Sunteți pe pagina 1din 28

UL

! ....
1 In

i . . .
,,
Hoechst(t3
'ieprh'(Hll<1nt<l T"hr,'C:l
Hotel 8tJCu'esll SI" 2.J
SCataDI,EI<IJ 1. Apan .1
Buc.\J1(:;:'
T"lelc.r"l 1\3936
OFERA LA PRET DE CONSIGNATIE
URMATOARELE PRODUSE:
ti.atttt**tti****.****** *.
AFALDN 50 WP
DERQSAL 50 WP
TH lODAN 35 Ee
AFUGAN 30 Ee
DECIS 2,5 ECISO Ee)
SARAK 1 li ii tic id )
l('OTHRINE(produs contra tintarilor
si muste 10. (de 1 taHle ti in 11
8UTQX (deltametrin) ectopa,azit
Produsele se pot cumpara de la sediul firmei,
2-4 etaj.! apt.4,8UCURESTI telef.113936,1917SS,
sau de la SOCIETATEA COMERCIALA
518CO SRL
Telefon 90/505080
Pm!TRU lJll STAl'T BUN III CULTURA CARTOFULUI
cu dreptul, un start bun, mai ales
Dvs., de dl oonsum, extratlmpurlu
sau industrial I Credem u.raJ:'e doreso cult;
vatorl1, fermier!! ou mai mari sau mici n
primul rnd Dvs., individuali, oa;e pe
mari 10
urarea d. a ou dreptul este de mare
aotualitate pentru n01, dar, DV8. nu ou dreptul.
noI o faoem prea mare tolos. De aoeea, pentru a ne
za paQl1, trebuie oine ne sint partenerii,
ne ofurl1e durerile, de la oine cere un sfa
de la cine putem solioita ajutor.
Dol, ICFO de oartat
(SQl'C) din Tg. S.oul0.0 (Cv), (Dj). llJ.orouroa Cluo (Hg)
TS. Jiu (Gj) Tul.ea (Tl), putem ajuta ou asi.
Dar, .fort Qomun Dvs. ou
dreptul la fie oare "hop" tehnologic eoonomic eforturile
vor fi reoompensate, oonsidera un alt fel de
oolaborare, vom modul de organizare. Aoeasta va depinde
doar de n01.
Aoum. propunem un mijloo de oomunioare infor-
mare prin unei .PQ oare o numim,
"Cartoful in Romnia". Ne gindim 08 ea sA aparl1. de 4 ori pe an,
la inoeputul tr1maatru importan-
te elemente tehnologioe oe trebuie exeoutate in urmutoarele 3
luni in de culturii. Deai se vor da
exacte pentru unor cit bune, preoum
de vBlor1!1oare a a08ate1a.1Ne mai
pent:t'u reclame (peatioide, soiuri, servi-
oii)1 pentru evenimentele
interne preoum pentru alte oare
priveso oul tura carnofului.
In va fi neoesar ct de utile v-au
fost sau oare v-a.r fi mai ut1d.e. Deoi ne doriql parte-
nerii DVB. 4e prin intermediul aoestei
4
cineva va pUDa ntrebarea de ce o
X',fuJpUDBul nostru estel- Pentru oa.. Dva .'Ji noi ail
08 ,tim cum tacem ca fie cit mai
rentabl1&. Iar acest luoru S8 poate raaliza doar prin
direotA intre Doi Dvse, intermediar! factori perturba-
tOJ:'1.
am ou dreptul n expunerea
noastre. Acum opiniile sugestiile Dva. care ne vor
ajuta stabilim oportunitatea,.orientarea dimensionnrea acti-
noastre in acest domeniu. Cel mai ooncret, acestea pot fi
exprimate oompletaroa ohestionarului, oeea ce nu va
nloi o din partea Dva.
Am aprecia foarte mult promptitudinea Dvs.
suplimentare la telefon
de la Domnlo8 Draioa.
de
rea este
nologia
De oe este cultura cartofulul
S8 frecvent este Srea, este
ae pare nu eata ne
gndim la oarto! putem pierde sau oa la nioi o

Nerespectind numai oteva elemente tehnoloCioe,pierde-
oa la ni oi o plantujiar respectind teh-,
de 25-30 t/ha,sauohiar mult ,sint
De unde provin cnd incep In primul
rl.n.d de la vegetativil prin tuberculi f,1i ele incep de
la pentru plantare. Spre deosebire de alte apecii. la
cartof }-4 kG/ha 08 40-50 de p!nnte. Dar
pentru aoeasta tuborculi! trebuie,bine Altfel
nu aoest de plante.
prin tuberculi o Berie de
oomparativ cu Tuberculii 9i
01J ei negative ale din perioada de
Acestea se prin tuberculilor,
degenerare degenerure virot1c5. tr:'::11stni-
tarea de la un an la altul a tuturor Desigur, in cazul
curtofului de acestea negativ c8P3citatea de

