Ameliorarea rezultatelor la invatatur prin evaluare

Evaluarea a devenit deja n ultimii ani, i va deveni din ce n ce mai mult, una din problemele majore ale formarii. Cum remarca Jean Cardinet, "Evaluarea scolara este un demers de observare si interpretare a efectelor nvatarii, care urmareste sa g ideze deciziile necesare unei bune functionari a scolii. !coala are ca functie esentiala sa sustina, sa continue educatia pe care copilul o primeste n familie, pun"nd la dispozitia sa resursele necesare unei dezvoltari generale". Evaluarea este un sc imb cu dublu sens ntre cadrul didactic si elev. #ntr$un nvatam"nt cu pretentii de modernitate orice cadru didactic care cunoaste comple%itatea conceptului de evaluare si a problematicii acestuia trebuie sa raspunda, asa cum considera &ouise '. (elair, la mai multe ntrebari )&.'.(elair, &*+valuation dans l* ecole, ,ouvelles prati-ues, E!., /000, pag. /123. 4intre acestea, relevante pentru tema de fa5, ar fi 6 /. 4e ce evaluez 7 pentru a obtine informatii privind nvatarea de catre elev 8 pentru ca doresc sa ajut elevii care au dificultati 8 pentru ca elevul are nevoie 8 pentru a analiza greelile lui . 1. Cum evaluez 7 prin e%amene, prin teste 7 prin observa5ii continui 7 prin instrumente elaborate pe baza de competen5e 7 prin mai multe te nici sau printr$una singur 7 Evaluarea este ultima etapa, activitate fundamentala a procesului de nvatam"nt, care este un proces de autoreglare. Cu evaluarea se nc eie circuitul predare $ nv5are. 9rin evaluare cadrul didactic obtine informatiile strict necesare privitoare la rezultatele activitatii de nvatare ) cunostinte, priceperi, deprinderi, capacit5i3 si ca urmare, regleaza activitatea urmatoare n vederea obtinerii unor performan5e superioare. Cunoaterea performan5elor ob5inute la un moment dat, a eventualelor lacune, a cauzelor acestora constitue indicatorii care stau la baza aprecierii profesorului. Evaluarea)msurarea3 este procesul de stabilire a realizrilor n activitatea de nv5m"nt. 'surarea const n aplicarea unor probe pentru a cunoate efectele ac5iunii instructiv : educative i pentru a ob5ine date n perspectiva unui scop determinat. 9recizia msurrii este condi5ionat de calitatea instrumentelor de msur folosite i de modul de aplicare al probelor.#n acelasi timp, prin evaluare )masurare 3 profesorul are posibilitatea sa cunoasca masura n care elevii si$au nsusit materialul predat conform obiectivelor prestabilite. At"t succesele nregistrate de elevi, c"t si eventualele lacune n pregatirea lor permit profesorului sa$si autoaprecieze propria sa activitate n toate etapele pregatirii si desfasurarii procesului didactic.. Aprecierea este procesul de judecare al rezultatelor msurrii. Aprecierea presupune formularea unor judec5i de valoare asupra unui rezultat. 4atele culese sunt prelucrate,

