SPETA 1

Prin actiunea pe care reclamantul a intentat-o la Tribunalul Bucuresti, sectia a 6-a comerciala, a solicitat obligarea lui B la plata sumei de 150.000 lei. In moti area cererii reclamantul a aratat ca suma solicitata repre!inta o di"erenta de pret, di"erenta pe care paratul nu a platit-o. #in proble administrate se retine ca A i-a andut lui B printr-un contract inc$eiat la 1% august &00% mai multe autoturisme, cu pretul total de '00.000 lei. (umatate din acest pr)t s-a platit in momentul inc$eierii contractului, urmand ca cealalta *umatate sa se plateasca in termen de trei luni. Actiunea a "ost intentata la 15 ianuarie &00+. Paratul a solicitat trimiterea cau!ei la *udecatoria sectorului ' deoarece este o cau!a ci ila si nu comerciala. A este o societate comerciala iar B o persoana "i!ica. Potri it articolului & din codul de procedura ci ila, litigiile comerciale cu o aloare de peste 100.000 lei se *udeca de tribunal in prima instant, iar litigiile civile cu o aloare de pana la 500.000 lei se *udeca de *udecatorii in prima instanta. ,E-./0A,E1 -Tribunalul Bucuresti este competent sa solutione!e cau!a -instanta a respinge e2ceptia necompetentei Tribunalului Bucuresti deoarece a constata ca natura raportului *uridic dintre A si B, nascut din contractual de an!are-cumparare inc$eiat intre ei este comercial. #reptul comercial cuprinde norme *uridice care reglemntea!a raporturile dintre comercianti cat si raporturile dintre comercianti si necomercianti 3articolul % din codul comercial4 Pentru e2istent unui raport *uridic comercial este su""icient ca una dintre parti sa aiba calitatea de comerciant. 5daca ambele persoane sunt personae "i!ice dar una dintre ele rea sa anda dupa cumparare, contractual este comercial. 5daca nu se do edeste intentia de an!are raportul este ci il 5proba cu martori nu este admisa in dreptul ci il-e ne oie de un act 5in dreptul comercial se admite proba cu martori

SPETA &

/a 6 mai &00+ reclamantul 3A4 a c$emat in *udecata pe primarul sectorului ' ,Bucuresti solicitand instantei sa dispuna anularea unei autori!atii de constructie emisa de parat. In moti area cererii se arata ca prin emiterea acestei autori!atii este incalcat dreptul de proprietate al reclamantului asupra unui teren "iindca i se da posibilitatea lui B sa ridice o constructie inclusi pe o supra"ata de &0 m& din terenul reclamantului. Actiunea a "ost intentata la *udecatoria sectoului '. /a primul termen de *udecata, reclamantul a cerut introducerea in cau!a si a lui B 3bene"iciar al autori!atiei4. /a acelasi termen, primarul sectorului ' a in ocat e2ceptia incompetentei material a *udecatoriei, aratand ca Tribunalul Bucuresti este competent sa solutione!e cererea lui A. In moti are paratul a aratat ca raportul dintre parti este administrati , iar competenta de a solutiona cererile de anulare a unor acte administrati e emise de autoritati publice locale re ine Tribunalului in prima instanta.

7e a $otari instanta in pri inta acestei e2ceptii8 ,E-./0A,E1 (udecatoria a admite e2ceptia necompetentei si Tribunalul Bucuresti, sectia administrati a a trimite cau!a la

7$iar daca reclamantul in oca incalcarea dreptului sau de proprietate 3drept subiecti ci il4, raportul *uridic este unul administrati deoarece autori!atia de constructie este un act administrati e. Actul administrati este un act prin care o autoritate publica isi indeplineste o atributie con"erita prin lege, in e2ecutarea dispo!itiei legale. Primarul sectorului ' apare ca o persoana *uridica de drept public, purtatoare a autoritatii de stat.

SPETA '

Prin actiunea intentata la 10.1&.&005 A a solicitat re!ilierea contractului de intretinere inc$eiat cu paratul B. In moti are, reclamantul a aratat ca paratul nu si-a mai e2ecutat obligatia de intretinere asumata prin contractual inc$eiat . Printr-un contract inc$eiat la 16.06.&001, in "orma autentica, A i-a transmis lui B dreptul de proprietate asupra unui apartament in sc$imbul obligatiei asumate de a-l intretine pe A pana la s"arsitul ietii sale. #e asemenea, din probele administrate mai reiese ca din "ebruarie &00' B nu sia mai e2ecutat obligatia de intretinere. 7e a $otari instanta8 ,E-./0A,E1 Potri it articolelor 10&0 si 10&1 ale codului ci il, in ca!ul nee2ecutarii unei obligatii contractuale i! orate dintr-un contract sinalagmatic, cealalta parte poate cere re!ilierea contractului. 57ontract sinalagmatic9contractual ce da nastere la obligatii pentru ambele parti In materia contractului de renta contractului. iagera este inter!isa re!ilierea

57ontractul de renta iagera9acel contract prin care o parte transmite celeilalte parti proprietatea unui bun in sc$imbul unei anume sume de ban ice se plateste in mod periodic pana la s"arsitul ietii creditorului. Instanta admite cererea reclamantului contractului de intretinere inc$eiat intre A si B. si dispune re!ilierea

7ontractul este unul de intretinere "iindca obligatia principal nascuta din acest contract este obligatia de intretinere. In materia contractului de intretinere nu e2ista nici o norma speciala pri ind re!ilierea lui. Articolele 10&0 si 10&1 sunt norme generale datorita s"ereilargi de aplicare 3contractile sinalagmatice4 Te2tul care inter!ice re!ilierea in material constractului de renta iagera este o norma speciala. 7$iar daca contractul de renta iagera seamana "oarte mult cu cel de intretinere, norma speciala mentionata nu se a aplica in pri inta contractului de intretinere caci normele speciale sunt aplicabile doar in ca!urile a ute in edere in cadrul lor.