. Prin faptul or.. produsul util, tuberculii, se in
sol, impune o teh:&.lOl0G'ia care 60. cre::;;tt:rea lor nset;1njeni-
o mai aerisire. Din acest solul trebuie sti fie
bine afinat, se faD biloane oeea recoltarea.
Reooltaree.este la rndul ei una marile
__________-, ale acestei culturi. Ea presupune dislocarea unei oase enormeue
I strngerea, depozitarea unei de
I ori mai mnri decit la alte plante, Si in multe tu-
I
barculi! nu pot ti deot ou mina.
Pdstrarea cartof ului eate ea o uult mai de-

decit la alte eate una din Cauzele principale


ale pierderii de Acee'ta so n-
dioat.in (coa. 80 %) cit slabe pe cere o
. ooaja.
':, Din punct de vedere al de boli d::"un:itori
,j :,y:',';1 '}J. sint de asemenea foarte importante. Cllrtoful
1" ataoat de un foarte mare de boli sint ?uyine
alte plante. ?ciute numurul nu are ci foptul cii
5
una Vi g.1Ddaoul din Colorado pot oompl:'omite cultura. Pentru (J. o
protejal8' poate ajunge la 6-8 tratamente obimioe.
lDoatoa ar fi oitava principalela gene-
rat. dl b101ogia plante!. lor
ap11oaroa tehnologiei d. in
pis1i:1.aid. , dar in din oare multe sint speoifice oartofu-
lai.
Aceastl a oulturii cartofului
nu are aper1',oi le cunoSQute celor ce nu le
juatitiae este
Dar, au toate speoifioe, poata fi ren-
foarto
B.
***************************
Din cuprinsul nu.eral
- Cind si putem recolta cArtoful
_ Soiuri de cartof cultivate in Romania si
t .. rdive>
Alegere.. sOlului in functie de .copul culturii

LUCRUL BJ:NE :FACUT, SJ:NCURA CALE DE A AVEA CULTURJ:
RllllTAmLB
La oartot aoest luoru are o mai mare valabilitate deoit
la orioare altI D. fapt pentru toate activi-
de la oare profit. un luoru bun se poate faee
tntr-un singur tel, tolosind o tehnologie. un luoru P0.E;U-
bOB 88 poate !aoe 10 101 teluri. Dar al01 se pune problema cit
de mar. est. paguba. In oazul oarto!ului, nu facem nici olu-
arare nu nu oheltuim n1m10,dar n10i nu 111:nic.
Pierderea va ti pe oare am ti putut lntre
20-60 mii lel/ha lacarto!ul de in de cateGoria
de 15-40 mii le1/ha la oel de
7
!!ai Bruv 6ste cnd facem n
optime}dar nu facem.corect trataoentele oontre g1ndacului din
Colorodo Bau a mane!. Pierderea eate Si una substan-
Probabil vom recolta 10-15 t/haJdin oare in timpul
ae va strica Iar pentru a salva mai
cheltui citeva zile munca, ceva bani
. O in care eate aubeotimarea rolului
Rate bine de lR oartof, cartoful de
certificat, ore un rol :!I.ult mai mare decit 1"1. alte plante.
De calitatea sceateie depinde in de 70 X.
chiar dacJ.flicem toate la nivel o;Jti:n dar folosim
la plantat oarto!ul pe care l-am cultivat noi 2-3 ani, toate aces-
tea stnt inutile, mai mult, pierderea. Cind am luat
cu n anii anteriori am 12-15
a1um fertilizind mai bine. mai ales mai
20-30 t(ha gunoi da erajd,wreparEm" Nu
eat6 posibil! In 15-20 t/ha}dar
realiza 30-35 Bau chiar 40 tlha.
Cel mai spctaculos Qi lucru, din pucate nu
prea rar, este Daglijnrea asiguriirli de pastrare;
cu in oartofului duc la
sau chiar la pierderea intregii
Paguba este avem n vedere 1 ha de oartof
oonsum de la 125 lei la 140 mii 1e1)ier intre
133 la 246 mii lei n de categoria
Hoi am. prezentat doax oiteva care pot fOlce cul-
tura nerentabils. snt ncn mult altele, Si practica a demons_
trat-o prin pe care le-am
nerespectarea telmoloi;iei poate genera o eutledenie dSl0auri de-a
pierde
Deci singura oale de a avea culturi rentabile este profe-
sionalismul care lucrul bine apli'carea teimD-
loeiei rabat "las' merge
Independent de noi, ne-am condus pren acest
"lua' .... , ce sli fac, eu am ftleut totul", prea de :::Iulte ori Il-a
oonfirmat regula lui ?;luriJllJ"1 "Un lucru ince;>ut b.1ne tie
prost, iar unul noe;>ut prost se 3ai prost".
Daci! nu vom adopta tactioa lucrului bine f '.lcut, plnnta
va ne penalizeze, ea ne Katura nu

oonsidera corect tehnolosia,se pot
40 tlha. Nivelul nUC1.ij,rul
gravitatea Si fiecare element te).. are
capcanele lui. Aici putem ajute,mai eles
aoest lucru. O vom face ou Plucere ou celor
spec1ali:-;.ti in paginile revistei noastre
.i;. Pli::tsdealu 1 1.:lezabrwskY
S'l'IA'i'I CA __ in peri.ada. 1946-1970 cODsu:nul de chim!
ce a orOs4ut in SUA de 24 de ori iax noaai troi ori.
Din &zetoa.' nucai 50 %ee tn
de Din irositil 72 % ajunge
la
SfATURI PJiNTRU CARTOFULU1
Realizarea de oartof sufioient de ridicata
a putea ti rentabile este numai prin fertilizore or-
8au
Pentru a evita ohsltuielils nerentabile. deci pentru valorifi-
oarea a este neCesar a
de a terenului pe oare se oultivn cnrto-
tul. Pretabilitate8 pentru oartof fertilitatea paroelelor
s. din studiile
existente la nivelul fostelor
Reoomandarea dozelor optime a aortimeotului de
trebuie de ou oostul unor BGrochi-
miae de oiteva sute de le1 sepat.eoonomiei mii de lei datora-
te
Gunoiul de grajd (30-50 t/ha) oa fie eficient trebuie fer-
meotat 10 oel un an. Ca supertonfatul oi
sarea Se pe se
ou tn optime.
La oartoful care se manual se poate 8?lica cen.
500 g la oUib.
Azotatul de amooiu se cu
tirea terenului.
faz1ale la 601 sau fo11era m;Jreunii cu trata!:Jen-
tele f1toeanitere se fao la reoomandarea sub ndrumarea

