Wolfgang Amadeus Mozart (* 27 ianuarie 1756, Salzburg - 5 de embrie 17!

!1, "iena# a fost un om$ozitor austria , unul din ei mai $rodigio%i %i talenta&i reatori 'n domeniul muzi ii lasi e( Anul a esta (2))6#, u o azia *ubileului a 25) de ani de la na%terea om$ozitorului, 'n Austria %i +ermania a fost instituit ,Anul muzi al Mozart,( -n . de mi o$il, Wolfgang d. do/ada geniului s.u muzi al( 0a /1rsta de 5 ani, 'nainte de a %ti s. s rie, om$une 1te/a $iese $entru $ian, trans rise imediat de tat.l s.u( -n ianuarie 1762, 0eo$old Mozart ob&ine de la ar2ie$is o$ul S 2rattenba 2 un on ediu de trei s.$t.m1ni, $entru ,a ar.ta lumii a est mira ol,( A est turneu /a dura ! ani3 4rima a$ari&ie are lo la M5n 2en, unde Wolfgang e6e ut. muzi . la la/e in 'n fa&a $rin&ului ele tor de 7a/aria, du$. are familia Mozart $lea . la "iena, t1n.rul Wolfgang on ert1nd 'n fa&a familiei im$eriale( 8rmeaz. un lung turneu euro$ean9 Augsburg, Aa 2en, 7ru6elles, 4aris %i "ersailles( :.m1ne un an la 0ondra, a$oi se 'ntoar e 'n Austria, tre 1nd $rin ;ran&a, <l/e&ia %i 7a/aria( -ntre de embrie 176! %i martie 1771 'ntre$rinde un lung turneu 'n =talia9 "erona, Milano, ;loren&a, :oma %i >ea$ole au fost $rin i$alele sta&iuni de on erte( 4este tot $ubli ul era fas inat de talentul a estui o$il $re o e, 'ntre tim$ de/enit adoles ent( ?ar /iata a/ea sa ia o intorsatura neaste$tata o data u on ertul din seara de @ra iun a anului 1761 organizat 'n sala de festi/itati din Salzburg 1nd o$ilul a uimit asistenta $rin inter$retarea $e are a fa ut-o la orga si la /ioara( Aatal 0eo$old a luat de izia de al $rezenta 'm$reuna u sora lui >annerl ( u in i ani mai mare a Wolferl# 'n marile entre muzi ale ale <uro$ei( Aim$ de ze e ani au urmat, $eregrinari $rin marile orase euro$ene, are si-au $us am$renta nefasta $e fizi ul fragil si gingas al mi ului artist(