7ontractului de intretinere ii or "i a ute in edere clau!ele generale, printre acestea "iind si cea re"eritoare la re!ilierea contractului.

SPETA 6

/a &5 mai 1:+% A i-a andut lui B un teren de %00 m & cu pretul de &0.000 de lei; contractul a "ost inc$ieat sub "orma unui inscris sub semnatura pri ate; pretul a "ost platit si cumparattorul a intrat in posesia terenulu in !iua inc$eirii contractului. Prin actiunea intentata la % octombrie &005 B la c$emat in *udecata pe A solicitand instantei sa constate ca este proprietar al terenului sis a il oblige pe parat sa se pre!inte la un birou notarial in ederea autenti"icarii contractului de an!area < cumparare. 7e a $otari instanta8

Potri it legilor 5+ si 5: din 1:%6 in igoare la data inc$ierii contractului, terenurile nu puteau "i instrainate prin acte *uridice. 7ele doua legi au "ost abrogate e2pres prin decretele 1 si : din 1:+: re enindu-se la dispo!itille codului ci il ce permit instrainarea unui teren. Prin legea 1+ pe 1::1 pri ind "ondul "unciar, este permisa instrainarea terenurilor, dar actul de instrainarea trebuie inc$eiat in "orma autentica. /egile 56 pe 1::+ si &6% pe &005 au preluat aceasta dispo!itie.

Instanta a respinge actiunea reclamantului ca ne"ondata. 7ontractul inc$eiat intre A si B repre!inta o situatie *uridica trecuta in raport cu decembrie 1:+:, moment in care s-au abrogate legile 5+ si 5: din %6. Este o situatie *uridica trecuta deoarece partile au e2ecutat prestatiile pre a!ute in contractual inc$eiat, mai putin obligatia transmiterii dreptului de proprietate, care era imposibil de e2ecutat "iind inter!isa de lege. #in acest moti , contractului i se or aplica dispo!itiile legilor in igoare la data inc$eierii lui, potri it carora acest contract este nul. #aca am considera ca dupa decembrie 1:+: contractul de ine alabil, ar insemnma ca moti ul sau cau!a care atrage nulitatea contractului sa "ie reglementata de lega noua, ceea ce ar duce la incalcarea prinipiului legii neretroacti itatii legii ci ile noi.

7on entia inc$eiata intre A si B nu poater "i interpretata nici ca o promisiune bilaterala de an!are cumparare caci in 1:+% legea nu permitea nici e2istent unei promisiuni de an!are a unui teren de reme ce an!area era inter!isa e2pres.

SPETA 5

/a 11 iunie &00% reclamantii A si B au c$emat in *udecata pe paratul 7 sol=icitand sa se constate nedemnitatea succesorala a paratului; in moti area cererrii reclamantii au aratat ca paratul este nedemn succesoral "iindca acesta a "ormulat o plangere penala impotri a celui care le-a transmis mostenirea pentru in"ractiunea de omor deosebit de gra , plangere pentru care paratul a "ost condamnat la plata unei amen!i penale pentru sa arsirea in"ractiunii de denuntare calomnioasa. #in probele administrate instanta a retinut ca, prin plangerea depusa la &' apeilie &000 7 la acu!at pe # de sa arasirea in"ractiunii de omor deosebiu de gra , impotri a altei personae, E. Printr-o re!olutie a procurorului s-a despus neinceperea uurmaririi penale impotri a lui # "iindca acesta nu sa arsise in"ractiunea mentionata. >lterior, in seprembrie &00' 7 a "ost condamnat pentru sa arsirea in"ractiunii de denuntare caomnioasa la plata unei amen!i penale. # a murit la 11 noiembrie &005, iar A, B si 7 sunt singurii lui mostenitori in calitate de nepoti. Toti ' accepta mostenirea. 7e $otarare a lua instanta8 Potri it articolului 655 punctul & din 7odul ci il, este nedemn succesoral mostenitorul legal care "ace o acu!atie capital, cali"icata de *udecata drept calomnioasa impotri a celui care lasa mostenirea 3 acu!atia se "ace pentru ca cel care este acu!at sa "ie pedepsit cu moartea, ca cel care il acu!a sa bene"icie!e de a erea lui < pro oaca desc$iderea mostenirii prin intermediul unei plangeri care are ca re!ultat condamnarea la moarte4. Te2tul nu spune ce inseamna acu!atie capital. Inainte de 1:+:, pedeapsa capitala era pedeapsa cu moarte. Aceasta a "ost inlocuita cu pedeapsa detentie pe iata in 1:+:. #upa decembrie 1:+:, ca!ul de nedemnitate succesoarala a disaparut.

