPE:

Pentru acest indicator, specialistii considera ca acceptabil un nivel inferior pragului de 10%. - Acest indicator se poate calcula si la nivelul unui capitol sau al unui post din BPE:

In exemplul tarii noastre, in prima jumatate a anului 2003 valoarea acestui indicator este:

pe capitole: bunuri si servicii : mrs21 =.9.62% venituri : mrs22 =.48.79% transferuri curente : mrs23 =+73.20% Se observa ca valoarea acestui indicator pe total cont curent se situeaza sub pragul de 10%, ascunzand insa gravele debalante inregistrate in posturile venituri si, respectiv, transferuri curente, care, pe total, s-au compensat partial. Mai mult, deficitul grav inregistrat in balanta comerciala (ce poate fi pus in principal pe seama cresterii cererii interne de bunuri de consum din import ca urmare a liberalizarii creditelor bancare de consum, dar si a cresterii cererii de investitii si a variatiilor preturilor internationale la bunurile de import) poate fi reliefat prin valoarea de peste 10 procente a acestui indicator (mrs2 pentru bunuri este 11,24%) c) compararea prin raportare a incasarilor cu platile aferente fiecarui fel de tranzactie inregistrata separat in BPE ca post (element constitutiv) al acesteia. Rezulta astfel gradul de acoperire a platilor prin incasari din tranzactii de acelasi fel o marime relativa de coordonare tipica analizei unei balante: - La nivelul unui cont al BPE:

- La nivelul unui capitol sau al unui post din BPE:

O valoare supraunitara (sau peste 100 procente) a acestui indicator corespunde unui excedent al contului/postului analizat, o valoare unitara (sau GA=100%) unui echilibru iar o valoare subunitara (sub 100%) unui deficit. Gradul de acoperire a platilor prin incasari din contul curent al Romaniei in anul 2003 subliniaza, inca o data, deficitul inregistrat in contul curent al Romaniei:

pe capitole: bunuri si servicii:ga1 = 82,46%, din care : bunuri : ga b = 79,79%;

servicii : gas =102,38% venituri : ga 2 = 34,42% transferuri curente : ga3 = 646,33% Din cei trei indicatori derivati prezentati, analistul il va alege pe acela care corespunde cel mai bine necesitatilor de analiza, avand in vedere faptul ca gradul de sensibilitate la marimea dezechilibrului descreste de la mrs1 pana la GA. 2. Dinamica dezechilibrului este analizata in doua feluri. O prima modalitate consta in determinarea indicilor soldului prin compararea directa a soldurilor inregistrate in diferite perioade de referinta: - la nivelul unui cont al BPE:

- la nivelul unui capitol sau al unui post din BPE:

Observatie: Un astfel de indice nu poate fi stabilit decat daca cele doua solduri comparate poarta acelasi semn. De aceea, un indice supraunitar (peste 100%) rezultand din compararea a doua solduri pozitive exprima o crestere a excedentului ceea ce, poate exprima o evolutie favorabila pe cand un astfel de indice obtinut din compararea a doua solduri negative arata o crestere a deficitului balantei, fiind o evolutie nefavorabila pentru tara analizata. Pe total cont curent indicele soldului:

surprinde accentuarea deficitul cu 77,3% in 2003 anul 2002. Pe capitole: bunuri si servicii:is =141,7%, din care : bunuri :isb =143,7%; servicii :iss =1240% venituri :is =127,7% transferuri curente:is =101,7% In timp ce pentru posturile Bunuri si servicii si, respectiv, Venituri valoarea supraunitara a acestui indice reflecta inrautatirea dezechilibrului, pentru Transferuri curente tot o valoare supraunitara a indicelui reflecta, in conditiile date, o situatie pozitiva, o crestere a

excedentului inregistrat de acest post. Datorita ponderii reduse a acestui post in total Cont curent, cresterea acestui excedent nu poate insa compensa cresterea deficitelor din celelalte posturi si, in special, deficitul balantei comerciale componenta cu cea mai mare contributie la incasarile si platile contului curent. O alta modalitate de analiza a dinamicii dezechilibrului dintre incasarile si platile generate de tranzactiile internationale consta in determinarea indicelui gradului de acoperire a platilor prin incasari: La nivelul unui cont al BPE:

Indiferent de modul de calcul, evolutia gradului de acoperire arata o usoara scadere a acestuia (cu 1,7%), sau, in acest caz, o crestere a deficitului contului curent. La nivelul unui capitol sau al unui post din BPE:

pe capitole: bunuri si servicii : iga = 95,66%, din care : bunuri : igab = 94,75%; servicii : igas = 102,2% venituri : iga = 73,0% transferuri curente : iga = 96,8% Observatie: In vederea unei interpretari corecte, valoarea acestui indice trebuie corelata cu valoarea unui indicator care arata natura debalantei (de exemplu, soldul sau gradul de acoperire al contului). Astfel, o valoare subunitara (sub 100%) a acestui indice poate reflecta o crestere a deficitului (precum in cazul contului curent in exemplul de mai sus) dar si o reducere a excedentului sau o trecere de la o balanta excedentara la una deficitara. 3. Analiza structurala a dezechilibrului unui cont al BPE se foloseste, de obicei, de o marime relativa numita rata de contributie la dezechilibrul general. Ea se obtine calculand ponderea deficitelor inregistrate in capitolele (posturile) unui cont in deficitul total, respectiv, ponderea excedentelor partiale in excedentul cumulat de intregul cont supus analizei.

N.B. Daca unele componente ale contului prezinta solduri cu alt semn decat soldul general al contului, atunci suma ratelor de contributie excede 100%, o parte din aceste contributii fiind contracarate de dezechilibrele in sens invers ale respectivelor componente. De pilda, in exemplul de mai devreme, rata de contributie se poate calcula numai pentru primele doua posturi: pentru bunuri si servicii: RC1 =

pentru venituri: RC =.100 =

Adunand cele doua rate de contributie se obtine o valoare ce depaseste 100 procente, aratand faptul ca deficitul din primele doua posturi (si, in special, din balanta bunurilor si serviciilor) este partial contracarat de excedentul din cel de-al treilea post al contului curent: transferuri curente. Observatie: Intr-o analiza empirica, se poate recurge si la compararea gradului de acoperire a platilor prin incasarile specifice diferitelor capitole (posturi) ale unui cont, luand eventual ca termen de referinta gradul de acoperire specific intregului cont. 4. Compararea dezechilibrelor din BPE a doua tari se bazeaza pe selectarea atenta a indicatorilor relevanti. Intr-un context dat, se poate imagina si compararea directa a doua deficite (sau a doua excedente) inregistrate de cele doua tari, evident in acelasi an de referinta. Mult mai interesanta este insa compararea marimilor relative care arata semnificatia dezechilibrului pentru fiecare economie (pe baza indicatorului S/PIB). Spre exemplu, Franta si Elvetia au inregistrat in anul 2000 acelasi sold excedentar de 25 mild. USD. Daca in cazul Frantei acest excedent reprezinta numai 0,7% fata de produsul intern brut, in cazul Elvetiei raportul ajunge la 10 procente, subliniind existenta unui dezechilibru serios al contului curent.Daca astfel de date nu sunt la indemana, compararea poate fi facuta si pe baza celorlalte doua marimi relative care exprima gravitatea dezechilibrului, cel mai usor calculand gradul de acoperire a platilor prin incasari (GA). 5.4 Intrebari de control 1. In ce consta deosebirea dintre o balanta de plati externe si pozitia investitionala internationala a unei tari? 2. Cum definiti rezidenta unui subiect economic? Dar centrul sau principal de interes economic? 3. Care sunt cele mai importante principii de inregistrare a tranzactiilor intr-o balanta de plati externe? 4. Cum se structureaza BPE potrivit metodologiei FMI? 5. Definiti indicatorii statistici care exprima gravitatea dezechilibrului unui cont al BPE. 6. Cum caracterizati evolutia dezechilibrului unei componente a BPE? 7. In ce consta analiza structurala a dezechilibrului unui cont BPE?