Biserica n afara zidurilor sale

Ci voi veti primi o putere, cand se va pogora Duhul Sfant peste voi si-Mi veti fi martori in Ierusalim, in toata Iudeea, in Samaria, si pana la marginile pamantului (Fapte 1: 18). Si acum, odata ce S-a inaltat prin dreapta lui Dumnezeu si a primit de la Tatal fagaduinta Duhului Sfant, a turnat ce vedeti si auziti (Fapte 2: 33) Dupa ce au auzit aceste cuvinte, ei au ramas strapunsi in inima, si au zis lui Petru si celorlalti apostoli !"ratilor, ce sa facem# (Fapte 2: 37 Atunci cand se intalnesc doi pastori discut despre biserica in care slujesc, cat este de mare, ce acti itati au in biserica si lucruri de !enul acesta. "e aceea, cred ca se cu ine ca la o intalnire a slujitorilor din bisericile #omunit$ii %enticostale &ucea a sa discutam despre ... biserica. #and mi s'a propus ca tem pentru aceasta intalnire BISERICA IN AFARA ZIDURILOR SALE, am luat'o ca o pro ocare. Frati pastori, a (i in (runtea bisericii, indi((erent c este mare sau mica, de la oras sau de la sat, implica o deosebita responsabilitate. "aca nu as crede in aceasta lucrare, asta)i nu m'as a(la *n acest loc. +ucrarea pastorala nu este simpla, iar *n )ilele noastre ea se con(runt cu !reutati pe care nu le'a cunoscut cu o !eneratie in urma. "e aceea, a- rea cu acest prilej s orbesc despre biserica de dincolo )iduri. A- rea sa spun cate a lucruri despre biserica dintre )iduri, pe care o dorim dupa ori!inal. ./: copiile dupa ori!inal. 0iserica de la inceput era o biserica uni a! Fapte 1:11: ,,Toti acestia staruiau cu un cuget in rugaciune si in cereri...2 Fapte: 1, Fapte 2: 13, Fapte 1: 32, Fapte 4: 12. 0iserica de la inceput era o biserica a ru"aciunii! Fapte 1: 31: ,,Dupa ce s-au rugat ei s-a cutremurat locul in care erau adunati2 Fapte 3: 1, Fapte 3: 1. 0iserica de la *nceput era #lina de Du$ul Sfan ! Fapte 2: 1 ,,Si toti s-au umplut de Duhul Sfant si au inceput sa vor$easca in alte lim$i dupa cum le da Duhul sa vor$easca Fapte 1: 8, Fapte 1: 31. 0iserica de la *nceput era o biserica %er fi oare! ,,Toti cei ce credeau, erau impreuna la un loc, si aveau toate de o$ste% Isi vindeau ogoarele si averile, si $anii ii imparteau intre toti dupa nevoile fiecaruia 2 Fapte 1: 32. 0iserica de la inceput era o biserica #ri"oni a si totusi res#ec a a! Fapte 4: 12, 13: ,,Prin mainile apostolilor se faceau multe semne si minuni in norod% Toti stateau impreuna in pridvorul lui Solomon, si niciunul din ceilalti nu cuteza sa se lipseasca de ei& dar norodul ii lauda in gura mare% 0iserica de la *nceput era o biserica in cres ere! Fapte 4: 11: ,,'umarul celor ce credeau in Domnul, $ar$ati si femei, crestea tot mai mult% Fapte 2: 11, Fapte 2: 17, Fapte 3: 7. #red ca toate aceste caracteristici ale biericii primare, le'au a ut -i bisericile din 5omania pana in anul 1686. "upa re olutie, *ns, a (ost mai putina unitate, mai putina ru!aciune, mai putine bote)uri cu "u7ul &(ant, mai putina jert(a. Fiecare dintre noi putem sa apreciem in ce masura biserica in care slujim se aseamana cu biserica de la inceput. 8area pro ocare pentru bisericile "omnului este dincolo de )idurile sale. 9n 8area 9nsarcinare din 8atei 28, "omnul 9sus le spunea ucenicilor: ,,Mergeti in toata lumea, faceti ucenici din toate neamurile $otezandu-i in numele Tatalui, al "iului , si al Duhului Sfant.2 %ornind de la acest cu ant as rea sa sublinie) cinci puncte: 1.0iserica lan!a )idurile ei 2.0iserica in 9erusalim 3.0iserica in 9udeea 1.0iserica in &amaria 4.0iserica pana la mar!inile pamantului.