,e!ol are1 Instanta a respinge cererea. #in interpretarea istorico-teleologica si sitematica a articolului 655 pct. & din codul ci il re!ulta ca scopul urmarit de leguitor in momentul intrarii in igoare a 7odului ci il actual a "sot de a-l sanctiona cu nedemnitatea succesorala pe acel mostenitor legal care a "acut impoti a de"unctului o plangere calomnioasa pentru o in"ractiune sanctionata cu pedeapsa cu moartea. Printr-o asemenea plangere, mostenitorul legal urmareste sa dobandeasca mostenirea sperand ca pedeapsa cu moartea sa "ie aplicata celui care lasa mostenirea. Acest scop nu mai poate "i atins dupa abolirea pedepsei cu moarte caci mostenirea unei persoana "i!ice se desc$ide numai prin moartea ei si nu prin condamnarea la pedeaps detentiei pe iata. /a aceiasi conclu!ie se a*unge si prin e2aminarea celorlalte ca!uri de nedemnitate succesorala care presupun desc$iderea mostenirii in urma unei morti pro ocate persoanei care lasa mostenirea. In consecinta, prin disparitia pedpsei capital a disparut si ca!ul de ndedemnitate succesorala pre a!ut de articolul 655 pct.& din 7odul ci il.

SPETA 6

A. In urma licitatiei publice des"asurate la &0 octombrie 1::6 A a de enit ad*udecatorul unui apartament situat in Bucuresti. Acea licitatie publica s-a des"asurat la cererea lu iB ca urmare a "aptului ca proprietarul apartamentului, 7 nu isi e2ecutase de buna oie obligatia de plata a sumei de 600 de milioane de lei. Ad*udecatorul si-a inscris dreptul in cartea "unciara in iunie 1::+. Prin actiunea intentata la 15 septembrie &001, # l-a c$emat in *udecata pe A, solicitand instantei sa il oblige sa ii predea acel apartament. In moti area cerereii reclamantul a aratat ca el este ade arul proprietar al acelui apartament. Paratul a solicitat respingerea actiunii ca prescrisa. 7e a $otari instanta in pri inta prescriptiei actiunii8 Potri it articolului 561 din 7odul de procedura ci ila termenul de prescriptie al actiunii in re endicarea unui bun imobil ad*udecat este de 5 ani si incepe sa curga de la data punerii in posesie a ad*udecatorului.

Prin ordonanta de urgent a gu ernului 1'+ pe &000, ce a intrat in igoare la & mai &001, s-a stabilit un nou termen de prescriptie, de ' ani ce incepe sa curga de la data inscrierii dreptului ad*udecatorului in carte "unciara. A a intrat in posesia aparatamentului la 10 noiembrie 1::6.

Ad*udecatorul este cel care a castigat licitatia bunului.

,e!ol are1

Instanta a respinge actiunea ca prescrisa. A and in edere ca termenul de prescripti e stabilit de legea ec$e nu s-a indeplinit pana in momentul intrarii in igoare a legii noi, ceea ce insemna ca nu s-au produs e"ectele prescriptiei e2tincti e, suntem in pre!enta unei situatii *uridice in curs de des"asurare la momentul intrarii in igoare a legii noi. #e aceea, in pri inta termenului de prescripti e e2tincti e, se a aplica legea noua in temeiul principiului aplicarii legii imediate a legii noi. In consecinta, termenul aplicat in speta este de ' ani, termenul pre a!ut de legea noua. Insa, in pri inta momentului in care incepe sa curga acest termen nu se a aplica legea noua, ci legea ec$e, "iindca acest moment s-a produs sub imperiul legii ec$i, moti pentru care se a considera ca termenul de ' ani incepe sa curga in sp?eta din momentul punerii in posesie a ad*udecatorului. Totusi, termenul nu se a implini in noiembrie 1::: "iindca ar insemna ca legea noua sa retroacti e!e pe perioada cuprinsa intre noiembrie 1:: mai &001. #in acest moti , se a considera ca termenul de ' ani se implineste in momentul intrarii in igoare a legii noi, sau in momentul imediat intrarii in igoare a legii noi. @u putem considera ca este aplicabil termenul de 5 ani calulat de la momentul punerii in posesie a ad*udecatorului din doua moti e1 1. @u suntem in pre!enta unei situatii *uridice trecute si a unei situatii in curs de des"asurare la momentul intrarii in igoare a legii noi; &. #aca am considera in speta ca termenul se indeplineste in noiembrie &001, ar insemna ca legea ec$e sa ultraacti e!e, in lipsa unei norme special care sa permita aceasta , incalcandu-se ast"el princpiul aplicarii immediate a legii ci ile noi.

B. #ar daca A nu si-ar "i inscris dreptul in cartea "unciara8 7e ar $otari instanta8

,e!ol are1 Si in acest ca! suntem in pre!enta unei situatii *uridice in curs de des"asurare la momentul intrarii in igoare a legii noi, ceea ce inseamna ca aceasta se a aplica in pri inta termenului, care a "i de ' ani. Insa, a and in edere "aptul ca A nu si-a inscrisa dreptul de proprietate in carte "unciara cat timp legea ec$e a "ost in igoare, in pri inta momentului de la care incepe sa curga termenul se a aplic legea noua. Tremenul nu a inceput sa curga inca de reme ce A nu si-a inscris dreptul in cartea "unciara.