comparate cu obiectivele urmrite8 este estimat gradul de realizare al acestor obiective i apoi fcut aprecierea rezultatelor. ;oate acestea i vor permite sa ia masuri de ameliorare a propriei sale activitati, valoroase, dar mai ales pentru remedierea carentelor care au determinat unele lacune n asimilarea de catre elevi 9rincipalul instrument de evaluare este testul. ;estul cuprinde un ansamblu de itemi varia5i ca mod de formulare6 ntrebri, e%erci5ii, probleme, care vizeaz un volum mai mare de cunotin5e i capacit5i pentru a afla ce informa5ii de5ine i ce tie s fac elevul, n care se solicit diferite procese psi ice6 memorie, g"ndire, imagina5ie. 9rin itemi vom n5elege elementele componente ale unui instrument de evaluare, sub forma unei simple ntrebri, un enun5)cu sau fr elemente grafice3 urmat de o ntrebare, e%erci5ii i probleme, ntrebri structurate, eseuri precum i tipul de rspuns ateptat din partea elevilor. ;ipul de itemi folosi5i n evaluare depinde de mai mul5i factori6 caracteristicile elevilor crora li se adreseaz8 specificul disciplinei8 nivelul i tipul de rezultate ale nv5rii ce vor fi msurate8 timpul necesar pentru proiectarea, administrarea i prelucrarea rezultatelor ob5inute8 modalit5ile prin care sunt valorificate rezultatele ob5inute n urma testrii. ;otusi modalit5ile de evaluare trebuie s 5in cont de particularit5ile fiecrui individ. ;estele standardizate nu sunt ntotdeauna relevante. 9rofesorul va 5ine cont n evaluare de aceste particularit5i astfel nc"t to5i elevii s poat fi evalua5i 5in"nd cont i de particularit5ile lor individuale. Elevului trebuie sa$i recunoastem dreptul la greseala, caci greselile creative sunt mai importante pentru dezvoltarea cognitiva dec"t raspunsurile corecte. <. !iebert vorbeste n cartea sa " 9edagogie constructivista" despre faptul ca e%ista si "lauda greseli8 dar n spatele acesteia $ continua autorul $ se ascunde totusi intentia de a depasi greselile". 4in punctul meu de vedere, o posibilitate de a spori eficienta evaluarilor scolare este de a muta accentul de pe masurarea produselor pe constatarea efectelor actiunilor valorizatoare si pe stimularea capacitatii de autoevaluare. Astfel 6 evaluarea de judecare a performantelor va ceda locul evaluarii de dezvoltare, av"nd ca scop principal mbunatatirea rezultatelor obtinute individual sau n grup8 evaluarea va fi multi$instrumentala si multi$criteriala8 aprecierea calitativa va completa masurarea cantitativa8 evaluarea va constata "valoarea adaugata"8 pornind de la diagnosticul punctelor tari, a slabiciunilor si, n general a nevoilor de formare, va combina evaluarea formativa, de parcurs, cu evaluarea finala, sumativa8 evaluarea centrata pe obiecte si pe produse este completata cu cea centrata pe efecte ) "goal$free" $ !criven $ care urmareste efectele de sc imbare observabile la cel evaluat 3 sau cea centrata pe proces )"responsive evaluation"

$ !ta=e $ care urmareste activitatea elevilor n timpul programului de instruire si modul n care aceasta activitate este adecvata nevoilor lor38 evaluarea e%terna va fi completata cu evaluarea interna, cu autoevaluarea si interevaluarea. #n evaluarea unui elev nu va trebui folosit tot timpul aceeai modalitate. Elevul trebuie evaluat ntr$un conte%t mai larg, 5in"ndu$se seama, pe l"ng rezultatele la testele obiective i de produsele de tip proiect, portofoliu realizate de acesta, de interesele sale i performan5ele sale anterioare. #ntotdeauna evaluarea nu trebuie scoas din conte%t. 'odalit5ile de evaluare nu trebuie s fie rigide sau monotone. !$a constatat c evaluarea prin proiecte sau produse care i implic n mod autentic pe elevi, care le trezesc interesul i care i motiveaz, pare s aib cele mai bune rezultate. 4in aceasta cauza, mi se pare eficient, ca atunci cand un elev greseste deseori la probele de evaluare, ori fise de munca independenta, sa se apeleze la alternative ca6 eseul, portofoliul, proiectul, cci, implicat direct fiind n activitatea de cutare si ordonare a informa5iilor, nu se poate nregistra dec"t un c"tig si, eventual, progres. 4e e%emplu, decat sa enumere la tiinte, alctuirea unei plante, mai simplu i mai cu plcere va face un elev dovada c tie, dac primete o fi n care trebuie s lipeasc pr5ile plantei. Astfel, evit"ndu$se monotonia i stereotipia multora dintre evalurile tradi5ionale la unele discipline, se poate apela la o palet ntreag de activit5i practice atractive, interesante, care au drept scop comun, evaluarea elevului, prin modalit5i mai pu5in stresante, cu rezultate mult mai spectaculoase. Evaluatorului i revine obliga5ia de a oferi elevului un feedbac= care s l ajute n prezent : identific"nd zonele forte i cele slabe, d"nd sugestii cu privire la ce s studieze sau la ce s lucreze, art"nd care obinuin5e sunt productive i care nu, indic"nd ce se poate atepta de la evalurile viitoare etc. Este deosebit de important ca o parte din evaluare s ia forma unor sugestii concrete i s indice atuurile pe care se poate cldi, indiferent de pozi5ia n cadrul unui grup comparabil de elevi.Evaluarea trebuie ntreprins pentru a$i ajuta pe elevi.