1. 0iserica lan!a )idurile ei. :nul dintre primele lucruri pe care as dori sa le sublinie) este aplicarea cu antului pe care il in atam, adica (aptele noastre. 9n lumea de asta)i e/ista acea parte a teolo!iei liberale care a(irm c nu contea)a ce (aci, contea)a ce cre)i. &(anta &criptura ne arata ca (aptele sunt strans le!ate de credinta, si credinta de (apte. #redinta ade arata ac$ionea) prin (apte, este acti . ./: cutremurul. 0isericii din .(es, "omnul, ii spune: ,,Stiu faptele tale%%%% 9n predica de pe munte, 8atei 4:13: ,,Tot asa sa lumineze si lumina voastra%%%% ;m drum spre .maus, "omnul 9sus &'a apropiat de ucenici si le'a spus: ,,((Ce# )) le-a zis *l + si ei I-au raspuns ((Ce s-a intamplat cu Isus din 'azaret, care era un prooroc puternic in fapte si in cuvinte, inaintea ,ui Dumnezeu si inaintea intregului norod))% %a el ii scria lui <imotei in 1 <imotei 3:18: ,,Indeamna-i sa fie%%%% +ui <it, tot %a el ii scria in <it 3:8: ,,-devarat este cuvantul acesta%%%% Frati slujitori, cred ca biserica a ne!lijat un lucru deosebit de important = s aplice *n ia$a de toate )ilele ceea ce se predica. ;n predicile mele mi'am propus *ntotdeauna sa (iu clar in ceea ce spun si sa nu plictisesc. "e' o bucata de reme, pe lan!a aceste doua lucruri, imi propun sa !asesc aplicatii la tot ceea ce predic. "e multe ori credem ca scopul 0ibliei este doar in atarea #u >ntului lui "umne)eu. ;n realitate, scopul 0ibliei este in atarea #u >ntului &(>nt -i aplicarea lui. 8ood? spunea: ,,0iblia nu ne'a (ost data pentru a ne in(orma ci pentru a ne trans(orma2. 0ruce @ilAinson spunea: ,,"umne)eu nu ne'a dat 0iblia pentru a ne spune ce s'a intamplat in trecut ci pentru a trai in pre)ent in lumina iitorului2. Am citit unde a despre doi copii care mer!eau la scoala duminicala si se intorceau mereu plictisiti. %arintii ii intrebau ce au in atat la scoala duminicala si raspunsul lor era mereu acelasi: ,,Bimic, tata. Bimic, mama2. +a incept, parintii acestor copii (useser mandrii ca au reu-it sa'si instruiasca copiii si sa'i in ete 0iblia. "ar rspunsul de)interesat al copiilor cu pri ire la -coala duminical, i'a (cut sa se in!rijore)e. 8oti ul a (ost u-or de a(lat. ;n $torii de la scoala duminicala redusesera predarea la o simpl nara$iune sau po estire a intamplarilor din 0iblie. "umne)eu a dorit ca *nt>mplrile din 0iblie sa (ie cunoscute -i e/plicate micu$ilor pentru a'i cre-te -i a'i ajuta s ajun! niste crestini e la iosi. .ste o di(erenta intre a po esti (aptele si a le predica pentru a produce sc7imbari. #unoasterea po estirilor nu sc7imba pe nimeni. &unt multi oameni care cunosc 0iblia dar nu au (ost sc7imbati. %otri it te/tului din 2 <imotei 3:13'17 ,,Toata Scriptura este insuflat. de Dumnezeu pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie des.v/rsit si cu totul destoinic pentru o lucrare $una% "umne)eu a dat 0iblia nu de dra!ul continutului, ci ca oamenii sa de ina asemenea lui Cristos. A predica aducand in(ormatii (ara aplicare inseamna a sluji (ara a atin!e scopul lui "umne)eu. <rebuie sa predicam in ederea sc7imbarii ietii. Be punem urmatoarea intrebare: cat la suta dintr'o predica de'o ora este in(ormatie si cat la suta aplicatieD Ea in it sa urmarim cate a e/emple: ./.1. #ine a a a ut curio)itatea de a intreba cate a mii de ascultatori de predici is'a' is de raportul dintre in(ormatie si aplicatie in predicile pe care le'au ascultat. 