SPETA %

/A 10 aprilie &00% A le-a imprumutat lui B si 7 suma de +0.000 de lei pe termen de un an. >lterior, la 15 septembrie &00%, B a decedat dupa ce c$eltuise toti banii, lasand ca mostenitori legali pe cei doi "ii ai sai, # si E. Acestia au acceptat mostenirea lui B. In contractul de imprumut se pre ede ca debitorii sunt tinuti solidari sa restituie suma imprumutata. Prin cererea introsusa la &' mai &00+ A l-a c$emat in *udecata pe # solicitand obligarea lui la suma de +0.000 de lei. Paratul a solicitat respingerea cererii pe moti ca nu a "ost parte in contractual de imprumut si nu a pro"itat de suma imprumutata. 7e a $orati instanta8 ,e!ol are1 Instanta a admite in parte cererea, obligandu-l pe parat sa plateasca reclamantului suma de 60.000 lei. In momentul in care cei doi mostenitori, # si E au acceptat succesiunea lui B, partea acestuia din datoria de +0.000 de lei se imparte in mod egal pt cei doi mostenitori datorita unei norme speciale care stabileste di i!iunea de drept intre mostenitori a datoriei de"unctului. Partea lui B din suma imprumutata se pre!uma a "i de *umatate deoarece in contract nu se pre ede e2pres suma pe care "iecare dintre cei doi a luat-o cu imprumut. 7a urmare a di i!iunii datoriei lui B 3solidaritatea nu se mentine intre ei4, nici unul dintre cei doi 3# si E4 nu a putea "i obligat sa suporte datoria celuilalt de &0.000 de lei, dar in temeiul clau!ei contractual care stipulea!a solidaritatea imprumutatilor , oricare din cei doi mostenitori a putea "i urmarit si pentru datoria celuilalt imprumutat, de 60.000 de lei. In consecinta, pe langa propria datorie de

&0.000 de lei, paratul a trebui sa palteasca si datoria lui 7, de 60.000 de lei. #esigur ca ulterior, el a recupera suma de 60.000 de lei de la celalalt imprumutat, de la 7. SPETA +

A. /a 11 martie &00&, A si B le-au imprumutat lui 7 si # suma de +0 milioane de lei pe durata de un an. In contract nu e2ista nici o clau!a re"eritoare la solidaritate sau indi i!ibilitate. Prin actiunea intentata la % august &006 A la c$emat in *udecata pe 7 solicitand obligarea lui la restituirea intregii sume de +0 mil lei. 7e a $otari instanta8 ,e!ol are1 Instanta a admite in parte cererea obligand pe parat sa plateasca reclamantlui suma de &0 milioane de lei. Aiindca in contract nu se pre ede suma pe care a dat-o sau a luat-o cu imprumut "iecare parte, se a presupune ca aceasta este de *umatate de 60 de milioane de lei. ,e!ulta ca partea lui A din suma imprumutat e de 60 de milioane de lei. 7reantele lui A si B sunt di i!ibile in lipsa unei clau!e contractuale care sa deroge de la principiul di i!ibilitatii creantelor, ceea ce insemana ca A poate recupera de al cei doi debitori, 7 si # doar suma de 60 de milioane de lei, dar principiul di i!ibilitatii se aplica si datoriei pe care 7 si # o au "ata de A, ast"el ca 7 poate "i urmarit de A doar pentru partea lui din datoria de 60 de milioane de lei, respecti e pentru &0 de milioane de lei. B. #ar daca parile ar "i stipulate in contract solidaritatea creantelor, c ear "i $otarat instantaB ,e!ol are1 In acest ca!, instanta trebuie sa damita cererea pt 60 de milioane de lei. #Atoriile lui 7 si d raman di i!ibile "iindca partile au stabilitC ca numai creantele sunt solidare. Aceasta inseamna ca "iecare dintre cei doi debitori a putea "i urmarit doar pentru partea lui din intreaga datorie, respecti e pentru 60 de milioane de lei. 7reantele lui A si B "ata de 7 si # sunt solidare potri it clau!ei contractual mentionate, aste"l ca oricare dintre cei doi creditori a putea recupera de la 7 intrega datorie a acestuia de 60 de milioane de lei.

7. #aca in contract s-ar "i stipulate solidaritatea debitorilor c ear "i $otarat instanta8 Si in acest ca! actiunea trebuie admisa pentru 60 de mil lei "iindca A a putea sa obtina doar partea lui din suma imprumutata, respecti e 60 de milioane d elei, de la oricare dintre creditori, dat "iind "aptul ca obligatiile acestora sunt solidare. #. #ar daca in contract s-ar "i stipulate si solidaritatea creditorilor si solidaritatea debitorilor, c ear gi $otarat instanta8 In acest ca!, actiunea trebuia admisa pentru +0 de milioane de lei.

SPETA +

A. /a 11 martie &00&, A si B le-au imprumutat lui 7 si # suma de +0 milioane de lei pe durata de un an. In contract nu e2ista nici o clau!a re"eritoare la solidaritate sau indi i!ibilitate. Prin actiunea intentata la % august &006 A la c$emat in *udecata pe 7 solicitand obligarea lui la restituirea intregii sume de +0 mil lei. 7e a $otari instanta8 ,e!ol are1 Instanta a admite in parte cererea obligand pe parat sa plateasca reclamantlui suma de &0 milioane de lei. Aiindca in contract nu se pre ede suma pe care a dat-o sau a luat-o cu imprumut "iecare parte, se a presupune ca aceasta este de *umatate de 60 de milioane de lei. ,e!ulta ca partea lui A din suma imprumutat e de 60 de milioane de lei. 7reantele lui A si B sunt di i!ibile in lipsa unei clau!e contractuale care sa deroge de la principiul di i!ibilitatii creantelor, ceea ce insemana ca A poate recupera de al cei doi debitori, 7 si # doar suma de 60 de milioane de lei, dar principiul di i!ibilitatii se aplica si datoriei pe care 7 si # o au "ata de A, ast"el ca 7 poate "i urmarit de A doar pentru partea lui din datoria de 60 de milioane de lei, respecti e pentru &0 de milioane de lei.