Calitatea terenulvi Se poate aprecia cantitatea ne cru
pe oare o produce.
- Soluri bune - care produo 4 t/ha
- Soluri mijlooii produotive - oare produo 3-4 t/ha
- Soluri slab productive - oar, produo sub 3 t/ha.
8
Neoesarul de azotat de amoniu %) pentru 10 t de oartof
de fertilitatea terenului.
Calitatea teronului
Soluri bune
Soluri mijlooiu productive
soluri slab produotive
Nu uitati:
Neoesarul de azotat
de amoniu
kg/ha
120
150
180
Cartoful va fi rentabil numai il pe
soluri potrivite respeotind in ntregul .e1.
Fertil1zarea va numai apliohm oorect
toate elementele tehnologioe.
Nu oulturile fert11izate burulenilor,
bolilor Dvs. prin fertilizare nu va
fi recompensat.
FertilizBrea este
ou oomerotale superioare n
tuberoulilor ou pierderi minime.
Maria lenosi.
Din cuprinsul ur'matoarelor numere:
- Vom produee Sau vom importa earto1 de
- microzonarii pe baza f.vor_bilit.tii
gice
- Ce &int zonele inchisa?
- Oevizul de venituri si cheltuieli la cartotului
- Aratura de toamna si rolul ei in productia da car'tot
9
1I0R1lA. DJl R..UlTARll LA CARTOI
Cantitatea de oartof PI oare ofoloe1m la plantarea
unui heotar, avind 1n vedlre ridioat al poate
puternia dl cost al Din aoeat
norma d. plantar. trebuia fi, oit mai respectiv
nu kg/ha, dar ni.i nu
din oauza unei prea miai dl plantare. Densitatea de
plantarl norma d. plantare SI Va stabili alai ae
soopul Qulturii materialului a. plantat. Pentru oul_
turile ae cartof destinat. Qonsumului de vax
reoomandAm urmAtoar.le norma de plantar. (valori
.edii) 1n .aoul 1n oar. dintre r1nduri .st. de 75 oml
materialului de de plantare
plantat
Diametrul Greutatea Distanta Densitatea Norma de
tuberoulului tuberaululu1 intri u- de plantare plantare
(mm) (g) berouli
rind
(o,,) (ouib/ha) (kg/)la)
25 -
40
- 60 15 - 20
75.000
I
- 45
60
- 90 21 -
9\-.000
"
45 - 55(60) 90 -120
- 40
39.000 4.000
Soiurile oarl un mai mare de tuberouli
la cuib a. pot planta in mod cu o densitate mai
ou soiului OSTARA oare indiferent de tuberculi-
d nu mioi de 45.000 oUiburi/hS
dar n101mai mari de 60.000 ouiburi/ha.
Dr. ing. 1. Sigismund
;1 rde'-.
1::1 terlll1er etlte atituit de docter lt. whisky, altfel
lourtelJ,zi vialja
Chiar doc:tllr. ?
Sint sigur AU bei
Creu., dOGtore, oi ai dreptate'. J.OUll 6 luni n-;.a nimic. 24 d.
ere nu tii s-a o zi mai
10
SOIURI DE' CARTOF CULTIVATJl IN RO\W1IJ,
.Fieoare Bol are oaraotere morfologioa de
d1stiDote. snt attt la oit
lor in de oeea oe vrem tacem. ou
oapaoitatea de calitatea, la
boli este elementul oel mai eoonomia de folosit pentru a faoe
oul aoeasta nu 88 va putea realiza
o tehnologie corect
SOIURI TIllFIlRII
Bol olandez creat in anul 1951. s-a
in foarte rapid, tiind cultivat in peste 20 de
In Rom.n1a.a fost introdus in e.nul 1971, a.oum. ocupnd spre-
xlll1B.tlv 30 din
Caraotere morfologioal Tufa este de mijlooie,
la groBse, slab pigmentat. la in brun-
violaoeu. Jrunzele sint mari, de auloare 710rile
sint albe mari, dar soiul toarte slab.
Tuberoulii snt mari, la de
ou ooaja de ou
mizie, iar pulpa de
InsuQiri fiziologicet Soi timpuriu, cu durata perioadei
de de 75-85 zile ou o foarte Le a
tuberoull1or de aoumulare a deci foarte potrivit
pentru timpurie.
SensiQll la mijlociu de la virusul
o1rl1f'runzelor.
Produotig' capaoitate de att
la timpurii,att la reooltarea lamnturltate.
La &-a 10 ultimii 5 medie
d. 32,5 t/ha ou d. la 18,3 la 42,0 t/ha.
Destinatia zonaresi Bste pretabil pentru
cartof ului extratimpurlu timpuriu, pentru consum intern
export, in bazioele specializate din sudul vestul iar,
pentru cartoful de tn toate zonele de a oartofului.
Q1&El!, aoi gerl!1aJl creat 1n anul 1973 introdua in
ouHuri!. in anul 1975.
In Romnia a foat introdus in anul 1988 timpu-
la afltodu-se n
nal,da producere de pe o in produo-
/ ...
11
Caraotere morfolosioGI Tufa este de inaltime mijlocie-
'cu tulpini pigmentata la in
Yrunzele mijlooii oa OU foliale slab onQulate. Plori albe
o inflorire mult mai deoit la Ostara.
Tuberoulul are o ou
la tel oa pulpa, ou oab! superfioiali.
fiziologicel Rste la nemntodul oarte-
tului, mijlociu de.sensibil la mai la viroza
deoit aoiul Oatara.
Productiat Are o oapaoitate de la
reooltaril. timpurii oit la reeoltarea la maturitate. 10 zonele
d. sud. nisipurile de la (Dolj) mai timpu-
rii outubereuli mai mari deoit 801ul Oatara. In regiunile 00-
linare de. m.unte mai mioi, de.., solul Dstara
la produoyli eohiValeote. In oondl ylile de la ultimii
3 ani a o de 31,5 tlba ou de la 21,4
la 35.0 t/ba.
Destinatia ei zonare61 iste foarte pretabil pentru pro-
ducerea oartofului extratimpur1u timpuriu in baz1nele speciali-
zat. din sud, iar.pentru oartoful de n toate zonele de cul-
turA a oartofului.
T. Blanu,
STIATI In Olanda., !n CArii! .. omololjhitii:u. cel.
mai multe 50iuri noi din lume, psate 31)0 de .wlellOI'atol'l
... tori (hobby-breederl,a1il1.ati la cele "'pr'ol(imat:l.v30 da
companii prodvc:ltoars de soiuri' jli c:.artof de
:tllFllRTAN'H B:rLCflULUJ: :tII CULTURA CARTOFULUJ:
Stolonii tuberoul11 la oartof S6 numai de la
nod!11G depe tulpina oare snt aooperite ou
dac! au asigurat un regim term10,h1drio de oorespunza-
toare. Rolul bllonulu1 in oultura oartofului este asigure aoeate
pilO oitma1 ma.:'e pefieoare prinoipalii,
emisl din plantat. In de
zona dll pe tulp1ni1e prinoipale este ntre 5-25
om la un ouib se pat !orQa 20-40 de stoloni, din care
numai ooa. }0-40 tuberouli. Prooentul de lezare depinde
mazl de mArime a calitatea bilonului, ot de
le d. umiditate de !ertilizare din aoea Stolonil care
din oauza bllonulu1 mia erodat sint la
sau temperatur1 mai ridioate ee resorb, Bau se in lJs_
2 tari oU frunze.
este direot ou
de tuberauli oare se la ouib. oare la rtodul lor sint de-
de tulp1nilorprino1paletormate din tuberaulul
de stoloni tuberaul1 pe o prinoL-

