Noul Cod Civil

Capitolul I - Dispozitii generale Izvoarele dreptului civil Art.
1 (1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului. (2) In cazurile neprevazute de lege se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii asemanatoare, iar cand nu exista asemenea dispozitii, principiile generale ale dreptului. ( ) In materiile reglementate prin lege, uzantele se aplica numai in masura in care legea trimite in mod expres la acestea. (!) "umai uzantele con#orme ordinii pu$lice si $unelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. (%) &artea interesata tre$uie sa #aca dovada existentei si a continutului uzantelor. 'zantele pu$licate in culegeri ela$orate de catre entitatile sau organismele autorizate in domeniu se prezuma ca exista, pana la pro$a contrara. (() In sensul prezentului cod, prin uzante se intelege o$iceiul (cutuma) si uzurile pro#esionale. )$iectul si continutul Codului civil Art. 2 (1) Dispozitiile prezentului cod reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoane, ca su$iecte de drept civil. (2) &rezentul cod este alcatuit dintr-un ansam$lu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se re#era litera sau spiritul dispozitiilor sale. Aplicarea generala a Codului civil Art. (1) Dispozitiile prezentului cod se aplica si raporturilor dintre pro#esionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte su$iecte de drept civil. (2) Sunt considerati pro#esionisti toti cei care exploateaza o intreprindere. ( ) Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de $unuri sau in prestarea de servicii, indi#erent daca are sau nu un scop lucrativ. Aplicarea prioritara a tratatelor internationale privind drepturile omului Art. ! (1) In materiile reglementate de prezentul cod, dispozitiile privind drepturile si li$ertatile persoanelor vor #i interpretate si aplicate in concordanta cu Constitutia, Declaratia 'niversala a Drepturilor )mului, pactele si celelalte tratate la care *omania este parte. (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile #undamentale ale omului, la care *omania este parte, si prezentul cod, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care prezentul cod contine dispozitii mai #avora$ile. Aplicarea prioritara a dreptului 'niunii +uropene Art. % In materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului 'niunii +uropene se aplica in mod prioritar, indi#erent de calitatea sau statutul partilor. Capitolul II - Aplicarea legii civile Aplicarea in timp a legii civile Art. (
(1) ,egea civila este aplica$ila cat timp este in vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva. (2) Actele si #aptele -uridice inc.eiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte e#ecte -uridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data inc.eierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor. ( ) Actele -uridice nule, anula$ile sau a#ectate de alte cauze de ine#icacitate la data intrarii in vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vec.i, neputand #i considerate vala$ile ori, dupa caz, e#icace potrivit dispozitiilor legii noi. (!) &rescriptiile, decaderile si uzucapiunile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a legii noi sunt in intregime supuse dispozitiilor legale care le-au instituit. (%) Dispozitiile legii noi se aplica tuturor actelor si #aptelor inc.eiate sau, dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiilor -uridice nascute dupa intrarea sa in vigoare. (() Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplica$ile si e#ectelor viitoare ale situatiilor -uridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, #iliatie, adoptie si o$ligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al $unurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii -uridice su$zista dupa intrarea in vigoare a legii noi. /eritorialitatea legii civile Art. 0 (1) Actele normative adoptate de autoritatile si institutiile pu$lice centrale se aplica pe intreg teritoriul tarii, a#ara de cazul in care se prevede alt#el. (2) Actele normative adoptate, in conditiile legii, de autoritatile si institutiile administratiei pu$lice locale se aplica numai in raza lor de competenta teritoriala. +xtrateritorialitatea legii civile Art. 1 In cazul raporturilor -uridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile aplica$ile se #ace tinandu-se seama de normele de drept international privat cuprinse in cartea a 2II-a din prezentul cod. Capitolul III - Interpretarea si e#ectele legii civile Interpretarea legii Art. 3 (1) Cel care a adoptat norma civila este competent sa #aca si interpretarea ei o#iciala. (2) "orma interpretativa produce e#ecte numai pentru viitor. ( ) Interpretarea legii de catre instanta se #ace numai in scopul aplicarii ei in cazul dedus -udecatii. Interzicerea analogiei Art. 14 ,egile care deroga de la o dispozitie generala, care restrang exercitiul unor drepturi civile sau care prevad sanctiuni civile se aplica numai in cazurile expres si limitativ prevazute de lege. *espectarea ordinii pu$lice si a $unelor moravuri Art. 11 "u se poate deroga prin conventii sau acte -uridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea pu$lica sau de la $unele moravuri. ,i$ertatea de a dispune Art. 12 (1) )ricine poate dispune li$er de $unurile sale, daca legea nu prevede in mod expres
alt#el. (2) "imeni nu poate dispune cu titlu gratuit, daca este insolva$il. *enuntarea la drept Art. 1 *enuntarea la un drept nu se prezuma. 5una-credinta Art. 1! (1) )rice persoana #izica sau persoana -uridica tre$uie sa isi exercite drepturile si sa isi execute o$ligatiile civile cu $una-credinta, in acord cu ordinea pu$lica si $unele moravuri. (2) 5una-credinta se prezuma pana la pro$a contrara. A$uzul de drept Art. 1% "iciun drept nu poate #i exercitat in scopul de a vatama sau pagu$i pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezona$il, contrar $unei-credinte. 2inovatia Art. 1( (1) Daca prin lege nu se prevede alt#el, persoana raspunde numai pentru #aptele sale savarsite cu intentie sau din culpa. (2) 6apta este savarsita cu intentie cand autorul prevede rezultatul #aptei sale si #ie urmareste producerea lui prin intermediul #aptei, #ie, desi nu il urmareste, accepta posi$ilitatea producerii acestui rezultat. ( ) 6apta este savarsita din culpa cand autorul #ie prevede rezultatul #aptei sale, dar nu il accepta, socotind #ara temei ca nu se va produce, #ie nu prevede rezultatul #aptei, desi tre$uia sa il prevada. Culpa este grava atunci cand autorul a actionat cu o negli-enta sau imprudenta pe care nici persoana cea mai lipsita de di$acie nu ar #i mani#estat-o #ata de propriile interese. (!) Atunci cand legea conditioneaza e#ectele -uridice ale unei #apte de savarsirea sa din culpa, conditia este indeplinita si daca #apta a #ost savarsita cu intentie. +roarea comuna si invinci$ila Art. 10 (1) "imeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decat are el insusi. (2) Cu toate acestea, cand cineva, impartasind o credinta comuna si invinci$ila, a considerat ca o persoana are un anumit drept sau o anumita calitate -uridica, instanta -udecatoreasca, tinand seama de impre-urari, va putea .otari ca actul inc.eiat in aceasta stare va produce, #ata de cel a#lat in eroare, aceleasi e#ecte ca si cand ar #i vala$il, a#ara de cazul in care des#iintarea lui nu i-ar cauza niciun pre-udiciu. ( ) +roarea comuna si invinci$ila nu se prezuma. (!) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplica$ile in materie de carte #unciara si nici in alte materii in care legea reglementeaza un sistem de pu$licitate. Capitolul I2 - &u$licitatea drepturilor, a actelor si a #aptelor -uridice )$iectul pu$licitatii si modalitatile de realizare Art. 11 (1) Drepturile, actele si #aptele privitoare la starea si capacitatea persoanelor, cele in legatura cu $unurile care apartin acestora, precum si orice alte raporturi -uridice sunt supuse pu$licitatii in cazurile expres prevazute de lege. (2) &u$licitatea se realizeaza prin cartea #unciara, Ar.iva +lectronica de 7arantii *eale 8o$iliare, denumita in cuprinsul prezentului cod si ar.iva, prin registrul comertului,
precum si prin alte #orme de pu$licitate prevazute de lege. Conditiile de pu$licitate Art. 13 (1) &rocedura si conditiile de pu$licitate se sta$ilesc prin lege. (2) Indeplinirea #ormalitatii de pu$licitate poate #i ceruta de orice persoana, c.iar daca este lipsita de capacitatea de exercitiu. ( ) )rice renuntare sau restrangere a dreptului de a indeplini o #ormalitate de pu$licitate, precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise. (!) "imeni nu poate invoca #aptul ca nu a cunoscut dreptul, actul sau #aptul supus pu$licitatii, daca #ormalitatea de pu$licitate a #ost legal indeplinita. +#ectele pu$licitatii Art. 24 (1) &u$licitatea asigura opoza$ilitatea dreptului, actului, #aptului, precum si a oricarui alt raport -uridic supus pu$licitatii, sta$ileste rangul acestora si, daca legea prevede in mod expres, conditioneaza constituirea sau e#ectele lor -uridice. (2) Intre parti sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, dupa caz, drepturile, actele sau #aptele -uridice, precum si orice alte raporturi -uridice produc e#ecte depline, c.iar daca nu au #ost indeplinite #ormalitatile de pu$licitate, a#ara de cazul in care prin lege se dispune alt#el. ( ) &u$licitatea nu valideaza dreptul, actul sau #aptul supus ori admis la pu$licitate. Cu toate acestea, in cazurile si conditiile expres prevazute de lege, ea poate produce e#ecte ac.izitive in #avoarea tertilor do$anditori de $una-credinta. (!) &u$licitatea nu intrerupe cursul prescriptiei extinctive, a#ara de cazul in care prin lege se dispune alt#el. &rezumtiile Art. 21 (1) Daca un drept, act sau #apt a #ost inscris intr-un registru pu$lic, se prezuma ca el exista, cat timp nu a #ost radiat sau modi#icat in conditiile legii. (2) In cazul in care un drept, act sau #apt a #ost radiat, se prezuma ca el nu exista. ,ipsa pu$licitatii. Sanctiuni Art. 22 (1) Daca #ormalitatea de pu$licitate nu a #ost realizata, iar aceasta nu era prevazuta de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, #aptele sau alte raporturi -uridice supuse pu$licitatii sunt inopoza$ile tertilor, a#ara de cazul in care se dovedeste ca acestia le-au cunoscut pe alta cale. (2) Atunci cand legea prevede ca simpla cunoastere de #apt nu suplineste lipsa de pu$licitate, a$senta acesteia poate #i invocata de orice persoana interesata, inclusiv de tertul care a cunoscut, pe alta cale, dreptul, actul, #aptul sau raportul -uridic supus pu$licitatii. ( ) In toate cazurile insa, simpla cunoastere a dreptului, actului, #aptului sau raportului -uridic nu suplineste lipsa de pu$licitate #ata de alte persoane decat tertul care, in #apt, le-a cunoscut. Concursul dintre #ormele de pu$licitate Art. 2 Daca un drept, act, #apt sau orice raport -uridic este supus in acelasi timp unor #ormalitati de pu$licitate di#erite, nee#ectuarea unei cerinte de pu$licitate nu este acoperita de indeplinirea alteia. Consultarea registrelor pu$lice Art. 2! )rice persoana, c.iar #ara a -usti#ica un interes, poate, in conditiile legii, sa consulte
registrele pu$lice privitoare la un drept, act, #apt sau o anumita situatie -uridica si sa o$tina extrase sau copii certi#icate de pe acestea. CA*/+A I - Despre persoane9) ---9) Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii I sunt cuprinse in art. 1 13 din ,egea nr. 01:2411. /itlul I - Dispozitii generale Su$iectele de drept civil Art. 2% (1) Su$iectele de drept civil sunt persoanele #izice si persoanele -uridice. (2) &ersoana #izica este omul, privit individual, ca titular de drepturi si de o$ligatii civile. ( ) &ersoana -uridica este orice #orma de organizare care, intrunind conditiile cerute de lege, este titulara de drepturi si de o$ligatii civile. *ecunoasterea drepturilor si li$ertatilor civile Art. 2(. Drepturile si li$ertatile civile ale persoanelor #izice, precum si drepturile si li$ertatile civile ale persoanelor -uridice sunt ocrotite si garantate de lege. Cetatenii straini si apatrizii Art. 20 (1) Cetatenii straini si apatrizii sunt asimilati, in conditiile legii, cu cetatenii romani, in ceea ce priveste drepturile si li$ertatile lor civile. (2) Asimilarea se aplica in mod corespunzator si persoanelor -uridice straine. Capacitatea civila Art. 21 (1) Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor. (2) )rice persoana are capacitate de #olosinta si, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, capacitate de exercitiu. ,imitele capacitatii civile Art. 23 (1) "imeni nu poate #i ingradit in capacitatea de #olosinta sau lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege. (2) "imeni nu poate renunta, in tot sau in parte, la capacitatea de #olosinta sau la capacitatea de exercitiu. +galitatea in #ata legii civile Art. 4 *asa, culoarea, nationalitatea, originea etnica, lim$a, religia, varsta, sexul sau orientarea sexuala, opinia, convingerile personale, apartenenta politica, sindicala, la o categorie sociala ori la o categorie de#avorizata, averea, originea sociala, gradul de cultura, precum si orice alta situatie similara nu au nicio in#luenta asupra capacitatii civile. &atrimoniul. 8ase patrimoniale si patrimonii de a#ectatiune Art. 1 (1) )rice persoana #izica sau persoana -uridica este titulara a unui patrimoniu care include toate drepturile si datoriile ce pot #i evaluate in $ani si apartin acesteia. (2) Acesta poate #ace o$iectul unei diviziuni sau unei a#ectatiuni numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.
( ) &atrimoniile de a#ectatiune sunt masele patrimoniale #iduciare, constituite potrivit dispozitiilor titlului I2 al cartii a III-a, cele a#ectate exercitarii unei pro#esii autorizate, precum si alte patrimonii determinate potrivit legii. /rans#erul intrapatrimonial Art. 2 (1) In caz de diviziune sau a#ectatiune, trans#erul drepturilor si o$ligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta, in cadrul aceluiasi patrimoniu, se #ace cu respectarea conditiilor prevazute de lege si #ara a pre-udicia drepturile creditorilor asupra #iecarei mase patrimoniale. (2) In toate cazurile prevazute la alin. (1), trans#erul drepturilor si o$ligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta nu constituie o instrainare. &atrimoniul pro#esional individual Art. (1) Constituirea masei patrimoniale a#ectate exercitarii in mod individual a unei pro#esii autorizate se sta$ileste prin actul inc.eiat de titular, cu respectarea conditiilor de #orma si de pu$licitate prevazute de lege. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul maririi sau micsorarii patrimoniului pro#esional individual. ( ) ,ic.idarea patrimoniului pro#esional individual se #ace in con#ormitate cu dispozitiile art. 1.3!11.3!1, daca prin lege nu se dispune alt#el. /itlul II - &ersoana #izica
Capitolul I - Capacitatea civila a persoanei #izice Sectiunea 1 - Capacitatea de #olosinta "otiune Art. ! Capacitatea de #olosinta este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si o$ligatii civile. Durata capacitatii de #olosinta Art. % Capacitatea de #olosinta incepe la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea acesteia. Drepturile copilului conceput Art. ( Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu. Dispozitiile art. !12 re#eritoare la timpul legal al conceptiunii sunt aplica$ile. Sectiunea 2 - Capacitatea de exercitiu "otiune Art. 0 Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a inc.eia singura acte -uridice civile. Inceputul capacitatii de exercitiu Art. 1
(1) Capacitatea de exercitiu deplina incepe la data cand persoana devine ma-ora. (2) &ersoana devine ma-ora la implinirea varstei de 11 ani. Situatia minorului casatorit Art. 3 (1) 8inorul do$andeste, prin casatorie, capacitatea deplina de exercitiu. (2) In cazul in care casatoria este anulata, minorul care a #ost de $una-credinta la inc.eierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercitiu. Capacitatea de exercitiu anticipata Art. !4 &entru motive temeinice, instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit varsta de 1( ani capacitatea deplina de exercitiu. In acest scop, vor #i ascultati si parintii sau tutorele minorului, luandu-se, cand este cazul, si avizul consiliului de #amilie. Capacitatea de exercitiu restransa Art. !1 (1) 8inorul care a implinit varsta de 1! ani are capacitatea de exercitiu restransa. (2) Actele -uridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se inc.eie de catre acesta, cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela. Incuviintarea sau autorizarea poate #i data, cel mai tarziu, in momentul inc.eierii actului. ( ) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate #ace singur acte de conservare, acte de administrare care nu il pre-udiciaza, precum si acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la data inc.eierii lor. *egimul unor acte ale minorului Art. !2 (1) 8inorul poate sa inc.eie acte -uridice privind munca, indeletnicirile artistice sau sportive ori re#eritoare la pro#esia sa, cu incuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor legii speciale, daca este cazul. (2) In acest caz, minorul exercita singur drepturile si executa tot ast#el o$ligatiile izvorate din aceste acte si poate dispune singur de veniturile do$andite. ,ipsa capacitatii de exercitiu Art. ! (1) In a#ara altor cazuri prevazute de lege, nu au capacitate de exercitiu; a) minorul care nu a implinit varsta de 1! ani< $) interzisul -udecatoresc. (2) &entru cei care nu au capacitate de exercitiu, actele -uridice se inc.eie, in numele acestora, de reprezentantii lor legali, in conditiile prevazute de lege. Dispozitiile art. !2 alin. (1) sunt aplica$ile in mod corespunzator. ( ) Cu toate acestea, persoana lipsita de capacitatea de exercitiu poate inc.eia singura actele anume prevazute de lege, actele de conservare, precum si actele de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul inc.eierii lor. (!) Actele pe care minorul le poate inc.eia singur pot #i #acute si de reprezentantul sau legal, a#ara de cazul in care legea ar dispune alt#el sau natura actului nu i-ar permite acest lucru. Sanctiune Art. !! (1) Actele #acute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, altele decat cele prevazute la art. !1 alin. ( ) si la art. ! alin. ( ), precum si actele #acute de tutore #ara autorizarea instantei de tutela, atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, sunt anula$ile, c.iar #ara dovedirea unui pre-udiciu. (2) Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa poate invoca si singur, in aparare, anula$ilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata din
minoritate ori din punerea su$ interdictie -udecatoreasca. 6rauda comisa de incapa$il Art. !% Simpla declaratie ca este capa$il sa contracteze, #acuta de cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, nu inlatura anula$ilitatea actului. Daca insa a #olosit manopere dolosive, instanta, la cererea partii induse in eroare, poate mentine contractul atunci cand apreciaza ca aceasta ar constitui o sanctiune civila adecvata. *egimul nulitatii Art. !( (1) &ersoanele capa$ile de a contracta nu pot opune minorului sau celui pus su$ interdictie -udecatoreasca incapacitatea acestuia. (2) Actiunea in anulare poate #i exercitata de reprezentantul legal, de minorul care a implinit varsta de 1! ani, precum si de ocrotitorul legal. ( ) Atunci cand actul s-a inc.eiat #ara autorizarea instantei de tutela, necesara potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul in vederea exercitarii actiunii in anulare. ,imitele o$ligatiei de restituire Art. !0 &ersoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu este o$ligata la restituire decat in limita #olosului realizat. Dispozitiile art. 1.( %1.(!3 se aplica in mod corespunzator. Con#irmarea actului anula$il Art. !1 8inorul devenit ma-or poate con#irma actul #acut singur in timpul minoritatii, atunci cand el tre$uia sa #ie reprezentat sau asistat. Dupa descarcarea tutorelui, el poate, de asemenea, sa con#irme actul #acut de tutorele sau #ara respectarea tuturor #ormalitatilor cerute pentru inc.eierea lui vala$ila. In timpul minoritatii, con#irmarea actului anula$il se poate #ace numai in conditiile art. 1.2( si 1.2(!. Sectiunea - Declararea -udecatoreasca a mortii
Cazul general Art. !3 (1) In cazul in care o persoana este disparuta si exista indicii ca a incetat din viata, aceasta poate #i declarata moarta prin .otarare -udecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate, daca au trecut cel putin 2 ani de la data primirii ultimelor in#ormatii sau indicii din care rezulta ca era in viata. (2) Daca data primirii ultimelor in#ormatii sau indicii despre cel disparut nu se poate sta$ili cu exactitate, termenul prevazut in alin. (1) se socoteste de la s#arsitul lunii in care s-au primit ultimele in#ormatii sau indicii, iar in cazul in care nu se poate sta$ili nici luna, de la s#arsitul anului calendaristic. Cazuri speciale Art. %4 (1) Cel disparut in impre-urari deose$ite, cum sunt inundatiile, cutremurul, catastro#a de cale #erata ori aeriana, nau#ragiul, in cursul unor #apte de raz$oi sau intr-o alta impre-urare asemanatoare, ce indreptateste a se presupune decesul, poate #i declarat mort, daca au trecut cel putin ( luni de la data impre-urarii in care a avut loc disparitia. (2) Daca ziua in care a intervenit impre-urarea cand a avut loc disparitia nu poate #i sta$ilita, sunt aplica$ile, in mod corespunzator, dispozitiile art. !3 alin. (2). ( ) Atunci cand este sigur ca decesul s-a produs, desi cadavrul nu poate #i gasit sau identi#icat, moartea poate #i declarata prin .otarare -udecatoreasca, #ara a se astepta
implinirea vreunui termen de la disparitie. &rocedura de declarare a mortii Art. %1 Solutionarea cererii de declarare a mortii se #ace potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. Data prezumata a mortii celui disparut Art. %2 (1) Cel declarat mort este socotit ca a incetat din viata la data pe care .otararea ramasa de#initiva a sta$ilit-o ca #iind aceea a mortii. Daca .otararea nu arata si ora mortii, se socoteste ca cel declarat mort a incetat din viata in ultima ora a zilei sta$ilite ca #iind aceea a mortii. (2) In lipsa unor indicii indestulatoare, se va sta$ili ca cel declarat mort a incetat din viata in ultima ora a celei din urma zile a termenului prevazut de art. !3 sau %4, dupa caz. ( ) Instanta -udecatoreasca poate recti#ica data mortii sta$ilita potrivit dispozitiilor alin. (1) si (2), daca se dovedeste ca nu era posi$il ca persoana declarata moarta sa #i decedat la acea data. In acest caz, data mortii este cea sta$ilita prin .otararea de recti#icare. &rezumtie Art. % Cel disparut este socotit a #i in viata, daca nu a intervenit o .otarare declarativa de moarte ramasa de#initiva. Anularea .otararii de declarare a mortii Art. %! (1) Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, oricand, anularea .otararii prin care s-a declarat moartea. (2) Cel care a #ost declarat mort poate cere, dupa anularea .otararii declarative de moarte, inapoierea $unurilor sale in natura, iar daca aceasta nu este cu putinta, restituirea lor prin ec.ivalent. Cu toate acestea, do$anditorul cu titlu oneros nu este o$ligat sa le inapoieze decat daca, su$ rezerva dispozitiilor in materie de carte #unciara, se va #ace dovada ca la data do$andirii stia ori tre$uia sa stie ca persoana declarata moarta este in viata. Descoperirea certi#icatului de deces Art. %% )rice persoana interesata poate cere oricand anularea .otararii declarative de moarte, in cazul in care se descopera certi#icatul de deces al celui declarat mort. &lata #acuta mostenitorilor aparenti Art. %( &lata #acuta mostenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare ulterior .otararii declarative de moarte, este vala$ila si li$eratorie, daca a #ost #acuta inainte de radierea din registrul de stare civila a mentiunii privitoare la deces, cu exceptia cazului in care cel care a #acut plata a cunoscut #aptul ca persoana declarata moarta este in viata. Drepturile mostenitorului aparent Art. %0 8ostenitorul aparent care a#la ca persoana care a #ost declarata decedata prin .otarare -udecatoreasca este in viata pastreaza posesia $unurilor si do$andeste #ructele acestora, cat timp cel reaparut nu solicita restituirea lor. Capitolul II - *espectul datorat #iintei umane si drepturilor ei inerente Sectiunea 1 - Dispozitii comune
Drepturi ale personalitatii Art. %1 (1) )rice persoana are dreptul la viata, la sanatate, la integritate #izica si psi.ica, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vietii private, precum si alte asemenea drepturi recunoscute de lege. (2) Aceste drepturi nu sunt transmisi$ile. Atri$utele de identi#icare Art. %3 )rice persoana are dreptul la nume, la domiciliu, la resedinta, precum si la o stare civila, do$andite in conditiile legii. Dreptul de a dispune de sine insusi Art. (4 &ersoana #izica are dreptul sa dispuna de sine insasi, daca nu incalca drepturile si li$ertatile altora, ordinea pu$lica sau $unele moravuri. Sectiunea 2 - Drepturile la viata, la sanatate si la integritate ale persoanei #izice 7arantarea drepturilor inerente #iintei umane Art. (1 (1) 2iata, sanatatea si integritatea #izica si psi.ica a oricarei persoane sunt garantate si ocrotite in mod egal de lege. (2) Interesul si $inele #iintei umane tre$uie sa primeze asupra interesului unic al societatii sau al stiintei. Interzicerea practicii eugenice Art. (2 (1) "imeni nu poate aduce atingere speciei umane. (2) +ste interzisa orice practica eugenica prin care se tinde la organizarea selectiei persoanelor. Interventiile asupra caracterelor genetice Art. ( (1) Sunt interzise orice interventii medicale asupra caracterelor genetice avand drept scop modi#icarea descendentei persoanei, cu exceptia celor care privesc prevenirea si tratamentul maladiilor genetice. (2) +ste interzisa orice interventie avand drept scop crearea unei #iinte umane genetic identice unei alte #iinte umane vii sau moarte, precum si crearea de em$rioni umani in scopuri de cercetare. ( ) 'tilizarea te.nicilor de reproducere umana asistata medical nu este admisa pentru alegerea sexului viitorului copil decat in scopul evitarii unei $oli ereditare grave legate de sexul acestuia. Inviola$ilitatea corpului uman Art. (! (1) Corpul uman este inviola$il. (2) )rice persoana are dreptul la integritatea sa #izica si psi.ica. "u se poate aduce atingere integritatii #iintei umane decat in cazurile si in conditiile expres si limitativ prevazute de lege. +xamenul caracteristicilor genetice Art. (% (1) +xamenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate #i intreprins decat in scopuri medicale sau de cercetare stiinti#ica, e#ectuate in conditiile legii. (2) Identi#icarea unei persoane pe $aza amprentelor sale genetice nu poate #i e#ectuata
decat in cadrul unei proceduri -udiciare civile sau penale, dupa caz, sau in scopuri medicale ori de cercetare stiinti#ica, e#ectuate in conditiile legii. Interzicerea unor acte patrimoniale Art. (( )rice acte care au ca o$iect con#erirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate a$soluta, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege. Interventiile medicale asupra unei persoane Art. (0 "icio persoana nu poate #i supusa experientelor, testelor, prelevarilor, tratamentelor sau altor interventii in scop terapeutic ori in scop de cercetare stiinti#ica decat in cazurile si in conditiile expres si limitativ prevazute de lege. &relevarea si transplantul de la persoanele in viata Art. (1 (1) &relevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana de la donatori in viata se #ac exclusiv in cazurile si conditiile prevazute de lege, cu acordul scris, li$er, preala$il si expres al acestora si numai dupa ce au #ost in#ormati, in preala$il, asupra riscurilor interventiei. In toate cazurile, donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat, pana in momentul prelevarii. (2) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana de la minori, precum si de la persoanele a#late in viata, lipsite de discernamant din cauza unui .andicap mintal, unei tul$urari mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, in a#ara cazurilor expres prevazute de lege. Sesizarea instantei -udecatoresti Art. (3 ,a cererea persoanei interesate, instanta poate lua toate masurile necesare pentru a impiedica sau a #ace sa inceteze orice atingere ilicita adusa integritatii corpului uman, precum si pentru a dispune repararea, in conditiile prevazute la art. 2%22%(, a daunelor materiale si morale su#erite. Sectiunea - *espectul vietii private si al demnitatii persoanei umane
Dreptul la li$era exprimare Art. 04 (1) )rice persoana are dreptul la li$era exprimare. (2) +xercitarea acestui drept nu poate #i restransa decat in cazurile si limitele prevazute la art. 0%. Dreptul la viata privata Art. 01 (1) )rice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private. (2) "imeni nu poate #i supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de #amilie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, #ara consimtamantul sau ori #ara respectarea limitelor prevazute la art. 0%. ( ) +ste, de asemenea, interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a in#ormatiilor din viata privata a unei persoane, #ara acordul acesteia ori #ara respectarea limitelor prevazute la art. 0%. Dreptul la demnitate Art. 02 (1) )rice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale. (2) +ste interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, #ara
consimtamantul acesteia ori #ara respectarea limitelor prevazute la art. 0%. Dreptul la propria imagine Art. 0 (1) )rice persoana are dreptul la propria imagine. (2) In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea, in orice mod, a in#atisarii sale #izice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozitiile art. 0% raman aplica$ile. Atingeri aduse vietii private Art. 0! Su$ rezerva aplicarii dispozitiilor art. 0%, pot #i considerate ca atingeri aduse vietii private; a) intrarea sau ramanerea #ara drept in locuinta sau luarea din aceasta a oricarui o$iect #ara acordul celui care o ocupa in mod legal< $) interceptarea #ara drept a unei convor$iri private, savarsita prin orice mi-loace te.nice, sau utilizarea, in cunostinta de cauza, a unei asemenea interceptari< c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane a#late intr-un spatiu privat, #ara acordul acesteia< d) di#uzarea de imagini care prezinta interioare ale unui spatiu privat, #ara acordul celui care il ocupa in mod legal< e) tinerea vietii private su$ o$servatie, prin orice mi-loace, in a#ara de cazurile prevazute expres de lege< #) di#uzarea de stiri, dez$ateri, anc.ete sau de reporta-e scrise ori audiovizuale privind viata intima, personala sau de #amilie, #ara acordul persoanei in cauza< g) di#uzarea de materiale continand imagini privind o persoana a#lata la tratament in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate, pro$lemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu $oala si cu alte diverse #apte, inclusiv rezultatul autopsiei, #ara acordul persoanei in cauza, iar in cazul in care aceasta este decedata, #ara acordul #amiliei sau al persoanelor indreptatite< .) utilizarea, cu rea-credinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana< i) di#uzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de tele#on ale unei persoane sau ale mem$rilor #amiliei sale, #ara acordul persoanei careia acestea ii apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele. ,imite Art. 0% (1) "u constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care *omania este parte. (2) +xercitarea drepturilor si li$ertatilor constitutionale cu $una-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care *omania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune. &rezumtia de consimtamant Art. 0( Cand insusi cel la care se re#era o in#ormatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane #izice ori persoane -uridice despre care are cunostinta ca isi des#asoara activitatea in domeniul in#ormarii pu$licului, consimtamantul pentru utilizarea acestora este prezumat, ne#iind necesar un acord scris. &relucrarea datelor personale Art. 00
)rice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mi-loace automate sau neautomate, se poate #ace numai in cazurile si conditiile prevazute de legea speciala. Sectiunea ! - *espectul datorat persoanei si dupa decesul sau *espectul datorat persoanei decedate Art. 01 &ersoanei decedate i se datoreaza respect cu privire la memoria sa, precum si cu privire la corpul sau. Interzicerea atingerii memoriei persoanei decedate Art. 03 8emoria persoanei decedate este prote-ata in aceleasi conditii ca si imaginea si reputatia persoanei a#late in viata. *espectarea vointei persoanei decedate Art. 14 (1) )rice persoana poate determina #elul propriilor #uneralii si poate dispune cu privire la corpul sau dupa moarte. In cazul celor lipsiti de capacitate de exercitiu sau al celor cu capacitate de exercitiu restransa este necesar si consimtamantul scris al parintilor sau, dupa caz, al tutorelui. (2) In lipsa unei optiuni exprese a persoanei decedate, va #i respectata, in ordine, vointa sotului, parintilor, descendentilor, rudelor in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului 5ucuresti in a carui raza teritoriala a avut loc decesul. In toate cazurile se va tine seama de apartenenta con#esionala a persoanei decedate. &relevarea de la persoanele decedate Art. 11 &relevarea de organe, tesuturi si celule umane, in scop terapeutic sau stiinti#ic, de la persoanele decedate se e#ectueaza numai in conditiile prevazute de lege, cu acordul scris, exprimat in timpul vietii, al persoanei decedate sau, in lipsa acestuia, cu acordul scris, li$er, preala$il si expres dat, in ordine, de sotul supravietuitor, de parinti, de descendenti ori, in s#arsit, de rudele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv. Capitolul III - Identi#icarea persoanei #izice Sectiunea 1 - "umele Dreptul la nume Art. 12 )rice persoana are dreptul la numele sta$ilit sau do$andit, potrivit legii. Structura numelui Art. 1 "umele cuprinde numele de #amilie si prenumele. Do$andirea numelui Art. 1! (1) "umele de #amilie se do$andeste prin e#ectul #iliatiei si poate #i modi#icat prin e#ectul sc.im$arii starii civile, in conditiile prevazute de lege. (2) &renumele se sta$ileste la data inregistrarii nasterii, pe $aza declaratiei de nastere. +ste interzisa inregistrarea de catre o#iterul de stare civila a prenumelor indecente,
ridicole si a altora asemenea, de natura a a#ecta ordinea pu$lica si $unele moravuri ori interesele copilului, dupa caz. ( ) "umele de #amilie si prenumele copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti, precum si cele ale copilului care este parasit de catre mama in spital, iar identitatea acesteia nu a #ost sta$ilita in termenul prevazut de lege, se sta$ilesc prin dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului 5ucuresti in a carui raza teritoriala a #ost gasit copilul ori, dupa caz, s-a constatat parasirea lui, in conditiile legii speciale. Sc.im$area numelui pe cale administrativa Art. 1% Cetatenii romani pot o$tine, in conditiile legii, sc.im$area pe cale administrativa a numelui de #amilie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea. Sectiunea 2 - Domiciliul si resedinta Dreptul la domiciliu si resedinta Art. 1( (1) Cetatenii romani au dreptul sa isi sta$ileasca ori sa isi sc.im$e, in mod li$er, domiciliul sau resedinta, in tara sau in strainatate, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege. (2) Daca prin lege nu se prevede alt#el, o persoana #izica nu poate sa ai$a in acelasi timp decat un singur domiciliu si o singura resedinta, c.iar si atunci cand detine mai multe locuinte. Domiciliul Art. 10 Domiciliul persoanei #izice, in vederea exercitarii drepturilor si li$ertatilor sale civile, este acolo unde aceasta declara ca isi are locuinta principala. *esedinta Art. 11 *esedinta persoanei #izice este in locul unde isi are locuinta secundara. Sta$ilirea si sc.im$area domiciliului Art. 13 (1) Sta$ilirea sau sc.im$area domiciliului se #ace cu respectarea dispozitiilor legii speciale. (2) Sta$ilirea sau sc.im$area domiciliului nu opereaza decat atunci cand cel care ocupa sau se muta intr-un anumit loc a #acut-o cu intentia de a avea acolo locuinta principala. ( ) Dovada intentiei rezulta din declaratiile persoanei #acute la organele administrative competente sa opereze sta$ilirea sau sc.im$area domiciliului, iar in lipsa acestor declaratii, din orice alte impre-urari de #apt. &rezumtia de domiciliu Art. 34 (1) *esedinta va #i considerata domiciliu cand acesta nu este cunoscut. (2) In lipsa de resedinta, persoana #izica este considerata ca domiciliaza la locul ultimului domiciliu, iar daca acesta nu se cunoaste, la locul unde acea persoana se gaseste. Dovada Art. 31 (1) Dovada domiciliului si a resedintei se #ace cu mentiunile cuprinse in cartea de identitate. (2) In lipsa acestor mentiuni ori atunci cand acestea nu corespund realitatii, sta$ilirea sau sc.im$area domiciliului ori a resedintei nu va putea #i opusa altor persoane. ( ) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica in cazul in care domiciliul sau resedinta a #ost
cunoscuta prin alte mi-loace de cel caruia i se opune. Domiciliul minorului si al celui pus su$ interdictie -udecatoreasca Art. 32 (1) Domiciliul minorului care nu a do$andit capacitate deplina de exercitiu in conditiile prevazute de lege este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste in mod statornic. (2) In cazul in care parintii au domicilii separate si nu se inteleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanta de tutela, ascultandu-i pe parinti, precum si pe copil, daca acesta a implinit varsta de 14 ani, va decide tinand seama de interesele copilului. &ana la ramanerea de#initiva a .otararii -udecatoresti, minorul este prezumat ca are domiciliul la parintele la care locuieste in mod statornic. ( ) &rin exceptie, in situatiile prevazute de lege, domiciliul minorului poate #i la $unici, la alte rude ori persoane de incredere, cu consimtamantul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate #i si la o institutie de ocrotire. (!) Domiciliul minorului, in cazul in care numai unul dintre parintii sai il reprezinta ori in cazul in care se a#la su$ tutela, precum si domiciliul persoanei puse su$ interdictie -udecatoreasca este la reprezentantul legal. Cazuri speciale Art. 3 Domiciliul copilului lipsit, temporar sau de#initiv, de ocrotirea parintilor sai si supus unor masuri de protectie speciala, in cazurile prevazute de lege, se a#la la institutia, la #amilia sau la persoanele carora le-a #ost dat in plasament. Domiciliul persoanei puse su$ curatela Art. 3! In cazul in care s-a instituit o curatela asupra $unurilor celui care a disparut, acesta are domiciliul la curator, in masura in care acesta este indreptatit sa il reprezinte. Domiciliul la curatorul special Art. 3% Daca a #ost numit un curator special pentru administrarea $unurilor succesorale, cei c.emati la mostenire au domiciliul la curator, in masura in care acesta este indreptatit sa ii reprezinte. Domiciliul pro#esional Art. 3( Cel care exploateaza o intreprindere are domiciliul si la locul acelei intreprinderi, in tot ceea ce priveste o$ligatiile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza a se executa in acel loc. Domiciliul ales Art. 30 (1) &artile unui act -uridic pot sa aleaga un domiciliu in vederea exercitarii drepturilor sau a executarii o$ligatiilor nascute din acel act. (2) Alegerea domiciliului nu se prezuma, ci tre$uie #acuta in scris. Sectiunea - Actele de stare civila
Starea civila Art. 31 Starea civila este dreptul persoanei de a se individualiza, in #amilie si societate, prin calitatile strict personale care decurg din actele si #aptele de stare civila. Dovada starii civile Art. 33 (1) Starea civila se dovedeste prin actele de nastere, casatorie si deces intocmite,
potrivit legii, in registrele de stare civila, precum si prin certi#icatele de stare civila eli$erate pe $aza acestora. (2) Actele de stare civila sunt inscrisuri autentice si #ac dovada, pana la inscrierea in #als, pentru ceea ce reprezinta constatarile personale ale o#iterului de stare civila si, pana la pro$a contrara, pentru celelalte mentiuni. ( ) =otararea -udecatoreasca data cu privire la starea civila a unei persoane este opoza$ila oricarei alte persoane cat timp printr-o noua .otarare nu s-a sta$ilit contrariul. (!) Daca printr-o .otarare -udecatoreasca s-a sta$ilit o anumita stare civila a unei persoane, iar printr-o .otarare -udecatoreasca ulterioara este admisa o actiune prin care s-a contestat starea civila ast#el sta$ilita, prima .otarare isi pierde e#ectele la data ramanerii de#initive a celei de a doua .otarari. Anularea, completarea, modi#icarea sau recti#icarea actelor de stare civila Art. 144 (1) Anularea, completarea sau modi#icarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe acestea se poate #ace numai in temeiul unei .otarari -udecatoresti de#initive. (2) *ecti#icarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora se poate #ace, din o#iciu sau la cerere, numai in temeiul dispozitiei primarului de la primaria care are in pastrare actul de stare civila. ( ) Starea civila poate #i modi#icata in $aza unei .otarari de anulare, completare sau modi#icare a unui act de stare civila numai daca a #ost #ormulata si o actiune de modi#icare a starii civile, admisa printr-o .otarare -udecatoreasca ramasa de#initiva. (!) =otararea -udecatoreasca prin care se dispune anularea, completarea sau modi#icarea unui act de stare civila, precum si inregistrarea #acuta in temeiul unei asemenea .otarari sunt opoza$ile oricarei alte persoane cat timp printr-o noua .otarare nu s-a sta$ilit contrariul. Actul administrativ prin care s-a dispus recti#icarea unui act de stare civila, precum si inregistrarea #acuta in $aza lui sunt opoza$ile oricarei persoane pana la pro$a contrara. Inscrierea mentiunilor pe actul de stare civila Art. 141 Anularea, completarea, modi#icarea si recti#icarea unui act de stare civila sau a unei mentiuni inscrise pe acesta, dispuse prin .otarare -udecatoreasca ramasa de#initiva ori, dupa caz, prin dispozitie a primarului, se inscriu numai prin mentiune pe actul de stare civila corespunzator. In acest scop, .otararea -udecatoreasca ramasa de#initiva se comunica de indata, din o#iciu, de catre instanta care s-a pronuntat ultima asupra #ondului. Actele intocmite de un o#iter de stare civila necompetent Art. 142 Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod pu$lic atri$utiile de o#iter de stare civila, cu respectarea tuturor prevederilor legale, sunt vala$ile, c.iar daca acea persoana nu avea aceasta calitate, a#ara de cazul in care $ene#iciarii acestor acte au cunoscut, in momentul intocmirii lor, lipsa acestei calitati. Alte mi-loace de dovada a starii civile Art. 14 Starea civila se poate dovedi, inaintea instantei -udecatoresti, prin orice mi-loace de pro$a, daca; a) nu au existat registre de stare civila< $) registrele de stare civila s-au pierdut ori au #ost distruse, in tot sau in parte< c) nu este posi$ila procurarea din strainatate a certi#icatului de stare civila sau a extrasului de pe actul de stare civila< d) intocmirea actului de stare civila a #ost omisa sau, dupa caz, re#uzata.
/itlul III - )crotirea persoanei #izice
Capitolul I - Dispozitii generale Interesul persoanei ocrotite Art. 14! (1) )rice masura de ocrotire a persoanei #izice se sta$ileste numai in interesul acesteia. (2) ,a luarea unei masuri de ocrotire tre$uie sa se tina seama de posi$ilitatea persoanei #izice de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini o$ligatiile cu privire la persoana si $unurile sale. &ersoanele ocrotite Art. 14% Sunt supusi unor masuri speciale de ocrotire minorii si cei care, desi capa$ili, din cauza $atranetii, a $olii sau a altor motive prevazute de lege nu pot sa isi administreze $unurile si nici sa isi apere interesele in conditii corespunzatoare. 8asurile de ocrotire Art. 14( (1) )crotirea minorului se realizeaza prin parinti, prin instituirea tutelei, prin darea in plasament sau, dupa caz, prin alte masuri de protectie speciala anume prevazute de lege. (2) )crotirea ma-orului are loc prin punerea su$ interdictie -udecatoreasca sau prin instituirea curatelei, in conditiile prevazute de prezentul cod. Instanta de tutela Art. 140 (1) &rocedurile prevazute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei #izice sunt de competenta instantei de tutela si de #amilie sta$ilite potrivit legii, denumita in continuare instanta de tutela. (2) In toate cazurile, instanta de tutela solutioneaza de indata aceste cereri. )crotirea persoanei prin tutela Art. 141 (1) )crotirea persoanei #izice prin tutela se realizeaza de catre tutore, desemnat sau numit, in conditiile prezentului cod, precum si de catre consiliul de #amilie, ca organ consultativ. (2) Consiliul de #amilie poate #i constituit de catre instanta de tutela numai la cererea persoanelor interesate. ( ) In cazul in care nu se constituie consiliul de #amilie, atri$utiile acestuia vor #i exercitate de catre instanta de tutela. )crotirea persoanei prin curatela Art. 143 )crotirea persoanei #izice prin curatela are loc numai in cazurile si conditiile prevazute de lege. Capitolul II - /utela minorului Sectiunea 1 - Desc.iderea tutelei
Cazurile de instituire Art. 114 /utela minorului se instituie atunci cand am$ii parinti sunt, dupa caz, decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti, pusi su$ interdictie -udecatoreasca, disparuti ori declarati -udecatoreste morti, precum si in cazul in care, la incetarea adoptiei, instanta .otaraste ca este in interesul minorului instituirea unei tutele. &ersoanele o$ligate sa instiinteze instanta de tutela Art. 111 Au o$ligatia ca, de indata ce a#la de existenta unui minor lipsit de ingri-ire parinteasca in cazurile prevazute la art. 114, sa instiinteze instanta de tutela; a) persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei in care locuieste minorul< $) serviciul de stare civila, cu prile-ul inregistrarii mortii unei persoane, precum si notarul pu$lic, cu prile-ul desc.iderii unei proceduri succesorale< c) instantele -udecatoresti, cu prile-ul condamnarii la pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti< d) organele administratiei pu$lice locale, institutiile de ocrotire, precum si orice alta persoana. Sectiunea 2 - /utorele &ersoana care poate #i numita tutore Art. 112 (1) &oate #i tutore o persoana #izica sau sotul si sotia, impreuna, daca nu se a#la in vreunul dintre cazurile de incompati$ilitate prevazute de prezentul cod. (2) In cazul in care in situatia prevazuta la art. 114 se a#la mai multi minori care sunt #rati sau surori, se numeste, de regula, un singur tutore. &ersoanele care nu pot #i numite tutore Art. 11 (1) "u poate #i tutore; a) minorul, persoana pusa su$ interdictie -udecatoreasca sau cel pus su$ curatela< $) cel decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau declarat incapa$il de a #i tutore< c) cel caruia i s-a restrans exercitiul unor drepturi civile, #ie in temeiul legii, #ie prin .otarare -udecatoreasca, precum si cel cu rele purtari retinute ca atare de catre o instanta -udecatoreasca< d) cel care, exercitand o tutela, a #ost indepartat din aceasta in conditiile art. 1%1< e) cel a#lat in stare de insolva$ilitate< #) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei< g) cel inlaturat prin inscris autentic sau prin testament de catre parintele care exercita singur, in momentul mortii, autoritatea parinteasca. (2) Daca una dintre impre-urarile prevazute la alin. (1) survine sau este descoperita in timpul tutelei, tutorele va #i indepartat, respectandu-se aceeasi procedura ca si la numirea lui. Desemnarea tutorelui de catre parinte Art. 11! (1) &arintele poate desemna, prin act unilateral sau prin contract de mandat, inc.eiate in #orma autentica, ori, dupa caz, prin testament, persoana care urmeaza a #i numita tutore al copiilor sai. (2) Desemnarea #acuta de parintele care in momentul mortii era decazut din drepturile parintesti sau pus su$ interdictie -udecatoreasca este lipsita de e#ecte.
( ) Desemnarea #acuta in conditiile prezentului articol poate #i revocata oricand de catre parinte, c.iar si printr-un inscris su$ semnatura privata. (!) Inscrisul prin care se revoca persoana desemnata pentru a #i numita tutore se va inscrie in registrul prevazut la art. 1.4!( sau la art. 2.4 , dupa caz. (%) "otarul pu$lic sau instanta de tutela, dupa caz, are o$ligatia sa veri#ice la registrele prevazute la alin. (!) daca persoana desemnata pentru a #i tutore nu a #ost revocata. Desemnarea mai multor tutori Art. 11% In cazul in care au #ost desemnate mai multe persoane ca tutore, #ara vreo pre#erinta, ori exista mai multe rude, a#ini sau prieteni ai #amiliei minorului in stare sa indeplineasca sarcinile tutelei si care isi exprima dorinta de a #i tutore, instanta de tutela va .otari tinand seama de conditiile lor materiale, precum si de garantiile morale necesare dezvoltarii armonioase a minorului. 8asuri provizorii Art. 11( (1) Cel c.emat la tutela in con#ormitate cu dispozitiile art. 11! nu poate #i inlaturat de catre instanta #ara acordul sau decat daca se a#la in vreunul dintre cazurile prevazute la art. 11 sau daca prin numirea sa interesele minorului ar #i periclitate. (2) In cazul in care cel c.emat la tutela este numai temporar impiedicat in exercitarea atri$utiilor ce i-au #ost con#erite, instanta de tutela, dupa incetarea impiedicarii, il numeste tutore la cererea sa, dar nu mai tarziu de ( luni de la desc.iderea tutelei. &ana atunci, instanta desemneaza un tutore provizoriu. ( ) Dupa trecerea celor ( luni, daca persoana desemnata nu a cerut numirea sa ca tutore, cel numit provizoriu tutore ramane sa indeplineasca in continuare sarcinile tutelei pana la numirea unui tutore in conditiile art. 111. 7arantii Art. 110 ,a numirea sau, dupa caz, in timpul tutelei, instanta de tutela poate .otari, din o#iciu sau la cererea consiliului de #amilie, ca tutorele sa dea garantii reale sau personale, daca interesele minorului cer o ast#el de masura. In acest caz, ea sta$ileste potrivit cu impre-urarile #elul si intinderea garantiilor. "umirea tutorelui de catre instanta de tutela Art. 111 In lipsa unui tutore desemnat, instanta de tutela numeste cu prioritate ca tutore, daca nu se opun motive intemeiate, o ruda sau un a#in ori un prieten al #amiliei minorului, in stare sa indeplineasca aceasta sarcina, tinand seama, dupa caz, de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, de conditiile materiale si de garantiile morale pe care le prezinta cel c.emat la tutela. &rocedura de numire Art. 113 (1) "umirea tutorelui se #ace, cu acordul acestuia, de catre instanta de tutela in camera de consiliu, prin inc.eiere de#initiva. Atunci cand desemnarea tutorelui s-a #acut prin contract de mandat, cel desemnat tutore nu poate re#uza numirea decat pentru motivele prevazute la art. 124 alin. (2). (2) Ascultarea minorului care a implinit varsta de 14 ani este o$ligatorie. ( ) In lipsa unui tutore desemnat, daca instanta de tutela a constituit consiliul de #amilie, numirea tutorelui se #ace, potrivit alin. (1), cu consultarea consiliului de #amilie. (!) Inc.eierea de numire se comunica in scris tutorelui si se a#iseaza la sediul instantei de tutela si la primaria de la domiciliul minorului. (%) Drepturile si indatoririle tutorelui incep de la data comunicarii inc.eierii de numire. (() Intre timp, instanta de tutela poate lua masuri provizorii cerute de interesele
minorului, putand c.iar sa numeasca un curator special. *e#uzul continuarii tutelei Art. 124 (1) Cel numit tutore este dator sa continue indeplinirea sarcinilor tutelei. (2) &oate re#uza continuarea tutelei; a) cel care are varsta de (4 de ani impliniti< $) #emeia insarcinata sau mama unui copil mai mic de 1 ani< c) cel care creste si educa 2 sau mai multi copii< d) cel care, din cauza $olii, a in#irmitatii, a #elului activitatilor des#asurate, a departarii domiciliului de locul unde se a#la $unurile minorului sau din alte motive intemeiate, nu ar mai putea sa indeplineasca aceasta sarcina. Inlocuirea tutorelui Art. 121 Daca vreuna dintre impre-urarile prevazute la art. 124 alin. (2) survine in timpul tutelei, tutorele poate cere sa #ie inlocuit. Cererea de inlocuire se adreseaza instantei de tutela, care va .otari de urgenta. &ana la solutionarea cererii sale de inlocuire, el este o$ligat sa continue exercitarea atri$utiilor. Caracterul personal al tutelei Art. 122 (1) /utela este o sarcina personala. (2) Cu toate acestea, instanta de tutela, cu avizul consiliului de #amilie, poate, tinand seama de marimea si compunerea patrimoniului minorului, sa decida ca administrarea patrimoniului ori doar a unei parti a acestuia sa #ie incredintata, potrivit legii, unei persoane #izice sau persoane -uridice specializate. 7ratuitatea tutelei Art. 12 (1) /utela este o sarcina gratuita. (2) Cu toate acestea, tutorele poate #i indreptatit, pe perioada exercitarii sarcinilor tutelei, la o remuneratie al carei cuantum va #i sta$ilit de instanta de tutela, cu avizul consiliului de #amilie, tinand seama de munca depusa in administrarea averii si de starea materiala a minorului si a tutorelui, dar nu mai mult de 14> din veniturile produse de $unurile minorului. Instanta de tutela, cu avizul consiliului de #amilie, va putea modi#ica sau suprima aceasta remuneratie, potrivit impre-urarilor. Sectiunea - Consiliul de #amilie
*olul consiliului de #amilie Art. 12! (1) Consiliul de #amilie se poate constitui pentru a supraveg.ea modul in care tutorele isi exercita drepturile si isi indeplineste indatoririle cu privire la persoana si $unurile minorului. (2) In cazul ocrotirii minorului prin parinti, prin darea in plasament sau, dupa caz, prin alte masuri de protectie speciala prevazute de lege nu se va institui consiliul de #amilie. 8em$rii consiliului de #amilie Art. 12% (1) Instanta de tutela poate constitui un consiliu de #amilie, compus din rude sau a#ini, tinand seama de gradul de rudenie si de relatiile personale cu #amilia minorului. In lipsa de rude sau a#ini pot #i numite si alte persoane care au avut legaturi de prietenie cu parintii minorului sau care mani#esta interes pentru situatia acestuia. (2) Sotul si sotia nu pot #i, impreuna, mem$ri ai aceluiasi consiliu de #amilie. ( ) In aceleasi conditii, instanta de tutela numeste si 2 supleanti.
(!) /utorele nu poate #i mem$ru in consiliul de #amilie. Alte dispozitii aplica$ile consiliului de #amilie Art. 12( Dispozitiile art. 11 , art. 124 alin. (1) si alin. (2) lit. d), art. 121 si 1!0 se aplica in mod corespunzator si mem$rilor consiliului de #amilie. 8odi#icarea consiliului de #amilie Art. 120 In a#ara de cazul prevazut la art. 1 1, alcatuirea consiliului de #amilie nu se poate modi#ica in timpul tutelei, a#ara numai daca interesele minorului ar cere o asemenea sc.im$are sau daca, prin moartea ori disparitia unuia dintre mem$ri, ar #i necesara completarea. Constituirea consiliului de #amilie Art. 121 (1) In vederea constituirii consiliului de #amilie, persoanele care indeplinesc conditiile pentru a #i mem$ri sunt convocate la domiciliul minorului de catre instanta de tutela, din o#iciu sau la sesizarea minorului, daca acesta a implinit varsta de 1! ani, a tutorelui desemnat, a oricaror altor persoane care au cunostinta despre situatia minorului. (2) "umirea mem$rilor consiliului de #amilie se #ace cu acordul acestora. ( ) 8inorul care a implinit varsta de 14 ani va #i ascultat in conditiile art. 2(!. 6unctionarea consiliului de #amilie Art. 123 (1) Consiliul de #amilie este convocat cu cel putin 14 zile inainte de data intrunirii de catre tutore, din propria initiativa sau la cererea oricaruia dintre mem$rii acestuia, a minorului care a implinit varsta de 1! ani sau a instantei de tutela. Cu acordul tuturor mem$rilor consiliului de #amilie, convocarea se poate #ace si mai devreme de implinirea termenului de 14 zile dinainte de data intrunirii. In toate cazurile, prezenta tuturor mem$rilor consiliului de #amilie acopera neregularitatea convocarii. (2) Cei convocati sunt o$ligati sa se prezinte personal la locul indicat in actul de convocare. In cazul in care acestia nu se pot prezenta, ei pot #i reprezentati de persoane care sunt rude sau a#ini cu parintii minorului, daca aceste persoane nu sunt desemnate sau convocate in nume propriu ca mem$ri ai consiliului de #amilie. Sotii se pot reprezenta reciproc. ( ) Sedintele consiliului de #amilie se tin la domiciliul minorului. In cazul in care convocarea a #ost #acuta la solicitarea instantei de tutela, sedinta se tine la sediul acesteia. Atri$utii Art. 1 4 (1) Consiliul de #amilie da avize consultative, la solicitarea tutorelui sau a instantei de tutela, si ia decizii, in cazurile prevazute de lege. Avizele consultative si deciziile se iau in mod vala$il cu votul ma-oritatii mem$rilor sai, consiliul #iind prezidat de persoana cea mai inaintata in varsta. (2) ,a luarea deciziilor, minorul care a implinit varsta de 14 ani va #i ascultat, dispozitiile art. 2(! #iind aplica$ile in mod corespunzator. ( ) Deciziile consiliului de #amilie vor #i motivate si consemnate intr-un registru special constituit, care se tine de unul dintre mem$rii consiliului, desemnat in acest scop de instanta de tutela. (!) Actele inc.eiate de tutore in lipsa avizului consultativ sunt anula$ile. Inc.eierea actului cu nerespectarea avizului atrage numai raspunderea tutorelui. Dispozitiile art. 1%% sunt aplica$ile in mod corespunzator. Inlocuirea consiliului de #amilie Art. 1 1
/utorele poate cere instituirea unui nou consiliu, daca in plangerile #ormulate potrivit prezentului cod instanta a .otarat de cel putin doua ori, in mod de#initiv, impotriva deciziilor consiliului de #amilie. Imposi$ilitatea constituirii consiliului de #amilie Art. 1 2 Daca in cazul prevazut la art. 1 1 nu este posi$ila constituirea unui nou consiliu, ca si in cazul contrarietatii de interese dintre minor si toti mem$rii consiliului de #amilie si supleanti, tutorele poate cere instantei de tutela autorizatia de a exercita singur tutela. Sectiunea ! - +xercitarea tutelei 1. Dispozitii generale +xercitarea tutelei in interesul minorului Art. 1 /utela se exercita numai in interesul minorului atat in ceea ce priveste persoana, cat si $unurile acestuia. Continutul tutelei Art. 1 ! (1) /utorele are indatorirea de a ingri-i de minor. (2) +l este o$ligat sa asigure ingri-irea minorului, sanatatea si dezvoltarea lui #izica si mentala, educarea, invatatura si pregatirea pro#esionala a acestuia, potrivit cu aptitudinile lui. /utela exercitata de am$ii soti Art. 1 % (1) In cazul in care tutori sunt 2 soti, acestia raspund impreuna pentru exercitarea atri$utiilor tutelei. Dispozitiile privind autoritatea parinteasca sunt aplica$ile in mod corespunzator. (2) In cazul in care unul dintre soti introduce actiunea de divort, instanta, din o#iciu, va instiinta instanta de tutela pentru a dispune cu privire la exercitarea tutelei. 2. +xercitarea tutelei cu privire la persoana minorului Avizul consiliului de #amilie Art. 1 ( 8asurile privind persoana minorului se iau de catre tutore, cu avizul consiliului de #amilie, cu exceptia masurilor care au caracter curent. Domiciliul minorului Art. 1 0 (1) 8inorul pus su$ tutela are domiciliul la tutore. "umai cu autorizarea instantei de tutela minorul poate avea si o resedinta. (2) &rin exceptie de la prevederile alin. (1), tutorele poate incuviinta ca minorul sa ai$a o resedinta determinata de educarea si pregatirea sa pro#esionala. In acest caz, instanta de tutela va #i de indata incunostintata de tutore. 6elul invataturii sau al pregatirii pro#esionale Art. 1 1 (1) 6elul invataturii sau al pregatirii pro#esionale pe care minorul care nu a implinit varsta de 1! ani o primea la data instituirii tutelei nu poate #i sc.im$at de acesta decat cu incuviintarea instantei de tutela. (2) Instanta de tutela nu poate, impotriva vointei minorului care a implinit varsta de 1! ani, sa sc.im$e #elul invataturii acestuia, .otarata de parinti sau pe care minorul o primea la data instituirii tutelei.
Ascultarea minorului care a implinit varsta de 14 ani Art. 1 3 Instanta de tutela nu poate .otari #ara ascultarea minorului, daca acesta a implinit varsta de 14 ani, dispozitiile art. 2(! #iind aplica$ile. . +xercitarea tutelei cu privire la $unurile minorului Inventarul $unurilor minorului Art. 1!4 (1) Dupa numirea tutorelui si in prezenta acestuia si a mem$rilor consiliului de #amilie, un delegat al instantei de tutela va veri#ica la #ata locului toate $unurile minorului, intocmind un inventar, care va #i supus apro$arii instantei de tutela. Inventarul $unurilor minorului va incepe sa #ie intocmit in maximum 14 zile de la numirea tutorelui de catre instanta de tutela. (2) Cu prile-ul inventarierii, tutorele si mem$rii consiliului de #amilie sunt tinuti sa declare in scris, la intre$area expresa a delegatului instantei de tutela, creantele, datoriile sau alte pretentii pe care le au #ata de minor. Declaratiile vor #i consemnate in procesulver$al de inventariere. ( ) /utorele sau mem$rii consiliului de #amilie care, cunoscand creantele sau pretentiile proprii #ata de minori, nu le-au declarat, desi au #ost somati sa le declare, sunt prezumati ca au renuntat la ele. Daca tutorele sau mem$rii consiliului de #amilie nu declara datoriile pe care le au #ata de minor, desi au #ost somati sa le declare, pot #i indepartati din #unctie. (!) Creantele pe care le au asupra minorului tutorele sau vreunul dintre mem$rii consiliului de #amilie, sotul, o ruda in linie dreapta ori #ratii sau surorile acestora pot #i platite voluntar numai cu autorizarea instantei de tutela. Actele #acute in lipsa inventarului Art. 1!1 Inainte de intocmirea inventarului, tutorele nu poate #ace, in numele minorului, decat acte de conservare si acte de administrare ce nu su#era intarziere. Administrarea $unurilor minorului Art. 1!2 (1) /utorele are indatorirea de a administra cu $una-credinta $unurile minorului. In acest scop, tutorele actioneaza in calitate de administrator insarcinat cu simpla administrare a $unurilor minorului, dispozitiile titlului 2 din cartea a III-a aplicandu-se in mod corespunzator, a#ara de cazul in care prin prezentul capitol se dispune alt#el. (2) "u sunt supuse administrarii $unurile do$andite de minor cu titlu gratuit decat daca testatorul sau donatorul a stipulat alt#el. Aceste $unuri sunt administrate de curatorul ori de cel desemnat prin actul de dispozitie sau, dupa caz, numit de catre instanta de tutela. *eprezentarea minorului Art. 1! /utorele are indatorirea de a-l reprezenta pe minor in actele -uridice, dar numai pana cand acesta implineste varsta de 1! ani. *egimul -uridic al actelor de dispozitie Art. 1!! (1) /utorele nu poate, in numele minorului, sa #aca donatii si nici sa garanteze o$ligatia altuia. 6ac exceptie darurile o$isnuite, potrivite cu starea materiala a minorului. (2) /utorele nu poate, #ara avizul consiliului de #amilie si autorizarea instantei de tutela, sa #aca acte de instrainare, imparteala, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a $unurilor minorului, sa renunte la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si sa inc.eie in mod vala$il orice alte acte ce depasesc dreptul de administrare.
( ) Actele #acute cu incalcarea dispozitiilor prevazute la alin. (1) si (2) sunt anula$ile. In aceste cazuri, actiunea in anulare poate #i exercitata de tutore, de consiliul de #amilie sau de oricare mem$ru al acestuia, precum si de catre procuror, din o#iciu sau la sesizarea instantei de tutela. (!) Cu toate acestea, tutorele poate instraina, #ara avizul consiliului de #amilie si #ara autorizarea instantei de tutela, $unurile supuse pieirii, degradarii, alterarii ori deprecierii, precum si cele devenite ne#olositoare pentru minor. Autorizarea instantei de tutela Art. 1!% (1) Instanta de tutela acorda tutorelui autorizarea numai daca actul raspunde unei nevoi sau prezinta un #olos neindoielnic pentru minor. (2) Autorizarea se va da pentru #iecare act in parte, sta$ilindu-se, cand este cazul, conditiile de inc.eiere a actului. ( ) In caz de vanzare, autorizarea va arata daca vanzarea se va #ace prin acordul partilor, prin licitatie pu$lica sau in alt mod. (!) In toate cazurile, instanta de tutela poate indica tutorelui modul in care se intre$uinteaza sumele de $ani o$tinute. Incuviintarea si autorizarea actelor minorului care a implinit varsta de 1! ani Art. 1!( (1) 8inorul care a implinit varsta de 1! ani inc.eie actele -uridice cu incuviintarea scrisa a tutorelui sau, dupa caz, a curatorului. (2) Daca actul pe care minorul care a implinit varsta de 1! ani urmeaza sa il inc.eie #ace parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate #ace decat cu autorizarea instantei de tutela si cu avizul consiliului de #amilie, va #i necesara atat autorizarea acesteia, cat si avizul consiliului de #amilie. ( ) 8inorul nu poate sa #aca donatii, altele decat darurile o$isnuite potrivit starii lui materiale, si nici sa garanteze o$ligatia altuia. (!) Actele #acute cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) ( ) sunt anula$ile, dispozitiile art. 1!! alin. ( ) #iind aplica$ile in mod corespunzator. Interzicerea unor acte -uridice Art. 1!0 (1) +ste interzisa, su$ sanctiunea nulitatii relative, inc.eierea de acte -uridice intre tutore sau sotul, o ruda in linie dreapta ori #ratii sau surorile tutorelui, pe de o parte, si minor, pe de alta parte. (2) Cu toate acestea, oricare dintre persoanele prevazute la alin. (1) poate cumpara la licitatie pu$lica un $un al minorului, daca are o garantie reala asupra acestui $un ori il detine in coproprietate cu minorul, dupa caz. Suma anuala necesara pentru intretinerea minorului Art. 1!1 (1) Consiliul de #amilie sta$ileste suma anuala necesara pentru intretinerea minorului si administrarea $unurilor sale si poate modi#ica, potrivit impre-urarilor, aceasta suma. Decizia consiliului de #amilie se aduce la cunostinta, de indata, instantei de tutela. (2) C.eltuielile necesare pentru intretinerea minorului si administrarea $unurilor sale se acopera din veniturile acestuia. In cazul in care veniturile minorului nu sunt indestulatoare, instanta de tutela va dispune vanzarea $unurilor minorului, prin acordul partilor sau prin licitatie pu$lica. ( ) )$iectele ce au valoare a#ectiva pentru #amilia minorului sau pentru minor nu vor #i vandute decat in mod exceptional. (!) Daca minorul este lipsit de $unuri si nu are parinti sau alte rude care sunt o$ligate prin lege sa ii acorde intretinere ori aceasta nu este su#icienta, minorul are dreptul la asistenta sociala, in conditiile legii.
Constituirea de depozite $ancare Art. 1!3 (1) Sumele de $ani care depasesc nevoile intretinerii minorului si ale administrarii $unurilor sale, precum si instrumentele #inanciare se depun, pe numele minorului, la o institutie de credit indicata de consiliul de #amilie, in termen de cel mult % zile de la data incasarii lor. (2) /utorele poate dispune de aceste sume si instrumente #inanciare numai cu autorizarea preala$ila a instantei de tutela, cu exceptia operatiunilor prevazute la alin. ( ). ( ) Cu toate acestea, el nu va putea #olosi, in niciun caz, sumele de $ani si instrumentele #inanciare prevazute la alin. (1) pentru inc.eierea, pe numele minorului, a unor tranzactii pe piata de capital, c.iar daca ar #i o$tinut autorizarea instantei de tutela. (!) /utorele poate depune la o institutie de credit si sumele necesare intretinerii, tot pe numele minorului. Acestea se trec intr-un cont separat si pot #i ridicate de tutore, #ara autorizarea instantei de tutela. Cazurile de numire a curatorului special Art. 1%4 (1) )ri de cate ori intre tutore si minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce tre$uie sa duca la inlocuirea tutorelui, instanta de tutela va numi un curator special. (2) De asemenea, daca din cauza $olii sau din alte motive tutorele este impiedicat sa indeplineasca un anumit act in numele minorului pe care il reprezinta sau ale carui acte le incuviinteaza, instanta de tutela va numi un curator special. ( ) &entru motive temeinice, in cadrul procedurilor succesorale, notarul pu$lic, la cererea oricarei persoane interesate sau din o#iciu, poate numi provizoriu un curator special, care va #i validat ori, dupa caz, inlocuit de catre instanta de tutela. Sectiunea % - Controlul exercitarii tutelei Controlul instantei de tutela Art. 1%1 (1) Instanta de tutela va e#ectua un control e#ectiv si continuu asupra modului in care tutorele si consiliul de #amilie isi indeplinesc atri$utiile cu privire la minor si $unurile acestuia. (2) In indeplinirea activitatii de control, instanta de tutela va putea cere cola$orarea autoritatilor administratiei pu$lice, a institutiilor si serviciilor pu$lice specializate pentru protectia copilului sau a institutiilor de ocrotire, dupa caz. Darea de seama Art. 1%2 (1) /utorele este dator sa prezinte anual instantei de tutela o dare de seama despre modul cum s-a ingri-it de minor, precum si despre administrarea $unurilor acestuia. (2) Darea de seama se va prezenta instantei de tutela in termen de 4 de zile de la s#arsitul anului calendaristic. ( ) Daca averea minorului este de mica insemnatate, instanta de tutela poate sa autorizeze ca darea de seama privind administrarea $unurilor minorului sa se #aca pe termene mai lungi, care nu vor depasi insa ani. (!) In a#ara de darea de seama anuala, tutorele este o$ligat, la cererea instantei de tutela, sa dea oricand dari de seama despre #elul cum s-a ingri-it de minor, precum si despre administrarea $unurilor acestuia. Descarcarea tutorelui Art. 1% Instanta de tutela va veri#ica socotelile privitoare la veniturile minorului si la c.eltuielile
#acute cu intretinerea acestuia si cu administrarea $unurilor sale si, daca sunt corect intocmite si corespund realitatii, va da descarcare tutorelui. Interzicerea dispensei de a da socoteala Art. 1%! Dispensa de a da socoteala acordata de parinti sau de o persoana care ar #i #acut minorului o li$eralitate este considerata ca nescrisa. &langerea impotriva tutorelui Art. 1%% (1) 8inorul care a implinit varsta de 1! ani, consiliul de #amilie, oricare mem$ru al acestuia, precum si toti cei prevazuti la art. 111 pot #ace plangere la instanta de tutela cu privire la actele sau #aptele tutorelui pagu$itoare pentru minor. (2) &langerea se solutioneaza de urgenta, prin inc.eiere executorie, de catre instanta de tutela, cu citarea partilor si a mem$rilor consiliului de #amilie. 8inorul care a implinit varsta de 14 ani va #i ascultat, daca instanta de tutela considera ca este necesar. Sectiunea ( - Incetarea tutelei Cazurile de incetare Art. 1%( (1) /utela inceteaza in cazul in care nu se mai mentine situatia care a dus la instituirea tutelei, precum si in cazul mortii minorului. (2) 6unctia tutorelui inceteaza prin moartea acestuia, prin indepartarea de la sarcina tutelei sau prin inlocuirea tutorelui. 8oartea tutorelui Art. 1%0 (1) In cazul mortii tutorelui, mostenitorii sai sau orice alta persoana dintre cele prevazute la art. 111 au datoria de a instiinta, de indata, instanta de tutela. (2) &ana la numirea unui nou tutore, mostenitorii vor prelua sarcinile tutelei. Daca sunt mai multi mostenitori, acestia pot desemna, prin procura speciala, pe unul dintre ei sa indeplineasca in mod provizoriu sarcinile tutelei. ( ) Daca mostenitorii sunt minori, instiintarea instantei de tutela se poate #ace de orice persoana interesata, precum si de cele prevazute la art. 111. In acest caz, mostenitorii tutorelui nu vor prelua sarcinile tutelei, ci instanta de tutela va numi de urgenta un curator special, care poate #i executorul testamentar. Indepartarea tutorelui Art. 1%1 In a#ara de alte cazuri prevazute de lege, tutorele este indepartat daca savarseste un a$uz, o negli-enta grava sau alte #apte care il #ac nedemn de a #i tutore, precum si daca nu isi indeplineste in mod corespunzator sarcina. "umirea curatorului special Art. 1%3 &ana la preluarea #unctiei de catre noul tutore, in cazurile prevazute la art. 1%0 si 1%1, instanta de tutela poate numi un curator special. Darea de seama generala Art. 1(4 (1) ,a incetarea din orice cauza a tutelei, tutorele sau, dupa caz, mostenitorii acestuia sunt datori ca, in termen de cel mult 4 de zile, sa prezinte instantei de tutela o dare de seama generala. /utorele are aceeasi indatorire si in caz de indepartare de la tutela. (2) Daca #unctia tutorelui inceteaza prin moartea acestuia, darea de seama generala va #i intocmita de mostenitorii sai ma-ori sau, in caz de incapacitate a tuturor mostenitorilor, de reprezentantul lor legal, in termen de cel mult 4 de zile de la data acceptarii
mostenirii sau, dupa caz, de la data solicitarii de catre instanta de tutela. In cazul in care nu exista mostenitori ori acestia sunt in imposi$ilitate de a actiona, darea de seama generala va #i intocmita de catre un curator special, numit de instanta de tutela, in termenul sta$ilit de aceasta. ( ) Darea de seama generala va tre$ui sa cuprinda situatiile veniturilor si c.eltuielilor pe ultimii ani, sa indice activul si pasivul, precum si stadiul in care se a#la procesele minorului. (!) Instanta de tutela il poate constrange pe cel o$ligat sa #aca darea de seama generala, potrivit dispozitiilor art. 1( . &redarea $unurilor Art. 1(1 5unurile care au #ost in administrarea tutorelui vor #i predate, dupa caz, #ostului minor, mostenitorilor acestuia sau noului tutore de catre tutore, mostenitorii acestuia sau reprezentantul lor legal ori, in lipsa, de curatorul special numit potrivit dispozitiilor art. 1(4 alin. (2). Descarcarea de gestiune Art. 1(2 (1) Dupa predarea $unurilor, veri#icarea socotelilor si apro$area lor, instanta de tutela va da tutorelui descarcare de gestiunea sa. (2) C.iar daca instanta de tutela a dat tutorelui descarcare de gestiune, acesta raspunde pentru pre-udiciul cauzat din culpa sa. ( ) /utorele care inlocuieste un alt tutore are o$ligatia sa ceara acestuia, c.iar si dupa descarcarea de gestiune, repararea pre-udiciilor pe care le-a cauzat minorului din culpa sa, su$ sanctiunea de a #i o$ligat el insusi de a repara aceste pre-udicii. Amenda civila Art. 1( (1) In cazul re#uzului de a continua sarcina tutelei, in alte cazuri decat cele prevazute la art. 124 alin. (2), tutorele poate #i sanctionat cu amenda civila, in #olosul statului, care nu poate depasi valoarea unui salariu minim pe economie. Amenda poate #i repetata de cel mult ori, la interval de cate 0 zile, dupa care se va numi un alt tutore. (2) De asemenea, daca tutorele, din culpa sa, indeplineste de#ectuos sarcina tutelei, va #i o$ligat la plata unei amenzi civile, in #olosul statului, care nu poate depasi salarii medii pe economie. ( ) Amenda civila se aplica de catre instanta de tutela, prin inc.eiere executorie. Capitolul III - )crotirea interzisului -udecatoresc Conditii Art. 1(! (1) &ersoana care nu are discernamantul necesar pentru a se ingri-i de interesele sale, din cauza alienatiei ori de$ilitatii mintale, va #i pusa su$ interdictie -udecatoreasca. (2) &ot #i pusi su$ interdictie -udecatoreasca si minorii cu capacitate de exercitiu restransa. &ersoanele care pot cere punerea su$ interdictie Art. 1(% Interdictia poate #i ceruta de persoanele prevazute la art. 111, care este aplica$il in mod corespunzator. Desemnarea tutorelui Art. 1((
)rice persoana care are capacitatea deplina de exercitiu poate desemna prin act unilateral sau contract de mandat, inc.eiate in #orma autentica, persoana care urmeaza a #i numita tutore pentru a se ingri-i de persoana si $unurile sale in cazul in care ar #i pusa su$ interdictie -udecatoreasca. Dispozitiile art. 11! alin. ( ) (%) se aplica in mod corespunzator. "umirea unui curator special Art. 1(0 In caz de nevoie si pana la solutionarea cererii de punere su$ interdictie -udecatoreasca, instanta de tutela poate numi un curator special pentru ingri-irea si reprezentarea celui a carui interdictie a #ost ceruta, precum si pentru administrarea $unurilor acestuia. &rocedura Art. 1(1 Solutionarea cererii de punere su$ interdictie -udecatoreasca se #ace potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. )poza$ilitatea interdictiei Art. 1(3 (1) Interdictia isi produce e#ectele de la data cand .otararea -udecatoreasca a ramas de#initiva. (2) Cu toate acestea, lipsa de capacitate a celui interzis nu poate #i opusa unei terte persoane decat de la data indeplinirii #ormalitatilor de pu$licitate prevazute de Codul de procedura civila, a#ara numai daca cel de-al treilea a cunoscut punerea su$ interdictie pe alta cale. "umirea tutorelui Art. 104 &rin .otararea de punere su$ interdictie, instanta de tutela numeste, de indata, un tutore pentru ocrotirea celui pus su$ interdictie -udecatoreasca. Dispozitiile art. 11!124 se aplica in mod corespunzator. Aplicarea regulilor de la tutela Art. 101 *egulile privitoare la tutela minorului care nu a implinit varsta de 1! ani se aplica si in cazul tutelei celui pus su$ interdictie -udecatoreasca, in masura in care legea nu dispune alt#el. Actele inc.eiate de cel pus su$ interdictie -udecatoreasca Art. 102 Actele -uridice inc.eiate de persoana pusa su$ interdictie -udecatoreasca, altele decat cele prevazute la art. ! alin. ( ), sunt anula$ile, c.iar daca la data inc.eierii lor aceasta ar #i avut discernamant. Inlocuirea tutorelui Art. 10 (1) /utorele celui pus su$ interdictie -udecatoreasca este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa ani de la numire. (2) &entru motive temeinice tutorele poate cere inlocuirea sa si inaintea implinirii termenului de ani. )$ligatiile tutorelui Art. 10! (1) /utorele este dator sa ingri-easca de cel pus su$ interdictie -udecatoreasca, spre a-i gra$i vindecarea si a-i im$unatati conditiile de viata. In acest scop, se vor intre$uinta veniturile si, la nevoie, toate $unurile celui pus su$ interdictie -udecatoreasca. (2) Instanta de tutela, luand avizul consiliului de #amilie si consultand un medic de specialitate, va .otari, tinand seama de impre-urari, daca cel pus su$ interdictie -udecatoreasca va #i ingri-it la locuinta lui sau intr-o institutie sanitara.