B. #ar daca parile ar "i stipulate in contract solidaritatea creantelor, c ear "i $otarat instantaB ,e!ol are1 In acest ca!, instanta trebuie sa damita cererea pt 60 de milioane de lei. #Atoriile lui 7 si d raman di i!ibile "iindca partile au stabilitC ca numai creantele sunt solidare. Aceasta inseamna ca "iecare dintre cei doi debitori a putea "i urmarit doar pentru partea lui din intreaga datorie, respecti e pentru 60 de milioane de lei. 7reantele lui A si B "ata de 7 si # sunt solidare potri it clau!ei contractual mentionate, aste"l ca oricare dintre cei doi creditori a putea recupera de la 7 intrega datorie a acestuia de 60 de milioane de lei. 7. #aca in contract s-ar "i stipulate solidaritatea debitorilor c ear "i $otarat instanta8 Si in acest ca! actiunea trebuie admisa pentru 60 de mil lei "iindca A a putea sa obtina doar partea lui din suma imprumutata, respecti e 60 de milioane d elei, de la oricare dintre creditori, dat "iind "aptul ca obligatiile acestora sunt solidare. #. #ar daca in contract s-ar "i stipulate si solidaritatea creditorilor si solidaritatea debitorilor, c ear gi $otarat instanta8 In acest ca!, actiunea trebuia admisa pentru +0 de milioane de lei.

SPETA 10 Prin actiunea pe care reclamantul a intentat-o la *udecatoria Ploiesti, acesta a solicitat e acuarea paratului B dintr-un apartament. In moti area cererii sale, reclamantul a aratat ca el este proprietarului bunului si ca paratul locuieste "ara drept in acesta. #in probele administrate se retine ca la 16 aprilie &005, 7 i-a inc$iriat lui B acel apartament pe o durata de trei ani cu o c$irie lunara de 6 milioane de lei. 7ontractul de inc$iere s-a inc$eiat sub "orma unui inscris sub semnatura pri ate. 7 dobandise apartamentul in ba!a unui contract de an!are < cumparare autentic in cursul anului &001. >lterior, la 15 august &006, 7 a inc$eiat cu A un contract de sc$imb prin care i-a transmis acestuia dreptul de proprietate asupra apartamentului in sc$imbul unui alt apartament situate in Bucuresti, platind si o

di"erenta de 150 de milioane de lei. 7 si-a inscris dreptul de proprietate asupra apartamentului in carte "unciara, iar dupa inc$ierea contractului de sc$imb A a "acut acelasi lucru. Actiunea "ost intentata la &5 octombrie &006. 7e a $otari instanta8 ,e!ol are1 Instanta a admite cererea reclamantului sui a dispune e acuarea paratului din apartament. Potri it art 1661 din 7odul ci il, daca pe parcursul locatiunii bunul ce "ormea!a obiectul locatiunii este andut, contractual de locatiune a "i opo!abil noului proprietar adica cumparatorului daca sunt indeplinite cumulati doua conditii1 1. Incetarea contractului de locatiune in ca!ul an!arii bunului sa nu "ie pre a!uta printr-o clau!a in contractual de locatiune. &. 7ontractul de locatiune sa "ie inc$eiat "ie in "orma autentica "ie sub "orma unui inscris cu data certa. ***Potrivit art. 1182 din Codul civil, un inscris sub semnaturea private dobandeste data certa in unul din urmatoarele 4 cazuri: 1. de la data prezentarii lui la o institutie publica 2. de la data trecerii lui intr-un registru public 3. de la data mortii uneia din persoanele care l-au semnat 4. de la data mentionarii inscrisului c iar si in prescurtare in registrul intocmit de !unctionari publici. "ata certa se cere pt opozabilitatea inscrisului !ata de terti. ***

#in interpretarea teleological a art. 1661 re!ulta ca el se aplica nu numai in ca!ul an!arii bunuui dat in locatiune sci si in ca!ul altor acte de instrainare a bunului 3 deci si in ca!ul sc$imbului4.

Prima conditie este indeplinita "iindca in contractul inc$eiat intre B si 7 nu e2ista nici o clau!a care sa pre ada incetarea contractului de locatiune in ca!ul instrainarii bunului inc$iriat 3apartament4.

7ea de-a doua conditie nu este indeplinita "iindca inscrisul sub semnatura pri ata intocmit de B si 7 nu are data certa.

SPETA 11 /a 1: decembrie &00+ A l-a c$emat in *udecata pe B solicitand instantei sa il oblige la plata sumei de %0.000 de lei. ,eclamantul a aratat ca acea suma repre!inta o di"erenta de pret pe care paratul nu a platit-o. Se retine ca la 6 martie &00+ A i-a andut lu B un apartament cu pretul de &00.000 de lei, din care 1'0.00 de lei s-au platit in !iua inc$irierii contractului, iar di"ernta urma sa se plateasca in termen de doua luni. Partile au stabilit ca spredarea apartamentului sa se "aca dupa incasarea di"erentei de pret, perioada in care an!atorul mai poate locui in apartament. /a 15 aprilie &00+ apartamentul a "ost distrus in urma unei inundatii. 7e a $otari instanta8 ,e!ol are1 Instanta a admite cererea reclamantului si a oblige pe parat la plata sumei de %0.000 de lei. In moti are1 apartamentul in litigiu este un bun indi idual determinat deoarece se indi iduali!ea!a prin adresa. In temeiul contractualui de an!are < cumparare inc$eiat, paratul a de enit proprietarul apartamentului din !iua inc$eierii contractului "iindca parile nu au amanat transmiterea dreptului de proprietate ci doar e2ecutarea obligatiei de predare a apartamentului. ,iscul contractului este suportat de parat in calitate de proprietar al apartamentului in momentul distrugerii acestuia, ceea ce inseamna ca el a trebui sa plateasca intreg pretul, desi nu a mai intra in posesia apartamentului. SPETA 1&

/a % august &006, A l-a c$emat in *udecata pe B solicitand instantei sa constate ca este coproprietar alaturi de parat asupra a doua apartamente, unul situat in Bucuresti si celalalt la 7airo. In moti area cererii reclamanta a aratat ca cele doua apartamente au apartinut lui 7, iar partile l-au mostenit pe acesta.