5aspunsul lor a (ost urmatorul: 6FG din predica este continut si 1FG repre)inta aplicatie, ajun!andu'se pana la 66G continut si 1G aplicatie. ./.2. Au (ost luate trei predici ale unui mare predicator contemporan, #7arles &Hindoll. #u un marAer portocaliu a (ost subliniata in(ormatia si cu !alben aplicatia. Aplicatia repre)enta peste 4FG. ./.3. Au (ost eri(icate predicile predicatori #7arles &tanle? -i CoHard CendricAs. 5e)ultatele au (ost similare. :nele dintre cele mai bune predici a eau pana la 74G aplicatie si 24G in(ormatie. ./.1. Au (ost eri(icate predicile lui 8ood?, Io7natan .dHards, #7arles Finne?, #7arles &pur!eon si Io7n @esle?. 9ntre 14G si 74G, predicile acestor titani ai am onului era aplicatie si intre 24G si 44G in(ormatie. 8ood? a ea in predicile lui 74G aplicatie si 24G in(ormatie. ./.4. :n predicator si'a anali)at propria predica si a constatat ca 62G era continut si doar 8G era aplicatie. :n specialist in materie l'a s(tuit sa aiba 4FG continut si 4FG aplicatie. "eoarece el predica, de obicei, 1F de minute, si'a propus 2F de minute continut si 2F de minute aplicatie. Ast(el, la prima predica a reusit sa dea 2F de minute de in(ormatie si numai 4 minute aplicatie. "aca noi, ca predicatori nu putem !asi aplicatia la in(ormatia pe care o dam, oare cum o or !asi cei din biserica -i cum a (i in(luentata iata lorD :n specialist in materie de omiletic spunea c unii predicatori pot sa

ne inalte la ceruri, iar altii nici macar nu reusesc sa ne ridice capul de pe banca. "aca rei sa (i unul dintrre aceia care ii inalta pe oameni la ceruri, cauta aplicatii la continutul pe care l'ai pre!atit. 9n (elul acesta, dincolo de )idurile bisericii in care slujesti oamenii or intele!e c7emarea "omnului. 2. 0iserica in 9erusalim 9erusalimul este )ona de in(luenta a bisericii *n care slujim, in orasul, comuna sau satul in care ne'a c7emat "omnul in lucrare. .ste primul loc in care trebuie sa iesim ca s implinim 8area <rimitere. Acesta este locul in care noi trecem de la statutul de consumatori dintre )iduri la acela de lucratori in a(ara lor. Aici trebuie sa (im in actualitate (ara a (ace compromisuri. %e de'o parte suntem obli!ati sa ramanem credinciosi #u antului nesc7imbat al lui "umne)eu, pe de alta parte trebuie sa slujim intr'o lume care se a(la in continua sc7imbare. .ste trist, dar multi crestini, ne(iind dispusi sa traiasca sub aceasta disputa necontenita se retra! in una dintre cele doua e/treme. :nele biserici temandu'se de ,,in(ectia lumeasca2 se retra!, i)olandu'se de cultura de asta)i. Apoi, sunt biserici care, temandu'se sa nu de ina rupte de realitate imita in mod nec7ib)uit capriciile lumii moderne. &e pune intrebarea: ./ista reo modaliate de a sluji (r compromisuri in 9erusalimul nostru, in care ne'a ase)at "umne)euD "a, e/istJ &olutia este aceea de a urma e/emplul de slujire a lui Cristos. 