( ) Cand cel pus su$ interdictie -udecatoreasca este casatorit, va #i ascultat si sotul acestuia. ,i$eralitatile primite de descendentii interzisului -udecatoresc Art. 10% Din $unurile celui pus su$ interdictie -udecatoreasca, descendentii acestuia pot #i grati#icati de catre tutore, cu avizul consiliului de #amilie si cu autorizarea instantei de tutela, #ara insa sa se poata da scutire de raport. 8inorul pus su$ interdictie -udecatoreasca Art. 10( (1) 8inorul care, la data punerii su$ interdictie -udecatoreasca, se a#la su$ ocrotirea parintilor ramane su$ aceasta ocrotire pana la data cand devine ma-or, #ara a i se numi un tutore. Dispozitiile art. 10! sunt aplica$ile si situatiei prevazute in prezentul alineat. (2) Daca la data cand minorul devine ma-or acesta se a#la inca su$ interdictie -udecatoreasca, instanta de tutela numeste un tutore. ( ) In cazul in care, la data punerii su$ interdictie -udecatoreasca, minorul se a#la su$ tutela, instanta de tutela va .otari daca #ostul tutore al minorului pastreaza sarcina tutelei sau daca tre$uie numit un nou tutore. *idicarea interdictiei -udecatoresti Art. 100 (1) Daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, instanta -udecatoreasca va pronunta ridicarea ei. (2) Cererea se poate introduce de cel pus su$ interdictie -udecatoreasca, de tutore, precum si de persoanele sau institutiile prevazute la art. 111. ( ) =otararea prin care se pronunta ridicarea interdictiei -udecatoresti isi produce e#ectele de la data cand a ramas de#initiva. (!) Cu toate acestea, incetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea #i opusa decat in conditiile prevazute la art. 1(3 alin. (2), care se aplica in mod corespunzator. Capitolul I2 - Curatela Cazuri de instituire Art. 101 In a#ara de cazurile prevazute de lege, instanta de tutela poate institui curatela; a) daca, din cauza $atranetii, a $olii sau a unei in#irmitati #izice, o persoana, desi capa$ila, nu poate, personal, sa isi administreze $unurile sau sa isi apere interesele in conditii corespunzatoare si, din motive temeinice, nu isi poate numi un reprezentant sau un administrator< $) daca, din cauza $olii sau din alte motive, o persoana, desi capa$ila, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, sa ia masurile necesare in cazuri a caror rezolvare nu su#era amanare< c) daca o persoana, #iind o$ligata sa lipseasca vreme indelungata de la domiciliu, nu a lasat un mandatar sau un administrator general< d) daca o persoana a disparut #ara a exista in#ormatii despre ea si nu a lasat un mandatar sau un administrator general. Competenta instantei de tutela Art. 103 Instanta de tutela competenta este; a) in cazul prevazut la art. 101 lit. a), instanta de la domiciliul persoanei reprezentate< $) in cazul prevazut la art. 101 lit. $), #ie instanta de la domiciliul persoanei reprezentate,
#ie instanta de la locul unde tre$uie luate masurile urgente< c) in cazurile prevazute la art. 101 lit. c) sau d), instanta de la ultimul domiciliu din tara al celui lipsa ori al celui disparut. &ersoana care poate #i numita curator Art. 114 (1) &oate #i numita curator orice persoana #izica avand deplina capacitate de exercitiu si care este in masura sa indeplineasca aceasta sarcina. (2) Cand cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat, inc.eiate in #orma autentica, o persoana care sa #ie numita curator, aceasta va #i numita cu prioritate. "umirea poate #i inlaturata numai pentru motive temeinice, dispozitiile art. 11!124 aplicandu-se in mod corespunzator. +#ectele curatelei Art. 111 In cazurile prevazute la art. 101, instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacitatii celui pe care curatorul il reprezinta. &rocedura de instituire Art. 112 (1) Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaza a #i reprezentat, a sotului sau, a rudelor sau a celor prevazuti la art. 111. (2) Curatela nu se poate institui decat cu consimtamantul celui reprezentat, in a#ara de cazurile in care consimtamantul nu poate #i dat. ( ) "umirea curatorului se #ace de instanta de tutela, cu acordul celui desemnat, printr-o inc.eiere care se comunica in scris curatorului si se a#iseaza la sediul instantei de tutela, precum si la primaria de la domiciliul celui reprezentat. Continutul curatelei Art. 11 (1) In cazurile in care se instituie curatela, se aplica regulile de la mandat, cu exceptia cazului in care, la cererea persoanei interesate ori din o#iciu, instanta de tutela va .otari ca se impune investirea curatorului cu drepturile si o$ligatiile unui administrator insarcinat cu simpla administrare a $unurilor altuia. (2) Daca sunt aplica$ile regulile de la mandat, instanta de tutela poate sta$ili limitele mandatului si poate da instructiuni curatorului, in locul celui reprezentat, in toate cazurile in care acesta din urma nu este in masura sa o #aca. Inlocuirea curatorului Art. 11! (1) Curatorul este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa ani de la numire. (2) &entru motive temeinice curatorul poate cere inlocuirea sa si inaintea implinirii termenului de ani. Incetarea curatelei Art. 11% Daca au incetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va #i ridicata de instanta de tutela la cererea curatorului, a celui reprezentat sau a celor prevazuti la art. 111. Dispozitii speciale Art. 11( Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica si curatorului special prevazut la art. 1%4, 1%3 si 1(0. In aceste din urma cazuri, drepturile si o$ligatiile sta$ilite de lege in sarcina tutorelui se aplica, in mod corespunzator, si curatorului special. /itlul I2 - &ersoana -uridica
Capitolul I - Dispozitii generale +lementele constitutive Art. 110 )rice persoana -uridica tre$uie sa ai$a o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu, a#ectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul general. Calitatea de persoana -uridica Art. 111 Sunt persoane -uridice entitatile prevazute de lege, precum si orice alte organizatii legal in#iintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane -uridice, indeplinesc toate conditiile prevazute la art. 110. Categorii de persoane -uridice Art. 113 &ersoanele -uridice sunt de drept pu$lic sau de drept privat. &ersoana -uridica de drept privat Art. 134 &ersoanele -uridice de drept privat se pot constitui, in mod li$er, in una dintre #ormele prevazute de lege. &ersoana -uridica de drept pu$lic Art. 131 (1) &ersoanele -uridice de drept pu$lic se in#iinteaza prin lege. (2) &rin exceptie de la dispozitiile alin. (1), in cazurile anume prevazute de lege, persoanele -uridice de drept pu$lic se pot in#iinta prin acte ale autoritatilor administratiei pu$lice centrale sau locale ori prin alte moduri prevazute de lege. *egimul -uridic aplica$il Art. 132 &ersoanele -uridice legal in#iintate se supun dispozitiilor aplica$ile categoriei din care #ac parte, precum si celor cuprinse in prezentul cod, daca prin lege nu se prevede alt#el. +#ectele personalitatii -uridice Art. 13 (1) &ersoana -uridica participa in nume propriu la circuitul civil si raspunde pentru o$ligatiile asumate cu $unurile proprii, a#ara de cazul in care prin lege s-ar dispune alt#el. (2) "imeni nu poate invoca impotriva unei persoane de $una-credinta calitatea de su$iect de drept a unei persoane -uridice, daca prin aceasta se urmareste ascunderea unei #raude, a unui a$uz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii pu$lice. Capitolul II - In#iintarea persoanei -uridice Sectiunea 1 - Dispozitii comune 8odurile de in#iintare Art. 13! (1) &ersoana -uridica se in#iinteaza; a) prin actul de in#iintare al organului competent, in cazul autoritatilor si al institutiilor pu$lice, al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si al operatorilor economici care se
constituie de catre stat sau de catre unitatile administrativteritoriale. In toate cazurile, actul de in#iintare tre$uie sa prevada in mod expres daca autoritatea pu$lica sau institutia pu$lica este persoana -uridica< $) prin actul de in#iintare al celor care o constituie, autorizat, in conditiile legii< c) in orice alt mod prevazut de lege. (2) Daca prin lege nu se dispune alt#el, prin act de in#iintare se intelege actul de constituire a persoanei -uridice si, dupa caz, statutul acesteia. Durata persoanei -uridice Art. 13% &ersoana -uridica se in#iinteaza pe durata nedeterminata, daca prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede alt#el. Sectiunea 2 - "ulitatea persoanei -uridice Cauzele de nulitate Art. 13( (1) "ulitatea unei persoane -uridice poate #i constatata sau, dupa caz, declarata de instanta -udecatoreasca numai atunci cand; a) lipseste actul de in#iintare sau nu a #ost inc.eiat in #orma autentica in situatiile anume prevazute de lege< $) toti #ondatorii sau asociatii au #ost, potrivit legii, incapa$ili, la data in#iintarii persoanei -uridice< c) o$iectul de activitate este ilicit, contrar ordinii pu$lice ori $unelor moravuri< d) lipseste autorizatia administrativa necesara pentru in#iintarea acesteia< e) actul de in#iintare nu prevede denumirea, sediul sau o$iectul de activitate< #) actul de in#iintare nu prevede aporturile #ondatorilor sau ale asociatilor ori capitalul social su$scris si varsat< g) s-au incalcat dispozitiile legale privind patrimoniul initial sau capitalul social minim, su$scris si varsat< .) nu s-a respectat numarul minim de #ondatori sau asociati prevazut de lege< i) au #ost nesocotite alte dispozitii legale imperative prevazute su$ sanctiunea nulitatii actului de in#iintare a persoanei -uridice. (2) "erespectarea dispozitiilor alin. (1) lit. a), c)g) se sanctioneaza cu nulitatea a$soluta. Aspectele speciale privind regimul nulitatii Art. 130 (1) "ulitatea relativa a persoanei -uridice poate #i invocata in termen de un an de la data inregistrarii sau in#iintarii acesteia, dupa caz. (2) "ulitatea a$soluta sau relativa a persoanei -uridice se acopera in toate cazurile, daca, pana la inc.iderea dez$aterilor in #ata primei instante de -udecata, cauza de nulitate a #ost inlaturata. +#ectele nulitatii Art. 131 (1) De la data la care .otararea -udecatoreasca de constatare sau declarare a nulitatii a devenit de#initiva, persoana -uridica inceteaza #ara e#ect retroactiv si intra in lic.idare. (2) &rin .otararea -udecatoreasca de constatare sau declarare a nulitatii se numesc si lic.idatorii. ( ) =otararea -udecatoreasca de#initiva se comunica, din o#iciu, spre a #i notata in toate registrele pu$lice in care persoana -uridica a #ost inregistrata sau, dupa caz, mentionata. (!) In toate cazurile, #ondatorii sau asociatii raspund, in conditiile legii, pentru o$ligatiile persoanei -uridice care s-au nascut in sarcina acesteia de la data in#iintarii ei si pana la
data notarii in registrele pu$lice a .otararii -udecatoresti prevazute la alin. ( ). *egimul actelor -uridice inc.eiate cu tertii Art. 133 (1) Constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii nu aduce atingere actelor inc.eiate anterior in numele persoanei -uridice de catre organele de administrare, direct sau prin reprezentare, dupa caz. (2) "ici persoana -uridica si nici #ondatorii sau asociatii nu pot opune tertilor nulitatea acesteia, in a#ara de cazul in care se dovedeste ca acestia cunosteau cauza de nulitate la momentul inc.eierii actului. Sectiunea - Inregistrarea persoanei -uridice
Inregistrarea persoanei -uridice Art. 244 (1) &ersoanele -uridice sunt supuse inregistrarii, daca legile care le sunt aplica$ile prevad aceasta inregistrare. (2) &rin inregistrare se intelege inscrierea, inmatricularea sau, dupa caz, orice alta #ormalitate de pu$licitate prevazuta de lege, #acuta in scopul do$andirii personalitatii -uridice sau al luarii in evidenta a persoanelor -uridice legal in#iintate, dupa caz. ( ) Inregistrarea se #ace la cerere sau, in cazurile anume prevazute de lege, din o#iciu. )$ligatia de veri#icare a documentelor pu$licate Art. 241 &ersoana -uridica este o$ligata sa veri#ice identitatea dintre textul actului constitutiv sau al statutului si textul depus la registrul pu$lic si cel aparut intr-o pu$licatie o#iciala. In caz de neconcordanta, tertii pot opune persoanei -uridice oricare dintre aceste texte, in a#ara de cazul in care se #ace dovada ca ei cunosteau textul depus la registru. ,ipsa inregistrarii Art. 242 (1) Daca inregistrarea persoanei -uridice are caracter constitutiv, persoana -uridica nu se considera legal in#iintata cat timp inregistrarea nu a #ost e#ectuata. (2) Daca insa inregistrarea este ceruta numai pentru opoza$ilitate #ata de terti, actele sau #aptele -uridice #acute in numele sau in contul persoanei -uridice, pentru care nu s-a e#ectuat pu$licitatea prevazuta in acest scop de lege, nu pot #i opuse tertilor, in a#ara de cazul in care se #ace dovada ca acestia cunosteau ca pu$licitatea nu a #ost indeplinita. *aspunderea pentru nee#ectuarea #ormalitatilor de inregistrare Art. 24 6ondatorii, reprezentantii persoanei -uridice supuse inregistrarii, precum si primii mem$ri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale acesteia raspund nelimitat si solidar pentru pre-udiciul cauzat prin neindeplinirea #ormalitatilor de inregistrare a persoanei -uridice, daca aceste #ormalitati tre$uiau sa #ie cerute de aceste persoane. Inregistrarea modi#icarilor aduse actului de in#iintare Art. 24! Dispozitiile art. 24424 sunt aplica$ile si in cazul inregistrarii modi#icarilor aduse actului de in#iintare a persoanei -uridice, realizate cu respectarea conditiilor prevazute de lege sau de actul de in#iintare a acesteia, dupa caz. Capitolul III - Capacitatea civila a persoanei -uridice Sectiunea 1 - Capacitatea de #olosinta a persoanei -uridice
Data do$andirii capacitatii de #olosinta Art. 24% (1) &ersoanele -uridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si o$ligatii de la data inregistrarii lor. (2) Celelalte persoane -uridice au capacitatea de a avea drepturi si o$ligatii, dupa caz, potrivit art. 13!, de la data actului de in#iintare, de la data autorizarii constituirii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege. ( ) Cu toate acestea, persoanele -uridice prevazute la alin. (1) pot, c.iar de la data actului de in#iintare, sa do$andeasca drepturi si sa isi asume o$ligatii, insa numai in masura necesara pentru ca persoana -uridica sa ia #iinta in mod vala$il. (!) 6ondatorii, asociatii, reprezentantii si orice alte persoane care au lucrat in numele unei persoane -uridice in curs de constituire raspund nelimitat si solidar #ata de terti pentru actele -uridice inc.eiate in contul acesteia cu incalcarea dispozitiilor alin. ( ), in a#ara de cazul in care persoana -uridica nou-creata, dupa ce a do$andit personalitate -uridica, le-a preluat asupra sa. Actele ast#el preluate sunt considerate a #i ale persoanei -uridice inca de la data inc.eierii lor si produc e#ecte depline. Continutul capacitatii de #olosinta Art. 24( (1) &ersoana -uridica poate avea orice drepturi si o$ligatii civile, a#ara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei #izice. (2) &ersoanele -uridice #ara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si o$ligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului sta$ilit prin lege, actul de constituire sau statut. ( ) Actul -uridic inc.eiat cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) si (2) este lovit de nulitate a$soluta. Des#asurarea activitatilor autorizate Art. 240 (1) In cazul activitatilor care tre$uie autorizate de organele competente, dreptul de a des#asura asemenea activitati se naste numai din momentul o$tinerii autorizatiei respective, daca prin lege nu se prevede alt#el. (2) Actele si operatiunile savarsite #ara autorizatiile prevazute de lege sunt lovite de nulitate a$soluta, iar persoanele care le-au #acut raspund nelimitat si solidar pentru toate pre-udiciile cauzate, independent de aplicarea altor sanctiuni prevazute de lege. Capacitatea de a primi li$eralitati Art. 241 &rin exceptie de la prevederile art. 24% alin. ( ) si daca prin lege nu se dispune alt#el, orice persoana -uridica poate primi li$eralitati in conditiile dreptului comun, de la data actului de in#iintare sau, in cazul #undatiilor testamentare, din momentul desc.iderii mostenirii testatorului, c.iar si in cazul in care li$eralitatile nu sunt necesare pentru ca persoana -uridica sa ia #iinta in mod legal. Sectiunea 2 - Capacitatea de exercitiu si #unctionarea persoanei -uridice 1. Capacitatea de exercitiu Data do$andirii capacitatii de exercitiu Art. 243 (1) &ersoana -uridica isi exercita drepturile si isi indeplineste o$ligatiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor. (2) Au calitatea de organe de administrare, in sensul alin. (1), persoanele #izice sau
persoanele -uridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate sa actioneze, in raporturile cu tertii, individual sau colectiv, in numele si pe seama persoanei -uridice. ( ) *aporturile dintre persoana -uridica si cei care alcatuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut alt#el prin lege, actul de constituire sau statut. ,ipsa organelor de administrare Art. 214 (1) &ana la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor si indeplinirea o$ligatiilor care privesc persoana -uridica se #ac de catre #ondatori ori de catre persoanele #izice sau persoanele -uridice desemnate in acest scop. (2) Actele -uridice inc.eiate de catre #ondatori sau de catre persoanele desemnate cu depasirea puterilor con#erite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru in#iintarea persoanei -uridice, precum si actele inc.eiate de alte persoane nedesemnate o$liga persoana -uridica in conditiile gestiunii de a#aceri. ( ) Cel care contracteaza pentru persoana -uridica ramane personal tinut #ata de terti daca aceasta nu se in#iinteaza ori daca nu isi asuma o$ligatia contractata, in a#ara cazului cand prin contract a #ost exonerat de aceasta o$ligatie. Incapacitati si incompati$ilitati Art. 211 (1) "u pot #ace parte din organele de administrare si de control ale persoanei -uridice incapa$ilii, cei cu capacitate de exercitiu restransa, cei decazuti din dreptul de a exercita o #unctie in cadrul acestor organe, precum si cei declarati prin lege sau prin actul de constituire incompati$ili sa ocupe o ast#el de #unctie. (2) Actele inc.eiate cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) sunt anula$ile. Acestea nu pot #i anulate pentru simplul #apt ca persoanele care #ac parte din aceste organe sunt incapa$ile ori incompati$ile, dupa caz, sau pentru ca acestea au #ost numite cu incalcarea dispozitiilor legale ori statutare, daca nu s-a produs o vatamare. 2. 6unctionarea persoanei -uridice Actele emise de organele persoanei -uridice Art. 212 (1) =otararile si deciziile luate de organele de conducere si administrare in conditiile legii, actului de constituire sau statutului sunt o$ligatorii c.iar pentru cei care nu au luat parte la deli$erare sau au votat impotriva. (2) 6ata de terti .otararile si deciziile luate in conditiile legii, ale actului de constituire sau ale statutului produc e#ecte numai de la data pu$licarii lor, in cazurile si conditiile prevazute de lege, in a#ara de cazul in care se #ace dovada ca acestia le-au cunoscut pe alta cale. )$ligatiile mem$rilor organelor de administrare Art. 21 8em$rii organelor de administrare ale unei persoane -uridice tre$uie sa actioneze in interesul acesteia, cu prudenta si diligenta cerute unui $un proprietar. Separarea patrimoniilor Art. 21! (1) 8em$rii organelor de administrare au o$ligatia sa asigure si sa mentina separatia dintre patrimoniul persoanei -uridice si propriul lor patrimoniu. (2) +i nu pot #olosi in pro#itul ori in interesul lor sau al unor terti, dupa caz, $unurile persoanei -uridice ori in#ormatiile pe care le o$tin in virtutea #unctiei lor, a#ara de cazul in care ar #i autorizati in acest scop de catre cei care i-au numit.
Contrarietatea de interese Art. 21% (1) +ste anula$il actul -uridic inc.eiat in #rauda intereselor persoanei -uridice de un mem$ru al organelor de administrare, daca acesta din urma, sotul, ascendentii sau descendentii lui, rudele in linie colaterala sau a#inii sai, pana la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes sa se inc.eie acel act si daca partea cealalta a cunoscut sau tre$uia sa cunoasca acest lucru. (2) Atunci cand cel care #ace parte din organele de administrare ale persoanei -uridice ori una dintre persoanele prevazute la alin. (1) are interes intr-o pro$lema supusa .otararii acestor organe, tre$uie sa instiinteze persoana -uridica si sa nu ia parte la nicio deli$erare privitoare la aceasta. In caz contrar, el raspunde pentru daunele cauzate persoanei -uridice, daca #ara votul lui nu s-ar #i putut o$tine ma-oritatea ceruta. "ulitatea actelor emise de organele persoanei -uridice Art. 21( (1) =otararile si deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot #i atacate in -ustitie de oricare dintre mem$rii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deli$erare ori care au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-ver$al de sedinta, in termen de 1% zile de la data cand li s-a comunicat copia de pe .otararea sau decizia respectiva ori de la data cand a avut loc sedinta, dupa caz. (2) Administratorii nu pot insa ataca .otararea privitoare la revocarea lor din #unctie. +i au numai dreptul de a #i despagu$iti, daca revocarea a #ost ne-usti#icata sau intempestiva si au su#erit ast#el un pre-udiciu. ( ) Cererea de anulare se solutioneaza in camera de consiliu de catre instanta competenta in circumscriptia careia persoana -uridica isi are sediul, in contradictoriu cu persoana -uridica in cauza, reprezentata prin administratori. =otararea instantei este supusa numai apelului. (!) Daca .otararea este atacata de toti administratorii, persoana -uridica este reprezentata in -ustitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre mem$rii persoanei -uridice, care va indeplini mandatul cu care a #ost insarcinata pana cand organul de conducere competent, convocat in acest scop, va alege o alta persoana. (%) =otararea de#initiva de anulare va #i mentionata in registrul pu$lic in care este inregistrata persoana -uridica, #iind opoza$ila de la aceasta data #ata de orice persoana, inclusiv #ata de mem$rii acelei persoane -uridice. (() Daca se invoca motive de nulitate a$soluta, dreptul la actiunea in constatarea nulitatii este imprescripti$il, iar cererea poate #i #ormulata de orice persoana interesata. Dispozitiile alin. ( )(%) raman aplica$ile. (0) &revederile prezentului articol se aplica in masura in care prin legi speciale nu se dispune alt#el. Suspendarea actelor atacate Art. 210 (1) )data cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii actelor atacate. (2) &entru a incuviinta suspendarea, instanta il poate o$liga pe reclamant sa depuna o cautiune, in conditiile legii. &articiparea la circuitul civil Art. 211 (1) Actele -uridice #acute de organele de administrare ale persoanei -uridice, in limitele puterilor ce le-au #ost con#erite, sunt actele persoanei -uridice insesi. (2) In raporturile cu tertii, persoana -uridica este anga-ata prin actele organelor sale, c.iar daca aceste acte depasesc puterea de reprezentare con#erita prin actul de constituire sau statut, in a#ara de cazul in care ea dovedeste ca tertii o cunosteau la data inc.eierii actului. Simpla pu$licare a actului de constituire sau a statutului persoanei -uridice nu constituie dovada cunoasterii acestui #apt.
( ) Clauzele sau dispozitiile actului de constituire ori ale statutului, precum si .otararile organelor statutare ale persoanei -uridice care limiteaza sau largesc puterile con#erite exclusiv de lege acestor organe sunt considerate nescrise, c.iar daca au #ost pu$licate. *aspunderea pentru #apte -uridice Art. 213 (1) 6aptele licite sau ilicite savarsite de organele persoanei -uridice o$liga insasi persoana -uridica, insa numai daca ele au legatura cu atri$utiile sau cu scopul #unctiilor incredintate. (2) 6aptele ilicite atrag si raspunderea personala si solidara a celor care le-au savarsit, atat #ata de persoana -uridica, cat si #ata de terti. *aspunderea mem$rilor organelor persoanei -uridice Art. 224 (1) Actiunea in raspundere impotriva administratorilor, cenzorilor, directorilor si a altor persoane care au actionat in calitate de mem$ri ai organelor persoanei -uridice, pentru pre-udiciile cauzate persoanei -uridice de catre acestia prin incalcarea indatoririlor sta$ilite in sarcina lor, apartine, in numele persoanei -uridice, organului de conducere competent, care va decide cu ma-oritatea ceruta de lege, iar in lipsa, cu ma-oritatea ceruta de prevederile statutare. (2) =otararea poate #i luata c.iar daca pro$lema raspunderii persoanelor prevazute la alin. (1) nu #igureaza pe ordinea de zi. ( ) )rganul de conducere competent desemneaza cu aceeasi ma-oritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in -ustitie. (!) Daca s-a .otarat introducerea actiunii in raspundere impotriva administratorilor, mandatul acestora inceteaza de drept si organul de conducere competent va proceda la inlocuirea lor. (%) In cazul in care actiunea se introduce impotriva directorilor anga-ati in $aza unui alt contract decat a unui contract individual de munca, acestia sunt suspendati de drept din #unctie pana la ramanerea de#initiva a .otararii -udecatoresti. . Dispozitii speciale *aspunderea persoanelor -uridice de drept pu$lic Art. 221 Daca prin lege nu se dispune alt#el, persoanele -uridice de drept pu$lic sunt o$ligate pentru #aptele licite sau ilicite ale organele lor, in aceleasi conditii ca persoanele -uridice de drept privat. Independenta patrimoniala Art. 222 &ersoana -uridica avand in su$ordine o alta persoana -uridica nu raspunde pentru neexecutarea o$ligatiilor acesteia din urma si nici persoana -uridica su$ordonata nu raspunde pentru persoana -uridica #ata de care este su$ordonata, daca prin lege nu se dispune alt#el. Statul si unitatile administrativteritoriale Art. 22 (1) In raporturile civile in care se prezinta nemi-locit, in nume propriu, ca titular de drepturi si o$ligatii, statul participa prin 8inisterul 6inantelor &u$lice, a#ara de cazul in care legea sta$ileste un alt organ in acest sens. (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplica$ile in mod corespunzator si unitatilor administrativteritoriale care participa la raporturile civile in nume propriu, prin organele prevazute de lege. *aspunderea civila a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale Art. 22!
(1) Daca prin lege nu se dispune alt#el, statul nu raspunde decat in mod su$sidiar pentru o$ligatiile organelor, autoritatilor si institutiilor pu$lice care sunt persoane -uridice si niciuna dintre aceste persoane -uridice nu raspunde pentru o$ligatiile statului. (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplica$ile in mod corespunzator si unitatilor administrativteritoriale care nu raspund decat in mod su$sidiar pentru o$ligatiile organelor, institutiilor si serviciilor pu$lice din su$ordinea acestora atunci cand acestea au personalitate -uridica. Capitolul I2 - Identi#icarea persoanei -uridice "ationalitatea persoanei -uridice Art. 22% Sunt de nationalitate romana toate persoanele -uridice al caror sediu, potrivit actului de constituire sau statutului, este sta$ilit in *omania. Denumirea persoanei -uridice Art. 22( (1) &ersoana -uridica poarta denumirea sta$ilita, in conditiile legii, prin actul de constituire sau prin statut. (2) )data cu inregistrarea persoanei -uridice se vor trece in registrul pu$lic denumirea ei si celelalte atri$ute de identi#icare. Sediul persoanei -uridice Art. 220 (1) Sediul persoanei -uridice se sta$ileste potrivit actului de constituire sau statutului. (2) In #unctie de o$iectul de activitate, persoana -uridica poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentantele sale teritoriale si punctele de lucru. Dispozitiile art. 30 sunt aplica$ile in mod corespunzator. Sc.im$area denumirii si sediului Art. 221 &ersoana -uridica poate sa isi sc.im$e denumirea sau sediul, in conditiile prevazute de lege. Dovada denumirii si sediului Art. 223 (1) In raporturile cu tertii, dovada denumirii si a sediului persoanei -uridice se #ace cu mentiunile inscrise in registrele de pu$licitate sau de evidenta prevazute de lege pentru persoana -uridica respectiva. (2) In lipsa acestor mentiuni, sta$ilirea sau sc.im$area denumirii si a sediului nu va putea #i opusa altor persoane. Alte atri$ute de identi#icare Art. 2 4 In #unctie de speci#icul o$iectului de activitate, persoana -uridica mai poate avea si alte atri$ute de identi#icare, cum sunt numarul de inregistrare in registrul comertului sau intrun alt registru pu$lic, codul unic de inregistrare si alte elemente de identi#icare, in conditiile legii. 8entiuni o$ligatorii Art. 2 1 /oate documentele, indi#erent de #orma, care emana de la persoana -uridica tre$uie sa cuprinda denumirea si sediul, precum si alte atri$ute de identi#icare, in cazurile prevazute de lege, su$ sanctiunea platii de daune-interese persoanei pre-udiciate.
Capitolul 2 - *eorganizarea persoanei -uridice "otiune Art. 2 2 *eorganizarea persoanei -uridice este operatiunea -uridica in care pot #i implicate una sau mai multe persoane -uridice si care are ca e#ecte in#iintarea, modi#icarea ori incetarea acestora. 8odurile de reorganizare Art. 2 (1) *eorganizarea persoanei -uridice se realizeaza prin #uziune, prin divizare sau prin trans#ormare. (2) *eorganizarea se #ace cu respectarea conditiilor prevazute pentru do$andirea personalitatii -uridice, in a#ara de cazurile in care prin lege, actul de constituire sau statut se dispune alt#el. 6uziunea Art. 2 ! 6uziunea se #ace prin a$sor$tia unei persoane -uridice de catre o alta persoana -uridica sau prin contopirea mai multor persoane -uridice pentru a alcatui o persoana -uridica noua. +#ectele #uziunii Art. 2 % (1) In cazul a$sor$tiei, drepturile si o$ligatiile persoanei -uridice a$sor$ite se trans#era in patrimoniul persoanei -uridice care o a$soar$e. (2) In cazul contopirii persoanelor -uridice, drepturile si o$ligatiile acestora se trans#era in patrimoniul persoanei -uridice nou-in#iintate. Divizarea Art. 2 ( (1) Divizarea poate #i totala sau partiala. (2) Divizarea totala se #ace prin impartirea intregului patrimoniu al unei persoane -uridice intre doua sau mai multe persoane -uridice care exista de-a sau care se in#iinteaza prin divizare. ( ) Divizarea partiala consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unei persoane -uridice, care continua sa existe, si in transmiterea acestei parti catre una sau mai multe persoane -uridice care exista sau care se in#iinteaza in acest mod. +#ectele divizarii Art. 2 0 (1) &atrimoniul persoanei -uridice care a incetat de a avea #iinta prin divizare se imparte in mod egal intre persoanele -uridice do$anditoare, daca prin actul ce a dispus divizarea nu s-a sta$ilit o alta proportie. (2) In cazul divizarii partiale, cand o parte din patrimoniul unei persoane -uridice se desprinde si se transmite unei singure persoane -uridice de-a existente sau care se in#iinteaza in acest mod, reducerea patrimoniului persoanei -uridice divizate este proportionala cu partea transmisa. ( ) In cazul in care partea desprinsa se transmite mai multor persoane -uridice de-a existente sau care se in#iinteaza in acest mod, impartirea patrimoniului intre persoana -uridica #ata de care s-a #acut desprinderea si persoanele -uridice do$anditoare se va #ace potrivit dispozitiilor alin. (2), iar intre persoanele -uridice do$anditoare, impartirea partii desprinse se va #ace potrivit dispozitiilor alin. (1), ce se vor aplica in mod corespunzator. Intinderea raspunderii in caz de divizare Art. 2 1
(1) In cazul divizarii, #iecare dintre persoanele -uridice do$anditoare va raspunde; a) pentru o$ligatiile legate de $unurile care #ormeaza o$iectul drepturilor do$andite sau pastrate integral< $) pentru celelalte o$ligatii ale persoanei -uridice divizate, proportional cu valoarea drepturilor do$andite sau pastrate, socotita dupa scaderea o$ligatiilor prevazute la lit. a). (2) Daca o persoana -uridica in#iintata in conditiile art. 13! alin. (1) lit. a) este supusa divizarii, prin actul de reorganizare se va putea sta$ili si un alt mod de repartizare a o$ligatiilor decat acela prevazut in prezentul articol. *epartizarea contractelor in caz de divizare Art. 2 3 In caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispozitiilor art. 24( alin. (2), art. 2 0 si 2 1, ast#el incat executarea #iecaruia dintre ele sa se #aca in intregime de catre o singura persoana -uridica do$anditoare, a#ara numai daca aceasta nu este cu putinta. Incetarea unor contracte Art. 2!4 (1) In cazul contractelor inc.eiate in considerarea calitatii persoanei -uridice supuse reorganizarii, acestea nu isi inceteaza e#ectele, cu exceptia cazului in care partile au stipulat expres contrariul sau mentinerea ori repartizarea contractului este conditionata de acordul partii interesate. (2) Daca mentinerea sau repartizarea contractului este conditionata de acordul partii interesate, aceasta va #i noti#icata sau, dupa caz, instiintata prin scrisoare recomandata, cu con#irmare de primire, pentru a-si da ori nu consimtamantul in termen de 14 zile lucratoare de la comunicarea noti#icarii sau instiintarii. ,ipsa de raspuns in acest termen ec.ivaleaza cu re#uzul de mentinere sau preluare a contractului de catre persoana -uridica succesoare. /rans#ormarea persoanei -uridice Art. 2!1 (1) /rans#ormarea persoanei -uridice intervine in cazurile prevazute de lege, atunci cand o persoana -uridica isi inceteaza existenta, concomitent cu in#iintarea, in locul ei, a unei alte persoane -uridice. (2) In cazul trans#ormarii, drepturile si o$ligatiile persoanei -uridice care si-a incetat existenta se trans#era in patrimoniul persoanei -uridice nou-in#iintate, cu exceptia cazului in care prin actul prin care s-a dispus trans#ormarea se prevede alt#el. In aceste din urma cazuri, dispozitiile art. 2 3, 2!4 si 2! raman aplica$ile. Data transmiterii drepturilor si o$ligatiilor Art. 2!2 (1) In cazul reorganizarii persoanelor -uridice supuse inregistrarii, transmiterea drepturilor si o$ligatiilor se realizeaza atat intre parti, cat si #ata de terti, numai prin inregistrarea operatiunii si de la data acesteia. (2) In ceea ce priveste celelalte persoane -uridice nesupuse inregistrarii, transmiterea drepturilor si o$ligatiilor, in cazurile prevazute la alin. (1), se realizeaza atat intre parti, cat si #ata de terti, numai pe data apro$arii de catre organul competent a inventarului, a $ilantului conta$il intocmit in vederea predarii-primirii, a evidentei si a repartizarii tuturor contractelor in curs de executare, precum si a oricaror alte asemenea acte prevazute de lege. ( ) In cazul $unurilor imo$ile care #ac o$iectul transmisiunii, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale se do$andesc numai prin inscrierea in cartea #unciara, in $aza actului de reorganizare inc.eiat in #orma autentica sau, dupa caz, a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea, in am$ele situatii insotit, daca este cazul, de
certi#icatul de inregistrare a persoanei -uridice nou-in#iintate. )pozitii Art. 2! (1) Actele prin care s-a .otarat reorganizarea pot #i atacate, daca prin lege nu se dispune alt#el, prin opozitie, de catre creditori si orice alte persoane interesate, in termen de 4 de zile de la data cand au luat cunostinta de apro$area reorganizarii, dar nu mai tarziu de un an de la data pu$licarii acesteia, sau, dupa caz, de la data apro$arii acesteia de catre organul competent, potrivit legii. (2) )pozitia suspenda executarea #ata de oponenti pana la ramanerea de#initiva a .otararii -udecatoresti, in a#ara de cazul in care persoana -uridica de$itoare #ace dovada executarii o$ligatiilor sau o#era garantii acceptate de creditori ori inc.eie cu acestia un acord pentru plata datoriilor. ( ) )pozitia se -udeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, de catre instanta competenta. (!) =otararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai apelului. Capitolul 2I - Incetarea persoanei -uridice Sectiunea 1 - Dispozitii generale 8odurile de incetare Art. 2!! &ersoana -uridica inceteaza, dupa caz, prin constatarea ori declararea nulitatii, prin #uziune, divizare totala, trans#ormare, dizolvare sau des#iintare ori printr-un alt mod prevazut de actul constitutiv sau de lege. Sectiunea 2 - Dizolvarea persoanei -uridice Dizolvarea persoanelor -uridice de drept privat Art. 2!% &ersoanele -uridice de drept privat se dizolva; a) daca termenul pentru care au #ost constituite s-a implinit< $) daca scopul a #ost realizat ori nu mai poate #i indeplinit< c) daca scopul pe care il urmaresc sau mi-loacele intre$uintate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii pu$lice ori daca ele urmaresc un alt scop decat cel declarat< d) prin .otararea organelor competente ale acestora< e) prin orice alt mod prevazut de lege, actul de constituire sau statut. Dizolvarea persoanelor -uridice de drept pu$lic Art. 2!( &ersoanele -uridice de drept pu$lic se dizolva numai in cazurile si in conditiile anume prevazute de lege. )pozitii Art. 2!0 In cazul in care persoana -uridica se dizolva prin .otararea organului competent, creditorii sau orice alte persoane interesate pot #ace opozitie, dispozitiile art. 2! aplicandu-se in mod corespunzator. ,ic.idarea Art. 2!1
(1) &rin e#ectul dizolvarii persoana -uridica intra in lic.idare in vederea valori#icarii activului si a platii pasivului. (2) &ersoana -uridica isi pastreaza capacitatea civila pentru operatiunile necesare lic.idarii pana la #inalizarea acesteia. ( ) Daca incetarea persoanei -uridice are loc prin #uziune, trans#ormare sau prin divizare totala, nu se declanseaza procedura lic.idarii. Destinatia $unurilor ramase dupa lic.idare Art. 2!3 (1) )ricare ar #i cauzele dizolvarii, $unurile persoanei -uridice ramase dupa lic.idare vor primi destinatia sta$ilita in actul de constituire sau statut ori destinatia sta$ilita in .otararea organului competent luata inainte de dizolvare. (2) In lipsa unei asemenea prevederi in actul de constituire sau statut ori in lipsa unei .otarari luate in conditiile alin. (1), precum si in cazul in care prevederea sau .otararea este contrara legii sau ordinii pu$lice, la propunerea lic.idatorului, $unurile ramase dupa lic.idare se atri$uie de instanta competenta, prin .otarare supusa numai apelului, unei persoane -uridice cu scop identic sau asemanator, daca prin lege nu se prevede alt#el. Atunci cand exista mai multe ast#el de persoane -uridice, lic.idatorul propune cel putin persoane -uridice, caz in care $unurile se atri$uie prin tragere la sorti. ( ) In cazul in care persoana -uridica a #ost dizolvata pentru motivele prevazute la art. 2!% lit. d), precum si in cazul in care nicio persoana -uridica nu este de acord cu preluarea $unurilor ramase dupa lic.idare in conditiile alin. (2), acestea vor trece in proprietatea comunei, orasului sau municipiului in a carui raza teritoriala se a#la $unurile. (!) In toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra $unurilor ramase dupa lic.idare are loc la data preluarii lor de catre $ene#iciari, daca prin lege nu se prevede alt#el. &rocesul-ver$al de predare-primire si .otararea -udecatoreasca ramasa de#initiva, in cazurile prevazute la alin. (2) ori ( ), constituie titlu de proprietate sau, dupa caz, pot servi drept temei -uridic pentru inta$ularea in cartea #unciara. In cazul $unurilor imo$ile, dispozitiile art. 1.2!! si cele in materie de carte #unciara raman aplica$ile. Sectiunea - Dispozitii speciale
Des#iintarea unor persoane -uridice Art. 2%4 (1) &ersoanele -uridice in#iintate de catre autoritatile pu$lice centrale sau locale, nesupuse dizolvarii, pot #i des#iintate prin .otararea organului care le-a in#iintat. (2) In acest caz, daca organul competent nu a dispus alt#el, drepturile si o$ligatiile persoanei -uridice des#iintate se trans#era persoanei -uridice do$anditoare, proportional cu valoarea $unurilor transmise acesteia, tinandu-se insa seama si de natura o$ligatiilor respective. Data incetarii personalitatii -uridice Art. 2%1 (1) &ersoanele -uridice supuse inregistrarii inceteaza la data radierii din registrele in care au #ost inscrise. (2) Celelalte persoane -uridice inceteaza la data actului prin care s-a dispus incetarea sau, dupa caz, la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege. /itlul 2 - Apararea drepturilor nepatrimoniale
)crotirea personalitatii umane Art. 2%2 )rice persoana #izica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci #iintei umane, cum sunt viata, sanatatea, integritatea #izica si psi.ica, demnitatea, intimitatea vietii private, li$ertatea de constiinta, creatia stiinti#ica, artistica, literara sau te.nica. de aparare Art. 2% (1) &ersoana #izica ale carei drepturi nepatrimoniale au #ost incalcate ori amenintate poate cere oricand instantei; a) interzicerea savarsirii #aptei ilicite, daca aceasta este iminenta< $) incetarea incalcarii si interzicerea pentru viitor, daca aceasta dureaza inca< c) constatarea caracterului ilicit al #aptei savarsite, daca tul$urarea pe care a produs-o su$zista. (2) &rin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul incalcarii drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la li$era exprimare, instanta poate dispune numai masurile prevazute la alin. (1) lit. $) si c). ( ) /otodata, cel care a su#erit o incalcare a unor asemenea drepturi poate cere instantei sa il o$lige pe autorul #aptei sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta spre a a-unge la resta$ilirea dreptului atins, cum sunt; a) o$ligarea autorului, pe c.eltuiala sa, la pu$licarea .otararii de condamnare< $) orice alte masuri necesare pentru incetarea #aptei ilicite sau pentru repararea pre-udiciului cauzat. (!) De asemenea, persoana pre-udiciata poate cere despagu$iri sau, dupa caz, o reparatie patrimoniala pentru pre-udiciul, c.iar nepatrimonial, ce i-a #ost cauzat, daca vatamarea este imputa$ila autorului #aptei pre-udicia$ile. In aceste cazuri, dreptul la actiune este supus prescriptiei extinctive. Apararea dreptului la nume Art. 2%! (1) Cel al carui nume este contestat poate sa ceara instantei -udecatoresti recunoasterea dreptului sau la acel nume. (2) De asemenea, cel care este lezat prin uzurparea, in tot sau in parte, a numelui sau poate sa ceara oricand instantei -udecatoresti sa dispuna incetarea acestei atingeri nelegitime. ( ) Dispozitiile prezentului articol se aplica, in mod corespunzator, si apararii dreptului la pseudonim, ales in conditiile legii. 8asuri provizorii Art. 2%% (1) Daca persoana care se considera lezata #ace dovada credi$ila ca drepturile sale nepatrimoniale #ac o$iectul unei actiuni ilicite, actuale sau iminente si ca aceasta actiune risca sa ii cauzeze un pre-udiciu greu de reparat, poate sa ceara instantei -udecatoresti luarea unor masuri provizorii. (2) Instanta -udecatoreasca poate sa dispuna in special; a) interzicerea incalcarii sau incetarea ei provizorie< $) luarea masurilor necesare pentru a asigura conservarea pro$elor. ( ) In cazul pre-udiciilor aduse prin mi-loacele presei scrise sau audiovizuale, instanta -udecatoreasca nu poate sa dispuna incetarea, cu titlu provizoriu, a actiunii pre-udicia$ile decat daca pre-udiciile cauzate reclamantului sunt grave, daca actiunea nu este in mod evident -usti#icata, potrivit art. 0%, si daca masura luata de instanta nu apare ca #iind disproportionata in raport cu pre-udiciile cauzate. Dispozitiile art. 2% alin. (2) raman aplica$ile.
(!) Instanta solutioneaza cererea potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintiala, care se aplica in mod corespunzator. In cazul in care cererea este #ormulata inainte de introducerea actiunii de #ond, prin .otararea prin care s-a dispus masura provizorie se va #ixa si termenul in care actiunea in #ond tre$uie sa #ie introdusa, su$ sanctiunea incetarii de drept a acelei masuri. Dispozitiile alin. (() sunt aplica$ile. (%) Daca masurile luate sunt de natura sa produca un pre-udiciu partii adverse, instanta il poate o$liga pe reclamant sa dea o cautiune in cuantumul #ixat de aceasta, su$ sanctiunea incetarii de drept a masurii dispuse. (() 8asurile luate potrivit prezentului articol anterior introducerii actiunii in -ustitie pentru apararea dreptului nepatrimonial incalcat inceteaza de drept, daca reclamantul nu a sesizat instanta in termenul #ixat de aceasta, dar nu mai tarziu de 4 de zile de la luarea acestora. (0) *eclamantul este tinut sa repare, la cererea partii interesate, pre-udiciul cauzat prin masurile provizorii luate, daca actiunea de #ond este respinsa ca neintemeiata. Cu toate acestea, daca reclamantul nu a #ost in culpa ori a avut o culpa usoara, instanta, in raport cu circumstantele concrete, poate #ie sa re#uze o$ligarea sa la despagu$irile cerute de partea adversa, #ie sa dispuna reducerea acestora. (1) Daca partea adversa nu solicita daune-interese, instanta va dispune eli$erarea cautiunii, la cererea reclamantului, prin .otarare data cu citarea partilor. Cererea se -udeca potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintiala, care se aplica in mod corespunzator. In cazul in care paratul se opune la eli$erarea cautiunii, instanta va #ixa un termen in vederea introducerii actiunii de #ond, care nu poate #i mai lung de 4 de zile de la data pronuntarii .otararii, su$ sanctiunea incetarii de drept a masurii de indisponi$ilizare a sumei depuse cu titlu de cautiune. Decesul titularului dreptului nepatrimonial Art. 2%( (1) Actiunea pentru resta$ilirea dreptului nepatrimonial incalcat poate #i continuata sau pornita, dupa moartea persoanei vatamate, de catre sotul supravietuitor, de oricare dintre rudele in linie dreapta ale persoanei decedate, precum si de oricare dintre rudele sale colaterale pana la gradul al patrulea inclusiv. (2) Actiunea pentru resta$ilirea integritatii memoriei unei persoane decedate poate #i pornita de cei prevazuti la alin. (1). Apararea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei -uridice Art. 2%0 Dispozitiile prezentului titlu se aplica prin asemanare si drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor -uridice. CA*/+A II - Despre #amilie 9) ------------9) Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a II-a sunt cuprinse in art. 2!%1 din ,egea nr. 01:2411. /itlul I - Dispozitii generale 6amilia Art. 2%1 (1) 6amilia se intemeiaza pe casatoria li$er consimtita intre soti, pe egalitatea acestora, precum si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor
lor. (2) 6amilia are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. ( ) Statul este o$ligat sa spri-ine, prin masuri economice si sociale, inc.eierea casatoriei, precum si dezvoltarea si consolidarea #amiliei. (!) In sensul prezentului cod, prin soti se intelege $ar$atul si #emeia uniti prin casatorie. Casatoria Art. 2%3 (1) Casatoria este uniunea li$er consimtita intre un $ar$at si o #emeie, inc.eiata in conditiile legii. (2) 5ar$atul si #emeia au dreptul de a se casatori in scopul de a intemeia o #amilie. ( ) Cele$rarea religioasa a casatoriei poate #i #acuta numai dupa inc.eierea casatoriei civile. (!) Conditiile de inc.eiere si cauzele de nulitate ale casatoriei se sta$ilesc prin prezentul cod. (%) Casatoria inceteaza prin decesul sau prin declararea -udecatoreasca a mortii unuia dintre soti. (() Casatoria poate #i des#acuta prin divort, in conditiile legii. +galitatea in drepturi a copiilor Art. 2(4 Copiii din a#ara casatoriei sunt egali in #ata legii cu cei din casatorie, precum si cu cei adoptati. Indatorirea parintilor Art. 2(1 &arintii sunt cei care au, in primul rand, indatorirea de crestere si educare a copiilor lor minori. *elatiile dintre parinti si copii Art. 2(2 (1) Copilul nu poate #i separat de parintii sai #ara incuviintarea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. (2) Copilul care nu locuieste la parintii sai sau, dupa caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legaturi personale cu acestia. +xercitiul acestui drept nu poate #i limitat decat in conditiile prevazute de lege, pentru motive temeinice, luand in considerare interesul superior al copilului. &rincipiul interesului superior al copilului Art. 2( (1) )rice masura privitoare la copil, indi#erent de autorul ei, tre$uie sa #ie luata cu respectarea interesului superior al copilului. (2) &entru rezolvarea cererilor care se re#era la copii, autoritatile competente sunt datoare sa dea toate indrumarile necesare pentru ca partile sa recurga la metodele de solutionare a con#lictelor pe cale amia$ila. ( ) &rocedurile re#eritoare la relatiile dintre parinti si copii tre$uie sa garanteze ca dorintele si interesele parintilor re#eritoare la copii pot #i aduse la cunostinta autoritatilor si ca acestea tin cont de ele in .otararile pe care le iau. (!) &rocedurile privitoare la copii tre$uie sa se des#asoare intr-un timp rezona$il, ast#el incat interesul superior al copilului si relatiile de #amilie sa nu #ie a#ectate. (%) In sensul prevederilor legale privind protectia copilului, prin copil se intelege persoana care nu a implinit varsta de 11 ani si nici nu a do$andit capacitatea deplina de exercitiu, potrivit legii. Ascultarea copilului Art. 2(! (1) In procedurile administrative sau -udiciare care il privesc, ascultarea copilului care a
implinit varsta de 14 ani este o$ligatorie. Cu toate acestea, poate #i ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 14 ani, daca autoritatea competenta considera ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei. (2) Dreptul de a #i ascultat presupune posi$ilitatea copilului de a cere si a primi orice in#ormatie, potrivit cu varsta sa, de a-si exprima opinia si de a #i in#ormat asupra consecintelor pe care le poate avea aceasta, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste. ( ) )rice copil poate cere sa #ie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) si (2). *espingerea cererii de catre autoritatea competenta tre$uie motivata. (!) )piniile copilului ascultat vor #i luate in considerare in raport cu varsta si cu gradul sau de maturitate. (%) Dispozitiile legale speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului, in procedurile care il privesc, precum si prevederile re#eritoare la desemnarea de catre instanta a unui reprezentant in caz de con#lict de interese raman aplica$ile. Instanta competenta Art. 2(% /oate masurile date prin prezenta carte in competenta instantei -udecatoresti, toate litigiile privind aplicarea dispozitiilor prezentei carti, precum si masurile de ocrotire a copilului prevazute in legi speciale sunt de competenta instantei de tutela. Dispozitiile art. 140 sunt aplica$ile in mod corespunzator. /itlul II - Casatoria
Capitolul I - ,ogodna Inc.eierea logodnei Art. 2(( (1) ,ogodna este promisiunea reciproca de a inc.eia casatoria. (2) Dispozitiile privind conditiile de #ond pentru inc.eierea casatoriei sunt aplica$ile in mod corespunzator, cu exceptia avizului medical si a autorizarii instantei de tutela. ( ) Inc.eierea logodnei nu este supusa niciunei #ormalitati si poate #i dovedita cu orice mi-loc de pro$a. (!) Inc.eierea casatoriei nu este conditionata de inc.eierea logodnei. (%) ,ogodna se poate inc.eia doar intre $ar$at si #emeie. *uperea logodnei Art. 2(0 (1) ,ogodnicul care rupe logodna nu poate #i constrans sa inc.eie casatoria. (2) Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa. ( ) *uperea logodnei nu este supusa niciunei #ormalitati si poate #i dovedita cu orice mi-loc de pro$a. *estituirea darurilor Art. 2(1 (1) In cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor o$isnuite. (2) Darurile se restituie in natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, in masura im$ogatirii. ( ) )$ligatia de restituire nu exista daca logodna a incetat prin moartea unuia dintre
logodnici. *aspunderea pentru ruperea logodnei Art. 2(3 (1) &artea care rupe logodna in mod a$uziv poate #i o$ligata la despagu$iri pentru c.eltuielile #acute sau contractate in vederea casatoriei, in masura in care au #ost potrivite cu impre-urarile, precum si pentru orice alte pre-udicii cauzate. (2) &artea care, in mod culpa$il, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate #i o$ligata la despagu$iri in conditiile alin. (1). /ermenul de prescriptie Art. 204 Dreptul la actiune intemeiat pe dispozitiile art. 2(1 si 2(3 se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei. Capitolul II - Inc.eierea casatoriei Sectiunea 1 - Conditiile de #ond pentru inc.eierea casatoriei Consimtamantul la casatorie Art. 201 Casatoria se inc.eie intre $ar$at si #emeie prin consimtamantul personal si li$er al acestora. 2arsta matrimoniala Art. 202 (1) Casatoria se poate inc.eia daca viitorii soti au implinit varsta de 11 ani. (2) &entru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 1( ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai sau, dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie minorul isi are domiciliul. In cazul in care unul dintre parinti re#uza sa incuviinteze casatoria, instanta de tutela .otaraste si asupra acestei divergente, avand in vedere interesul superior al copilului. ( ) Daca unul dintre parinti este decedat sau se a#la in imposi$ilitate de a-si mani#esta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este su#icienta. (!) De asemenea, in conditiile art. 31, este su#icienta incuviintarea parintelui care exercita autoritatea parinteasca. (%) Daca nu exista nici parinti, nici tutore care sa poata incuviinta casatoria, este necesara incuviintarea persoanei sau a autoritatii care a #ost a$ilitata sa exercite drepturile parintesti. 5igamia Art. 20 +ste interzisa inc.eierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita. Interzicerea casatoriei intre rude Art. 20! (1) +ste interzisa inc.eierea casatoriei intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv. (2) &entru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea poate #i autorizata de instanta de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul cel care cere incuviintarea. Instanta se va putea pronunta pe $aza unui aviz medical special dat in acest sens. ( ) In cazul adoptiei, dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplica$ile atat intre cei care au devenit rude prin adoptie, cat si intre cei a caror rudenie #ireasca a incetat prin e#ectul
adoptiei. Interzicerea casatoriei intre tutore si persoana minora Art. 20% Casatoria este oprita intre tutore si persoana minora care se a#la su$ tutela sa. Alienatia si de$ilitatea mintala Art. 20( +ste interzis sa se casatoreasca alienatul mintal si de$ilul mintal. Interzicerea sau ec.ivalarea unor #orme de convietuire cu casatoria Art. 200 (1) +ste interzisa casatoria dintre persoane de acelasi sex. (2) Casatoriile dintre persoane de acelasi sex inc.eiate sau contractate in strainatate #ie de cetateni romani, #ie de cetateni straini nu sunt recunoscute in *omania. ( ) &arteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelasi sex inc.eiate sau contractate in strainatate #ie de cetateni romani, #ie de cetateni straini nu sunt recunoscute in *omania. (!) Dispozitiile legale privind li$era circulatie pe teritoriul *omaniei a cetatenilor statelor mem$re ale 'niunii +uropene si Spatiului +conomic +uropean raman aplica$ile. Sectiunea 2 - 6ormalitatile pentru inc.eierea casatoriei Comunicarea starii de sanatate Art. 201 Casatoria nu se inc.eie daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. Dispozitiile legale prin care este oprita casatoria celor care su#era de anumite $oli raman aplica$ile. ,ocul inc.eierii casatoriei Art. 203 (1) Casatoria se cele$reaza de catre o#iterul de stare civila, la sediul primariei. (2) &rin exceptie, casatoria se poate cele$ra, cu apro$area primarului, de catre un o#iter de stare civila de la o alta primarie decat cea in a carei raza teritoriala domiciliaza sau isi au resedinta viitorii soti, cu o$ligativitatea instiintarii primariei de domiciliu sau de resedinta a viitorilor soti, in vederea pu$licarii. Declaratia de casatorie Art. 214 (1) Cei care vor sa se casatoreasca vor #ace personal declaratia de casatorie, potrivit legii, la primaria unde urmeaza a se inc.eia casatoria. (2) In cazurile prevazute de lege, declaratia de casatorie se poate #ace si in a#ara sediului primariei. ( ) Atunci cand viitorul sot este minor, parintii sau, dupa caz, tutorele vor #ace personal o declaratie prin care incuviinteaza inc.eierea casatoriei. Dispozitiile art. 202 alin. (%) raman aplica$ile. (!) Daca unul dintre viitorii soti, parintii sau tutorele nu se a#la in localitatea unde urmeaza a se inc.eia casatoria, ei pot #ace declaratia la primaria in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, care o transmite, in termen de !1 de ore, la primaria unde urmeaza a se inc.eia casatoria. Continutul declaratiei de casatorie Art. 211 (1) In declaratia de casatorie, viitorii soti vor arata ca nu exista niciun impediment legal la casatorie si vor mentiona numele de #amilie pe care il vor purta in timpul casatoriei, precum si regimul matrimonial ales. (2) )data cu declaratia de casatorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru
inc.eierea casatoriei. Alegerea numelui de #amilie Art. 212 2iitorii soti pot conveni sa isi pastreze numele dinaintea casatoriei, sa ia numele oricaruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate sa isi pastreze numele de dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite. &u$licitatea declaratiei de casatorie Art. 21 (1) In aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, o#iterul de stare civila dispune pu$licarea acesteia, prin a#isarea in extras, intr-un loc special amena-at la sediul primariei si pe pagina de internet a acesteia unde urmeaza sa se inc.eie casatoria si, dupa caz, la sediul primariei unde celalalt sot isi are domiciliul sau resedinta. (2) +xtrasul din declaratia de casatorie cuprinde, in mod o$ligatoriu; data a#isarii, datele de stare civila ale viitorilor soti si, dupa caz, incuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si instiintarea ca orice persoana poate #ace opozitie la casatorie, in termen de 14 zile de la data a#isarii. ( ) Casatoria se inc.eie dupa 14 zile de la a#isarea declaratiei de casatorie, termen in care se cuprind atat data a#isarii, cat si data inc.eierii casatoriei. (!) &rimarul municipiului, al sectorului municipiului 5ucuresti, al orasului sau al comunei unde urmeaza a se inc.eia casatoria poate sa incuviinteze, pentru motive temeinice, inc.eierea casatoriei inainte de implinirea termenului prevazut la alin. ( ). *einnoirea declaratiei de casatorie Art. 21! In cazul in care casatoria nu s-a inc.eiat in termen de 4 de zile de la data a#isarii declaratiei de casatorie sau daca viitorii soti doresc sa modi#ice declaratia initiala, tre$uie sa se #aca o noua declaratie de casatorie si sa se dispuna pu$licarea acesteia. )pozitia la casatorie Art. 21% (1) )rice persoana poate #ace opozitie la casatorie, daca exista un impediment legal sau daca alte cerinte ale legii nu sunt indeplinite. (2) )pozitia la casatorie se #ace numai in scris, cu aratarea dovezilor pe care se intemeiaza. *e#uzul cele$rarii casatoriei Art. 21( )#iterul de stare civila re#uza sa cele$reze casatoria daca, pe $aza veri#icarilor pe care este o$ligat sa le e#ectueze, a opozitiilor primite sau a in#ormatiilor pe care le detine, in masura in care acestea din urma sunt notorii, constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. Cele$rarea casatoriei Art. 210 (1) 2iitorii soti sunt o$ligati sa se prezinte impreuna la sediul primariei, pentru a-si da consimtamantul la casatorie in mod pu$lic, in prezenta a 2 martori, in #ata o#iterului de stare civila. (2) Cu toate acestea, in cazurile prevazute de lege, o#iterul de stare civila poate cele$ra casatoria si in a#ara sediului serviciului de stare civila, cu respectarea celorlalte conditii mentionate la alin. (1). ( ) &ersoanele care apartin minoritatilor nationale pot solicita cele$rarea casatoriei in lim$a lor materna, cu conditia ca o#iterul de stare civila sau cel care o#iciaza casatoria sa cunoasca aceasta lim$a. 8artorii la casatorie Art. 211
(1) 8artorii atesta #aptul ca sotii si-au exprimat consimtamantul potrivit art. 210. (2) "u pot #i martori la inc.eierea casatoriei incapa$ilii, precum si cei care din cauza unei de#iciente psi.ice sau #izice nu sunt apti sa ateste #aptele prevazute la alin. (1). ( ) 8artorii pot #i si rude sau a#ini, indi#erent de grad, cu oricare dintre viitorii soti. 8omentul inc.eierii casatoriei Art. 213 Casatoria este inc.eiata in momentul in care, dupa ce ia consimtamantul #iecaruia dintre viitorii soti, o#iterul de stare civila ii declara casatoriti. Capitolul III - 6ormalitati ulterioare inc.eierii casatoriei Actul de casatorie Art. 234 Dupa inc.eierea casatoriei, o#iterul de stare civila intocmeste, de indata, in registrul actelor de stare civila, actul de casatorie, care se semneaza de catre soti, de cei 2 martori si de catre o#iterul de stare civila. 6ormalitatile privind regimul matrimonial Art. 231 )#iterul de stare civila #ace mentiune pe actul de casatorie despre regimul matrimonial ales. +l are o$ligatia ca, din o#iciu si de indata, sa comunice la registrul prevazut la art. ! alin. (1), precum si, dupa caz, notarului pu$lic care a autenti#icat conventia matrimoniala o copie de pe actul de casatorie. Dovada casatoriei Art. 232 (1) Casatoria se dovedeste cu actul de casatorie si prin certi#icatul de casatorie eli$erat pe $aza acestuia. (2) Cu toate acestea, in situatiile prevazute de lege, casatoria se poate dovedi cu orice mi-loc de pro$a. Capitolul I2 - "ulitatea casatoriei Sectiunea 1 - "ulitatea a$soluta a casatoriei Cazurile de nulitate a$soluta Art. 23 (1) +ste lovita de nulitate a$soluta casatoria inc.eiata cu incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 201, 20 , 20!, 20( si art. 210 alin. (1). (2) In cazul in care sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si, dupa aceasta, .otararea declarativa de moarte este anulata, noua casatorie ramane vala$ila, daca sotul celui declarat mort a #ost de $una-credinta. &rima casatorie se considera des#acuta pe data inc.eierii noii casatorii. ,ipsa varstei matrimoniale Art. 23! (1) Casatoria inc.eiata de minorul care nu a implinit varsta de 1( ani este lovita de nulitate a$soluta. (2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea de#initiva a .otararii -udecatoresti, am$ii soti au implinit varsta de 11 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.
Casatoria #ictiva Art. 23% (1) Casatoria inc.eiata in alte scopuri decat acela de a intemeia o #amilie este lovita de nulitate a$soluta. (2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea de#initiva a .otararii -udecatoresti, a intervenit convietuirea sotilor, sotia a nascut sau a ramas insarcinata ori au trecut 2 ani de la inc.eierea casatoriei. &ersoanele care pot invoca nulitatea a$soluta Art. 23( )rice persoana interesata poate introduce actiunea in constatarea nulitatii a$solute a casatoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea dupa incetarea sau des#acerea casatoriei, cu exceptia cazului in care ar actiona pentru apararea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse su$ interdictie. Sectiunea 2 - "ulitatea relativa a casatoriei ,ipsa incuviintarilor cerute de lege Art. 230 (1) +ste anula$ila casatoria inc.eiata #ara incuviintarile sau autorizarea prevazute la art. 202 alin. (2), (!) si (%). (2) Anula$ilitatea poate #i invocata numai de cel a carui incuviintare era necesara. Dispozitiile art. !( alin. (!) se aplica in mod corespunzator. 2iciile de consimtamant Art. 231 (1) Casatoria poate #i anulata la cererea sotului al carui consimtamant a #ost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenta. (2) +roarea constituie viciu de consimtamant numai atunci cand priveste identitatea #izica a viitorului sot. ,ipsa discernamantului Art. 233 +ste anula$ila casatoria inc.eiata de persoana lipsita vremelnic de discernamant. +xistenta tutelei Art. 44 Casatoria inc.eiata intre tutore si persoana minora a#lata su$ tutela sa este anula$ila. /ermenul de prescriptie Art. 41 (1) Anularea casatoriei poate #i ceruta in termen de ( luni. (2) In cazul prevazut la art. 230, termenul curge de la data la care cei a caror incuviintare sau autorizare era necesara pentru inc.eierea casatoriei au luat cunostinta de aceasta. ( ) In cazul nulitatii pentru vicii de consimtamant ori pentru lipsa discernamantului, termenul curge de la data incetarii violentei sau, dupa caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnica a discernamantului. (!) In cazul prevazut la art. 44, termenul curge de la data inc.eierii casatoriei. Caracterul personal al actiunii Art. 42 Dreptul la actiunea in anulare nu se transmite mostenitorilor. Cu toate acestea, daca actiunea a #ost pornita de catre unul dintre soti, ea poate #i continuata de catre oricare dintre mostenitorii sai. Acoperirea nulitatii Art. 4 (1) In cazurile prevazute la art. 202 alin. (2), (!) si (%), anula$ilitatea casatoriei se
acopera daca, pana la ramanerea de#initiva a .otararii -udecatoresti, s-au o$tinut incuviintarile si autorizarea cerute de lege. (2) Casatoria nu poate #i anulata daca sotii au convietuit timp de ( luni de la data incetarii violentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a #acultatilor mintale. ( ) In toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera daca, intre timp, am$ii soti au implinit varsta de 11 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata. Sectiunea - +#ectele nulitatii casatoriei
Casatoria putativa Art. 4! (1) Sotul de $una-credinta la inc.eierea unei casatorii nule sau anulate pastreaza, pana la data cand .otararea -udecatoreasca ramane de#initiva, situatia unui sot dintr-o casatorie vala$ila. (2) In situatia prevazuta la alin. (1), raporturile patrimoniale dintre #ostii soti sunt supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort. Situatia copiilor Art. 4% (1) "ulitatea casatoriei nu are niciun e#ect in privinta copiilor, care pastreaza situatia de copii din casatorie. (2) In ceea ce priveste drepturile si o$ligatiile dintre parinti si copii se aplica, prin asemanare, dispozitiile privitoare la divort. )poza$ilitatea .otararii -udecatoresti Art. 4( (1) =otararea -udecatoreasca de constatare a nulitatii sau de anulare a casatoriei este opoza$ila tertelor persoane, in conditiile legii. Dispozitiile art. 231, ! si % sunt aplica$ile in mod corespunzator. (2) "ulitatea casatoriei nu poate #i opusa unei terte persoane impotriva unui act inc.eiat anterior de aceasta cu unul dintre soti, in a#ara de cazul in care au #ost indeplinite #ormalitatile de pu$licitate prevazute de lege cu privire la actiunea in constatarea nulitatii ori in anulare sau tertul a cunoscut, pe alta cale, inainte de inc.eierea actului, cauza de nulitate a casatoriei. Dispozitiile art. 231, ! si % sunt aplica$ile in mod corespunzator si pu$licitatii actiunii in constatarea nulitatii sau in anularea casatoriei. Capitolul 2 - Drepturile si indatoririle personale ale sotilor *eglementarea raporturilor personale dintre soti Art. 40 Dispozitiile prezentului capitol se aplica raporturilor personale dintre soti, oricare ar #i regimul lor matrimonial. ,uarea deciziilor de catre soti Art. 41 Sotii .otarasc de comun acord in tot ceea ce priveste casatoria. Indatoririle sotilor Art. 43 (1) Sotii isi datoreaza reciproc respect, #idelitate si spri-in moral. (2) +i au indatorirea de a locui impreuna. &entru motive temeinice, ei pot .otari sa locuiasca separat.