B110nul mia sau mijlociu nu semni-
tioativ de tuberaul! Pentru a avea un efect pozi-
tiv, bilonul trebuie fie de oel 25-35 om in
ou o de peste 900 om
2
, ou baza aoama
Funtru a realiza un bilon mare este necesar pa dintru
rinduri tie de oeI 75 om, iar adino.imea de a
patului germinativ. inainte de plantare, de 15-20 om. Nu se reoo-
plentarea mai de 5-10 om. de nivelul solului

Bilonul mare,care se inainte de OaI-
tot parcursul perioadei de
la reooltare.
Rteotul pozitiv al bilonului mare eate dovedit prin da-
tele prezentate in tabelul de mai josr
Nr.de tuber-
Varianta
bllonului oul,1 la medie oom.sroi-
in cuib
una
(cm
2
) (buc) (t/ha) (%)
(Plant.t) bilon
Bau bilon Ilio
200-300
7,9 30,5 69,5
Bilon mijlociu
(20 om
400-500 10,5 33,8 78,1
Bilon mlU'e
(3<> om
Bao-looo
13,0 39,0 93,5
s.
Din urmatoarelor
- Cum pastram carto1ul
- Tipuri de silozuri controlul pastrarii
- Hacrosilezurile si avantajele lor
13
o ro Ohio (SUA) a
cI 1/3 din dozete da pesticide aplicate sint prea 1/3 prea
mici fi numai 1/3 Sirnt cele I'ec:ornandate. 002e1e prea. mal'l
depl.,eau cu 2:5"1. cantitatea I'acemandatl!
Oare cum e la noir
...... Divtt'uQtnd tuber'culii bolnavi la SOIt':H'e,
ptn.. la' r;l,.,1rlr"va car'totului el e sur"sti impel'tant.i de
cu boli ,i
CA ..... In per'iaada
din de cal'tot
nem.atolcglce1
15.05-17.07 se ridici pl'oDPle
pentt"u analize
CUli NH APAl\A14 CULTUliILll Dl1 CARTOF Dl1 B\lRUlmrI
pot produoe pierderi de 40-70 %. Deo1nu
putem avea oulturi rentabile oombate buruienil Luert-
ril. meoanioe au un rol important efeotuate ou
cite ori eate nevoie, putem oulturile f&ra
buruieni. prin aoeate mult.
stoloni terenul, oeea oe va avea efeot. negative
auupra
Pe ma;i ou 5:mburuienare 61'b1-
aidele.slnt de neln1oouit. ele nu putem avea oulturi ren-
tabil Pentru a avea rezultate foarte bune in urma aoostei
se vor alege foloai numai O?nsultn-
rea unuispeoialist. Nerespeotarea dozelor a momentului apli-
poate avea .feote negative asupra iar folosirea
Unor erQioide n8omologabe pentru osrtof ne pot distruge total
cultura.
George ta Frinou
14
SCIlBllA DE Cm.mATRRRA BURUIBNILOR DIN CULTURA CARTOl'ULUI
A. FARA RRBICIDE
Plantare& ____________ _ __.. Reooltarea