9sus nu &i'a coborat niciodata standardele, insa intotdeauna a inceput de la ni elul la care s'au a(lat oamenii. .l era contemporan (ara a compromite ade arul. Eance Ca ner spunea ca o biserica poate (i dreapta ca o tea a de pusca din punct de edere doctrinar, si la (el de !oala din punct de edere spiritual. <rebuie sa (im !ata sa spunem din toat inima "omnului nostru ca om (ace totul ca sa'i aducem pe oameni la m>ntuire. "ac a em in edere 8area <rimitere data de 9sus 0isericii, atunci rodnicia unei biserici locale trebuie sa includa cresterea ei prin con ertirea necredinciosilor. %a el se re(erea la primii con ertiti ai A7aiei numindu'i: cel dintai rod al -haiei2 ' 1 #orinteni 13:14. +a un sondaj de opinie au (ost inter ie ati credinciosi din aproape o mie de biserici. +a intrebarea: 2"e ce e/ista bisericaD2, re)ultatele au (ost impresionante. 86G din cre-tinii *ntreba$i au spus ca scopul bisericii este sa poarte de !rija (amiliilor lor. %ri itor la rolul pastorilor mul$i au considerat c el trebuie s se *n!rijeasc de oile care sunt deja in staul si s e!7e)e sa nu piarda prea multe din ele. "oar 11G din crestini au spus ca scopul bisericii este de a casti!a lumea pentru Cristos. Acelasi sondaj de opinie a adresat aceeasi intrebare pastorilor din acele biserici. 5e)ultatele au (ost e/act opuse. 6FG au spus ca scopul este casti!area lumii pentru Cristos, iar1FG au spus ca scopul bisericii este acela de a a ea !rija de membrii ei. "aca nici macar pastorul si biserica nu pot cadea de acord asupra moti atiei pentru care e/ista biserica, atunci con(lictul si de)acordul pri ind toate celelalte lucruri este ine itabil. 9n orasul, )ona, comuna in care ne'a ase)at "umne)eu sa slujim, trebuie sa cautam raspunsuri la doua intrebari : "e ce e/ista bisericaD = -i #e trebuie sa (acem ca bisericaD 5aspunsul la aceste intrebari este dat de cele cinci 8ari 9nsarcinari, cate una pentru (iecare e an!7elie si una pentru Faptele apostolilor. 9n 8atei 28:16'2F, 8arcu 13:14, +uca 21:17'16, 9oan 2F:21, Fapte 1:8, "omnul 9sus ne *ndeamn sa spunem lumii mesajul 8antuirii. . an!7eli)area este mai mult decat o responsabilitate, este marele prilej acordat noua de "omnul. &untem in itati sa luam parte la aducerea oamenilor in (amilia lui "umne)eu = sa incepem din 9erusalimul nostru. 3. 0iserica in 9udeea "upa caderea comunismului in 1686, bisericile din 5omania au (acut mari pro!rese pentru a implini 8area 9nsarcinare. 9n 5omania e/ista mai multi credinciosi penticostali decat in toate tarile din .uropa de .st. #omunitatea de &ucea a are un numr considerabil de credinciosi. :n raport al 8isiunii 8ondiale :nite (88:), pre)inta situatia la ni elul comuniatatii penticostale &ucea a, in urmtorii termeni: 29n 8oldo a, miscarea e an!7elica este repre)entata in majoritate de bisercile penticostale. 5itmul de crestere in anul 2FF1 a (ost 2,44 G in &ucea a, 4,67G in 0ototsani, 3,63G 9asi, 7,36G 0acau.