Independenta sotilor Art. 14 'n sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau alegerea pro#esiei celuilalt sot. Sc.im$area numelui de #amilie Art. 11 (1) Sotii sunt o$ligati sa poarte numele declarat la inc.eierea casatoriei. (2) Daca sotii au convenit sa poarte in timpul casatoriei un nume comun si l-au declarat potrivit dispozitiilor art. 211, unul dintre soti nu poate cere sc.im$area acestui nume pe cale administrativa decat cu consimtamantul celuilalt sot. Capitolul 2I - Drepturile si o$ligatiile patrimoniale ale sotilor Sectiunea 1 - Dispozitii comune 1. Despre regimul matrimonial in general *egimurile matrimoniale Art. 12 (1) 2iitorii soti pot alege ca regim matrimonial; comunitatea legala, separatia de $unuri sau comunitatea conventionala. (2) Indi#erent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozitiile prezentei sectiuni, daca prin lege nu se prevede alt#el. +#ectele regimului matrimonial Art. 1 (1) Intre soti, regimul matrimonial produce e#ecte numai din ziua inc.eierii casatoriei. (2) 6ata de terti, regimul matrimonial este opoza$il de la data indeplinirii #ormalitatilor de pu$licitate prevazute de lege, a#ara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale. ( ) "eindeplinirea #ormalitatilor de pu$licitate #ace ca sotii sa #ie considerati, in raport cu tertii de $una-credinta, ca #iind casatoriti su$ regimul matrimonial al comunitatii legale. 8andatul conventional Art. 1! 'n sot poate sa dea mandat celuilalt sot sa il reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. 8andatul -udiciar Art. 1% (1) In cazul in care unul dintre soti se a#la in imposi$ilitate de a-si mani#esta vointa, celalalt sot poate cere instantei de tutela incuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. &rin .otararea pronuntata se sta$ilesc conditiile, limitele si perioada de vala$ilitate a acestui mandat. (2) In a#ara altor cazuri prevazute de lege, mandatul inceteaza atunci cand sotul reprezentat nu se mai a#la in situatia prevazuta la alin. (1) sau cand este numit un tutore ori, dupa caz, un curator. ( ) Dispozitiile art. !( si !0 sunt aplica$ile in mod corespunzator. Actele de dispozitie care pun in pericol grav interesele #amiliei Art. 1( (1) In mod exceptional, daca unul dintre soti inc.eie acte -uridice prin care pune in pericol grav interesele #amiliei, celalalt sot poate cere instantei de tutela ca, pentru o durata determinata, dreptul de a dispune de anumite $unuri sa poata #i exercitat numai
cu consimtamantul sau expres. Durata acestei masuri poate #i prelungita, #ara insa a se depasi in total 2 ani. =otararea de incuviintare a masurii se comunica in vederea e#ectuarii #ormalitatilor de pu$licitate imo$iliara sau mo$iliara, dupa caz. (2) Actele inc.eiate cu nerespectarea .otararii -udecatoresti sunt anula$ile. Dreptul la actiune se prescrie in termen de un an, care incepe sa curga de la data cand sotul vatamat a luat cunostinta de existenta actului. ( ) Dispozitiile art. !( si !0 sunt aplica$ile in mod corespunzator. Independenta patrimoniala a sotilor Art. 10 (1) Daca prin lege nu se prevede alt#el, #iecare sot poate sa inc.eie orice acte -uridice cu celalalt sot sau cu terte persoane. (2) 6iecare sot poate sa #aca singur, #ara consimtamantul celuilalt, depozite $ancare, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea. ( ) In raport cu institutia de credit, sotul titular al contului are, c.iar si dupa des#acerea sau incetarea casatoriei, dreptul de a dispune de #ondurile depuse, daca prin .otarare -udecatoreasca executorie nu s-a decis alt#el. Dreptul la in#ormare Art. 11 (1) 6iecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il in#ormeze cu privire la $unurile, veniturile si datoriile sale, iar in caz de re#uz ne-usti#icat se poate adresa instantei de tutela. (2) Instanta poate sa il o$lige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert sa #urnizeze in#ormatiile cerute si sa depuna pro$ele necesare in acest sens. ( ) /ertii pot sa re#uze #urnizarea in#ormatiilor cerute atunci cand, potrivit legii, re#uzul este -usti#icat de pastrarea secretului pro#esional. (!) Atunci cand in#ormatiile solicitate de un sot pot #i o$tinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt sot, re#uzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate. Incetarea regimului matrimonial Art. 13 (1) *egimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, des#acerea sau incetarea casatoriei. (2) In timpul casatoriei, regimul matrimonial poate #i modi#icat, in conditiile legii. ,ic.idarea regimului matrimonial Art. 24 In caz de incetare sau de sc.im$are, regimul matrimonial se lic.ideaza potrivit legii, prin $una invoiala sau, in caz de neintelegere, pe cale -udiciara. =otararea -udecatoreasca de#initiva sau, dupa caz, inscrisul intocmit in #orma autentica notariala constituie act de lic.idare. 2. ,ocuinta #amiliei "otiune Art. 21 (1) ,ocuinta #amiliei este locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se a#la copiii. (2) )ricare dintre soti poate cere notarea in cartea #unciara, in conditiile legii, a unui imo$il ca locuinta a #amiliei, c.iar daca nu este proprietarul imo$ilului. *egimul unor acte -uridice Art. 22 (1) 6ara consimtamantul scris al celuilalt sot, niciunul dintre soti, c.iar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuintei #amiliei si nici nu poate inc.eia acte prin care ar #i a#ectata #olosinta acesteia.
(2) De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta $unurile ce mo$ileaza sau decoreaza locuinta #amiliei si nu poate dispune de acestea #ara consimtamantul scris al celuilalt sot. ( ) In cazul in care consimtamantul este re#uzat #ara un motiv legitim, celalalt sot poate sa sesizeze instanta de tutela, pentru ca aceasta sa autorizeze inc.eierea actului. (!) Sotul care nu si-a dat consimtamantul la inc.eierea actului poate cere anularea lui in termen de un an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial. (%) In lipsa notarii locuintei #amiliei in cartea #unciara, sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celalalt sot, cu exceptia cazului in care tertul do$anditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a #amiliei. (() Dispozitiile alin. (%) se aplica in mod corespunzator actelor inc.eiate cu incalcarea prevederilor alin. (2). Drepturile sotilor asupra locuintei inc.iriate Art. 2 (1) In cazul in care locuinta este detinuta in temeiul unui contract de inc.iriere, #iecare sot are un drept locativ propriu, c.iar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este inc.eiat inainte de casatorie. (2) Dispozitiile art. 22 sunt aplica$ile in mod corespunzator. ( ) In caz de deces al unuia dintre soti, sotul supravietuitor continua exercitarea dreptului sau locativ, daca nu renunta in mod expres la acesta, in termenul prevazut la art. 1.1 !. Atri$uirea $ene#iciului contractului de inc.iriere Art. 2! (1) ,a des#acerea casatoriei, daca nu este posi$ila #olosirea locuintei de catre am$ii soti si acestia nu se inteleg, $ene#iciul contractului de inc.iriere poate #i atri$uit unuia dintre soti, tinand seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa in des#acerea casatoriei si de posi$ilitatile locative proprii ale #ostilor soti. (2) Sotul caruia i s-a atri$uit $ene#iciul contractului de inc.iriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea c.eltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu exceptia cazului in care divortul a #ost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Daca exista $unuri comune, indemnizatia se poate imputa, la parta-, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atri$uit $ene#iciul contractului de inc.iriere. ( ) Atri$uirea $ene#iciului contractului de inc.iriere se #ace cu citarea locatorului si produce e#ecte #ata de acesta de la data cand .otararea -udecatoreasca a ramas de#initiva. (!) &revederile alin. (1) ( ) se aplica in mod similar si in cazul in care $unul este proprietatea comuna a celor 2 soti, atri$uirea $ene#iciului locuintei con-ugale producand e#ecte pana la data ramanerii de#initive a .otararii de parta-. . C.eltuielile casatoriei Contri$utia sotilor Art. 2% (1) Sotii sunt o$ligati sa isi acorde spri-in material reciproc. (2) +i sunt o$ligati sa contri$uie, in raport cu mi-loacele #iecaruia, la c.eltuielile casatoriei, daca prin conventie matrimoniala nu s-a prevazut alt#el. ( ) )rice conventie care prevede ca suportarea c.eltuielilor casatoriei revine doar unuia dintre soti este considerata nescrisa. 8unca in gospodarie Art. 2(
8unca oricaruia dintre soti in gospodarie si pentru cresterea copiilor reprezinta o contri$utie la c.eltuielile casatoriei. 2eniturile din pro#esie Art. 20 6iecare sot este li$er sa exercite o pro#esie si sa dispuna, in conditiile legii, de veniturile incasate, cu respectarea o$ligatiilor ce ii revin privind c.eltuielile casatoriei. Dreptul la compensatie Art. 21 Sotul care a participat e#ectiv la activitatea pro#esionala a celuilalt sot poate o$tine o compensatie, in masura im$ogatirii acestuia din urma, daca participarea sa a depasit limitele o$ligatiei de spri-in material si ale o$ligatiei de a contri$ui la c.eltuielile casatoriei. !. Alegerea regimului matrimonial Conventia matrimoniala Art. 23 Alegerea unui alt regim matrimonial decat cel al comunitatii legale se #ace prin inc.eierea unei conventii matrimoniale. Inc.eierea conventiei matrimoniale Art. 4 (1) Su$ sanctiunea nulitatii a$solute, conventia matrimoniala se inc.eie prin inscris autenti#icat de notarul pu$lic, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat. (2) Conventia matrimoniala inc.eiata inainte de casatorie produce e#ecte numai de la data inc.eierii casatoriei. ( ) Conventia inc.eiata in timpul casatoriei produce e#ecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data inc.eierii ei. Simulatia conventiei matrimoniale Art. 1 Actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modi#ica regimul matrimonial pentru care sunt indeplinite #ormalitatile de pu$licitate prevazute de lege, produce e#ecte numai intre soti si nu poate #i opus tertilor de $una-credinta. )$iectul conventiei matrimoniale Art. 2 (1) &rin conventia matrimoniala nu se poate deroga, su$ sanctiunea nulitatii a$solute, de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales decat in cazurile anume prevazute de lege. (2) De asemenea, conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale. Clauza de preciput Art. (1) &rin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia #ara plata, inainte de parta-ul mostenirii, unul sau mai multe dintre $unurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate. Clauza de preciput poate #i stipulata in $ene#iciul #iecaruia dintre soti sau numai in #avoarea unuia dintre ei. (2) Clauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, in conditiile art. 1.43( alin. (1) si (2). ( ) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari, c.iar inainte de incetarea comunitatii, $unurile ce #ac o$iectul clauzei. (!) Clauza de preciput devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul $ene#iciar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au
decedat in acelasi timp sau cand $unurile care au #acut o$iectul ei au #ost vandute la cererea creditorilor comuni. (%) +xecutarea clauzei de preciput se #ace in natura sau, daca acest lucru nu este posi$il, prin ec.ivalent. &u$licitatea conventiei matrimoniale Art. ! (1) &entru a #i opoza$ile tertilor, conventiile matrimoniale se inscriu in *egistrul national notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii. (2) Dupa autenti#icarea conventiei matrimoniale in timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul casatoriei, potrivit art. 231, notarul pu$lic expediaza, din o#iciu, un exemplar al conventiei la serviciul de stare civila unde a avut loc cele$rarea casatoriei, pentru a se #ace mentiune pe actul de casatorie, la registrul mentionat la alin. (1), precum si la celelalte registre de pu$licitate, in conditiile alin. (!). ( ) Dispozitiile alin. (2) nu exclud dreptul oricaruia dintre soti de a solicita indeplinirea #ormalitatilor de pu$licitate. (!) /inand seama de natura $unurilor, conventiile matrimoniale se vor nota in cartea #unciara, se vor inscrie in registrul comertului, precum si in alte registre de pu$licitate prevazute de lege. In toate aceste cazuri, neindeplinirea #ormalitatilor de pu$licitate speciale nu poate #i acoperita prin inscrierea #acuta in registrul mentionat la alin. (1). (%) )rice persoana, #ara a #i tinuta sa -usti#ice vreun interes, poate cerceta registrul mentionat la alin. (1) si poate solicita, in conditiile legii, eli$erarea de extrase certi#icate. Inopoza$ilitatea conventiei matrimoniale Art. % (1) Conventia matrimoniala nu poate #i opusa tertilor cu privire la actele inc.eiate de acestia cu unul dintre soti, decat daca au #ost indeplinite #ormalitatile de pu$licitate prevazute la art. ! sau daca tertii au cunoscut-o pe alta cale. (2) De asemenea, conventia matrimoniala nu poate #i opusa tertilor cu privire la actele inc.eiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de inc.eierea casatoriei. 8odi#icarea conventiei matrimoniale Art. ( Conventia matrimoniala poate #i modi#icata inainte de inc.eierea casatoriei, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 4 si 2. Dispozitiile art. ! si % sunt aplica$ile. Inc.eierea conventiei matrimoniale de catre minor Art. 0 (1) 8inorul care a implinit varsta matrimoniala poate inc.eia sau modi#ica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela. (2) In lipsa incuviintarii sau a autorizarii prevazute la alin. (1), conventia inc.eiata de minor poate #i anulata in conditiile art. !(, care se aplica in mod corespunzator. ( ) Actiunea in anulare nu poate #i #ormulata daca a trecut un an de la inc.eierea casatoriei. "ulitatea conventiei matrimoniale Art. 1 In cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale, #ara a #i a#ectate drepturile do$andite de tertii de $una-credinta. Sectiunea 2 - *egimul comunitatii legale 5unurile comune Art. 3
5unurile do$andite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data do$andirii lor, $unuri comune in devalmasie ale sotilor. 5unurile proprii Art. !4 "u sunt $unuri comune, ci $unuri proprii ale #iecarui sot; a) $unurile do$andite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor #i comune< $) $unurile de uz personal< c) $unurile destinate exercitarii pro#esiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui #ond de comert care #ace parte din comunitatea de $unuri< d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat< e) $unurile do$andite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiinti#ice sau literare, sc.itele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea $unuri< #) indemnizatia de asigurare si despagu$irile pentru orice pre-udiciu material sau moral adus unuia dintre soti< g) $unurile, sumele de $ani sau orice valori care inlocuiesc un $un propriu, precum si $unul do$andit in sc.im$ul acestora< .) #ructele $unurilor proprii. 2eniturile din munca si cele asimilate acestora Art. !1 2eniturile din munca, sumele de $ani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala sunt $unuri comune, indi#erent de data do$andirii lor, insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii. *egimul -uridic al $unurilor proprii Art. !2 6iecare sot poate #olosi, administra si dispune li$er de $unurile sale proprii, in conditiile legii. Dovada $unurilor sotilor Art. ! (1) Calitatea de $un comun nu tre$uie sa #ie dovedita. (2) Dovada ca un $un este propriu se poate #ace intre soti prin orice mi-loc de pro$a. In cazul prevazut la art. !4 lit. a), dovada se #ace in conditiile legii. ( ) &entru $unurile mo$ile do$andite anterior casatoriei, inainte de inc.eierea acesteia se intocmeste un inventar de catre notarul pu$lic sau su$ semnatura privata, daca partile convin ast#el. In lipsa inventarului, se prezuma, pana la pro$a contrara, ca $unurile sunt comune. 6ormalitatile de pu$licitate Art. !! )ricare dintre soti poate cere sa se #aca mentiune in cartea #unciara ori, dupa caz, in alte registre de pu$licitate prevazute de lege despre apartenenta unui $un la comunitate. Actele de conservare, de #olosinta si de administrare Art. !% (1) 6iecare sot are dreptul de a #olosi $unul comun #ara consimtamantul expres al celuilalt sot. Cu toate acestea, sc.im$area destinatiei $unului comun nu se poate #ace decat prin acordul sotilor. (2) De asemenea, #iecare sot poate inc.eia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre $unurile comune, precum si acte de do$andire a $unurilor comune.
( ) Dispozitiile art. 22 raman aplica$ile. (!) In masura in care interesele sale legate de comunitatea de $unuri au #ost pre-udiciate printr-un act -uridic, sotul care nu a participat la inc.eierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, #ara a #i a#ectate drepturile do$andite de tertii de $una-credinta. Actele de instrainare si de grevare Art. !( (1) Actele de instrainare sau de grevare cu drepturi reale avand ca o$iect $unurile comune nu pot #i inc.eiate decat cu acordul am$ilor soti. (2) Cu toate acestea, oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de $unurile mo$ile comune a caror instrainare nu este supusa, potrivit legii, anumitor #ormalitati de pu$licitate. Dispozitiile art. !% alin. (!) raman aplica$ile. ( ) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin. (1) darurile o$isnuite. "ulitatea relativa Art. !0 (1) Actul inc.eiat #ara consimtamantul expres al celuilalt sot, atunci cand el este necesar potrivit legii, este anula$il. (2) /ertul do$anditor care a depus diligenta necesara pentru a se in#orma cu privire la natura $unului este aparat de e#ectele nulitatii. Dispozitiile art. !% alin. (!) raman aplica$ile. Aportul de $unuri comune Art. !1 5unurile comune pot #ace o$iectul unui aport la societati, asociatii sau #undatii, in conditiile legii. *egimul aporturilor Art. !3 (1) Su$ sanctiunea prevazuta la art. !0, niciunul dintre soti nu poate singur, #ara consimtamantul scris al celuilalt sot, sa dispuna de $unurile comune ca aport la o societate sau pentru do$andirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni. In cazul societatilor comerciale ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata, sotul care nu si-a dat consimtamantul scris la intre$uintarea $unurilor comune nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, #ara a #i a#ectate drepturile do$andite de terti. (2) In cazul prevazut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscuta sotului care a aportat $unul comun, dar partile sociale sau actiunile sunt $unuri comune. Sotul asociat exercita singur drepturile ce decurg din aceasta calitate si poate realiza singur trans#erul partilor sociale ori, dupa caz, al actiunilor detinute. ( ) Calitatea de asociat poate #i recunoscuta si celuilalt sot, daca acesta si-a exprimat vointa in acest sens. In acest caz, #iecare dintre soti are calitatea de asociat pentru partile sociale sau actiunile atri$uite in sc.im$ul a -umatate din valoarea $unului, daca, prin conventie, sotii nu au stipulat alte cote-parti. &artile sociale sau actiunile ce revin #iecaruia dintre soti sunt $unuri proprii. Dispozitii testamentare Art. %4 6iecare sot poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la incetarea casatoriei, din comunitatea de $unuri. Datoriile comune ale sotilor Art. %1 Sotii raspund cu $unurile comune pentru; a) o$ligatiile nascute in legatura cu conservarea, administrarea sau do$andirea $unurilor comune<
$) o$ligatiile pe care le-au contractat impreuna< c) o$ligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea c.eltuielilor o$isnuite ale casatoriei< d) repararea pre-udiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a $unurilor apartinand unui tert, in masura in care, prin aceasta, au sporit $unurile comune ale sotilor. *aspunderea su$sidiara pentru datoriile comune Art. %2 (1) In masura in care o$ligatiile comune nu au #ost acoperite prin urmarirea $unurilor comune, sotii raspund solidar, cu $unurile proprii. In acest caz, cel care a platit datoria comuna se su$roga in drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate daca lic.idarea s-ar #ace la data platii datoriei. (2) Sotul care a platit datoria comuna in conditiile alin. (1) are un drept de retentie asupra $unurilor celuilalt sot pana la acoperirea integrala a creantelor pe care acesta i le datoreaza. 'rmarirea $unurilor comune Art. % (1) 5unurile comune nu pot #i urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti. (2) Cu toate acestea, dupa urmarirea $unurilor proprii ale sotului de$itor, creditorul sau personal poate cere parta-ul $unurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale. ( ) 5unurile ast#el impartite devin $unuri proprii. 'rmarirea veniturilor din pro#esie Art. %! 2eniturile din munca ale unui sot, precum si cele asimilate acestora nu pot #i urmarite pentru datoriile comune asumate de catre celalalt sot, cu exceptia celor prevazute la art. %1 lit. c). ,ic.idarea regimului comunitatii Art. %% (1) ,a incetarea comunitatii, aceasta se lic.ideaza prin .otarare -udecatoreasca sau act autentic notarial. (2) &ana la #inalizarea lic.idarii, comunitatea su$zista atat in privinta $unurilor, cat si in privinta o$ligatiilor. ( ) Cand comunitatea inceteaza prin decesul unuia dintre soti, lic.idarea se #ace intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. In acest caz, o$ligatiile sotului decedat se divid intre mostenitori proportional cu cotele ce le revin din mostenire. +#ectele incetarii regimului comunitatii Art. %( Daca regimul comunitatii de $unuri inceteaza prin des#acerea casatoriei, #ostii soti raman coproprietari in devalmasie asupra $unurilor comune pana la sta$ilirea cotei-parti ce revine #iecaruia. ,ic.idarea comunitatii. &arta-ul Art. %0 (1) In cadrul lic.idarii comunitatii, #iecare dintre soti preia $unurile sale proprii, dupa care se va proceda la parta-ul $unurilor comune si la regularizarea datoriilor. (2) In acest scop, se determina mai intai cota-parte ce revine #iecarui sot, pe $aza contri$utiei sale atat la do$andirea $unurilor comune, cat si la indeplinirea o$ligatiilor comune. &ana la pro$a contrara, se prezuma ca sotii au avut o contri$utie egala. ( ) Dispozitiile art. (! alin. (2) se aplica in mod corespunzator. &arta-ul in timpul regimului comunitatii Art. %1
(1) In timpul regimului comunitatii, $unurile comune pot #i impartite, in tot sau in parte, prin act inc.eiat in #orma autentica notariala, in caz de $una invoiala, ori pe cale -udecatoreasca, in caz de neintelegere. (2) &revederile art. %0 alin. (2) se aplica in mod corespunzator. ( ) 5unurile atri$uite #iecarui sot prin parta- devin $unuri proprii, iar $unurile neimpartite raman $unuri comune. (!) *egimul comunitatii nu inceteaza decat in conditiile legii, c.iar daca toate $unurile comune au #ost impartite potrivit acestui articol. Conventiile contrare regimului comunitatii legale Art. %3 )rice conventie contrara dispozitiilor prezentei sectiuni este lovita de nulitate a$soluta, in masura in care nu este compati$ila cu regimul comunitatii conventionale. Sectiunea - *egimul separatiei de $unuri
*egimul $unurilor Art. (4 (1) 6iecare dintre soti este proprietar exclusiv in privinta $unurilor do$andite inainte de inc.eierea casatoriei, precum si a celor pe care le do$andeste in nume propriu dupa aceasta data. (2) &rin conventie matrimoniala, partile pot stipula clauze privind lic.idarea acestui regim in #unctie de masa de $unuri ac.izitionate de #iecare dintre soti in timpul casatoriei, in $aza careia se va calcula creanta de participare. Daca partile nu au convenit alt#el, creanta de participare reprezinta -umatate din di#erenta valorica dintre cele doua mase de ac.izitii nete si va #i datorata de catre sotul a carui masa de ac.izitii nete este mai mare, putand #i platita in $ani sau in natura. Inventarul $unurilor mo$ile Art. (1 (1) ,a adoptarea acestui regim, notarul pu$lic intocmeste un inventar al $unurilor mo$ile proprii, indi#erent de modul lor de do$andire . (2) Se poate intocmi un inventar si pentru $unurile mo$ile do$andite in timpul separatiei de $unuri. ( ) In toate cazurile, pentru opoza$ilitate #ata de terti, inventarul se anexeaza la conventia matrimoniala, supunandu-se acelorasi #ormalitati de pu$licitate ca si conventia matrimoniala. (!) In lipsa inventarului se prezuma, pana la pro$a contrara, ca dreptul de proprietate exclusiva apartine sotului posesor. (%) Daca $unul a #ost do$andit printr-un act -uridic supus, potrivit legii, unei conditii de #orma pentru validitate ori unor cerinte de pu$licitate, dreptul de proprietate exclusiva nu se poate dovedi decat prin inscrisul care indeplineste #ormele cerute de lege. 5unurile proprietate comuna pe cote-parti Art. (2 (1) 5unurile do$andite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe coteparti, in conditiile legii. (2) Dovada coproprietatii se #ace in conditiile art. (1, care se aplica in mod corespunzator. 6olosinta $unurilor celuilalt sot Art. ( (1) Sotul care se #oloseste de $unurile celuilalt sot #ara impotrivirea acestuia din urma are o$ligatiile unui uzu#ructuar, cu exceptia celor prevazute la art. 02 , 02( si 020. +l este dator sa restituie numai #ructele existente la data solicitarii lor de catre celalalt sot
sau, dupa caz, la data incetarii ori sc.im$arii regimului matrimonial. (2) Daca unul dintre soti inc.eie singur un act prin care do$andeste un $un, #olosinduse, in tot sau in parte, de $unuri apartinand celuilalt sot, acesta din urma poate alege, in proportia $unurilor proprii #olosite #ara acordul sau, intre a reclama pentru sine proprietatea $unului ac.izitionat si a pretinde daune-interese de la sotul do$anditor. &roprietatea nu poate #i insa reclamata decat inainte ca sotul do$anditor sa dispuna de $unul do$andit, cu exceptia cazului in care tertul do$anditor a cunoscut ca $unul a #ost ac.izitionat de catre sotul vanzator prin valori#icarea $unurilor celuilalt sot. *aspunderea pentru o$ligatiile personale Art. (! (1) "iciunul dintre soti nu poate #i tinut de o$ligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot. (2) Cu toate acestea, sotii raspund solidar pentru o$ligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea c.eltuielilor o$isnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor. Dreptul de retentie Art. (% ,a incetarea regimului separatiei de $unuri, #iecare dintre soti are un drept de retentie asupra $unurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul #ata de celalalt. Sectiunea ! - *egimul comunitatii conventionale Domeniul de aplicare Art. (( *egimul comunitatii conventionale se aplica atunci cand, in conditiile si limitele prevazute in prezenta sectiune, se deroga, prin conventie matrimoniala, de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale. )$iectul conventiei matrimoniale Art. (0 In cazul in care se adopta comunitatea conventionala, conventia matrimoniala se poate re#eri la unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte; a) includerea in comunitate, in tot ori in parte, a $unurilor do$andite sau a datoriilor proprii nascute inainte ori dupa inc.eierea casatoriei, cu exceptia $unurilor prevazute la art. !4 lit. $) si c)< $) restrangerea comunitatii la $unurile sau datoriile anume determinate in conventia matrimoniala, indi#erent daca sunt do$andite ori, dupa caz, nascute inainte sau in timpul casatoriei, cu exceptia o$ligatiilor prevazute la art. %1 lit. c)< c) o$ligativitatea acordului am$ilor soti pentru inc.eierea anumitor acte de administrare< in acest caz, daca unul dintre soti se a#la in imposi$ilitate de a-si exprima vointa sau se opune in mod a$uziv, celalalt sot poate sa inc.eie singur actul, insa numai cu incuviintarea preala$ila a instantei de tutela< d) includerea clauzei de preciput< executarea clauzei de preciput se #ace in natura sau, daca acest lucru nu este posi$il, prin ec.ivalent, din valoarea activului net al comunitatii< e) modalitati privind lic.idarea comunitatii conventionale. Alte dispozitii aplica$ile Art. (1 In masura in care prin conventie matrimoniala nu se prevede alt#el, regimul -uridic al comunitatii conventionale se completeaza cu dispozitiile legale privind regimul comunitatii legale.
Sectiunea % - 8odi#icarea regimului matrimonial 1. 8odi#icarea conventionala Conditii Art. (3 (1) Dupa cel putin un an de la inc.eierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori sa il modi#ice, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru inc.eierea conventiilor matrimoniale. (2) Dispozitiile art. 231, !, % si (1 sunt aplica$ile in mod corespunzator. ( ) Creditorii pre-udiciati prin sc.im$area sau lic.idarea regimului matrimonial pot #ormula actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au #ost indeplinite #ormalitatile de pu$licitate sau, dupa caz, de cand au luat cunostinta mai inainte de aceste impre-urari pe alta cale. (!) Creditorii prevazuti la alin. ( ) pot invoca oricand, pe cale de exceptie, inopoza$ilitatea modi#icarii sau lic.idarii regimului matrimonial #acute in #rauda intereselor lor. 2. 8odi#icarea -udiciara Separatia -udiciara de $unuri Art. 04 (1) Daca regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii legale sau conventionale, instanta, la cererea unuia dintre soti, poate pronunta separatia de $unuri, atunci cand celalalt sot inc.eie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale #amiliei. (2) /otodata, instanta va #ace aplicarea dispozitiilor art. %0. ( ) Dispozitiile art. 231, !, % si (1 se aplica in mod corespunzator. +#ectele intre soti Art. 01 (1) Separatia de $unuri pronuntata de catre instanta #ace ca regimul matrimonial anterior sa inceteze, iar sotilor li se aplica regimul matrimonial prevazut la art. (4 (%. (2) Intre soti, e#ectele separatiei se produc de la data #ormularii cererii, cu exceptia cazului in care instanta, la cererea oricaruia dintre ei, dispune ca aceste e#ecte sa li se aplice de la data despartirii in #apt. +#ectele #ata de terti Art. 02 (1) Creditorii sotilor nu pot cere separatia de $unuri, dar pot interveni in cauza. (2) Dispozitiile art. (3 alin. ( ) si (!) se aplica in mod corespunzator. Capitolul 2II - Des#acerea casatoriei Sectiunea 1 - Cazurile de divort 1. Dispozitii generale 8otive de divort Art. 0 Divortul poate avea loc; a) prin acordul sotilor, la cererea am$ilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot<
$) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posi$ila< c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in #apt care a durat cel putin 2 ani< d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate #ace imposi$ila continuarea casatoriei. 2. Divortul prin acordul sotilor pe cale -udiciara Conditii Art. 0! (1) Divortul prin acordul sotilor poate #i pronuntat indi#erent de durata casatoriei si indi#erent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie. (2) Divortul prin acordul sotilor nu poate #i admis daca unul dintre soti este pus su$ interdictie. ( ) Instanta este o$ligata sa veri#ice existenta consimtamantului li$er si neviciat al #iecarui sot. . Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala Conditii Art. 0% (1) Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din a#ara casatoriei sau adoptati, o#iterul de stare civila ori notarul pu$lic de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata des#acerea casatoriei prin acordul sotilor, eli$erandu-le un certi#icat de divort, potrivit legii. (2) Divortul prin acordul sotilor poate #i constatat de notarul pu$lic si in cazul in care exista copii minori nascuti din casatorie, din a#ara casatoriei sau adoptati, daca sotii convin asupra tuturor aspectelor re#eritoare la numele de #amilie pe care sa il poarte dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti de catre am$ii parinti, sta$ilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si #iecare dintre copii, precum si sta$ilirea contri$utiei parintilor la c.eltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire pro#esionala a copiilor. Daca din raportul de anc.eta sociala rezulta ca acordul sotilor privind exercitarea in comun a autoritatii parintesti sau cel privind sta$ilirea locuintei copiilor nu este in interesul copilului, sunt aplica$ile prevederile art. 0( alin. (%). ( ) Dispozitiile art. 0! alin. (2) sunt aplica$ile in mod corespunzator. &rocedura Art. 0( (1) Cererea de divort se depune de soti impreuna. )#iterul de stare civila sau notarul pu$lic inregistreaza cererea si le acorda un termen de re#lectie de 4 de zile. (2) &rin exceptie de la prevederile alin. (1), cererea de divort se poate depune la notarul pu$lic si prin mandatar cu procura autentica. ( ) ,a expirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar o#iterul de stare civila sau, dupa caz, notarul pu$lic veri#ica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este li$er si neviciat. (!) Daca sotii staruie in divort, o#iterul de stare civila sau, dupa caz, notarul pu$lic eli$ereaza certi#icatul de divort #ara sa #aca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor. (%) Dispozitiile art. 1 alin. (1) si ( ) se aplica in mod corespunzator. Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de #amilie pe care sa il poarte dupa divort ori, in cazul prevazut la art. 0% alin. (2), asupra exercitarii in comun a drepturilor parintesti, o#iterul de stare civila sau, dupa caz, notarul pu$lic emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de -udecata, potrivit prevederilor art. 0!. (() Solutionarea cererilor privind alte e#ecte ale divortului asupra carora sotii nu se
inteleg este de competenta instantei -udecatoresti. 8entiunea in actul de casatorie Art. 00 (1) Cand cererea de divort este depusa la primaria unde s-a inc.eiat casatoria, o#iterul de stare civila, dupa emiterea certi#icatului de divort, #ace cuvenita mentiune in actul de casatorie. (2) In cazul depunerii cererii la primaria in a carei raza teritoriala sotii au avut ultima locuinta comuna, o#iterul de stare civila emite certi#icatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certi#icata de pe acesta la primaria locului unde s-a inc.eiat casatoria, spre a se #ace mentiune in actul de casatorie. ( ) In cazul constatarii divortului de catre notarul pu$lic, acesta emite certi#icatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certi#icata de pe acesta la primaria locului unde sa inc.eiat casatoria, spre a se #ace mentiune in actul de casatorie. *e#uzul o#iterului de stare civila sau notarului pu$lic Art. 01 (1) Daca nu sunt indeplinite conditiile art. 0%, o#iterul de stare civila sau, dupa caz, notarul pu$lic respinge cererea de divort. (2) Impotriva re#uzului o#iterului de stare civila sau notarului pu$lic nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de -udecata, pentru a dispune des#acerea casatoriei prin acordul lor sau in $aza unui alt temei prevazut de lege. ( ) &entru repararea pre-udiciului prin re#uzul a$uziv al o#iterului de stare civila sau notarului pu$lic de a constata des#acerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certi#icatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente. !. Divortul din culpa Conditii Art. 03 (1) In cazul prevazut la art. 0 lit. $), divortul se poate pronunta daca instanta sta$ileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei. Cu toate acestea, daca din pro$ele administrate rezulta culpa am$ilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, c.iar daca numai unul dintre ei a #acut cerere de divort. Daca culpa apartine in totalitate reclamantului, sunt aplica$ile prevederile art. 11. (2) In ipoteza prevazuta de art. 0 lit. c), divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului reclamant, cu exceptia situatiei in care paratul se declara de acord cu divortul, cand acesta se pronunta #ara a se #ace mentiune despre culpa sotilor. Continuarea actiunii de divort Art. 14 (1) In situatia prevazuta la art. 03 alin. (1), daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort. (2) Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat. %. Divortul din cauza starii sanatatii unui sot Conditiile divortului Art. 11 In cazul prevazut la art. 0 lit. d), des#acerea casatoriei se pronunta #ara a se #ace mentiune despre culpa sotilor. Sectiunea 2 - +#ectele divortului
1. Data des#acerii casatoriei Data des#acerii casatoriei Art. 12 (1) Casatoria este des#acuta din ziua cand .otararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas de#initiva. (2) &rin exceptie, daca actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant, potrivit art. 14, casatoria se socoteste des#acuta la data decesului. ( ) In cazul prevazut de art. 0%, casatoria este des#acuta pe data eli$erarii certi#icatului de divort. 2. +#ectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti "umele de #amilie dupa casatorie Art. 1 (1) ,a des#acerea casatoriei prin divort, sotii pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. Instanta ia act de aceasta intelegere prin .otararea de divort. (2) &entru motive temeinice, -usti#icate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei, c.iar in lipsa unei intelegeri intre ei. ( ) Daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea, #iecare dintre #ostii soti poarta numele dinaintea casatoriei. Drepturile sotului divortat Art. 1! (1) Divortul este considerat pronuntat impotriva sotului din a carui culpa exclusiva s-a des#acut casatoria. (2) Sotul impotriva caruia a #ost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea sau conventiile inc.eiate anterior cu tertii le atri$uie acestuia. ( ) Aceste drepturi nu sunt pierdute in cazul culpei comune sau al divortului prin acordul sotilor. . +#ectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti I. +#ecte cu privire la regimul matrimonial Incetarea regimului matrimonial Art. 1% (1) In cazul divortului, regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort. (2) Cu toate acestea, oricare dintre soti sau amandoi, impreuna, in cazul divortului prin acordul lor, pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in #apt. ( ) &revederile acestui articol se aplica in mod corespunzator si in cazul divortului prevazut de art. 0%. Actele inc.eiate in #rauda celuilalt sot Art. 1( (1) Actele mentionate la art. !( alin. (2), precum si actele din care se nasc o$ligatii in sarcina comunitatii, inc.eiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de divort sunt anula$ile, daca au #ost #acute in #rauda celuilalt sot. (2) Dispozitiile art. !% alin. (!) raman aplica$ile. )poza$ilitatea #ata de terti Art. 10
(1) =otararea -udecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul si, dupa caz, certi#icatul de divort prevazut la art. 0% sunt opoza$ile #ata de terti, in conditiile legii. (2) Dispozitiile art. 231, ! si % sunt aplica$ile in mod corespunzator, inclusiv in cazul prevazut la art. 0%. II. Dreptul la despagu$iri Acordarea despagu$irilor Art. 11 Distinct de dreptul la prestatia compensatorie prevazut la art. 34, sotul nevinovat, care su#era un pre-udiciu prin des#acerea casatoriei, poate cere sotului vinovat sa il despagu$easca. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin .otararea de divort. III. )$ligatia de intretinere intre #ostii soti )$ligatia de intretinere Art. 13 (1) &rin des#acerea casatoriei, o$ligatia de intretinere intre soti inceteaza. (2) Sotul divortat are dreptul la intretinere, daca se a#la in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie ori in timpul casatoriei. +l are drept la intretinere si atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de un an de la des#acerea casatoriei, insa numai daca incapacitatea este cauzata de o impre-urare in legatura cu casatoria. ( ) Intretinerea datorata potrivit dispozitiilor alin. (2) se sta$ileste pana la o patrime din venitul net al celui o$ligat la plata ei, in raport cu mi-loacele sale si cu starea de nevoie a creditorului. Aceasta intretinere, impreuna cu intretinerea datorata copiilor, nu va putea depasi -umatate din venitul net al celui o$ligat la plata. (!) Cand divortul este pronuntat din culpa exclusiva a unuia dintre soti, acesta nu $ene#iciaza de prevederile alin. (2) si ( ) decat timp de un an de la des#acerea casatoriei. (%) In a#ara altor cazuri prevazute de lege, o$ligatia de intretinere inceteaza prin recasatorirea celui indreptatit. I2. &restatia compensatorie Conditiile prestatiei compensatorii Art. 34 (1) In cazul in care divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului parat, sotul reclamant poate $ene#icia de o prestatie care sa compenseze, atat cat este posi$il, un dezec.ili$ru semni#icativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale celui care o solicita. (2) &restatia compensatorie se poate acorda numai in cazul in care casatoria a durat cel putin 24 de ani. ( ) Sotul care solicita prestatia compensatorie nu poate cere de la #ostul sau sot si pensie de intretinere, in conditiile art. 13. Sta$ilirea prestatiei compensatorii Art. 31 (1) &restatia compensatorie nu se poate solicita decat odata cu des#acerea casatoriei. (2) ,a sta$ilirea prestatiei compensatorii se tine seama atat de resursele sotului care o solicita, cat si de mi-loacele celuilalt sot din momentul divortului, de e#ectele pe care le are sau le va avea lic.idarea regimului matrimonial, precum si de orice alte impre-urari previzi$ile de natura sa le modi#ice, cum ar #i varsta si starea de sanatate a sotilor, contri$utia la cresterea copiilor minori pe care a avut-o si urmeaza sa o ai$a #iecare sot, pregatirea pro#esionala, posi$ilitatea de a des#asura o activitate producatoare de venituri
si altele asemenea. 6orma prestatiei compensatorii Art. 32 (1) &restatia compensatorie poate #i sta$ilita in $ani, su$ #orma unei sume glo$ale sau a unei rente viagere, ori in natura, su$ #orma uzu#ructului asupra unor $unuri mo$ile sau imo$ile care apartin de$itorului. (2) *enta poate #i sta$ilita intr-o cota procentuala din venitul de$itorului sau intr-o suma de $ani determinata. ( ) *enta si uzu#ructul se pot constitui pe toata durata vietii celui care solicita prestatia compensatorie sau pentru o perioada mai scurta, care se sta$ileste prin .otararea de divort. 7arantii Art. 3 Instanta, la cererea sotului creditor, il poate o$liga pe sotul de$itor sa constituie o garantie reala sau sa dea cautiune pentru a asigura executarea rentei. 8odi#icarea prestatiei compensatorii Art. 3! (1) Instanta poate mari sau micsora prestatia compensatorie, daca se modi#ica, in mod semni#icativ, mi-loacele de$itorului si resursele creditorului. (2) In cazul in care prestatia compensatorie consta intr-o suma de $ani, aceasta se indexeaza de drept, trimestrial, in #unctie de rata in#latiei. Incetarea prestatiei compensatorii Art. 3% &restatia compensatorie inceteaza prin decesul unuia dintre soti, prin recasatorirea sotului creditor, precum si atunci cand acesta o$tine resurse de natura sa ii asigure conditii de viata asemanatoare celor din timpul casatoriei. !. +#ectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori *aporturile dintre parintii divortati si copiii lor minori Art. 3( (1) Instanta de tutela .otaraste, odata cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anc.eta psi.osociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta. (2) Dispozitiile art. 2(! sunt aplica$ile. +xercitarea autoritatii parintesti de catre am$ii parinti Art. 30 Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun am$ilor parinti, a#ara de cazul in care instanta decide alt#el. +xercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte Art. 31 (1) Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta .otaraste ca autoritatea parinteasca sa #ie exercitata numai de catre unul dintre parinti. (2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veg.ea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia. +xercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane Art. 33 (1) In mod exceptional, instanta de tutela poate .otari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta #amilie ori persoana, cu consimtamantul acestora, sau intr-o institutie de ocrotire. Acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la
persoana copilului. (2) Instanta sta$ileste daca drepturile cu privire la $unurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei. ,ocuinta copilului dupa divort Art. !44 (1) In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta de tutela sta$ileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic. (2) Daca pana la divort copilul a locuit cu am$ii parinti, instanta ii sta$ileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior. ( ) In mod exceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate sta$ili locuinta acestuia la $unici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea exercita supraveg.erea copilului si indeplinesc toate actele o$isnuite privind sanatatea, educatia si invatatura sa. Drepturile parintelui separat de copil Art. !41 (1) In cazurile prevazute la art. !44, parintele sau, dupa caz, parintii separati de copilul lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta. (2) In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este o$ligatorie, art. 2(! #iind aplica$il. Sta$ilirea contri$utiei parintilor Art. !42 (1) Instanta de tutela, prin .otararea de divort, sta$ileste contri$utia #iecarui parinte la c.eltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire pro#esionala a copiilor. (2) Dispozitiile titlului 2 privind o$ligatia de intretinere se aplica in mod corespunzator. 8odi#icarea masurilor luate cu privire la copil Art. !4 In cazul sc.im$arii impre-urarilor, instanta de tutela poate modi#ica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati #ata de copiii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt mem$ru de #amilie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a institutiei pu$lice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului. *aporturile dintre parinti si copiii lor minori in alte cazuri Art. !4! In cazul prevazut la art. 23 alin. (2), instanta .otaraste asupra raporturilor dintre parinti si copiii lor minori, dispozitiile art. 3(!4 #iind aplica$ile in mod corespunzator. /itlul III - *udenia
Capitolul I - Dispozitii generale "otiune Art. !4% (1) *udenia #ireasca este legatura $azata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe #aptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. (2) *udenia civila este legatura rezultata din adoptia inc.eiata in conditiile prevazute de lege.
*udenia in linie dreapta sau colaterala Art. !4( (1) *udenia este in linie dreapta in cazul descendentei unei persoane dintr-o alta persoana si poate #i ascendenta sau descendenta. (2) *udenia este in linie colaterala atunci cand rezulta din #aptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. ( ) 7radul de rudenie se sta$ileste ast#el; a) in linie dreapta, dupa numarul nasterilor; ast#el, copiii si parintii sunt rude de gradul intai, nepotii si $unicii sunt rude de gradul al doilea< $) in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si co$orand de la acesta pana la cealalta ruda< ast#el, #ratii sunt rude de gradul al doilea, unc.iul sau matusa si nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea. A#initatea Art. !40 (1) A#initatea este legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot. (2) *udele sotului sunt, in aceeasi linie si acelasi grad, a#inii celuilalt sot. Capitolul II - 6iliatia Sectiunea 1 - Sta$ilirea #iliatiei 1. Dispozitii generale 8odurile de sta$ilire a #iliatiei Art. !41 (1) 6iliatia #ata de mama rezulta din #aptul nasterii< ea se poate sta$ili si prin recunoastere sau prin .otarare -udecatoreasca. (2) 6iliatia #ata de tatal din casatorie se sta$ileste prin e#ectul prezumtiei de paternitate. ( ) 6iliatia #ata de tatal din a#ara casatoriei se sta$ileste prin recunoastere sau prin .otarare -udecatoreasca, dupa caz. Dovada #iliatiei Art. !43 (1) 6iliatia se dovedeste prin actul de nastere intocmit in registrul de stare civila, precum si cu certi#icatul de nastere eli$erat pe $aza acestuia. (2) In cazul copilului din casatorie, dovada se #ace prin actul de nastere si prin actul de casatorie al parintilor, trecute in registrele de stare civila, precum si prin certi#icatele de stare civila corespunzatoare. &osesia de stat Art. !14 (1) &osesia de stat este starea de #apt care indica legaturile de #iliatie si rudenie dintre copil si #amilia din care se pretinde ca #ace parte. +a consta, in principal, in oricare dintre urmatoarele impre-urari; a) o persoana se comporta #ata de un copil ca #iind al sau, ingri-indu-se de cresterea si educarea sa, iar copilul se comporta #ata de aceasta persoana ca #iind parintele sau< $) copilul este recunoscut de catre #amilie, in societate si, cand este cazul, de catre autoritatile pu$lice, ca #iind al persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau< c) copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau. (2) &osesia de stat tre$uie sa #ie continua, pasnica, pu$lica si neec.ivoca.
&osesia de stat con#orma cu actul de nastere Art. !11 (1) "icio persoana nu poate reclama o alta #iliatie #ata de mama decat aceea ce rezulta din actul sau de nastere si posesia de stat con#orma cu acesta. (2) "imeni nu poate contesta #iliatia #ata de mama a persoanei care are o posesie de stat con#orma cu actul sau de nastere. ( ) Cu toate acestea, daca printr-o .otarare -udecatoreasca s-a sta$ilit ca a avut loc o su$stituire de copil ori ca a #ost inregistrata ca mama a unui copil o alta #emeie decat aceea care l-a nascut, se poate #ace dovada adevaratei #iliatii cu orice mi-loc de pro$a. /impul legal al conceptiunii Art. !12 (1) Intervalul de timp cuprins intre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. +l se calculeaza zi cu zi. (2) &rin mi-loace de pro$a stiinti#ice se poate #ace dovada conceptiunii copilului intr-o anumita perioada din intervalul de timp prevazut la alin. (1) sau c.iar in a#ara acestui interval. Domeniul de aplicare Art. !1 Dispozitiile prezentului capitol re#eritoare la copil sunt aplica$ile si persoanei ma-ore a carei #iliatie este cercetata. 2. &rezumtia de paternitate &rezumtia de paternitate Art. !1! (1) Copilul nascut sau conceput in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. (2) &aternitatea poate #i tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa #ie tatal copilului. . *ecunoasterea copilului 6elurile recunoasterii Art. !1% (1) Daca nasterea nu a #ost inregistrata in registrul de stare civila sau copilul a #ost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama il poate recunoaste pe copil. (2) Copilul conceput si nascut in a#ara casatoriei poate #i recunoscut de catre tatal sau. ( ) Dupa moartea copilului, acesta poate #i recunoscut numai daca a lasat descendenti #iresti. 6ormele recunoasterii Art. !1( (1) *ecunoasterea poate #i #acuta prin declaratie la serviciul de stare civila, prin inscris autentic sau prin testament. (2) Daca recunoasterea este #acuta prin inscris autentic, o copie a acestuia este trimisa din o#iciu serviciului de stare civila competent, pentru a se #ace mentiunea corespunzatoare in registrele de stare civila. ( ) *ecunoasterea, c.iar daca a #ost #acuta prin testament, este irevoca$ila. *ecunoasterea de catre minorul necasatorit Art. !10 8inorul necasatorit il poate recunoaste singur pe copilul sau, daca are discernamant la momentul recunoasterii. "ulitatea a$soluta a recunoasterii Art. !11 *ecunoasterea este lovita de nulitate a$soluta daca;
a) a #ost recunoscut un copil a carui #iliatie, sta$ilita potrivit legii, nu a #ost inlaturata. Cu toate acestea, daca #iliatia anterioara a #ost inlaturata prin .otarare -udecatoreasca, recunoasterea este vala$ila< $) a #ost #acuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a lasat descendenti #iresti< c) a #ost #acuta in alte #orme decat cele prevazute de lege. "ulitatea relativa a recunoasterii Art. !13 (1) *ecunoasterea poate #i anulata pentru eroare, dol sau violenta. (2) &rescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data incetarii violentei ori, dupa caz, a descoperirii erorii sau dolului. Contestarea recunoasterii de #iliatie Art. !24 (1) *ecunoasterea care nu corespunde adevarului poate #i contestata oricand si de orice persoana interesata. (2) Daca recunoasterea este contestata de celalalt parinte, de copilul recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada #iliatiei este in sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai. !. Actiuni privind #iliatia I. Contestarea #iliatiei Actiunea in contestatia #iliatiei Art. !21 (1) )rice persoana interesata poate contesta oricand, prin actiune in -ustitie, #iliatia sta$ilita printr-un act de nastere ce nu este con#orm cu posesia de stat. (2) In acest caz, #iliatia se dovedeste prin certi#icatul medical constatator al nasterii, prin expertiza medico-legala de sta$ilire a #iliatiei sau, in lipsa certi#icatului ori in cazul imposi$ilitatii e#ectuarii expertizei, prin orice mi-loc de pro$a, inclusiv prin posesia de stat. ( ) Cu toate acestea, dovada #iliatiei nu se #ace prin martori decat in cazul prevazut la art. !11 alin. ( ) sau atunci cand exista inscrisuri care #ac demna de crezare actiunea #ormulata. II. Actiunea in sta$ilirea #iliatiei #ata de mama Actiunea in sta$ilirea maternitatii Art. !22 In cazul in care, din orice motiv, dovada #iliatiei #ata de mama nu se poate #ace prin certi#icatul constatator al nasterii ori in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certi#icatul constatator al nasterii, #iliatia #ata de mama se poate sta$ili printr-o actiune in sta$ilirea maternitatii, in cadrul careia pot #i administrate orice mi-loace de pro$a. *egimul -uridic al actiunii in sta$ilirea maternitatii Art. !2 (1) Dreptul la actiunea in sta$ilirea #iliatiei #ata de mama apartine copilului si se porneste, in numele acestuia, de catre reprezentantul sau legal. (2) Actiunea poate sa #ie pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, in conditiile legii. ( ) Actiunea poate #i introdusa si impotriva mostenitorilor pretinsei mame. (!) Dreptul la actiune este imprescripti$il. (%) Daca insa copilul a decedat inainte de a introduce actiunea, mostenitorii sai pot sa o introduca in termen de un an de la data decesului.
III. Actiunea in sta$ilirea paternitatii din a#ara casatoriei Sta$ilirea paternitatii prin .otarare -udecatoreasca Art. !2! Daca tatal din a#ara casatoriei nu il recunoaste pe copil, paternitatea acestuia se poate sta$ili prin .otarare -udecatoreasca. Actiunea in sta$ilirea paternitatii Art. !2% (1) Actiunea in sta$ilirea paternitatii din a#ara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama, c.iar daca este minora, sau de catre reprezentantul lui legal. (2) +a poate #i pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, in conditiile legii. ( ) Actiunea in sta$ilirea paternitatii poate #i pornita si impotriva mostenitorilor pretinsului tata. &rezumtia #iliatiei #ata de pretinsul tata Art. !2( (1) &aternitatea se prezuma daca se dovedeste ca pretinsul tata a convietuit cu mama copilului in perioada timpului legal al conceptiunii. (2) &rezumtia este inlaturata daca pretinsul tata dovedeste ca este exclus ca el sa il #i conceput pe copil. /ermenul de prescriptie Art. !20 (1) Dreptul la actiunea in sta$ilirea paternitatii nu se prescrie in timpul vietii copilului. (2) Dispozitiile art. !2 alin. (%) se aplica in mod corespunzator. Despagu$iri Art. !21 (1) 8ama copilului poate cere pretinsului tata sa ii plateasca -umatate din; a) c.eltuielile nasterii si ale le.uziei< $) c.eltuielile #acute cu intretinerea ei in timpul sarcinii si in perioada de le.uzie. (2) 8ama poate solicita aceste despagu$iri c.iar si atunci cand copilul s-a nascut mort sau a murit inainte de pronuntarea .otararii privind sta$ilirea paternitatii. ( ) Dreptul la actiune al mamei se prescrie in termen de ani de la nasterea copilului. (!) 8ama nu poate cere aceste despagu$iri daca nu a #ormulat si actiune pentru sta$ilirea paternitatii. (%) In a#ara c.eltuielilor prevazute la alin. (1), mama si mostenitorii ei au dreptul la despagu$iri pentru orice alte pre-udicii, potrivit dreptului comun. I2. Actiuni privind #iliatia #ata de tatal din casatorie Actiunea in tagada paternitatii Art. !23 (1) Actiunea in tagada paternitatii poate #i pornita de sotul mamei, de mama, de tatal $iologic, precum si de copil. +a poate #i pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii acestora, in conditiile legii. (2) Actiunea se introduce de catre sotul mamei impotriva copilului< cand acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mamei sale si, daca este cazul, a altor mostenitori ai sai. ( ) Daca sotul este pus su$ interdictie, actiunea poate #i pornita de tutore, iar in lipsa, de un curator numit de instanta -udecatoreasca. (!) 8ama sau copilul poate introduce actiunea impotriva sotului. Daca acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor lui. (%) /atal $iologic poate introduce actiunea impotriva sotului mamei si a copilului.
Daca acestia sunt decedati, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor. /agada paternitatii de catre sotul mamei Art. ! 4 (1) Sotul mamei poate introduce actiunea in tagada paternitatii in termen de ani, care curge #ie de la data la care sotul a cunoscut ca este prezumat tata al copilului, #ie de la o data ulterioara, cand a a#lat ca prezumtia nu corespunde realitatii. (2) /ermenul nu curge impotriva sotului pus su$ interdictie -udecatoreasca si, c.iar daca actiunea nu a #ost pornita de tutore, ea poate #i introdusa de sot in termen de ani de la data ridicarii interdictiei. ( ) Daca sotul a murit inainte de implinirea termenul mentionat la alin. (1), #ara a porni actiunea, aceasta poate #i pornita de catre mostenitori in termen de un an de la data decesului. /agada paternitatii de catre mama Art. ! 1 (1) Actiunea in tagada paternitatii poate #i pornita de catre mama in termen de ani de la data nasterii copilului. (2) Dispozitiile art. !23 alin. ( ) si art. ! 4 alin. (2) si ( ) se aplica in mod corespunzator. /agada paternitatii de catre pretinsul tata $iologic Art. ! 2 (1) Actiunea in tagada paternitatii introdusa de catre cel care se pretinde tata $iologic poate #i admisa numai daca acesta #ace dovada paternitatii sale #ata de copil. (2) Dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii tatalui $iologic. Daca acesta a decedat, actiunea poate #i #ormulata de mostenitorii sai in termen de cel mult un an de la data decesului. ( ) Dispozitiile art. !23 alin. ( ) se aplica in mod corespunzator. /agada paternitatii de catre copil si de catre mostenitori Art. ! (1) Actiunea in tagada paternitatii se porneste de copil, in timpul minoritatii sale, prin reprezentantul sau legal. (2) Dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii copilului. ( ) Dispozitiile art. !2 alin. (%) si art. !23 alin. ( ) se aplica in mod corespunzator. Contestarea #iliatiei #ata de tatal din casatorie Art. ! ! )rice persoana interesata poate cere, oricand, instantei sa constate ca nu sunt intrunite conditiile pentru ca prezumtia de paternitate sa se aplice unui copil inregistrat in actele de stare civila ca #iind nascut din casatorie. 2. Dispozitii comune privind actiunile re#eritoare la #iliatie 6iliatia legal sta$ilita Art. ! % (1) Atat timp cat o legatura de #iliatie legal sta$ilita nu a #ost contestata in -ustitie, nu se poate sta$ili, pe nicio cale, o alta #iliatie. (2) Dispozitiile art. 33 alin. (!) raman aplica$ile. Citarea parintilor si a copilului Art. ! ( &arintii si copilul vor #i citati in toate cauzele re#eritoare la #iliatie, c.iar si atunci cand nu au calitatea de reclamant sau de parat. Inadmisi$ilitatea renuntarii Art. ! 0 (1) In actiunile privitoare la #iliatie nu se poate renunta la drept. (2) De asemenea, cel care introduce o actiune privitoare la #iliatie in numele unui copil
sau al unei persoane puse su$ interdictie -udecatoreasca, precum si copilul minor care a introdus singur, potrivit legii, o ast#el de actiune nu pot renunta la -udecarea ei. Situatia copilului Art. ! 1 (1) &rin .otararea de admitere a actiunii instanta se pronunta si cu privire la sta$ilirea numelui copilului, exercitarea autoritatii parintesti si o$ligatia parintilor de a-l intretine pe copil. (2) In cazul in care admite o actiune in contestarea #iliatiei, instanta poate sta$ili, daca este cazul, modul in care copilul pastreaza legaturi personale cu acela care l-a crescut. Actiunea #ormulata in caz de mostenire vacanta Art. ! 3 In cazul in care, potrivit legii, o actiune privitoare la #iliatie poate #i pornita impotriva mostenitorilor, iar mostenirea este vacanta, actiunea poate #i introdusa impotriva comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului de la locul desc.iderii mostenirii. Citarea in proces a renuntatorilor, daca exista, este o$ligatorie. +#ectele sta$ilirii #iliatiei asupra unui proces penal Art. !!4 In cazul in#ractiunilor a caror cali#icare presupune existenta unui raport de #iliatie care nu este legal sta$ilit, .otararea penala nu poate #i pronuntata inainte de ramanerea de#initiva a .otararii civile privitoare la raportul de #iliatie. Sectiunea 2 - *eproducerea umana asistata medical cu tert donator *egimul #iliatiei Art. !!1 (1) *eproducerea umana asistata medical cu tert donator nu determina nicio legatura de #iliatie intre copil si donator. (2) In acest caz, nicio actiune in raspundere nu poate #i pornita impotriva donatorului. ( ) &arinti, in sensul dat de prezenta sectiune, nu pot #i decat un $ar$at si o #emeie sau o #emeie singura. Conditii Art. !!2 (1) &arintii care, pentru a avea un copil, doresc sa recurga la reproducerea asistata medical cu tert donator tre$uie sa isi dea consimtamantul in preala$il, in conditii care sa asigure deplina con#identialitate, in #ata unui notar pu$lic care sa le explice, in mod expres, consecintele actului lor cu privire la #iliatie. (2) Consimtamantul ramane #ara e#ect in cazul decesului, al #ormularii unei cereri de divort sau al separatiei in #apt, survenite anterior momentului conceptiunii realizate in cadrul reproducerii umane asistate medical. +l poate #i revocat oricand, in scris, inclusiv in #ata medicului c.emat sa asigure asistenta pentru reproducerea cu tert donator. Contestarea #iliatiei Art. !! (1) "imeni nu poate contesta #iliatia copilului pentru motive ce tin de reproducerea asistata medical si nici copilul ast#el nascut nu poate contesta #iliatia sa. (2) Cu toate acestea, sotul mamei poate tagadui paternitatea copilului, in conditiile legii, daca nu a consimtit la reproducerea asistata medical realizata cu a-utorul unui tert donator. ( ) In cazul in care copilul nu a #ost conceput in acest mod, dispozitiile privind tagaduirea paternitatii raman aplica$ile. *aspunderea tatalui Art. !!!
Cel care, dupa ce a consimtit la reproducerea asistata medical cu tert donator, nu recunoaste copilul ast#el nascut in a#ara casatoriei raspunde #ata de mama si #ata de copil. In acest caz, paternitatea copilului este sta$ilita pe cale -udecatoreasca in conditiile art. !11 si !2 . Con#identialitatea in#ormatiilor Art. !!% (1) )rice in#ormatii privind reproducerea umana asistata medical sunt con#identiale. (2) Cu toate acestea, in cazul in care, in lipsa unor ast#el de in#ormatii, exista riscul unui pre-udiciu grav pentru sanatatea unei persoane ast#el concepute sau a descendentilor acesteia, instanta poate autoriza transmiterea lor, in mod con#idential, medicului sau autoritatilor competente. ( ) De asemenea, oricare dintre descendentii persoanei ast#el concepute poate sa se prevaleze de acest drept, daca #aptul de a #i privat de in#ormatiile pe care le cere poate sa pre-udicieze grav sanatatea sa ori pe cea a unei persoane care ii este apropiata. *aporturile dintre tata si copil Art. !!( /atal are aceleasi drepturi si o$ligatii #ata de copilul nascut prin reproducere asistata medical cu tert donator ca si #ata de un copil nascut prin conceptiune naturala. *eguli aplica$ile Art. !!0 *eproducerea umana asistata medical cu tert donator, regimul sau -uridic, asigurarea con#identialitatii in#ormatiilor care tin de aceasta, precum si modul de transmitere a lor se sta$ilesc prin lege speciala. Sectiunea - Situatia legala a copilului
+galitatea in drepturi a copiilor Art. !!1 Copilul din a#ara casatoriei a carui #iliatie a #ost sta$ilita potrivit legii are, #ata de #iecare parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si aceea a unui copil din casatorie. "umele copilului din casatorie Art. !!3 (1) Copilul din casatorie ia numele de #amilie comun al parintilor sai. (2) Daca parintii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. In acest caz numele copilului se sta$ileste prin acordul parintilor si se declara, odata cu nasterea copilului, la serviciul de stare civila. ( ) In lipsa acordului parintilor, instanta de tutela .otaraste si comunica de indata .otararea ramasa de#initiva la serviciul de stare civila unde a #ost inregistrata nasterea. "umele copilului din a#ara casatoriei Art. !%4 (1) Copilul din a#ara casatoriei ia numele de #amilie al aceluia dintre parinti #ata de care #iliatia a #ost mai intai sta$ilita. (2) In cazul in care #iliatia a #ost sta$ilita ulterior si #ata de celalalt parinte, copilul, prin acordul parintilor, poate lua numele de #amilie al parintelui #ata de care si-a sta$ilit #iliatia ulterior sau numele reunite ale acestora. "oul nume de #amilie al copilului se declara de catre parinti, impreuna, la serviciul de stare civila la care a #ost inregistrata nasterea. In lipsa acordului parintilor se aplica dispozitiile art. !!3 alin. ( ). ( ) In cazul in care copilul si-a sta$ilit #iliatia in acelasi timp #ata de am$ii parinti, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. !!3 alin. (2) si ( ).
Capitolul III - Adoptia Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. !%1 Adoptia este operatiunea -uridica prin care se creeaza legatura de #iliatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului. &rincipiile adoptiei Art. !%2 Adoptia este supusa cumulativ urmatoarelor principii; a) interesul superior al copilului< $) necesitatea de a asigura cresterea si educarea copilului intr-un mediu #amilial< c) continuitatea cresterii si educarii copilului, tinandu-se seama de originea sa etnica, lingvistica, religioasa si culturala< d) celeritatea in indeplinirea oricaror acte re#eritoare la procedura adoptiei. Adoptia internationala Art. !% Conditiile si procedura adoptiei internationale, ca si e#ectele acesteia asupra cetateniei copilului se sta$ilesc prin lege speciala. &rocedura adoptiei Art. !%! (1) Adoptia se incuviinteaza de catre instanta de tutela, daca este in interesul superior al copilului si sunt indeplinite toate celelalte conditii prevazute de lege. (2) &rocedura adoptiei este reglementata prin lege speciala. Sectiunea 2 - Conditiile de #ond ale adoptiei 1. &ersoanele care pot #i adoptate 2arsta adoptatului Art. !%% (1) Copilul poate #i adoptat pana la do$andirea capacitatii depline de exercitiu. (2) Cu toate acestea, poate #i adoptata, in conditiile legii, si persoana care a do$andit capacitate deplina de exercitiu, daca a #ost crescuta in timpul minoritatii de catre cel care doreste sa o adopte. &luralitatea de adoptati #rati si surori Art. !%( Adoptia #ratilor, indi#erent de sex, de catre persoane sau #amilii di#erite se poate #ace numai daca acest lucru este in interesul lor superior. Interzicerea adoptiei intre #rati Art. !%0 Adoptia intre #rati, indi#erent de sex, este interzisa. Situatia sotilor Art. !%1 Adoptia a 2 soti sau #osti soti de catre acelasi adoptator sau #amilie adoptatoare, precum si adoptia intre soti sau #osti soti sunt interzise. 2. &ersoanele care pot adopta
Capacitatea si starea de sanatate Art. !%3 &ersoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu, precum si persoanele cu $oli psi.ice si .andicap mintal nu pot adopta. Di#erenta de varsta Art. !(4 (1) Adoptatorul tre$uie sa #ie cu cel putin 11 ani mai in varsta decat adoptatul. (2) &entru motive temeinice, instanta de tutela poate incuviinta adoptia c.iar daca di#erenta de varsta dintre adoptat si adoptator este mai mica decat 11 ani, dar nu mai putin de 1( ani. Conditiile morale si materiale Art. !(1 (1) Adoptatorul sau #amilia adoptatoare tre$uie sa indeplineasca garantiile morale si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului. (2) Indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) se atesta de catre autoritatile competente, potrivit legii speciale. Adoptia simultana sau succesiva Art. !(2 (1) Doua persoane nu pot adopta impreuna, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului in care sunt sot si sotie. (2) Cu toate acestea, o noua adoptie poate #i incuviintata atunci cand; a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat< in acest caz, adoptia anterioara se considera des#acuta pe data ramanerii de#initive a .otararii -udecatoresti de incuviintare a noii adoptii< $) adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv. ( ) Doua persoane de acelasi sex nu pot adopta impreuna. . Consimtamantul la adoptie &ersoanele care consimt la adoptie Art. !( (1) &entru inc.eierea unei adoptii este necesar consimtamantul urmatoarelor persoane; a) parintii #iresti ori, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti #iresti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi su$ interdictie, in conditiile legii< $) adoptatul care a implinit 14 ani< c) adoptatorul sau, dupa caz, sotii din #amilia adoptatoare, cand acestia adopta impreuna< d) sotul celui care adopta, cu exceptia cazului in care lipsa discernamantului il pune in imposi$ilitatea de a-si mani#esta vointa. (2) "u este vala$il consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau o$tinerii e#ective a unor #oloase, indi#erent de natura acestora. Situatii speciale privind consimtamantul parintilor Art. !(! (1) Daca unul dintre parintii #iresti este necunoscut, mort, declarat mort, precum si daca se a#la, din orice motiv, in imposi$ilitate de a-si mani#esta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator. Cand am$ii parinti se a#la in una dintre aceste situatii, adoptia se poate inc.eia #ara consimtamantul lor (2) &arintele sau parintii decazuti din exercitiul drepturilor parintesti ori carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului. In aceste cazuri, consimtamantul celui care exercita autoritatea parinteasca este si el o$ligatoriu. ( ) &ersoana casatorita care a adoptat un copil tre$uie sa consimta la adoptia aceluiasi copil de catre sotul sau. Consimtamantul parintilor #iresti nu mai este necesar in acest
caz. ,i$ertatea consimtamantului parintilor Art. !(% &arintii #iresti ai copilului sau, dupa caz, tutorele tre$uie sa consimta la adoptie in mod li$er, neconditionat si numai dupa ce au #ost in#ormati in mod corespunzator asupra consecintelor adoptiei, in special asupra incetarii legaturilor de rudenie ale copilului cu #amilia sa de origine. Darea si revocarea consimtamantului parintilor Art. !(( (1) Consimtamantul la adoptie al parintilor #iresti sau, dupa caz, al tutorelui poate #i dat numai dupa trecerea unui termen de (4 de zile de la data nasterii copilului. (2) Consimtamantul dat in conditiile alin. (1) poate #i revocat in termen de 4 de zile de la data exprimarii lui. *e#uzul parintilor de a-si da consimtamantul Art. !(0 In mod exceptional, instanta de tutela poate trece peste re#uzul parintilor #iresti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptie, daca se dovedeste, cu orice mi-loc de pro$a, ca acesta este a$uziv si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia, data in conditiile legii, cu motivarea expresa a .otararii in aceasta privinta. Conditiile exprimarii consimtamantului Art. !(1 Conditiile in care isi exprima consimtamantul persoanele c.emate sa consimta la adoptie sunt reglementate prin lege speciala. Sectiunea - +#ectele adoptiei
Data adoptiei Art. !(3 Adoptia produce e#ecte de la data ramanerii de#initive a .otararii -udecatoresti prin care a #ost incuviintata. +#ectele asupra rudeniei Art. !04 (1) &rin adoptie se sta$ilesc #iliatia dintre adoptat si cel care adopta, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului. (2) *aporturile de rudenie inceteaza intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii #iresti si rudele acestora, pe de alta parte. ( ) Cand adoptator este sotul parintelui #iresc sau adoptiv, legaturile de rudenie ale adoptatului inceteaza numai in raport cu parintele #iresc si rudele parintelui #iresc care nu este casatorit cu adoptatorul. *aporturile dintre adoptator si adoptat Art. !01 (1) Adoptatorul are #ata de copilul adoptat drepturile si indatoririle parintelui #ata de copilul sau #iresc. (2) In cazul in care cel care adopta este sotul parintelui #iresc al adoptatului, drepturile si indatoririle parintesti se exercita de catre adoptator si parintele #iresc casatorit cu acesta. ( ) Adoptatul are #ata de adoptator drepturile si indatoririle pe care le are orice persoana #ata de parintii sai #iresti. Decaderea adoptatorului din exercitiul drepturilor parintesti Art. !02
Daca adoptatorul este decazut din exercitiul drepturilor parintesti, instanta de tutela, tinand seama de interesul superior al copilului, poate sa instituie tutela sau una dintre masurile de protectie prevazute de lege. Ascultarea copilului este o$ligatorie, dispozitiile art. 2(! #iind aplica$ile. "umele adoptatului Art. !0 (1) Copilul adoptat do$andeste prin adoptie numele de #amilie al celui care adopta. (2) Daca adoptia se #ace de catre 2 soti ori de catre sotul care adopta copilul celuilalt sot, iar sotii au nume comun, copilul adoptat poarta acest nume. In cazul in care sotii nu au nume de #amilie comun, ei sunt o$ligati sa declare instantei care incuviinteaza adoptia numele pe care acesta urmeaza sa il poarte. Daca sotii nu se inteleg, .otaraste instanta. Dispozitiile art. 2(! raman aplica$ile. ( ) &entru motive temeinice, instanta, incuviintand adoptia, la cererea adoptatorului sau a #amiliei adoptatoare si cu consimtamantul copilului care a implinit varsta de 14 ani, poate dispune sc.im$area prenumelui copilului adoptat. (!) In cazul adoptiei unei persoane casatorite, care poarta un nume comun cu celalalt sot, sotul adoptat poate lua numele adoptatorului, cu consimtamantul celuilalt sot, dat in #ata instantei care incuviinteaza adoptia. (%) &e $aza .otararii de#initive de incuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent intocmeste, in conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, in care adoptatorii vor #i trecuti ca #iind parintii sai #iresti. 2ec.iul act de nastere se pastreaza, mentionandu-se pe marginea acestuia intocmirea noului act. In#ormatiile cu privire la adoptie Art. !0! In#ormatiile cu privire la adoptie sunt con#identiale. 8odul in care adoptatul este in#ormat cu privire la adoptie si la #amilia sa de origine, precum si regimul -uridic general al in#ormatiilor privind adoptia se sta$ilesc prin lege speciala. Sectiunea ! - Incetarea adoptiei Incetarea adoptiei Art. !0% Adoptia inceteaza prin des#acere sau ca urmare a anularii ori a constatarii nulitatii sale. Des#acerea adoptiei Art. !0( (1) Adoptia este des#acuta de drept in cazul prevazut la art. !(2 alin. (2) lit. a). (2) De asemenea, adoptia poate #i des#acuta in cazul in care #ata de adoptat este necesara luarea unei masuri de protectie prevazute de lege, daca des#acerea adoptiei este in interesul superior al copilului. In acest caz, adoptia se considera des#acuta la data ramanerii de#initive a .otararii -udecatoresti prin care se dispune masura de protectie, in conditiile legii. Des#acerea adoptiei la cererea adoptatorului Art. !00 (1) Adoptia poate #i des#acuta la cererea adoptatorului sau a #amiliei adoptatoare, daca adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor ori descendentilor lor, precum si atunci cand adoptatul s-a #acut vinovat #ata de adoptatori de #apte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de li$ertate de cel putin 2 ani. (2) Daca adoptatorul a decedat ca urmare a #aptelor adoptatului, adoptia poate #i des#acuta la cererea celor care ar #i venit la mostenire impreuna cu adoptatul sau in lipsa acestuia. ( ) Adoptia poate #i des#acuta la cererea adoptatorului numai dupa ce adoptatul a
do$andit capacitate deplina de exercitiu, in conditiile legii, c.iar daca #aptele au #ost savarsite anterior acestei date. Des#acerea adoptiei la cererea adoptatului Art. !01 Adoptia poate #i des#acuta la cererea adoptatului daca adoptatorul s-a #acut vinovat #ata de adoptat de #aptele prevazute la art. !00. Anularea adoptiei Art. !03 (1) Adoptia poate #i anulata la cererea oricarei persoane c.emate sa consimta la inc.eierea ei si al carei consimtamant a #ost viciat prin eroare asupra identitatii adoptatului, dol sau violenta. (2) Actiunea poate #i #ormulata in termen de ( luni de la descoperirea erorii sau a dolului ori de la data incetarii violentei, dar nu mai tarziu de 2 ani de la inc.eierea adoptiei. "ulitatea a$soluta a adoptiei Art. !14 (1) Sunt nule adoptia #ictiva, precum si cea inc.eiata cu incalcarea conditiilor de #orma sau de #ond, daca, in acest din urma caz, legea nu o sanctioneaza cu nulitatea relativa. (2) Adoptia este #ictiva daca a #ost inc.eiata in alt scop decat cel al ocrotirii interesului superior al copilului. ( ) Actiunea in constatarea nulitatii adoptiei poate #i #ormulata de orice persoana interesata. 8entinerea adoptiei Art. !11 Instanta poate respinge cererea privind nulitatea daca mentinerea adoptiei este in interesul celui adoptat. Acesta este intotdeauna ascultat, dispozitiile art. 2(! aplicanduse in mod corespunzator. +#ectele incetarii adoptiei Art. !12 (1) ,a incetarea adoptiei, parintii #iresti ai copilului redo$andesc drepturile si indatoririle parintesti, cu exceptia cazului cand instanta .otaraste ca este in interesul superior al copilului sa instituie tutela sau o alta masura de protectie a copilului, in conditiile legii. (2) De asemenea, adoptatul redo$andeste numele de #amilie si, dupa caz, prenumele avut inainte de incuviintarea adoptiei. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, instanta poate incuviinta ca acesta sa pastreze numele do$andit prin adoptie. ( ) Adoptatul este intotdeauna ascultat in conditiile art. 2(!. /itlul I2 - Autoritatea parinteasca
Capitolul I - Dispozitii generale Autoritatea parinteasca Art. !1 (1) Autoritatea parinteasca este ansam$lul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si $unurile copilului si apartin in mod egal am$ilor parinti. (2) &arintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate. ( ) Am$ii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.