de pregi1tlrea
terenului pentru
plan tar"3.
rehilonat
1-3 lucrrl meoanice
auu tnailuale
plivit manual
reb110nat
1-3
aBumnnuale la nevoie
plivit manual
discuire
de
BaU
de
B. CU LUCRARI SI RRBICIDl'
Se fac recomandate la punotul A (numarul minim)
Rrdicide cu ce
S8 cu 1-5 zile nainta de
cartofului.
a) LexOl1<l 75 D7 0,'7-2 kGfba
Senaor 70 FU 0,7-2
Raoer CE 2.5 l/ha
G<l sagard 50 ro 4--6 kg/ha
AtBlon..47 fU 4--6 kg/ha
b) Dual Cl' 4--6 1/ba
Laaso Cli' 4 l/ha
Rrbictde selective o) NaTA 50-70 kt;/ha
pentru planta a.
cartof.
e) Basagran CH 1-3 1/ba
a) Fusl1ade super
1-3 1/ba
-Ci'
fi - buruieni
b - buruieni
cufrUllza
graminee din
c - buru1l!ln1 cu

ou
trz
d _ buruieni gra:nlneet
anuale perene
a - combaterea
pirului
Eficacitatea primu.lt\i tratament eete strinB legata de intansita-
Bu putem produoa oartof de saminta. daca nu combatem afidelc
6
CUM NE APARAM CULTURILE DE CARTOF DE DAllijATORI ?
Gindacul din Color&de este prinoipalul al
Para a-l oombate ou vom putea obtine culturi rentabile. Iernilo blinde al
timpurii cu temperaturi ridioate favorizeaza aparitia in numar
mare a &dultilor hibernanti. Ei iornea.a in sol in parcelele in oare a fast
\ cartof in aoul trocut. atent eituatia din teren, so pot aplica tra-
tamentele numai pe marginile Bolelor, din direct,ia de unde Be depllls.:luzu.
adultii, oeea ce va duce la o importanta economie de inaeotioida ei ;ucrari
meoanioe.
tea ataoului primei generatii a daunatorului.
I Tratamentelese vor aplica atunci oind in oul tura ee gasesc
in majoritate tinere (stadiul larvar L
1
si L
2
), adica trutnmon_
ta se vor aplioa. la 4 - 5 zile do la eclozarea primelor ponte.
Combaterea gindaoului din Colorado reclama folosirea unor pro-
duse efioiente, sslective, mai putin toxice pentru om ai animale, in General
oit mai putin puluante pentru mediul inconjurator. In ultimii ani De foloae&c
produse ou doze mioide substanta activa la hect.\r, produll8 biologice ,au
de tip biologic (inhibitor! de chitinn, aotiapotanto, etc.) in V(ldel'C' nqlH}-
leotionarii unorre,so rezistente alo do.unatorului. loacelll.81, scop ae 1eJlune
alternarea produselor de la un trato.nent la altul, astfel incit acestea. aa.
apartina la grupe chimice diferite, cu mod de formulare ai deactiuna diferit.
Afidele eint insecte mici semnalate in toate zonele de cultura.
8. oarbtului. Pagubele directe asupra sint in
paratie ou 'pagubole indirecte produae de afide prin virusurilor
titopatogene da la. plantele bol 'tava la cele' sanatoase. Infoctiilo l!lll.Glvl! C\I
VUOZI transmise de afide pot depreoia oa.litatea. cartofului de Iwainln il\
proportie de 50-S0
In functie de intensitatea zbOrului de atac al afidelor, primul
tratament aa aplioa oind plantele de oartof sunt rasarita in proportie dc
,
BO ai aU atins in&ltimea de 10-12 om. In perioada de vegetatie necesn-
re 4-5-tratamente, la un interval de 10-14 zile, in functie de n=o-
duaului.
Maria Rnoiu
Daniola Doneaau
SClll!lIA DE' COMBATERE A GINDACULUI DIN COLORADO SI .1. Al1IDKLOR
Gindaaul
din
Colorado
Arid.
(numai la
oartoful de

ctnd noep
trataraentele
La avertizare
(dar nu inainte de
a avea 1 adult hl-
bernant/4-5 plaDte
La I, II
la larvele mici
- L
2
)
Cnd 80 " din plante
snt
La o. interval SfI
taa oelelalte
tratamente
Cte 1 la tieoare