#ercetarile (cute *n anul 2FF1 arata ca in comunitatea de &ucea a ar (i necesare pentru implinirea 8arii <rimiteri 3331 de biserici noi. %entru localitatile rurale, pentru a o(eri populatiei oca)ia de a (rec enta o biserica e an!7elica, ar (i necesare 2187 de biserici. &tatistica arata ca *n 9asi ar (i ne oie de 43 de biserici, *n 0acau de 34, iar *n 0otosani de 21. .ste (cut -i urmatoarea a(irmatie: K%entru atin!erea obiecti ului de saturare a partii de sud a 8oldo ei, in ritmul actual de e an!7eli)are, acesta ar putea dura cate a decenii.2 "intre cele 2F de municipii care au cea mai mare ne oie de e an!7eli)are *n $ara noastr, pe primul loc este orasul 0acau, apoi pe locul 13 orasul %iatra Beamt, -i orasul 5oman pe locul 17. #u oca)ia unei e an!7eli)ari, cine a care l'a primit pe "omnul 9sus a spus: 2Lameni buni, unde ati (ost pana acumD2. A iesi dintre )iduri inseamna a mer!e in 9erusalim si apoi in 9udeea. %entru comunitatea &ucea a, 9udeea sunt judetele care o compun: 0otosani, &ucea a, 9asi, Beamt, 0acau si Easlui. 1. 0iserica in &amaria 9ntre doua tinuturi e reiesti: 9udeea si Malilea, se a(la tinutul &amariei. #>nd e reii er!eau din 9udeea in Malilea sau din Malilea in 9udeea ocoleau tinutul &amariei. 9n . an!7elia dupa 9oan, &(anta &criptura il pre)inta pe "omnul 9sus care pleaca din 9udeea spre Malilea, iar ersetul 1 din 9oan 1 spune: "iindca tre$uia sa treaca prin Samaria% 9sus a cutat )ona aceea ocolita de e rei. #7iar din dialo!ul lui 9sus cu (emeia &amariteanca ne dam seama ce (el de relatie era intre e rei si samariteni: 9oan 1: 6 spune: %%%cum tu iudeu ceri sa $ei de la mine femeie samaritenca# - iudeii in adevar n-au legatura cu samaritenii% &a tra!em cate a conclu)ii despre &amaria si samariteni. 1 &amaria era un loc i)olat si ocolit de e rei. 2 &amaria = un loc aproape de 9udeea. 3 &amaria un loc in care "omnul ne'a c7emat sa (im martori: !Si-Mi veti fi martori in Ierusalim, in Iudeea, in Samaria% ' &amaria este locul care ne creea)a discon(ort, locul care ne displace. %entru pastoral "a id @ilAerson, &amaria erau cartierele de dro!ati din orasele mari ale &tatelor :nite. %entru alti slujitori, &amaria sunt centrele de de)alcooli)are -i penitenciarele. %entru mine &amaria repre)inta comunitatea de ti!ani din Alesd, orasul nostru = oras cu 1F.FFF locuitori din care 1FFF sunt rromi. "upa mai multe incercari si esecuri, in &amaria noastra, in urma cu sase ani am inceput o lucrare pe care am numit'o proiectul &amaria. .ste orba de o !radinita pentru copii de rromi (2 !rupe), care (unctionea)a de 1 ani cu pro!rama crestina -i de o scoala primar cu 7 clase in care se (ace reli!ie penticostala. Aceasta este &amaria noastra. &amaria poate (i repre)entata de oameni in anumite ne oi -i su(erinte, oameni care au ne oie de noi. 9sus trebuia sa treaca prin &amaria. Fiecare dintre noi a em aceasta misiune pe pamant si o parte din aceasta misiune este sa spunem altora despre Cristos = c7iar si celor din &amaria. 4. 0iserica pana la mar!inile pamantului. Aici iesim din )ona de in(luenta a bisericii noastre, a localitatii si a comunitatii noastre. %entru ucenicii "omnului mar!inile pamantului erau capitala imperiului 5oman = 5oma. %entru noi mar!inile pamantului pot insemna e an!7eli)are la ni elul 5omaniei, si lucrare misionar intr'o )on cu alta cultura -i alta limba. %entru a arata marea ne oie a lucrarii la ni elul 5omaniei, a pre)int situatia din anul 2FF1. +a o populatie de 22.134.2F4 locuitori, 5om>nia a ea 11F.FFF membrii si apartinatori e an!7elici, adica 2G din populatie. Asadar 68G din populatie nu (rec entea)a o biserica e an!7elica. 9n 5omania mor in (iecare an 28F.FFF de oameni adica 737 pe )i, 31 pe ora si unul la 2 minute. #ati dintre acestia or mosteni iata esnicaD #ati dintre ei or a ea ca pedeapsa o pier)are esnica de la (ata "omnuluiD 9n momentul de (ata aproape 1F.FFF de sate din 5omania nu au biserica e an!7elica, iar in aceste sate traiesc aproape 7.FFF.FFF de su(lete. 9n orasele 5omaniei traiesc 41,3G din populatia tarii. Aici, milioane de oameni au ne oie sa auda . an!7elia. &titi cum ede "umne)eu orasele 5omaniei si cum se uita la eleD Asa cum s'a uitat la Bini e: K Si