Durata autoritatii parintesti Art. !1! Autoritatea parinteasca se exercita pana la data cand copilul do$andeste capacitatea deplina de exercitiu. Indatorirea de respect Art. !1% Copilul datoreaza respect parintilor sai indi#erent de varsta sa. "eintelegerile dintre parinti Art. !1( )ri de cate ori exista neintelegeri intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta de tutela, dupa ce ii asculta pe parinti si luand in considerare concluziile raportului re#eritor la anc.eta psi.osociala, .otaraste potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este o$ligatorie, dispozitiile art. 2(! #iind aplica$ile. Capitolul II - Drepturile si indatoririle parintesti Continutul autoritatii parintesti Art. !10 &arintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingri-ind de sanatatea si dezvoltarea lui #izica, psi.ica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea pro#esionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului< ei sunt datori sa dea copilului orientarea si s#aturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia. Indatoririle speci#ice Art. !11 (1) &arintii au indatorirea de a creste copilul in conditii care sa asigure dezvoltarea sa #izica, mentala, spirituala, morala si sociala in mod armonios. (2) In acest scop, parintii sunt o$ligati; a) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea< $) sa prezinte si sa permita in#ormarea si lamurirea copilului despre toate actele si #aptele care l-ar putea a#ecta si sa ia in considerare opinia acestuia< c) sa ia toate masurile necesare pentru prote-area si realizarea drepturilor copilului< d) sa coopereze cu persoanele #izice si persoanele -uridice cu atri$utii in domeniul ingri-irii, educarii si #ormarii pro#esionale a copilului. 8asurile disciplinare Art. !13 8asurile disciplinare nu pot #i luate de parinti decat cu respectarea demnitatii copilului. Sunt interzise luarea unor masuri, precum si aplicarea unor pedepse #izice, de natura a a#ecta dezvoltarea #izica, psi.ica sau starea emotionala a copilului. Drepturile parintelui minor Art. !34 (1) &arintele minor care a implinit varsta de 1! ani are numai drepturile si indatoririle parintesti cu privire la persoana copilului. (2) Drepturile si indatoririle cu privire la $unurile copilului revin tutorelui sau, dupa caz, altei persoane, in conditiile legii. *eligia copilului Art. !31 (1) &arintii indruma copilul, potrivit propriilor convingeri, in alegerea unei religii, in conditiile legii, tinand seama de opinia, varsta si de gradul de maturitate ale acestuia,
#ara a-l putea o$liga sa adere la o anumita religie sau la un anumit cult religios. (2) Copilul care a implinit varsta de 1! ani are dreptul sa isi aleaga li$er con#esiunea religioasa. "umele copilului Art. !32 &arintii aleg prenumele si, cand este cazul, numele de #amilie al copilului, in conditiile legii. Supraveg.erea copilului Art. !3 &arintii au dreptul si indatorirea de supraveg.ere a copilului minor. *elatiile sociale ale copilului Art. !3! &arintii sau reprezentantii legali ai copilului pot, numai in $aza unor motive temeinice, sa impiedice corespondenta si legaturile personale ale copilului in varsta de pana la 1! ani. "eintelegerile se solutioneaza de catre instanta de tutela, cu ascultarea copilului, in conditiile art. 2(!. Inapoierea copilului de la alte persoane Art. !3% (1) &arintii pot cere oricand instantei de tutela inapoierea copilului de la orice persoana care il tine #ara drept. (2) Instanta de tutela poate respinge cererea numai daca inapoierea este vadit contrara interesului superior al copilului. ( ) Ascultarea copilului este o$ligatorie, dispozitiile art. 2(! #iind aplica$ile. ,ocuinta copilului Art. !3( (1) Copilul minor locuieste la parintii sai. (2) Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor sta$ili, de comun acord, locuinta copilului. ( ) In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela .otaraste, luand in considerare concluziile raportului de anc.eta psi.osociala si ascultandu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit varsta de 14 ani. Dispozitiile art. 2(! raman aplica$ile. (!) ,ocuinta copilului, sta$ilita potrivit prezentului articol, nu poate #i sc.im$ata #ara acordul parintilor decat in cazurile prevazute expres de lege. (%) &arintele la care copilul nu locuieste in mod statornic are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, la locuinta acestuia. Instanta de tutela poate limita exercitiul acestui drept, daca aceasta este in interesul superior al copilului. Sc.im$area locuintei copilului Art. !30 (1) Daca a#ecteaza exercitiul autoritatii sau al unor drepturi parintesti, sc.im$area locuintei copilului, impreuna cu parintele la care locuieste, nu poate avea loc decat cu acordul preala$il al celuilalt parinte. (2) In caz de neintelegere intre parinti, .otaraste instanta de tutela potrivit interesului superior al copilului, luand in considerare concluziile raportului de anc.eta psi.osociala si ascultandu-i pe parinti. Ascultarea copilului este o$ligatorie, dispozitiile art. 2(! #iind aplica$ile. Sc.im$area #elului invataturii ori al pregatirii pro#esionale Art. !31 (1) Copilul care a implinit varsta de 1! ani poate cere parintilor sa isi sc.im$e #elul invataturii sau al pregatirii pro#esionale ori locuinta necesara desavarsirii invataturii ori pregatirii sale pro#esionale. (2) Daca parintii se opun, copilul poate sesiza instanta de tutela, iar aceasta .otaraste
pe $aza raportului de anc.eta psi.osociala. Ascultarea copilului este o$ligatorie, dispozitiile art. 2(! #iind aplica$ile. )$ligatia de intretinere Art. !33 (1) /atal si mama sunt o$ligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa pro#esionala. (2) Daca minorul are un venit propriu care nu este indestulator, parintii au o$ligatia de a-i asigura conditiile necesare pentru cresterea, educarea si pregatirea sa pro#esionala. ( ) &arintii sunt o$ligati sa il intretina pe copilul devenit ma-or, daca se a#la in continuarea studiilor, pana la terminarea acestora, dar #ara a depasi varsta de 2( de ani. (!) In caz de neintelegere, intinderea o$ligatiei de intretinere, #elul si modalitatile executarii, precum si contri$utia #iecaruia dintre parinti se sta$ilesc de instanta de tutela pe $aza raportului de anc.eta psi.osociala. Independenta patrimoniala Art. %44 &arintele nu are niciun drept asupra $unurilor copilului si nici copilul asupra $unurilor parintelui, in a#ara de dreptul la mostenire si la intretinere. Administrarea $unurilor copilului Art. %41 (1) &arintii au dreptul si indatorirea de a administra $unurile copilului lor minor, precum si de a-l reprezenta in actele -uridice civile ori de a-i incuviinta aceste acte, dupa caz. (2) Dupa implinirea varstei de 1! ani minorul isi exercita drepturile si isi executa o$ligatiile singur, in conditiile legii, insa numai cu incuviintarea parintilor si, dupa caz, a instantei de tutela. Alte dispozitii aplica$ile Art. %42 (1) Drepturile si indatoririle parintilor cu privire la $unurile copilului sunt aceleasi cu cele ale tutorelui, dispozitiile care reglementeaza tutela #iind aplica$ile in mod corespunzator. (2) Cu toate acestea, nu se intocmeste inventarul prevazut la art. 1!4, in cazul in care copilul nu are alte $unuri decat cele de uz personal. Capitolul III - +xercitarea autoritatii parintesti 8odul de exercitare a autoritatii parintesti Art. %4 (1) &arintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca. (2) 6ata de tertii de $una-credinta, oricare dintre parinti, care indeplineste singur un act curent pentru exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor parintesti, este prezumat ca are si consimtamantul celuilalt parinte. +xercitarea autoritatii parintesti in caz de divort Art. %4! Daca parintii sunt divortati, autoritatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor re#eritoare la e#ectele divortului in raporturile dintre parinti si copii. Copilul din a#ara casatoriei Art. %4% (1) In cazul copilului din a#ara casatoriei a carui #iliatie a #ost sta$ilita concomitent sau, dupa caz, succesiv #ata de am$ii parinti, autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal de catre parinti, daca acestia convietuiesc.
(2) Daca parintii copilului din a#ara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se sta$ileste de catre instanta de tutela, #iind aplica$ile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort. ( ) Instanta sesizata cu o cerere privind sta$ilirea #iliatiei este o$ligata sa dispuna asupra modului de exercitare a autoritatii parintesti, #iind aplica$ile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort. Invoiala parintilor Art. %4( Cu incuviintarea instantei de tutela parintii se pot intelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti sau cu privire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este o$ligatorie, dispozitiile art. 2(! #iind aplica$ile. +xercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte Art. %40 Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin .otarare -udecatoreasca, pus su$ interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se a#la in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca. Capitolul I2 - Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti Conditii Art. %41 (1) Instanta de tutela, la cererea autoritatilor administratiei pu$lice cu atri$utii in domeniul protectiei copilului, poate pronunta decaderea din exercitiul drepturilor parintesti daca parintele pune in pericol viata, sanatatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupe#iante, prin purtarea a$uziva, prin negli-enta grava in indeplinirea o$ligatiilor parintesti ori prin atingerea grava a interesului superior al copilului. (2) Cererea se -udeca de urgenta, cu citarea parintilor si pe $aza raportului de anc.eta psi.osociala. &articiparea procurorului este o$ligatorie. Intinderea decaderii Art. %43 (1) Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti este totala si se intinde asupra tuturor copiilor nascuti la data pronuntarii .otararii. (2) Cu toate acestea, instanta poate dispune decaderea numai cu privire la anumite drepturi parintesti ori la anumiti copii, dar numai daca, in acest #el, nu sunt prime-duite cresterea, educarea, invatatura si pregatirea pro#esionala a copiilor. )$ligatia de intretinere Art. %14 Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti nu scuteste parintele de o$ligatia sa de a da intretinere copilului. Instituirea tutelei Art. %11 In cazul in care, dupa decaderea din exercitiul drepturilor parintesti, copilul se a#la in situatia de a #i lipsit de ingri-irea am$ilor parinti, se instituie tutela. *edarea exercitiului drepturilor parintesti Art. %12 (1) Instanta reda parintelui exercitiul drepturilor parintesti, daca au incetat impre-urarile care au dus la decaderea din exercitiul acestora si daca parintele nu mai pune in pericol
viata, sanatatea si dezvoltarea copilului. (2) &ana la solutionarea cererii, instanta poate ingadui parintelui sa ai$a legaturi personale cu copilul, daca aceasta este in interesul superior al copilului. /itlul 2 - )$ligatia de intretinere
Capitolul I - Dispozitii generale Caracterul legal al o$ligatiei de intretinere Art. %1 )$ligatia de intretinere exista numai intre persoanele prevazute de lege. +a se datoreaza numai daca sunt intrunite conditiile cerute de lege. Caracterul personal al o$ligatiei de intretinere Art. %1! (1) )$ligatia de intretinere are caracter personal. (2) +a se stinge prin moartea de$itorului sau a creditorului o$ligatiei de intretinere, daca prin lege nu se prevede alt#el. ( ) Dreptul la intretinere nu poate #i cedat si nu poate #i urmarit decat in conditiile prevazute de lege. Inadmisi$ilitatea renuntarii la intretinere Art. %1% "imeni nu poate renunta pentru viitor la dreptul sau la intretinere. Capitolul II - &ersoanele intre care exista o$ligatia de intretinere si ordinea in care aceasta se datoreaza Su$iectele o$ligatiei de intretinere Art. %1( (1) )$ligatia de intretinere exista intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre #rati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege. (2) Dispozitiile alin. (1) privind o$ligatia de intretinere intre rudele in linie dreapta, precum si intre #rati si surori sunt aplica$ile si in cazul adoptiei. ( ) )$ligatia de intretinere exista intre #ostii soti, in conditiile prevazute de lege. Intretinerea copilului de catre sotul parintelui sau Art. %10 (1) Sotul care a contri$uit la intretinerea copilului celuilalt sot este o$ligat sa presteze intretinere copilului cat timp acesta este minor, insa numai daca parintii sai #iresti au murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie. (2) ,a randul sau, copilul poate #i o$ligat sa dea intretinere celui care l-a intretinut ast#el timp de 14 ani. )$ligatia de intretinere apartinand mostenitorilor Art. %11 (1) 8ostenitorii persoanei care a #ost o$ligata la intretinerea unui minor sau care i-a dat intretinere #ara a avea o$ligatia legala sunt tinuti, in masura valorii $unurilor mostenite, sa continue intretinerea, daca parintii minorului au murit, sunt disparuti sau sunt in nevoie, insa numai cat timp cel intretinut este minor. (2) In cazul in care sunt mai multi mostenitori, o$ligatia este solidara, #iecare dintre ei
contri$uind la intretinerea minorului proportional cu valoarea $unurilor mostenite. )rdinea de plata a intretinerii Art. %13 Intretinerea se datoreaza in ordinea urmatoare; a) sotii si #ostii soti isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti o$ligati< $) descendentul este o$ligat la intretinere inaintea ascendentului, iar daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat inaintea celui mai indepartat< c) #ratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea $unicilor. Intretinerea in cazul des#acerii adoptiei Art. %24 Dupa incetarea adoptiei, adoptatul poate cere intretinere numai de la rudele sale #iresti sau, dupa caz, de la sotul sau. &luralitatea de de$itori Art. %21 (1) In cazul in care mai multe dintre persoanele prevazute la art. %1( sunt o$ligate sa intretina aceeasi persoana, ele vor contri$ui la plata intretinerii, proportional cu mi-loacele pe care le au. (2) Daca parintele are drept la intretinere de la mai multi copii, el poate, in caz de urgenta, sa porneasca actiunea numai impotriva unuia dintre ei. Cel care a platit intretinerea se poate intoarce impotriva celorlalti o$ligati pentru partea #iecaruia. )$ligatia su$sidiara Art. %22 In cazul in care cel o$ligat in primul rand la intretinere nu are mi-loace indestulatoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanta de tutela le poate o$liga pe celelalte persoane indatorate la intretinere sa o completeze, in ordinea sta$ilita la art. %13. Divizi$ilitatea intretinerii Art. %2 Cand cel o$ligat nu poate presta, in acelasi timp, intretinere tuturor celor indreptatiti sa o ceara, instanta de tutela, tinand seama de nevoile #iecareia dintre aceste persoane, poate .otari #ie ca intretinerea sa se plateasca numai uneia dintre ele, #ie ca intretinerea sa se imparta intre mai multe sau toate persoanele indreptatite sa o ceara. In acest caz, instanta .otaraste, totodata, modul in care se imparte intretinerea intre persoanele care urmeaza a o primi. Capitolul III - Conditiile o$ligatiei de intretinere Creditorul intretinerii Art. %2! Are drept la intretinere numai cel care se a#la in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din $unurile sale. Dreptul la intretinere al minorului Art. %2% (1) 8inorul care cere intretinere de la parintii sai se a#la in nevoie daca nu se poate intretine din munca sa, c.iar daca ar avea $unuri. (2) Cu toate acestea, in cazul in care parintii n-ar putea presta intretinerea #ara a-si prime-dui propria lor existenta, instanta de tutela poate incuviinta ca intretinerea sa se asigure prin valori#icarea $unurilor pe care acesta le are, cu exceptia celor de stricta necesitate.
Comportamentul necorespunzator Art. %2( (1) "u poate pretinde intretinere acela care s-a #acut vinovat #ata de cel o$ligat la intretinere de #apte grave, contrare legii sau $unelor moravuri. (2) Acela care se a#la in stare de nevoie din culpa sa poate cere numai intretinerea de stricta necesitate. De$itorul intretinerii Art. %20 (1) &oate #i o$ligat la intretinere numai cel care are mi-loacele pentru a o plati sau are posi$ilitatea de a do$andi aceste mi-loace. (2) ,a sta$ilirea mi-loacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de veniturile si $unurile acestuia, precum si de posi$ilitatile de realizare a acestora< de asemenea, vor #i avute in vedere celelalte o$ligatii ale sale. Dovada starii de nevoie Art. %21 Starea de nevoie a persoanei indreptatite la intretinere, precum si mi-loacele celui care datoreaza intretinere pot #i dovedite prin orice mi-loc de pro$a. Capitolul I2 - Sta$ilirea si executarea o$ligatiei de intretinere Cuantumul intretinerii Art. %23 (1) Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mi-loacele celui care urmeaza a o plati. (2) Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se sta$ileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o -umatate pentru sau mai multi copii. ( ) Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi -umatate din venitul net lunar al celui o$ligat. 8odalitatile de executare Art. % 4 (1) )$ligatia de intretinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a c.eltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire pro#esionala. (2) Daca o$ligatia de intretinere nu se executa de $unavoie, in natura, instanta de tutela dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, sta$ilita in $ani. ( ) &ensia de intretinere se poate sta$ili su$ #orma unei sume #ixe sau intr-o cota procentuala din venitul net lunar al celui care datoreaza intretinere. Dispozitiile art. %23 alin. (2) si ( ) raman aplica$ile. 8odi#icarea si incetarea pensiei de intretinere Art. % 1 (1) Daca se iveste o sc.im$are in ceea ce priveste mi-loacele celui care presteaza intretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutela, potrivit impre-urarilor, poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate .otari incetarea platii ei. (2) &ensia de intretinere sta$ilita intr-o suma #ixa se indexeaza de drept, trimestrial, in #unctie de rata in#latiei. Data de la care se datoreaza pensia de intretinere Art. % 2 (1) &ensia de intretinere se datoreaza de la data cererii de c.emare in -udecata. (2) Cu toate acestea, pensia poate #i acordata si pentru o perioada anterioara, daca introducerea cererii de c.emare in -udecata a #ost intarziata din culpa de$itorului.
&lata pensiei de intretinere Art. % (1) &ensia de intretinere se plateste in rate periodice, la termenele convenite de parti sau, in lipsa acordului lor, la cele sta$ilite prin .otarare -udecatoreasca. (2) C.iar daca creditorul intretinerii a decedat in perioada corespunzatoare unei rate, intretinerea este datorata in intregime pentru acea perioada. ( ) De asemenea, partile pot conveni sau, daca sunt motive temeinice, instanta de tutela poate .otari ca intretinerea sa se execute prin plata anticipata a unei sume glo$ale care sa acopere nevoile de intretinere ale celui indreptatit pe o perioada mai indelungata sau pe intreaga perioada in care se datoreaza intretinerea, in masura in care de$itorul intretinerii are mi-loacele necesare acoperirii acestei o$ligatii. *estituirea intretinerii nedatorate Art. % ! Daca, din orice motiv, se dovedeste ca intretinerea prestata, de $unavoie sau ca urmare a unei .otarari -udecatoresti, nu era datorata, cel care a executat o$ligatia poate sa ceara restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, in realitate, o$ligatia sa o presteze, in acest din urma caz, pe temeiul im$ogatirii #ara -usta cauza. CA*/+A III - Despre $unuri 9) ------------9) Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a III-a sunt cuprinse in art. %%12 din ,egea nr. 01:2411. /itlul I - 5unurile si drepturile reale in general
Capitolul I - Despre $unuri in general Sectiunea 1 - Despre distinctia $unurilor "otiune Art. % % Sunt $unuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie o$iectul unui drept patrimonial. 5unurile mo$ile si imo$ile Art. % ( 5unurile sunt mo$ile sau imo$ile. 5unurile imo$ile Art. % 0 Sunt imo$ile terenurile, izvoarele si cursurile de apa, plantatiile prinse in radacini, constructiile si orice alte lucrari #ixate in pamant cu caracter permanent, plat#ormele si alte instalatii de exploatare a resurselor su$marine situate pe platoul continental, precum si tot ceea ce, in mod natural sau arti#icial, este incorporat in acestea cu caracter permanent. 5unurile care raman sau devin imo$ile Art. % 1 (1) *aman $unuri imo$ile materialele separate in mod provizoriu de un imo$il, pentru a #i
din nou intre$uintate, atat timp cat sunt pastrate in aceeasi #orma, precum si partile integrante ale unui imo$il care sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destinate spre a #i reintegrate. (2) 8aterialele aduse pentru a #i intre$uintate in locul celor vec.i devin $unuri imo$ile din momentul in care au do$andit aceasta destinatie. 5unurile mo$ile Art. % 3 (1) 5unurile pe care legea nu le considera imo$ile sunt $unuri mo$ile. (2) Sunt $unuri mo$ile si undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum si energia de orice #el produse, captate si transmise, in conditiile legii, de orice persoana si puse in serviciul sau, indi#erent de natura mo$iliara sau imo$iliara a sursei acestora. 5unurile mo$ile prin anticipatie Art. %!4 (1) 5ogatiile de orice natura ale solului si su$solului, #ructele neculese inca, plantatiile si constructiile incorporate in sol devin mo$ile prin anticipatie, atunci cand, prin vointa partilor, sunt privite in natura lor individuala in vederea detasarii lor. (2) &entru opoza$ilitate #ata de terti, este necesara notarea in cartea #unciara. 'niversalitatea de #apt Art. %!1 (1) Constituie o universalitate de #apt ansam$lul $unurilor care apartin aceleiasi persoane si au o destinatie comuna sta$ilita prin vointa acesteia sau prin lege. (2) 5unurile care alcatuiesc universalitatea de #apt pot, impreuna sau separat, sa #aca o$iectul unor acte sau raporturi -uridice distincte. *egulile aplica$ile drepturilor purtand asupra $unurilor Art. %!2 (1) Daca nu se prevede alt#el, sunt supuse regulilor re#eritoare la $unurile imo$ile si drepturile reale asupra acestora. (2) Celelalte drepturi patrimoniale sunt supuse, in limitele prevazute de lege, regulilor re#eritoare la $unurile mo$ile. 5unurile #ungi$ile si $unurile ne#ungi$ile Art. %! (1) 5unurile sunt #ungi$ile sau ne#ungi$ile. (2) Sunt #ungi$ile $unurile determina$ile dupa numar, masura sau greutate, ast#el incat pot #i inlocuite unele prin altele in executarea unei o$ligatii. ( ) &rin act -uridic, un $un #ungi$il prin natura sa poate #i considerat ca ne#ungi$il. 5unurile consumpti$ile si $unurile neconsumpti$ile Art. %!! (1) 5unurile sunt consumpti$ile sau neconsumpti$ile. (2) Sunt consumpti$ile $unurile mo$ile a caror intre$uintare o$isnuita implica instrainarea sau consumarea su$stantei. ( ) 'n $un consumpti$il prin natura sa poate deveni neconsumpti$il daca, prin act -uridic, i se sc.im$a intre$uintarea. 5unurile divizi$ile si $unurile indivizi$ile Art. %!% (1) 5unurile sunt divizi$ile sau indivizi$ile. (2) 5unurile care nu pot #i impartite in natura #ara a li se sc.im$a destinatia sunt $unuri indivizi$ile. ( ) &rin act -uridic, un $un divizi$il prin natura lui poate #i considerat indivizi$il. 5unurile principale si $unurile accesorii Art. %!( (1) 5unul care a #ost destinat, in mod sta$il si exclusiv, intre$uintarii economice a altui
$un este accesoriu atat timp cat satis#ace aceasta utilizare. (2) Destinatia comuna poate sa #ie sta$ilita numai de proprietarul am$elor $unuri. ( ) Daca nu se prevede alt#el, $unul accesoriu urmeaza situatia -uridica a $unului principal, inclusiv in caz de instrainare sau de grevare a $unului principal. (!) Incetarea calitatii de $un accesoriu nu poate #i insa opusa unui tert care a do$andit anterior drepturi privitoare la $unul principal. (%) Separarea temporara a unui $un accesoriu de $unul principal nu ii inlatura aceasta calitate. (() Drepturile unui tert privitoare la un $un nu pot #i incalcate prin trans#ormarea acestuia in $un accesoriu. Sectiunea 2 - &rodusele $unurilor &rodusele $unurilor Art. %!0 &rodusele $unurilor sunt #ructele si productele. 6ructele Art. %!1 (1) 6ructele reprezinta acele produse care deriva din #olosirea unui $un, #ara a diminua su$stanta acestuia. 6ructele sunt; naturale, industriale si civile. 6ructele civile se numesc si venituri. (2) 6ructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui $un, o$tinute #ara interventia omului, cum ar #i acelea pe care pamantul le produce de la sine, productia si sporul animalelor. ( ) 6ructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui $un, o$tinute ca rezultat al interventiei omului, cum ar #i recoltele de orice #el. (!) 6ructele civile sunt veniturile rezultate din #olosirea $unului de catre o alta persoana in virtutea unui act -uridic, precum c.iriile, arenzile, do$anzile, venitul rentelor si dividendele. &roductele Art. %!3 &roductele sunt produsele o$tinute dintr-un $un cu consumarea sau diminuarea su$stantei acestuia, precum copacii unei paduri, piatra dintr-o cariera si altele asemenea. Do$andirea #ructelor si a productelor Art. %%4 (1) 6ructele si productele se cuvin proprietarului, daca prin lege nu se dispune alt#el. (2) Dreptul de proprietate asupra #ructelor naturale si industriale se do$andeste la data separarii de $unul care le-a produs. ( ) Dreptul de proprietate asupra #ructelor civile se do$andeste zi cu zi. (!) Cel care, #ara acordul proprietarului, avanseaza c.eltuielile necesare pentru producerea si perceperea #ructelor sau productelor poate cere restituirea c.eltuielilor. (%) In acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot #i retinute pana la restituirea c.eltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul poate cere o$ligarea posesorului la predarea produselor ori a contravalorii acestora daca #urnizeaza o garantie indestulatoare. Capitolul II - Drepturile reale in general Drepturile reale Art. %%1
Sunt drepturi reale; 1. dreptul de proprietate< 2. dreptul de super#icie< . dreptul de uzu#ruct< !. dreptul de uz< %. dreptul de a$itatie< (. dreptul de servitute< 0. dreptul de administrare< 1. dreptul de concesiune< 3. dreptul de #olosinta< 14. drepturile reale de garantie< 11. alte drepturi carora legea le recunoaste acest caracter. 6ormele de proprietate Art. %%2 &roprietatea este pu$lica sau privata. &roprietatea privata Art. %% (1) Sunt o$iect al proprietatii private toate $unurile de uz sau de interes privat apartinand persoanelor #izice, persoanelor -uridice de drept privat sau de drept pu$lic, inclusiv $unurile care alcatuiesc domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale. (2) 8ostenirile vacante se constata prin certi#icat de vacanta succesorala si intra in domeniul privat al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, #ara inscriere in cartea #unciara. Imo$ilele cu privire la care s-a renuntat la dreptul de proprietate con#orm art. %(2 alin. (2) se do$andesc, #ara inscriere in cartea #unciara, de comuna, oras sau municipiu, dupa caz, si intra in domeniul privat al acestora prin .otararea consiliului local. ( ) 8ostenirile vacante si imo$ilele mentionate la alin. (2), a#late in strainatate, se cuvin statului roman. (!) 5unurile o$iect al proprietatii private, indi#erent de titular, sunt si raman in circuitul civil, daca prin lege nu se dispune alt#el. +le pot #i instrainate, pot #ace o$iectul unei urmariri silite si pot #i do$andite prin orice mod prevazut de lege. &roprietatea pu$lica Art. %%! (1) 5unurile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz sau de interes pu$lic #ormeaza o$iectul proprietatii pu$lice, insa numai daca au #ost legal do$andite de catre acestea. (2) Daca prin lege nu se prevede alt#el, dispozitiile aplica$ile dreptului de proprietate privata se aplica si dreptului de proprietate pu$lica, insa numai in masura in care sunt compati$ile cu acesta din urma. /itlul II - &roprietatea privata
Capitolul I - Dispozitii generale Sectiunea 1 - Continutul, intinderea si stingerea dreptului de proprietate privata
Continutul dreptului de proprietate privata Art. %%% (1) &roprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, #olosi si dispune de un $un in mod exclusiv, a$solut si perpetuu, in limitele sta$ilite de lege. (2) In conditiile legii, dreptul de proprietate privata este suscepti$il de modalitati si dezmem$raminte, dupa caz. ,imitele exercitarii dreptului de proprietate privata Art. %%( (1) Dreptul de proprietate poate #i exercitat in limitele materiale ale o$iectului sau. Acestea sunt limitele corporale ale $unului care #ormeaza o$iectul dreptului de proprietate, cu ingradirile sta$ilite prin lege. (2) &rin lege poate #i limitata exercitarea atri$utelor dreptului de proprietate. ( ) +xercitarea dreptului de proprietate poate #i limitata si prin vointa proprietarului, cu exceptiile prevazute de lege. Do$andirea dreptului de proprietate Art. %%0 (1) Dreptul de proprietate se poate do$andi, in conditiile legii, prin conventie, mostenire legala sau testamentara, accesiune, uzucapiune, ca e#ect al posesiei de $una-credinta in cazul $unurilor mo$ile si al #ructelor, prin ocupatiune, traditiune, precum si prin .otarare -udecatoreasca, atunci cand ea este translativa de proprietate prin ea insasi. (2) In cazurile prevazute de lege, proprietatea se poate do$andi prin e#ectul unui act administrativ. ( ) &rin lege se pot reglementa si alte moduri de do$andire a dreptului de proprietate. (!) Cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege, in cazul $unurilor imo$ile dreptul de proprietate se do$andeste prin inscriere in cartea #unciara, cu respectarea dispozitiilor prevazute la art. 111. *iscul pieirii $unului Art. %%1 &roprietarul suporta riscul pieirii $unului, daca acesta n-a #ost asumat de o alta persoana sau daca prin lege nu se dispune alt#el. Intinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor Art. %%3 (1) &roprietatea terenului se intinde si asupra su$solului si a spatiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale. (2) &roprietarul poate #ace, deasupra si in su$solul terenului, toate constructiile, plantatiile si lucrarile pe care le gaseste de cuviinta, in a#ara de exceptiile sta$ilite de lege, si poate trage din ele toate #oloasele pe care acestea le-ar produce. +l este tinut sa respecte, in conditiile si in limitele determinate de lege, drepturile tertilor asupra resurselor minerale ale su$solului, izvoarelor si apelor su$terane, lucrarilor si instalatiilor su$terane si altora asemenea. ( ) Apele de supra#ata si al$iile acestora apartin proprietarului terenului pe care se #ormeaza sau curg, in conditiile prevazute de lege. &roprietarul unui teren are, de asemenea, dreptul de a apropria si de a utiliza, in conditiile legii, apa izvoarelor si a lacurilor a#late pe terenul respectiv, apa #reatica, precum si apele pluviale. )$ligatia de granituire Art. %(4 &roprietarii terenurilor invecinate sunt o$ligati sa contri$uie la granituire prin reconstituirea .otarului si #ixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal, c.eltuielile ocazionate de aceasta. Dreptul de ingradire Art. %(1 )rice proprietar poate sa isi ingradeasca proprietatea, suportand, in conditiile legii,
c.eltuielile ocazionate. Stingerea dreptului de proprietate Art. %(2 (1) Dreptul de proprietate privata se stinge prin pieirea $unului, dar nu se stinge prin neuz. +l poate #i insa do$andit de altul prin uzucapiune sau intr-un alt mod, in cazurile si conditiile anume determinate de lege. (2) &roprietarul poate a$andona $unul sau mo$il sau poate renunta, prin declaratie autentica, la dreptul de proprietate asupra $unului imo$il, inscris in cartea #unciara. Dreptul se stinge in momentul parasirii $unului mo$il, iar daca $unul este imo$il, prin inscrierea in cartea #unciara, in conditiile legii, a declaratiei de renuntare. ( ) +xproprierea se poate #ace numai pentru o cauza de utilitate pu$lica sta$ilita potrivit legii, cu -usta si preala$ila despagu$ire, #ixata de comun acord intre proprietar si expropriator. In caz de divergenta asupra cuantumului despagu$irilor, acesta se sta$ileste pe cale -udecatoreasca. (!) "u pot #i supuse con#iscarii decat $unurile destinate sau #olosite pentru savarsirea unei in#ractiuni ori contraventii sau cele rezultate din acestea. Sectiunea 2 - Apararea dreptului de proprietate privata Actiunea in revendicare Art. %( (1) &roprietarul unui $un are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine #ara drept. +l are, de asemenea, dreptul la despagu$iri, daca este cazul. (2) Dreptul la actiunea in revendicare este imprescripti$il, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune alt#el. ( ) Dreptul de proprietate do$andit cu $una-credinta, in conditiile legii, este pe deplin recunoscut. (!) =otararea -udecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opoza$ila si poate #i executata si impotriva tertului do$anditor, in conditiile Codului de procedura civila. Actiunea negatorie Art. %(! (1) &roprietarul poate intenta actiunea negatorie contra oricarei persoane care pretinde ca este titularul vreunui drept real, altul decat cel de proprietate, asupra $unului sau. (2) Dreptul la actiunea negatorie este imprescripti$il. &ro$a dreptului de proprietate asupra imo$ilelor inscrise in cartea #unciara Art. %(% In cazul imo$ilelor inscrise in cartea #unciara, dovada dreptului de proprietate se #ace cu extrasul de carte #unciara. +#ectele admiterii actiunii in revendicare Art. %(( (1) &aratul va #i o$ligat la restituirea $unului sau la despagu$iri daca $unul a pierit din culpa sa ori a #ost instrainat. In aceleasi conditii, paratul va #i o$ligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. In toate cazurile, despagu$irile vor #i evaluate in raport cu momentul restituirii. (2) &osesorul de rea-credinta sau detentorul precar va #i o$ligat, la cerere, si la restituirea #ructelor produse de $un pana la inapoierea acestuia catre proprietar. ( ) &roprietarul poate #i o$ligat, la cerere, sa restituie posesorului c.eltuielile necesare pe care acesta le-a #acut. (!) C.eltuielile utile se restituie, la cerere, in limita sporului de valoare, daca prin lege nu
se prevede alt#el. (%) De asemenea, proprietarul va putea #i o$ligat, la cerere, la restituirea c.eltuielilor necesare pentru producerea si culegerea #ructelor sau a productelor. (() &aratul are un drept de retentie asupra produselor pana la restituirea c.eltuielilor #acute pentru producerea si culegerea acestora, cu exceptia cazului in care proprietarul #urnizeaza paratului o garantie indestulatoare. (0) Dreptul de retentie nu poate #i exercitat in niciun caz asupra $unului #rugi#er sau cand intrarea in stapanirea materiala a $unului s-a #acut prin violenta ori #rauda sau cand produsele sunt $unuri perisa$ile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scaderi semni#icative a valorii lor. (1) &roprietarul nu este dator sa acopere c.eltuielile voluptuare. &osesorul are dreptul de a-si insusi lucrarile e#ectuate cu aceste c.eltuieli numai daca prin aceasta $unul nu se deterioreaza. (3) Dispozitiile alin. ( ), (!) si (1) se aplica numai in acele situatii in care c.eltuielile nu se concretizeaza intr-o lucrare noua, caz in care sunt incidente dispozitiile corespunzatoare din materia accesiunii imo$iliare arti#iciale. Capitolul II - Accesiunea Sectiunea 1 - Dispozitii generale Do$andirea dreptului de proprietate prin accesiune Art. %(0 &rin accesiune, proprietarul unui $un devine proprietarul a tot ce se alipeste cu $unul ori se incorporeaza in acesta, daca legea nu prevede alt#el. 6ormele accesiunii Art. %(1 Accesiunea este naturala, cand unirea sau incorporarea este urmarea unui eveniment natural, ori arti#iciala, cand rezulta din #apta proprietarului ori a unei alte persoane. Sectiunea 2 - Accesiunea imo$iliara naturala Aluviunile Art. %(3 Adaugirile de teren la malurile apelor curgatoare revin proprietarului #ondului riveran, numai daca ele se #ormeaza treptat. /erenul lasat de apele curgatoare Art. %04 &roprietarul #ondului riveran do$andeste, de asemenea, terenul lasat de apele curgatoare care s-au retras treptat de la tarmul respectiv. /erenul lasat de apele statatoare Art. %01 (1) &roprietarul terenului incon-urat de .elesteie, iazuri, canale si alte asemenea ape statatoare nu devine proprietarul terenurilor aparute prin scaderea temporara a acestor ape su$ inaltimea de scurgere. (2) /ot ast#el, proprietarul acestor ape nu do$andeste niciun drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revarsari sporadice. Avulsiunea Art. %02
&roprietarul terenului de la care o apa curgatoare a smuls $rusc o portiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra partii desprinse daca o revendica in termen de un an de la data #aptului. Al$iile raurilor, insulele si prundisurile Art. %0 (1) Al$iile raurilor apartin proprietarilor riverani, cu exceptia acelora care, potrivit legii, #ac o$iectul proprietatii pu$lice. (2) Insulele si prundisurile care nu sunt in legatura cu terenurile avand malul la nivelul mediu al apei revin proprietarului al$iei. ( ) Daca insula apartine proprietarilor riverani si trece peste -umatatea apei, #iecare dintre ei are dreptul de proprietate asupra partii de insula ce se intinde spre el pornind de la -umatatea apei. Dreptul de proprietate asupra insulelor nou-#ormate Art. %0! In cazul in care o apa curgatoare, #ormandu-si un $rat nou, incon-oara terenul unui proprietar riveran, el ramane proprietar asupra insulei ast#el create. Al$iile parasite de apele curgatoare Art. %0% Al$ia parasita de o apa curgatoare care si-a #ormat un nou curs va avea regimul -uridic sta$ilit in legea speciala. Accesiunea naturala asupra animalelor Art. %0( (1) Animalele domestice ratacite pe terenul altuia ii revin acestuia din urma daca proprietarul nu le revendica in termen de 4 de zile de la data declaratiei #acute la primarie de catre proprietarul terenului. (2) &orum$eii, iepurii, pestii si alte asemenea animale care trec pe #ondul altui proprietar apartin acestuia cat timp raman pe #ond, cu exceptia cazului in care trecerea a #ost provocata prin #rauda sau prin arti#icii. ( ) *oiul de al$ine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai daca proprietarul roiului nu il urmareste sau inceteaza sa il urmareasca timp de doua zile. Sectiunea 1. Dispozitii comune Do$andirea lucrarii de catre proprietarul imo$ilului Art. %00 (1) Constructiile, plantatiile si orice alte lucrari e#ectuate asupra unui imo$il, denumite in continuare lucrari, revin proprietarului acelui imo$il daca prin lege sau act -uridic nu se prevede alt#el. (2) Cand lucrarea este realizata de proprietarul imo$ilului cu materialele sale sau cu materialele altuia, dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in #avoarea proprietarului imo$ilului din momentul inceperii lucrarii, pe masura realizarii ei, daca prin lege sau act -uridic nu se prevede alt#el. Categoriile de lucrari Art. %01 (1) ,ucrarile pot #i autonome sau adaugate, cu caracter dura$il sau provizoriu. (2) ,ucrarile autonome sunt constructiile, plantatiile si orice alte lucrari cu caracter de sine statator realizate asupra unui imo$il. ( ) ,ucrarile adaugate nu au caracter de sine statator. +le pot #i; a) necesare, atunci cand in lipsa acestora imo$ilul ar pieri sau s-ar deteriora< - Accesiunea imo$iliara arti#iciala
$) utile, atunci cand sporesc valoarea economica a imo$ilului< c) voluptuare, atunci cand sunt #acute pentru simpla placere a celui care le-a realizat, #ara a spori valoarea economica a imo$ilului. &rezumtiile in #avoarea proprietarului imo$ilului Art. %03 (1) )rice lucrare este prezumata a #i #acuta de proprietarul imo$ilului, cu c.eltuiala sa si ca este a lui, pana la pro$a contrara. (2) &ro$a contrara se poate #ace cand s-a constituit un drept de super#icie, cand proprietarul imo$ilului nu si-a inta$ulat dreptul de proprietate asupra lucrarii noi sau in alte cazuri prevazute de lege. 2. *ealizarea lucrarii cu materialele altuia *egimul -uridic Art. %14 (1) In cazul in care a realizat lucrarea cu materialele altuia, proprietarul imo$ilului devine proprietarul lucrarii, neputand #i o$ligat la des#iintarea acesteia si nici la restituirea materialelor intre$uintate. (2) &roprietarul materialelor are numai dreptul la contravaloarea materialelor, precum si la repararea, in conditiile legii, a oricaror alte pre-udicii cauzate. . *ealizarea unei lucrari autonome cu caracter dura$il asupra imo$ilului altuia ,ucrarile autonome cu caracter dura$il e#ectuate cu $una-credinta Art. %11 In cazul in care autorul lucrarii autonome cu caracter dura$il asupra imo$ilului altuia este de $una-credinta, proprietarul imo$ilului are dreptul; a) sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea #unciara ca proprietar al lucrarii, platind, la alegerea sa, autorului lucrarii #ie valoarea materialelor si a manoperei, #ie sporul de valoare adus imo$ilului prin e#ectuarea lucrarii< sau $) sa ceara o$ligarea autorului lucrarii sa cumpere imo$ilul la valoarea de circulatie pe care acesta ar #i avut-o daca lucrarea nu s-ar #i e#ectuat. ,ucrarile autonome cu caracter dura$il e#ectuate cu rea-credinta Art. %12 (1) In cazul in care autorul lucrarii autonome cu caracter dura$il asupra imo$ilului altuia este de rea-credinta, proprietarul imo$ilului are dreptul; a) sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea #unciara ca proprietar al lucrarii, cu plata, la alegerea sa, catre autorul lucrarii, a -umatate din valoarea materialelor si a manoperei ori din sporul de valoare adus imo$ilului< sau $) sa ceara o$ligarea autorului lucrarii la des#iintarea acesteia< sau c) sa ceara o$ligarea autorului lucrarii sa cumpere imo$ilul la valoarea de circulatie pe care acesta ar #i avut-o daca lucrarea nu s-ar #i e#ectuat. (2) Des#iintarea lucrarii se #ace, cu respectarea dispozitiilor legale in materie, pe c.eltuiala autorului acesteia, care este tinut totodata sa repare orice pre-udicii cauzate, inclusiv pentru lipsa de #olosinta. !. *ealizarea unei lucrari adaugate cu caracter dura$il asupra imo$ilului altuia ,ucrarile adaugate necesare Art. %1 (1) &roprietarul imo$ilului do$andeste dreptul de proprietate asupra lucrarii adaugate necesare din momentul e#ectuarii acesteia, platind autorului c.eltuielile rezona$ile #acute de acesta, c.iar daca imo$ilul nu mai exista. (2) In cazul in care lucrarea a #ost e#ectuata cu rea-credinta, din suma datorata de
proprietarul imo$ilului se va putea deduce valoarea #ructelor imo$ilului diminuata cu costurile necesare o$tinerii acestora. ,ucrarile adaugate utile Art. %1! (1) In cazul in care autorul lucrarii utile este de $una-credinta, proprietarul imo$ilului devine proprietarul lucrarii din momentul e#ectuarii acesteia, cu plata, la alegerea sa; a) a valorii materialelor si a manoperei< sau $) a sporului de valoare adus imo$ilului. (2) In cazul in care autorul lucrarii utile este de rea-credinta, proprietarul imo$ilului are dreptul; a) sa devina proprietarul lucrarii, in #unctie de regimul acesteia, cu sau #ara inscriere in cartea #unciara, dupa caz, platind, la alegerea sa, autorului lucrarii #ie -umatate din valoarea materialelor si a manoperei, #ie -umatate din sporul de valoare adus imo$ilului< sau $) sa ceara o$ligarea autorului lucrarii la des#iintarea acesteia, cu repunerea imo$ilului in situatia anterioara si plata de daune-interese. ( ) In am$ele cazuri, cand valoarea lucrarii este considera$ila, proprietarul imo$ilului poate cere o$ligarea autorului sa il cumpere la valoarea de circulatie pe care imo$ilul ar #i avut-o daca lucrarea nu s-ar #i e#ectuat. ,ucrarile adaugate voluptuare Art. %1% (1) In cazul lucrarii voluptuare, proprietarul imo$ilului are dreptul; a) sa devina proprietarul lucrarii, #ara inscriere in cartea #unciara si #ara nicio o$ligatie catre autorul lucrarii< $) sa ceara o$ligarea autorului de rea-credinta al lucrarii la des#iintarea acesteia, cu readucerea imo$ilului in situatia anterioara si plata de daune-interese. (2) Autorul de $una-credinta al lucrarii poate sa o ridice inainte de restituirea imo$ilului catre proprietar, cu conditia de a readuce imo$ilul in situatia anterioara. %. Intelesul unor termeni 5una-credinta a autorului lucrarii Art. %1( (1) Autorul lucrarii este de $una-credinta daca se intemeiaza #ie pe cuprinsul cartii #unciare in care, la data realizarii lucrarii, era inscris ca proprietar al imo$ilului, #ie pe un mod de do$andire nesupus inscrierii in cartea #unciara, daca, in am$ele cazuri, nu rezulta din cartea #unciara si nu a cunoscut pe nicio alta cale viciul titlului sau. (2) Cu toate acestea, nu poate invoca $una-credinta cel care construieste in lipsa sau cu nerespectarea autorizatiilor cerute de lege. ( ) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplica$ile si autorului lucrarii care se intemeiaza pe un drept de super#icie sau pe orice alt drept care, potrivit legii, ii permite, realizand o lucrare asupra imo$ilului altuia, sa devina proprietarul acesteia. (. Dispozitii speciale ,ucrarile realizate partial asupra imo$ilului autorului Art. %10 (1) In cazul lucrarii cu caracter dura$il realizate cu $una-credinta partial asupra imo$ilului autorului si partial pe terenul proprietarului vecin, acesta din urma poate cere inscrierea intr-o noua carte #unciara a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imo$ilului rezultat, incluzand terenul a#erent, in raport cu valoarea contri$utiei #iecaruia. (2) Daca lucrarea a #ost realizata cu rea-credinta, proprietarul terenului vecin poate opta intre a cere ridicarea lucrarii de pe teren, cu o$ligarea autorului acesteia la plata de
daune-interese, daca este cazul, si a cere inscrierea in cartea #unciara a unui drept de coproprietate al vecinilor. ,a sta$ilirea cotelor-parti se va tine seama de valoarea terenului proprietarului vecin si de -umatate din valoarea contri$utiei autorului lucrarii. ( ) In caz de neintelegere intre parti, instanta de -udecata va sta$ili valoarea contri$utiei #iecareia la imo$ilul rezultat, respectiv a cotelor-parti din dreptul de proprietate. ,ucrarile provizorii Art. %11 Cand lucrarea are caracter provizoriu, in a$senta unei intelegeri contrare, autorul ei va #i o$ligat sa o des#iinteze, cu respectarea dispozitiilor legale in materie, si, daca este de rea-credinta, sa plateasca despagu$iri pentru pre-udiciile cauzate, inclusiv pentru lipsa de #olosinta. Inscrierea dreptului de proprietate in cartea #unciara Art. %13 )ri de cate ori do$andirea dreptului de proprietate, exclusiva sau pe cote-parti, este conditionata, potrivit reglementarilor din prezenta sectiune, de inscrierea in cartea #unciara, inscrierea se #ace in temeiul conventiei partilor, inc.eiata in #orma autentica, sau, dupa caz, al .otararii -udecatoresti. Dreptul autorului lucrarii la ridicarea materialelor Art. %34 (1) &ana la data inc.eierii conventiei sau a introducerii actiunii de catre cel indreptatit la inscrierea in cartea #unciara, autorul lucrarii isi poate ridica materialele. (2) Daca lucrarea a #ost e#ectuata cu rea-credinta, autorul acesteia va putea #i o$ligat, daca este cazul, la plata de daune-interese. *egulile privind exercitarea dreptului autorului lucrarii la indemnizatie Art. %31 (1) &rescriptia dreptului la actiune al autorului lucrarii privind plata indemnizatiei nu curge cat timp el este lasat de proprietar sa detina imo$ilul. (2) Autorul lucrarii de $una-credinta are un drept de ipoteca legala asupra imo$ilului pentru plata indemnizatiei si poate cere inscrierea dreptului de ipoteca in $aza conventiei inc.eiate in #orma autentica sau a unei .otarari -udecatoresti, potrivit dispozitiilor art. %13. *egulile privind o$ligarea autorului lucrarii la cumpararea imo$ilului Art. %32 (1) )ri de cate ori proprietarul opteaza pentru o$ligarea autorului lucrarii la cumpararea imo$ilului, in a$senta intelegerii partilor, proprietarul poate cere instantei -udecatoresti sta$ilirea pretului si pronuntarea unei .otarari care sa tina loc de contract de vanzarecumparare. (2) &roprietarul initial al imo$ilului are un drept de ipoteca legala asupra acestuia pentru plata pretului de catre autorul lucrarii. &asivitatea proprietarului pe durata realizarii lucrarii Art. %3 Autorul de rea-credinta al lucrarii nu poate sa opuna proprietarului terenului pasivitatea pe care ar #i vadit-o pe durata realizarii lucrarii. Autorul lucrarii care #oloseste materialele altuia Art. %3! Daca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru do$andirea $unurilor mo$ile prin posesia de $una-credinta, cel care realizeaza o lucrare asupra imo$ilului altuia #olosind materialele unui tert este o$ligat la plata contravalorii materialelor, precum si la repararea, in conditiile legii, a oricaror alte pre-udicii cauzate. Sta$ilirea indemnizatiei sau a despagu$irii Art. %3%
)ri de cate ori, in aplicarea unei dispozitii din prezenta sectiune, instanta este investita sa sta$ileasca intinderea indemnizatiei sau a despagu$irii, ea va tine seama de valoarea de circulatie a $unului calculata la data .otararii -udecatoresti. Cazurile speciale de accesiune Art. %3( (1) /itularul dreptului de super#icie ori al altui drept real asupra imo$ilului altuia care ii permite sa do$andeasca proprietatea asupra lucrarii realizate asupra acelui imo$il va avea, in caz de accesiune, in mod corespunzator, drepturile si o$ligatiile reglementate pentru proprietarul imo$ilului, daca nu s-a prevazut alt#el in momentul constituirii dreptului real. (2) Dispozitiile art. %12 si art. %10 alin. (2) se aplica, in mod corespunzator, si lucrarilor autonome cu caracter dura$il e#ectuate de titularul unui drept real asupra imo$ilului altuia care nu ii permite sa do$andeasca proprietatea asupra lucrarii realizate asupra acelui imo$il. ( ) &entru lucrarile adaugate e#ectuate de titularul unui drept real asupra imo$ilului altuia care nu ii permite sa do$andeasca proprietatea lucrarii realizate asupra acelui imo$il se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 01(, in lipsa unei prevederi contrare. ,ucrarile e#ectuate de un detentor precar Art. %30 ,ucrarile #acute de un detentor precar sunt supuse, in mod corespunzator, regulilor aplica$ile autorului de rea-credinta. Sectiunea ! - Accesiunea mo$iliara Accesiunea mo$iliara Art. %31 (1) 5unul mo$il produs cu materialele altuia apartine celui care l-a con#ectionat sau, dupa caz, proprietarului materialelor, in #unctie de raportul dintre manopera si valoarea materialelor, determinat la data con#ectionarii $unului. (2) &roprietarul $unului datoreaza despagu$iri egale cu valoarea manoperei sau, dupa caz, cu valoarea materialelor. *aportul dintre valoarea manoperei si valoarea materialelor Art. %33 In toate cazurile in care valoarea materialelor este egala cu manopera sau exista o di#erenta nesemni#icativa, proprietatea asupra $unului este comuna si se exercita in conditiile sectiunii a 2-a a cap. I2 din prezentul titlu. 'nirea a doua $unuri mo$ile Art. (44 In cazul in care se unesc doua $unuri mo$ile avand proprietari di#eriti, #iecare poate pretinde separarea $unurilor daca prin aceasta celalalt proprietar nu ar su#eri un pre-udiciu mai mare de o zecime din valoarea $unului sau. *egulile aplica$ile in cazul imposi$ilitatii de separare a $unurilor unite Art. (41 Daca nu se poate o$tine separarea $unurilor mo$ile unite sunt aplica$ile, in mod corespunzator, dispozitiile art. %31 si %33. Capitolul III - ,imitele -uridice ale dreptului de proprietate privata Sectiunea 1 - ,imite legale
1. Dispozitii comune Interesul pu$lic si interesul privat Art. (42 (1) ,egea poate limita exercitarea dreptului de proprietate #ie in interes pu$lic, #ie in interes privat. (2) ,imitele legale in interes privat pot #i modi#icate ori des#iintate temporar prin acordul partilor. &entru opoza$ilitate #ata de terti este necesara indeplinirea #ormalitatilor de pu$licitate prevazute de lege. *egulile privind protectia mediului si $una vecinatate Art. (4 Dreptul de proprietate o$liga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea $unei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau o$iceiului, revin proprietarului. 2. 6olosirea apelor *egulile privind curgerea #ireasca a apelor Art. (4! (1) &roprietarul #ondului in#erior nu poate impiedica in niciun #el curgerea #ireasca a apelor provenite de pe #ondul superior. (2) Daca aceasta curgere cauzeaza pre-udicii #ondului in#erior, proprietarul acestuia poate cere autorizarea -ustitiei spre a #ace pe #ondul sau lucrarile necesare sc.im$arii directiei apelor, suportand toate c.eltuielile ocazionate. ( ) ,a randul sau, proprietarul #ondului superior este o$ligat sa nu e#ectueze nicio lucrare de natura sa agraveze situatia #ondului in#erior. *egulile privind curgerea provocata a apelor Art. (4% (1) &roprietarul #ondului in#erior nu poate impiedica nici curgerea provocata de proprietarul #ondului superior sau de alte persoane, asa cum este cazul apelor care tasnesc pe acest din urma #ond datorita unor lucrari su$terane intreprinse de proprietarul acestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor mlastinoase, al apelor #olosite intrun scop casnic, agricol sau industrial, insa numai daca aceasta curgere preceda varsarea intr-un curs de apa sau intr-un sant. (2) In acest caz, proprietarul #ondului superior este o$ligat sa aleaga calea si mi-loacele de scurgere de natura sa aduca pre-udicii minime #ondului in#erior, ramanand dator la plata unei despagu$iri -uste si preala$ile catre proprietarul acestui din urma #ond. ( ) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica atunci cand pe #ondul in#erior se a#la o constructie, impreuna cu gradina si curtea a#erenta, sau un cimitir. C.eltuielile re#eritoare la irigatii Art. (4( (1) &roprietarul care vrea sa #oloseasca pentru irigarea terenului sau apele naturale si arti#iciale de care poate dispune in mod e#ectiv are dreptul ca, pe c.eltuiala sa exclusiva, sa #aca pe terenul riveranului opus lucrarile necesare pentru captarea apei. (2) Dispozitiile art. (4% alin. (2) si ( ) se aplica in mod corespunzator. )$ligatia proprietarului caruia ii prisoseste apa Art. (40 (1) &roprietarul caruia ii prisoseste apa pentru necesitatile curente este o$ligat ca, in sc.im$ul unei -uste si preala$ile compensatii, sa o#ere acest surplus pentru proprietarul care nu si-ar putea procura apa necesara pentru #ondul sau decat cu o c.eltuiala excesiva.
(2) &roprietarul nu poate #i scutit de o$ligatia prevazuta la alin. (1) pretinzand ca ar putea acorda surplusului de apa o alta destinatie decat satis#acerea necesitatilor curente. +l poate insa cere despagu$iri suplimentare proprietarului a#lat in nevoie, cu conditia de a dovedi existenta reala a destinatiei pretinse. Intre$uintarea izvoarelor Art. (41 (1) &roprietarul poate acorda orice intre$uintare izvorului ce ar exista pe #ondul sau, su$ rezerva de a nu aduce atingere drepturilor do$andite de proprietarul #ondului in#erior. (2) &roprietarul #ondului pe care se a#la izvorul nu poate sa ii sc.im$e cursul daca prin aceasta sc.im$are ar lipsi locuitorii unei localitati de apa necesara pentru satis#acerea nevoilor curente. Despagu$irile datorate proprietarului #ondului pe care se a#la izvorul Art. (43 (1) &roprietarul #ondului pe care se a#la izvorul poate cere repararea pre-udiciilor cauzate de persoana care, prin lucrarile e#ectuate, a secat, a micsorat ori a alterat apele sale. (2) Daca starea de #apt o permite, proprietarul #ondului poate pretinde resta$ilirea situatiei anterioare atunci cand apa era indispensa$ila pentru exploatarea #ondului sau. ( ) In cazul in care izvorul se intinde pe doua #onduri invecinate, dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator, tinand seama de intinderea izvorului pe #iecare #ond. *egulile speciale privind #olosirea apelor Art. (14 Dispozitiile prezentului paragra# se completeaza cu reglementarile speciale in materia regimului apelor. . &icatura stresinii &icatura stresinii Art. (11 &roprietarul este o$ligat sa isi #aca streasina casei sale ast#el incat apele provenind de la ploi sa nu se scurga pe #ondul proprietarului vecin. !. Distanta si lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrari si plantatii Distanta minima in constructii Art. (12 )rice constructii, lucrari sau plantatii se pot #ace de catre proprietarul #ondului numai cu respectarea unei distante minime de (4 de cm #ata de linia de .otar, daca nu se prevede alt#el prin lege sau prin regulamentul de ur$anism, ast#el incat sa nu se aduca atingere drepturilor proprietarului vecin. )rice derogare de la distanta minima se poate #ace prin acordul partilor exprimat printr-un inscris autentic. Distanta minima pentru ar$ori Art. (1 (1) In lipsa unor dispozitii cuprinse in lege, regulamentul de ur$anism sau a o$iceiului locului, ar$orii tre$uie saditi la o distanta de cel putin 2 metri de linia de .otar, cu exceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a gardurilor vii. (2) In caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este indreptatit sa ceara scoaterea ori, dupa caz, taierea, la inaltimea cuvenita, a ar$orilor, plantatiilor ori a gardurilor vii, pe c.eltuiala proprietarului #ondului pe care acestea sunt ridicate. ( ) &roprietarul #ondului peste care se intind radacinile sau ramurile ar$orilor apartinand proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum si dreptul de a pastra #ructele cazute in mod natural pe #ondul sau.
%. 2ederea asupra proprietatii vecinului 6ereastra sau desc.iderea in zidul comun Art. (1! "u este permis sa se #aca #ereastra sau desc.idere in zidul comun decat cu acordul proprietarilor. Distanta minima pentru #ereastra de vedere Art. (1% (1) +ste o$ligatorie pastrarea unei distante de cel putin 2 metri intre #ondul, ingradit sau neingradit, apartinand proprietarului vecin si #ereastra pentru vedere, $alconul ori alte asemenea lucrari ce ar #i orientate catre acest #ond. (2) 6ereastra pentru vedere, $alconul ori alte asemenea lucrari neparalele cu linia de .otar spre #ondul invecinat sunt interzise la o distanta mai mica de un metru. ( ) Distanta se calculeaza de la punctul cel mai apropiat de linia de .otar, existent pe #ata zidului in care s-a desc.is vederea sau, dupa caz, pe linia exterioara a $alconului, pana la linia de .otar. Distanta, si in cazul lucrarilor neparalele, se masoara tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrarii de linia de .otar si pana la aceasta linie. 6ereastra de lumina Art. (1( Dispozitiile art. (1% nu exclud dreptul proprietarului de a-si desc.ide, #ara limita de distanta, #erestre de lumina daca sunt ast#el construite incat sa impiedice vederea spre #ondul invecinat. (. Dreptul de trecere Dreptul de trecere Art. (10 (1) &roprietarul #ondului care este lipsit de acces la calea pu$lica are dreptul sa i sa permita trecerea pe #ondul vecinului sau pentru exploatarea #ondului propriu. (2) /recerea tre$uie sa se #aca in conditii de natura sa aduca o minima stan-enire exercitarii dreptului de proprietate asupra #ondului ce are acces la calea pu$lica< in cazul in care mai multe #onduri vecine au acces la calea pu$lica, trecerea se va #ace pe #ondul caruia i s-ar aduce cele mai putine pre-udicii. ( ) Dreptul de trecere este imprescripti$il. +l se stinge in momentul in care #ondul dominant do$andeste un alt acces la calea pu$lica. +xercitarea dreptului de trecere in situatii speciale Art. (11 (1) Daca lipsa accesului provine din vanzare, sc.im$, parta- sau dintr-un alt act -uridic, trecerea nu va putea #i ceruta decat celor care au do$andit partea de teren pe care se #acea anterior trecerea. (2) Cand lipsa accesului este imputa$ila proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate #i sta$ilita numai cu consimtamantul proprietarului #ondului care are acces la calea pu$lica si cu plata du$lului despagu$irii. Intinderea si modul de sta$ilire a dreptului de trecere Art. (13 Intinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin intelegerea partilor, prin .otarare -udecatoreasca sau printr-o #olosinta continua pe timp de 14 ani. &rescriptia actiunii in despagu$ire si restituirea despagu$irii incasate Art. (24 (1) /ermenul de prescriptie pentru dreptul la actiunea in despagu$ire pe care o are proprietarul #ondului aservit impotriva proprietarului #ondului dominant incepe sa curga din momentul sta$ilirii dreptului de trecere.
(2) In cazul in care inceteaza dreptul de trecere, proprietarul #ondului aservit este dator sa restituie despagu$irea incasata, cu deducerea pagu$ei su#erite in raport cu durata e#ectiva a dreptului de trecere. 0. Alte limite legale Dreptul de trecere pentru utilitati Art. (21 (1) &roprietarul este o$ligat sa permita trecerea prin #ondul sau a retelelor edilitare ce deservesc #onduri invecinate sau din aceeasi zona, de natura conductelor de apa, gaz sau altele asemenea, a canalelor si a ca$lurilor electrice, su$terane ori aeriene, dupa caz, precum si a oricaror alte instalatii sau materiale cu acelasi scop. (2) Aceasta o$ligatie su$zista numai pentru situatia in care trecerea prin alta parte ar #i imposi$ila, periculoasa sau #oarte costisitoare. ( ) In toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despagu$iri -uste. Daca este vor$a despre utilitati noi, despagu$irea tre$uie sa #ie si preala$ila. (!) Cladirile, curtile si gradinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, daca ea are ca o$iect conducte si canale su$terane, in cazul in care acestea sunt utilitati noi. Dreptul de trecere pentru e#ectuarea unor lucrari Art. (22 (1) De asemenea, proprietarul este o$ligat sa permita #olosirea #ondului sau pentru e#ectuarea unor lucrari necesare #ondului invecinat, precum si accesul vecinului pe terenul sau pentru taierea crengilor si culegerea #ructelor, in sc.im$ul unei despagu$iri, daca este cazul. (2) Dispozitiile art. (21 alin. (2) sunt aplica$ile. Dreptul de trecere pentru reintrarea in posesie Art. (2 (1) &roprietarul unui #ond nu poate impiedica accesul altuia pentru a redo$andi posesia unui $un al sau, a-uns intamplator pe #ondul respectiv, daca a #ost instiintat in preala$il. (2) In toate cazurile, proprietarul #ondului are dreptul la o -usta despagu$ire pentru pre-udiciile ocazionate de reintrarea in posesie, precum si pentru cele pe care $unul le-a cauzat #ondului. Starea de necesitate Art. (2! (1) In cazul in care o persoana a #olosit sau a distrus un $un al altuia pentru a se apara pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul $unului are dreptul sa ceara o despagu$ire ec.ita$ila numai de la cel care a #ost salvat. (2) "u poate pretinde nicio despagu$ire proprietarul care a provocat sau a #avorizat aparitia pericolului. *eguli speciale Art. (2% Ingradirile cuprinse in prezenta sectiune se completeaza cu dispozitiile legilor speciale privind regimul -uridic al anumitor $unuri, cum ar #i terenurile si constructiile de orice #el, padurile, $unurile din patrimoniul national-cultural, $unurile sacre ale cultelor religioase, precum si altele asemenea. Sectiunea 2 - ,imite conventionale ,imitarea dreptului de proprietate prin acte -uridice Art. (2( &roprietarul poate sa consimta la limitarea dreptului sau prin acte -uridice, daca nu
incalca ordinea pu$lica si $unele moravuri. Clauza de inaliena$ilitate. Conditii. Domeniu de aplicare Art. (20 (1) &rin conventie sau testament se poate interzice instrainarea unui $un, insa numai pentru o durata de cel mult !3 de ani si daca exista un interes serios si legitim. /ermenul incepe sa curga de la data do$andirii $unului. (2) Do$anditorul poate #i autorizat de catre instanta sa dispuna de $un daca interesul care a -usti#icat clauza de inaliena$ilitate a $unului a disparut sau daca un interes superior o impune. ( ) "ulitatea clauzei de inaliena$ilitate stipulate intr-un contract atrage nulitatea intregului contract daca a #ost determinanta la inc.eierea acestuia. In contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezuma, pana la pro$a contrara. (!) Clauza de inaliena$ilitate este su$inteleasa in conventiile din care se naste o$ligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determina$ila. (%) /ransmiterea $unului pe cale de succesiune nu poate #i oprita prin stipularea inaliena$ilitatii. Conditii de opoza$ilitate Art. (21 (1) Clauza de inaliena$ilitate nu poate #i invocata impotriva do$anditorilor $unului sau a creditorilor proprietarului care s-a o$ligat sa nu instraineze decat daca este vala$ila si indeplineste conditiile de opoza$ilitate. (2) &entru opoza$ilitate, clauza de inaliena$ilitate tre$uie sa #ie supusa #ormalitatilor de pu$licitate prevazute de lege, daca este cazul. ( ) In cazul $unurilor mo$ile, sunt aplica$ile, in mod corespunzator, regulile prevazute pentru do$andirea proprietatii prin posesia de $una-credinta. (!) In cazul in care clauza de inaliena$ilitate a #ost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit, ea este opoza$ila si creditorilor anteriori ai do$anditorului. (%) "eindeplinirea conditiilor de opoza$ilitate nu il lipseste pe $ene#iciarul clauzei de inaliena$ilitate de dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului care nu se con#ormeaza acestei o$ligatii. Sanctiunile pentru nerespectarea clauzei de inaliena$ilitate Art. (23 (1) Instrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in cazul incalcarii clauzei de inaliena$ilitate de catre do$anditor. (2) Atat instrainatorul, cat si tertul, daca inaliena$ilitatea s-a stipulat in #avoarea acestuia, pot sa ceara anularea actului de instrainare su$secvent inc.eiat cu nerespectarea clauzei. ( ) "u pot #i supuse urmaririi $unurile pentru care s-a stipulat inaliena$ilitatea, cat timp clauza produce e#ecte, daca prin lege nu se prevede alt#el. Sectiunea - ,imite -udiciare
Depasirea inconvenientelor normale ale vecinatatii Art. ( 4 (1) Daca proprietarul cauzeaza, prin exercitarea dreptului sau, inconveniente mai mari decat cele normale in relatiile de vecinatate, instanta de -udecata poate, din considerente de ec.itate, sa il o$lige la despagu$iri in #olosul celui vatamat, precum si la resta$ilirea situatiei anterioare atunci cand acest lucru este posi$il. (2) In cazul in care pre-udiciul cauzat ar #i minor in raport cu necesitatea sau utilitatea des#asurarii activitatii pre-udicia$ile de catre proprietar, instanta va putea incuviinta des#asurarea acelei activitati. Cel pre-udiciat va avea insa dreptul la despagu$iri.
( ) Daca pre-udiciul este iminent sau #oarte pro$a$il, instanta poate sa incuviinteze, pe cale de ordonanta presedintiala, masurile necesare pentru prevenirea pagu$ei. Capitolul I2 - &roprietatea comuna Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. ( 1 Dispozitiile prezentului capitol se aplica ori de cate ori, in temeiul unui act -uridic sau al altui mod de do$andire prevazut de lege, dreptul de proprietate privata are 2 sau mai multi titulari. 6ormele proprietatii comune Art. ( 2 (1) 6ormele proprietatii comune sunt urmatoarele; a) proprietatea pe cote-parti (coproprietatea)< $) proprietatea in devalmasie (devalmasia). (2) Coproprietatea poate #i o$isnuita sau #ortata. ( ) Coproprietatea #ortata nu poate inceta prin parta- -udiciar. &rezumtia de coproprietate Art. ( Daca $unul este stapanit in comun, coproprietatea se prezuma, pana la pro$a contrara. Sectiunea 2 - Coproprietatea o$isnuita Intinderea cotelor-parti Art. ( ! (1) 6iecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate si poate dispune in mod li$er de aceasta in lipsa de stipulatie contrara. (2) Cotele-parti sunt prezumate a #i egale, pana la pro$a contrara. Daca $unul a #ost do$andit prin act -uridic, pro$a contrara nu se va putea #ace decat prin inscrisuri. *epartizarea $ene#iciilor si a sarcinilor intre coproprietari Art. ( % Coproprietarii vor imparti $ene#iciile si vor suporta sarcinile coproprietatii, proportional cu cota lor parte din drept. +xercitarea in comun a dreptului de #olosinta Art. ( ( (1) 6iecare coproprietar are dreptul de a #olosi $unul comun in masura in care nu sc.im$a destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari. (2) Cel care, impotriva vointei celorlalti proprietari, exercita in mod exclusiv #olosinta $unului comun poate #i o$ligat la despagu$iri. 6ructele $unului comun Art. ( 0 6ructele produse de $unul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proportional cu cota lor parte din drept. Dreptul la restituirea c.eltuielilor Art. ( 1 (1) Coproprietarul care a suportat singur c.eltuielile producerii sau culegerii #ructelor are dreptul la restituirea acestor c.eltuieli de catre coproprietari, in proportie cu cotele lor
parti. (2) 6ructele naturale sau #ructele industriale ale $unului comun insusite de un coproprietar #ac parte din masa parta-a$ila cat timp ele nu au #ost consumate ori instrainate sau nu au pierit si pot #i identi#icate distinct. In caz contrar, coproprietarul interesat are dreptul la despagu$iri, cu exceptia cazului in care #ructele au pierit in mod #ortuit. Dreptul la actiunea in despagu$iri este supus prescriptiei, potrivit dreptului comun. ( ) Dreptul de a reclama #ructele civile ale $unului comun insusite de un coproprietar este supus prescriptiei, potrivit dreptului comun. 8odul de #olosire a $unului comun Art. ( 3 8odul de #olosire a $unului comun se sta$ileste prin acordul coproprietarilor, iar in caz de neintelegere, prin .otarare -udecatoreasca. Actele de conservare Art. (!4 6iecare coproprietar poate sa #aca acte de conservare cu privire la $unul comun #ara acordul celorlalti coproprietari. Actele de administrare si de dispozitie Art. (!1 (1) Actele de administrare, precum inc.eierea sau denuntarea unor contracte de locatiune, cesiunile de venituri imo$iliare si altele asemenea, cu privire la $unul comun pot #i #acute numai cu acordul coproprietarilor ce detin ma-oritatea cotelor-parti. (2) Actele de administrare care limiteaza in mod su$stantial posi$ilitatea unui coproprietar de a #olosi $unul comun in raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcina excesiva prin raportare la cota sa parte sau la c.eltuielile suportate de catre ceilalti coproprietari nu vor putea #i e#ectuate decat cu acordul acestuia. ( ) Coproprietarul sau coproprietarii interesati pot cere instantei sa suplineasca acordul coproprietarului a#lat in imposi$ilitate de a-si exprima vointa sau care se opune in mod a$uziv la e#ectuarea unui act de administrare indispensa$il mentinerii utilitatii sau valorii $unului. (!) )rice acte -uridice de dispozitie cu privire la $unul comun, actele de #olosinta cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imo$iliare si locatiunile inc.eiate pe termen mai mare de ani, precum si actele care urmaresc exclusiv in#rumusetarea $unului nu se pot inc.eia decat cu acordul tuturor coproprietarilor. )rice act -uridic cu titlu gratuit va #i considerat act de dispozitie. Sanctiunile Art. (!2 (1) Actele -uridice #acute cu nerespectarea regulilor prevazute la art. (!1 sunt inopoza$ile coproprietarului care nu a consimtit, expres ori tacit, la inc.eierea actului. (2) Coproprietarului vatamat i se recunoaste dreptul ca, inainte de parta-, sa exercite actiunile posesorii impotriva tertului care ar #i intrat in posesia $unului comun in urma inc.eierii actului. In acest caz, restituirea posesiei $unului se va #ace in #olosul tuturor coproprietarilor, cu daune-interese, daca este cazul, in sarcina celor care au participat la inc.eierea actului. Actiunile in -ustitie Art. (! (1) 6iecare coproprietar poate sta singur in -ustitie, indi#erent de calitatea procesuala, in orice actiune privitoare la coproprietate, inclusiv in cazul actiunii in revendicare. (2) =otararile -udecatoresti pronuntate in #olosul coproprietatii pro#ita tuturor coproprietarilor. =otararile -udecatoresti potrivnice unui coproprietar nu sunt opoza$ile celorlalti coproprietari.