-n ianuarie 1762 on erteaza la Mun 2en 'n fata ele torului de 7a/aria, 'n se$tembrie a elasi an on erteaza la 4assau unde ar2ie$i o$ul ram1ne 'n 1ntat de muzi a lor, dar marea onsa rare o au la "iena 'n a easi luna 1nd '-si arata /irtuozitatea 'n fata ma*estatilor im$eriale Maria Aereza si ;ran is ( Ai i s-a 'nt1lnit u BaCdn are a s$us ,este de a*uns, $uiule, a um trebuie sa te odi2nesti $utin,( 0a "iena se 'mbolna/este de o forma gra/a de s arlatina are 'l tine de$arte de on erte 1te/a luni( -n august 176D, la ;ranEfurt, Mozart a 1ntat si a im$ro/izat la /ioara si la la/e in, 'n 1nt1nd auditoriul, are, la urma, l-a o/ationat si l-a 'n ar at u daruri( 4rintre s$e tatori s-a aflat si t1narul +oet2e are a fost emotionat $1na la la rimi( Au urmat Ai6-la-@2a$elle unde a fost admirat a organist si la 7ru6elles de unde s-a $astrat un allegro 'n do ma*or( -n noiembrie 176D familia Mozart a a*uns la 4aris( 4entru a li se des 2ide usile saloanelor muzi ale, 0eo$old Mozart s-a folosit de o s risoare de re omandare adresata lui Me 2ior ;riedri 2 +rimm, stabilit ai i a se retar al du elui de d Frleans si $rieten u ?iderot si u G(G( :ousseau, 'n resedinta sa din 4aris $atrona un salon artisti 'n are se aduna tot e a/ea mai stralu itor ,orasul luminilor, 'n domeniile artei( Aim$ de in i luni $rin intermediul lui +rimm s-au des 2is $ortile marilor saloane, a*ung1nd sa on erteze si la "ersailles 'n $rezenta lui 0udo/i al H"- lea( A 1ntat 2iar si 'n a$artamentul doamnei de 4om$adour fa/orita regelui ;rantei( -n limatul artisti fran ez, stimulat de su esele obtinute, o$ilul Mozart a om$us si $ubli at $rimele lui o$ere definiti/e 9$atru sonate $entru la/e in si /iora (I("(6,7,J si!# -ntr-o on/ersatie u G(G(:ousseau $e malurile Senei a s$us a la im$resionat o$era s risa de +lu E si @atedrala >otre ?ame( 4rezenta lui ai i a fost imortalizata de $i torul Flli/ier (,Mozart 1nt1nd 'n $alatul $rintului de @onti,#, gra/ura lui @armontelle (,;amilia Mozart,#, statueta lui +usta/ 0andgrebe (,Mi ul Mozart,# si o alta a lui 7arrias (,Mozart o$il,#( 0a 22 a$rilie 176K familia Mozart a*unge la 0ondra unde /a ram1ne un an si *umatate( A on ertat 'n fata regelui +eorge al ===-lea al Angliei si

a reginei, uimind asistenta u usurinta u are des ifra $artituri ne unos ute de el, om$use de 7a 2, Baendel si altii( F 'nt1m$lare a ramas memorabila 1nd fiul lui Go2ann Sebastian 7a 2, Go2ann @2ristian 7a 2, el 'nsusi om$ozitor a e6e utat $rima $arte a unei sonate $ro$rii, du$a are s-a o$rit si a s$us o$ilului are-l urmarea atent9,4oti termina tu sonata a easta a meaL, S$re uimirea 'ntregii asistente Wolfgang s-a asezat la la/e in si a im$ro/izat u siguranta si $re izie $artile a doua si a treia ale sonatei( ,@o$ilul a esta este un ade/arat fenomen 3, a rostit emotionat om$ozitorul( ?in auza talentului fenomenal $e are 'l a/ea au st1rnit tot felul de banuieli b1rfe si 2iar re lamatii are sustineau a manifestarile mi ului Mozart sunt doar mistifi ari( 8nii s$uneau a 'n la/e in ar fi as uns un automat are 1nta me ani , altii a ar fi un $iti de 55 de ani( 4entru elimina a este banuieli s-a 'ntrunit @omisia A ademiei de stiinte are a efe tuat un ontrol medi al si-a er etat ertifi atul de nastere al mi ului muzi ian, de ret1nd a a esta este un muzi ian genial $re o e( -ntre anii 1765 si 176! on erteaza 'n Aarile de Gos9 +and, An/ers, Baga Amsterdam si 8tre 2tM din nou 'n ;ranta9 4aris la "ersailles, ?i*on si 0ConM <l/etia9 +ene/a, 0ausane, 7erna si Nuri 2M +ermania9 Mun 2en si ?onaue 2igen unde $rintul Wen eslas de ;urstenberg l-a retinut doua sa$tam1ni( :e/ine din nou 'n Austria la Salzburg si a$oi la "iena unde este a fost $rimit foarte bine( Ai i fa e unostiinta u muzi a lui Gose$2 BaCdn are de/enea tot mai unos ut( Sub influenta muzi ii a estuia Mozart a introdus menuetul 'n lu rarile sale( ?in a easta $erioada dateaza trei simfonii (I("(KD,K5,KJ# 8na dintre ele mai fru tuoase alatorii ale o$ilariei le-a fa ut 'n =talia 'ntre 176! si 1771( A on ertat la "erona si @remona unde s$e tatorii lau a$laudat freneti ( 4rimarul "eronei, mare meloman, l-a 'nsar inat $e $i torul @ignaroli sa fa a $ortretul mi ului muzi ian, fiind unul din tablourile de o$il are s-au $aatrat( A mai on ertat la Mantua unde a st1rnit entuziasmul $ubli ului meloman, arti olulul din ziarul /remii are s-a $astrat este elo /ent 'n a est sens( 8na dintre tintele alatoriei sale era Milano, unde ontele ;irmian, originar din Salzburg, s-a o u$at u multa gri*a de organizarea 1tor/a