Se retine ca1 apartamentul din Bucuresti a "ost dobandit de 7 in 1::% iar cel din 7airo in &00&. In &006 7 s-a casatorit cu A iar in martie &005 7 a murit lasand ca mostenitori legali pe A, in calitate de sotie supra ietuitoare si pe B in calitate de "iu. B este "iu itreg Potri it legii romanesti sotul supra ietuitor ine la mostenire alaturi de ceilalti mostenitori legali. Potri it legii egiptene, mostenitorii legali de se2 "eminin in a mostenire dupa cei de se2 masculin.

a. 7e a $otari instanta8 A si B au acceptat mostenirea lui 7. 7 a "ost cetatean roman.

b. #ar daca 7 ar "i "ost apatrid cu domiciliul la 7airo ce ar "i $otarat instanta8 a. Instanta a admite in parte actiunea constatand ca reclamantul a dobandit o cota 1B6 din dreptul de proprietate asupra imobilului din Bucuresti prin mostenire si a respinge cererea in pri inta apartamentului din 7airo. Potri it legii 105 pe 1::&, bunurile imobile sunt reglementate de legea locului situarii lor, in timp ce bunurile mobile sunt reglementate de legea nationala a proprietarului. Aceasta regula se aplica si in pri inta transmiterii bunurilor prin mostenire. #e aceea, in pri inta apartamanetului din 7airo se a aplica legea egipteana, reclamanta "iind inlaturata de la mostenire de "iul de"unctului iar i pri inta apartamentului din ,omania se a aplica legea romana potri it careia reclamanta dobandeste o cota de un s"ert din dreptul de proprietate asupra acestui apartament. b. Instanta a mentine $otararea data la punctul 3a4 deoarece in continuare in pri inta bunurilor impbile se a aplica legea locului situarii lor, aceeasi de la punctul 3a4. #ar in pri inta bunurilor mobile se a sc$imba legea aplicabila caci legeanationala a lui 7 nu mai este legea romana ci legea egipteana deoarece 7 ete apatrid iar legea nationala se stabileste in "unctie de domiciliul lui. SPETA 1'

P rin actiunea intentata la % august &00+ A a solicitat anularea pentru iolenta a unui contract de an!are-cumparare inc$eiat in "orma autentica. ,eclamantul a a"irmat ca paratul, B, l-a constrans sa ii and aapartamentul amanintandu-l ca daca nu o a "ace il a omori. In do edirea celor a"irmate reclamantul a solicitat proba cu inscris si s-a inscris in "als impotri a actului autentic. In moti area cererii de inscriere in "als reclamantul a aratat ca notarul public care a autenti"icat contractul nu trebuia sa "aca acest lucru caci ointa lui, a reclamantului, nu a "ost libera in momentul inc$eierii contractului. In cuprinsul moti elor in ocate reclamantul a"irma ca actele de amenintare s-au sa arsit cate a !ile inainte de data autenti"icarii contractului.

7e a $otari instanta in pri inta inscrieriiin "als8 Instanta a repinge cererea de inscriere in "als. SPETA 16

/a 1% martie &00&, printr-o actiune introdusa pe rolul *udecatoriei Aocsani, A a solicitat obligarea lui B la restituirea sumei imprumutate, de 100 milioane de lei. #in probele administrate se retine ca la && mai &000 A i-a imprumutat lui 7 suma de 100 milioane de lei pe o durata de 6 luni. 7ontractul a "ost inc$eiat intr-un singur e2emplar, scris de B si semnat de A si 73parti4. In !iua inc$eierii contractului B a semnat acel inscris in calitate de martor.

a. 7e a $otari instanta8 b. Se sc$imba solutia instantei daca B este "iul lui 7 si singurul mostenitor al acestuia8 7 a murit la 1% octombrie &001. a. Instanta a respinge cererea ca neintemeiata. 7ontractul de imprumut este un contract unilateral "iindca da nastere la obligatii doar in sarcina imprumutatului, moti pentru care nu trebuie sa respecte "ormalitatea multiplului e2emplar, ins atrebuie s arespecte "ormalitateaD bun si aprobatD, "iindca are ca obiect o suma de bani, un bun de gen.