( ) Cand actiunea nu este introdusa de toti coproprietarii, paratul poate cere instantei de -udecata introducerea in cauza a celorlalti coproprietari in calitate de reclamanti, in termenul si conditiile prevazute in Codul de procedura civila pentru c.emarea in -udecata a altor persoane. Contractele de administrare a coproprietatii Art. (!! (1) Se poate deroga de la dispozitiile art. ( %, ( (, (!1 si art. (!2 alin. (1) printr-un contract de administrare a coproprietatii inc.eiat cu acordul tuturor coproprietarilor. (2) In cazul in care oricare dintre coproprietari denunta contractul de administrare, acesta isi inceteaza existenta, ramanand aplica$ile regulile din prezenta sectiune. ( ) In cazul in care, printre $unurile a#late in coproprietate, se a#la si $unuri imo$ile, contractele de administrare a coproprietatii si declaratiile de denuntare a acestora vor #i notate in cartea #unciara, la cererea oricaruia dintre coproprietari. *egulile aplica$ile in cazul cotitularilor altor drepturi reale Art. (!% Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si in cazul exercitarii impreuna, de catre doua sau mai multe persoane, a unui alt drept real principal. Sectiunea 1. Dispozitii comune Cazurile de coproprietate #ortata Art. (!( Se a#la in coproprietate #ortata; 1. $unurile prevazute la art. (!3, ((4, (10 si 1.1!1< 2. $unurile comune necesare sau utile pentru #olosirea a doua imo$ile vecine, situate pe linia de .otar intre acestea, cum ar #i potecile, #antanile, drumurile si izvoarele< . $unurile comune a#ectate utilizarii a doua sau a mai multor #onduri, cum ar #i o centrala termica sau alte instalatii care deservesc doua sau mai multe cladiri, un drum comun intr-un cartier de locuinte sau alte asemenea $unuri< !. orice alt $un comun prevazut de lege. *egimul -uridic general Art. (!0 (1) 6iecare coproprietar poate exercita #olosinta $unului comun, cu conditia sa respecte destinatia acestuia si sa permita exercitarea #olosintei de catre ceilalti coproprietari. (2) Cand $unul comun are caracter accesoriu in raport cu un $un principal, #iecare coproprietar poate sa dispuna cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra $unului comun numai odata cu exercitarea dreptului de dispozitie asupra $unului principal. ( ) C.eltuielile pentru intretinerea si conservarea $unului comun se suporta in mod proportional cu cota-parte din drept a #iecarui coproprietar. Cand $unul comun are caracter accesoriu, in a$senta unei conventii contrare, cota-parte din drept a #iecarui coproprietar se sta$ileste in #unctie de intinderea $unului principal. 2. Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe eta-e sau apartamente I. &artile comune "otiune Art. (!1 - Coproprietatea #ortata
(1) Daca intr-o cladire sau intr-un ansam$lu rezidential exista spatii cu destinatie de locuinta sau cu alta destinatie avand proprietari di#eriti, partile din cladire care, #iind destinate intre$uintarii spatiilor respective, nu pot #i #olosite decat in comun sunt o$iectul unui drept de coproprietate #ortata. (2) &artile comune sunt $unuri accesorii in raport cu spatiile locative, care constituie $unurile principale in sensul art. %!(. &artile comune Art. (!3 (1) Sunt considerate parti comune, in masura in care prin lege ori prin act -uridic nu se prevede alt#el; a) terenul pe care se a#la cladirea, compus atat din supra#ata construita, cat si din cea neconstruita necesara, potrivit naturii sau destinatiei constructiei, pentru a asigura exploatarea normala a acesteia< pentru eventuala supra#ata excedentara proprietarii sunt titularii unei coproprietati o$isnuite< $) #undatia, curtea interioara, structura, structura de rezistenta, peretii perimetrali si despartitori dintre proprietati si:sau spatiile comune, acoperisul, terasele, scarile si casa scarilor, .olurile, pivnitele si su$solurile necompartimentate, rezervoarele de apa, centralele termice proprii si ascensoarele< c) instalatiile de apa si canalizare, electrice, de telecomunicatii, de incalzire si de gaze de la $ransament:racord pana la punctul de distri$utie catre partile a#late in proprietate exclusiva, canalele pluviale, paratrasnetele, antenele colective, precum si alte asemenea parti< d) alte $unuri care, potrivit legii sau vointei partilor, sunt in #olosinta comuna. (2) Cosurile de #um si de aerisire, precum si spatiile pentru spalatorii si uscatorii sunt considerate parti comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizeaza aceste utilitati in con#ormitate cu proiectul cladirii. Atri$uirea in #olosinta exclusiva a partilor comune Art. (%4 (1) &artile comune pot #i atri$uite coproprietarilor in #olosinta exclusiva numai daca prin aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalti coproprietari. (2) Decizia de atri$uire in #olosinta exclusiva tre$uie adoptata cu o ma-oritate de doua treimi din numarul coproprietarilor si al cotelor-parti. In cladirile unde sunt constituite asociatii de proprietari, decizia se adopta de catre adunarea generala, cu aceeasi ma-oritate. Actele -uridice privind cotele-parti Art. (%1 Cota-parte din dreptul de proprietate asupra partilor comune are caracter accesoriu in raport cu dreptul de proprietate asupra spatiului din cladire care constituie $unul principal< instrainarea sau ipotecarea cotei-parti nu se va putea #ace decat odata cu dreptul asupra spatiului care constituie $unul principal. Sta$ilirea cotelor-parti Art. (%2 In lipsa unei stipulatii contrare existente in titlurile de proprietate, cotele-parti se sta$ilesc prin raportarea supra#etei utile a #iecarui spatiu locativ la totalul supra#etei utile a spatiilor locative din cladire. II. Drepturile si o$ligatiile coproprietarilor +xercitarea dreptului de #olosinta Art. (% 6iecare coproprietar poate #olosi, in conditiile acordului de asociere, atat spatiul care constituie $unul principal, cat si partile comune, #ara a aduce atingere drepturilor
celorlalti proprietari si #ara a sc.im$a destinatia cladirii. In lipsa acordului de asociere, dispozitiile art. (!0 raman aplica$ile. C.eltuielile legate de intretinerea, repararea si exploatarea partilor comune Art. (%! (1) In lipsa unor prevederi legale sau intelegeri contrare, #iecare coproprietar suporta c.eltuielile legate de intretinerea, repararea si exploatarea partilor comune, in proportie cu cota sa parte. (2) Cu toate acestea, c.eltuielile legate de partile comune #olosite exclusiv de catre unii dintre coproprietari cad in sarcina acestora din urma. )$ligatia de conservare a cladirii Art. (%% &roprietarul este o$ligat sa asigure intretinerea spatiului care constituie $unul principal, ast#el incat cladirea sa se pastreze in stare $una. )$ligatia de a permite accesul in spatiile care constituie $unurile principale Art. (%( (1) Coproprietarii sunt o$ligati sa permita accesul in spatiile care constituie $unuri principale pentru e#ectuarea lucrarilor necesare conservarii cladirii si intretinerii partilor comune. (2) In aceasta situatie, pentru pre-udiciile cauzate, ei vor #i despagu$iti de catre asociatia de proprietari sau, dupa caz, de catre proprietarul in interesul caruia au #ost e#ectuate lucrarile. *egulile aplica$ile in cazul distrugerii cladirii Art. (%0 (1) In cazul in care cladirea a #ost distrusa in intregime ori intr-o proportie mai mare de -umatate din valoarea ei, orice coproprietar poate, in lipsa unei intelegeri contrare, sa solicite vanzarea la licitatie pu$lica a terenului si a materialelor de constructie care au rezultat. (2) In caz de distrugere a unei parti mai mici decat cea prevazuta la alin. (1), coproprietarii vor contri$ui la re#acerea partilor comune, proportional cu cotele-parti. Daca unul sau mai multi coproprietari re#uza sau nu pot sa participe la re#acere, ei sunt o$ligati sa cedeze celorlalti coproprietari cotele lor parti din dreptul de proprietate. &retul se sta$ileste de parti ori, in caz de neintelegere, de catre instanta -udecatoreasca. Incetarea destinatiei #olosintei comune Art. (%1 (1) Incetarea destinatiei de #olosinta comuna pentru partile comune din cladirile cu mai multe eta-e sau apartamente se poate .otari cu acordul tuturor coproprietarilor. (2) In cazul incetarii destinatiei de #olosinta comuna in conditiile alin. (1), devin aplica$ile dispozitiile privitoare la coproprietatea o$isnuita. ( ) Imo$ilul, respectiv partea din imo$il care rezulta din incetarea destinatiei #olosintei comune se inscrie in mod corespunzator in cartea #unciara pe $aza documentatiei cadastrale intocmite in acest scop. III. Asociatia de proprietari Constituirea asociatiilor de proprietari Art. (%3 In cazul cladirilor cu mai multe eta-e ori apartamente sau in cazul ansam$lurilor rezidentiale #ormate din locuinte individuale, amplasate izolat, insiruit sau cuplat, in care exista proprietati comune si proprietati individuale, se constituie asociatia de proprietari, care se organizeaza si #unctioneaza in conditiile legii. . Coproprietatea asupra despartiturilor comune
&rezumtia de coproprietate asupra despartiturilor comune Art. ((4 (1) ?idul, santul, precum si orice alta despartitura intre doua #onduri sunt prezumate a #i in proprietatea comuna a vecinilor, daca nu rezulta contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate exclusiva prin uzucapiune, in conditiile legii. (2) Dispozitiile art. (%1 sunt aplica$ile in mod corespunzator. Semnele de necomunitate Art. ((1 (1) +xista semn de necomunitate a zidului atunci cand culmea acestuia este dreapta si perpendiculara spre un #ond si inclinata spre celalalt #ond. ?idul este prezumat a #i in proprietatea exclusiva a proprietarului #ondului catre care este inclinata coama zidului. (2) +xista semn de necomunitate a santului atunci cand pamantul este aruncat ori inaltat exclusiv pe o parte a santului. @antul este prezumat a #i in proprietatea exclusiva a proprietarului #ondului pe care este aruncat pamantul. ( ) 2or #i considerate semne de necomunitate orice alte semne care #ac sa se prezume ca zidul a #ost construit exclusiv de unul dintre proprietari. )$ligatia de construire a despartiturilor comune Art. ((2 (1) )ricare dintre vecini ii poate o$liga pe proprietarii #ondurilor invecinate sa contri$uie la construirea unei despartituri comune. (2) In lipsa unor dispozitii legale, a regulilor de ur$anism sau a o$iceiului locului, inaltimea zidului comun se sta$ileste de parti, dar #ara a depasi 2 metri, socotindu-se si coama zidului. C.eltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune Art. (( (1) Coproprietarii sunt tinuti sa suporte c.eltuielile ocazionate de intretinerea si repararea despartiturii comune, proportional cu dreptul #iecaruia. (2) Cu toate acestea, #iecare coproprietar poate sa nu participe la c.eltuielile de intretinere si reparare, renuntand la dreptul sau de proprietate asupra despartiturii comune, dispozitiile in materie de carte #unciara #iind aplica$ile. Coproprietarul nu va putea #i aparat de a participa la c.eltuieli, in cazul in care are o constructie spri-inita de zidul comun ori in cazul in care trage un alt #olos din exploatarea despartiturii comune. Constructiile si instalatiile a#late in legatura cu zidul comun Art. ((! (1) )ricare dintre coproprietari are dreptul sa spri-ine constructii ori sa instaleze grinzi in zidul comun cu o$ligatia de a lasa ( centimetri spre celalalt coproprietar si #ara a a#ecta dreptul acestuia de a spri-ini constructiile sale ori de a instala propriile grinzi in zidul comun. (2) 'n coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul sau pana in -umatatea zidului, in cazul in care ar dori sa instaleze el insusi grinzi ori sa construiasca un cos de #um in acelasi loc. Inaltarea zidului comun Art. ((% (1) )ricare dintre coproprietari poate sa inalte zidul, cu indatorirea de a suporta singur c.eltuielile de inaltare peste limita zidului comun, precum si c.eltuielile de reparare a partii comune a zidului ca urmare a inaltarii acestuia. (2) In cazul in care zidul nu poate rezista inaltarii, proprietarul care doreste sa #aca aceasta inaltare este dator sa reconstruiasca zidul in intregime luand din #ondul sau supra#ata pentru a asigura grosimea necesara zidului nou-ridicat. ( ) 2ecinul care nu a contri$uit la inaltare poate do$andi coproprietatea, platind -umatate
din valoarea actualizata a materialelor si manoperei #olosite, precum si, daca este cazul, -umatate din valoarea terenului intre$uintat pentru ingrosarea zidului. Do$andirea coproprietatii asupra despartiturilor Art. ((( 2ecinul care nu a contri$uit la realizarea despartiturii comune poate do$andi un drept de coproprietate asupra despartiturii, platind -umatate din valoarea actualizata a materialelor si manoperei #olosite si, dupa caz, -umatate din valoarea terenului pe care despartitura a #ost construita. Dispozitiile in materie de carte #unciara raman aplica$ile. Sectiunea ! - &roprietatea comuna in devalmasie &roprietatea comuna in devalmasie Art. ((0 +xista proprietate in devalmasie atunci cand, prin e#ectul legii sau in temeiul unui act -uridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane #ara ca vreuna dintre acestea sa #ie titularul unei cote-parti determinate din dreptul de proprietate asupra $unului sau $unurilor comune. *egulile aplica$ile proprietatii devalmase Art. ((1 (1) Daca se naste prin e#ectul legii, proprietatea in devalmasie este supusa dispozitiilor acelei legi care se completeaza, in mod corespunzator, cu cele privind regimul comunitatii legale. (2) In cazul in care izvorul proprietatii in devalmasie este un act -uridic, dispozitiile privitoare la regimul comunitatii legale se aplica in mod corespunzator. Sectiunea % - &arta-ul Imprescripti$ilitatea actiunii de parta- Art. ((3 Incetarea coproprietatii prin parta- poate #i ceruta oricand, a#ara de cazul in care parta-ul a #ost suspendat prin lege, act -uridic ori .otarare -udecatoreasca. 6elurile parta-ului Art. (04 &arta-ul poate #i #acut prin $una invoiala sau prin .otarare -udecatoreasca, in conditiile legii. Imparteala partilor comune ale cladirilor Art. (01 (1) &arta-ul este inadmisi$il in cazurile prevazute de sectiunile a -a si a !-a din prezentul capitol, precum si in alte cazuri prevazute de lege. (2) Cu toate acestea, parta-ul poate #i cerut in cazul partilor comune din cladirile cu mai multe eta-e sau apartamente atunci cand aceste parti inceteaza de a mai #i destinate #olosintei comune. ( ) In cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate #ortata, parta-ul este posi$il numai prin $una invoiala. Conventiile privitoare la suspendarea parta-ului Art. (02 Conventiile privind suspendarea parta-ului nu pot #i inc.eiate pentru o perioada mai mare de % ani. In cazul imo$ilelor, conventiile tre$uie inc.eiate in #orma autentica si supuse #ormalitatilor de pu$licitate prevazute de lege. Suspendarea pronuntarii parta-ului prin .otarare -udecatoreasca Art. (0
Instanta sesizata cu cererea de parta- poate suspenda pronuntarea parta-ului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce pre-udicii grave intereselor celorlalti coproprietari. Daca pericolul acestor pre-udicii este inlaturat inainte de implinirea termenului, instanta, la cererea partii interesate, va reveni asupra masurii. Conditiile speciale privind capacitatea de exercitiu Art. (0! Daca un coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa, parta-ul va putea #i #acut prin $una invoiala numai cu autorizarea instantei de tutela, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal. Inadmisi$ilitatea parta-ului in cazul uzucapiunii Art. (0% &arta-ul poate #i cerut c.iar atunci cand unul dintre coproprietari a #olosit exclusiv $unul, a#ara de cazul cand acesta l-a uzucapat, in conditiile legii. *egulile privitoare la modul de impartire Art. (0( (1) &arta-ul $unurilor comune se va #ace in natura, proportional cu cota-parte a #iecarui coproprietar. (2) Daca $unul este indivizi$il ori nu este comod parta-a$il in natura, parta-ul se va #ace in unul dintre urmatoarele moduri; a) atri$uirea intregului $un, in sc.im$ul unei sulte, in #avoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora< $) vanzarea $unului in modul sta$ilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie pu$lica, in conditiile legii, si distri$uirea pretului catre coproprietari proportional cu cota-parte a #iecaruia dintre ei. Datoriile nascute in legatura cu $unul comun Art. (00 (1) )ricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu coproprietatea si care sunt scadente ori devin scadente in cursul anului in care are loc parta-ul. (2) Suma necesara pentru stingerea acestor o$ligatii va #i preluata, in lipsa unei stipulatii contrare, din pretul vanzarii $unului comun cu ocazia parta-ului si va #i suportata de catre coproprietari proportional cu cota-parte a #iecaruia. +xecutarea silita privitoare la $unul comun Art. (01 (1) Creditorii unui coproprietar pot urmari silit cota lui parte din dreptul asupra $unului comun sau pot cere instantei imparteala $unului, caz in care urmarirea se va #ace asupra partii de $un sau, dupa caz, asupra sumei de $ani cuvenite de$itorului. (2) In cazul vanzarii silite a unei cote-parti din dreptul de proprietate asupra unui $un, executorul -udecatoresc ii va noti#ica pe ceilalti coproprietari cu cel putin doua saptamani inainte de data sta$ilita pentru vanzare, instiintandu-i despre ziua, ora si locul licitatiei. ,a pret egal, coproprietarii vor #i pre#erati la ad-udecarea cotei-parti. ( ) Creditorii care au un drept de garantie asupra $unului comun ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul sa urmareasca silit $unul, in mainile oricui s-ar gasi, atat inainte, cat si dupa parta-. (!) Conventiile de suspendare a impartelii pot #i opuse creditorilor numai daca, inainte de nasterea creantelor, au do$andit data certa in cazul $unurilor mo$ile sau au #ost autenti#icate in cazul $unurilor imo$ile si s-au indeplinit #ormalitatile de pu$licitate prevazute de lege, daca este cazul. Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului Art. (03 (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, sa intervina, pe
c.eltuiala lor, in parta-ul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. +i nu pot insa sa atace un parta- e#ectuat, a#ara numai daca acesta s-a #acut in lipsa lor si #ara sa se tina seama de opozitia pe care au #acut-o, precum si in cazurile cand parta-ul a #ost simulat ori s-a #acut ast#el incat creditorii nu au putut sa intervina in proces. (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplica$ile si in cazul creditorilor care au un drept de garantie asupra $unului comun ori al celor a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia. +#ectele -uridice ale parta-ului Art. (14 (1) 6iecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al $unurilor sau, dupa caz, al sumelor de $ani ce i-au #ost atri$uite numai cu incepere de la data sta$ilita in actul de parta-, dar nu mai devreme de data inc.eierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii de#initive a .otararii -udecatoresti. (2) In cazul imo$ilelor, e#ectele -uridice ale parta-ului se produc numai daca actul de parta- inc.eiat in #orma autentica sau .otararea -udecatoreasca ramasa de#initiva, dupa caz, au #ost inscrise in cartea #unciara. )poza$ilitatea unor acte -uridice Art. (11 Actele inc.eiate, in conditiile legii, de un coproprietar cu privire la $unul comun raman vala$ile si sunt opoza$ile celui caruia i-a #ost atri$uit $unul in urma parta-ului. Stramutarea garantiilor Art. (12 7arantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale parti se stramuta de drept asupra $unului atri$uit acestuia sau, dupa caz, a sumelor de $ani care i-au #ost atri$uite prin parta-. 7arantia pentru evictiune si vicii ascunse Art. (1 (1) Coproprietarii isi datoreaza, in limita cotelor-parti, garantie pentru evictiune si vicii ascunse, dispozitiile legale privitoare la o$ligatia de garantie a vanzatorului aplicandu-se in mod corespunzator. (2) 6iecare este o$ligat sa il despagu$easca pe coproprietarul pre-udiciat prin e#ectul evictiunii sau al viciului ascuns. Daca unul dintre coproprietari este insolva$il, partea datorata de acesta se va suporta, proportional, de catre ceilalti coproprietari, inclusiv de coproprietarul pre-udiciat. ( ) Coproprietarii nu datoreaza garantie daca pre-udiciul este urmarea #aptei savarsite de un alt coproprietar sau daca au #ost scutiti prin actul de parta-. Des#iintarea parta-ului Art. (1! (1) &arta-ul prin $una invoiala poate #i des#iintat pentru aceleasi cauze ca si contractele. (2) &arta-ul #acut #ara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate a$soluta. ( ) &arta-ul este insa vala$il c.iar daca nu cuprinde toate $unurile comune< pentru $unurile omise se poate #ace oricand un parta- suplimentar. Instrainarea $unurilor atri$uite Art. (1% "u poate invoca nulitatea relativa a parta-ului prin $una invoiala coproprietarul care, cunoscand cauza de nulitate, instraineaza in tot sau in parte $unurile atri$uite. *egulile aplica$ile $unurilor a#late in coproprietate si in devalmasie Art. (1( &revederile prezentei sectiuni sunt aplica$ile $unurilor a#late in coproprietate, indi#erent
de izvorul sau, precum si celor a#late in devalmasie. Capitolul 2 - &roprietatea periodica &roprietatea periodica Art. (10 Dispozitiile prezentului capitol se aplica, in a$senta unei reglementari speciale, ori de cate ori mai multe persoane exercita succesiv si repetitiv atri$utul #olosintei speci#ic dreptului de proprietate asupra unui $un mo$il sau imo$il, in intervale de timp determinate, egale sau inegale. /emeiul proprietatii periodice Art. (11 &roprietatea periodica se naste in temeiul unui act -uridic, dispozitiile in materie de carte #unciara aplicandu-se in mod corespunzator. 2ala$ilitatea actelor inc.eiate de coproprietar Art. (13 (1) In privinta intervalului de timp ce ii revine, orice coproprietar poate inc.eia, in conditiile legii, acte precum inc.irierea, vanzarea, ipotecarea si altele asemenea. (2) Actele de administrare sau de dispozitie privind cota-parte din dreptul de proprietate a#erenta unui alt interval de timp sunt inopoza$ile titularului cotei-parti respective. Dispozitiile art. (!2 alin. (2) si art. (! se aplica in mod corespunzator. ( ) In raporturile cu tertii cocontractanti de $una-credinta, actele de administrare sau de dispozitie mentionate la alin. (2) sunt anula$ile. Drepturile si o$ligatiile coproprietarilor Art. (34 (1) 6iecare coproprietar este o$ligat sa #aca toate actele de conservare, in asa #el incat sa nu impiedice ori sa nu ingreuneze exercitarea drepturilor celorlalti coproprietari. &entru reparatiile mari, coproprietarul care avanseaza c.eltuielile necesare are dreptul la despagu$iri in raport cu valoarea drepturilor celorlalti coproprietari. (2) Actele prin care se consuma in tot sau in parte su$stanta $unului pot #i #acute numai cu acordul celorlalti coproprietari. ( ) ,a incetarea intervalului, coproprietarul este dator sa predea $unul coproprietarului indreptatit sa il #oloseasca in urmatorul interval. (!) Coproprietarii pot inc.eia un contract de administrare, dispozitiile art. (!! alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator. )$ligatia de despagu$ire si excluderea Art. (31 (1) "erespectarea o$ligatiilor prevazute in prezentul capitol atrage plata de despagu$iri. (2) In cazul in care unul dintre coproprietari tul$ura in mod grav exercitarea proprietatii periodice, acesta va putea #i exclus, prin .otarare -udecatoreasca, la cererea coproprietarului vatamat. ( ) +xcluderea va putea #i dispusa numai daca unul dintre ceilalti coproprietari sau un tert cumpara cota-parte a celui exclus. (!) In acest scop, se va pronunta, mai intai, o inc.eiere de admitere in principiu a cererii de excludere, prin care se va sta$ili ca sunt indeplinite conditiile excluderii, inc.eiere care va putea #i atacata cu recurs pe cale separata. (%) Dupa ramanerea de#initiva a inc.eierii de admitere in principiu, in a$senta intelegerii partilor, se va sta$ili pretul vanzarii silite pe $aza de expertiza. Dupa consemnarea pretului la institutia de credit sta$ilita de instanta, se va pronunta .otararea care va tine loc de contract de vanzare-cumparare.
(() Dupa ramanerea de#initiva a acestei .otarari, do$anditorul isi va putea inscrie dreptul in cartea #unciara, iar transmitatorul va putea sa ridice suma consemnata la institutia de credit sta$ilita de instanta. Incetarea proprietatii periodice Art. (32 &roprietatea periodica inceteaza prin radiere din cartea #unciara in temeiul do$andirii de catre o singura persoana a tuturor cotelor-parti din dreptul de proprietate periodica, precum si in alte cazuri prevazute de lege. /itlul III - Dezmem$ramintele dreptului de proprietate privata
Capitolul I - Super#icia "otiune Art. (3 (1) Super#icia este dreptul de a avea sau de a edi#ica o constructie pe terenul altuia, deasupra ori in su$solul acelui teren, asupra caruia super#iciarul do$andeste un drept de #olosinta. (2) Dreptul de super#icie se do$andeste in temeiul unui act -uridic, precum si prin uzucapiune sau prin alt mod prevazut de lege. Dispozitiile in materie de carte #unciara raman aplica$ile. ( ) Super#icia se poate inscrie si in temeiul unui act -uridic prin care proprietarul intregului #ond a transmis exclusiv constructia ori a transmis terenul si constructia, in mod separat, catre doua persoane, c.iar daca nu s-a stipulat expres constituirea super#iciei. (!) In situatia in care s-a construit pe terenul altuia, super#icia se poate inscrie pe $aza renuntarii proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, in #avoarea constructorului. De asemenea, ea se poate inscrie in #avoarea unui tert pe $aza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea. Durata dreptului de super#icie Art. (3! Dreptul de super#icie se poate constitui pe o durata de cel mult 33 de ani. ,a implinirea termenului, dreptul de super#icie poate #i reinnoit. Intinderea si exercitarea dreptului de super#icie Art. (3% (1) Dreptul de super#icie se exercita in limitele si in conditiile actului constitutiv. In lipsa unei stipulatii contrare, exercitarea dreptului de super#icie este delimitata de supra#ata de teren pe care urmeaza sa se construiasca si de cea necesara exploatarii constructiei sau, dupa caz, de supra#ata de teren a#erenta si de cea necesara exploatarii constructiei edi#icate. (2) In cazul prevazut la art. (3 alin. ( ), in a$senta unei stipulatii contrare, titularul dreptului de super#icie nu poate modi#ica structura constructiei. +l o poate insa demola, dar cu o$ligatia de a o reconstrui in #orma initiala. ( ) In cazul in care super#iciarul modi#ica structura constructiei, proprietarul terenului poate sa ceara, in termen de ani, incetarea dreptului de super#icie sau repunerea in situatia anterioara. In al doilea caz, curgerea termenului de prescriptie de ani este suspendata pana la expirarea duratei super#iciei. (!) /itularul poate dispune in mod li$er de dreptul sau. Cat timp constructia exista,
dreptul de #olosinta asupra terenului se poate instraina ori ipoteca numai odata cu dreptul de proprietate asupra constructiei. Actiunea con#esorie de super#icie Art. (3( (1) Actiunea con#esorie de super#icie poate #i intentata impotriva oricarei persoane care impiedica exercitarea dreptului, c.iar si a proprietarului terenului. (2) Dreptul la actiune este imprescripti$il. +valuarea prestatiei super#iciarului Art. (30 (1) In cazul in care super#icia s-a constituit cu titlu oneros, daca partile nu au prevazut alte modalitati de plata a prestatiei de catre super#iciar, titularul dreptului de super#icie datoreaza, su$ #orma de rate lunare, o suma egala cu c.iria sta$ilita pe piata li$era, tinand seama de natura terenului, de destinatia constructiei in cazul in care aceasta exista, de zona in care se a#la terenul, precum si de orice alte criterii de determinare a contravalorii #olosintei. (2) In caz de neintelegere intre parti, suma datorata proprietarului terenului va #i sta$ilita pe cale -udecatoreasca. Cazurile de incetare a super#iciei Art. (31 Dreptul de super#icie se stinge prin radierea din cartea #unciara, pentru una dintre urmatoarele cauze; a) la expirarea termenului< $) prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane< c) prin pieirea constructiei, daca exista stipulatie expresa in acest sens< d) in alte cazuri prevazute de lege. +#ectele incetarii super#iciei prin expirarea termenului Art. (33 (1) In cazul prevazut la art. (31 lit. a), in a$senta unei stipulatii contrare, proprietarul terenului do$andeste dreptul de proprietate asupra constructiei edi#icate de super#iciar prin accesiune, cu o$ligatia de a plati valoarea de circulatie a acesteia de la data expirarii termenului. (2) Cand constructia nu exista in momentul constituirii dreptului de super#icie, iar valoarea acesteia este egala sau mai mare decat aceea a terenului, proprietarul terenului poate cere o$ligarea constructorului sa cumpere terenul la valoarea de circulatie pe care acesta ar #i avut-o daca nu ar #i existat constructia. Constructorul poate re#uza sa cumpere terenul daca ridica, pe c.eltuiala sa, constructia cladita pe teren si repune terenul in situatia anterioara. ( ) In a$senta unei intelegeri contrare inc.eiate cu proprietarul terenului, dezmem$ramintele consimtite de super#iciar se sting in momentul incetarii dreptului de super#icie. Ipotecile care greveaza dreptul de super#icie se stramuta de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului in cazul prevazut la alin. (1), se extind de drept asupra terenului in cazul prevazut la alin. (2) teza I sau se stramuta de drept asupra materialelor in cazul prevazut la alin. (2) teza a II-a. (!) Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existentei super#iciei nu se extind cu privire la intregul imo$il in momentul incetarii dreptului de super#icie in cazul prevazut la alin. (1). +le se stramuta de drept asupra sumei de $ani primite de proprietarul terenului in cazul prevazut la alin. (2) teza I sau se extind de drept cu privire la intregul teren in cazul prevazut la alin. (2) teza a II-a. +#ectele incetarii super#iciei prin consolidare Art. 044 (1) In cazul in care dreptul de super#icie s-a stins prin consolidare, in a$senta unei
stipulatii contrare, dezmem$ramintele consimtite de super#iciar se mentin pe durata pentru care au #ost constituite, dar nu mai tarziu de implinirea termenului initial al super#iciei. (2) Ipotecile nascute pe durata existentei super#iciei se mentin #iecare in #unctie de o$iectul asupra caruia s-au constituit. +#ectele incetarii super#iciei prin pieirea constructiei Art. 041 (1) In cazul stingerii dreptului de super#icie prin pieirea constructiei, drepturile reale care greveaza dreptul de super#icie se sting, daca legea nu prevede alt#el. (2) Ipotecile nascute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe durata existentei dreptului de super#icie se mentin asupra dreptului de proprietate reintregit. Alte dispozitii aplica$ile Art. 042 Dispozitiile prezentului capitol sunt aplica$ile si in cazul plantatiilor, precum si al altor lucrari autonome cu caracter dura$il. Capitolul II - 'zu#ructul Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. 04 'zu#ructul este dreptul de a #olosi $unul altei persoane si de a culege #ructele acestuia, intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva su$stanta. Constituirea uzu#ructului Art. 04! (1) 'zu#ructul se poate constitui prin act -uridic, uzucapiune sau alte moduri prevazute de lege, dispozitiile in materie de carte #unciara #iind aplica$ile. (2) 'zu#ructul se poate constitui numai in #avoarea unei persoane existente. Actiunea con#esorie de uzu#ruct Art. 04% Dispozitiile art. (3( alin. (1) se aplica uzu#ructului in mod corespunzator. )$iectul uzu#ructului Art. 04( &ot #i date in uzu#ruct orice $unuri mo$ile sau imo$ile, corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de #apt ori o cota-parte din acestea. Accesoriile $unurilor ce #ormeaza o$iectul uzu#ructului Art. 040 'zu#ructul poarta asupra tuturor accesoriilor $unului dat in uzu#ruct, precum si asupra a tot ce se uneste sau se incorporeaza in acesta. Durata uzu#ructului Art. 041 (1) 'zu#ructul in #avoarea unei persoane #izice este cel mult viager. (2) 'zu#ructul constituit in #avoarea unei persoane -uridice poate avea durata de cel mult 4 de ani. Atunci cand este constituit cu depasirea acestui termen, uzu#ructul se reduce de drept la 4 de ani. ( ) Daca nu s-a prevazut durata uzu#ructului, se prezuma ca este viager sau, dupa caz, ca este constituit pe o durata de 4 de ani. (!) 'zu#ructul constituit pana la data la care o alta persoana va a-unge la o anumita
varsta dureaza pana la acea data, c.iar daca acea persoana ar muri inainte de implinirea varstei sta$ilite. Sectiunea 2 - Drepturile si o$ligatiile uzu#ructuarului si ale nudului proprietar 1. Drepturile uzu#ructuarului si ale nudului proprietar Drepturile uzu#ructuarului Art. 043 In lipsa de stipulatie contrara, uzu#ructuarul are #olosinta exclusiva a $unului, inclusiv dreptul de a culege #ructele acestuia. 6ructele naturale si industriale Art. 014 6ructele naturale si industriale percepute dupa constituirea uzu#ructului apartin uzu#ructuarului, iar cele percepute dupa stingerea uzu#ructului revin nudului proprietar, #ara a putea pretinde unul altuia despagu$iri pentru c.eltuielile ocazionate de producerea lor. 6ructele civile Art. 011 6ructele civile se cuvin uzu#ructuarului proportional cu durata uzu#ructului, dreptul de a le pretinde do$andindu-se zi cu zi. Cvasiuzu#ructul Art. 012 Daca uzu#ructul cuprinde, printre altele, si $unuri consumpti$ile, cum ar #i $ani, grane, $auturi, uzu#ructuarul are dreptul de a dispune de ele, insa cu o$ligatia de a restitui $unuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzu#ructului. 'zu#ructul asupra $unurilor neconsumpti$ile Art. 01 (1) Daca uzu#ructul poarta asupra unor $unuri care, #ara a #i consumpti$ile, se uzeaza ca urmare a utilizarii lor, uzu#ructuarul are dreptul de a le #olosi ca un $un proprietar si potrivit destinatiei lor. (2) In acest caz, el nu va #i o$ligat sa le restituie decat in starea in care se vor a#la la data stingerii uzu#ructului. ( ) 'zu#ructuarul poate sa dispuna, ca un $un proprietar, de $unurile care, #ara a #i consumpti$ile, se deterioreaza rapid prin utilizare. In acest caz, la s#arsitul uzu#ructului, uzu#ructuarul va restitui valoarea pe care ar #i avut-o $unul la aceasta din urma data. Cesiunea uzu#ructului Art. 01! (1) In a$senta unei prevederi contrare, uzu#ructuarul poate ceda dreptul sau unei alte persoane #ara acordul nudului proprietar, dispozitiile in materie de carte #unciara #iind aplica$ile. (2) 'zu#ructuarul ramane dator exclusiv #ata de nudul proprietar numai pentru o$ligatiile nascute inainte de cesiune. &ana la noti#icarea cesiunii, uzu#ructuarul si cesionarul raspund solidar pentru indeplinirea tuturor o$ligatiilor #ata de nudul proprietar. ( ) Dupa noti#icarea cesiunii, cesionarul este dator #ata de nudul proprietar pentru toate o$ligatiile nascute dupa noti#icarea cesiunii. In acest caz, uzu#ructuarului i se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile legale din materia #ideiusiunii. (!) Dupa cesiune, dreptul de uzu#ruct continua, dupa caz, pana la implinirea termenului initial sau pana la decesul uzu#ructuarului initial.
Contractele de locatiune Art. 01% (1) 'zu#ructuarul are dreptul de a inc.iria sau, dupa caz, de a arenda $unul primit in uzu#ruct. (2) ,ocatiunile de imo$ile inc.eiate de uzu#ructuar, inscrise in cartea #unciara, sunt opoza$ile proprietarului sau mostenitorilor acestuia, dupa stingerea uzu#ructului prin decesul sau, dupa caz, incetarea existentei -uridice a uzu#ructuarului, pana la implinirea termenului lor, dar nu mai mult de ani de la incetarea uzu#ructului. ( ) *einnoirile de inc.irieri de imo$ile sau de arendari #acute de uzu#ructuar si inscrise in cartea #unciara inainte de expirarea contractelor initiale sunt opoza$ile proprietarului si mostenitorilor sai pe o perioada de cel mult ( luni ori, dupa caz, de un an, daca la data stingerii uzu#ructului nu au #ost puse in executare. In niciun caz, locatiunile nu pot dura mai mult de ani de la data stingerii uzu#ructului. (!) In cazul in care uzu#ructul s-a stins prin expirarea termenului, locatiunile inceteaza, in toate cazurile, odata cu stingerea uzu#ructului. ,ucrarile si im$unatatirile Art. 01( (1) ,a incetarea uzu#ructului, uzu#ructuarul nu poate pretinde vreo despagu$ire pentru lucrarile adaugate unui $un imo$il, cu exceptia celor necesare, sau pentru im$unatatirile aduse unui $un mo$il, c.iar atunci cand prin acestea s-a sporit valoarea $unului. (2) Daca lucrarile sau im$unatatirile au #ost #acute #ara incuviintarea proprietarului, acesta poate cere o$ligarea uzu#ructuarului la ridicarea lor si la readucerea $unului in starea in care i-a #ost incredintat. ( ) 'zu#ructuarul va putea cere o indemnizatie ec.ita$ila pentru lucrarile necesare adaugate. De asemenea, el va putea cere o indemnizatie ec.ita$ila si pentru celelalte lucrari adaugate sau pentru im$unatatirile #acute cu incuviintarea proprietarului, daca prin acestea s-a sporit valoarea $unului. (!) In cazul lucrarilor autonome #acute de uzu#ructuar asupra unui $un imo$il, vor #i aplica$ile, in mod corespunzator, in lipsa de stipulatie sau dispozitie legala contrara, dispozitiile din materia accesiunii imo$iliare arti#iciale. +xploatarea padurilor tinere Art. 010 (1) Daca uzu#ructul cuprinde paduri tinere destinate de proprietarul lor unor taieri periodice, uzu#ructuarul este dator sa pastreze ordinea si catimea taierii, potrivit regulilor sta$ilite de proprietar in con#ormitate cu dispozitiile legale, #ara ca uzu#ructuarul sa poata pretinde vreo despagu$ire pentru partile lasate netaiate in timpul uzu#ructului. (2) Ar$orii care se scot din pepiniere #ara degradarea acestora nu #ac parte din uzu#ruct decat cu o$ligatia uzu#ructuarului de a se con#orma dispozitiilor legale in ce priveste inlocuirea lor. +xploatarea padurilor inalte Art. 011 (1) 'zu#ructuarul poate, con#ormandu-se dispozitiilor legale si #olosintei o$isnuite a proprietarului, sa exploateze partile de paduri inalte care au #ost destinate taierii regulate, #ie ca aceste taieri se #ac periodic pe o intindere de pamant determinata, #ie ca se #ac numai pentru un numar de ar$ori alesi pe toata supra#ata #ondului. (2) In celelalte cazuri, uzu#ructuarul nu poate taia ar$orii inalti< va putea insa intre$uinta, pentru a #ace reparatiile la care este o$ligat, ar$ori cazuti accidental< in acest scop poate c.iar sa taie ar$orii tre$uinciosi, cu indatorirea insa de a constata, in prezenta nudului proprietar, aceasta tre$uinta. Alte drepturi ale uzu#ructuarului asupra padurilor ce #ac o$iectul uzu#ructului Art. 013 'zu#ructuarul poate lua din paduri araci pentru vii< poate, de asemenea, lua produsele
anuale sau periodice ale ar$orilor, cu respectarea #olosintei o$isnuite a proprietarului, in limitele dispozitiilor legale. Dreptul asupra pomilor #ructi#eri Art. 024 &omii #ructi#eri ce se usuca si cei cazuti accidental se cuvin uzu#ructuarului cu indatorirea de a-i inlocui cu altii. Dreptul asupra carierelor de piatra si de nisip a#late in exploatare Art. 021 In conditiile legii, uzu#ructuarul se #oloseste intocmai ca nudul proprietar de carierele de piatra si de nisip ce sunt in exploatare la constituirea dreptului de uzu#ruct. Situatia carierelor de piatra si de nisip nedesc.ise si a comorilor Art. 022 'zu#ructuarul nu are niciun drept asupra carierelor nedesc.ise inca si nici asupra comorii ce s-ar putea descoperi in timpul uzu#ructului. 2. )$ligatiile uzu#ructuarului si ale nudului proprietar Inventarierea $unurilor Art. 02 (1) 'zu#ructuarul preia $unurile in starea in care se a#la la data constituirii uzu#ructului< acesta nu va putea intra insa in posesia lor decat dupa inventarierea $unurilor mo$ile si constatarea starii in care se a#la imo$ilele, cu exceptia cazului in care uzu#ructul unui $un mo$il este do$andit prin uzucapiune. (2) Inventarul se intocmeste numai in prezenta nudului proprietar ori dupa noti#icarea acestuia. *espectarea destinatiei $unurilor Art. 02! In exercitarea dreptului sau, uzu#ructuarul este tinut sa respecte destinatia data $unurilor de nudul proprietar, cu exceptia cazului in care se asigura o crestere a valorii $unului sau cel putin nu se pre-udiciaza in niciun #el interesele proprietarului. *aspunderea uzu#ructuarului pentru pre-udicii Art. 02% 'zu#ructuarul este o$ligat sa il despagu$easca pe nudul proprietar pentru orice pre-udiciu cauzat prin #olosirea necorespunzatoare a $unurilor date in uzu#ruct. Constituirea garantiei pentru indeplinirea o$ligatiilor uzu#ructuarului Art. 02( (1) In lipsa unei stipulatii contrare, uzu#ructuarul este o$ligat sa depuna o garantie pentru indeplinirea o$ligatiilor sale. (2) Sunt scutiti sa depuna garantie vanzatorul si donatorul care si-au rezervat dreptul de uzu#ruct. ( ) In cazul in care uzu#ructuarul este scutit de garantie, instanta poate dispune depunerea unei garantii sau luarea unei masuri conservatorii atunci cand uzu#ructuarul, prin #apta sa ori prin starea de insolva$ilitate in care se a#la, pune in pericol drepturile nudului proprietar. "umirea administratorului Art. 020 (1) Daca uzu#ructuarul nu poate o#eri o garantie, instanta, la cererea nudului proprietar, va numi un administrator al imo$ilelor si va dispune ca #ructele civile incasate si sumele ce reprezinta contravaloarea #ructelor naturale si industriale percepute sa #ie depuse la o institutie de credit aleasa de parti. In acest caz, uzu#ructuarul va incasa numai do$anzile a#erente. (2) "udul proprietar poate cere vanzarea $unurilor ce se uzeaza prin #olosinta si
depunerea sumelor la o institutie de credit aleasa de parti. Do$anzile produse in cursul uzu#ructului revin uzu#ructuarului. ( ) Cu toate acestea, uzu#ructuarul va putea cere sa ii #ie lasate o parte din $unurile mo$ile necesare #olosintei sale sau #amiliei sale, cu o$ligatia de a le restitui la stingerea uzu#ructului. Intarzierea in depunerea garantiei Art. 021 Intarzierea in depunerea garantiei nu a#ecteaza dreptul uzu#ructuarului de a percepe #ructele care i se cuvin de la data constituirii uzu#ructului. 8odul de suportare a reparatiilor de catre uzu#ructuar si nudul proprietar Art. 023 (1) 'zu#ructuarul este o$ligat sa e#ectueze reparatiile de intretinere a $unului. (2) *eparatiile mari sunt in sarcina nudului proprietar. ( ) Sunt reparatii mari acelea ce au ca o$iect o parte importanta din $un si care implica o c.eltuiala exceptionala, cum ar #i cele re#eritoare la consolidarea ori rea$ilitarea constructiilor privind structura de rezistenta, zidurile interioare si:sau exterioare, acoperisul, instalatiile electrice, termice ori sanitare a#erente acestora, la inlocuirea sau repararea motorului ori caroseriei unui automo$il sau a unui sistem electronic in ansam$lul sau. (!) *eparatiile mari sunt in sarcina uzu#ructuarului atunci cand sunt determinate de nee#ectuarea reparatiilor de intretinere. +#ectuarea reparatiilor mari Art. 0 4 (1) 'zu#ructuarul este o$ligat sa il instiinteze pe nudul proprietar despre necesitatea reparatiilor mari. (2) Atunci cand nudul proprietar nu e#ectueaza la timp reparatiile mari, uzu#ructuarul le poate #ace pe c.eltuiala sa, nudul proprietar #iind o$ligat sa restituie contravaloarea lor pana la s#arsitul anului in curs, actualizata la data platii. Distrugerile datorate vec.imii ori cazului #ortuit Art. 0 1 'zu#ructuarul si nudul proprietar nu sunt o$ligati sa reconstruiasca ceea ce s-a distrus datorita vec.imii ori dintr-un caz #ortuit. 'zu#ructul cu titlu particular Art. 0 2 'zu#ructuarul cu titlu particular nu este o$ligat la plata datoriilor pentru care #ondul este ipotecat, iar daca le va plati, are actiune contra nudului proprietar. Suportarea sarcinilor si a c.eltuielilor in caz de litigiu Art. 0 (1) 'zu#ructuarul suporta toate sarcinile si c.eltuielile ocazionate de litigiile privind #olosinta $unului, culegerea #ructelor ori incasarea veniturilor. (2) Daca $unul este asigurat, pe durata uzu#ructului primele de asigurare sunt platite de uzu#ructuar. Instiintarea nudului proprietar Art. 0 ! 'zu#ructuarul este o$ligat sa aduca de indata la cunostinta nudului proprietar orice uzurpare a #ondului si orice contestare a dreptului de proprietate, su$ sanctiunea o$ligarii la plata de daune-interese. Suportarea sarcinilor si a c.eltuielilor proprietatii Art. 0 % (1) C.eltuielile si sarcinile proprietatii revin nudului proprietar. (2) Atunci cand sarcinile si c.eltuielile proprietarului au #ost suportate de uzu#ructuar,
nudul proprietar este o$ligat la ram$ursarea acestora, iar cand uzu#ructul este cu titlu oneros, nudul proprietar datoreaza acestuia si do$anda legala. )$ligatiile in caz de pieire a turmei Art. 0 ( (1) Daca turma data in uzu#ruct a pierit in intregime din cauze neimputa$ile uzu#ructuarului, acesta va restitui numai pieile ori valoarea acestora. (2) Daca turma nu a pierit in intregime, uzu#ructuarul este o$ligat sa inlocuiasca animalele pierite cu cele de prasila. . Dispozitii speciale )poza$ilitatea uzu#ructului asupra creantelor Art. 0 0 'zu#ructul asupra unei creante este opoza$il tertilor in aceleasi conditii ca si cesiunea de creanta si cu indeplinirea #ormalitatilor de pu$licitate prevazute de lege. Drepturile si o$ligatiile in cazul uzu#ructului asupra creantelor Art. 0 1 (1) 'zu#ructuarul are dreptul sa incaseze capitalul si sa perceapa do$anzile creantei si sa indeplineasca toate actele necesare pentru conservarea ori incasarea do$anzilor. /itularul dreptului de creanta poate #ace toate actele de dispozitie care nu aduc atingere drepturilor uzu#ructuarului. (2) Dupa plata creantei, uzu#ructul continua asupra capitalului, cu o$ligatia uzu#ructuarului de a-l restitui creditorului la stingerea uzu#ructului. ( ) 'zu#ructuarul suporta toate c.eltuielile si sarcinile re#eritoare la do$anzi. 'zu#ructul rentei viagere Art. 0 3 'zu#ructuarul rentei viagere are dreptul de a percepe, pe durata uzu#ructului sau, veniturile do$andite zi cu zi. Acesta va #i o$ligat numai la restituirea veniturilor incasate cu anticipatie. Dreptul de a spori capitalul Art. 0!4 (1) Dreptul de a spori capitalul care #ace o$iectul uzu#ructului, cum ar #i cel de a do$andi valori mo$iliare, apartine nudului proprietar, iar uzu#ructuarul are numai dreptul de a exercita uzu#ructul asupra $unurilor ast#el do$andite. (2) Daca nudul proprietar cedeaza dreptul sau, $unul do$andit in urma instrainarii este predat uzu#ructuarului, care va da socoteala la s#arsitul uzu#ructului. Dreptul de vot Art. 0!1 (1) Dreptul de vot a#erent unei actiuni sau altei valori mo$iliare, unei parti indivize, unei cote-parti din dreptul de proprietate sau oricarui alt $un apartine uzu#ructuarului. (2) Cu toate acestea, apartine nudului proprietar votul care are ca e#ect modi#icarea su$stantei $unului principal, cum ar #i capitalul social sau $unul detinut in coproprietate, ori sc.im$area destinatiei acestui $un sau incetarea societatii, reorganizarea ori incetarea persoanei -uridice sau, dupa caz, a unei intreprinderi. ( ) *epartizarea exercitarii dreptului de vot in alte conditii decat cele prevazute la alin. (1) si (2) nu este opoza$ila tertilor, a#ara de cazul in care acestia au cunoscut-o in mod expres. Dreptul la dividende Art. 0!2 Dividendele a caror distri$uire a #ost apro$ata, in conditiile legii, de adunarea generala in timpul uzu#ructului se cuvin uzu#ructuarului de la data sta$ilita prin .otararea adunarii generale.
)$ligatia nudului proprietar de a restitui sumele avansate de uzu#ructuar Art. 0! (1) Daca uzu#ructuarul universal ori cu titlu universal plateste datoriile a#erente masei patrimoniale sau partii din masa patrimoniala date in uzu#ruct, nudul proprietar tre$uie sa restituie sumele avansate, la stingerea uzu#ructului, #ara nicio do$anda. (2) In cazul in care uzu#ructuarul nu plateste datoriile prevazute la alin. (1), nudul proprietar poate, la alegere, sa le plateasca el insusi sau sa vanda o parte su#icienta din $unurile date in uzu#ruct. Daca insa nudul proprietar plateste aceste datorii, uzu#ructuarul datoreaza do$anzi pe toata durata uzu#ructului. ( ) ,egatarul uzu#ructului universal ori cu titlu universal este o$ligat sa ac.ite, in proportie cu o$iectul uzu#ructului si #ara niciun drept de restituire, legatele cu titlu particular avand ca o$iect o$ligatii de intretinere sau, dupa caz, rente viagere. Dreptul creditorilor asupra $unurilor uzu#ructului Art. 0!! Daca plata datoriilor nu se va #ace in modul prevazut la art. 0! , creditorii pot sa urmareasca $unurile date in uzu#ruct. 'zu#ructul #ondului de comert Art. 0!% In lipsa de stipulatie contrara, uzu#ructuarul unui #ond de comert nu poate sa dispuna de $unurile ce il compun. In situatia in care dispune de aceste $unuri are o$ligatia de a le inlocui cu altele similare si de valoare egala. Sectiunea - Stingerea uzu#ructului
Cazurile de stingere a uzu#ructului Art. 0!( (1) 'zu#ructul se stinge pe cale principala prin; a) moartea uzu#ructuarului ori, dupa caz, incetarea personalitatii -uridice< $) a-ungerea la termen< c) consolidare, atunci cand calitatea de uzu#ructuar si de nud proprietar se intrunesc in aceeasi persoana< d) renuntarea la uzu#ruct< e) neuzul timp de 14 de ani sau, dupa caz, timp de 2 ani in cazul uzu#ructului unei creante. (2) 'zu#ructul se stinge prin decesul ori, dupa caz, incetarea existentei -uridice a uzu#ructuarului c.iar daca termenul nu s-a implinit. ( ) In cazul imo$ilelor sunt aplica$ile dispozitiile in materie de carte #unciara. Stingerea uzu#ructului in caz de a$uz de #olosinta Art. 0!0 (1) 'zu#ructul poate inceta la cererea nudului proprietar atunci cand uzu#ructuarul a$uzeaza de #olosinta $unului, aduce stricaciuni acestuia ori il lasa sa se degradeze. (2) Creditorii uzu#ructuarului pot interveni in proces pentru conservarea drepturilor lor< ei se pot anga-a sa repare stricaciunile si pot o#eri garantii pentru viitor. ( ) Instanta poate dispune, dupa impre-urari, #ie stingerea uzu#ructului, #ie preluarea #olosintei $unului de catre nudul proprietar, cu o$ligatia acestuia de a plati uzu#ructuarului o renta pe durata uzu#ructului. Cand $unul este imo$il, pentru garantarea rentei, instanta poate dispune inscrierea unei ipoteci in cartea #unciara. Stingerea uzu#ructului in caz de pieire a $unului Art. 0!1 (1) 'zu#ructul se stinge in cazul in care $unul a #ost distrus in intregime dintr-un caz #ortuit. Cand $unul a #ost distrus in parte, uzu#ructul continua asupra partii ramase.
(2) In toate cazurile, uzu#ructul va continua asupra despagu$irii platite de tert sau, dupa caz, asupra indemnizatiei de asigurare, daca aceasta nu este #olosita pentru repararea $unului. Dispozitiile art. 012 se aplica in mod corespunzator. Capitolul III - 'zul si a$itatia Dreptul de uz Art. 0!3 'zul este dreptul unei persoane de a #olosi lucrul altuia si de a-i culege #ructele naturale si industriale numai pentru nevoile proprii si ale #amiliei sale. Dreptul de a$itatie Art. 0%4 /itularul dreptului de a$itatie are dreptul de a locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu sotul si copiii sai, c.iar daca nu a #ost casatorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit a$itatia, precum si cu parintii ori alte persoane a#late in intretinere. Constituirea uzului si a a$itatiei Art. 0%1 'zul si a$itatia se constituie in temeiul unui act -uridic sau prin alte moduri prevazute de lege. ,imitele dreptului de uz si a$itatie Art. 0%2 Dreptul de uz ori de a$itatie nu poate #i cedat, iar $unul ce #ace o$iectul acestor drepturi nu poate #i inc.iriat sau, dupa caz, arendat. )$ligatia uzuarului si a titularului dreptului de a$itatie Art. 0% (1) Daca titularul dreptului de uz sau de a$itatie este indreptatit sa perceapa toate #ructele naturale si industriale produse de $un ori, dupa caz, sa ocupe intreaga locuinta, este dator sa plateasca toate c.eltuielile de cultura si reparatiile de intretinere intocmai ca si uzu#ructuarul. (2) Daca titularul dreptului de uz sau de a$itatie nu este indreptatit sa perceapa decat o parte din #ructe ori sa ocupe decat o parte din locuinta, va suporta c.eltuielile de cultura sau de intretinere in proportie cu partea de care se #oloseste. Alte dispozitii aplica$ile Art. 0%! Dispozitiile prezentului capitol se completeaza, in mod corespunzator, cu cele privitoare la uzu#ruct. Capitolul I2 - Servitutile Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. 0%% (1) Servitutea este sarcina care greveaza un imo$il, pentru uzul sau utilitatea imo$ilului unui alt proprietar. (2) 'tilitatea rezulta din destinatia economica a #ondului dominant sau consta intr-o sporire a con#ortului acestuia.
Constituirea servitutii Art. 0%( Servitutea se poate constitui in temeiul unui act -uridic ori prin uzucapiune, dispozitiile in materie de carte #unciara ramanand aplica$ile. Actiunea con#esorie de servitute Art. 0%0 Dispozitiile art. (3( alin. (1) se aplica in mod corespunzator. Constituirea servitutii in vederea utilitatii viitoare Art. 0%1 Servitutea se poate constitui in vederea unei utilitati viitoare a #ondului dominant. )$ligatiile in sarcina proprietarului #ondului aservit Art. 0%3 (1) &rin actul de constituire se pot impune in sarcina proprietarului #ondului aservit anumite o$ligatii pentru asigurarea uzului si utilitatii #ondului dominant. (2) In acest caz, su$ conditia notarii in cartea #unciara, o$ligatia se transmite do$anditorilor su$secventi ai #ondului aservit. Servitutile aparente si neaparente Art. 0(4 (1) Servitutile sunt aparente sau neaparente. (2) Servitutile aparente sunt acelea a caror existenta este atestata de un semn vizi$il de servitute, cum ar #i o usa, o #ereastra, un apeduct. ( ) Servitutile neaparente sunt acelea a caror existenta nu este atestata de vreun semn vizi$il de servitute, cum ar #i servitutea de a nu construi ori de a nu construi peste o anumita inaltime. Servitutile continue si necontinue Art. 0(1 (1) Servitutile sunt continue sau necontinue. (2) Servitutile continue sunt acelea al caror exercitiu este sau poate #i continuu #ara a #i necesar #aptul actual al omului, cum ar #i servitutea de vedere ori servitutea de a nu construi. ( ) Servitutile necontinue sunt acelea pentru a caror existenta este necesar #aptul actual al omului, cum ar #i servitutea de trecere cu piciorul ori cu mi-loace de transport. Servitutile pozitive si negative Art. 0(2 (1) Servitutile sunt pozitive sau negative. (2) Servitutile pozitive sunt acelea prin care proprietarul #ondului dominant exercita o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra #ondului aservit, cum ar #i servitutea de trecere. ( ) Servitutile negative sunt acelea prin care proprietarul #ondului aservit este o$ligat sa se a$tina de la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului sau de proprietate, cum ar #i servitutea de a nu construi. Do$andirea servitutii prin uzucapiune Art. 0( &rin uzucapiune ta$ulara poate #i do$andita orice servitute, iar prin uzucapiune extrata$ulara pot #i do$andite numai servitutile pozitive. Alte dispozitii aplica$ile Art. 0(! 8odul de exercitiu al servitutii se do$andeste in aceleasi conditii ca si dreptul de servitute. Sectiunea 2 - Drepturile si o$ligatiile proprietarilor
*egulile privind exercitarea si conservarea servitutii Art. 0(% (1) In lipsa vreunei prevederi contrare, proprietarul #ondului dominant poate lua toate masurile si poate #ace, pe c.eltuiala sa, toate lucrarile pentru a exercita si conserva servitutea. (2) C.eltuielile legate de conservarea acestor lucrari revin celor 2 proprietari, proportional cu avanta-ele pe care le o$tin, in masura in care lucrarile e#ectuate pentru exercitiul servitutii sunt necesare si pro#ita inclusiv #ondului aservit. +xonerarea de raspundere Art. 0(( In toate cazurile in care c.eltuielile lucrarilor necesare pentru exercitarea si conservarea servitutilor revin proprietarului #ondului aservit, acesta se va putea exonera de o$ligatie renuntand la dreptul de proprietate asupra #ondului aservit in intregime sau asupra partii din #ondul aservit necesare pentru exercitarea servitutii in #avoarea proprietarului #ondului dominant. Dispozitiile in materie de carte #unciara raman aplica$ile. Sc.im$area locului de exercitare a servitutii Art. 0(0 (1) &roprietarul #ondului aservit este o$ligat sa se a$tina de la orice act care limiteaza ori impiedica exercitiul servitutii. Ast#el, el nu va putea sc.im$a starea locurilor ori stramuta exercitarea servitutii in alt loc. (2) Daca are un interes serios si legitim, proprietarul #ondului aservit va putea sc.im$a locul prin care se exercita servitutea in masura in care exercitarea servitutii ramane la #el de comoda pentru proprietarul #ondului dominant. )$ligatia de a nu agrava situatia #ondului aservit Art. 0(1 &roprietarul #ondului dominant nu poate agrava situatia #ondului aservit si nu poate produce pre-udicii proprietarului #ondului aservit prin exercitarea servitutii. +xercitarea servitutii in caz de impartire a #ondurilor Art. 0(3 (1) Daca #ondul dominant se imparte, servitutea va putea #i exercitata pentru uzul si utilitatea #iecarei parti, #ara ca situatia #ondului aservit sa poata #i agravata. (2) Daca #ondul aservit se imparte, servitutea se poate exercita, pentru uzul si utilitatea #ondului dominant, pe toate partile rezultate din impartire, su$ rezerva prevederilor art. 0(1. ( ) Cu toate acestea, daca servitutea este exercitata pentru uzul si utilitatea exclusiva a uneia dintre partile despartite din #ondul dominant ori nu se poate exercita decat pe una dintre partile despartite din #ondul aservit, servitutea asupra celorlalte parti se stinge. Sectiunea - Stingerea servitutilor
Cauzele de stingere a servitutilor Art. 004 (1) Servitutile se sting pe cale principala prin radierea lor din cartea #unciara pentru una dintre urmatoarele cauze; a) consolidarea, atunci cand am$ele #onduri a-ung sa ai$a acelasi proprietar< $) renuntarea proprietarului #ondului dominant< c) a-ungerea la termen< d) rascumpararea< e) imposi$ilitatea de#initiva de exercitare< #) neuzul timp de 14 de ani<
g) disparitia oricarei utilitati a acestora. (2) Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea #ondului aservit, daca servitutea este contrara utilitatii pu$lice careia ii va #i a#ectat $unul expropriat. Stingerea servitutii prin neuz Art. 001 (1) /ermenul de 14 de ani prevazut la art. 004 alin. (1) lit. #) curge de la data ultimului act de exercitiu al servitutilor necontinue ori de la data primului act contrar servitutilor continue. (2) +xercitarea servitutii de catre un coproprietar ori de catre uzu#ructuar pro#ita si celorlalti coproprietari, respectiv nudului proprietar. *ascumpararea servitutii de trecere Art. 002 (1) Servitutea de trecere va putea #i rascumparata de proprietarul #ondului aservit daca exista o disproportie vadita intre utilitatea care o procura #ondului dominant si inconvenientele sau deprecierea provocata #ondului aservit. (2) In caz de neintelegere intre parti, instanta poate suplini consimtamantul proprietarului #ondului dominant. ,a sta$ilirea pretului de rascumparare, instanta va tine cont de vec.imea servitutii si de sc.im$area valorii celor doua #onduri. /itlul I2 - 6iducia "otiune Art. 00 6iducia este operatiunea -uridica prin care unul sau mai multi constituitori trans#era drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansam$lu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unul sau mai multi #iduciari care le exercita cu un scop determinat, in #olosul unuia sau mai multor $ene#iciari. Aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi si o$ligatii din patrimoniile #iduciarilor. Izvoarele #iduciei Art. 00! (1) 6iducia este sta$ilita prin lege sau prin contract inc.eiat in #orma autentica. +a tre$uie sa #ie expresa. (2) ,egea in temeiul careia este sta$ilita #iducia se completeaza cu dispozitiile prezentului titlu, in masura in care nu cuprinde dispozitii contrare. Interdictia li$eralitatii indirecte Art. 00% Contractul de #iducie este lovit de nulitate a$soluta daca prin el se realizeaza o li$eralitate indirecta in #olosul $ene#iciarului. &artile contractului de #iducie Art. 00( (1) )rice persoana #izica sau -uridica poate #i constituitor in contractul de #iducie. (2) &ot avea calitatea de #iduciari in acest contract numai institutiile de credit, societatile de investitii si de administrare a investitiilor, societatile de servicii de investitii #inanciare, societatile de asigurare si de reasigurare legal in#iintate. ( ) De asemenea, pot avea calitatea de #iduciari notarii pu$lici si avocatii, indi#erent de #orma de exercitare a pro#esiei. 5ene#iciarul #iduciei Art. 000 5ene#iciarul #iduciei poate #i constituitorul, #iduciarul sau o terta persoana.
*eprezentarea intereselor constituitorului Art. 001 In a$senta unei stipulatii contrare, constituitorul poate, in orice moment, sa desemneze un tert care sa ii reprezinte interesele in executarea contractului si care sa ii exercite drepturile nascute din contractul de #iducie. Continutul contractului de #iducie Art. 003 Contractul de #iducie tre$uie sa mentioneze, su$ sanctiunea nulitatii a$solute; a) drepturile reale, drepturile de creanta, garantiile si orice alte drepturi patrimoniale trans#erate< $) durata trans#erului, care nu poate depasi de ani incepand de la data inc.eierii sale< c) identitatea constituitorului sau a constituitorilor< d) identitatea #iduciarului sau a #iduciarilor< e) identitatea $ene#iciarului sau a $ene#iciarilor ori cel putin regulile care permit determinarea acestora< #) scopul #iduciei si intinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale #iduciarului ori ale #iduciarilor. Inregistrarea #iscala Art. 014 (1) Su$ sanctiunea nulitatii a$solute, contractul de #iducie si modi#icarile sale tre$uie sa #ie inregistrate la cererea #iduciarului, in termen de o luna de la data inc.eierii acestora, la organul #iscal competent sa administreze sumele datorate de #iduciar $ugetului general consolidat al statului. (2) Cand masa patrimoniala #iduciara cuprinde drepturi reale imo$iliare, acestea sunt inregistrate, in conditiile prevazute de lege, su$ aceeasi sanctiune, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei pu$lice locale competent pentru administrarea sumelor datorate $ugetelor locale ale unitatilor administrativteritoriale in raza carora se a#la imo$ilul, dispozitiile de carte #unciara ramanand aplica$ile. ( ) Desemnarea ulterioara a $ene#iciarului, in cazul in care acesta nu este precizat c.iar in contractul de #iducie, tre$uie sa #ie #acuta, su$ aceeasi sanctiune, printr-un act scris inregistrat in aceleasi conditii. (!) Daca pentru transmiterea unor drepturi este necesara indeplinirea unor cerinte speciale de #orma, se va inc.eia un act separat cu respectarea cerintelor legale. In aceste cazuri, lipsa inregistrarii #iscale atrage aplicarea sanctiunilor administrative prevazute de lege. )poza$ilitatea #iduciei Art. 011 (1) 6iducia este opoza$ila tertilor de la data mentionarii sale in Ar.iva +lectronica de 7arantii *eale 8o$iliare. (2) Inscrierea drepturilor reale imo$iliare, inclusiv a garantiilor reale imo$iliare, care #ac o$iectul contractului de #iducie se #ace si in cartea #unciara, pentru #iecare drept in parte. &recizarea calitatii #iduciarului Art. 012 (1) Cand #iduciarul actioneaza in contul masei patrimoniale #iduciare, el poate sa #aca mentiune expresa in acest sens, cu exceptia cazurilor in care acest lucru este interzis prin contractul de #iducie. (2) De asemenea, cand masa patrimoniala #iduciara cuprinde drepturi a caror transmitere este supusa pu$licitatii, in registrul de pu$licitate #iduciarul poate solicita sa se mentioneze denumirea #iduciarului si calitatea in care actioneaza. ( ) In toate cazurile in care constituitorul sau $ene#iciarul solicita acest lucru in
con#ormitate cu contractul de #iducie, #iduciarul va tre$ui sa isi precizeze calitatea in care actioneaza. In caz contrar, daca actul este pagu$itor pentru constituitor, se va considera ca actul a #ost inc.eiat de #iduciar in nume propriu. )$ligatia de a da socoteala Art. 01 Contractul de #iducie tre$uie sa cuprinda conditiile in care #iduciarul da socoteala constituitorului cu privire la indeplinirea o$ligatiilor sale. De asemenea, #iduciarul tre$uie sa dea socoteala, la intervale precizate in contractul de #iducie, $ene#iciarului si reprezentantului constituitorului, la cererea acestora. &uterile si remunerarea #iduciarului Art. 01! (1) In raporturile cu tertii, se considera ca #iduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale #iduciare, actionand ca un verita$il si unic titular al drepturilor in cauza, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca tertii aveau cunostinta de limitarea acestor puteri. (2) 6iduciarul va #i remunerat potrivit intelegerii partilor, iar in lipsa acesteia, potrivit regulilor care carmuiesc administrarea $unurilor altuia. Insolventa #iduciarului Art. 01% Desc.iderea procedurii insolventei impotriva #iduciarului nu a#ecteaza masa patrimoniala #iduciara. ,imitarea raspunderii in #unctie de separatia maselor patrimoniale Art. 01( (1) 5unurile din masa patrimoniala #iduciara pot #i urmarite, in conditiile legii, de titularii de creante nascute in legatura cu aceste $unuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o garantie reala asupra $unurilor acestuia si a carei opoza$ilitate este do$andita, potrivit legii, anterior sta$ilirii #iduciei. Dreptul de urmarire poate #i exercitat si de ceilalti creditori ai constituitorului, insa numai in temeiul .otararii -udecatoresti de#initive de admitere a actiunii prin care a #ost des#iintat sau a devenit inopoza$il, in orice mod, cu e#ect retroactiv, contractul de #iducie. (2) /itularii creantelor nascute in legatura cu $unurile din masa patrimoniala #iduciara nu pot urmari decat aceste $unuri, cu exceptia cazului in care, prin contractul de #iducie, s-a prevazut o$ligatia #iduciarului sau:si a constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul #iduciei. In acest caz, va #i urmarit mai intai activul masei patrimoniale #iduciare, iar apoi, daca este necesar, $unurile #iduciarului sau:si ale constituitorului, in limita si in ordinea prevazute in contractul de #iducie. *aspunderea #iduciarului pentru pre-udiciile cauzate Art. 010 &entru pre-udiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale #iduciare, #iduciarul raspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse in patrimoniul sau. Inlocuirea #iduciarului Art. 011 (1) Daca #iduciarul nu isi indeplineste o$ligatiile sau pune in pericol interesele care i-au #ost incredintate, constituitorul, reprezentantul sau sau $ene#iciarul poate cere in -ustitie inlocuirea #iduciarului. (2) &ana la solutionarea cererii de inlocuire, constituitorul, reprezentantul sau sau, in lipsa acestora, $ene#iciarul va numi un administrator provizoriu al masei patrimoniale #iduciare. In cazul in care constituitorul, reprezentantul sau sau $ene#iciarul desemneaza concomitent un administrator provizoriu, va prevala desemnarea #acuta de constituitorul ori de reprezentantul sau legal.
( ) 8andatul administratorului provizoriu inceteaza in momentul inlocuirii #iduciarului sau in momentul respingerii de#initive a cererii de inlocuire. Solutionarea cererii de inlocuire a #iduciarului se realizeaza de urgenta si cu precadere. (!) "umirea noului #iduciar si a administratorului provizoriu poate #i dispusa de instanta de -udecata numai cu acordul acestora. (%) In cazul in care instanta de -udecata a numit un nou #iduciar, acesta va avea toate drepturile si o$ligatiile prevazute in contractul de #iducie. (() Constituitorul, reprezentatul acestuia, noul #iduciar sau administratorul provizoriu poate sa inregistreze aceasta modi#icare a #iduciei, aplicandu-se in mod corespunzator dispozitiile art. 014 si 011. Inlocuirea #iduciarului se produce numai dupa aceasta inregistrare. Denuntarea, modi#icarea si revocarea contractului de #iducie Art. 013 (1) Cat timp nu a #ost acceptat de catre $ene#iciar, contractul de #iducie poate #i denuntat unilateral de catre constituitor. (2) Dupa acceptarea de catre $ene#iciar, contractul nu poate #i modi#icat sau revocat de catre parti ori denuntat unilateral de catre constituitor decat cu acordul $ene#iciarului sau, in a$senta acestuia, cu autorizarea instantei -udecatoresti. Incetarea contractului de #iducie Art. 034 (1) Contractul de #iducie inceteaza prin implinirea termenului sau prin realizarea scopului urmarit cand aceasta intervine inainte de implinirea termenului. (2) +l inceteaza, de asemenea, in cazul in care toti $ene#iciarii renunta la #iducie, iar in contract nu s-a precizat cum vor continua raporturile #iduciare intr-o asemenea situatie. Declaratiile de renuntare sunt supuse acelorasi #ormalitati de inregistrare ca si contractul de #iducie. Incetarea se produce la data #inalizarii #ormalitatilor de inregistrare pentru ultima declaratie de renuntare. ( ) Contractul de #iducie inceteaza si in momentul in care s-a dispus desc.iderea procedurii insolventei impotriva #iduciarului sau in momentul in care se produc, potrivit legii, e#ectele reorganizarii persoanei -uridice. +#ectele incetarii contractului de #iducie Art. 031 (1) Cand contractul de #iducie inceteaza, masa patrimoniala #iduciara existenta in acel moment se trans#era la $ene#iciar, iar in a$senta acestuia, la constituitor. (2) Contopirea masei patrimoniale #iduciare in patrimoniul $ene#iciarului sau al constituitorului se va produce numai dupa plata datoriilor #iduciare. /itlul 2 - Administrarea $unurilor altuia
Capitolul I - Dispozitii generale Calitatea de administrator al $unurilor altuia Art. 032 (1) &ersoana care este imputernicita, prin legat sau conventie, cu administrarea unuia sau mai multor $unuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu ii apartine are calitatea de administrator al $unurilor altuia. (2) Imputernicirea prin legat produce e#ecte daca este acceptata de administratorul desemnat.
( ) &revederile prezentului titlu sunt aplica$ile oricarei administrari a $unurilor altuia, cu exceptia cazului in care legea, actul constitutiv sau impre-urarile concrete impun aplicarea unui alt regim -uridic de administrare. (!) Administratorul persoana #izica tre$uie sa ai$a capacitate deplina de exercitiu. *emuneratia administratorului Art. 03 (1) Cu exceptia cazului in care, potrivit legii, actului constitutiv sau intelegerii ulterioare a partilor ori impre-urarilor concrete, administrarea se realizeaza cu titlu gratuit, administratorul are dreptul la o remuneratie sta$ilita prin actul constitutiv sau prin intelegerea ulterioara a partilor, prin lege ori, in lipsa, prin .otarare -udecatoreasca. In acest ultim caz, se va tine seama de uzante si, in lipsa unui asemenea criteriu, de valoarea serviciilor prestate de administrator. (2) &ersoana care actioneaza #ara a avea acest drept sau #ara a #i autorizata in acest sens nu are dreptul la remuneratie, ramanand aplica$ile, daca este cazul, regulile de la gestiunea de a#aceri. Domeniul de aplicare Art. 03! In a$senta unor dispozitii legale speciale, prevederile prezentului titlu se aplica in toate cazurile de administrare a $unurilor altuia. Capitolul II - 6ormele de administrare Sectiunea 1 - Administrarea simpla "otiune Art. 03% &ersoana imputernicita cu administrarea simpla este tinuta sa e#ectueze toate actele necesare pentru conservarea $unurilor, precum si actele utile pentru ca acestea sa poata #i #olosite con#orm destinatiei lor o$isnuite. Atri$utiile administratorului Art. 03( (1) Cel imputernicit cu administrarea simpla este tinut sa culeaga #ructele $unurilor si sa exercite drepturile a#erente administrarii acestora. (2) Administratorul incaseaza creantele administrate, eli$erand in mod vala$il c.itantele corespunzatoare, si exercita drepturile a#erente valorilor mo$iliare pe care le are in administrare, precum dreptul de vot, de conversie si de rascumparare. 8entinerea destinatiei $unurilor Art. 030 Administratorul este o$ligat sa continue modul de #olosire sau de exploatare a $unurilor #rugi#ere #ara a sc.im$a destinatia acestora, cu exceptia cazului in care este autorizat de catre $ene#iciar sau, in caz de impiedicare a acestuia, de catre instanta -udecatoreasca. Investirea sumelor de $ani Art. 031 (1) Administratorul este o$ligat sa investeasca sumele de $ani a#late in administrarea sa in con#ormitate cu dispozitiile prezentului titlu re#eritoare la plasamentele considerate sigure. (2) Administratorul poate, totodata, sa modi#ice investitiile e#ectuate anterior do$andirii de catre acesta a calitatii sale ori e#ectuate de el insusi in calitate de administrator.