on erte, unde Wolfgang a a/ut mare su es( Aot ai i a om$us o o$era ,Mitridate regele 4ontului, omandata de ontele ;irmian $entru arna/alul din 1771( A unos ut foarte multi 1ntareti de renume $rintre are $e 4i ini om$ozitor (:oland, =figenia, ?idona# 8rmatoarea eta$a a fost 7ologna, unde ontele 4alla/i ini s-a interesat de el si l-a in/itat sa dea 1te/a on erte( Ai i s-a 'nt1lnit u 4adre +ianbattista Martini (autorul unei /aste istorii a muzi ii# idolul italienilor are /orbeste u uimire des$re a est o$il minune si totodata d1ndui 1te/a le tii( ?e la 7ologna s-a 'ndre$tat s$re ;lorenta unde a a/ut o azia sa-l a om$anieze $e elebrul 1ntaret >ardini, el mai stralu it ele/ a lui Aartini( A fost $rimit de ar2idu ele 0eo$old, unde a uimit $rin rafinamentul e6e utilor sale( -n $rima/ara anului 177), 2iar 'n Sa$tam1na Mare a*unge la :oma unde as ulta slu*ba si 'n s$e ial elebrul Miserese (-n e$utul $salmului 5) a lui ?a/id# s ris de +regorio Allegri la 16))( @om$ozitorul daruise manus risul lu rarii "ati anului si se onsidera un bun e6 lusi/ al $a$ei( Fri ine ar fi 'ndraznit sa si-l 'nsuseas a ar fi fost $ede$sit de ler u e6 omuni area( >imeni din afara "ati anului nu a/usese $rile*ul sa /ada a est manus ris, de a eea dorinta lui Wolfgang era de al as ulta( 4rile*ul s-a i/it 'n Sa$tam1na Mare, dar totodata =-a luat doar o singura noa$te trans rierea lui din memorie, du$a o singura auditie( Afl1nd des$re a este fa$te Sf1ntul 4arinte @lement al H="-lea la $rimit 'n audienta nu l-a $ede$sit, l-a de orat u ordinul ,4intenul de aur, si la 'ndemnat sa s rie mai de$arte muzi a religioasa( 8n alt oras /izitat a fost >ea$ole unde a intrat 'n legatura u maestrii o$erei bufe, are se nas use ai i 'n sudul =taliei, la 'n e$utul se olului al H"===-lea( =talia a mai /izitat-o de 'n a doua ori re1nd ai i 1te/a lu rari are au ramas 'n bogata s-a o$era( A estea au fost unele din ele mai $rin i$ale e/enimente din o$ilaria marelui om$ozitor, are si a um la mai mult de trei se ole reaza o mare admiratie( 4(S( , ?u$a $arerea dumnea/oastra, are este el mai mare muzi ian,a fost 'ntrebat, 1nd/a, :ossini( , 7eet2o/en, , ?ar MozartL, , F2, el este uni ,

n scurta sa via, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un numr enorm de opere muzicale, cele mai multe neegalate n frumusee sau profunzime. "Geniul su excepional l situeaz mai presus de oricare maestru, n toate domeniile artei i n toate timpurile". Richard Wagner