In speta, inscrisul nu respecta aceasta "ormalitate "iindca nu a "ost completat de catre debitor, 7 si nici nu are mentiunea D bun si aprobatD sau o "ormula sau mentiune similara scrisa de debitor inainte de a semna. 7a urmare, acest inscris nu este alabil ca inscris sub semnatura pri ata ci doar ca un inceput de do ada scrisa. Pentru a "ace do ada contractului de imprumut, acest inceput de do ada scrisa trebuie completat cu o serie de mi*loace de proba. ,eclamantul nu a solicitat alta proba, deci a depus inscrisul. b. Instanta a respinge actiunea ca neitemeiata. Potri it articolului 1++0 din codul ci il, pentru ca inscrisul care constata o obligatie unilaterala de a plati o suma de bani sa "ie alabil ca inscris sub semnatura pri ata, trebuie sa "ie scris in intregime de cel care l-a semnat sau debitorul sa mentione!e inainte de a semna "ormula Dbun sia probatD sau o "ormula similara si sa mentione!e il litere suma imprumutata. E2pesia D cel care l-a semnatD se re"era la persoana celui ce are calitatea de debitor, ori in speta 7 este titularul obligatiei de restituire a sumei imprumutate si el ar "i trebuit sa complete!e acel inscris pentru ca inscrisul sa "ie alabil ca inscris sub semnatura pri ata. @u contea!a ca cel care a completat inscrisul l-a mostenit pe debitor deoarece1 1. poti it articolului 11+0 din codul ci il, este o norma speciala ce nu se poate aplica prin analogie la ca!ul altor persoane decat debitorul, cum ar "i ca!ul mostenitorilor debitorului. &. mostenitorul lui 7 dobandeste obligatia asa cum ea se a"la in patrimoniul autorului sau,in onsecinta el poate opune creditorului aceleasi conditii pe care autorul sau le putea opune creditorului in timpul ietii. Inscrisul intocmit este alabil doar ca un inceput de do da scrisa. @u este su"icient pentru a proba e2istenta unui contract pentru ca ar "i trebuit completat cu alte mi*loace de proba. SPETA 15

/a 10 decembrie &00% A si B au inc$eiat un contract de an!are-cumparare sub semnatura pri ata,a and ca obiect un apartament, contract prin care A i-a andut celeilalte parti apartamentul cu pretul de +0.000 euro. >lterior, la 1' martie &00% A l-a c$emat in *udecata pe B solicitand instantei sa-l oblige la plata di"erentei de pret de &0.000 euro. ,eclamantul a solicitat instantei sa-l oblige pe parat sa depuna e2emplarul contractului a"lat in posesia sa. Paratul a aratat ca nu detine un asemenea e2emplar.

/a dosar s-a depus doar e2emplarul pe care reclamantul il a ea in posesie. In cuprinsul acestuia nu se mentionea!a daca s-au intocmit mai multe e2emplare ale contractului. ,eclamantul a aratat instantei ca nu mai are alte probe de administrat. Paratul nu contesta "aptul ca i-a predat reclamantului suma de 60.000 euro insa contesta ca pretul a "ost de +0.000 euro, aratand ca el a platit intregul pret la inc$eierea contractului. ,e!ol are1

Instanta a admite actiunea si il a obliga pe parat la plata sumei de &0.000 euro. Potri it articlolului 11%:, nu numai ca trebuie respectata "ormalitatea multiplului e2emplar , dar ca o garantie a respectarii ei pe "iecare e2emplar trebuie sa se mentione!e numarul total al e2emplarelor intocmite. /ipsa acestei mentiuni atrage imposibilitatea do edirii respectarii "ormalitatii multiplului e2emplar, ce duce la nulitatea inscrisului sub semnatura pri ata. Potri it acestui articol, daca cel caruia i se opune inscrisul in proces a e2ercitat cel putin initial obligatia nascuta din contractul inc$eiat, el nu a mai putea in oca lipsa mentiunii numarului total al e2emplarelor. ,e!ulta ca este deca!ut din acest drept. /a aceasi conclu!ie se a*unge prin aplicarea regulii de interpretare logica 1 D unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingemD, la articolul 11%: din codul ci il. SPETA 16

Prin actiunea intentata la && octombrie &005 A l-a c$emat in *udecata pe B solicitand instantei sa constate ca in realitate B si 7 au inc$eiat un contract de donatie si sa dispuna reducerea acestuia in parte in sensul obligarii paratului la plata unei sume de bani egale cu partea care depasea re!er a succesorala a reclamantului. In moti are reclamantul a aratat ca B si 7 au inc$eiat un contract de an!are-cumparare dar in realitate partile au stabilit ca pretul sa nu se plateasca ccea ce inseamna ca au con enit sa inc$eie un contract de donatie. Acest contract de donatie, a and ca obiect un imobil compus din casa si teren de &00 m & ce a apartinut lui 7, are o aloare ce depaseste *umatate din aloarea mostenirii lasate de 7.

#in probele administrate instanta a retinut ca la & aprilie &00& 7 i-a andut lui B printr-un contract autentic un imobil compus din casa si teren cu pretul de 150.000 euro. /a 5 "ebruarie &00' 7 a murit lasand ca unic mostenitor pe A, "iul sau. #in e2perti!a e"ectuata reiese ca aloarea imobilului este mai mare de *umatate din aloarea mostenirii lasate de 7. Pentru a do edi e2istenta contractului de donatie inc$eiat intre B si 7, reclamantul a solicitat proba cu martori.