Autorizarea actelor de dispozitie Art. 033 (1) Cand administrarea are ca o$iect un $un individual determinat, administratorul va putea sa instraineze cu titlu oneros $unul sau sa il greveze cu o garantie reala, atunci cand este necesar pentru conservarea valorii $unului, ac.itarea datoriilor ori mentinerea modului de #olosinta potrivit destinatiei o$isnuite a $unului, numai cu autorizarea $ene#iciarului sau, in caz de impiedicare a acestuia ori in cazul in care acesta nu a #ost inca determinat, a instantei -udecatoresti. (2) 'n $un supus pericolului deprecierii sau pieirii imediate poate #i instrainat #ara aceasta autorizare. ( ) Cand administrarea are ca o$iect o masa patrimoniala sau un patrimoniu, administratorul poate sa instraineze un $un individual determinat sau sa il greveze cu o garantie reala ori de cate ori este necesar pentru $una administrare a universalitatii. In celelalte cazuri, este necesara autorizarea preala$ila a $ene#iciarului sau, dupa caz, a instantei -udecatoresti. (!) Inc.eierea actului de instrainare in lipsa autorizarii preala$ile cerute potrivit prezentului articol atrage, in cazul in care cauzeaza pre-udicii, o$ligatia de reparare integrala si reprezinta motiv de inlocuire a administratorului. Sectiunea 2 - Administrarea deplina Atri$utiile administratorului Art. 144 &ersoana imputernicita cu administrarea deplina este tinuta sa conserve si sa exploateze in mod pro#ita$il $unurile, sa sporeasca patrimoniul sau sa realizeze a#ectatiunea masei patrimoniale, in masura in care aceasta este in interesul $ene#iciarului. Intinderea puterilor administratorului Art. 141 &entru aducerea la indeplinire a o$ligatiilor sale, administratorul va putea sa instraineze, cu titlu oneros, $unurile sau sa le greveze cu un drept real ori c.iar sa le sc.im$e destinatia, precum si sa e#ectueze orice alte acte necesare sau utile, inclusiv orice #orma de investitie. Capitolul III - *egimul -uridic al administrarii Sectiunea 1 - )$ligatiile administratorului #ata de $ene#iciar ,imitele raspunderii administratorului Art. 142 (1) Administratorul $unurilor altuia actioneaza numai in limitele puterilor ce ii sunt con#erite si este tinut, in exercitarea atri$utiilor sale, sa respecte o$ligatiile ce ii incum$a potrivit legii, actului constitutiv sau intelegerii ulterioare a partilor. (2) Administratorul nu va #i raspunzator pentru pieirea $unurilor pricinuita de #orta ma-ora, vec.imea sau natura perisa$ila a $unurilor ori de #olosirea o$isnuita si autorizata a acestora. )$ligatia de diligenta, onestitate si loialitate Art. 14 (1) Administratorul tre$uie sa actioneze cu diligenta pe care un $un proprietar o depune in administrarea $unurilor sale.
(2) Administratorul tre$uie, totodata, sa actioneze cu onestitate si loialitate in vederea realizarii optime a intereselor $ene#iciarului sau a scopului urmarit. +vitarea con#lictului de interese Art. 14! (1) Administratorul nu isi poate exercita atri$utiile in interesul sau propriu sau al unei terte persoane. (2) Administratorul este o$ligat sa evite aparitia unui con#lict intre interesul sau propriu si o$ligatiile sale de administrator. ( ) In masura in care administratorul insusi este si $ene#iciar, acesta este tinut sa isi exercite atri$utiile in interesul comun al tuturor $ene#iciarilor, prin acordarea unui tratament egal interesului sau si celui al celorlalti $ene#iciari. Anuntarea con#lictului de interese Art. 14% Administratorul este o$ligat sa il anunte de indata pe $ene#iciar despre orice interes pe care l-ar avea intr-o anumita activitate si care este de natura sa il puna intr-o situatie de con#lict de interese, precum si drepturile pe care le-ar putea invoca impotriva $ene#iciarului sau a $unurilor administrate, indicand, dupa caz, natura si valoarea drepturilor respective, cu exceptia intereselor si drepturilor nascute din actul constitutiv al administrarii. Interdictia do$andirii de drepturi in legatura cu $unurile administrate Art. 14( (1) In timpul exercitarii calitatii sale, administratorul nu va putea deveni parte la niciun contract avand ca o$iect $unurile administrate sau sa do$andeasca, alt#el decat prin succesiune, orice #el de drepturi asupra $unurilor respective sau impotriva $ene#iciarului. (2) &rin exceptie de la dispozitiile alin. (1), administratorul va putea inc.eia actele mentionate, cu imputernicirea expresa a $ene#iciarului sau, in caz de impiedicare a acestuia sau in cazul in care acesta nu a #ost inca determinat, a instantei -udecatoresti. Separatia $unurilor administrate Art. 140 Administratorul este o$ligat sa tina o evidenta a $unurilor sale proprii distincta de cea a $unurilor preluate in administrare. Aceasta o$ligatie su$zista si in cazul in care, la preluarea $unurilor $ene#iciarului administrarii, nu a #ost intocmit un inventar. Interdictia #olosirii $unurilor administrate in interes propriu Art. 141 In a$senta acordului $ene#iciarului sau a imputernicirii con#erite prin lege, prin actul constitutiv ori prin intelegerea ulterioara a partilor, administratorul este o$ligat a nu #olosi in propriul sau avanta- $unurile administrate, precum si datele sau in#ormatiile care ii parvin in virtutea administrarii. Interdictia actelor de dispozitie cu titlu gratuit Art. 143 Administratorul nu va putea dispune cu titlu gratuit de $unurile sau drepturile care ii sunt incredintate, cu exceptia cazului in care interesul unei $une administrari o impune. Dreptul de a reprezenta in -ustitie Art. 114 Administratorul poate sta in -ustitie pentru orice cerere sau actiune re#eritoare la administrarea $unurilor si poate interveni in orice cerere sau actiune avand drept o$iect $unurile administrate. Impartialitatea administratorului Art. 111 Daca exista mai multi $ene#iciari, concomitenti sau succesivi, administratorul este tinut
sa actioneze cu impartialitate, tinand cont de drepturile si interesele #iecaruia dintre ei. Atenuarea raspunderii administratorului Art. 112 In aprecierea limitelor raspunderii administratorului si a despagu$irilor datorate de acesta, instanta -udecatoreasca va putea reduce intinderea acestora, tinand cont de circumstantele asumarii administrarii sau de caracterul gratuit al serviciului administratorului. Sectiunea 2 - )$ligatiile administratorului si ale $ene#iciarului in raporturile cu tertii *aspunderea personala a administratorului Art. 11 (1) Administratorul care, in limitele puterilor con#erite, isi asuma o$ligatii in numele $ene#iciarului sau al #iduciarului, pentru masa patrimoniala #iduciara, nu va #i tinut personal raspunzator #ata de tertii contractanti. (2) Administratorul este personal raspunzator #ata de tertii cu care contracteaza daca se o$liga in nume propriu, su$ rezerva drepturilor detinute de acestia impotriva $ene#iciarului sau, dupa caz, a #iduciarului, pentru masa patrimoniala #iduciara. *aspunderea personala a administratorului in cazul depasirii puterilor con#erite Art. 11! Administratorul care isi depaseste puterile este tinut personal #ata de tertii cu care a contractat, in masura in care acestia nu au cunoscut #aptul depasirii puterilor ori $ene#iciarul nu a rati#icat in mod expres sau tacit actul inc.eiat de administrator cu depasirea puterilor con#erite. Depasirea puterilor incredintate mai multor persoane Art. 11% (1) Se considera o depasire a puterilor con#erite #apta administratorului de a exercita in mod individual atri$utiile pe care tre$uie sa le exercite impreuna cu altcineva. (2) &rin exceptie de la prevederile alin. (1), nu constituie o incalcare a puterilor exercitarea acestora intr-un mod mai avanta-os decat acela care ii era impus prin actul de imputernicire. ,imitarea raspunderii $ene#iciarului #ata de terti Art. 11( (1) 5ene#iciarul raspunde #ata de terti pentru pre-udiciile pricinuite in mod culpa$il de administrator in exercitarea atri$utiilor sale numai pana la concurenta castigului o$tinut. (2) &revederile alin. (1) se aplica, in mod corespunzator, in cazul masei patrimoniale #iduciare. Administratorul aparent Art. 110 )rice persoana care, avand capacitate deplina de exercitiu, creeaza aparenta despre o alta persoana ca este administratorul $unurilor sale va #i tinuta de toate contractele pe care aceasta din urma persoana le inc.eie cu tertii de $unacredinta. Sectiunea - Inventar, garantii si asigurare
Izvorul o$ligatiei privind inventarul, garantiile si asigurarea Art. 111 (1) Administratorul nu este o$ligat sa #aca inventarul, sa su$scrie o polita de asigurare sau sa #urnizeze o alta garantie pentru $una executare a indatoririlor sale, in a$senta unei clauze a actului constitutiv, a intelegerii ulterioare a partilor, a unei dispozitii legale contrare sau a unei .otarari -udecatoresti pronuntate la cererea $ene#iciarului sau a
oricarei persoane interesate. (2) In cazul in care o asemenea o$ligatie a #ost sta$ilita in sarcina administratorului prin lege sau prin .otarare -udecatoreasca, administratorul va putea solicita instantei -udecatoresti, pentru motive temeinice, sa #ie dispensat de indeplinirea ei. Criteriile pentru aprecierea motivelor temeinice Art. 113 (1) In solutionarea cererilor prevazute la art. 111, instanta -udecatoreasca va tine seama de valoarea $unurilor, de situatia partilor, precum si de alte circumstante. (2) Instanta nu va putea admite cererea de sta$ilire a o$ligatiei administratorului privind inventarul, garantiile sau asigurarea, daca pe aceasta cale s-ar incalca o clauza contrara din actul constitutiv sau din intelegerea ulterioara a partilor. Cuprinsul inventarului Art. 124 (1) In cazurile in care administratorul este o$ligat sa intocmeasca un inventar, acesta tre$uie sa cuprinda o enumerare completa a $unurilor incredintate sau a continutului masei patrimoniale ori a patrimoniului supus administrarii. (2) Inventarul contine, ori de cate ori este cazul; a) datele de identi#icare a $unurilor imo$ile si descrierea $unurilor mo$ile, cu indicarea valorii acestora, iar in cazul unei universalitati de $unuri mo$ile, o identi#icare corespunzatoare a universalitatii respective< $) identi#icarea sumelor de $ani< c) lista instrumentelor #inanciare. ( ) De asemenea, in cazul administrarii unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu, inventarul cuprinde lista datoriilor si se inc.eie cu o recapitulatie a activului si pasivului. (!) Administratorul are o$ligatia sa noti#ice $ene#iciarului, prin scrisoare recomandata cu con#irmare de primire, data si locul intocmirii inventarului. (%) Inventarul se intocmeste #ie prin inscris autentic, #ie prin inscris su$ semnatura privata cuprinzand data si locul intocmirii si semnat de autor si de $ene#iciar, iar in a$senta acestuia din urma, de 2 martori. Constatarile cu privire la care $ene#iciarul nu a #acut o$iectiuni au deplina #orta pro$anta #ata de acesta din urma. 5unurile de uz personal Art. 121 In masura in care patrimoniul administrat cuprinde $unuri de uz personal ale titularului sau, dupa caz, ale de#unctului, in inventar se #ace o mentiune de ordin general cu privire la acestea, descriindu-se doar o$iectele de im$racaminte, inscrisurile personale, $i-uteriile sau o$iectele de uz curent a caror valoare individuala depaseste ec.ivalentul in lei al sumei de 144 euro. Starea $unurilor indicate in inventar Art. 122 5unurile indicate in inventar sunt prezumate a #i in $una stare la data intocmirii acestuia, cu exceptia cazului in care inventarul cuprinde o mentiune contrara agreata de $ene#iciar sau, in a$senta acordului $ene#iciarului, mentiunea este insotita de un document doveditor. Comunicarea si contestarea inventarului Art. 12 (1) ) copie a inventarului va #i predata de administrator persoanei care l-a desemnat si $ene#iciarului, precum si oricarei alte persoane interesate despre care acesta are cunostinta. (2) Inventarul poate #i #acut pu$lic numai in cazurile si potrivit procedurii prevazute de lege. ( ) )rice persoana interesata poate contesta in -ustitie inventarul sau oricare dintre
mentiunile continute de acesta si va putea solicita intocmirea unui nou inventar, cu participarea unui expert -udiciar. Asigurarea #acultativa Art. 12! (1) C.iar in a$senta unei o$ligatii sta$ilite prin lege, prin actul constitutiv sau prin intelegerea partilor ori prin .otarare -udecatoreasca, administratorul poate asigura $unurile incredintate impotriva riscurilor o$isnuite, precum #urtul sau incendiul, pe c.eltuiala $ene#iciarului sau a patrimoniului #iduciar. (2) Administratorul poate su$scrie totodata o polita de asigurare pro#esionala pentru $una executare a o$ligatiilor sale. ( ) C.eltuielile prile-uite de asigurarea prevazuta la alin. (2) sunt in sarcina $ene#iciarului sau a patrimoniului #iduciar, in cazul in care administrarea este e#ectuata cu titlu gratuit. Sectiunea ! - Administrarea colectiva si delegarea Adoptarea .otararilor Art. 12% In cazul in care sunt desemnate mai multe persoane in calitate de administratori, daca legea sau actul de desemnare nu prevede alt#el, .otararile se iau prin vointa ma-oritatii acestora. Adoptarea .otararilor in situatii speciale Art. 12( (1) Administratorii vor putea e#ectua in mod individual acte de conservare. (2) In cazul in care nu se pot lua .otarari in mod vala$il din cauza opunerii constante a unora dintre administratori, celelalte acte de administrare a $unurilor altuia vor putea #i #acute, in caz de urgenta, cu autorizarea instantei -udecatoresti. ( ) In masura in care neintelegerile dintre administratori persista, iar administrarea este serios a#ectata, instanta va putea dispune, la solicitarea oricarei persoane interesate, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri; a) sta$ilirea unui mecanism simpli#icat de adoptare a .otararilor< $) repartizarea atri$utiilor intre administratori< c) con#erirea votului decisiv, in caz de paritate de voturi, unuia dintre administratori< d) inlocuirea administratorului sau, dupa caz, a administratorilor carora le este imputa$ila situatia creata. *aspunderea solidara Art. 120 (1) Administratorii sunt raspunzatori in mod solidar pentru indeplinirea atri$utiilor lor. (2) Cu toate acestea, in cazul in care atri$utiile sunt repartizate prin lege, actul de desemnare sau .otarare -udecatoreasca, iar repartizarea a #ost respectata, #iecare administrator este raspunzator doar pentru partea sa de administrare. &rezumtia de apro$are a .otararilor Art. 121 (1) Se prezuma ca administratorul a apro$at toate .otararile adoptate de ceilalti administratori si va raspunde pentru acestea in solidar cu ei in masura in care nu s-a opus in momentul adoptarii .otararii si nu a noti#icat aceasta opozitie $ene#iciarului intrun termen rezona$il. (2) Se prezuma ca administratorul a apro$at .otararea adoptata in a$senta sa in masura in care nu isi #ace cunoscuta opozitia celorlalti administratori si $ene#iciarului intr-un termen rezona$il de la data la care a luat cunostinta de .otararea respectiva. ( ) Administratorul nu va raspunde in situatia in care nu a putut, pentru motive temeinice, sa noti#ice opozitia sa in conditiile alin. (1).
Delegarea Art. 123 (1) Administratorul isi poate delega partial atri$utiile sau poate imputernici un tert sa il reprezinte la inc.eierea unui act determinat. (2) Administratorul nu poate delega unei terte persoane administrarea generala sau exercitiul unei puteri discretionare, cu exceptia cazului in care delegarea se #ace catre un coadministrator. ( ) Administratorul raspunde pentru #aptele celui su$stituit in masura in care $ene#iciarul nu a autorizat in mod expres su$stituirea, iar in cazul in care autorizarea exista, raspunde numai pentru lipsa de diligenta in alegerea si indrumarea inlocuitorului. *aspunderea reprezentantului administratorului Art. 1 4 (1) Actele prin care reprezentantul administratorului a incalcat prevederile actului de desemnare sau uzantele sunt inopoza$ile $ene#iciarului. (2) De asemenea, $ene#iciarul se poate indrepta impotriva reprezentantului administratorului pentru pre-udiciile su#erite, c.iar daca era autorizat expres sa incredinteze reprezentarea. Sectiunea % - &lasamentele considerate sigure Categoriile de plasamente considerate sigure Art. 1 1 Sunt prezumate a #i sigure plasamentele sta$ilite periodic de 5anca "ationala a *omaniei si de Comisia "ationala a 2alorilor 8o$iliare. ,imitele prudentiale ale e#ectuarii plasamentelor Art. 1 2 (1) Administratorul .otaraste cu privire la e#ectuarea plasamentelor in #unctie de randament si de cresterea estimata a valorii. Administratorul va cauta sa realizeze un porto#oliu diversi#icat, care sa produca venituri #ixe si, respectiv, varia$ile, intr-o proportie sta$ilita in #unctie de con-unctura economica. (2) Administratorul nu va putea ac.izitiona mai mult de %> din actiunile aceleiasi societati comerciale si nici nu va putea ac.izitiona actiuni, o$ligatiuni sau alte valori mo$iliare ale unei persoane -uridice care nu si-a indeplinit o$ligatia de plata a dividendelor ori do$anzilor sau acorda imprumuturi persoanei -uridice respective. &lasarea sumelor de $ani Art. 1 (1) Administratorul va putea depozita sumele de $ani care ii sunt incredintate la o institutie de credit sau de asigurare ori la un organism de plasament colectiv, in masura in care depozitul este ram$ursa$il la vedere sau in urma unui aviz de maximum 4 de zile. (2) Administratorul va putea e#ectua totodata depuneri pe perioade mai lungi in masura in care acestea sunt garantate integral de 6ondul de garantare a depozitelor in sistemul $ancar sau, dupa caz, de 6ondul de prote-are a asiguratilor. ( ) In lipsa garantiei prevazute la alin. (2), administratorul nu va putea e#ectua depuneri pe perioade mai lungi, cu exceptia cazului in care instanta il autorizeaza in acest sens si in con#ormitate cu regulile determinate de aceasta. 8entinerea plasamentelor anterioare Art. 1 ! (1) Administratorul va putea mentine plasamentele existente la data preluarii #unctiei c.iar daca acestea nu sunt considerate sigure. (2) Administratorul va putea totodata sa detina valori mo$iliare care le inlocuiesc pe cele
detinute anterior ca urmare a reorganizarii, lic.idarii sau #uziunii persoanei -uridice emitente. )$ligatia de reparare a pre-udiciului pentru plasamentele nesigure Art. 1 % (1) Se prezuma ca un administrator actioneaza prudent daca isi indeplineste atri$utiile in con#ormitate cu prevederile prezentei sectiuni. (2) Administratorul care e#ectueaza un alt plasament decat cele mentionate la art. 1 1 si care nu a #ost autorizat expres de catre $ene#iciar va #i tinut sa repare pre-udiciul rezultat #ara a se tine seama de existenta vreunei culpe. )$ligatia administratorului de a-si arata calitatea Art. 1 ( (1) Administratorul tre$uie sa indice calitatea sa si persoana $ene#iciarului pentru plasamentele #acute in cursul administrarii. (2) In caz contrar, plasamentul si pro#itul a#erent vor reveni tot $ene#iciarului. Daca plasamentele sunt nerenta$ile, administratorul va acoperi personal pierderile cauzate $ene#iciarului. Sectiunea ( - *epartitia pro#iturilor si a pierderilor *epartitia pro#itului si a pierderilor Art. 1 0 (1) *epartitia pro#itului si a pierderilor intre $ene#iciarul #ructelor si cel al capitalului se va realiza in con#ormitate cu prevederile actului constitutiv. (2) In lipsa unei indicatii exprese in act, repartitia se #ace ec.ita$il, tinand seama de o$iectul administrarii, de circumstantele care au dat nastere la administrare, precum si de practicile conta$ile general acceptate. De$itarea contului de venituri Art. 1 1 (1) Contul de venituri se va de$ita cu sumele reprezentand urmatoarele c.eltuieli si alte c.eltuieli de natura similara, in urmatoarea ordine; a) impozitele si taxele platite, a#erente $unurilor administrate< $) -umatate din remuneratia administratorului si din c.eltuielile rezona$ile e#ectuate de acesta pentru administrarea comuna a capitalului si a do$anzilor< c) primele de asigurare, costurile reparatiilor minore, precum si celelalte c.eltuieli o$isnuite ale administrarii< d) c.eltuielile e#ectuate pentru conservarea drepturilor $ene#iciarului #ructelor si -umatate din costurile prile-uite de descarcarea -udiciara de gestiune, in masura in care instanta -udecatoreasca nu dispune alt#el< e) costurile amortizarii $unurilor, cu exceptia celor utilizate in scop personal de catre $ene#iciar. (2) Administratorul va putea repartiza c.eltuielile importante pe o perioada de timp rezona$ila, pentru a mentine veniturile la un nivel constant. De$itarea contului de capital Art. 1 3 (1) Contul de capital se va de$ita cu sumele reprezentand c.eltuieli care nu sunt trecute in de$itul contului de venituri, precum c.eltuielile re#eritoare la investitiile de capital, instrainarea de $unuri, conservarea drepturilor $ene#iciarului capitalului sau a dreptului de proprietate a $unurilor administrate. (2) Contul de capital se va de$ita totodata cu sumele reprezentand taxe si impozite platite asupra castigurilor din capital, c.iar si atunci cand legea speciala le cali#ica impozite pe venit.
8omentul nasterii dreptului $ene#iciarului la venitul net Art. 1!4 5ene#iciarul #ructelor este indreptatit la venitul net rezultat din administrarea $unurilor incepand cu data prevazuta in actul constitutiv sau, in lipsa unei asemenea date, de la momentul inceperii administrarii ori, dupa caz, al decesului testatorului. Do$andirea #ructelor Art. 1!1 (1) Cand $ene#iciarul este proprietarul $unului #rugi#er, #ructele se do$andesc potrivit regulilor prevazute la art. %%4 alin. (2) si ( ). In cazul in care $ene#iciarul este o terta persoana, se aplica in mod corespunzator regulile prevazute la art. 014 si 011. (2) Dividendele si distri$utiile unei persoane -uridice se datoreaza de la data indicata in .otararea de distri$utie sau, in lipsa acesteia, de la data .otararii respective. 5ene#iciarul nu va avea dreptul la plata dividendelor sta$ilite ulterior momentului incetarii dreptului sau. Sectiunea 0 - Darea de seama anuala )$ligatia privind darea de seama Art. 1!2 Cel putin o data pe an administratorul ii va prezenta $ene#iciarului o dare de seama a gestiunii sale. Continutul si auditarea darii de seama Art. 1! (1) Darea de seama tre$uie sa cuprinda toate in#ormatiile necesare veri#icarii exactitatii acesteia. (2) ,a cererea persoanei interesate, darea de seama poate #i auditata de catre un expert independent. ( ) In cazul in care administratorul se opune auditarii, persoana interesata poate sa solicite instantei -udecatoresti desemnarea unui expert independent pentru a veri#ica darea de seama. Darea de seama in ipoteza in care sunt mai multi administratori Art. 1!! Daca sunt mai multi administratori, acestia vor intocmi o singura dare de seama, cu exceptia cazului in care atri$utiile lor au #ost repartizate prin lege, prin actul constitutiv sau de catre instanta -udecatoreasca, iar aceasta repartizare a #ost respectata. +xaminarea registrelor Art. 1!% Administratorul este o$ligat sa ii permita $ene#iciarului, in orice moment, examinarea registrelor si a documentelor -usti#icative ce au legatura cu gestiunea sa. Capitolul I2 - Incetarea administrarii Sectiunea 1 - Cauzele de incetare Cazurile de incetare Art. 1!( Administrarea inceteaza; a) prin stingerea dreptului $ene#iciarului asupra $unurilor administrate< $) prin expirarea termenului sau implinirea conditiei stipulate in actul constitutiv<
c) prin indeplinirea scopului administrarii sau prin incetarea cauzei care a dat nastere administrarii< d) prin denuntarea de catre $ene#iciar a actului de desemnare, ca urmare a solicitarii comunicate administratorului, prin scrisoare recomandata cu con#irmare de primire, de a restitui $unurile de indata< e) prin inlocuirea administratorului de catre $ene#iciar sau de catre instanta -udecatoreasca, la cererea altei persoane interesate< #) prin decesul, punerea su$ interdictie -udecatoreasca, renuntarea administratorului ori supunerea acestuia la procedura insolventei< g) prin punerea su$ interdictie -udecatoreasca a $ene#iciarului sau supunerea acestuia la procedura insolventei, in masura in care aceasta a#ecteaza $unurile administrate. "oti#icarea renuntarii Art. 1!0 (1) Administratorul poate renunta la atri$utiile sale, pe $aza noti#icarii adresate, prin scrisoare recomandata cu con#irmare de primire, $ene#iciarului si, dupa caz, celorlalti administratori sau persoanei imputernicite sa desemneze un inlocuitor. (2) "oti#icarea va cuprinde un termen de preaviz rezona$il, care sa ii permita $ene#iciarului sa numeasca un alt administrator sau sa preia el insusi administrarea $unurilor. In caz contrar, administratorul va repara pre-udiciul cauzat prin renuntarea sa intempestiva. ( ) *enuntarea administratorului produce e#ecte de la data expirarii termenului de preaviz. 8oartea sau punerea su$ interdictie a administratorului Art. 1!1 (1) 8oartea sau punerea su$ interdictie a administratorului va #i comunicata $ene#iciarului si, dupa caz, celorlalti administratori, de catre mostenitorii acestuia sau executorul testamentar ori de catre tutorele administratorului. (2) 8ostenitorii, executorul testamentar si tutorele, dupa caz, sunt o$ligati sa intreprinda, in privinta oricarei a#aceri incepute, orice masura imediata care este necesara pentru prevenirea producerii unei pierderi, precum si sa dea socoteala si sa predea $unurile catre persoana indreptatita. )$ligatiile asumate ulterior incetarii administrarii Art. 1!3 (1) )$ligatiile asumate #ata de terti, ulterior incetarii administrarii, de un administrator de $una-credinta sunt pe deplin vala$ile si il o$liga pe $ene#iciar sau, dupa caz, pe #iduciar. (2) &revederile alin. (1) se aplica si in cazul o$ligatiilor asumate de administrator ulterior incetarii administrarii, atunci cand aceasta este o consecinta necesara sau o masura necesara pentru prevenirea pierderilor. ( ) 5ene#iciarul sau #iduciarul este de asemenea tinut de o$ligatiile asumate #ata de tertii care nu au cunoscut #aptul incetarii administrarii. (!) 6iduciarul raspunde numai in limitele activului masei patrimoniale #iduciare. Sectiunea 2 - Darea de seama si predarea $unurilor Darea de seama #inala Art. 1%4 (1) ,a incetarea raporturilor de administrare, administratorul va prezenta o dare de seama #inala $ene#iciarului si, dupa caz, administratorului inlocuitor sau celorlalti administratori. In cazul incetarii simultane a raporturilor de administrare ale mai multor administratori, acestia vor prezenta o singura dare de seama, cu exceptia cazului in care atri$utiile acestora sunt separate.
(2) Darea de seama va cuprinde toate datele necesare pentru a permite veri#icarea exactitatii sale. *egistrele si celelalte documente -usti#icative vor putea #i consultate de persoanele interesate. ( ) Acceptarea darii de seama de catre $ene#iciar il descarca pe administrator. Descarcarea -udiciara de gestiune Art. 1%1 (1) In cazul in care oricare dintre $ene#iciari nu accepta darea de seama, administratorul poate cere instantei -udecatoresti sa o incuviinteze. (2) )ri de cate ori se considera necesar, instanta -udecatoreasca va dispune e#ectuarea unei expertize de specialitate. ,ocul predarii $unurilor Art. 1%2 In lipsa unei stipulatii contrare, administratorul preda $unurile administrate la locul unde se gasesc acestea. Intinderea o$ligatiei de restituire Art. 1% (1) Administratorul este o$ligat sa predea tot ce a primit in exercitarea atri$utiilor sale, c.iar daca plata primita de la tert este nedatorata $ene#iciarului sau, dupa caz, #iduciarului, pentru masa patrimoniala #iduciara. (2) Administratorul este, de asemenea, o$ligat sa restituie orice pro#it sau orice alt avanta- patrimonial realizat in #olos personal prin utilizarea, #ara permisiune, a datelor si a in#ormatiilor o$tinute in virtutea calitatii sale. ( ) Administratorul care a #olosit, #ara permisiune, un $un este o$ligat sa il indemnizeze pe $ene#iciar sau, dupa caz, pe #iduciar, in contul masei patrimoniale #iduciare cu ec.ivalentul #olosintei $unului. Suportarea c.eltuielilor administrarii Art. 1%! (1) C.eltuielile administrarii, inclusiv cele ocazionate de prezentarea darii de seama si de predarea $unurilor, sunt in sarcina $ene#iciarului sau, dupa caz, a #iduciarului, pentru masa patrimoniala #iduciara. (2) In cazul renuntarii, denuntarii actului de desemnare sau al inlocuirii administratorului, $ene#iciarul ori #iduciarul, in contul masei patrimoniale #iduciare, are in sarcina, pe langa c.eltuielile mentionate la alin. (1), si plata remuneratiei cuvenite administratorului in raport cu durata activitatii sale. Data curgerii do$anzilor Art. 1%% (1) Administratorul datoreaza do$anzi asupra soldului de la data acceptarii ori a incuviintarii -udiciare a darii de seama sau, dupa caz, de la data noti#icarii prin scrisoare recomandata cu con#irmare de primire sau prin orice alt mi-loc prevazut de lege. (2) 5ene#iciarul sau #iduciarul, pentru masa patrimoniala #iduciara, datoreaza do$anzi pentru sumele cuvenite administratorului doar de la punerea in intarziere potrivit alin. (1). Deducerea remuneratiei Art. 1%( (1) Administratorul poate deduce din soldul administrarii remuneratia care ii este datorata de $ene#iciar sau de #iduciar, in contul masei patrimoniale #iduciare, pentru activitatea sa. (2) Administratorul are drept de retentie asupra $unului administrat pana la plata integrala a datoriei #ata de el. Solidaritatea $ene#iciarilor Art. 1%0
In caz de pluralitate de $ene#iciari, acestia sunt tinuti solidar la indeplinirea o$ligatiilor #ata de administrator. /itlul 2I - &roprietatea pu$lica
Capitolul I - Dispozitii generale De#initia dreptului de proprietate pu$lica Art. 1%1 &roprietatea pu$lica este dreptul de proprietate ce apartine statului sau unei unitati administrativ-teritoriale asupra $unurilor care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz ori de interes pu$lic, cu conditia sa #ie do$andite prin unul dintre modurile prevazute de lege. )$iectul proprietatii pu$lice. Delimitarea de domeniul privat Art. 1%3 (1) Constituie o$iect exclusiv al proprietatii pu$lice $ogatiile de interes pu$lic ale su$solului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valori#ica$il, de interes national, pla-ele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte $unuri sta$ilite prin lege organica. (2) Celelalte $unuri care apartin statului ori unitatilor administrativ-teritoriale #ac parte, dupa caz, din domeniul pu$lic sau din domeniul privat al acestora, insa numai daca au #ost, la randul lor, do$andite prin unul dintre modurile prevazute de lege. Domeniul pu$lic national, -udetean si local Art. 1(4 (1) 5unurile proprietate pu$lica #ac parte din domeniul pu$lic national, -udetean sau, dupa caz, local. (2) Delimitarea dintre domeniul pu$lic national, -udetean si local se #ace in conditiile legii. ( ) 5unurile care #ormeaza o$iectul exclusiv al proprietatii pu$lice a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot #i trecute din domeniul pu$lic al statului in domeniul pu$lic al unitatii administrativ-teritoriale sau invers decat ca urmare a modi#icarii legii organice. In celelalte cazuri, trecerea unui $un din domeniul pu$lic al statului in domeniul pu$lic al unitatii administrativ-teritoriale si invers se #ace in conditiile legii. Caracterele dreptului de proprietate pu$lica Art. 1(1 (1) 5unurile proprietate pu$lica sunt inaliena$ile, imprescripti$ile si insesiza$ile. (2) &roprietatea asupra acestor $unuri nu se stinge prin neuz si nu poate #i do$andita de terti prin uzucapiune sau, dupa caz, prin posesia de $una-credinta asupra $unurilor mo$ile. ( ) In conditiile legii, $unurile proprietate pu$lica pot #i date in administrare sau in #olosinta si pot #i concesionate ori inc.iriate. ,imitele exercitarii dreptului de proprietate pu$lica Art. 1(2 (1) Dreptul de proprietate pu$lica este suscepti$il de orice limite reglementate de lege sau de prezentul cod pentru dreptul de proprietate privata, in masura in care acestea sunt compati$ile cu uzul sau interesul pu$lic caruia ii sunt destinate $unurile a#ectate. (2) Incompati$ilitatea se constata prin acordul dintre titularul proprietatii pu$lice si
persoana interesata sau, in caz de divergenta, pe cale -udecatoreasca. ( ) In aceste cazuri, persoana interesata are dreptul la o -usta si prompta despagu$ire din partea titularului proprietatii pu$lice. Cazurile de do$andire a dreptului de proprietate pu$lica Art. 1( Dreptul de proprietate pu$lica se do$andeste; a) prin ac.izitie pu$lica, e#ectuata in conditiile legii< $) prin expropriere pentru cauza de utilitate pu$lica, in conditiile legii< c) prin donatie sau legat, acceptat in conditiile legii, daca $unul, prin natura lui sau prin vointa dispunatorului, devine de uz ori de interes pu$lic< d) prin conventie cu titlu oneros, daca $unul, prin natura lui sau prin vointa do$anditorului, devine de uz ori de interes pu$lic< e) prin trans#erul unui $un din domeniul privat al statului in domeniul pu$lic al acestuia sau din domeniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul pu$lic al acesteia, in conditiile legii< #) prin alte moduri sta$ilite de lege. Stingerea dreptului de proprietate pu$lica Art. 1(! Dreptul de proprietate pu$lica se stinge daca $unul a pierit ori a #ost trecut in domeniul privat, daca a incetat uzul sau interesul pu$lic, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Apararea dreptului de proprietate pu$lica Art. 1(% (1) )$ligatia apararii in -ustitie a proprietatii pu$lice revine titularului. (2) /itularii drepturilor corespunzatoare proprietatii pu$lice sunt o$ligati; a) sa il in#ormeze pe proprietar cu privire la orice tul$urare adusa dreptului de proprietate pu$lica< $) sa il introduca in proces pe titularul dreptului de proprietate pu$lica, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. ( ) Dispozitiile art. %( se aplica in mod corespunzator. Capitolul II - Drepturile reale corespunzatoare proprietatii pu$lice Sectiunea 1 - Dispozitii generale Drepturile reale corespunzatoare proprietatii pu$lice Art. 1(( Drepturile reale corespunzatoare proprietatii pu$lice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune si dreptul de #olosinta cu titlu gratuit. Sectiunea 2 - Dreptul de administrare Constituirea dreptului de administrare Art. 1(0 (1) Dreptul de administrare se constituie prin .otarare a 7uvernului, a consiliului -udetean sau, dupa caz, a consiliului local. (2) Autoritatile prevazute la alin. (1) controleaza modul de exercitare a dreptului de administrare.
+xercitarea dreptului de administrare Art. 1(1 (1) Dreptul de administrare apartine regiilor autonome sau, dupa caz, autoritatilor administratiei pu$lice centrale sau locale si altor institutii pu$lice de interes national, -udetean ori local. (2) /itularul dreptului de administrare poate #olosi si dispune de $unul dat in administrare in conditiile sta$ilite de lege si, daca este cazul, de actul de constituire. Stingerea dreptului de administrare Art. 1(3 Dreptul de administrare inceteaza odata cu incetarea dreptului de proprietate pu$lica sau prin actul de revocare emis, in conditiile legii, daca interesul pu$lic o impune, de organul care l-a constituit. Apararea dreptului de administrare Art. 104 (1) Apararea in -ustitie a dreptului de administrare revine titularului dreptului. (2) Dispozitiile art. (3( alin. (1) se aplica in mod corespunzator. Sectiunea - Dreptul de concesiune
Continutul dreptului de concesiune Art. 101 (1) Concesionarul are dreptul si, in acelasi timp, o$ligatia de exploatare a $unului, in sc.im$ul unei redevente si pentru o durata determinata, cu respectarea conditiilor prevazute de lege si a contractului de concesiune. (2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana #izica sau persoana -uridica. ( ) &rocedura de concesionare, precum si inc.eierea, executarea si incetarea contractului de concesiune sunt supuse conditiilor prevazute de lege. +xercitarea dreptului de concesiune Art. 102 (1) Concesionarul poate e#ectua orice acte materiale sau -uridice necesare pentru a asigura exploatarea $unului. Cu toate acestea, su$ sanctiunea nulitatii a$solute, concesionarul nu poate instraina si nici greva $unul dat in concesiune sau, dupa caz, $unurile destinate ori rezultate din realizarea concesiunii si care tre$uie, potrivit legii sau actului constitutiv, sa #ie predate concedentului la incetarea, din orice motive, a concesiunii. (2) 6ructele, precum si, in limitele prevazute de lege si in actul de constituire, productele $unului concesionat revin concesionarului. ( ) In toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supusa controlului din partea concedentului, in conditiile legii si ale contractului de concesiune. Apararea dreptului de concesiune Art. 10 (1) Apararea in -ustitie a dreptului de concesiune revine concesionarului. (2) Dispozitiile art. (3( alin. (1) se aplica in mod corespunzator. Sectiunea ! - Dreptul de #olosinta cu titlu gratuit Continutul si limitele dreptului de #olosinta cu titlu gratuit Art. 10! (1) Dreptul de #olosinta asupra $unurilor proprietate pu$lica se acorda, cu titlu gratuit, pe termen limitat, in #avoarea institutiilor de utilitate pu$lica. (2) In lipsa unor dispozitii contrare in actul de constituire, titularul nu $ene#iciaza de #ructele civile ale $unului.
( ) Dispozitiile privind constituirea si incetarea dreptului de administrare se aplica in mod corespunzator. Apararea dreptului de #olosinta cu titlu gratuit Art. 10% (1) Apararea in -ustitie a dreptului de #olosinta cu titlu gratuit revine titularului dreptului. (2) Dispozitiile art. (3( alin. (1) se aplica in mod corespunzator. /itlul 2II - Cartea #unciara
Capitolul I - Dispozitii generale Scopul si o$iectul cartii #unciare Art. 10( (1) Cartea #unciara descrie imo$ilele si arata drepturile reale ce au ca o$iect aceste $unuri. (2) In cazurile prevazute de lege pot #i inscrise in cartea #unciara si alte drepturi, #apte sau raporturi -uridice, daca au legatura cu imo$ilele cuprinse in cartea #unciara. ( ) &rin imo$il, in sensul prezentului titlu, se intelege una sau mai multe parcele de teren alaturate, indi#erent de categoria de #olosinta, cu sau #ara constructii, apartinand aceluiasi proprietar, situate pe teritoriul unei unitati administrativ-teritoriale si care sunt identi#icate printr-un numar cadastral unic. Drepturile ta$ulare Art. 100 Drepturile reale imo$iliare inscrise in cartea #unciara sunt drepturi ta$ulare. +le se do$andesc, se modi#ica si se sting numai cu respectarea regulilor de carte #unciara. )$iectul drepturilor ta$ulare Art. 101 (1) )$iectul drepturilor ta$ulare este imo$ilul, de#init la art. 10( alin. ( ), care dupa inscrierea in cartea #unciara nu mai poate sa #ie modi#icat decat cu respectarea regulilor de carte #unciara. (2) Aceeasi carte #unciara nu poate cuprinde decat un singur imo$il. ( ) 8ai multi proprietari nu pot #i inscrisi in aceeasi carte #unciara decat daca se a#la in coproprietate pe cote-parti ori in devalmasie. 8odi#icarea imo$ilului inscris in cartea #unciara Art. 103 (1) Imo$ilul inscris in cartea #unciara se poate modi#ica prin alipiri, daca mai multe imo$ile alaturate se unesc intr-un singur imo$il sau daca se adauga o parte dintr-un imo$il la un alt imo$il ori, dupa caz, se mareste intinderea acestuia. (2) De asemenea, imo$ilul inscris in cartea #unciara se modi#ica si prin dezlipiri, daca se desparte o parte din imo$il sau se micsoreaza intinderea acestuia. ( ) Alipirea sau dezlipirea unui imo$il grevat cu sarcini nu se poate #ace decat cu consimtamantul titularilor acelor sarcini. *e#uzul titularilor sarcinilor nu tre$uie sa #ie a$uziv, el putand #i cenzurat de catre instanta -udecatoreasca. (!) Daca insa creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, dupa caz, atat la dezlipirea, cat si la alipirea imo$ilului grevat la un alt imo$il, in lipsa de conventie contrara, ipotecile vor lua rang dupa cele ce greveaza imo$ilul la care s-a #acut alipirea. (%) )peratiunile de modi#icare a imo$ilului inscris in cartea #unciara, prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material si nu implica niciun trans#er de proprietate.
Inscrierile in caz de alipire sau dezlipire Art. 114 (1) In caz de alipire sau dezlipire, imo$ilele rezultate se vor transcrie in carti #unciare noi, cu mentionarea noului numar cadastral pentru #iecare imo$il, iar cartea #unciara sau, dupa caz, vec.ile carti #unciare se vor inc.ide, #ara a se mai putea redesc.ide pentru alte inscrieri. (2) Daca intregul imo$il inscris in cartea #unciara a #ost transcris, aceasta se va inc.ide si nu va mai putea #i redesc.isa pentru noi inscrieri. 6elurile inscrierilor Art. 111 (1) Inscrierile sunt de #eluri; inta$ularea, inscrierea provizorie si notarea. (2) Inta$ularea si inscrierea provizorie au ca o$iect drepturile ta$ulare, iar notarea se re#era la inscrierea altor drepturi, acte, #apte sau raporturi -uridice in legatura cu imo$ilele cuprinse in cartea #unciara. ( ) Inscrierea provizorie si notarea se #ac numai in cazurile anume prevazute de lege. Inscrierea drepturilor reale a#ectate de modalitati Art. 112 (1) Drepturile reale su$ conditie suspensiva sau rezolutorie nu se inta$uleaza. +le se pot insa inscrie provizoriu. (2) /ermenul extinctiv sau sarcina li$eralitatii se va putea arata atat in cuprinsul inta$ularii, cat si al inscrierii provizorii. Cercetarea cartii #unciare Art. 11 (1) )rice persoana, #ara a #i tinuta sa -usti#ice vreun interes, poate cerceta orice carte #unciara, precum si celelalte documente cu care aceasta se intregeste, potrivit legii. 8apa cu inscrisurile care au stat la $aza e#ectuarii inscrierilor in cartea #unciara poate #i consultata de orice persoana interesata, cu respectarea dispozitiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si li$era circulatie a acestor date. (2) ,a cerere, se vor eli$era extrase sau copii certi#icate, con#orme cu exemplarul original a#lat in ar.iva. ( ) "imeni nu va putea invoca #aptul ca nu a avut cunostinta de existenta vreunei inscrieri e#ectuate in cartea #unciara sau, dupa caz, a unei cereri de inscriere inregistrate la $iroul de cadastru si pu$licitate imo$iliara. &rocedura de inscriere Art. 11! &rocedura de inscriere in cartea #unciara se va sta$ili prin lege speciala. Capitolul II - Inscrierea drepturilor ta$ulare Do$andirea si stingerea drepturilor reale asupra imo$ilelor Art. 11% (1) Su$ rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imo$ilelor cuprinse in cartea #unciara se do$andesc, atat intre parti, cat si #ata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea #unciara, pe $aza actului sau #aptului care a -usti#icat inscrierea. (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea #unciara, cu consimtamantul titularului, dat prin inscris autentic notarial. Acest consimtamant nu este necesar daca dreptul se stinge prin implinirea termenului aratat in inscriere ori prin decesul sau, dupa caz, prin incetarea existentei -uridice a titularului, daca acesta era o persoana -uridica. ( ) Daca dreptul ce urmeaza sa #ie radiat este grevat in #olosul unei terte persoane,
radierea se va #ace cu pastrarea dreptului acestei persoane, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege. (!) =otararea -udecatoreasca de#initiva sau, in cazurile prevazute de lege, actul autoritatii administrative va inlocui acordul de vointa sau, dupa caz, consimtamantul titularului. 8odi#icarea drepturilor reale asupra imo$ilelor Art. 11( 8odi#icarea unui drept real imo$iliar se #ace potrivit regulilor sta$ilite pentru do$andirea sau stingerea drepturilor reale, daca prin lege nu se dispune alt#el. Do$andirea unor drepturi reale #ara inscriere Art. 110 (1) Drepturile reale se do$andesc #ara inscriere in cartea #unciara cand provin din mostenire, accesiune naturala, vanzare silita, expropriere pentru cauza de utilitate pu$lica, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. (2) Cu toate acestea, in cazul vanzarii silite, daca urmarirea imo$ilului nu a #ost in preala$il notata in cartea #unciara, drepturile reale ast#el do$andite nu vor putea #i opuse tertilor do$anditori de $una-credinta. ( ) In cazurile prevazute la alin. (1), titularul drepturilor ast#el do$andite nu va putea insa dispune de ele prin cartea #unciara decat dupa ce s-a #acut inscrierea. Conditii de inscriere Art. 111 Inscrierea in cartea #unciara se e#ectueaza in $aza inscrisului autentic notarial, a .otararii -udecatoresti ramase de#initiva, a certi#icatului de mostenitor sau in $aza unui alt act emis de autoritatile administrative, in cazurile in care legea prevede aceasta. *enuntarea la dreptul de proprietate Art. 113 (1) &roprietarul poate renunta la dreptul sau printr-o declaratie autentica notariala inregistrata la $iroul de cadastru si pu$licitate imo$iliara pentru a se inscrie radierea dreptului. (2) In acest caz, comuna, orasul sau municipiul, dupa caz, poate cere inscrierea dreptului de proprietate in #olosul sau, in $aza .otararii consiliului local, cu respectarea dispozitiilor legale privind trans#erul drepturilor reale imo$iliare, daca o alta persoana nu a solicitat inscrierea in temeiul uzucapiunii. ( ) In situatia $unurilor grevate de sarcini reale, unitatea administrativ-teritoriala care a preluat $unul este tinuta in limita valorii $unului. Data producerii e#ectelor inscrierilor Art. 134 (1) Daca prin lege nu se prevede alt#el, inscrierile in cartea #unciara isi vor produce e#ectele de la data inregistrarii cererilor, tinandu-se insa cont de data, ora si minutul inregistrarii acestora in toate cazurile in care cererea a #ost depusa personal, prin mandatar ori notar pu$lic sau, dupa caz, comunicata prin tele#ax, posta electronica ori prin alte mi-loace ce asigura transmiterea textului si con#irmarea primirii cererii de inscriere cu toate documentele -usti#icative. (2) In cazul drepturilor de ipoteca, ordinea inregistrarii cererilor va determina si rangul acestora. ( ) Daca mai multe cereri s-au primit in aceeasi zi prin posta sau curier, drepturile de ipoteca vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi vor do$andi numai provizoriu rang egal, urmand ca instanta sa se pronunte, la cererea oricarei persoane interesate, asupra rangului si, daca va #i cazul, asupra radierii inscrierii nevala$ile. (!) In cazul in care doua sau mai multe drepturi au primit provizoriu rang egal, potrivit dispozitiilor alin. ( ), va #i pre#erat, indi#erent de data certa a titlurilor a#late in concurs, cel
care a #ost pus in posesia $unului sau, dupa caz, cel #ata de care de$itorul si-a executat cel dintai o$ligatiile ce ii incum$a, cu exceptia drepturilor de ipoteca care vor avea acelasi rang. In situatia in care niciunul din do$anditori n-a #ost pus in posesia $unului sau, dupa caz, de$itorul nu si-a executat o$ligatiile #ata de niciunul dintre ei, va #i pre#erat cel care a sesizat cel dintai instanta de -udecata in temeiul dispozitiilor prezentului articol. (%) Dispozitiile alin. ( ) si (!) se aplica si atunci cand, in aceeasi zi, o cerere de inscriere a #ost depusa ori comunicata in conditiile alin. (1), iar alta primita prin posta sau curier. Con#lictul dintre tertii do$anditori de la un autor comun Art. 131 In cazul in care doua sau mai multe persoane au #ost indreptatite sa do$andeasca, prin acte inc.eiate cu acelasi autor, drepturi asupra aceluiasi imo$il care se exclud reciproc, cel care si-a inscris primul dreptul va #i socotit titularul dreptului ta$ular, indi#erent de data titlului in temeiul caruia s-a savarsit inscrierea in cartea #unciara. Situatia tertului do$anditor de rea-credinta Art. 132 (1) Cel care a #ost indreptatit, printr-un act -uridic vala$il inc.eiat, sa inscrie un drept real in #olosul sau poate cere radierea din cartea #unciara a unui drept concurent sau, dupa caz, acordarea de rang pre#erential #ata de inscrierea e#ectuata de alta persoana, insa numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii; a) actul -uridic in temeiul caruia se solicita radierea sau acordarea rangului pre#erential sa #ie anterior aceluia in $aza caruia tertul si-a inscris dreptul< $) dreptul reclamantului si cel al tertului do$anditor sa provina de la un autor comun< c) inscrierea dreptului in #olosul reclamantului sa #i #ost impiedicata de tertul do$anditor prin violenta sau viclenie, dupa caz. (2) *adierea sau acordarea rangului pre#erential poate #i ceruta si daca violenta ori viclenia a provenit de la o alta persoana decat tertul do$anditor, dar numai daca acesta din urma a cunoscut sau, dupa caz, tre$uia sa cunoasca aceasta impre-urare la data inc.eierii contractului in $aza caruia a do$andit dreptul inta$ulat in #olosul sau. ( ) Dreptul la actiune se prescrie in termen de ani de la data inscrierii de catre tert a dreptului in #olosul sau. &ersoanele impotriva carora se poate #ace inscrierea drepturilor ta$ulare Art. 13 Inscrierea unui drept real se poate e#ectua numai; a) impotriva aceluia care, la data inregistrarii cererii, este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa #ie #acuta< $) impotriva aceluia care, inainte de a #i #ost inscris, si-a grevat dreptul, daca amandoua inscrierile se cer deodata. Inscrierea drepturilor reale in cazul actelor -uridice succesive Art. 13! In cazul in care un drept supus inscrierii in cartea #unciara a #acut o$iectul unor cesiuni succesive #ara ca inscrierile sa #i #ost e#ectuate, cel din urma indreptatit nu va putea cere inscrierea dreptului in #olosul sau decat daca solicita, odata cu inscrierea acestuia, si inscrierea do$andirilor succesive anterioare pe care le va dovedi cu inscrisuri originale sau copii legalizate, dupa caz. Inscrierile intemeiate pe o$ligatiile de#unctului Art. 13% Inscrierile intemeiate pe o$ligatiile de#unctului se vor putea savarsi si dupa ce dreptul a #ost inscris pe numele mostenitorului, insa numai in masura in care mostenitorul este tinut de aceste o$ligatii.
Actiunea in prestatie ta$ulara Art. 13( (1) In cazurile in care cel o$ligat sa transmita, sa constituie ori sa modi#ice in #olosul altuia un drept real asupra unui imo$il nu isi executa o$ligatiile necesare pentru inscrierea in cartea #unciara, se va putea cere instantei -udecatoresti sa dispuna inscrierea< dreptul la actiune este prescripti$il in conditiile legii. (2) Daca actiunea in prestatie ta$ulara a #ost notata in cartea #unciara, .otararea -udecatoreasca se va inscrie, din o#iciu, si impotriva acelora care au do$andit vreun drept ta$ular dupa notare. +#ectele actiunii in prestatie ta$ulara #ata de tertul do$anditor de rea-credinta Art. 130 (1) Actiunea in prestatie ta$ulara se va putea indrepta si impotriva tertului do$anditor inscris anterior in cartea #unciara, daca actul -uridic invocat de reclamant este anterior celui in temeiul caruia a #ost inscris dreptul tertului do$anditor, iar acesta a #ost de reacredinta la data inc.eierii actului. (2) Dreptul la actiune impotriva tertului se prescrie in termen de ani de la data inscrierii de catre acesta a dreptului in #olosul sau, cu exceptia cazului in care dreptul la actiune al reclamantului contra antecesorului ta$ular s-a prescris mai inainte. Inscrierea provizorie Art. 131 In a#ara altor cazuri prevazute de lege, inscrierea provizorie in cartea #unciara se va putea cere; 1. daca dreptul real do$andit este a#ectat de o conditie suspensiva ori rezolutorie sau daca priveste ori greveaza o constructie viitoare< in cazul inscrierii provizorii avand ca o$iect o constructie viitoare, -usti#icarea acesteia se #ace in conditiile legii< 2. daca, in temeiul unei .otarari care nu este inca de#initiva, partea cazuta in pretentii a #ost o$ligata la stramutarea, constituirea sau stingerea unui drept ta$ular ori cel care administreaza $unurile unei alte persoane a #ost o$ligat sa dea o garantie ipotecara< . daca de$itorul a consemnat sumele pentru care a #ost inscrisa ipoteca< !. daca se do$andeste un drept ta$ular inscris provizoriu< %. daca am$ele parti consimt doar pentru e#ectuarea unei inscrieri provizorii. +#ectele inscrierii provizorii Art. 133 (1) Inscrierea provizorie are ca e#ect do$andirea, modi#icarea sau stingerea unui drept ta$ular de la data inregistrarii cererii, su$ conditia si in masura -usti#icarii ei. (2) Austi#icarea unei inscrieri provizorii se #ace cu consimtamantul celui impotriva caruia s-a e#ectuat inscrierea provizorie, dat in #orma autentica, sau in temeiul unei .otarari -udecatoresti de#initive. In acest din urma caz, dispozitiile art. 13( si 130 se aplica, in mod corespunzator, si actiunii in -usti#icare ta$ulara. ( ) Austi#icarea radierii dreptului de ipoteca se #ace in temeiul .otararii -udecatoresti de validare ramase de#initiva, al consimtamantului creditorului dat in #orma autentica, al procesului-ver$al intocmit de executorul -udecatoresc prin care se constata acceptarea platii sau, dupa caz, al inc.eierii intocmite de acesta prin care se constata e#ectuarea platii, ramasa de#initiva. (!) Austi#icarea unei inscrieri provizorii isi intinde e#ectul asupra tuturor inscrierilor care sau #acut conditionat de -usti#icarea ei< ne-usti#icarea unei inscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au #acut conditionat de -usti#icarea ei. &rezumtia existentei sau inexistentei unui drept ta$ular Art. 344 (1) Daca in cartea #unciara s-a inscris un drept real in #olosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in #olosul ei.
(2) Daca un drept real s-a radiat din cartea #unciara, se prezuma ca acel drept nu exista. ( ) Dovada contrara se poate #ace numai in cazurile prevazute la art. 110, precum si pe calea actiunii in recti#icare. Do$andirea cu $una-credinta a unui drept ta$ular Art. 341 (1) Su$ rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a do$andit cu $una-credinta vreun drept real inscris in cartea #unciara, in temeiul unui act -uridic cu titlu oneros, va #i socotit titularul dreptului inscris in #olosul sau, c.iar daca, la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din cartea #unciara. (2) /ertul do$anditor este considerat de $una-credinta numai daca, la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului in #olosul sau, sunt indeplinite urmatoarele conditii; a) nu a #ost inregistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii #unciare< $) din cuprinsul cartii #unciare nu rezulta nicio cauza care sa -usti#ice recti#icarea acesteia in #avoarea altei persoane< si c) nu a cunoscut, pe alta cale, inexactitatea cuprinsului cartii #unciare. ( ) Dispozitiile prezentului articol sunt aplica$ile si tertului care a do$andit cu $unacredinta un drept de ipoteca in temeiul unui act -uridic inc.eiat cu titularul de carte #unciara ori cu succesorul sau in drepturi, dupa caz. (!) Dispozitiile prezentului articol nu pot #i insa opuse de o parte contractanta celeilalte si nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dupa caz. Capitolul III - "otarea unor drepturi, #apte si raporturi -uridice Actele sau #aptele supuse notarii Art. 342 (1) Drepturile, #aptele sau alte raporturi -uridice prevazute la art. 10( alin. (2) devin opoza$ile tertelor persoane exclusiv prin notare, daca nu se dovedeste ca au #ost cunoscute pe alta cale, in a#ara cazului in care din lege rezulta ca simpla cunoastere a acestora nu este su#icienta pentru a suplini lipsa de pu$licitate. In caz de con#lict de drepturi care provin de la un autor comun, dispozitiile art. 134132, 13( si 130 se aplica in mod corespunzator. (2) In a#ara altor cazuri prevazute de lege, sunt supuse notarii in cartea #unciara; 1. punerea su$ interdictie -udecatoreasca si ridicarea acestei masuri< 2. cererea de declarare a mortii unei persoane #izice, .otararea -udecatoreasca de declarare a mortii si cererea de anulare sau de recti#icare a .otararii -udecatoresti de declarare a mortii< . calitatea de $un comun a unui imo$il< !. conventia matrimoniala, precum si modi#icarea sau, dupa caz, inlocuirea ei< %. destinatia unui imo$il de locuinta a #amiliei< (. locatiunea si cesiunea de venituri< 0. aportul de #olosinta la capitalul social al unei societati< 1. interdictia conventionala de instrainare sau de grevare a unui drept inscris< 3. vanzarea #acuta cu rezerva dreptului de proprietate< 14. dreptul de a revoca sau denunta unilateral contractul< 11. pactul comisoriu si declaratia de rezolutiune sau de reziliere unilaterala a contractului< 12. antecontractul si pactul de optiune< 1 . dreptul de preemptiune nascut din conventii< 1!. intentia de a instraina sau de a ipoteca<
1%. sc.im$area rangului ipotecii, poprirea, ga-ul sau constituirea altei garantii reale asupra creantei ipotecare< 1(. desc.iderea procedurii insolventei, ridicarea dreptului de administrare al de$itorului supus acestei masuri, precum si inc.iderea acestei proceduri< 10. sec.estrul, urmarirea imo$ilului, a #ructelor ori veniturilor sale< 11. actiunea in prestatie ta$ulara, actiunea in -usti#icare si actiunea in recti#icare< 13. actiunile pentru apararea drepturilor reale inscrise in cartea #unciara, actiunea in parta-, actiunile in des#iintarea actului -uridic pentru nulitate, rezolutiune ori alte cauze de ine#icacitate, actiunea revocatorie, precum si orice alte actiuni privitoare la alte drepturi, #apte, alte raporturi -uridice in legatura cu imo$ilele inscrise< 24. punerea in miscare a actiunii penale pentru o inscriere in cartea #unciara savarsita printr-o #apta prevazuta de legea penala. ( ) In sensul prezentului articol, prin terti se intelege orice persoana care a do$andit un drept real sau un alt drept in legatura cu imo$ilul inscris in cartea #unciara. Actele sau #aptele care pot #i notate in cartea #unciara Art. 34 Se vor putea nota in cartea #unciara, #ara insa ca opoza$ilitatea #ata de terti sa depinda de aceasta inscriere; 1. incapacitatea sau restrangerea, prin e#ectul legii, a capacitatii de exercitiu ori de #olosinta< 2. declaratia de utilitate pu$lica in vederea exproprierii unui imo$il< . orice alte #apte sau raporturi -uridice care au legatura cu imo$ilul si care sunt prevazute in acest scop de lege. "otarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca Art. 34! (1) &roprietarul unui imo$il poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca in #olosul unei anumite persoane sa #ie notata, aratand in acest din urma caz si suma ce corespunde o$ligatiei garantate. (2) Daca instrainarea sau ipotecarea se realizeaza in termen de luni de la notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca, dreptul inscris va avea rangul notarii. &ierderea e#ectului notarii Art. 34% (1) "otarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca isi pierde e#ectul prin trecerea unui termen de luni de la data inregistrarii cererii. (2) Anul, luna si ziua in care notarea isi pierde e#ectul vor #i mentionate atat in notare, cat si in inc.eierea ce a dispus-o. "otarea antecontractelor si a pactelor de optiune Art. 34( (1) &romisiunea de a inc.eia un contract avand ca o$iect dreptul de proprietate asupra imo$ilului sau un alt drept in legatura cu acesta se poate nota in cartea #unciara, daca promitentul este inscris in cartea #unciara ca titularul dreptului care #ace o$iectul promisiunii, iar antecontractul, su$ sanctiunea respingerii cererii de notare, prevede termenul in care urmeaza a #i inc.eiat contractul. "otarea se poate e#ectua oricand in termenul stipulat in antecontract pentru executarea sa, dar nu mai tarziu de ( luni de la expirarea lui. (2) &romisiunea se va putea radia, daca cel indreptatit nu a cerut instantei pronuntarea unei .otarari care sa tina loc de contract, in termen de ( luni de la trecerea termenului #ixat pentru inc.eierea lui sau daca, intre timp, imo$ilul a #ost de#initiv ad-udecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de o$ligatiile promitentului. ( ) *adierea se va dispune din o#iciu, daca, pana la expirarea termenului de ( luni prevazut la alin. (2), n-a #ost ceruta inscrierea dreptului care a #acut o$iectul promisiunii,
cu exceptia cazului cand cel indreptatit a cerut notarea in cartea #unciara a actiunii prevazute la alin. (2). De asemenea, promisiunea se va radia din o#iciu in toate cazurile cand, pana la inc.eierea contractului amintit mai sus ori pana la solutionarea de#initiva a actiunii prevazute la alin. (2), imo$ilul a #ost de#initiv ad-udecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de o$ligatiile promitentului. (!) Dispozitiile prezentului articol se aplica prin asemanare si pactelor de optiune notate in cartea #unciara. In aceste cazuri, daca, pana la expirarea termenului stipulat in contract pentru exercitarea optiunii, $ene#iciarul pactului nu solicita, in $aza declaratiei de optiune si a dovezii comunicarii sale catre cealalta parte, inta$ularea dreptului ce urmeaza a #i do$andit, se va dispune din o#iciu radierea pactului inscris in #olosul sau. Capitolul I2 - *ecti#icarea inscrierilor de carte #unciara "otiune Art. 340 (1) Cand o inscriere #acuta in cartea #unciara nu corespunde cu situatia -uridica reala, se poate cere recti#icarea acesteia. (2) &rin recti#icare se intelege radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte e#ectuate in cartea #unciara. ( ) Situatia -uridica reala tre$uie sa rezulte dintr-o recunoastere #acuta de titularul inscrierii a carei recti#icare se solicita, prin declaratie data in #orma autentica notariala, ori dintr-o .otarare -udecatoreasca de#initiva pronuntata impotriva acestuia, prin care s-a admis actiunea de #ond. Actiunea de #ond poate #i, dupa caz, o actiune in anulare, rezolutiune, reductiune sau orice alta actiune intemeiata pe o cauza de ine#icacitate a actului -uridic. *ecti#icarea inta$ularii sau inscrierii provizorii Art. 341 (1) )rice persoana interesata poate cere recti#icarea unei inta$ulari sau inscrieri provizorii, daca; 1. inscrierea sau inc.eierea nu este vala$ila ori actul in temeiul caruia a #ost e#ectuata inscrierea a #ost des#iintat, in conditiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente inc.eierii ori, dupa caz, emiterii lui< 2. dreptul inscris a #ost gresit cali#icat< . nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat e#ectele actului -uridic in temeiul caruia s-a #acut inscrierea< !. inscrierea in cartea #unciara nu mai este, din orice alte motive, in concordanta cu situatia -uridica reala a imo$ilului. (2) *ecti#icarea inscrierilor in cartea #unciara se poate #ace #ie pe cale amia$ila, prin declaratia autentica notariala a titularului dreptului ce urmeaza a #i radiat sau modi#icat, #ie, in caz de litigiu, prin .otarare -udecatoreasca de#initiva. ( ) Cand dreptul inscris in cartea #unciara urmeaza a #i recti#icat, titularul lui este o$ligat sa predea celui indreptatit, odata cu consimtamantul dat in #orma autentica notariala pentru e#ectuarea recti#icarii, si inscrisurile necesare, iar in caz contrar, persoana interesata va putea solicita instantei sa dispuna inscrierea in cartea #unciara. In acest din urma caz, .otararea instantei de -udecata va suplini consimtamantul la inscriere al partii care are o$ligatia de a preda inscrisurile necesare recti#icarii. (!) Actiunea in recti#icare poate #i introdusa concomitent sau separat, dupa ce a #ost admisa actiunea de #ond, cand este cazul. +a poate #i #ormulata atat impotriva do$anditorului nemi-locit, cat si impotriva tertilor do$anditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, in conditiile prevazute la art. 343, cu exceptia actiunii intemeiate pe dispozitiile
alin. (1) pct. si !, care nu poate #i pornita impotriva tertilor care si-au inscris vreun drept real, do$andit cu $una-credinta si printr-un act -uridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu-se pe cuprinsul cartii #unciare. /ermenele de exercitare a actiunii in recti#icare Art. 343 (1) Su$ rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in #ond, actiunea in recti#icare este imprescripti$ila #ata de do$anditorul nemi-locit, precum si #ata de tertul care a do$andit cu rea-credinta dreptul inscris in #olosul sau. Daca actiunea de #ond introdusa pe cale separata a #ost admisa, actiunea in recti#icare este, de asemenea, imprescripti$ila atat impotriva celor care au #ost c.emati in -udecata, cat si impotriva tertilor care au do$andit un drept real dupa ce actiunea de #ond a #ost notata in cartea #unciara. (2) 6ata de tertele persoane care au do$andit cu $una-credinta un drept real prin donatie sau legat cu titlu particular, actiunea in recti#icare, su$ rezerva prescriptiei dreptului la actiunea de #ond, nu se va putea introduce decat in termen de % ani, socotiti de la inregistrarea cererii lor de inscriere. ( ) De asemenea, su$ rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in #ond, actiunea in recti#icare, intemeiata exclusiv pe dispozitiile art. 341 alin. (1) pct. 1 si 2, se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris vreun drept real, do$andit cu $una-credinta si printr-un act -uridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu-se pe cuprinsul cartii #unciare. In aceste cazuri, termenul va #i de ani, socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere #ormulate de catre do$anditorul nemi-locit al dreptului a carui recti#icare se cere, cu exceptia cazului cand inc.eierea, prin care s-a ordonat inscrierea care #ace o$iectul actiunii in recti#icare, a #ost comunicata celui indreptatit, caz in care termenul va #i de un an de la comunicarea acesteia. (!) /ermenele prevazute la alin. (2) si ( ) sunt termene de decadere. +#ectele admiterii actiunii in recti#icare Art. 314 (1) =otararea prin care se admite recti#icarea unei inscrieri nu va aduce atingere drepturilor inscrise in #olosul celor care nu au #ost parti in cauza. (2) Daca insa actiunea in recti#icare a #ost notata in cartea #unciara, .otararea -udecatoreasca de admitere se va inscrie, din o#iciu, si impotriva acelora care au do$andit vreun drept ta$ular dupa notare, care se va radia odata cu dreptul autorului lor. *ecti#icarea notarii in cartea #unciara Art. 311 (1) In lipsa consimtamantul titularului, orice persoana interesata va putea cere recti#icarea unei notari in cazurile prevazute la art. 341, precum si ori de cate ori, din alte cauze, notarea nu este sau a incetat sa #ie exacta. (2) *ecti#icarea se va incuviinta in temeiul unei .otarari -udecatoresti de#initive< dreptul la actiune este imprescripti$il. ( ) Dispozitiile art. 314 raman aplica$ile. *adierea drepturilor conditionale Art. 312 (1) Dreptul a#ectat de o conditie suspensiva se va radia din o#iciu, daca nu se dovedeste indeplinirea conditiei care a#ecteaza dreptul, in termen de % ani de la inscriere. (2) /ot ast#el se va radia conditia rezolutorie, daca nu s-a cerut, in temeiul ei, radierea dreptului inscris su$ o asemenea modalitate, timp de 14 ani de la inscriere. Indreptarea erorilor materiale Art. 31 +rorile materiale savarsite cu prile-ul inscrierilor e#ectuate in cartea #unciara, altele decat
cele care constituie cazuri de recti#icare, se pot indrepta la cerere sau din o#iciu. Dispozitiile art. 343311 sunt aplica$ile in mod corespunzator. 8odi#icarea descrierii imo$ilului Art. 31! &roprietarul imo$ilului inscris in cartea #unciara va putea cere oricand modi#icarea mentiunilor din cartea #unciara privitoare la descrierea, destinatia sau supra#ata acestuia, in conditiile legii. *aspunderea pentru tinerea de#ectuoasa a cartii #unciare Art. 31% (1) Cel pre-udiciat printr-o #apta savarsita, c.iar din culpa, in pastrarea si administrarea cartii #unciare va putea cere o$ligarea, in solidar, la plata de despagu$iri a o#iciului teritorial de cadastru si pu$licitate imo$iliara de la locul situarii imo$ilului si a persoanei raspunzatoare de pre-udiciul ast#el cauzat, daca pre-udiciul nu a putut #i inlaturat, in tot sau in parte, prin exercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege. (2) Dreptul la actiune se prescrie intr-un termen de un an, socotit din ziua in care cel vatamat a cunoscut #aptul pagu$itor, insa nu mai tarziu de ani de la data cand s-a savarsit #apta prin care s-a cauzat pre-udiciul. &rescriptia este suspendata prin exercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege pentru inlaturarea e#ectelor #aptei pagu$itoare. /itlul 2III - &osesia
Capitolul I - Dispozitii generale "otiune Art. 31( (1) &osesia este exercitarea in #apt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui $un de catre persoana care il stapaneste si care se comporta ca un proprietar. (2) Dispozitiile prezentului titlu se aplica, in mod corespunzator, si in privinta posesorului care se comporta ca un titular al altui drept real, cu exceptia drepturilor reale de garantie. +xercitarea posesiei Art. 310 (1) &osesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra $unului #ie in mod nemi-locit, prin putere proprie, #ie prin intermediul unei alte persoane. (2) &ersoanele lipsite de capacitate de exercitiu si persoanele -uridice exercita posesia prin reprezentantul lor legal. Cazurile care nu constituie posesie Art. 311 (1) "u constituie posesie stapanirea unui $un de catre un detentor precar, precum; a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul ga-ist< $) titularul dreptului de super#icie, uzu#ruct, uz, a$itatie sau servitute, #ata de nuda proprietate< c) #iecare coproprietar, in proportie cu cotele-parti ce revin celorlalti coproprietari< d) orice alta persoana care, detinand temporar un $un al altuia, este o$ligata sa il restituie sau care il stapaneste cu ingaduinta acestuia. (2) Detentorul precar poate invoca e#ectele recunoscute posesiei numai in cazurile si limitele prevazute de lege.
&rezumtia de posesie si prezumtia de proprietate Art. 313 (1) &ana la pro$a contrara, acela care stapaneste $unul este prezumat posesor. (2) Detentia precara, odata dovedita, este prezumata ca se mentine pana la pro$a intervertirii sale. ( ) &ana la pro$a contrara, posesorul este considerat proprietar, cu exceptia imo$ilelor inscrise in cartea #unciara. Intervertirea precaritatii in posesie Art. 324 (1) Intervertirea detentiei precare in posesie nu se poate #ace decat in urmatoarele cazuri; a) daca detentorul precar inc.eie cu $una-credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular cu alta persoana decat cu proprietarul $unului< $) daca detentorul precar savarseste impotriva posesorului acte de rezistenta neec.ivoce in privinta intentiei sale de a incepe sa se comporte ca un proprietar< in acest caz, intervertirea nu se va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pentru restituirea $unului< c) daca detentorul precar instraineaza $unul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu conditia ca do$anditorul sa #ie de $una-credinta. (2) In cazul imo$ilelor inscrise in cartea #unciara, do$anditorul este de $unacredinta daca inscrie dreptul in #olosul sau intemeindu-se pe cuprinsul cartii #unciare. In celelalte cazuri, este de $una-credinta do$anditorul care nu cunostea si nici nu tre$uia, dupa impre-urari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a celui de la care a do$andit $unul. Incetarea posesiei Art. 321 &osesia inceteaza prin; a) trans#ormarea sa in detentie precara< $) instrainarea $unului< c) a$andonarea $unului mo$il sau inscrierea in cartea #unciara a declaratiei de renuntare la dreptul de proprietate asupra unui $un imo$il< d) pieirea $unului< e) trecerea $unului in proprietate pu$lica< #) inscrierea dreptului de proprietate al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, con#orm art. 113 alin. (2)< g) deposedare, daca posesorul ramane lipsit de posesia $unului mai mult de un an. Capitolul II - 2iciile posesiei 2iciile posesiei Art. 322 (1) In a#ara situatiilor prevazute de lege, nu poate produce e#ecte -uridice decat posesia utila. (2) "u este utila posesia discontinua, tul$urata sau clandestina. &ana la pro$a contrara, posesia este prezumata a #i utila. Discontinuitatea Art. 32 &osesia este discontinua atat timp cat posesorul o exercita cu intermitente anormale in raport cu natura $unului.
2iolenta Art. 32! &osesia este tul$urata atat timp cat este do$andita sau conservata prin acte de violenta, #izica sau morala, care nu au #ost provocate de o alta persoana. Clandestinitatea Art. 32% &osesia este clandestina, daca se exercita ast#el incat nu poate #i cunoscuta. Invocarea viciilor posesiei Art. 32( (1) Discontinuitatea poate #i opusa posesorului de catre orice persoana interesata. (2) "umai persoana #ata de care posesia este tul$urata sau clandestina poate invoca aceste vicii. Incetarea viciilor posesiei Art. 320 &osesia viciata devine utila indata ce viciul inceteaza. Capitolul III - +#ectele posesiei Sectiunea 1 - Dispozitii generale 'zucapiunea si do$andirea #ructelor Art. 321 In conditiile prezentului capitol, posesorul poate do$andi proprietatea asupra $unului posedat sau, dupa caz, asupra #ructelor produse de acesta. 5unurile care nu pot #i uzucapate Art. 323 "u pot #i uzucapate $unurile care, inainte sau dupa intrarea in posesie, au #ost declarate prin lege inaliena$ile. Sectiunea 2 - 'zucapiunea imo$iliara 'zucapiunea extrata$ulara Art. 3 4 (1) Dreptul de proprietate asupra unui imo$il si dezmem$ramintele sale pot #i inscrise in cartea #unciara, in temeiul uzucapiunii, in #olosul celui care l-a posedat timp de 14 ani, daca; a) proprietarul inscris in cartea #unciara a decedat ori, dupa caz, si-a incetat existenta< $) a #ost inscrisa in cartea #unciara declaratia de renuntare la proprietate< c) imo$ilul nu era inscris in nicio carte #unciara. (2) In toate cazurile, uzucapantul poate do$andi dreptul numai daca si-a inregistrat cererea de inscriere in cartea #unciara inainte ca o terta persoana sa isi #i inregistrat propria cerere de inscriere a dreptului in #olosul sau, pe $aza unei cauze legitime, in cursul sau c.iar dupa implinirea termenului de uzucapiune. 'zucapiunea ta$ulara Art. 3 1 (1) Drepturile celui care a #ost inscris, #ara cauza legitima, in cartea #unciara, ca proprietar al unui imo$il sau titular al unui alt drept real, nu mai pot #i contestate cand cel inscris cu $una-credinta a posedat imo$ilul timp de % ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere, daca posesia sa a #ost neviciata. (2) +ste su#icient ca $una-credinta sa existe in momentul inregistrarii cererii de inscriere si in momentul intrarii in posesie.