4-5 tratamente
la 10-14 zile
Produse doze/ha
li Daoamox 10 G .... 7,5 k:gfha
K Vydate 10 G - 17,5kgfba
2,5 Re - o" l/ha
Consult 10 Ee - 0,2 l/ha
Nuralle D -0,4-0,5 l/ha
Pastsa 10 Ee - 0,1 l/ba
Karat2,5RC - 0,2 l/ha
llarshall 25 Re - 1.5 lIha
Ekalux S 0,75 l/ha
* Dacamox 10 G - 7.5 kgfha
K Vydat. 10 G - 17.5 kg(ha
Fernoa 50 DP - 0,3 kg/ha
S1noratox R-35 - 1,2 l/ha
ffastaqu1k 50 RC - 0,3 1(ha
Ripcord 40 Ee - 0,3 l(bri
-
-'l
Irta8ctio1de granulate. Se la plantare 50-70 zile.
Combat din sol.
18
Jn'rCIEllTA maro'cTrllI CHr'!ICIl A C,l.RTOFULUJ: H!'OTRIV.l
lWlll! SI ALTRRNAIUOZllI
PrOb7amul integrat da oombaterea mane1 alternariozei
oartofului prevede aplicarea 84-6 la eate judi-
.i.s stabilite in de .limati.e, Gi
aoiurilor perioada re-
:lduall a fungloidelor utilizate. oonformnoli metodic!
de prognozA oare va fi de Ministerul Agr1-
oqlturii tn anul 1991. Funglo1dele reoomandate suooesiunea apli-
lor Gate tratamentul 1 21 Uancozeb, 2
J
o kg/ha
(Dlthan. "-45. Vondozlb), tratamentul 3 al 41 produse aiatemloe t
2,5 kg/ha (R1domil Plus 48, 8ando!an 0)1 tratamentul 51 produse
0,5 (Brsstan 60, Du-Ter Rxtra) I tratamentul
kg/ba. La O presiune de mijlooie S8.
aplicl4 tratamAnte (YaDoozeb. Ridom!l, Brestan Turdaoupral).
La actual alpestloidelor, 6 tratamente n
total 3631 lei/ha iar e.homa .u 4 tratamente 2305 lai/ha,
sumele :espeat1ve inoluznd valoarea meoanioe prepa-
ratol (190 lei/ha). Tabelul ouprinoe oato privino efi-
a tratamentelor chimice de oombatere a manai
alternarlozel. In de presiune medie (4 tra-
tament. oontrao81or boli) S8 de la pierdere mini-
.ua 5 t/ba tuberouli la oartolul de intre 5-10
t/ha la Il 1
2
la tlba la oartolul de oonsum. Le o presiune
de (6 tratamente) pierderile minime evitata
sint 10 t/ha la 15 t/ha la Il' 1
2
aonau
Taual
oombaterii chimioe a mana! Qi altarnariozei
oartO!Ulul
K
Categoria
Pierderi minime evitr. te