7e a $otari instanta in pri inta probei cu martori8 5,e!er a succesorala-parte din mostenire ce re ine mostenitorilor re!er atari, de"unctul nu poate dispune prin donatii sau legate 51B& este re!er a succesorala in acest ca! 5Simulatia- o operatie *uridica ce presupune inc$eierea a doua contracte, unul secret, pe care au posibilitatea sa-l cunoasca doar partile, contract care e2prima ointa lor reala si altul public, pe care il pot cunoaste si tertii dar care nu e2prima ade aratele raporturi *uridice dintre parti. Pottri it articolului 11%5 din codul ci il, intre parti produce e"ecte contractul secret, iar "ata d eterti produce e"ecte contractul public. Actiunea prin care o parte sau o terta persoana cere instantei sa constate e2istenta contractului secret se numeste actiune in declansarea simulatiei. ,e!ol are1 - Instanta a admite proba cu martori solicitata de reclamant. ,eclamantul dobandetse intreaga mostenire a an!atorului sau donatorului. In aceasta calitate el de ine succesor uni ersal luand locul de"unctului in contractele inc$eiate. #e aceea, de regula, succesorilor uni ersali le sunt aplicabile dispo!itiile re"eritoare la proba actelor *uridice intre parti. @umai prin e2ceptie, atunci cand un act inc$eiat de autor incalca un drept propriu al succesorului uni ersal, acesta de ine tert "ata de acel act *uridic ast"el incat are posibilitatea sa-l atace. #aca n-ar de eni tert si ar ramane a and-cau!a nu are putea ataca actul si in acest "el nu ar putea sa-si apere dreptul recunoscut de lege, drept incalcat prin inc$eierea acelui act. E2istenta principiului ocrotirii depturilor subiecti e ci ile impune aceasta trans"ormare a a andului-cau!a in tert. #e enind tert "ata de A nu ii sunt aplicabile dispo!itiile alineatului & din articolul 11:1 care se re"era la reglementarile aplicabile intre parti. Proba cu martori este admisibila, neincalcand nici dispo!itiile alineatului

1 ale aceluiasi articol deoarece si aceastea i!ea!a proba unui act *uridic de catre o parte contractanta.

SPETA 1%

/a : decembrie &00% A a cerut instantei sa-l oblige pe B la plata sumei de 60.000 euro. In moti are, reclamanatul a aratat ca paratul nu a platit acea di"erenta de pret. Seretine ca la 16 "ebruarie &005 A i-a andut lui B un apartament cu pret de 100.000 euro din care 60.000 euro s-a platit la inc$ierierea contractului in "orma erbala, a"irma reclamantul. ,eclamantul a solicitat instantei proba cu martori pentru a do edi e2istenta contractului. Paratul este socrul reclamantului. 7e a $otari instanta8 ,e!ol are1 (urisprudenta si literatura *uridica considera admisibila proba cu martori in speta, ca urmare a aplicarii prin analogie a articolului 11:+ din codul ci il. Insa aceasta e2tindee este criticabila "iindca1 1. articolul 11:+ din codul ci il este o norma speciala &. normele speciala sunt de stricta aplicare si interpretare potri it regulii de interpretare logica ast"el incat esta e2clusa aplicarea unei norme speciale prin analogie, alte ca!uri decat cele a ute in edere in continutul sau.

SPETA 1+

Printr-o actiune intentata de A la 15 decembrie &00&, aceasta a solicitat in contradictoriu cu B obligarea paratului la restituirea unui apartament situat in Bucuresti si obligarea paratului la plata c$iriei incasata pentru acest apartament. Inmoti are reclamantul a aratat ca a donat acel apartament paratului, intelegand ulterior sa re oce donatia pentru ingratitudinea paratului.

#in probele administrate se retine ca A i-a donat lui B acel apartament printr-un contract autentic la 10 ianuarie &000. >lterior, la 15 august &001, B a "ost condamnat printr-o $otarare ire ocabila pentru in"ractiunea de tentati a de omor sa arsita impotri a lui A. /a &' mai &000 B i-a inc$iriat lui 7 acel apartament in sc$imbul unei c$irii lunare de 150 euro. a. 7e a $otari instanta8

,e ocarea donatiei pentru in"ratitudine 3articolul +'1 din codul ci il pre ede posibilitatea donatorului de a cere re ocarea donatiei pentru ingratitudine in ' ca!uri1 a. atentatul la iata donatorului 3sa arsit de donatar4 b. delicte, cru!imi si in*urii gra e la adresa donatorului c. re"u!ul de alimente ,e ocarea pentru ingratitudine produce e"ecte retroacti e pana la momentul inc$ierii donatiei ,E-./0A,E1 Instanta a admite in parte actiunea, obligandu-l pe parat sa restituie reclamantului apartamanetul si sa-i plateasca acestuia c$iria incasata de la data introducerii actiunii pana la data pronuntarii $otararii. 7$iria incasata de B de la 7 este un "ruct si in irtutea principiului accesoriul urmea!a principalul, a "i culeasa de proprietar, in principiu. Prin e2ceptie, in temeiul articolului 6:5 din codul ci il, daca bunul este posedat cu buna credinta de alta persoana decat proprietarul, aceasta are dreptul sa culeaga "ructele bunului posedat. In speta, pana la data introducerii actiunii, paratul este posesor de buna- credinta al apartamentului pentru ca nu stie daca reclamantul il a ierta sau nu pentru "apta sa arsita. #in momentul introducerii actiunii paratul cunoaste ca nu mai are dreptul sa posee apartamentul ca urmare a re ocarii donatiei.

b. #ar daca in momentul inc$ierii donatiei, donatorul nu a ea nici un copil si ulterior i se naste un copil, iar donatarul nu a sa arsit "apta de ingratitudine, ce a $otari instanta8

Potri it articolului +'6 din codul ci il, donatia se re oca de drept 3automat4 atunci cand donatorului i se naste un copil, daca inainte de inc$eierea donatiei nu a ea nici un descendent. Solutia a "i aceeasi insa in acest ca! re ocarea donatiei operea!a automat in momentul nasterii copilului donatorului. 7u toate acestea, pentru ca paratul donatar a"la de nasterea copilului de abia in momentul introducerii actiunii, din acel moment el stie ca nu mai re dreptul sa posede bunul, d enind posesor de rea -credinta.