Curgerea termenului uzucapiunii Art. 3 2 (1) In cazurile prevazute la art. 3 4 alin. (1) lit. a) si $), termenul uzucapiunii nu incepe sa curga inainte de data decesului sau, dupa caz, a incetarii existentei -uridice a proprietarului, respectiv inainte de data inscrierii declaratiei de renuntare la proprietate, c.iar daca intrarea in posesie s-a produs la o data anterioara. (2) 2iciile posesiei suspenda cursul uzucapiunii. Aonctiunea posesiilor Art. 3 (1) 6iecare posesor este considerat ca incepe in persoana sa o noua posesie, indi#erent daca $unul a #ost transmis cu titlu universal sau particular. (2) Cu toate acestea, pentru a invoca uzucapiunea, posesorul actual poate sa uneasca propria posesie cu aceea a autorului sau. Alte dispozitii aplica$ile Art. 3 ! Dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza, in mod corespunzator, cu cele privitoare la prescriptia extinctiva. Sectiunea - Do$andirea proprietatii mo$iliare prin posesia de $una-credinta
&rezumtia de titlu de proprietate Art. 3 % )ricine se a#la la un moment dat in posesia unui $un mo$il este prezumat ca are un titlu de do$andire a dreptului de proprietate asupra $unului. )poza$ilitatea #ata de terti Art. 3 ( Cu exceptia cazurilor prevazute de lege, posesia de $una-credinta a $unului mo$il asigura opoza$ilitatea #ata de terti a actelor -uridice constitutive sau translative de drepturi reale. Do$andirea proprietatii mo$iliare prin posesia de $una-credinta Art. 3 0 (1) &ersoana care, cu $una-credinta, inc.eie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avand ca o$iect un $un mo$il devine proprietarul acelui $un din momentul luarii sale in posesie e#ectiva. (2) Cu toate acestea, $unul pierdut sau #urat poate #i revendicat de la posesorul de $una-credinta, daca actiunea este intentata, su$ sanctiunea decaderii, in termen de ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a $unului. ( ) Daca $unul pierdut sau #urat a #ost cumparat dintr-un loc ori de la o persoana care vinde in mod o$isnuit $unuri de acelasi #el ori daca a #ost ad-udecat la o licitatie pu$lica, iar actiunea in revendicare a #ost introdusa inauntrul termenului de ani, posesorul de $una-credinta poate retine $unul pana la indemnizarea sa integrala pentru pretul platit vanzatorului. (!) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica $unurilor mo$ile care sunt accesorii unui imo$il. (%) Dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in legatura cu do$andirea dreptului de uzu#ruct si a dreptului de uz asupra unui $un mo$il. 5una-credinta Art. 3 1 (1) +ste de $una-credinta posesorul care nu cunostea si nici nu tre$uia, dupa impre-urari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a instrainatorului. (2) 5una-credinta tre$uie sa existe la data intrarii in posesia e#ectiva a $unului.
Do$andirea $unului mo$il in temeiul uzucapiunii Art. 3 3 Acela care poseda $unul altuia timp de 14 ani, in alte conditii decat cele prevazute in prezenta sectiune, poate do$andi dreptul de proprietate, in temeiul uzucapiunii. Dispozitiile art. 3 2 alin. (2), art. 3 si 3 ! se aplica in mod corespunzator. &osesia titlurilor la purtator Art. 3!4 Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica si titlurilor la purtator, in masura in care prin legi speciale nu se dispune alt#el. Sectiunea ! - )cupatiunea Do$andirea $unului prin ocupatiune Art. 3!1 (1) &osesorul unui lucru mo$il care nu apartine nimanui devine proprietarul acestuia, prin ocupatiune, de la data intrarii in posesie, insa numai daca aceasta se #ace in conditiile legii. (2) Sunt lucruri #ara stapan $unurile mo$ile a$andonate, precum si $unurile care, prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele sal$atice, pestele si resursele acvatice vii din $azinele piscicole naturale, #ructele de padure, ciupercile comesti$ile din #lora spontana, plantele medicinale si aromatice si altele asemenea. ( ) ,ucrurile mo$ile de valoare #oarte mica sau #oarte deteriorate care sunt lasate intr-un loc pu$lic, inclusiv pe un drum pu$lic sau intr-un mi-loc de transport in comun, sunt considerate lucruri a$andonate. &roprietatea $unului gasit Art. 3!2 (1) 5unul mo$il pierdut continua sa apartina proprietarului sau. (2) 7asitorul $unului este o$ligat ca, in termen de 14 zile, sa il restituie proprietarului ori, daca acesta nu poate #i cunoscut, sa il predea organului de politie din localitatea in care a #ost gasit. Acesta are o$ligatia de a pastra $unul timp de ( luni, #iind aplica$ile in acest sens dispozitiile privitoare la depozitul necesar. ( ) )rganul de politie va a#isa la sediul sau si pe pagina de internet un anunt privitor la pierderea $unului, cu mentionarea tuturor elementelor de descriere a acestuia. &roprietatea asupra $unului gasit in loc pu$lic Art. 3! Daca $unul a #ost gasit intr-un loc pu$lic, el va #i predat, pe $aza de proces-ver$al, persoanei care detine un titlu, altul decat titlul de proprietate pu$lica, asupra locului respectiv. In termen de zile de la data preluarii $unului pierdut, aceasta persoana este o$ligata sa il predea, pe $aza de proces-ver$al, organelor de politie din localitate. In acelasi termen, anuntul mentionat la art. 3!2 alin. ( ) se va a#isa la locul unde a #ost gasit $unul. 2anzarea $unului gasit Art. 3!! Daca, datorita impre-urarilor sau naturii $unului, pastrarea sa tinde sa ii diminueze valoarea ori devine prea costisitoare, el va #i vandut prin licitatie pu$lica, con#orm legii. In acest caz, drepturile si o$ligatiile legate de $un se vor exercita in legatura cu pretul o$tinut in urma vanzarii. *estituirea $unului gasit catre proprietar Art. 3!% (1) 5unul sau pretul o$tinut din valori#icarea lui se va remite proprietarului, daca acesta il pretinde, su$ sanctiunea decaderii, in termenul prevazut la art. 3!2 alin. (2) teza a II-a,
insa nu mai inainte de a se ac.ita c.eltuielile legate de pastrarea $unului. (2) De asemenea, in cazul $unurilor cu valoare comerciala, proprietarul este o$ligat sa plateasca gasitorului o recompensa reprezentand a zecea parte din pret sau din valoarea actuala a $unului. )$ligatia de plata a recompensei nu exista in cazul prevazut la art. 3! , daca gasitorul este persoana care detine spatiul ori un reprezentant sau un anga-at al acesteia. ( ) In cazul in care proprietarul a #acut o o#erta pu$lica de recompensa, gasitorul are dreptul de a opta intre suma la care s-a o$ligat proprietarul prin aceasta o#erta si recompensa #ixata de lege ori sta$ilita de catre instanta -udecatoreasca. (!) Daca $unul ori pretul nu este pretins de proprietarul originar, el va #i considerat lucru #ara stapan si remis gasitorului pe $aza de proces-ver$al. In acest caz, gasitorul do$andeste dreptul de proprietate prin ocupatiune. Dovada ocupatiunii se poate #ace prin procesul-ver$al mentionat sau prin orice alt mi-loc de pro$a. (%) Daca gasitorul re#uza sa preia $unul sau pretul, acesta revine comunei, orasului sau municipiului pe teritoriul caruia a #ost gasit si intra in domeniul privat al acestuia. Drepturile asupra tezaurului gasit Art. 3!( (1) /ezaurul este orice $un mo$il ascuns sau ingropat, c.iar involuntar, in privinta caruia nimeni nu poate dovedi ca este proprietar. (2) Dreptul de proprietate asupra tezaurului descoperit intr-un $un imo$il sau intr-un $un mo$il apartine, in cote egale, proprietarului $unului imo$il sau al $unului mo$il in care a #ost descoperit si descoperitorului. ( ) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica $unurilor mo$ile culturale, cali#icate ast#el potrivit legii, care sunt descoperite #ortuit sau ca urmare a unor cercetari ar.eologice sistematice, si nici acelor $unuri care, potrivit legii, #ac o$iectul proprietatii pu$lice. Alte dispozitii aplica$ile Art. 3!0 Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si persoanelor care, pe un alt temei, au dreptul la restituirea $unului pierdut. Sectiunea % - Do$andirea #ructelor prin posesia de $una-credinta Conditiile do$andirii #ructelor $unului posedat Art. 3!1 (1) &osesorul de $una-credinta do$andeste dreptul de proprietate asupra #ructelor $unului posedat. (2) &osesorul tre$uie sa #ie de $una-credinta la data perceperii #ructelor. 6ructele civile percepute anticipat revin posesorului in masura in care $una sa credinta se mentine la data scadentei acestora. ( ) In cazul #ructelor produse de imo$ile inscrise in cartea #unciara, $una-credinta se apreciaza in raport cu conditiile cerute tertilor do$anditori pentru a respinge actiunea in recti#icare. (!) In celelalte cazuri, posesorul este de $una-credinta atunci cand are convingerea ca este proprietarul $unului in temeiul unui act translativ de proprietate ale carui cauze de ine#icacitate nu le cunoaste si nici nu ar tre$ui, dupa impre-urari, sa le cunoasca. 5unacredinta inceteaza din momentul in care cauzele de ine#icacitate ii sunt cunoscute. (%) &osesorul de rea-credinta tre$uie sa restituie #ructele percepute, precum si contravaloarea acelora pe care a omis sa le perceapa. Capitolul I2 - Actiunile posesorii
Actiunile posesorii Art. 3!3 (1) Cel care a posedat un $un cel putin un an poate solicita instantei de -udecata prevenirea ori inlaturarea oricarei tul$urari a posesiei sale sau, dupa caz, restituirea $unului. De asemenea, posesorul este indreptatit sa pretinda despagu$iri pentru pre-udiciile cauzate. (2) +xercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si detentorului precar. &ersoanele impotriva carora se pot introduce actiunile posesorii Art. 3%4 (1) Actiunile posesorii pot #i introduse si impotriva proprietarului. (2) Actiunea posesorie nu poate #i insa introdusa impotriva persoanei #ata de care exista o$ligatia de restituire a $unului. /ermenul de exercitare a actiunii posesorii Art. 3%1 (1) In caz de tul$urare ori de deposedare, pasnica sau violenta, actiunea se introduce in termenul de prescriptie de un an de la data tul$urarii sau deposedarii. (2) Daca tul$urarea ori deposedarea este violenta, actiunea poate #i introdusa si de cel care exercita o posesie viciata, indi#erent de durata posesiei sale. ,uarea masurilor pentru conservarea $unului posedat Art. 3%2 (1) Daca exista motive temeinice sa se considere ca $unul posedat poate #i distrus ori deteriorat de un lucru a#lat in posesia unei alte persoane sau ca urmare a unor lucrari, precum ridicarea unei constructii, taierea unor ar$ori ori e#ectuarea unor sapaturi pe #ondul invecinat, posesorul poate sa ceara luarea masurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, daca este cazul, incetarea lucrarilor. (2) &ana la solutionarea cererii, posesorul ori, dupa caz, cealalta persoana poate #i o$ligata la plata unei cautiuni, lasate la aprecierea instantei, numai in urmatoarele situatii; a) daca instanta dispune, in mod provizoriu, deplasarea lucrului ori incetarea lucrarilor, cautiunea se sta$ileste in sarcina posesorului, ast#el incat sa se poata repara pre-udiciul ce s-ar cauza paratului prin aceasta masura< $) daca instanta incuviinteaza mentinerea lucrului in starea sa actuala ori continuarea lucrarilor, cautiunea se sta$ileste in sarcina paratului ast#el incat sa se asigure posesorului sumele necesare pentru resta$ilirea situatiei anterioare. CA*/+A I2 - Despre mostenire si li$eralitati 9) ----------9) Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a I2-a sunt cuprinse in art. 3131 din ,egea nr. 01:2411. /itlul I - Dispozitii re#eritoare la mostenire in general
Capitolul I - Dispozitii generale
"otiune Art. 3% 8ostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane #izice decedate catre una sau mai multe persoane in #iinta. Desc.iderea mostenirii Art. 3%! (1) 8ostenirea unei persoane se desc.ide in momentul decesului acesteia. (2) 8ostenirea se desc.ide la ultimul domiciliu al de#unctului. Dovada ultimului domiciliu se #ace cu certi#icatul de deces sau, dupa caz, cu .otararea -udecatoreasca declarativa de moarte ramasa de#initiva. ( ) Daca ultimul domiciliu al de#unctului nu este cunoscut sau nu se a#la pe teritoriul *omaniei, mostenirea se desc.ide la locul din tara a#lat in circumscriptia notarului pu$lic celui dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa existe cel putin un $un imo$il al celui care lasa mostenirea. In cazul in care in patrimoniul succesoral nu exista $unuri imo$ile, locul desc.iderii mostenirii este in circumscriptia notarului pu$lic celui dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa se a#le $unuri mo$ile ale celui ce lasa mostenirea. Atunci cand in patrimoniul succesoral nu exista $unuri situate in *omania, locul desc.iderii mostenirii este in circumscriptia notarului pu$lic celui dintai sesizat. (!) Dispozitiile alin. ( ) se aplica in mod corespunzator atunci cand primul organ sesizat in vederea des#asurarii procedurii succesorale este instanta -udecatoreasca. 6elurile mostenirii Art. 3%% (1) &atrimoniul de#unctului se transmite prin mostenire legala, in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus alt#el prin testament. (2) ) parte din patrimoniul de#unctului se poate transmite prin mostenire testamentara, iar cealalta parte prin mostenire legala. Actele -uridice asupra mostenirii nedesc.ise Art. 3%( Daca prin lege nu se prevede alt#el, sunt lovite de nulitate a$soluta actele -uridice avand ca o$iect drepturi eventuale asupra unei mosteniri nedesc.ise inca, precum actele prin care se accepta mostenirea sau se renunta la aceasta, inainte de desc.iderea ei, ori actele prin care se instraineaza sau se promite instrainarea unor drepturi care s-ar putea do$andi la desc.iderea mostenirii. Capitolul II - Conditiile generale ale dreptului de a mosteni Capacitatea de a mosteni Art. 3%0 (1) ) persoana poate mosteni daca exista la momentul desc.iderii mostenirii. Dispozitiile art. (, % si 241 sunt aplica$ile. (2) Daca, in cazul mortii mai multor persoane, nu se poate sta$ili ca una a supravietuit alteia, acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe alta. "edemnitatea de drept Art. 3%1 (1) +ste de drept nedemna de a mosteni; a) persoana condamnata penal pentru savarsirea unei in#ractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea< $) persoana condamnata penal pentru savarsirea, inainte de desc.iderea mostenirii, a unei in#ractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesi$il care, daca mostenirea ar #i #ost desc.isa la data savarsirii #aptei, ar #i inlaturat sau ar #i restrans vocatia la mostenire a #aptuitorului.
(2) In cazul in care condamnarea pentru #aptele mentionate la alin. (1) este impiedicata prin decesul autorului #aptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea opereaza daca acele #apte au #ost constatate printr-o .otarare -udecatoreasca civila de#initiva. ( ) "edemnitatea de drept poate #i constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate sau din o#iciu de catre instanta de -udecata ori de catre notarul pu$lic, pe $aza .otararii -udecatoresti din care rezulta nedemnitatea. "edemnitatea -udiciara Art. 3%3 (1) &oate #i declarata nedemna de a mosteni; a) persoana condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie, impotriva celui care lasa mostenirea a unor #apte grave de violenta, #izica sau morala, ori, dupa caz, a unor #apte care au avut ca urmare moartea victimei< $) persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a #alsi#icat testamentul de#unctului< c) persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modi#ice sau sa revoce testamentul. (2) Su$ sanctiunea decaderii, orice succesi$il poate cere instantei -udecatoresti sa declare nedemnitatea in termen de un an de la data desc.iderii mostenirii. Introducerea actiunii constituie un act de acceptare tacita a mostenirii de catre succesi$ilul reclamant. ( ) Daca .otararea de condamnare pentru #aptele prevazute la alin. (1) lit. a) se pronunta ulterior datei desc.iderii mostenirii, termenul de un an se calculeaza de la data ramanerii de#initive a .otararii de condamnare. (!) Atunci cand condamnarea pentru #aptele mentionate la alin. (1) lit. a) este impiedicata prin decesul autorului #aptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea se poate declara daca acele #apte au #ost constatate printr-o .otarare -udecatoreasca civila de#initiva. In acest caz, termenul de un an curge de la aparitia cauzei de impiedicare a condamnarii, daca aceasta a intervenit dupa desc.iderea mostenirii. (%) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. $) si c), termenul de un an curge de la data cand succesi$ilul a cunoscut motivul de nedemnitate, daca aceasta data este ulterioara desc.iderii mostenirii. (() Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul in a carui raza teritoriala se a#lau $unurile la data desc.iderii mostenirii poate introduce actiunea prevazuta la alin. (2), in cazul in care, cu exceptia autorului uneia dintre #aptele prevazute la alin. (1), nu mai exista alti succesi$ili. Dispozitiile alin. (2) (%) se aplica in mod corespunzator. +#ectele nedemnitatii Art. 3(4 (1) "edemnul este inlaturat atat de la mostenirea legala, cat si de la cea testamentara. (2) &osesia exercitata de nedemn asupra $unurilor mostenirii este considerata posesie de rea-credinta. ( ) Actele de conservare, precum si actele de administrare, in masura in care pro#ita mostenitorilor, inc.eiate intre nedemn si terti, sunt vala$ile. De asemenea, se mentin si actele de dispozitie cu titlu oneros inc.eiate intre nedemn si tertii do$anditori de $unacredinta, regulile din materia cartii #unciare #iind insa aplica$ile. Inlaturarea e#ectelor nedemnitatii Art. 3(1 (1) +#ectele nedemnitatii de drept sau -udiciare pot #i inlaturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea. 6ara o declaratie expresa, nu constituie inlaturare a e#ectelor nedemnitatii legatul lasat nedemnului dupa savarsirea #aptei care atrage nedemnitatea. (2) +#ectele nedemnitatii nu pot #i inlaturate prin rea$ilitarea nedemnului, amnistie
intervenita dupa condamnare, gratiere sau prin prescriptia executarii pedepsei penale. 2ocatia la mostenire Art. 3(2 &entru a putea mosteni, o persoana tre$uie sa ai$a calitatea ceruta de lege sau sa #i #ost desemnata de catre de#unct prin testament. /itlul II - 8ostenirea legala
Capitolul I - Dispozitii generale 8ostenitorii legali Art. 3( (1) 8ostenirea se cuvine, in ordinea si dupa regulile sta$ilite in prezentul titlu, sotului supravietuitor si rudelor de#unctului, si anume descendentilor, ascendentilor si colateralilor acestuia, dupa caz. (2) Descendentii si ascendentii au vocatie la mostenire indi#erent de gradul de rudenie cu de#unctul, iar colateralii numai pana la gradul al patrulea inclusiv. ( ) In lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul de#unctului se transmite comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului in a carui raza teritoriala se a#lau $unurile la data desc.iderii mostenirii. &rincipiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii Art. 3(! (1) *udele de#unctului vin la mostenire in urmatoarea ordine; a) clasa intai; descendentii< $) clasa a doua; ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati< c) clasa a treia; ascendentii ordinari< d) clasa a patra; colateralii ordinari. (2) Daca in urma dezmostenirii rudele de#unctului din clasa cea mai apropiata nu pot culege intreaga mostenire, atunci partea ramasa se atri$uie rudelor din clasa su$secventa care indeplinesc conditiile pentru a mosteni. ( ) Inauntrul #iecarei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu de#unctul inlatura de la mostenire rudele de grad mai indepartat, cu exceptia cazurilor pentru care legea dispune alt#el. (!) Intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad, mostenirea se imparte in mod egal, daca legea nu prevede alt#el. Capitolul II - *eprezentarea succesorala "otiune Art. 3(% &rin reprezentare succesorala, un mostenitor legal de un grad mai indepartat, numit reprezentant, urca, in virtutea legii, in drepturile ascendentului sau, numit reprezentat, pentru a culege partea din mostenire ce i s-ar #i cuvenit acestuia daca nu ar #i #ost nedemn #ata de de#unct sau decedat la data desc.iderii mostenirii. Domeniul de aplicare Art. 3(( (1) &ot veni la mostenire prin reprezentare succesorala numai descendentii copiilor
de#unctului si descendentii #ratilor sau surorilor de#unctului. (2) In limitele prevazute la alin. (1) si daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 3(0, reprezentarea opereaza in toate cazurile, #ara a deose$i dupa cum reprezentantii sunt rude de acelasi grad ori de grade di#erite in raport cu de#unctul. Conditii Art. 3(0 (1) &oate #i reprezentata persoana lipsita de capacitatea de a mosteni, precum si nedemnul, c.iar a#lat in viata la data desc.iderii mostenirii. (2) &entru a veni prin reprezentare succesorala la mostenirea de#unctului, reprezentantul tre$uie sa indeplineasca toate conditiile generale pentru a-l mosteni pe acesta. ( ) *eprezentarea opereaza c.iar daca reprezentantul este nedemn #ata de reprezentat sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a #ost dezmostenit de el. +#ectul general al reprezentarii succesorale Art. 3(1 (1) In cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala, mostenirea se imparte pe tulpina. (2) &rin tulpina se intelege; inauntrul clasei intai, descendentul de gradul intai care culege mostenirea sau este reprezentat la mostenire< inauntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege mostenirea sau este reprezentat la mostenire. ( ) Daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri, in cadrul #iecarei ramuri su$divizarea se #ace tot pe tulpina, partea cuvenita descendentilor de acelasi grad din aceeasi ramura impartindu-se intre ei in mod egal. +#ectul particular al reprezentarii succesorale Art. 3(3 (1) Copiii nedemnului conceputi inainte de desc.iderea mostenirii de la care nedemnul a #ost exclus vor raporta la mostenirea acestuia din urma $unurile pe care le-au mostenit prin reprezentarea nedemnului, daca vin la mostenirea lui in concurs cu alti copii ai sai, conceputi dupa desc.iderea mostenirii de la care a #ost inlaturat nedemnul. *aportul se #ace numai in cazul si in masura in care valoarea $unurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depasit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a tre$uit sa il suporte ca urmare a reprezentarii. (2) *aportul se #ace potrivit dispozitiilor prevazute in sectiunea a 2-a a cap. I2 din titlul I2 al prezentei carti. Capitolul III - 8ostenitorii legali Sectiunea 1 - Sotul supravietuitor Conditii Art. 304 Sotul supravietuitor il mosteneste pe sotul decedat daca, la data desc.iderii mostenirii, nu exista o .otarare de divort de#initiva. 2ocatia la mostenire a sotului supravietuitor Art. 301 (1) Sotul supravietuitor este c.emat la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali. (2) In a$senta persoanelor prevazute la alin. (1) sau daca niciuna dintre ele nu vrea ori
nu poate sa vina la mostenire, sotul supravietuitor culege intreaga mostenire. Cota succesorala a sotului supravietuitor Art. 302 (1) Cota sotului supravietuitor este de; a) un s#ert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii de#unctului< $) o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati ai de#unctului< c) o -umatate din mostenire, daca vine in concurs #ie numai cu ascendenti privilegiati, #ie numai cu colaterali privilegiati ai de#unctului< d) trei s#erturi din mostenire, daca vine in concurs #ie cu ascendenti ordinari, #ie cu colaterali ordinari ai de#unctului. (2) Cota sotului supravietuitor in concurs cu mostenitori legali apartinand unor clase di#erite se sta$ileste ca si cand acesta ar #i venit in concurs numai cu cea mai apropiata dintre ele. ( ) Daca, in urma casatoriei putative, doua sau mai multe persoane au situatia unui sot supravietuitor, cota sta$ilita potrivit alin. (1) si (2) se imparte in mod egal intre acestea. Dreptul de a$itatie al sotului supravietuitor Art. 30 (1) Sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a #olosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale $ene#iciaza de un drept de a$itatie asupra casei in care a locuit pana la data desc.iderii mostenirii, daca aceasta casa #ace parte din $unurile mostenirii. (2) Dreptul de a$itatie este gratuit, inaliena$il si insesiza$il. ( ) )ricare dintre mostenitori poate cere #ie restrangerea dreptului de a$itatie, daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor, #ie sc.im$area o$iectului a$itatiei, daca pune la dispozitia sotului supravietuitor o alta locuinta corespunzatoare. (!) Dreptul de a$itatie se stinge la parta-, dar nu mai devreme de un an de la data desc.iderii mostenirii. Acest drept inceteaza, c.iar inainte de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorire a sotului supravietuitor. (%) /oate litigiile cu privire la dreptul de a$itatie reglementat prin prezentul articol se solutioneaza de catre instanta competenta sa -udece parta-ul mostenirii, care va .otari de urgenta, in camera de consiliu. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor Art. 30! Cand nu vine in concurs cu descendentii de#unctului, sotul supravietuitor mosteneste, pe langa cota sta$ilita potrivit art. 302, mo$ilierul si o$iectele de uz casnic care au #ost a#ectate #olosintei comune a sotilor. Sectiunea 2 - Descendentii de#unctului Dreptul de mostenire al descendentilor Art. 30% (1) Descendentii sunt copiii de#unctului si urmasii lor in linie dreapta la nes#arsit. (2) Descendentii de#unctului inlatura mostenitorii din celelalte clase si vin la mostenire in ordinea proximitatii gradului de rudenie. Dispozitiile art. 3(! alin. (2) se aplica in mod corespunzator. ( ) In concurs cu sotul supravietuitor, descendentii de#unctului, indi#erent de numarul lor, culeg impreuna trei s#erturi din mostenire. (!) 8ostenirea sau partea din mostenire care li se cuvine descendentilor se imparte intre acestia in mod egal, cand vin la mostenire in nume propriu, ori pe tulpina, cand vin la mostenire prin reprezentare succesorala.
Sectiunea
- Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati
2ocatia la mostenire a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati Art. 30( (1) Ascendentii privilegiati sunt tatal si mama de#unctului. (2) Colateralii privilegiati sunt #ratii si surorile de#unctului, precum si descendentii acestora, pana la al patrulea grad inclusiv cu de#unctul. ( ) Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati vin la mostenire daca descendentii nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. 3( alin. (2) se aplica in mod corespunzator. Impartirea mostenirii intre sotul supravietuitor, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati Art. 300 (1) Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati ai de#unctului, partea cuvenita clasei a doua este de doua treimi din mostenire. (2) Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs #ie numai cu ascendenti privilegiati, #ie numai cu colaterali privilegiati ai de#unctului, partea cuvenita clasei a doua este de o -umatate din mostenire. Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati Art. 301 8ostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati se imparte intre acestia in #unctie de numarul ascendentilor privilegiati care vin la mostenire, dupa cum urmeaza; a) in cazul in care la mostenire vine un singur parinte, acesta va culege un s#ert, iar colateralii privilegiati, indi#erent de numarul lor, vor culege trei s#erturi< $) in cazul in care la mostenire vin 2 parinti, acestia vor culege impreuna o -umatate, iar colateralii privilegiati, indi#erent de numarul lor, vor culege cealalta -umatate. A$senta ascendentilor privilegiati sau a colateralilor privilegiati Art. 303 (1) In cazul in care colateralii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni, ascendentii privilegiati vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenita clasei a doua. (2) In cazul in care ascendentii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni, colateralii privilegiati vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenita clasei a doua. Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati Art. 314 8ostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascendentilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal. Impartirea mostenirii intre colateralii privilegiati Art. 311 (1) 8ostenirea sau partea din mostenire cuvenita colateralilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal. (2) In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare succesorala, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se imparte intre ei pe tulpina. ( ) In cazul in care colateralii privilegiati sunt rude cu de#unctul pe linii colaterale di#erite, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se imparte, in mod egal, intre linia materna si cea paterna. In cadrul #iecarei linii, sunt aplica$ile dispozitiile alin. (1) si (2). (!) In ipoteza prevazuta la alin. ( ), colateralii privilegiati care sunt rude cu de#unctul pe am$ele linii vor culege, pe #iecare dintre acestea, partea din mostenire ce li se cuvine.
Sectiunea ! - Ascendentii ordinari Dreptul de mostenire al ascendentilor ordinari Art. 312 (1) Ascendentii ordinari sunt rudele in linie dreapta ascendenta ale de#unctului, cu exceptia parintilor acestuia. (2) Ascendentii ordinari vin la mostenire daca descendentii, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. 3(! alin. (2) se aplica in mod corespunzator. ( ) Ascendentii ordinari vin la mostenire in ordinea gradelor de rudenie cu de#unctul. (!) In concurs cu sotul supravietuitor, ascendentii ordinari ai de#unctului, indi#erent de numarul lor, culeg impreuna un s#ert din mostenire. (%) 8ostenirea sau partea din mostenire cuvenita ascendentilor ordinari de acelasi grad se imparte intre acestia in mod egal. Sectiunea % - Colateralii ordinari Dreptul de mostenire al colateralilor ordinari Art. 31 (1) Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale de#unctului pana la gradul al patrulea inclusiv, cu exceptia colateralilor privilegiati. (2) Colateralii ordinari vin la mostenire daca descendentii, ascendentii privilegiati, colateralii privilegiati si ascendentii ordinari nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. 3(! alin. (2) se aplica in mod corespunzator. ( ) Colateralii ordinari vin la mostenire in ordinea gradelor de rudenie cu de#unctul. (!) In concurs cu sotul supravietuitor, colateralii ordinari ai de#unctului, indi#erent de numarul lor, culeg impreuna un s#ert din mostenire. (%) 8ostenirea sau partea din mostenire cuvenita colateralilor ordinari de acelasi grad se imparte intre acestia in mod egal. /itlul III - ,i$eralitatile
Capitolul I - Dispozitii comune Sectiunea 1 - Dispozitii preliminare "otiune si categorii Art. 31! (1) ,i$eralitatea este actul -uridic prin care o persoana dispune cu titlu gratuit de $unurile sale, in tot sau in parte, in #avoarea unei alte persoane. (2) "u se pot #ace li$eralitati decat prin donatie sau prin legat cuprins in testament. Donatia Art. 31% Donatia este contractul prin care, cu intentia de a grati#ica, o parte, numita donator, dispune in mod irevoca$il de un $un in #avoarea celeilalte parti, numita donatar. ,egatul Art. 31(
,egatul este dispozitia testamentara prin care testatorul stipuleaza ca, la decesul sau, unul sau mai multi legatari sa do$andeasca intregul sau patrimoniu, o #ractiune din acesta sau anumite $unuri determinate. Sectiunea 2 - Capacitatea in materie de li$eralitati Capacitatea de #olosinta Art. 310 (1) )rice persoana poate #ace si primi li$eralitati, cu respectarea regulilor privind capacitatea. (2) Conditia capacitatii de a dispune prin li$eralitati tre$uie indeplinita la data la care dispunatorul isi exprima consimtamantul. ( ) Conditia capacitatii de a primi o donatie tre$uie indeplinita la data la care donatarul accepta donatia. (!) Conditia capacitatii de a primi un legat tre$uie indeplinita la data desc.iderii mostenirii testatorului. ,ipsa capacitatii depline de exercitiu a dispunatorului Art. 311 (1) Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu poate dispune de $unurile sale prin li$eralitati, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. (2) Su$ sanctiunea nulitatii relative, nici c.iar dupa do$andirea capacitatii depline de exercitiu persoana nu poate dispune prin li$eralitati in #olosul celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al sau, inainte ca acesta sa #i primit de la instanta de tutela descarcare pentru gestiunea sa. Se excepteaza situatia in care reprezentantul ori, dupa caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispunatorului. Desemnarea $ene#iciarului li$eralitatii Art. 313 (1) Su$ sanctiunea nulitatii a$solute, dispunatorul tre$uie sa il determine pe $ene#iciarul li$eralitatii ori cel putin sa prevada criteriile pe $aza carora acest $ene#iciar sa poata #i determinat la data la care li$eralitatea produce e#ecte -uridice. (2) &ersoana care nu exista la data intocmirii li$eralitatii poate $ene#icia de o li$eralitate daca aceasta este #acuta in #avoarea unei persoane capa$ile, cu sarcina pentru aceasta din urma de a transmite $ene#iciarului o$iectul li$eralitatii indata ce va #i posi$il. ( ) Su$ sanctiunea nulitatii a$solute, dispunatorul nu poate lasa unui tert dreptul de a-l desemna pe $ene#iciarul li$eralitatii sau de a sta$ili o$iectul acesteia. Cu toate acestea, repartizarea $unurilor transmise prin legat unor persoane desemnate de testator poate #i lasata la aprecierea unui tert. (!) +ste vala$ila li$eralitatea #acuta unei persoane desemnate de dispunator, cu o sarcina in #avoarea unei persoane alese #ie de grati#icat, #ie de un tert desemnat, la randul sau, tot de catre dispunator. Incapacitatile speciale Art. 334 (1) Sunt anula$ile li$eralitatile #acute medicilor, #armacistilor sau altor persoane, in perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingri-iri de specialitate dispunatorului pentru $oala care este cauza a decesului. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1); a) li$eralitatile #acute sotului, rudelor in linie dreapta sau colateralilor privilegiati< $) li$eralitatile #acute altor rude pana la al patrulea grad inclusiv, daca, la data li$eralitatii, dispunatorul nu are sot si nici rude in linie dreapta sau colaterali privilegiati. ( ) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplica$ile si in privinta preotilor sau a altor persoane care acordau asistenta religioasa in timpul $olii care este cauza a decesului.
(!) Daca dispunatorul a decedat din cauza $olii, termenul de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare curge de la data la care mostenitorii au luat cunostinta de existenta li$eralitatii. (%) In cazul in care dispunatorul s-a resta$ilit, legatul devine vala$il, iar actiunea in anularea donatiei poate #i introdusa in termen de ani de la data la care dispunatorul s-a resta$ilit. Incapacitatile speciale in materia legatelor Art. 331 Sunt anula$ile legatele in #avoarea; a) notarului pu$lic care a autenti#icat testamentul< $) interpretului care a participat la procedura de autenti#icare a testamentului< c) martorilor, in cazurile prevazute la art. 1.4! alin. (2) si art. 1.4!0 alin. ( )< d) agentilor instrumentatori, in cazurile prevazute la art. 1.4!0< e) persoanelor care au acordat, in mod legal, asistenta -uridica la redactarea testamentului. Simulatia Art. 332 (1) Sanctiunea nulitatii relative prevazute la art. 311 alin. (2), art. 334 si 331 se aplica si li$eralitatilor deg.izate su$ #orma unui contract cu titlu oneros sau #acute unei persoane interpuse. (2) Sunt prezumate pana la pro$a contrara ca #iind persoane interpuse ascendentii, descendentii si sotul persoanei incapa$ile de a primi li$eralitati, precum si ascendentii si descendentii sotului acestei persoane. Sectiunea - Su$stitutiile #ideicomisare
"otiune Art. 33 Dispozitia prin care o persoana, denumita instituit, este insarcinata sa administreze $unul sau $unurile care constituie o$iectul li$eralitatii si sa le transmita unui tert, denumit su$stituit, desemnat de dispunator, nu produce e#ecte decat in cazul in care este permisa de lege. Su$stitutia #ideicomisara Art. 33! (1) ) li$eralitate poate #i grevata de o sarcina care consta in o$ligatia instituitului, donatar sau legatar, de a administra $unurile care constituie o$iectul li$eralitatii si de a le transmite, la decesul sau, su$stituitului desemnat de dispunator. (2) Instituitului i se aplica in mod corespunzator dispozitiile din prezentul cod re#eritoare la #iduciar. ( ) Incapacitatile de a dispune se apreciaza in raport cu dispunatorul, iar cele de a primi, in raport cu instituitul si cu su$stituitul. +#ectele cu privire la $unuri Art. 33% (1) Sarcina prevazuta la art. 33! produce e#ecte numai cu privire la $unurile care au constituit o$iectul li$eralitatii si care la data decesului instituitului pot #i identi#icate si se a#la in patrimoniul sau. (2) Atunci cand li$eralitatea are ca o$iect valori mo$iliare, sarcina produce e#ecte si asupra valorilor mo$iliare care le inlocuiesc. ( ) Daca li$eralitatea are ca o$iect drepturi supuse #ormalitatilor de pu$licitate, sarcina tre$uie sa respecte aceleasi #ormalitati. In cazul imo$ilelor, sarcina este supusa notarii in cartea #unciara.
Drepturile su$stituitului Art. 33( (1) Drepturile su$stituitului se nasc la moartea instituitului. (2) Su$stituitul do$andeste $unurile care constituie o$iectul li$eralitatii ca e#ect al vointei dispunatorului. ( ) Su$stituitul nu poate #i, la randul sau, supus o$ligatiei de administrare si de transmitere a $unurilor. 7arantiile si asigurarile Art. 330 In vederea executarii sarcinii, dispunatorul poate impune instituitului constituirea de garantii si inc.eierea unor contracte de asigurare. Imputarea sarcinii asupra cotitatii disponi$ile Art. 331 Daca instituitul este mostenitor rezervatar al dispunatorului, sarcina nu poate incalca rezerva sa succesorala. Acceptarea donatiei dupa decesul dispunatorului Art. 333 )#erta de donatie #acuta su$stituitului poate #i acceptata de acesta si dupa decesul dispunatorului. Ine#icacitatea su$stitutiei Art. 1.444 Atunci cand su$stituitul predecedeaza instituitului sau renunta la $ene#iciul li$eralitatii, $unul revine instituitului, cu exceptia cazului in care s-a prevazut ca $unul va #i cules de mostenitorii su$stituitului ori a #ost desemnat un al doilea su$stituit. Sectiunea ! - ,i$eralitatile reziduale "otiune Art. 1.441 Dispunatorul poate stipula ca su$stituitul sa #ie grati#icat cu ceea ce ramane, la data decesului instituitului, din donatiile sau legatele #acute in #avoarea acestuia din urma. Dreptul de dispozitie al instituitului Art. 1.442 ,i$eralitatea reziduala nu il impiedica pe instituit sa inc.eie acte cu titlu oneros si nici sa retina $unurile ori sumele o$tinute in urma inc.eierii acestora. Interdictia de a dispune cu titlu gratuit Art. 1.44 (1) Instituitul nu poate dispune prin testament de $unurile care au constituit o$iectul unei li$eralitati reziduale. (2) Dispunatorul poate interzice instituitului sa dispuna de $unuri prin donatie. Cu toate acestea, atunci cand este mostenitor rezervatar al dispunatorului, instituitul pastreaza posi$ilitatea de a dispune prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte de $unurile care au constituit o$iectul donatiilor imputate asupra rezervei sale succesorale. Independenta patrimoniala a instituitului Art. 1.44! Instituitul nu este tinut sa dea socoteala dispunatorului ori mostenitorilor acestuia. Aplicarea regulilor su$stitutiei #ideicomisare Art. 1.44% Dispozitiile prevazute la art. 33%, art. 33( alin. (2), art. 330, 333 si 1.444 sunt aplica$ile li$eralitatilor reziduale.
Sectiunea % - *evizuirea conditiilor si sarcinilor Domeniul de aplicare Art. 1.44( Daca, din cauza unor situatii imprevizi$ile si neimputa$ile $ene#iciarului, survenite acceptarii li$eralitatii, indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care a#ecteaza li$eralitatea a devenit extrem de di#icila ori excesiv de oneroasa pentru $ene#iciar, acesta poate cere revizuirea sarcinilor sau a conditiilor. Solutionarea cererii de revizuire Art. 1.440 (1) Cu respectarea, pe cat posi$il, a vointei dispunatorului, instanta de -udecata sesizata cu cererea de revizuire poate sa dispuna modi#icari cantitative sau calitative ale conditiilor sau ale sarcinilor care a#ecteaza li$eralitatea ori sa le grupeze cu acelea similare provenind din alte li$eralitati. (2) Instanta de -udecata poate autoriza instrainarea partiala sau totala a o$iectului li$eralitatii, sta$ilind ca pretul sa #ie #olosit in scopuri con#orme cu vointa dispunatorului, precum si orice alte masuri care sa mentina pe cat posi$il destinatia urmarita de acesta. Inlaturarea e#ectelor revizuirii Art. 1.441 Daca motivele care au determinat revizuirea conditiilor sau a sarcinilor nu mai su$zista, persoana interesata poate cere inlaturarea pentru viitor a e#ectelor revizuirii. Sectiunea ( - Dispozitii speciale Clauzele considerate nescrise Art. 1.443 (1) +ste considerata nescrisa clauza prin care, su$ sanctiunea des#iintarii li$eralitatii sau restituirii o$iectului acesteia, $ene#iciarul este o$ligat sa nu conteste validitatea unei clauze de inaliena$ilitate ori sa nu solicite revizuirea conditiilor sau a sarcinilor. (2) De asemenea, este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru incalcarea o$ligatiilor prevazute la alin. (1) sau pentru contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii pu$lice sau $unelor moravuri. Con#irmarea li$eralitatilor Art. 1.414 Con#irmarea unei li$eralitati de catre mostenitorii universali ori cu titlu universal ai dispunatorului atrage renuntarea la dreptul de a opune viciile de #orma sau orice alte motive de nulitate, #ara ca prin aceasta renuntare sa se pre-udicieze drepturile tertilor. Capitolul II - Donatia Sectiunea 1 - Inc.eierea contractului 6orma donatiei Art. 1.411 (1) Donatia se inc.eie prin inscris autentic, su$ sanctiunea nulitatii a$solute. (2) "u sunt supuse dispozitiei alin. (1) donatiile indirecte, cele deg.izate si darurile manuale. ( ) 5unurile mo$ile care constituie o$iectul donatiei tre$uie enumerate si evaluate intr-un
inscris, c.iar su$ semnatura privata, su$ sanctiunea nulitatii a$solute a donatiei. (!) 5unurile mo$ile corporale cu o valoare de pana la 2%.444 lei pot #ace o$iectul unui dar manual, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Darul manual se inc.eie vala$il prin acordul de vointe al partilor, insotit de traditiunea $unului. Inregistrarea donatiei autentice Art. 1.412 In scop de in#ormare a persoanelor care -usti#ica existenta unui interes legitim, notarul care autenti#ica un contract de donatie are o$ligatia sa inscrie de indata acest contract in registrul national notarial, tinut in #ormat electronic, potrivit legii. Dispozitiile in materie de carte #unciara raman aplica$ile. 6ormarea contractului Art. 1.41 (1) )#erta de donatie poate #i revocata cat timp o#ertantul nu a luat cunostinta de acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul o#ertantului atrage caducitatea acceptarii. (2) )#erta nu mai poate #i acceptata dupa decesul destinatarului ei. 8ostenitorii destinatarului pot insa comunica acceptarea #acuta de acesta. ( ) )#erta de donatie #acuta unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu se accepta de catre reprezentantul legal. (!) )#erta de donatie #acuta unei persoane cu capacitate de exercitiu restransa poate #i acceptata de catre aceasta, cu incuviintarea ocrotitorului legal. &romisiunea de donatie Art. 1.41! (1) Su$ sanctiunea nulitatii a$solute, promisiunea de donatie este supusa #ormei autentice. (2) In caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de donatie nu con#era $ene#iciarului decat dreptul de a pretinde daune-interese ec.ivalente cu c.eltuielile pe care le-a #acut si avanta-ele pe care le-a acordat tertilor in considerarea promisiunii. &rincipiul irevoca$ilitatii Art. 1.41% (1) Donatia nu este vala$ila atunci cand cuprinde clauze ce permit donatorului sa o revoce prin vointa sa. (2) Ast#el, este lovita de nulitate a$soluta donatia care; a) este a#ectata de o conditie a carei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului< $) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor, daca valoarea maxima a acestora nu este determinata in contractul de donatie< c) con#era donatorului dreptul de a denunta unilateral contractul< d) permite donatorului sa dispuna in viitor de $unul donat, c.iar daca donatorul moare #ara sa #i dispus de acel $un. Daca dreptul de a dispune vizeaza doar o parte din $unurile donate, nulitatea opereaza numai in privinta acestei parti. Intoarcerea conventionala Art. 1.41( (1) Contractul poate sa prevada intoarcerea $unurilor daruite, #ie pentru cazul cand donatarul ar predeceda donatorului, #ie pentru cazul cand atat donatarul, cat si descendentii sai ar predeceda donatorului. (2) In cazul in care donatia are ca o$iect $unuri supuse unor #ormalitati de pu$licitate, atat dreptul donatarului, cat si dreptul de intoarcere sunt supuse acestor #ormalitati. Sectiunea 2 - +#ectele donatiei
*aspunderea donatorului Art. 1.410 In executarea donatiei, dispunatorul raspunde numai pentru dol si culpa grava. 7arantia contra evictiunii Art. 1.411 (1) Donatorul nu raspunde pentru evictiune decat daca a promis expres garantia sau daca evictiunea decurge din #apta sa ori dintr-o impre-urare care a#ecteaza dreptul transmis, pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la inc.eierea contractului. (2) In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru evictiune ca si vanzatorul. 7arantia contra viciilor ascunse Art. 1.413 (1) Donatorul nu raspunde pentru viciile ascunse ale $unului donat. (2) /otusi, daca a cunoscut viciile ascunse si nu le-a adus la cunostinta donatarului la inc.eierea contractului, donatorul este tinut sa repare pre-udiciul cauzat donatarului prin aceste vicii. ( ) In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru viciile ascunse ca si vanzatorul. Sectiunea 1. Dispozitii comune Cauzele de revocare Art. 1.424 Donatia poate #i revocata pentru ingratitudine si pentru neexecutarea #ara -usti#icare a sarcinilor la care s-a o$ligat donatarul. 8odul de operare Art. 1.421 *evocarea pentru ingratitudine si pentru neindeplinirea sarcinilor nu opereaza de drept. *evocarea promisiunii de donatie Art. 1.422 (1) &romisiunea de donatie se revoca de drept daca anterior executarii sale se iveste unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prevazute la art. 142 . (2) De asemenea, promisiunea de donatie se revoca de drept si atunci cand, anterior executarii sale, situatia materiala a promitentului s-a deteriorat intr-o asemenea masura incat executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasa pentru acesta ori promitentul a devenit insolva$il. 2. *evocarea pentru ingratitudine Cazuri Art. 1.42 Donatia se revoca pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri; a) daca donatarul a atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat< $) daca donatarul se #ace vinovat de #apte penale, cruzimi sau in-urii grave #ata de donator< c) daca donatarul re#uza in mod ne-usti#icat sa asigure alimente donatorului a-uns in nevoie, in limita valorii actuale a $unului donat, tinandu-se insa seama de starea in care se a#la $unul la momentul donatiei. - *evocarea donatiei
Cererea de revocare Art. 1.42! (1) Dreptul la actiunea prin care se solicita revocarea pentru ingratitudine se prescrie in termen de un an din ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a savarsit #apta de ingratitudine. (2) Actiunea in revocare pentru ingratitudine poate #i exercitata numai impotriva donatarului. Daca donatarul moare dupa introducerea actiunii, aceasta poate #i continuata impotriva mostenitorilor. ( ) Cererea de revocare nu poate #i introdusa de mostenitorii donatorului, cu exceptia cazului in care donatorul a decedat in termenul prevazut la alin. (1) #ara sa il #i iertat pe donatar. De asemenea, mostenitorii pot introduce actiunea in revocare in termen de un an de la data mortii donatorului, daca acesta a decedat #ara sa #i cunoscut cauza de revocare. (!) Actiunea pornita de donator poate #i continuata de mostenitorii acestuia. +#ectele generale ale revocarii Art. 1.42% (1) In caz de revocare pentru ingratitudine, daca restituirea in natura a $unului donat nu este posi$ila, donatarul va #i o$ligat sa plateasca valoarea acestuia, socotita la data solutionarii cauzei. (2) In urma revocarii donatiei pentru ingratitudine, donatarul va #i o$ligat sa restituie #ructele pe care le-a perceput incepand cu data introducerii cererii de revocare a donatiei. +#ectele speciale ale revocarii Art. 1.42( *evocarea pentru ingratitudine nu are niciun e#ect in privinta drepturilor reale asupra $unului donat do$andite de la donatar, cu titlu oneros, de catre tertii de $una-credinta si nici asupra garantiilor constituite in #avoarea acestora. In cazul $unurilor supuse unor #ormalitati de pu$licitate, dreptul tertului tre$uie sa #i #ost inscris anterior inregistrarii cererii de revocare in registrele de pu$licitate a#erente. . *evocarea pentru neexecutarea sarcinii Actiunile in caz de neexecutare a sarcinii Art. 1.420 (1) Daca donatarul nu indeplineste sarcina la care s-a o$ligat, donatorul sau succesorii sai in drepturi pot cere #ie executarea sarcinii, #ie revocarea donatiei. (2) In cazul in care sarcina a #ost stipulata in #avoarea unui tert, acesta poate cere numai executarea sarcinii. ( ) Dreptul la actiunea prin care se solicita executarea sarcinii sau revocarea donatiei se prescrie in termen de ani de la data la care sarcina tre$uia executata. Intinderea o$ligatiei de executare Art. 1.421 Donatarul este tinut sa indeplineasca sarcina numai in limita valorii $unului donat, actualizata la data la care sarcina tre$uia indeplinita. +#ecte Art. 1.423 Cand donatia este revocata pentru neindeplinirea sarcinilor, $unul reintra in patrimoniul donatorului li$er de orice drepturi constituite intre timp asupra lui, su$ rezerva dispozitiilor art. 1.(!1. Sectiunea ! - Donatiile #acute viitorilor soti in vederea casatoriei si donatiile intre soti
Caducitatea donatiilor Art. 1.4 4 Donatiile #acute viitorilor soti sau unuia dintre ei, su$ conditia inc.eierii casatoriei, nu produc e#ecte in cazul in care casatoria nu se inc.eie. *evoca$ilitatea donatiei intre soti Art. 1.4 1 )rice donatie inc.eiata intre soti este revoca$ila numai in timpul casatoriei. "ulitatea donatiei intre soti Art. 1.4 2 "ulitatea casatoriei atrage nulitatea relativa a donatiei #acute sotului de rea-credinta. Donatiile simulate Art. 1.4 (1) +ste lovita de nulitate orice simulatie in care donatia reprezinta contractul secret in scopul de a eluda revoca$ilitatea donatiilor intre soti. (2) +ste prezumata persoana interpusa, pana la pro$a contrara, orice ruda a donatarului la a carei mostenire acesta ar avea vocatie in momentul donatiei si care nu a rezultat din casatoria cu donatorul. Capitolul III - /estamentul Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. 1.4 ! /estamentul este actul unilateral, personal si revoca$il prin care o persoana, numita testator, dispune, in una dintre #ormele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai #i in viata. Continutul testamentului Art. 1.4 % /estamentul contine dispozitii re#eritoare la patrimoniul succesoral sau la $unurile ce #ac parte din acesta, precum si la desemnarea directa sau indirecta a legatarului. Alaturi de aceste dispozitii sau c.iar si in lipsa unor asemenea dispozitii, testamentul poate sa contina dispozitii re#eritoare la parta-, revocarea dispozitiilor testamentare anterioare, dezmostenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali si alte dispozitii care produc e#ecte dupa decesul testatorului. /estamentul reciproc Art. 1.4 ( Su$ sanctiunea nulitatii a$solute a testamentului, doua sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acelasi testament, una in #avoarea celeilalte sau in #avoarea unui tert. &ro$a testamentului Art. 1.4 0 (1) )rice persoana care pretinde un drept ce se intemeiaza pe un testament tre$uie sa dovedeasca existenta si continutul lui in una dintre #ormele prevazute de lege. (2) Daca testamentul a disparut printr-un caz #ortuit sau de #orta ma-ora ori prin #apta unui tert, #ie dupa moartea testatorului, #ie in timpul vietii sale, insa #ara ca acesta sa ii #i cunoscut disparitia, vala$ilitatea #ormei si cuprinsul testamentului vor putea #i dovedite prin orice mi-loc de pro$a. Consimtamantul testatorului Art. 1.4 1 (1) /estamentul este vala$il numai daca testatorul a avut discernamant si
consimtamantul sau nu a #ost viciat. (2) Dolul poate atrage anularea testamentului c.iar daca manoperele dolosive nu au #ost savarsite de $ene#iciarul dispozitiilor testamentare si nici nu au #ost cunoscute de catre acesta. Interpretarea testamentului Art. 1.4 3 (1) *egulile de interpretare a contractelor sunt aplica$ile si testamentului, in masura in care sunt compati$ile cu caracterele -uridice ale acestuia. (2) +lementele extrinseci inscrisului testamentar pot #i #olosite numai in masura in care se spri-ina pe cele intrinseci. ( ) ,egatul in #avoarea creditorului nu este prezumat a #i #acut in compensatia creantei sale. Sectiunea 2 - 6ormele testamentului 6ormele testamentului ordinar Art. 1.4!4 /estamentul ordinar poate #i ologra# sau autentic. /estamentul ologra# Art. 1.4!1 Su$ sanctiunea nulitatii a$solute, testamentul ologra# tre$uie scris in intregime, datat si semnat de mana testatorului. Desc.iderea testamentului ologra# Art. 1.4!2 (1) Inainte de a #i executat, testamentul ologra# se va prezenta unui notar pu$lic pentru a #i vizat spre nesc.im$are. (2) In cadrul procedurii succesorale, notarul pu$lic procedeaza, in conditiile legii speciale, la desc.iderea si validarea testamentului ologra# si il depune in dosarul succesoral. Desc.iderea testamentului si starea in care se gaseste se constata prin proces-ver$al. ( ) Cei interesati pot primi, dupa vizarea spre nesc.im$are, pe c.eltuiala lor, copii legalizate ale testamentului ologra#. (!) Dupa #inalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se preda legatarilor, potrivit intelegerii dintre ei, iar in lipsa acesteia, persoanei desemnate prin .otarare -udecatoreasca. /estamentul autentic Art. 1.4! (1) /estamentul este autentic daca a #ost autenti#icat de un notar pu$lic sau de o alta persoana investita cu autoritate pu$lica de catre stat, potrivit legii. (2) Cu ocazia autenti#icarii, testatorul poate #i asistat de unul sau de 2 martori. Intocmirea testamentului autentic Art. 1.4!! (1) /estatorul isi dicteaza dispozitiile in #ata notarului, care se ingri-este de scrierea actului si apoi i-l citeste sau, dupa caz, i-l da sa il citeasca, mentionandu-se expres indeplinirea acestor #ormalitati. Daca dispunatorul isi redactase de-a actul de ultima vointa, testamentul autentic ii va #i citit de catre notar. (2) Dupa citire, dispunatorul tre$uie sa declare ca actul exprima ultima sa vointa. ( ) /estamentul este apoi semnat de catre testator, iar inc.eierea de autenti#icare de catre notar. Autenti#icarea in situatii particulare Art. 1.4!%
(1) In cazul acelora care, din pricina in#irmitatii, a $olii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul pu$lic, indeplinind actul, va #ace mentiune despre aceasta impre-urare in inc.eierea pe care o intocmeste, mentiunea ast#el #acuta tinand loc de semnatura. 8entiunea va #i citita testatorului de catre notar, in prezenta a 2 martori, aceasta #ormalitate suplinind a$senta semnaturii testatorului. (2) Declaratia de vointa a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se va da in scris in #ata notarului pu$lic, prin inscrierea de catre parte, inaintea semnaturii, a mentiunii consimt la prezentul act, pe care l-am citit. ( ) Daca surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, in imposi$ilitate de a scrie, declaratia de vointa se va lua prin interpret, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator. (!) &entru a lua consimtamantul unui nevazator, notarul pu$lic va intre$a daca a auzit $ine cand i s-a citit cuprinsul testamentului, consemnand aceasta in inc.eierea de autenti#icare. Inregistrarea testamentului autentic Art. 1.4!( In scop de in#ormare a persoanelor care -usti#ica existenta unui interes legitim, notarul care autenti#ica testamentul are o$ligatia sa il inscrie, de indata, in *egistrul national notarial tinut in #ormat electronic, potrivit legii. In#ormatii cu privire la existenta unui testament se pot da numai dupa decesul testatorului. /estamentele privilegiate Art. 1.4!0 (1) Se poate intocmi in mod vala$il un testament in urmatoarele situatii speciale; a) in #ata unui #unctionar competent al autoritatii civile locale, in caz de epidemii, catastro#e, raz$oaie sau alte asemenea impre-urari exceptionale< $) in #ata comandantului vasului sau a celui care il inlocuieste, daca testatorul se a#la la $ordul unui vas su$ pavilionul *omaniei, in cursul unei calatorii maritime sau #luviale. /estamentul intocmit la $ordul unei aeronave este supus acelorasi conditii< c) in #ata comandantului unitatii militare ori a celui care il inlocuieste, daca testatorul este militar sau, #ara a avea aceasta calitate, este salariat ori presteaza servicii in cadrul #ortelor armate ale *omaniei si nu se poate adresa unui notar pu$lic< d) in #ata directorului, medicului se# al institutiei sanitare sau a medicului se# al serviciului ori, in lipsa acestora, in #ata medicului de garda, cat timp dispunatorul este internat intr-o institutie sanitara in care notarul pu$lic nu are acces. (2) In toate cazurile prevazute la alin. (1) este o$ligatoriu ca testamentul sa se intocmeasca in prezenta a 2 martori. ( ) /estamentul privilegiat se semneaza de testator, de agentul instrumentator si de cei 2 martori. Daca testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va #ace mentiune despre cauza care l-a impiedicat sa semneze. (!) Dispozitiile alin. ( ) sunt prevazute su$ sanctiunea nulitatii a$solute. (%) &revederile art. 1.4!2 se aplica in mod corespunzator si in privinta testamentului privilegiat. Caducitatea testamentelor privilegiate Art. 1.4!1 (1) /estamentul privilegiat devine caduc la 1% zile de la data cand dispunatorul ar #i putut sa testeze in vreuna dintre #ormele ordinare. /ermenul se suspenda daca testatorul a a-uns intr-o stare in care nu ii este cu putinta sa testeze. (2) &revederile alin. (1) nu se aplica dispozitiei testamentare prin care se recunoaste un copil. /estamentul sumelor si valorilor depozitate Art. 1.4!3
(1) Dispozitiile testamentare privind sumele de $ani, valorile sau titlurile de valoare depuse la institutii specializate sunt vala$ile cu respectarea conditiilor de #orma prevazute de legile speciale aplica$ile acestor institutii. (2) Institutiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului avand ca o$iect sume de $ani, valori sau titluri de valoare decat in $aza .otararii -udecatoresti ori a certi#icatului de mostenitor care constata vala$ilitatea dispozitiei testamentare si calitatea de legatar, prevederile re#eritoare la raport si reductiune #iind aplica$ile. ( ) Institutiile de credit au o$ligatia ca, la instituirea de catre clientii acestora a unei dispozitii testamentare, sa comunice, de indata, mentiunea acesteia in registrul prevazut la art. 1.4!(. Conversiunea #ormei testamentare Art. 1.4%4 'n testament nul din cauza unui viciu de #orma produce e#ecte daca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru alta #orma testamentara. Sectiunea - *evocarea voluntara a testamentului
*evocarea voluntara expresa Art. 1.4%1 (1) 'n testament nu poate #i revocat expres, in tot sau in parte, decat printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior. (2) /estamentul care revoca un testament anterior poate #i intocmit intr-o #orma di#erita de aceea a testamentului revocat. ( ) *evocarea expresa a testamentului #acuta printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va inscrie de indata de catre notar in registrul national notarial prevazut la art. 1.4!(. *evocarea voluntara tacita Art. 1.4%2 (1) /estatorul poate revoca testamentul ologra# si prin distrugerea, ruperea sau stergerea sa. @tergerea unei dispozitii a testamentului ologra# de catre testator implica revocarea acelei dispozitii. 8odi#icarile realizate prin stergere se semneaza de catre testator. (2) Distrugerea, ruperea sau stergerea testamentului ologra#, cunoscuta de testator, atrage de asemenea revocarea, cu conditia ca acesta sa #i #ost in masura sa il re#aca. ( ) /estamentul ulterior nu il revoca pe cel anterior decat in masura in care contine dispozitii contrare sau incompati$ile cu acesta. +#ectele revocarii nu sunt inlaturate in caz de caducitate sau revocare a testamentului ulterior. *etractarea revocarii Art. 1.4% (1) Dispozitia revocatorie poate #i retractata in mod expres prin act autentic notarial sau prin testament. (2) *etractarea unei dispozitii revocatorii inlatura e#ectele revocarii, cu exceptia cazului in care testatorul si-a mani#estat vointa in sens contrar sau daca aceasta intentie a testatorului rezulta din impre-urarile concrete. Dispozitiile art. 1.4%1 alin. ( ) raman aplica$ile. ( ) *etractarea unei dispozitii revocatorii #acuta printr-un act autentic notarial sau printrun testament autentic se va inscrie de indata de catre notar in registrul national notarial prevazut la art. 1.4!(. Sectiunea ! - ,egatul
1. Categorii de legate Clasi#icarea legatelor Art. 1.4%! (1) ,egatele sunt universale, cu titlu universal sau cu titlu particular. (2) ,egatul poate #i pur si simplu, cu termen, su$ conditie sau cu sarcina. ,egatul universal Art. 1.4%% ,egatul universal este dispozitia testamentara care con#era uneia sau mai multor persoane vocatie la intreaga mostenire. ,egatul cu titlu universal Art. 1.4%( (1) ,egatul cu titlu universal este dispozitia testamentara care con#era uneia sau mai multor persoane vocatie la o #ractiune a mostenirii. (2) &rin #ractiune a mostenirii se intelege; a) #ie proprietatea unei cote-parti din aceasta< $) #ie un dezmem$ramant al proprietatii asupra totalitatii sau a unei cote-parti din mostenire< c) #ie proprietatea sau un dezmem$ramant asupra totalitatii ori asupra unei coteparti din universalitatea $unurilor determinate dupa natura sau provenienta lor. ,egatul cu titlu particular Art. 1.4%0 )rice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular. 2. +#ectele legatelor 6ructele $unurilor ce constituie o$iectul legatului Art. 1.4%1 ,egatarul are dreptul la #ructele $unurilor mostenirii care i se cuvin din ziua desc.iderii mostenirii sau din ziua in care legatul produce e#ecte in privinta sa, cu exceptia cazului in care cel care a posedat $unurile ce constituie o$iectul legatului a #ost de $una-credinta. Drepturile legatarului cu titlu particular Art. 1.4%3 (1) ,egatarul cu titlu particular al unui $un individual determinat do$andeste proprietatea acestuia de la data desc.iderii mostenirii. (2) ,egatarul cu titlu particular al unor $unuri de gen este titularul unei creante asupra mostenirii. Daca testatorul nu a prevazut alt#el, cel insarcinat cu executarea acestui legat este o$ligat a preda $unuri de calitate medie. Sarcina excesiva a legatului cu titlu particular Art. 1.4(4 (1) Daca legatarul nu poate indeplini sarcina cu care este grevat legatul sau #ara a depasi valoarea $unurilor primite in temeiul acestuia, se va putea li$era predand $ene#iciarului sarcinii $unurile ce i-au #ost lasate prin legat sau valoarea lor. (2) 2aloarea $unurilor lasate prin legat si a sarcinilor va #i aceea de la data desc.iderii mostenirii. Accesoriile $unului care constituie o$iectul unui legat cu titlu particular Art. 1.4(1 (1) 5unul care constituie o$iectul unui legat cu titlu particular se preda cu accesoriile sale, in starea in care se gaseste la data desc.iderii mostenirii. (2) ,egatul cuprinde si dreptul la actiunea in despagu$ire pentru pre-udiciul adus $unului de catre un tert dupa intocmirea testamentului.
( ) ,egatul unui $un care, dupa intocmirea testamentului, a cunoscut cresteri cantitative, calitative sau valorice prin alipire, lucrari autonome, lucrari adaugate sau ac.izitionarea altor $unuri in cadrul unei universalitati se prezuma, pana la pro$a contrara, a viza intreg $unul ori universalitatea rezultata. ,egatul rentei viagere sau al unei creante de intretinere Art. 1.4(2 Cand o$iectul legatului cuprinde o renta viagera sau o creanta de intretinere, executarea acestuia este datorata din ziua desc.iderii mostenirii. ,egatul alternativ Art. 1.4( In cazul in care legatarului cu titlu particular i-a #ost lasat #ie un $un, #ie altul, dreptul de alegere revine celui tinut sa execute legatul, daca testatorul nu a con#erit acest drept legatarului sau unui tert. ,egatul $unului altuia Art. 1.4(! (1) Cand $unul individual determinat care a #acut o$iectul unui legat cu titlu particular apartine unei alte persoane decat testatorul si nu este cuprins in patrimoniul acestuia la data desc.iderii mostenirii, atunci se aplica dispozitiile prezentului articol. (2) Daca, la data intocmirii testamentului, testatorul nu a stiut ca $unul nu este al sau, legatul este anula$il. ( ) In cazul in care testatorul a stiut ca $unul nu este al sau, cel insarcinat cu executarea legatului este o$ligat, la alegerea sa, sa dea #ie $unul in natura, #ie valoarea acestuia de la data desc.iderii mostenirii. ,egatul con-unctiv Art. 1.4(% (1) ,egatul cu titlu particular este prezumat a #i con-unctiv atunci cand testatorul a lasat, prin acelasi testament, un $un determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu particular, #ara a preciza partea #iecaruia. (2) In cazul legatului con-unctiv, daca unul dintre legatari nu vrea sau nu poate sa primeasca legatul, partea lui va pro#ita celorlalti legatari. ( ) &revederile alin. (2) se aplica si atunci cand o$iectul legatului con-unctiv il constituie un dezmem$ramant al dreptului de proprietate. C.eltuielile predarii legatului Art. 1.4(( In lipsa unei dispozitii testamentare sau legale contrare, c.eltuielile predarii legatului sunt in sarcina mostenirii, #ara ca prin aceasta sa se aduca atingere rezervei succesorale. Dreptul de pre#erinta al creditorilor mostenirii #ata de legatari Art. 1.4(0 (1) Creditorii mostenirii au dreptul sa #ie platiti cu prioritate #ata de legatari. (2) Daca legatele cu titlu particular depasesc activul net al mostenirii, ele vor #i reduse in masura depasirii, la cererea creditorilor mostenirii sau a celui care este o$ligat sa le execute. ( ) In cazul in care, #ara a se cunoaste anumite datorii sau sarcini ale mostenirii, a #ost executat un legat, mostenitorul legal sau testamentar, creditorii sau orice persoana interesata poate solicita restituirea de la legatarul platit, in masura in care legatul urmeaza a #i redus. . Ine#icacitatea legatelor *evocarea voluntara a legatului Art. 1.4(1
(1) ,egatele sunt supuse dispozitiilor privind revocarea voluntara a testamentului. (2) )rice instrainare a $unului ce constituie o$iectul unui legat cu titlu particular, consimtita de catre testator, c.iar daca este a#ectata de modalitati, revoca implicit legatul pentru tot ceea ce s-a instrainat. ( ) Ine#icacitatea instrainarii nu a#ecteaza revocarea decat daca; a) este determinata de incapacitatea sau vicierea vointei testatorului< ori $) instrainarea reprezinta o donatie in #avoarea $ene#iciarului legatului si nu s-a #acut su$ conditii sau cu sarcini su$stantial di#erite de acelea care a#ecteaza legatul. (!) Distrugerea voluntara de catre testator a $unului ce constituie o$iectul legatului cu titlu particular revoca implicit legatul. *evocarea -udecatoreasca Art. 1.4(3 (1) *evocarea -udecatoreasca a legatului poate #i ceruta in cazul neindeplinirii, #ara -usti#icare, a sarcinii instituite de testator. "eindeplinirea #ortuita a sarcinii poate atrage revocarea numai daca, potrivit vointei testatorului, e#icacitatea legatului este conditionata de executarea sarcinii. (2) *evocarea -udecatoreasca a legatului poate #i solicitata si pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri; a) daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat< $) daca legatarul se #ace vinovat de #apte penale, cruzimi sau in-urii grave #ata de testator ori de in-urii grave la adresa memoriei testatorului. /ermenul de prescriptie Art. 1.404 Dreptul la actiunea in revocarea -udecatoreasca a legatului se prescrie in termen de un an de la data la care mostenitorul a cunoscut #apta de ingratitudine sau, dupa caz, de la data la care sarcina tre$uia executata. Caducitatea legatului Art. 1.401 )rice legat devine caduc atunci cand; a) legatarul nu mai este in viata la data desc.iderii mostenirii< $) legatarul este incapa$il de a primi legatul la data desc.iderii mostenirii< c) legatarul este nedemn< d) legatarul renunta la legat< e) legatarul decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensive ce a#ecteaza legatul, daca aceasta avea un caracter pur personal< #) $unul ce #ormeaza o$iectul legatului cu titlu particular a pierit in totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, in timpul vietii testatorului sau inaintea implinirii conditiei suspensive ce a#ecteaza legatul. Destinatia $unurilor constituind o$iectul unui legat ine#icace Art. 1.402 Ine#icacitatea legatului din cauza nulitatii, revocarii, caducitatii sau des#iintarii pentru nerealizarea conditiei suspensive ori pentru indeplinirea conditiei rezolutorii pro#ita mostenitorilor ale caror drepturi succesorale ar #i #ost micsorate sau, dupa caz, inlaturate prin existenta legatului sau care aveau o$ligatia sa execute legatul. *egimul legatului-sarcina Art. 1.40 Cu exceptia cazului prevazut la art. 1.401 lit. #), caducitatea sau revocarea -udecatoreasca a unui legat grevat cu un legat-sarcina in #avoarea unui tert nu atrage ine#icacitatea acestui din urma legat. 8ostenitorii care $ene#iciaza de ine#icacitatea legatului sunt o$ligati sa execute legatul-sarcina.