5 tfba
10 tfba 15 t/h8
;.{ii le1/Raportul .heltuiali. venituri (le i)
nitl

110
X
'IT3O
1
rffi
II


r;z
Consum
X
40 60
r.I'7 r.I'7
'M la de oontraotare soiuri
somitirzii tirzii (lei/'g). Il 3 11,01 113 9,01 1
2
=7,01
Consum. 4,0
Luind n oa10ul pentru sohema de
4 6 tratamente, reies minime de evitate,
vari1nO ntre 35-135 mii lei/ha, ou raportul cheltuieli. venituri
variind intre 1115 1139 le1/ha. Cifrele vorbeso singure ou
naglijarea fo11ajulu1 pierderile
n tabelul 1 cu oele din timPul datorate
tuberou111or reprezenttnd tooare de putregai umed'
pierderi oare nu au fost oonsiderate tn acest calou1.
Ion
****************************
STIATI" c ..... Unul din t.abloul"i .;ale taim06ului
picto;' olanda:r; Vinccmt van Gogh 11853-1890) intitulat
de c: ... rtof" o familie de b persoane care
cOlrtoful \n timpul cinei?
;'
.o"" In lume publ icat, pe&te 606 de
cuLin.re pe baza de cal"tof, din prezentate n
"Cal"toful, bilnalitate sau miracol?" Ol-pOl-rut ... 1n in
anul 1987 f( av1ndu-1 ca .utor pe regretatul 01".in9" Cat211y
Ti
****************************
Din cuprinsul urmatoarelor numere:
- Care sint parazitii de cal"antina si rolul COlorant inei tita
sanitare
- Din istoria cartofului
- Irigarea cartofului
- Ce sint nematozii cartofului?
Buruienile problema
- F'retul, singura c.le de stilllu1ar'v .. prodUCAtorilor indj-
viduali
\
- Locul cartotului in mica proprietate
I
- Cartoful extratimpuriu, de v2nituri
19
lO
DIl! ISTORll C,l.RTOFIJl,UI
Tara de orig1.no
!cua, la1noeputul de drum al buletinului nostru documen-
tar, oons:l.derllm sperllm .lI. Ue plll.outll.. prezentarea
unai BCu:t. istorii a aoestui p:1eten de nadejde al nostru "
totul, pri.ten oare au o tenacitate de admirat, invingind piedici
divers. a ajlJ.D.S t1e o aertitud1neazi o
pentru din
La 1noeputul 88001ulu1 al XVI-lea, purtat in ealela oa_
ravelelor oonquistadorilor spanioli Qoraarilor engiezi,
aartatul Va faoe o intrare putin in llurOpa, el fiind
1nt1Rp1nst ou multll. neinoredere d. Continent.
Cultura in imperiul Inca
La inoeput, exilat in botanioe europene unde
era privit doar oa o ouriozitate a Lumii Noi, nQul venit ince-
puse istoria sa ou mult inainte.
Pe pantele insorita ale Auzi n
mprejurimile laoului 'sacru Titioaoa, loouitorii Imperiului Inca l
oultivau 11 atribuindu-i magice.
templelor ai oultului Zeului-Soare l foloseau pe
el, mcdeetul tuberoul oresout in oepe un mijlooitor de
intrare in ou divinitatea. Cum &-ar putea o meta-
mai intrepAtrunderea intre elemente apa-
rent o )USIr ntunericul? Si OI de
a spiritului au prin cartof' popoarele andine. folo-
sit mtilt in oartotul pe
un loc bine n cultul religios. In veohile
morminte s-au att vase rituale n forma de tuberoul
al ct oartofi o neoe-
oelor 06 treoeau in umbrelor oare era
de zeii atotputernio1.
Prima de un european care cul-
tivarea oarbotululin Columbia lui Juan de 9asteilanoD
care in luorarea sa "Istoria Noului Regat al qranadei" (1536) amin-
Sorooata,unde era comercializat oartoful din impre-
jurimi. trziu. in anul 155o,?edro C1ezu da Le an 5U-
relativ extinse in regiunile muntoase din Columbia, Ecuador
Qonstituia prinoipala de In ra-
portul .Cronica statului Peru adre8at regelui 8pan1ei,el
de a unui
demnitar .D. urma ooneulIlului de oartof' orud. Failllostu caraar
englez pir Franclao Drake,inalntea lungulul de ntoaroere
n Anglia (1577),o-a cu tuberouli din insula Mooh
(Chilo),iar Csvondiab (1587) il in in.ula St.
',l8J:y (Chno)
Datele istorioe dovezile arheologioe oa
de origine a oartofului un areal oa cuprinde teritoriul actu-
al al statelor Chile, Peru, Bolivia, CQluQbia Eouador ca
regiunea din nordul
In numarul propunem cartoful in
travereurea Oceanului !tlantie in incercarea BO de
o patrie - Europa.
Chiru SoriD
21
22
RllLlZARILB LUI JCiIIl S. NIlIDERHAUSllR PRIVIND
LA. OARTOl' INOONUNC:TE CU l'RRIlIUI PENTRU ALI'I.ENTATIA
LUIIII (WORLD FOOD I'RIU)
Cu am aflat in 1990 oel mai
t1gior premiu pentru in domeniul agrioulturii alimen-
(in valea.e de 200.000 40181'1 ) a fost aoordat venerabilu-
lui J. Niederhauser. Alegerea sa s-a datorat realiziri-
lor privind crearea de soiuri de oartof rezistente la preoum
promovlr11 aoestei plante tn multe ale lumii 08 o alterna-
tivl la hrana
cum Morman R. Bourleg, fondatorul acestui
premiu Premiului Nobel pentru Paoe in 1970,
torul din aoest an o poet. face enorm de
mult alioarea foametei
lui N10derhauserau oontribuit la
rea de oartof in Mexio de,aproape 10 ori in p(lrioa.dll
1978-1982 de perioada 1948-1952. Aoum, oartoful eote o,oultu-
in Mexio, Columbia, Inrlia,Paklstan Turcia.
J. Niederhauoer a in 1939 titlul de dootor la
Universitatea Cornell oa apoi fie profesor de patologia
lor la Universitate.
Anul 1948 debutul tn organismele
propuneau asigurarea hranit in regiunile Baraoe.,
Aoesta a tost Programul Agrioo1 al Mexioo-Rookfeller.
Aaum va pune bazele sporurilor de in Mexia prin eviden-
oertifioatl, a tehnologiei de
rezistente la boli. In anii 1950
un program lnteramer10an al oartofului, iar in 1965 Pro-
gramul al oartotului al direotor a fost.
J.v1n.d oa aoestor, program.e se n
19?I.Clht>,ul al Cartof ului (CIP) ou aadiul la Lima,
P.ru. Programul ao.stui centru a oontinuat ideile lui iar astizi,
a la oartof este mai mare deoit la
orioarl plantl.
In prezent J.S. N1eoerhauaer este oonsultant al proieo-
tului BioBphere II in probleme de produoerea hrana1 n navale
oosm.ice, inclusiv oartof, el1m1ntndu-a. unul din factorii
limitativ! ai interplanetare.
B.
Posta cultivatorului si consumatorului de cartof

C H E S TIO N A R
privind publicatia de informare tehnica
, ,CARTOFUL IN
Da Nu
Dupa ce ati citit acest numar, considerati
utila o asemenea publicatie ? .
Sint suficiente 4 numere/an 7 .
Putem conta pe sugestiile Dvs.privind
tematica ? o o .
La p'-etul de 25 lei/nr .,dor iti unul sau mai
mu 1 te abonamen te ? ..
Ne puteti ajuta ca aceasta publicate sa
ajunga la cei interEsati? Daca ,,'da", va
rugamsa ne dati adresa lor,
adl-esa dinsilor, .
Pent,-u abonamente, va rugam sa expediati pe
adresa noastra pina la 1 .06.1991,prin mandat
postal, suma de 20 lei + 5 lei posta, pentru
fiecare numar pe care-l doriti, cu mentiunea
, ,pen tr-u Cal- tofu 1 i.n Roman ia", sau sa depuneti
in contul nosb-u n,o .304912 BA Brasov