Mie sa nu-Mi fie mila %%% # 9ona 1: 11. "omnul 9sus cand s'a uitat la #etatea 9erusalimului a plans: !Cand S-a apropiat de ea si a vazut-o, Isus a plans pentru ea, si a zis ((Daca ai fi cunoscut si tu, macar in aceasta zi, lucrurile, care puteau sa-ti dea pacea0 Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tai% ' +uca 16:11'11, iar . an!7elia dupa 8atei scrie in capitolul 23, la ersetul 37: Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimesi la tine0 De cate ori am vrut sa strang pe copiii tai supt aripi, si n-ati vrut0 %e lan!a aceasta pro ocare la e an!7eli)are la ni el national societatea careia ne adresam este puternic in(luentata de mass'media, de presiuni politice, de pre)enta si in(luenta straina, de di(erite probleme sociale, etc. %re)enta straina a adus si idei noi despre credinta reli!ioasa. 9n pre)ent e/ista in $ara noastra o mare arietate de reli!ii necrestine ca: islamul, Care Nris7na, 0a7aOi, biserica uni(icata, mormonii, si 8artorii lui 9e7o a. %e deoparte, pre)enta si intensi(icarea acti itatii acestor reli!ii pro oaca con(u)ii in mintea oamenilor, pe de alta parte, daca nu e/ista ale!ere, nu e/ista o ade arata libertate reli!ioasa. . necesar s sc7imbam si subiectele predicilor, caci membrii bisericii se con(runta tot mai mult cu realit$i precum cre-terea 7omose/ualit$ii, porno!ra(ia si jocurile de noroc. "incolo de )idurile bisericii, mesajele e an!7elice crestine intra in competitie cu mesajele di erselor reli!ii necrestine, ale miscarilor spiritiste si oculte despre care, multi membrii din biserica nu stiu nimic. 9n plus, bisericile pierd adesea tineri talentati sau sau c7iar (amilii tinere, deoarece acestia se duc in strainatate in cautarea unui iitor mai bun. 9n mod e ident, bisericile or su(eri daca membrii ei su(era, pentru ca asa este (acut <rupul lui Cristos. #and unul din madularele <rupului su(era, toate madularele su(era impreuna cu el (1 #orinteni 12:23). #and (amiliile tinere parasesc tara in cautarea unei K ieti mai bune2, biserica isi pierde potentialul conducerii spirituale si implicarii (inanciare a membrilor de lun!a durata. 9n cadrul unei recente con(erinte intercon(esionale de ru!aciune sponsori)ata de @orld Eision din 5omania s'a mentionat multe probleme sociale care c7inuiesc societatea si biserica romaneasca. %articipantii e an!7elici, ortodocsi, catolici si de alte con(esiuni au mentionat probleme ca: imoralitatea, metode !resite de educare a copiilor, liderii si politicienii corupti, iolenta in (amilie si porno!ra(ia, care repre)inta mari pro ocari si pentru a caror re)ol are este ne oie de multa ru!aciune si e(ort. ./ista peste 1FF.FFF de copii institutionali)ati. L alta problema !ra a este cea a a orturilor. %ractic orbind, romanii si'au omorat numai in ultimul deceniu 24G din potentiala lor populatieJ %reotii, pastorii si ceilalti participanti la #on(erinta 9ntercon(esionala a 0isericilor #restine au accentuat de mai multe ori cau)a multor probleme din 5omania, care se datorea)a lipsei unei credinte acti e in "umne)eu. .i s'au re(erit la aceasta problema in mai multe (eluri : 2lipsa credintei practice2, K(ara teama de "umne)eu2, Kpierderea sensului pacatului2, Kseculari)area societatii2, Kpierderea credintei ade arate2, Kdepartarea de "umne)eu si de alorile crestine2 si Kpromo area ateismului2. 