Va mu 1 tumim
Comitetul de redactie
x
Destinatar: INSTITUTUL DE CERCETARE SI
PRODUCTIE A CARTOFULUI
Str.Fundaturii 2,
2200 81- ~ { ~ i
Iing.VALENTIN OLARW]
!n ziua de 17 aprilie 1991 s-a stins din
oeI care a tost colegul prietenul nostru
Ing. Valentin Olariu, principal
la Institutul de Cercetare Productie a Carto!ului
din Braeov.
S-a nAscut la 24 aprilie 1947 in comuna
judetul Timis. A avut o mai
tiind crescut de bunici. lJrmeazA pri-
marA in comuna apoi liceul la Timisoara, In
anul 1965 ae lnserie la pacultatea de Agronomie din
Timisoara. din timpul eate atras de
munca de cercetare. , facultatea in 1970,
cu media 10, cu Q lucrare de din domeniul fi-
ziologiei la pieraic.
DupA absolvire repartizat la CAP Zcr-
Mare, jud. Caraa-Severin, unde indeplineste fun-
de aer de fermA, npcide inginer Intre 1975
1977 il in comuna natalA, Belin}, ca ini,iner
de In anul 1978 se transferA la 1n-
de Cercetare Productie a Cartcfului Brasov.
asiduu meticulos, 8-a ocupat
problemele de preluare pstrare a cartolului de
8ll.mintA, munca sa concretlz1ndu-ee intr-un lIlare numllr
de lucra.ri de popularL:are, ap6rute ln
analele Institutului, in reviste de apecialitate (Hor-
ticultura, Mecanizarea agriculturii) sau in diferite
alte Acoperind o arie de
de la cele privind repaoaul germinal la pina la
cele privind utilizarea radiatii"lor iooi7.e.nte la inhi-
barea stimularea de shminta,
realizind de date, s-a orientat in ul-
tima apre proplema virstei fiziologice ls car-
toful de sa.mint, problema. importantA, de care
era deosebit de pasionat.
Modest, timid, pretentios, ajutlnd
pe toti oei ce aveau nevoie de sprijinul lui, Un om iu-
bit de colegi ai prieteni, B-a atina in singuratate,
inainte de vreme.
Plecind dintre noi, ne-a lasat un munte de
manuscrise. o un ibric de cafea ei amintirea
unui om dedicat meseriei pe care si-a ales-o.
Valentine, nu te putem uita!
Y.Donescu.
25
CONTENT
- Por a gcod incept in patato crep
- ia the patato crap dit!icult
- The veli done job, the only way for
pro!itable crope
- Counael for patato crap tertilization
- Seedratee tor patato
- Patato varletiee in Romanian Agriculture
- The importance of the ridge in patate
crap
- How ve een protect our" crapa [rom weeda
- How ve een protect curs crapa from pesta
- E!!lclency of the chemicatcontrol of
earIy and late bllght
- Prom potatohlatory
- Documentary
- Mail of patato grower and conBumeT
T ! R T ! L O
J6 kezd,t a burgooyatermlszt6u frdlk4bln I
- M1'rt ktlnnyU a burgonya termeszt'Be 7
! j61 a
ggyttlen 6tja.
TanAosok a burgonya
- ?
!
! a
- Hogyan a ?
- Hogyan a ollon ?
Vegyszeres n5v6nyv6delemmel a burgonyav'az a alternar1s
ollon I
- ! burgonya
Irodalom.
- ! -, l.
_
0<
INSTITUTUL DE CERCETARE
SI PRODUCTIE A CARTOFULUI
STRADA FUNDATURII NR.2
BRASOV
TELEF 921/12620
VA OFERA ASISTE,:NTA TE'"<J;JCA PRIVIND:
-FERTILIZAREA IN FUNCTIE DE GRADUL DE APROVIZIONARE
A SOLULUI IN NUTRITIVE SI PRODUCTIA ODRITH
BQL!LOF. (VIROZE ,9ACiERIOZE,MICOZEi IN Cir.,;:, SI
OEPOZ 1TE
-RE' :1UL DE IRIGARE Al CARTOFULU!
-Ac-EGEREA CELOR MAI BUNi'.: PESTICID'E SI PROG,riAr1E DE CO,,19,':,TERE;:;
BURUIEN!LDR,BO'LJLC'f' SI
-ECQNOMISIREA DE PESTICtDE( ERBICIOE SI !NSECT![iS,::: LA
TRATAt-lENT DE COLORADO)
-PASTRAREA CARTQFIjLUI !'-: DIFERITE SPt:,TI ISrCONSTRU'CTl::' DE:
MACRD5!LDZuRl
-FAVORABILITATEA TERENLJ!';!LDR AGRICOLE ?ENT;:;:U CULTUF:;], [':,RTC':-Ui..U:
CE;:LOR MA I POTR rv1TE SO 1UR 1 DE CART O;; FU'KT 1E DE
ZONA SI SCOPUL CULTURII
PRODUCERII CARTOFUL.Ul DE CONSur1,INOUSTRIE SI
OARTOFUL
n
nia