9ndi(erent de e/presiile (olosite sensul era acelasi: 5omania nu este o natiune crestina ci una laica, in care majoritatea populatiei pretinde ca ar a ea credinta dar nu traieste con(orm acelei credinte. #on(orm statisticilor !lobale le!ate de practicile crestine din .uropa ((rec entarea bisericilor, implicarea in acti itatea bisericii, etc), .uropa are cel mai mare numar de Kcredinciosi cu numele2 din toate celelalte )one ale lumii. &e pare ca 5omania si celelalte tari (ost comuniste nu sunt e/ceptii. &ociolo!ul roman, "aniel 0arbu estimea)a ca doar un procent de 1FG practica cu ade arat credinta ortodo/a, din cei aproape 6FG de romani care pretind ca sunt ortodocsi. .l mai mentionea)a ca seculari)area e identa a societatii romanesti este le!ata de (aptul ca ortodo/ia este mai mult o identitate. ;n bisericile neoprotestante este o alta situatie. +iderii lor *ndeamna pe credinciosi sa des(asoare o acti itate de e an!7eli)are personala mai acti e. "ar pentru ca le pretinde sa se implice mai mult in intalnirile din timpul saptamanii, acestora le ramane (oarte putin timp la dispo)itie pentru a'si culti a relatiile cu ceilalti din jur. 5e)ultatul este ca bisericile noastre de in mai de!raba (ortarete pentru cei mantuiti decat lumini pentru cei pierduti. 9n acelasi timp cele mai multe biserici e an!7elice sunt atat de ascunse ederii publice si cunoasterii, incat noi comunicam mai multa discretie decat desc7idere. "aca rem sa casti!am oameni pentru Cristos, sa plantam biserici noi si sa ucenici)am aceasta natiune, atunci trebuie sa ne !andim ce putem (ace noi in biserica pentru a (i rele anti conte/tului social in care ne a(lam. #um ar putea biserica e an!7elica sa aiba un impact asupra societatii in asa (el incat Eestea 0una a . an!7eliei sa poata sc7imba iata oamenilor si iata acestei natiuniD #e modi(icari trebuie sa (acem in

bisericile noastre pentru a putea sluji e(icient in societatea tulbure de asta)i, pentru a arata mai bine dra!ostea lui Cristos si pentru a casti!a multimile pentru ;mparatia +uiD "umne)eu sa ne dea intelepciunea de a !si raspunsurile la aceste intrebari si de a le aplicaJ %ri ind la lucrarea de e an!7eli)are interna putem sa spunem ca a em re)ultate (rumoase pe care trebuie sa le continuam si sa le ampli(icam, insa in planul misiunii e/terne contributia noastra este inca nesemni(icati a si lipsita de coerenta. 0iserica %enticostala din 5omania are multe de o(erit si e remea sa ne apucam de lucru cu smerenie si pasiune. "e aproape 17 ani am dobandit liberatea. #e am (acut cu eaD <inerii nostri au ajuns in .uropa pa!ana manati de conditiile economice din tara. &a (olosim acest pri ile!iu pentru a reda .uropei credinta crestina care a stat la temelia ei. +a cate a sute de Ailometri distanta de noi se a(la <urcia, cea mai mare natiune musulmana nee an!7eli)ata care bate la portile .uropei. &a pro(itam de aceasta desc7idere (ata de .uropa si sa ducem si acolo Eestea 0una. .ducatia buna, abilitatea de a in ata usor limbi straine, trecutul plin de restristi si !reutati, toate acestea creea)a premisele ideale pentru ca romanii sa poata scrie o pa!ina !lorioasa in istoria 0isericii. 8isiunea este ideea lui "umne)eu -i isi are ori!inea in inima +ui. Bu este Ko moda noua2, nici Ko idee occidentala2. .ste 8AB"A<:+ care ni l'a dat 5.M.+. nostru. 8."9<A<99 %.B<5: #5."9B#9L&9 &9 +9".59 "9B 09&.59#AJJJ KBu intreba ce poate (ace tara pentru tine ci intreba'te ce poti (ace tu pentru tara.2' Io7n F. Nenned? (din 5icA @arren = 0iserica o pasiune, o i)iune) K:n mare de otament (ata de 8area %orunca si 8area <rimitere a da nastere la o mare 0iserica2 ' 5icA @arren = 0iserica o pasiune, o i)iune K"atoria credincio-ilor nu este sa cree)e scopurile bisericii ci sa le descopere.2 ' 5icA @arren K0iserica trebuie sa o(ere oamenilor ceea ce nu pot !asi in alta parte.2 ' 5icA @arren ' 0iserica o pasiune, o i)iune K9sus n'a poruncit niciodata nimanui sa mear!a la 0iserica dar a poruncit apasat 0isericii &ale sa mear!a la oameni ( in toata lumea)2. ' +arr? %?le K0isericile care nu e an!7eli)ea)a ajun! !rupuri inc7ise de credinciosi neputinciosi care studia)a 0iblia spre osanda lor i!norand stri!atele celor nemantuiti.2 ' 5alp7 Bei!7bours (din: +arr? %?le = &top mersului la 0iserica) K8ulti din membrii care (i!urea)a in re!istrul unei biserici sunt la (el de prieteni cu &atan pe cat erau (ariseii din )ilele lui 9sus.2 (din +arr? %?le = &top mersului la 0iserica) KBu e/ista probabil un indi id mai periculos pentru 9mparatia lui "umne)eu decat (ariseul modern de a)i.2 (din +arr? %?le = &top mersului la biserica) KLamenii bisericii se !andesc cum sa'i aduca pe oameni in biserica, Lamenii 9mparatiei se !andesc cum sa duca 0iserica in lume. Lamenii bisericii se necajesc ca lumea ar putea sc7imba biserica, Lamenii 9mparatiei lucrea)a pentru a edea 0iserica sc7imband lumea.2 = (CoHard &n?der ' +iberatin! <7e #7urc7) K8oti ul pentru care "umne)eu nu te poate (olosi mai mult poate (i pentru ca nu esti pre!atit.2 = (CoHard M. CendricAs ' <rairea dupa 0iblie) K#at "umne)eu este in 0iserica, 0iserica este in lume cautand pe cei pierduti, #and 0iserica sta inc7isa intre peretii cladirii in care se stran!e, "umne)eu este in lume cautandu'i pe cei pierduti2 ' Anonim KLrice credincios care traieste nepasator (ata de prietenul lui necredincios, isi da tacit acordul ca acesta sa mear!a in iad.2 F.59#. ". +9".5:+ #A5. &<9. #:8 &A &+:I.A&#A "L8B:+:9 &9 09&.59#99 %L<59E9< #: <98%:+ 9B #A5. +'A #C.8A< ":8B.P.: +A &+:I95.. 0iserica consumatoare si 0iserica misionara ( i)ionara) "upa : Nennon +. #ala7an = .((ecti e #7urc7 +eaders7ip

#inci simptome ale 0isericii consumatoare: 8ajoritatea membrilor din comitet sunt orientati spre scopuri in interiorul 0isericii. 8ajoritatea membrilor con ertiti sunt orientati spre lucrari in interiorul 0isericii. #omitetul (oloseste majoritatea timpului intr'o orientare care se (ocali)ea)a spre po)itiile din interiorul 0isericii. #ei mai buni lideri sunt ru!ati sa slujeasca pe posturi care i)ea)a (unctionarea relatiilor interne cu orientare or!ani)atorica si institutionala. 8ajoritatea intrunirilor di(eritelor comitete sunt orientate spre discutii re(eritoare la teme din interiorul bisericii. 7FG din (inante sunt orientate spre lucrari in interior, 3FG din (inante sunt orientate spre acti itati in a(ara bisericii #inci simptome ale 0isericii misionare = i)ionare (a anpost): 8ajoritatea membrilor comitetului sunt (ocali)ati spre lucrari din a(ara bisericii, adica in biserica. 8ajoritatea oluntarilor recrutati de biserica sunt ru!ati sa lucre)e in a(ara bisericii locale. #omitetul (oloseste majoritatea timpului pentru umplerea locurilor in po)itii de lucrare in a(ara bisericii locale. #ei mai buni lideri sunt ru!ati sa slujeasca (ocali)and spre misiune in a(ara bisericii locale. 8ajoriatea intrunirilor di(eritelor comitete sunt orientate spre discutii despre misiune si strate!ii pentru lucrarea din a(ara bisericii. 3FG din (inante sunt orientate spre interior, 7FG din (inante sunt orientate spre lucrari in a(ara bisericii locale.