Sectiunea % - Dezmostenirea "otiune Art. 1.40! (1) Dezmostenirea este dispozitia testamentara prin care testatorul ii inlatura de la mostenire, in tot sau in parte, pe unul sau mai multi dintre mostenitorii sai legali. (2) Dezmostenirea este directa atunci cand testatorul dispune prin testament inlaturarea de la mostenire a unuia sau mai multor mostenitori legali si indirecta atunci cand testatorul instituie unul sau mai multi legatari. +#ectele Art. 1.40% (1) In cazul dezmostenirii sotului supravietuitor, mostenitorii din clasa cu care acesta vine in concurs culeg partea din mostenire ramasa dupa atri$uirea cotei cuvenite sotului supravietuitor ca urmare a dezmostenirii. (2) Daca, in urma dezmostenirii, pe langa sotul supravietuitor, vin la mostenire atat cel dezmostenit, cat si acela care $ene#iciaza de dezmostenire, acesta din urma culege partea ramasa dupa atri$uirea cotei sotului supravietuitor si a cotei celui dezmostenit. ( ) Atunci cand, in urma dezmostenirii, un mostenitor primeste o cota in#erioara cotei sale legale, mostenitorul cu care vine in concurs culege partea care ar #i revenit celui dezmostenit. (!) Daca, in urma dezmostenirii, o persoana este inlaturata total de la mostenire, cota ce i s-ar #i cuvenit se atri$uie mostenitorilor cu care ar #i venit in concurs sau, in lipsa acestora, mostenitorilor su$secventi. (%) Dispozitiile prevazute la alin. (1) (!) nu pot pro#ita persoanelor incapa$ile de a primi legate. "ulitatea Art. 1.40( (1) Dispozitia testamentara prin care mostenitorii legali au #ost dezmosteniti este supusa cauzelor de nulitate, a$soluta sau relativa, prevazute de lege. (2) /ermenul de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare curge de la data la care cei dezmosteniti au luat cunostinta de dispozitia testamentara prin care au #ost inlaturati de la mostenire, dar nu mai devreme de data desc.iderii mostenirii. Sectiunea ( - +xecutiunea testamentara Desemnarea si misiunea executorului Art. 1.400 (1) /estatorul poate numi una sau mai multe persoane, con#erindu-le imputernicirea necesara executarii dispozitiilor testamentare. +xecutorul testamentar poate #i desemnat si de catre un tert determinat prin testament. (2) Daca au #ost desemnati mai multi executori testamentari, oricare dintre ei poate actiona #ara concursul celorlalti, cu exceptia cazului in care testatorul a dispus alt#el sau le-a impartit atri$utiile. ( ) &uterile executorului testamentar pot #i exercitate de la data acceptarii misiunii prin declaratie autentica notariala. Capacitatea executorului Art. 1.401 &ersoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu poate #i executor testamentar. Dreptul de administrare Art. 1.403
(1) +xecutorul testamentar are dreptul sa administreze patrimoniul succesoral pe o perioada de cel mult 2 ani de la data desc.iderii mostenirii, c.iar daca testatorul nu i-a con#erit in mod expres acest drept. (2) &rin testament, dreptul de administrare poate #i restrans doar la o parte din patrimoniul succesoral sau la un termen mai scurt. ( ) /ermenul de 2 ani poate #i prelungit de instanta de -udecata, pentru motive temeinice, prin acordarea unor termene succesive de cate un an. &uterile executorului Art. 1.414 (1) +xecutorul testamentar; a) va cere, in conditiile legii, punerea sigiliilor, daca printre mostenitori sunt si minori, persoane puse su$ interdictie -udecatoreasca sau disparute< $) va starui a se #ace inventarul $unurilor mostenirii in prezenta sau cu citarea mostenitorilor< c) va cere instantei sa incuviinteze vanzarea $unurilor, in lipsa de sume su#iciente pentru executarea legatelor. Instanta va putea incuviinta vanzarea imo$ilelor succesorale numai daca nu exista mostenitori rezervatari< d) va depune diligente pentru executarea testamentului, iar in caz de contestatie, pentru a apara validitatea sa< e) va plati datoriile mostenirii daca a #ost imputernicit in acest sens prin testament. In lipsa unei asemenea imputerniciri, executorul testamentar va putea ac.ita datoriile numai cu incuviintarea instantei< #) va incasa creantele mostenirii. (2) /estatorul poate dispune ca executorul testamentar sa procedeze la parta-area $unurilor mostenirii. &arta-ul produce e#ecte numai daca proiectul prezentat de catre executor a #ost apro$at de toti mostenitorii. /ransmiterea executiunii Art. 1.411 (1) &uterile executorului testamentar nu pot #i transmise. (2) 8isiunea executorului testamentar numit in considerarea unei #unctii determinate poate #i continuata de catre persoana care preia acea #unctie. )$ligatia de a da socoteala si raspunderea executorului Art. 1.412 (1) ,a s#arsitul #iecarui an si la incetarea misiunii sale, executorul testamentar este o$ligat sa dea socoteala pentru gestiunea sa, c.iar daca nu exista mostenitori rezervatari. Aceasta o$ligatie se transmite mostenitorilor executorului. (2) +xecutorul testamentar raspunde ca un mandatar in legatura cu executarea dispozitiilor testamentare. ( ) Daca au #ost desemnati mai multi executori testamentari, raspunderea acestora este solidara, cu exceptia cazului in care testatorul le-a impartit atri$utiile si #iecare dintre ei sa limitat la misiunea incredintata. *emuneratia executorului Art. 1.41 8isiunea executorului testamentar este gratuita, daca testatorul nu a sta$ilit o remuneratie in sarcina mostenirii. Suportarea c.eltuielilor Art. 1.41! C.eltuielile #acute de executorul testamentar in exercitarea puterilor sale sunt in sarcina mostenirii. Incetarea executiunii Art. 1.41%
+xecutiunea testamentara poate inceta; a) prin indeplinirea sau imposi$ilitatea aducerii la indeplinire a misiunii primite< $) prin renuntare in #orma unei declaratii autentice notariale< c) prin decesul executorului testamentar< d) prin punerea su$ interdictie -udecatoreasca a executorului testamentar< e) prin revocarea de catre instanta a executorului testamentar care nu isi indeplineste misiunea ori o indeplineste in mod necorespunzator< #) prin expirarea termenului in care se exercita dreptul de administrare, a#ara de cazul in care instanta decide prelungirea termenului. Capitolul I2 - *ezerva succesorala, cotitatea disponi$ila si reductiunea li$eralitatilor excesive Sectiunea 1 - *ezerva succesorala si cotitatea disponi$ila "otiunea de rezerva succesorala Art. 1.41( *ezerva succesorala este partea din $unurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au dreptul in virtutea legii, c.iar impotriva vointei de#unctului, mani#estata prin li$eralitati ori dezmosteniri. 8ostenitorii rezervatari Art. 1.410 Sunt mostenitori rezervatari sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati ai de#unctului. Intinderea rezervei succesorale Art. 1.411 *ezerva succesorala a #iecarui mostenitor rezervatar este de -umatate din cota succesorala care, in a$senta li$eralitatilor sau dezmostenirilor, i s-ar #i cuvenit ca mostenitor legal. "otiunea de cotitate disponi$ila Art. 1.413 Cotitatea disponi$ila este partea din $unurile mostenirii care nu este rezervata prin lege si de care de#unctul putea dispune in mod neingradit prin li$eralitati. Cotitatea disponi$ila speciala a sotului supravietuitor Art. 1.434 (1) ,i$eralitatile neraporta$ile #acute sotului supravietuitor, care vine la mostenire in concurs cu alti descendenti decat cei comuni lor, nu pot depasi un s#ert din mostenire si nici partea descendentului care a primit cel mai putin. (2) Daca de#unctul nu a dispus prin li$eralitati de di#erenta dintre cotitatea disponi$ila sta$ilita potrivit art. 1.413 si cotitatea disponi$ila speciala, atunci aceasta di#erenta revine descendentilor. ( ) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator atunci cand descendentul mentionat la alin. (1) a #ost dezmostenit direct, iar de aceasta dezmostenire ar $ene#icia sotul supravietuitor. Sectiunea 2 - *eductiunea li$eralitatilor excesive Sta$ilirea rezervei succesorale si a cotitatii disponi$ile Art. 1.431
(1) 2aloarea masei succesorale, in #unctie de care se determina rezerva succesorala si cotitatea disponi$ila, se sta$ileste ast#el; a) determinarea activului $rut al mostenirii, prin insumarea valorii $unurilor existente in patrimoniul succesoral la data desc.iderii mostenirii< $) determinarea activului net al mostenirii, prin scaderea pasivului succesoral din activul $rut< c) reunirea #ictiva, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donatiilor #acute de cel care lasa mostenirea. (2) In vederea aplicarii alin. (1) lit. c), se ia in considerare valoarea la data desc.iderii mostenirii a $unurilor donate, tinandu-se insa cont de starea lor in momentul donatiei, din care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donatie. Daca $unurile au #ost instrainate de donatar, se tine seama de valoarea lor la data instrainarii. Daca $unurile donate au #ost inlocuite cu altele, se tine cont de valoarea, la data desc.iderii mostenirii, a $unurilor intrate in patrimoniu si de starea lor la momentul do$andirii. /otusi, daca devalorizarea $unurilor intrate in patrimoniu era inevita$ila la data do$andirii, in virtutea naturii lor, inlocuirea $unurilor nu este luata in considerare. In masura in care $unul donat sau cel care l-a inlocuit pe acesta a pierit #ortuit, indi#erent de data pieirii, donatia nu se va supune reunirii #ictive. Sumele de $ani sunt supuse indexarii in raport cu indicele in#latiei, corespunzator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului si data desc.iderii mostenirii. ( ) "u se va tine seama in sta$ilirea rezervei de darurile o$isnuite, de donatiile remuneratorii si, in masura in care nu sunt excesive, nici de sumele c.eltuite pentru intretinerea sau, daca este cazul, pentru #ormarea pro#esionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici de c.eltuielile de nunta. (!) &ana la dovada contrara, instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent privilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a #i donatie daca instrainarea s-a #acut cu rezerva uzu#ructului, uzului ori a$itatiei sau in sc.im$ul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere. &rezumtia opereaza numai in #avoarea descendentilor, ascendentilor privilegiati si a sotului supravietuitor ai de#unctului, daca acestia nu au consimtit la instrainare. (%) *ezerva succesorala si cotitatea disponi$ila se calculeaza in #unctie de valoarea sta$ilita potrivit alin. (1). ,a sta$ilirea rezervei nu se tine seama de cei care au renuntat la mostenire, cu exceptia celor o$ligati la raport, potrivit art. 1.1!0 alin. (2). 8odul de operare Art. 1.432 Dupa desc.iderea mostenirii, li$eralitatile care incalca rezerva succesorala sunt supuse reductiunii, la cerere. &ersoanele care pot cere reductiunea Art. 1.43 *eductiunea li$eralitatilor excesive poate #i ceruta numai de catre mostenitorii rezervatari, de succesorii lor, precum si de catre creditorii c.irogra#ari ai mostenitorilor rezervatari. Caile de realizare a reductiunii Art. 1.43! (1) *eductiunea li$eralitatilor excesive se poate realiza prin $una invoiala a celor interesati. (2) In lipsa unei asemenea invoieli, reductiunea poate #i invocata in #ata instantei de -udecata pe cale de exceptie sau pe cale de actiune, dupa caz. ( ) In cazul pluralitatii de mostenitori rezervatari, reductiunea opereaza numai in limita cotei de rezerva cuvenite celui care a cerut-o si pro#ita numai acestuia. /ermenul de prescriptie Art. 1.43%
(1) Dreptul la actiunea in reductiune a li$eralitatilor excesive se prescrie in termen de ani de la data desc.iderii mostenirii sau, dupa caz, de la data la care mostenitorii rezervatari au pierdut posesia $unurilor care #ormeaza o$iectul li$eralitatilor. (2) In cazul li$eralitatilor excesive a caror existenta nu a #ost cunoscuta de mostenitorii rezervatari, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand au cunoscut existenta acestora si caracterul lor excesiv. ( ) +xceptia de reductiune este imprescripti$ila extinctiv. )rdinea reductiunii Art. 1.43( (1) ,egatele se reduc inaintea donatiilor. (2) ,egatele se reduc toate deodata si proportional, a#ara daca testatorul a dispus ca anumite legate vor avea pre#erinta, caz in care vor #i reduse mai intai celelalte legate. ( ) Donatiile se reduc succesiv, in ordinea inversa a datei lor, incepand cu cea mai noua. (!) Donatiile concomitente se reduc toate deodata si proportional, a#ara daca donatorul a dispus ca anumite donatii vor avea pre#erinta, caz in care vor #i reduse mai intai celelalte donatii. (%) Daca $ene#iciarul donatiei care ar tre$ui redusa este insolva$il, se va proceda la reductiunea donatiei anterioare. +#ectele reductiunii Art. 1.430 (1) *eductiunea are ca e#ect ine#icacitatea legatelor sau, dupa caz, des#iintarea donatiilor in masura necesara intregirii rezervei succesorale. (2) Intregirea rezervei, ca urmare a reductiunii, se realizeaza in natura. ( ) *eductiunea se realizeaza prin ec.ivalent in cazul in care, inainte de desc.iderea mostenirii, donatarul a instrainat $unul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum si atunci cand $unul a pierit dintr-o cauza imputa$ila donatarului. (!) Cand donatia supusa reductiunii a #ost #acuta unui mostenitor rezervatar care nu este o$ligat la raportul donatiei, acesta va putea pastra in contul rezervei sale partea care depaseste cotitatea disponi$ila. (%) Daca donatarul este un succesi$il o$ligat la raport, iar partea supusa reductiunii reprezinta mai putin de -umatate din valoarea $unului donat, donatarul rezervatar poate pastra $unul, iar reductiunea necesara intregirii rezervei celorlalti mostenitori rezervatari se va #ace prin luare mai putin sau prin ec.ivalent $anesc. (() In cazul intregirii rezervei in natura, grati#icatul pastreaza #ructele partii din $un care depaseste cotitatea disponi$ila, percepute pana la data la care cei indreptatiti au cerut reductiunea. *eductiunea unor li$eralitati speciale Art. 1.431 (1) Daca donatia sau legatul are ca o$iect un uzu#ruct, uz ori a$itatie sau o renta ori intretinere viagera, mostenitorii rezervatari au #acultatea #ie de a executa li$eralitatea ast#el cum a #ost stipulata, #ie de a a$andona proprietatea cotitatii disponi$ile in #avoarea $ene#iciarului li$eralitatii, #ie de a solicita reductiunea potrivit dreptului comun. (2) Daca mostenitorii rezervatari nu se inteleg asupra optiunii, reductiunea se va #ace potrivit dreptului comun. Imputarea li$eralitatilor Art. 1.433 (1) Daca $ene#iciarul li$eralitatii nu este mostenitor rezervatar, li$eralitatea primita se imputa asupra cotitatii disponi$ile, iar daca o depaseste, este supusa reductiunii. (2) Daca grati#icatul este mostenitor rezervatar si li$eralitatea nu este supusa raportului, ea se imputa asupra cotitatii disponi$ile. Daca este cazul, excedentul se imputa asupra
cotei de rezerva la care are dreptul grati#icatul si, daca o depaseste, este supus reductiunii. ( ) Daca grati#icatul este mostenitor rezervatar si li$eralitatea este supusa raportului, ea se imputa asupra rezervei celui grati#icat, iar daca exista, excedentul se imputa asupra cotitatii disponi$ile, a#ara de cazul in care dispunatorul a stipulat imputarea sa asupra rezervei glo$ale. In acest ultim caz, numai partea care excedeaza rezervei glo$ale se imputa asupra cotitatii disponi$ile. In toate cazurile, daca se depaseste cotitatea disponi$ila, li$eralitatea este supusa reductiunii. (!) Daca exista mai multe li$eralitati, imputarea se #ace potrivit alin. (1)( ), tinand seama si de ordinea reductiunii li$eralitatilor excesive. /itlul I2 - /ransmisiunea si parta-ul mostenirii
Capitolul I - /ransmisiunea mostenirii Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiunile de optiune succesorala si de succesi$il Art. 1.144 (1) Cel c.emat la mostenire in temeiul legii sau al vointei de#unctului poate accepta mostenirea sau poate renunta la ea. (2) &rin succesi$il se intelege persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a putea mosteni, dar care nu si-a exercitat inca dreptul de optiune succesorala. Caracterele -uridice ale optiunii Art. 1.141 Su$ sanctiunea nulitatii a$solute, optiunea succesorala este indivizi$ila si nu poate #i a#ectata de nicio modalitate. 2ocatia multipla la mostenire Art. 1.142 (1) 8ostenitorul care, in $aza legii sau a testamentului, cumuleaza mai multe vocatii la mostenire are, pentru #iecare dintre ele, un drept de optiune distinct. (2) ,egatarul c.emat la mostenire si ca mostenitor legal isi va putea exercita optiunea in oricare dintre aceste calitati. Daca, desi nu a #ost incalcata rezerva, din testament rezulta ca de#unctul a dorit sa diminueze cota ce i s-ar #i cuvenit legatarului ca mostenitor legal, acesta din urma poate opta doar ca legatar. /ermenul de optiune succesorala Art. 1.14 (1) Dreptul de optiune succesorala se exercita in termen de un an de la data desc.iderii mostenirii. (2) /ermenul de optiune curge; a) de la data nasterii celui c.emat la mostenire, daca nasterea s-a produs dupa desc.iderea mostenirii< $) de la data inregistrarii mortii in registrul de stare civila, daca inregistrarea se #ace in temeiul unei .otarari -udecatoresti de declarare a mortii celui care lasa mostenirea, a#ara numai daca succesi$ilul a cunoscut #aptul mortii sau .otararea de declarare a mortii la o data anterioara, caz in care termenul curge de la aceasta din urma data< c) de la data la care legatarul a cunoscut sau tre$uia sa cunoasca legatul sau, daca
testamentul cuprinzand acest legat este descoperit dupa desc.iderea mostenirii< d) de la data la care succesi$ilul a cunoscut sau tre$uia sa cunoasca legatura de rudenie pe care se intemeiaza vocatia sa la mostenire, daca aceasta data este ulterioara desc.iderii mostenirii. ( ) /ermenului prevazut la alin. (1) i se aplica prevederile cuprinse in cartea a 2I-a re#eritoare la suspendarea si repunerea in termenul de prescriptie extinctiva. &rorogarea termenului Art. 1.14! (1) In cazul in care succesi$ilul a cerut intocmirea inventarului anterior exercitarii dreptului de optiune succesorala, termenul de optiune nu se va implini mai devreme de doua luni de la data la care i se comunica procesul-ver$al de inventariere. (2) &e durata e#ectuarii inventarului, succesi$ilul nu poate #i considerat mostenitor, cu exceptia cazului in care a acceptat mostenirea. *etransmiterea dreptului de optiune Art. 1.14% (1) 8ostenitorii celui care a decedat #ara a #i exercitat dreptul de optiune succesorala il exercita separat, #iecare pentru partea sa, in termenul aplica$il dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor. (2) In cazul prevazut la alin. (1), partea succesi$ilului care renunta pro#ita celorlalti mostenitori ai autorului sau. Sectiunea 2 - Acceptarea mostenirii ,i$ertatea acceptarii mostenirii Art. 1.14( "imeni nu poate #i o$ligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine. Acceptarea mostenirii de catre creditori Art. 1.140 Creditorii succesi$ilului pot accepta mostenirea, pe cale o$lica, in limita indestularii creantei lor. 6elurile acceptarii Art. 1.141 (1) Acceptarea poate #i expresa sau tacita. (2) Acceptarea este expresa cand succesi$ilul isi insuseste explicit titlul sau calitatea de mostenitor printr-un inscris autentic sau su$ semnatura privata. ( ) Acceptarea este tacita cand succesi$ilul #ace un act sau #apt pe care nu ar putea sa il #aca decat in calitate de mostenitor. Inregistrarea actelor de acceptare Art. 1.143 In situatia in care acceptarea este #acuta printr-un inscris autentic, declaratia de acceptare se va inscrie in registrul national notarial, tinut in #ormat electronic, potrivit legii. Actele cu valoare de acceptare tacita Art. 1.114 (1) Actele de dispozitie -uridica privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra mostenirii atrag acceptarea tacita a acesteia. Sunt ast#el de acte; a) instrainarea, cu titlu gratuit sau oneros, de catre succesi$il a drepturilor asupra mostenirii< $) renuntarea, c.iar gratuita, in #olosul unuia sau mai multor mostenitori determinati< c) renuntarea la mostenire, cu titlu oneros, c.iar in #avoarea tuturor comostenitorilor sau mostenitorilor su$secventi.
(2) De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacita a mostenirii actele de dispozitie, administrare de#initiva ori #olosinta a unor $unuri din mostenire. ( ) Actele de conservare, supraveg.ere si de administrare provizorie nu valoreaza acceptare, daca din impre-urarile in care acestea s-au e#ectuat nu rezulta ca succesi$ilul si-a insusit prin ele calitatea de mostenitor. (!) Sunt considerate a #i de administrare provizorie actele de natura urgenta a caror indeplinire este necesara pentru normala punere in valoare, pe termen scurt, a $unurilor mostenirii. Declaratia de neacceptare Art. 1.111 Succesi$ilul care intentioneaza sa indeplineasca un act ce poate avea semni#icatia acceptarii mostenirii, dar care doreste ca prin aceasta sa nu #ie considerat acceptant, tre$uie sa dea in acest sens, anterior indeplinirii actului, o declaratie autentica notariala. &rezumtia de renuntare Art. 1.112 (1) +ste prezumat, pana la pro$a contrara, ca a renuntat la mostenire succesi$ilul care, desi cunostea desc.iderea mostenirii si calitatea lui de succesi$il, ca urmare a citarii sale in conditiile legii, nu accepta mostenirea in termenul prevazut la art. 1.14 . Citatia tre$uie sa cuprinda, su$ sanctiunea nulitatii acesteia, pe langa elementele prevazute de Codul de procedura civila, si precizarea ca, daca succesi$ilul nu isi exercita dreptul de a accepta mostenirea in termenul prevazut la art. 1.14 , va #i prezumat ca renunta la mostenire. (2) &rezumtia de renuntare opereaza numai daca citatia i-a #ost comunicata succesi$ilului cu cel putin 4 de zile inainte de expirarea termenului de optiune succesorala. *educerea termenului de optiune Art. 1.11 (1) &entru motive temeinice, la cererea oricarei persoane interesate, un succesi$il poate #i o$ligat, cu aplicarea procedurii prevazute de lege pentru ordonanta presedintiala, sa isi exercite dreptul de optiune succesorala inauntrul unui termen sta$ilit de instanta -udecatoreasca, mai scurt decat cel prevazut la art. 1.14 . (2) Succesi$ilul care nu opteaza in termenul sta$ilit de instanta -udecatoreasca este considerat ca a renuntat la mostenire. +#ectele acceptarii Art. 1.11! (1) Acceptarea consolideaza transmisiunea mostenirii realizata de plin drept la data decesului. (2) 8ostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu $unurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota #iecaruia. ( ) ,egatarul cu titlu particular nu este o$ligat sa suporte datoriile si sarcinile mostenirii. &rin exceptie, el raspunde pentru pasivul mostenirii, insa numai cu $unul sau $unurile ce #ormeaza o$iectul legatului, daca; a) testatorul a dispus in mod expres in acest sens< $) dreptul lasat prin legat are ca o$iect o universalitate, cum ar #i o mostenire culeasa de catre testator si nelic.idata inca< in acest caz, legatarul raspunde pentru pasivul acelei universalitati< c) celelalte $unuri ale mostenirii sunt insu#iciente pentru plata datoriilor si sarcinilor mostenirii. (!) In cazul instrainarii $unurilor mostenirii dupa desc.iderea acesteia, $unurile intrate in patrimoniul succesoral prin e#ectul su$rogatiei pot #i a#ectate stingerii datoriilor si
sarcinilor mostenirii. Intocmirea inventarului Art. 1.11% (1) Succesi$ilii, creditorii mostenirii si orice persoana interesata pot cere notarului competent sa dispuna e#ectuarea unui inventar al $unurilor din patrimoniul succesoral, toate c.eltuielile care se vor #ace in acest scop #iind in sarcina mostenirii. (2) Daca succesi$ilii sau persoanele care detin $unuri din patrimoniul succesoral se opun, e#ectuarea inventarului este dispusa de catre instanta -udecatoreasca de la locul desc.iderii mostenirii. ( ) Inventarul se e#ectueaza de catre persoana desemnata prin acordul succesi$ililor si al creditorilor sau, in lipsa unui asemenea acord, de catre persoana desemnata #ie de notar, #ie, dupa caz, de instanta de -udecata competenta. &rocesul-ver$al de inventariere Art. 1.11( (1) &rocesul-ver$al de inventariere cuprinde enumerarea, descrierea si evaluarea provizorie a $unurilor ce se a#lau in posesia de#unctului la data desc.iderii mostenirii. (2) 5unurile a caror proprietate este contestata se vor mentiona separat. ( ) In inventar se cuprind mentiuni privind pasivul succesoral. (!) 5unurile mostenirii care se gasesc in posesia altei persoane vor #i inventariate cu precizarea locului unde se a#la si a motivului pentru care se gasesc acolo. (%) In cazul in care, cu ocazia inventarierii, se va gasi vreun testament lasat de de#unct, acesta va #i vizat spre nesc.im$are si va #i depus in depozit la $iroul notarului pu$lic. (() Inventarul se semneaza de cel care l-a intocmit, de succesi$ilii a#lati la locul inventarului, iar in lipsa acestora sau in cazul re#uzului lor de a semna, inventarul va #i semnat de 2 martori. 8asurile speciale de conservare a $unurilor Art. 1.110 (1) Daca exista pericol de instrainare, pierdere, inlocuire sau distrugere a $unurilor, notarul va putea pune $unurile su$ sigiliu sau le va preda unui custode. (2) &oate #i numit custode, cu acordul tuturor celor interesati, unul dintre succesi$ili, iar in caz contrar, o alta persoana aleasa de catre notar. ( ) In cazul in care conservarea $unurilor mostenirii necesita anumite c.eltuieli, acestea vor #i #acute, cu incuviintarea notarului, de catre custodele prevazut la alin. (1) sau, in lipsa custodelui, de un curator special, numit de notar pentru administrarea $unurilor. (!) 5unurile date in custodie sau in administrare se predau pe $aza de procesver$al semnat de notar si de custode sau curator. Daca predarea are loc concomitent cu inventarierea, se va #ace mentiune in procesul-ver$al, un exemplar al acestuia predandu-se custodelui sau curatorului. (%) Custodele sau curatorul este o$ligat sa restituie $unurile si sa dea socoteala notarului asupra c.eltuielilor de conservare sau administrare a acestor $unuri la #inalizarea procedurii succesorale sau atunci cand notarul considera necesar. (() )ricine se considera vatamat prin inventarul intocmit sau prin masurile de conservare si administrare luate de notarul pu$lic poate #ace plangere la instanta -udecatoreasca competenta. 8asurile speciale privind sumele de $ani si alte valori Art. 1.111 (1) Daca in timpul e#ectuarii inventarului se vor gasi sume de $ani, .artii de valoare, cecuri sau alte valori, se vor depune in depozitul notarial sau la o institutie specializata, #acandu-se mentiune despre aceasta si in procesul-ver$al de inventariere. (2) Din sumele de $ani gasite la inventariere se vor lasa mostenitorilor sau celor care locuiau cu de#unctul si gospodareau impreuna cu acesta sumele necesare pentru;
a) intretinerea persoanelor ce erau in sarcina celui decedat, pentru maximum ( luni< $) plata sumelor datorate in $aza contractelor individuale de munca sau pentru plata asigurarilor sociale< c) acoperirea c.eltuielilor pentru conservarea si administrarea $unurilor mostenirii. Acceptarea #ortata Art. 1.113 (1) Succesi$ilul care, cu rea-credinta, a sustras ori a ascuns $unuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului ori reductiunii este considerat ca a acceptat mostenirea, c.iar daca anterior renuntase la ea. +l nu va avea insa niciun drept cu privire la $unurile sustrase sau ascunse si, dupa caz, va #i o$ligat sa raporteze ori sa reduca donatia ascunsa #ara a participa la distri$uirea $unului donat. (2) 8ostenitorul a#lat in situatia prevazuta la alin. (1) este tinut sa plateasca datoriile si sarcinile mostenirii proportional cu cota sa din mostenire, inclusiv cu propriile sale $unuri. Sectiunea - *enuntarea la mostenire
6orma renuntarii Art. 1.124 (1) *enuntarea la mostenire nu se presupune, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1.112 si art. 1.11 alin. (2). (2) Declaratia de renuntare se #ace in #orma autentica la orice notar pu$lic sau, dupa caz, la misiunile diplomatice si o#iciile consulare ale *omaniei, in conditiile si limitele prevazute de lege. ( ) &entru in#ormarea tertilor, declaratia de renuntare se va inscrie, pe c.eltuiala renuntatorului, in registrul national notarial, tinut in #ormat electronic, potrivit legii. +#ectele renuntarii Art. 1.121 (1) Succesi$ilul care renunta este considerat ca nu a #ost niciodata mostenitor. (2) &artea renuntatorului pro#ita mostenitorilor pe care i-ar #i inlaturat de la mostenire sau celor a caror parte ar #i diminuat-o daca ar #i acceptat mostenirea. *enuntarea #rauduloasa Art. 1.122 (1) Creditorii succesi$ilului care a renuntat la mostenire in #rauda lor pot cere instantei revocarea renuntarii in ceea ce ii priveste, insa numai in termen de luni de la data la care au cunoscut renuntarea. (2) Admiterea actiunii in revocare produce e#ectele acceptarii mostenirii de catre succesi$ilul de$itor numai in privinta creditorului reclamant si in limita creantei acestuia. *evocarea renuntarii Art. 1.12 (1) In tot cursul termenului de optiune, renuntatorul poate revoca renuntarea, daca mostenirea nu a #ost de-a acceptata de alti succesi$ili care au vocatie la partea care i-ar reveni, dispozitiile art. 1.124 aplicandu-se in mod corespunzator. (2) *evocarea renuntarii valoreaza acceptare, $unurile mostenirii #iind preluate in starea in care se gasesc si su$ rezerva drepturilor do$andite de terti asupra acelor $unuri. /ermenul de prescriptie Art. 1.12! Dreptul la actiunea in anularea acceptarii sau renuntarii se prescrie in termen de ( luni, calculat in caz de violenta de la incetarea acesteia, iar in celelalte cazuri din momentul in care titularul dreptului la actiune a cunoscut cauza de nulitate relativa.
Sectiunea ! - Sezina "otiune Art. 1.12% &e langa stapanirea de #apt exercitata asupra patrimoniului succesoral, sezina le con#era mostenitorilor sezinari si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si actiunile de#unctului. 8ostenitorii sezinari Art. 1.12( Sunt mostenitori sezinari sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati. Do$andirea sezinei de catre mostenitorii legali nesezinari Art. 1.120 (1) 8ostenitorii legali nesezinari do$andesc sezina numai prin eli$erarea certi#icatului de mostenitor, dar cu e#ect retroactiv din ziua desc.iderii mostenirii. (2) &ana la intrarea in stapanirea de #apt a mostenirii, mostenitorul legal nesezinar nu poate #i urmarit in calitate de mostenitor. Intrarea legatarului universal sau cu titlu universal in stapanirea mostenirii Art. 1.121 (1) ,egatarul universal poate cere intrarea in stapanirea de #apt a mostenirii de la mostenitorii rezervatari. Daca asemenea mostenitori nu exista sau re#uza, legatarul universal intra in stapanirea mostenirii prin eli$erarea certi#icatului de mostenitor. (2) ,egatarul cu titlu universal poate cere intrarea in stapanirea de #apt a mostenirii de la mostenitorii rezervatari sau, dupa caz, de la legatarul universal intrat in stapanirea mostenirii ori de la mostenitorii legali nerezervatari care au intrat in stapanirea mostenirii, #ie de drept, #ie prin eli$erarea certi#icatului de mostenitor. Daca asemenea mostenitori nu exista sau re#uza, legatarul cu titlu universal intra in stapanirea mostenirii prin eli$erarea certi#icatului de mostenitor. &redarea legatului cu titlu particular Art. 1.123 ,egatarul cu titlu particular intra in posesia o$iectului legatului din ziua in care acesta i-a #ost predat de $unavoie sau, in lipsa, din ziua depunerii la instanta a cererii de predare. Sectiunea % - &etitia de ereditate &ersoanele care pot o$tine recunoasterea calitatii de mostenitor Art. 1.1 4 8ostenitorul cu vocatie universala sau cu titlu universal poate o$tine oricand recunoasterea calitatii sale de mostenitor contra oricarei persoane care, pretinzand ca se intemeiaza pe titlul de mostenitor, poseda toate sau o parte din $unurile din patrimoniul succesoral. +#ectele recunoasterii calitatii de mostenitor Art. 1.1 1 (1) *ecunoasterea calitatii de mostenitor il o$liga pe detinatorul #ara titlu al $unurilor din patrimoniul succesoral la restituirea acestor $unuri cu aplicarea regulilor prevazute la art. 1.( %1.(!3. (2) In privinta actelor -uridice inc.eiate intre detinatorul #ara titlu al $unurilor succesorale si terti, dispozitiile art. 3(4 alin. ( ) se aplica in mod corespunzator. Sectiunea ( - Certi#icatul de mostenitor
"otiune Art. 1.1 2 Certi#icatul de mostenitor se eli$ereaza de catre notarul pu$lic si cuprinde constatari re#eritoare la patrimoniul succesoral, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum si alte mentiuni prevazute de lege. +#ecte Art. 1.1 (1) Certi#icatul de mostenitor #ace dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra $unurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine #iecaruia. (2) In vederea sta$ilirii componentei patrimoniului succesoral, notarul pu$lic procedeaza, mai intai, la lic.idarea regimului matrimonial. "ulitatea Art. 1.1 ! Cei care se considera vatamati in drepturile lor prin eli$erarea certi#icatului de mostenitor pot cere instantei -udecatoresti constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii acestuia si sta$ilirea drepturilor lor, con#orm legii. Capitolul II - 8ostenirea vacanta "otiune Art. 1.1 % (1) Daca nu sunt mostenitori legali sau testamentari, mostenirea este vacanta. (2) Daca prin legat s-a atri$uit numai o parte a mostenirii si nu exista mostenitori legali ori vocatia acestora a #ost restransa ca e#ect al testamentului lasat de de#unct, partea din mostenire ramasa neatri$uita este vacanta. Administrarea provizorie a $unurilor mostenirii Art. 1.1 ( (1) Cat timp mostenirea nu a #ost acceptata sau daca succesi$ilul nu este cunoscut, notarul pu$lic competent poate sa numeasca un curator special al mostenirii, pentru apararea drepturilor mostenitorului eventual, avand drepturile si indatoririle de administrare prevazute la art. 1.110 alin. ( )(%). (2) In cazurile prevazute la alin. (1), actiunile impotriva mostenirii se vor indrepta impotriva unui curator special, numit de notarul pu$lic competent, la cererea reclamantului. ( ) Daca exista indicii ca mostenirea urmeaza a #i declarata vacanta, notarul pu$lic competent incunostinteaza si organul care reprezinta comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul. Somarea succesi$ililor Art. 1.1 0 (1) Daca in termen de un an si ( luni de la desc.iderea mostenirii nu s-a in#atisat niciun succesi$il, notarul, la cererea oricarei persoane interesate, ii va soma pe toti succesi$ilii, printr-o pu$licatie #acuta la locul desc.iderii mostenirii, la locul unde se a#la imo$ilele din patrimoniul succesoral, precum si intr-un ziar de larga circulatie, pe c.eltuiala mostenirii, sa se in#atiseze la $iroul sau in termen de cel mult doua luni de la pu$licare. (2) Daca niciun succesi$il nu se prezinta in termenul #ixat in pu$licatie, notarul va constata ca mostenirea este vacanta. Dreptul de a culege mostenirea vacanta Art. 1.1 1 8ostenirile vacante revin comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului in a carui raza teritoriala se a#lau $unurile la data desc.iderii mostenirii si intra in domeniul lor privat.
+ste considerata nescrisa orice dispozitie testamentara care, #ara a stipula transmiterea $unurilor mostenirii, urmareste sa inlature aceasta regula. Intrarea in stapanirea mostenirii vacante si raspunderea pentru pasiv Art. 1.1 3 (1) Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul intra in stapanirea de #apt a mostenirii de indata ce toti succesi$ilii cunoscuti au renuntat la mostenire ori, la implinirea termenului prevazut la art. 1.1 0, daca niciun mostenitor nu este cunoscut. 8ostenirea se do$andeste retroactiv de la data desc.iderii sale. (2) Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul suporta pasivul mostenirii vacante numai in limita valorii $unurilor din patrimoniul succesoral. Des#iintarea vacantei mostenirii Art. 1.1!4 Daca, desi s-a constatat vacanta mostenirii, exista mostenitori, atunci acestia pot exercita petitia de ereditate impotriva comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului. Capitolul III - Amintirile de #amilie 5unurile care constituie amintiri de #amilie Art. 1.1!1 (1) Constituie amintiri de #amilie $unurile ce au apartinut mem$rilor #amiliei si stau marturie istoriei acesteia. (2) Sunt incluse in aceasta categorie $unuri precum corespondenta purtata de mem$rii #amiliei, ar.ivele #amiliale, decoratiile, armele de colectie, portretele de #amilie, documentele, precum si orice alte $unuri cu semni#icatie morala deose$ita pentru respectiva #amilie. *egimul -uridic al amintirilor de #amilie Art. 1.1!2 (1) 8ostenitorii pot iesi din indiviziune cu privire la $unurile care constituie amintiri de #amilie numai prin parta- voluntar. (2) In cazul in care nu se realizeaza parta-ul voluntar, $unurile care constituie amintiri de #amilie raman in indiviziune. ( ) &e durata indiviziunii, prin acordul mostenitorilor sau, in lipsa acestuia, prin .otararea instantei, amintirile de #amilie sunt depozitate in interesul #amiliei la unul ori mai multi dintre mostenitori sau in locul convenit de ei. (!) 8ostenitorul desemnat ca depozitar poate revendica $unurile care constituie amintiri de #amilie de la cel care le detine pe nedrept, dar nu le poate instraina, imprumuta sau da in locatiune #ara acordul unanim al coindivizarilor. Capitolul I2 - &arta-ul succesoral si raportul Sectiunea 1 - Dispozitii generale re#eritoare la parta-ul succesoral Starea de indiviziune Art. 1.1! (1) "imeni nu poate #i o$ligat a ramane in indiviziune. 8ostenitorul poate cere oricand iesirea din indiviziune, c.iar si atunci cand exista conventii sau clauze testamentare care prevad alt#el. (2) Dispozitiile art. ((3(1( se aplica si parta-ului succesoral in masura in care nu sunt
incompati$ile cu acesta. &arta-ul voluntar Art. 1.1!! (1) Daca toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de exercitiu deplina, parta-ul se poate realiza prin $una invoiala, in #orma si prin actul pe care partile le convin. Daca printre $unurile succesorale se a#la imo$ile, conventia de parta- tre$uie inc.eiata in #orma autentica, su$ sanctiunea nulitatii a$solute. (2) Daca nu sunt prezenti toti mostenitorii ori daca printre ei se a#la minori sau persoane puse su$ interdictie -udecatoreasca ori persoane disparute, atunci se vor pune sigilii pe $unurile mostenirii in cel mai scurt termen, iar parta-ul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor re#eritoare la protectia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa ori privitoare la persoanele disparute. 8asuri conservatorii Art. 1.1!% 5unurile mostenirii pot sa #aca o$iectul unor masuri conservatorii, in tot sau in parte, la cererea persoanelor interesate, in conditiile legii. Sectiunea 2 - *aportul donatiilor "otiune Art. 1.1!( (1) *aportul donatiilor este o$ligatia pe care o au intre ei sotul supravietuitor si descendentii de#unctului care vin e#ectiv si impreuna la mostenirea legala de a readuce la mostenire $unurile care le-au #ost donate #ara scutire de raport de catre cel ce lasa mostenirea. (2) In lipsa de stipulatie contrara din partea donatorului, cei mentionati la alin. (1) sunt o$ligati la raport numai daca ar #i avut vocatie concreta la mostenirea de#unctului in cazul in care aceasta s-ar #i desc.is la data donatiei. Scutirea de raport a renuntatorului la mostenirea legala Art. 1.1!0 (1) In caz de renuntare la mostenirea legala, descendentul sau sotul supravietuitor nu mai are o$ligatia de raport, putand pastra li$eralitatea primita in limitele cotitatii disponi$ile. (2) &rin stipulatie expresa in contractul de donatie, donatarul poate #i o$ligat la raportul donatiei si in cazul renuntarii la mostenire. In acest caz, donatarul va readuce la mostenire numai valoarea $unului donat care depaseste partea din $unurile de#unctului la care ar #i avut dreptul ca mostenitor legal. &ersoanele care pot cere raportul donatiei Art. 1.1!1 Dreptul de a cere raportul il au numai descendentii si sotul supravietuitor, precum si, pe cale o$lica, creditorii personali ai acestora. Caracterul personal al o$ligatiei de raport Art. 1.1!3 (1) 8ostenitorul datoreaza raportul numai pentru donatiile pe care le-a primit personal de la donator. (2) Daca descendentul donatarului vine in nume propriu la mostenirea donatorului, nu este o$ligat sa raporteze donatia #acuta ascendentului sau, c.iar daca a acceptat mostenirea acestuia din urma. ( ) Descendentul care vine la mostenire prin reprezentare succesorala este o$ligat sa raporteze donatia primita de la de#unct de catre ascendentul sau pe care il reprezinta, c.iar daca nu l-a mostenit pe acesta din urma.
+xceptiile de la o$ligatia de raport Art. 1.1%4 (1) "u sunt supuse raportului; a) donatiile pe care de#unctul le-a #acut cu scutire de raport. Scutirea poate #i #acuta prin c.iar actul de donatie sau printr-un act ulterior, intocmit in una dintre #ormele prevazute pentru li$eralitati< $) donatiile deg.izate su$ #orma unor instrainari cu titlu oneros sau e#ectuate prin persoane interpuse, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca cel care a lasat mostenirea a urmarit un alt scop decat scutirea de raport< c) darurile o$isnuite, donatiile remuneratorii si, in masura in care nu sunt excesive, sumele c.eltuite pentru intretinerea sau, daca este cazul, pentru #ormarea pro#esionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici c.eltuielile de nunta, in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus alt#el< d) #ructele culese, veniturile scadente pana in ziua desc.iderii mostenirii si ec.ivalentul $anesc al #olosintei exercitate de donatar asupra $unului donat. (2) De asemenea, raportul nu este datorat nici in cazul in care $unul donat a pierit #ara culpa donatarului. Cu toate acestea, daca $unul a #ost reconstituit prin #olosirea unei indemnizatii incasate ca urmare a pieirii sale, donatarul este tinut sa #aca raportul $unului in masura in care indemnizatia a servit la reconstituirea acelui $un. In cazul in care indemnizatia nu a #ost utilizata in acest scop, ea insasi este supusa raportului. Daca indemnizatia rezulta dintr-un contract de asigurare, aceasta se raporteaza numai in masura in care depaseste cuantumul total al primelor platite de donatar. 8odul de e#ectuare a raportului Art. 1.1%1 (1) *aportul se #ace prin ec.ivalent. +ste considerata ca nescrisa dispozitia care impune donatarului raportul in natura. (2) Cu toate acestea, donatarul poate e#ectua raportul in natura daca la data cererii de raport este inca proprietarul $unului si nu l-a grevat cu o sarcina reala si nici nu l-a dat in locatiune pentru o perioada mai mare de ani. ( ) *aportul prin ec.ivalent se poate realiza prin preluare, prin imputatie sau in $ani. (!) *aportul prin preluare se realizeaza prin luarea din masa succesorala de catre mostenitorii indreptatiti la raport a unor $unuri, pe cat posi$il de aceeasi natura si calitate cu cele care au #ormat o$iectul donatiei, tinand seama de cotele succesorale ale #iecaruia. (%) In cazul raportului prin imputatie, valoarea donatiei se scade din partea mostenitorului o$ligat la raport. (() In cazul raportului in $ani, cel o$ligat la raport va depune la dispozitia celorlalti mostenitori o suma de $ani care reprezinta di#erenta dintre valoarea $unului donat si partea din aceasta valoare ce corespunde cotei sale succesorale. Caile de realizare a raportului Art. 1.1%2 (1) *aportul se realizeaza in cadrul parta-ului, prin $una invoiala sau pe cale -udecatoreasca. (2) *aportul cerut de unul dintre mostenitori pro#ita si celorlalti mostenitori indreptatiti sa solicite raportul, cu exceptia celor care au renuntat in mod expres la raport. +valuarea $unului in cazul raportului prin ec.ivalent Art. 1.1% (1) In vederea e#ectuarii raportului prin ec.ivalent, se ia in considerare valoarea $unului donat la momentul -udecatii, tinandu-se insa cont de starea lui in momentul donatiei, din care se scade valoarea, la momentul -udecatii, a sarcinilor asumate prin contractul de donatie.
(2) Daca $unul a #ost instrainat de donatar anterior cererii de raport, se tine seama de valoarea lui la data instrainarii. Daca $unul donat a #ost inlocuit cu altul, se tine cont de valoarea, la data raportului, a $unului intrat in patrimoniu si de starea lui la momentul do$andirii. /otusi, daca devalorizarea $unului intrat in patrimoniu era inevita$ila la data do$andirii, in virtutea naturii sale, inlocuirea $unului nu este luata in considerare. ( ) Sumele de $ani sunt supuse indexarii in raport cu indicele in#latiei, corespunzator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului si data realizarii raportului. Ameliorarile si degradarile $unului donat in cazul raportului in natura Art. 1.1%! (1) Donatarul are dreptul sa recupereze, proportional cu cotele succesorale, c.eltuielile rezona$ile pe care le-a #acut cu lucrarile adaugate, precum si cu lucrarile autonome necesare si utile pana la data raportului. (2) /otodata, donatarul este raspunzator de toate degradarile si deteriorarile care au micsorat valoarea $unului ca urmare a #aptei sale culpa$ile. ( ) Donatarul poate retine $unul pana la plata e#ectiva a sumelor ce ii sunt datorate pentru c.eltuielile prevazute la alin. (1), a#ara de cazul in care creanta lui se compenseaza cu despagu$irile pe care le datoreaza potrivit alin. (2). Sectiunea - &lata datoriilor
&lata pasivului. +xceptiile de la divizarea de drept a pasivului mostenirii Art. 1.1%% (1) 8ostenitorii universali si cu titlu universal contri$uie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii proportional cu cota succesorala ce ii revine #iecaruia. (2) Inainte de parta-ul succesoral, creditorii ale caror creante provin din conservarea sau din administrarea $unurilor mostenirii ori s-au nascut inainte de desc.iderea mostenirii pot cere sa #ie platiti din $unurile a#late in indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silita asupra acestor $unuri. ( ) *egula divizarii de drept a pasivului succesoral nu se aplica daca; a) o$ligatia este indivizi$ila< $) o$ligatia are ca o$iect un $un individual determinat ori o prestatie determinata asupra unui ast#el de $un< c) o$ligatia este garantata cu o ipoteca sau o alta garantie reala, caz in care mostenitorul care primeste $unul a#ectat garantiei va #i o$ligat pentru tot, insa numai in limita valorii acelui $un, iar participarea sa la restul pasivului mostenirii se reduce corespunzator< d) unul dintre mostenitori este insarcinat, prin titlu, sa execute singur o$ligatia. In acest caz, daca titlul il reprezinta testamentul, scutirea celorlalti mostenitori constituie o li$eralitate, supusa reductiunii daca este cazul. Situatia creditorilor personali ai mostenitorilor Art. 1.1%( (1) Inainte de parta-ul succesoral, creditorii personali ai unui mostenitor nu pot urmari partea acestuia din $unurile mostenirii. (2) Creditorii personali ai mostenitorilor si orice persoana ce -usti#ica un interes legitim pot sa ceara parta-ul in numele de$itorului lor, pot pretinde sa #ie prezenti la parta-ul prin $una invoiala sau pot sa intervina in procesul de parta-. ( ) Ceilalti mostenitori pot o$tine respingerea actiunii de parta- introduse de catre creditor, platind datoria in numele si pe seama mostenitorului de$itor. (!) Creditorii pot solicita revocarea parta-ului #ara a #i o$ligati sa dovedeasca #rauda copartasilor numai daca, desi au cerut sa #ie prezenti, parta-ul s-a realizat in lipsa lor si
#ara sa #i #ost convocati. In toate celelalte cazuri, actiunea in revocarea parta-ului ramane supusa dispozitiilor art. 1.%(2. (%) Din $unurile mostenirii atri$uite la parta-, precum si din cele care le iau locul in patrimoniul mostenitorului, creditorii mostenirii vor #i platiti cu pre#erinta #ata de creditorii personali ai mostenitorului. (() Dispozitiile alin. (%) sunt aplica$ile si legatarilor cu titlu particular ori de cate ori o$iectul legatului nu consta intr-un $un individual determinat. *egresul intre mostenitori. Insolva$ilitatea unuia dintre mostenitori Art. 1.1%0 (1) 8ostenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garantiei reale sau din orice alta cauza, a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa are drept de regres impotriva celorlalti mostenitori, insa numai pentru partea din datoria comuna ce revenea #iecaruia, c.iar si atunci cand mostenitorul care a platit datoria ar #i #ost su$rogat in drepturile creditorilor. (2) Cand unul dintre mostenitorii universali sau cu titlu universal este insolva$il, partea lui din pasivul mostenirii se imparte intre toti ceilalti in proportie cu cotele succesorale ale #iecaruia. ( ) 8ostenitorul are dreptul de a cere plata creantelor pe care le are #ata de mostenire de la ceilalti mostenitori, ca orice alt creditor al mostenirii. In privinta partii din datorie care ii revine ca mostenitor, dispozitiile art. 1.(241.(2! sunt aplica$ile. *aportul datoriilor Art. 1.1%1 (1) Daca, la data parta-ului succesoral, un mostenitor are o datorie certa si lic.ida #ata de mostenire, aceasta se lic.ideaza prin luare mai putin. (2) Daca mostenitorul are mai multe datorii #ata de mostenire care nu sunt acoperite cu partea sa din $unurile mostenirii, aceste datorii se sting proportional prin raport in limita partii respective. ( ) *aportul nu opereaza in privinta creantei pe care un mostenitor o are #ata de mostenire. Insa mostenitorul care este atat creditor, cat si de$itor al mostenirii se poate prevala de compensatia legala, c.iar daca nu ar #i intrunite conditiile acesteia. (!) &rin acordul tuturor mostenitorilor, raportul datoriilor se poate realiza si inainte de parta-ul succesoral. /itlurile executorii o$tinute impotriva de#unctului Art. 1.1%3 /itlurile executorii o$tinute impotriva de#unctului pot #i executate si impotriva mostenitorilor sai, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. Sectiunea ! - &arta-ul de ascendent Su$iecte Art. 1.1(4 Ascendentii pot #ace parta-ul $unurilor lor intre descendenti. 6orme Art. 1.1(1 (1) &arta-ul de ascendent se poate realiza prin donatie sau prin testament, cu respectarea #ormelor, conditiilor si regulilor prevazute de lege pentru aceste acte -uridice. (2) &arta-ul realizat prin donatie nu poate avea ca o$iect decat $unurile prezente. Cuprins Art. 1.1(2 Daca in parta-ul de ascendent nu au #ost cuprinse toate $unurile mostenirii, $unurile
necuprinse se vor parta-a con#orm legii. Ine#icacitate Art. 1.1( (1) +ste lovit de nulitate a$soluta parta-ul in care nu s-au cuprins toti descendentii care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, #ie in nume propriu, #ie prin reprezentare succesorala. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica parta-ului in care nu a #ost inclus un descendent care vine la mostenire prin reprezentare succesorala, insa a #ost cuprins acela pe care il reprezinta. ( ) Daca prin parta-ul de ascendent se incalca rezerva succesorala a vreunui descendent sau a sotului supravietuitor, sunt aplica$ile dispozitiile privitoare la reductiunea li$eralitatilor excesive. CA*/+A 2 - Despre o$ligatii 9) ----------------9) Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a 2-a sunt cuprinse in art. 142113 din ,egea nr. 01:2411. /itlul I - Dispozitii generale Continutul raportului o$ligational Art. 1.1(! )$ligatia este o legatura de drept in virtutea careia de$itorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa o$tina prestatia datorata. Izvoarele o$ligatiilor Art. 1.1(% )$ligatiile izvorasc din contract, act unilateral, gestiunea de a#aceri, im$ogatirea #ara -usta cauza, plata nedatorata, #apta ilicita, precum si din orice alt act sau #apt de care legea leaga nasterea unei o$ligatii. /itlul II - Izvoarele o$ligatiilor
Capitolul I - Contractul Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. 1.1(( Contractul este acordul de vointe dintre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, modi#ica sau stinge un raport -uridic. *egulile aplica$ile contractelor Art. 1.1(0 (1) /oate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol. (2) *egulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevazute in prezentul cod
sau in legi speciale. *egulile aplica$ile contractelor nenumite Art. 1.1(1 Contractelor nereglementate de lege li se aplica prevederile prezentului capitol, iar daca acestea nu sunt indestulatoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamana cel mai mult. ,i$ertatea de a contracta Art. 1.1(3 &artile sunt li$ere sa inc.eie orice contracte si sa determine continutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea pu$lica si de $unele moravuri. 5una-credinta Art. 1.104 &artile tre$uie sa actioneze cu $una-credinta atat la negocierea si inc.eierea contractului, cat si pe tot timpul executarii sale. +le nu pot inlatura sau limita aceasta o$ligatie. Sectiunea 2 - Di#erite categorii de contracte Contractul sinalagmatic si contractul unilateral Art. 1.101 Contractul este sinalagmatic atunci cand o$ligatiile nascute din acesta sunt reciproce si interdependente. In caz contrar, contractul este unilateral c.iar daca executarea lui presupune o$ligatii in sarcina am$elor parti. Contractul cu titlu oneros si contractul cu titlu gratuit Art. 1.102 (1) Contractul prin care #iecare parte urmareste sa isi procure un avanta- in sc.im$ul o$ligatiilor asumate este cu titlu oneros. (2) Contractul prin care una dintre parti urmareste sa procure celeilalte parti un $ene#iciu, #ara a o$tine in sc.im$ vreun avanta-, este cu titlu gratuit. Contractul comutativ si contractul aleatoriu Art. 1.10 (1) +ste comutativ contractul in care, la momentul inc.eierii sale, existenta drepturilor si o$ligatiilor partilor este certa, iar intinderea acestora este determinata sau determina$ila. (2) +ste aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin vointa partilor, o#era cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune totodata la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor si incert. Contractul consensual, solemn sau real Art. 1.10! (1) Contractul poate #i consensual, solemn sau real. (2) Contractul este consensual atunci cand se #ormeaza prin simplul acord de vointa al partilor. ( ) Contractul este solemn atunci cand validitatea sa este supusa indeplinirii unor #ormalitati prevazute de lege. (!) Contractul este real atunci cand, pentru validitatea sa, este necesara remiterea $unului. Contractul de adeziune Art. 1.10% Contractul este de adeziune atunci cand clauzele sale esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare.
Contractul-cadru Art. 1.10( (1) Contractul-cadru este acordul prin care partile convin sa negocieze, sa inc.eie sau sa mentina raporturi contractuale ale caror elemente esentiale sunt determinate de acesta. (2) 8odalitatea de executare a contractului-cadru, in special termenul si volumul prestatiilor, precum si, daca este cazul, pretul acestora sunt precizate prin conventii ulterioare. Contractul inc.eiat cu consumatorii Art. 1.100 Contractul inc.eiat cu consumatorii este supus legilor speciale si, in completare, dispozitiilor prezentului cod. Sectiunea 1. Dispozitii preliminare ,i$ertatea #ormei Art. 1.101 Contractul se inc.eie prin simplul acord de vointe al partilor daca legea nu impune o anumita #ormalitate pentru inc.eierea sa vala$ila. Conditiile esentiale pentru validitatea contractului Art. 1.103 (1) Conditiile esentiale pentru validitatea unui contract sunt; 1. capacitatea de a contracta< 2. consimtamantul partilor< . un o$iect determinat si licit< !. o cauza licita si morala. (2) In masura in care legea prevede o anumita #orma a contractului, aceasta tre$uie respectata, su$ sanctiunea prevazuta de dispozitiile legale aplica$ile. 2. Capacitatea partilor Capacitatea partilor Art. 1.114 &oate contracta orice persoana care nu este declarata incapa$ila de lege si nici oprita sa inc.eie anumite contracte. *eguli aplica$ile Art. 1.111 *egulile privitoare la capacitatea de a contracta sunt reglementate in principal in cartea I. . Consimtamantul I. 6ormarea contractului Inc.eierea contractului Art. 1.112 (1) Contractul se inc.eie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea #ara rezerve a unei o#erte de a contracta. (2) +ste su#icient ca partile sa se puna de acord asupra elementelor esentiale ale contractului, c.iar daca lasa unele elemente secundare spre a #i convenite ulterior ori incredinteaza determinarea acestora unei alte persoane. - Inc.eierea contractului
( ) In conditiile prevazute la alin. (2), daca partile nu a-ung la un acord asupra elementelor secundare ori persoana careia i-a #ost incredintata determinarea lor nu ia o decizie, instanta va dispune, la cererea oricareia dintre parti, completarea contractului, tinand seama, dupa impre-urari, de natura acestuia si de intentia partilor. 5una-credinta in negocieri Art. 1.11 (1) &artile au li$ertatea initierii, des#asurarii si ruperii negocierilor si nu pot #i tinute raspunzatoare pentru esecul acestora. (2) &artea care se anga-eaza intr-o negociere este tinuta sa respecte exigentele $uneicredinte. &artile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei o$ligatii. ( ) +ste contrara exigentelor $unei-credinte, intre altele, conduita partii care initiaza sau continua negocieri #ara intentia de a inc.eia contractul. (!) &artea care initiaza, continua sau rupe negocierile contrar $unei-credinte raspunde pentru pre-udiciul cauzat celeilalte parti. &entru sta$ilirea acestui pre-udiciu se va tine seama de c.eltuielile anga-ate in vederea negocierilor, de renuntarea de catre cealalta parte la alte o#erte si de orice impre-urari asemanatoare. )$ligatia de con#identialitate in negocierile precontractuale Art. 1.11! Cand o in#ormatie con#identiala este comunicata de catre o parte in cursul negocierilor, cealalta parte este tinuta sa nu o divulge si sa nu o #oloseasca in interes propriu, indi#erent daca se inc.eie sau nu contractul. Incalcarea acestei o$ligatii atrage raspunderea partii in culpa. +lementele de care depinde inc.eierea contractului Art. 1.11% Atunci cand, in timpul negocierilor, o parte insista sa se a-unga la un acord asupra unui anumit element sau asupra unei anumite #orme, contractul nu se inc.eie pana nu se a-unge la un acord cu privire la acestea. 8omentul si locul inc.eierii contractului Art. 1.11( (1) Contractul se inc.eie in momentul si in locul in care acceptarea a-unge la o#ertant, c.iar daca acesta nu ia cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputa$ile. (2) De asemenea, contractul se considera inc.eiat in momentul in care destinatarul o#ertei savarseste un act sau un #apt concludent, #ara a-l instiinta pe o#ertant, daca, in temeiul o#ertei, al practicilor statornicite intre parti, al uzantelor sau potrivit naturii a#acerii, acceptarea se poate #ace in acest mod. 6orma o#ertei si a acceptarii Art. 1.110 )#erta si acceptarea tre$uie emise in #orma ceruta de lege pentru inc.eierea vala$ila a contractului. )#erta de a contracta Art. 1.111 (1) ) propunere constituie o#erta de a contracta daca aceasta contine su#iciente elemente pentru #ormarea contractului si exprima intentia o#ertantului de a se o$liga in cazul acceptarii ei de catre destinatar. (2) )#erta poate proveni de la persoana care are initiativa inc.eierii contractului, care ii determina continutul sau, dupa impre-urari, care propune ultimul element esential al contractului. ( ) Dispozitiile art. 1.1121.24 se aplica in mod corespunzator si atunci cand impre-urarile in care se inc.eie contractul nu permit identi#icarea o#ertei sau a acceptarii. &ropunerea adresata unor persoane nedeterminate Art. 1.113
(1) &ropunerea adresata unor persoane nedeterminate, c.iar daca este precisa, nu valoreaza o#erta, ci, dupa impre-urari, solicitare de o#erta sau intentie de negociere. (2) Cu toate acestea, propunerea valoreaza o#erta daca aceasta rezulta ast#el din lege, din uzante ori, in mod neindoielnic, din impre-urari. In aceste cazuri, revocarea o#ertei adresate unor persoane nedeterminate produce e#ecte numai daca este #acuta in aceeasi #orma cu o#erta insasi sau intr-o modalitate care permite sa #ie cunoscuta in aceeasi masura cu aceasta. Solicitarea de o#erte Art. 1.134 Solicitarea de a #ormula o#erte, adresata uneia sau mai multor persoane determinate, nu constituie, prin ea insasi, o#erta de a contracta. )#erta irevoca$ila Art. 1.131 (1) )#erta este irevoca$ila de indata ce autorul ei se o$liga sa o mentina un anumit termen. )#erta este, de asemenea, irevoca$ila atunci cand poate #i considerata ast#el in temeiul acordului partilor, al practicilor statornicite intre acestea, al negocierilor, al continutului o#ertei ori al uzantelor. (2) Declaratia de revocare a unei o#erte irevoca$ile nu produce niciun e#ect. /ermenul de acceptare Art. 1.132 /ermenul de acceptare curge din momentul in care o#erta a-unge la destinatar. )#erta #ara termen adresata unei persoane a$sente Art. 1.13 (1) )#erta #ara termen de acceptare, adresata unei persoane care nu este prezenta, tre$uie mentinuta un termen rezona$il, dupa impre-urari, pentru ca destinatarul sa o primeasca, sa o analizeze si sa expedieze acceptarea. (2) *evocarea o#ertei nu impiedica inc.eierea contractului decat daca a-unge la destinatar inainte ca o#ertantul sa primeasca acceptarea sau, dupa caz, inaintea savarsirii actului ori #aptului care, potrivit prevederilor art. 1.11( alin. (2), determina inc.eierea contractului. ( ) )#ertantul raspunde pentru pre-udiciul cauzat prin revocarea o#ertei inaintea expirarii termenului prevazut la alin. (1). )#erta #ara termen adresata unei persoane prezente Art. 1.13! (1) )#erta #ara termen de acceptare, adresata unei persoane prezente ramane #ara e#ecte daca nu este acceptata de indata. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul o#ertei transmise prin tele#on sau prin alte asemenea mi-loace de comunicare la distanta. Caducitatea o#ertei Art. 1.13% (1) )#erta devine caduca daca; a) acceptarea nu a-unge la o#ertant in termenul sta$ilit sau, in lipsa, in termenul prevazut la art. 1.13 alin. (1)< $) destinatarul o re#uza. (2) Decesul sau incapacitatea o#ertantului atrage caducitatea o#ertei irevoca$ile numai atunci cand natura a#acerii sau impre-urarile o impun. Acceptarea o#ertei Art. 1.13( (1) )rice act sau #apt al destinatarului constituie acceptare daca indica in mod neindoielnic acordul sau cu privire la o#erta, ast#el cum aceasta a #ost #ormulata, si a-unge in termen la autorul o#ertei. Dispozitiile art. 1.11( raman aplica$ile.
(2) /acerea sau inactiunea destinatarului nu valoreaza acceptare decat atunci cand aceasta rezulta din lege, din acordul partilor, din practicile statornicite intre acestea, din uzante sau din alte impre-urari. Acceptarea necorespunzatoare a o#ertei Art. 1.130 (1) *aspunsul destinatarului nu constituie acceptare atunci cand; a) cuprinde modi#icari sau completari care nu corespund o#ertei primite< $) nu respecta #orma ceruta anume de o#ertant< c) a-unge la o#ertant dupa ce o#erta a devenit caduca. (2) *aspunsul destinatarului, exprimat potrivit alin. (1), poate #i considerat, dupa impre-urari, ca o contrao#erta. Acceptarea tardiva Art. 1.131 (1) Acceptarea tardiva produce e#ecte numai daca autorul o#ertei il instiinteaza de indata pe acceptant despre inc.eierea contractului. (2) Acceptarea #acuta in termen, dar a-unsa la o#ertant dupa expirarea termenului, din motive neimputa$ile acceptantului, produce e#ecte daca o#ertantul nu il instiinteaza despre aceasta de indata. *etragerea o#ertei sau a acceptarii Art. 1.133 )#erta sau acceptarea poate #i retrasa daca retragerea a-unge la destinatar anterior ori concomitent cu o#erta sau, dupa caz, cu acceptarea. Comunicarea o#ertei, acceptarii si revocarii Art. 1.244 (1) )#erta, acceptarea, precum si revocarea acestora produc e#ecte numai din momentul in care a-ung la destinatar, c.iar daca acesta nu ia cunostinta de ele din motive care nu ii sunt imputa$ile. (2) Comunicarea acceptarii tre$uie #acuta prin mi-loace cel putin la #el de rapide ca cele #olosite de o#ertant, daca din lege, din acordul partilor, din practicile statornicite intre acestea sau din alte asemenea impre-urari nu rezulta contrariul. Clauze externe Art. 1.241 Daca prin lege nu se prevede alt#el, partile sunt tinute de clauzele extrinseci la care contractul #ace trimitere. Clauze standard Art. 1.242 (1) Su$ rezerva prevederilor art. 1.24 , dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si atunci cand la inc.eierea contractului sunt utilizate clauze standard. (2) Sunt clauze standard stipulatiile sta$ilite in preala$il de una dintre parti pentru a #i utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract #ara sa #i #ost negociate cu cealalta parte. ( ) Clauzele negociate prevaleaza asupra clauzelor standard. (!) Atunci cand am$ele parti #olosesc clauze standard si nu a-ung la o intelegere cu privire la acestea, contractul se inc.eie totusi pe $aza clauzelor convenite si a oricaror clauze standard comune in su$stanta lor, cu exceptia cazului in care una dintre parti noti#ica celeilalte parti, #ie anterior momentului inc.eierii contractului, #ie ulterior si de indata, ca nu intentioneaza sa #ie tinuta de un ast#el de contract. Clauze neuzuale Art. 1.24 Clauzele standard care prevad in #olosul celui care le propune limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractul, de a suspenda executarea o$ligatiilor sau
care prevad in detrimentul celeilalte parti decaderea din drepturi ori din $ene#iciul termenului, limitarea dreptului de a opune exceptii, restrangerea li$ertatii de a contracta cu alte persoane, reinnoirea tacita a contractului, legea aplica$ila, clauze compromisorii sau prin care se deroga de la normele privitoare la competenta instantelor -udecatoresti nu produc e#ecte decat daca sunt acceptate, in mod expres, in scris, de cealalta parte. II. 2ala$ilitatea consimtamantului Conditii Art. 1.24! Consimtamantul partilor tre$uie sa #ie serios, li$er si exprimat in cunostinta de cauza. ,ipsa discernamantului Art. 1.24% (1) +ste anula$il contractul inc.eiat de o persoana care, la momentul inc.eierii acestuia, se a#la, #ie si numai vremelnic, intr-o stare care o punea in neputinta de a-si da seama de urmarile #aptei sale. (2) Contractul inc.eiat de o persoana pusa ulterior su$ interdictie poate #i anulat daca, la momentul cand actul a #ost #acut, cauzele punerii su$ interdictie existau si erau indeo$ste cunoscute. III. 2iciile consimtamantului Cazuri Art. 1.24( (1) Consimtamantul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenta. (2) De asemenea, consimtamantul este viciat in caz de leziune. +roarea Art. 1.240 (1) &artea care, la momentul inc.eierii contractului, se a#la intr-o eroare esentiala poate cere anularea acestuia, daca cealalta parte stia sau, dupa caz, tre$uia sa stie ca #aptul asupra caruia a purtat eroarea era esential pentru inc.eierea contractului. (2) +roarea este esentiala; 1. cand poarta asupra naturii sau o$iectului contractului< 2. cand poarta asupra identitatii o$iectului prestatiei sau asupra unei calitati a acestuia ori asupra unei alte impre-urari considerate esentiale de catre parti in a$senta careia contractul nu s-ar #i inc.eiat< . cand poarta asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in a$senta careia contractul nu s-ar #i inc.eiat. ( ) +roarea de drept este esentiala atunci cand priveste o norma -uridica determinanta, potrivit vointei partilor, pentru inc.eierea contractului. (!) +roarea care priveste simplele motive ale contractului nu este esentiala, cu exceptia cazului in care prin vointa partilor asemenea motive au #ost considerate .otaratoare. +roarea nescuza$ila Art. 1.241 (1) Contractul nu poate #i anulat daca #aptul asupra caruia a purtat eroarea putea #i, dupa impre-urari, cunoscut cu diligente rezona$ile. (2) +roarea de drept nu poate #i invocata in cazul dispozitiilor legale accesi$ile si previzi$ile. +roarea asumata Art. 1.243 "u atrage anularea contractului eroarea care poarta asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a #ost asumat de cel care o invoca sau, dupa impre-urari, tre$uia sa
#ie asumat de acesta. +roarea de calcul Art. 1.214 Simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai recti#icarea, a#ara de cazul in care, concretizandu-se intr-o eroare asupra cantitatii, a #ost esentiala pentru inc.eierea contractului. +roarea de calcul tre$uie corectata la cererea oricareia dintre parti. +roarea de comunicare sau de transmitere Art. 1.211 Dispozitiile privitoare la eroare se aplica in mod corespunzator si atunci cand eroarea poarta asupra declaratiei de vointa ori cand declaratia a #ost transmisa inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mi-loace de comunicare la distanta. Invocarea erorii cu $una-credinta Art. 1.212 &artea care este victima unei erori nu se poate prevala de aceasta contrar exigentelor $unei-credinte. Adaptarea contractului Art. 1.21 (1) Daca o parte este indreptatita sa invoce anula$ilitatea contractului pentru eroare, dar cealalta parte declara ca doreste sa execute ori executa contractul asa cum acesta #usese inteles de partea indreptatita sa invoce anula$ilitatea, contractul se considera ca a #ost inc.eiat asa cum l-a inteles aceasta din urma parte. (2) In acest caz, dupa ce a #ost in#ormata asupra #elului in care partea indreptatita sa invoce anula$ilitatea a inteles contractul si inainte ca aceasta sa #i o$tinut anularea, cealalta parte tre$uie, in termen de cel mult luni de la data cand a #ost noti#icata ori de la data cand i s-a comunicat cererea de c.emare in -udecata, sa declare ca este de acord cu executarea sau sa execute #ara intarziere contractul, ast#el cum a #ost inteles de partea a#lata in eroare. ( ) Daca declaratia a #ost #acuta si comunicata partii a#late in eroare in termenul prevazut la alin. (2) sau contractul a #ost executat, dreptul de a o$tine anularea este stins si noti#icarea prevazuta la alin. (2) este considerata lipsita de e#ecte. Dolul Art. 1.21! (1) Consimtamantul este viciat prin dol atunci cand partea s-a a#lat intr-o eroare provocata de manoperele #rauduloase ale celeilalte parti ori cand aceasta din urma a omis, in mod #raudulos, sa il in#ormeze pe contractant asupra unor impre-urari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie. (2) &artea al carei consimtamant a #ost viciat prin dol poate cere anularea contractului, c.iar daca eroarea in care s-a a#lat nu a #ost esentiala. ( ) Contractul este anula$il si atunci cand dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul a#acerilor celeilalte parti. (!) Dolul nu se presupune. Dolul comis de un tert Art. 1.21% (1) &artea care este victima dolului unui tert nu poate cere anularea decat daca cealalta parte a cunoscut sau, dupa caz, ar #i tre$uit sa cunoasca dolul la inc.eierea contractului. (2) Independent de anularea contractului, autorul dolului raspunde pentru pre-udiciile ce ar rezulta. 2iolenta Art. 1.21(
(1) &oate cere anularea contractului partea care a contractat su$ imperiul unei temeri -usti#icate induse, #ara drept, de cealalta parte sau de un tert. (2) +xista violenta cand temerea insu#lata este de asa natura incat partea amenintata putea sa creada, dupa impre-urari, ca, in lipsa consimtamantului sau, viata, persoana, onoarea sau $unurile sale ar #i expuse unui pericol grav si iminent. ( ) 2iolenta poate atrage anularea contractului si atunci cand este indreptata impotriva unei persoane apropiate, precum sotul, sotia, ascendentii ori descendentii partii al carei consimtamant a #ost viciat. (!) In toate cazurile, existenta violentei se apreciaza tinand seama de varsta, starea sociala, sanatatea si caracterul celui asupra caruia s-a exercitat violenta, precum si de orice alta impre-urare ce a putut in#luenta starea acestuia la momentul inc.eierii contractului. Amenintarea cu exercitiul unui drept Art. 1.210 Constituie violenta si temerea insu#lata prin amenintarea cu exercitiul unui drept #acuta cu scopul de a o$tine avanta-e in-uste. Starea de necesitate Art. 1.211 Contractul inc.eiat de o parte a#lata in stare de necesitate nu poate #i anulat decat daca cealalta parte a pro#itat de aceasta impre-urare. /emerea reverentiara Art. 1.213 Simpla temere izvorata din respect, #ara sa #i #ost violenta, nu atrage anularea contractului. 2iolenta savarsita de un tert Art. 1.224 (1) 2iolenta atrage anularea contractului si atunci cand este exercitata de un tert, insa numai daca partea al carei consimtamant nu a #ost viciat cunostea sau, dupa caz, ar #i tre$uit sa cunoasca violenta savarsita de catre tert. (2) Independent de anularea contractului, autorul violentei raspunde pentru pre-udiciile ce ar rezulta. ,eziunea Art. 1.221 (1) +xista leziune atunci cand una dintre parti, pro#itand de starea de nevoie, de lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in #avoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considera$il mai mare, la data inc.eierii contractului, decat valoarea propriei prestatii. (2) +xistenta leziunii se apreciaza si in #unctie de natura si scopul contractului. ( ) ,eziunea poate exista si atunci cand minorul isi asuma o o$ligatie excesiva prin raportare la starea sa patrimoniala, la avanta-ele pe care le o$tine din contract ori la ansam$lul circumstantelor. Sanctiune Art. 1.222 (1) &artea al carei consimtamant a #ost viciat prin leziune poate cere, la alegerea sa, anularea contractului sau reducerea o$ligatiilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar #i indreptatita. (2) Cu exceptia cazului prevazut de art. 1.221 alin. ( ), actiunea in anulare este admisi$ila numai daca leziunea depaseste -umatate din valoarea pe care o avea, la momentul inc.eierii contractului, prestatia promisa sau executata de partea lezata. Disproportia tre$uie sa su$ziste pana la data cererii de anulare. ( ) In toate cazurile, instanta poate sa mentina contractul daca cealalta parte o#era, in
mod ec.ita$il, o reducere a propriei creante sau, dupa caz, o ma-orare a propriei o$ligatii. Dispozitiile art. 1.21 privitoare la adaptarea contractului se aplica in mod corespunzator. /ermenul de prescriptie Art. 1.22 (1) Dreptul la actiunea in anulare sau in reducerea o$ligatiilor pentru leziune se prescrie in termen de un an de la data inc.eierii contractului. (2) Anula$ilitatea contractului nu poate sa #ie opusa pe cale de exceptie cand dreptul la actiune este prescris. Inadmisi$ilitatea leziunii Art. 1.22! "u pot #i atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzactia, precum si alte contracte anume prevazute de lege. !. )$iectul contractului )$iectul contractului Art. 1.22% (1) )$iectul contractului il reprezinta operatiunea -uridica, precum vanzarea, locatiunea, imprumutul si altele asemenea, convenita de parti, ast#el cum aceasta reiese din ansam$lul drepturilor si o$ligatiilor contractuale. (2) )$iectul contractului tre$uie sa #ie determinat si licit, su$ sanctiunea nulitatii a$solute. ( ) )$iectul este ilicit atunci cand este pro.i$it de lege sau contravine ordinii pu$lice ori $unelor moravuri. )$iectul o$ligatiei Art. 1.22( (1) )$iectul o$ligatiei este prestatia la care se anga-eaza de$itorul. (2) Su$ sanctiunea nulitatii a$solute, el tre$uie sa #ie determinat sau cel putin determina$il si licit. Imposi$ilitatea initiala a o$iectului o$ligatiei Art. 1.220 Contractul este vala$il c.iar daca, la momentul inc.eierii sale, una dintre parti se a#la in imposi$ilitate de a-si executa o$ligatia, a#ara de cazul in care prin lege se prevede alt#el. 5unurile viitoare Art. 1.221 In lipsa unei prevederi legale contrare, contractele pot purta si asupra $unurilor viitoare. 5unurile care nu sunt in circuitul civil Art. 1.223 "umai $unurile care sunt in circuitul civil pot #ace o$iectul unei prestatii contractuale. 5unurile care apartin altuia Art. 1.2 4 Daca prin lege nu se prevede alt#el, $unurile unui tert pot #ace o$iectul unei prestatii, de$itorul #iind o$ligat sa le procure si sa le transmita creditorului sau, dupa caz, sa o$tina acordul tertului. In cazul neexecutarii o$ligatiei, de$itorul raspunde pentru pre-udiciile cauzate. Determinarea calitatii o$iectului Art. 1.2 1 Atunci cand nu poate #i sta$ilita potrivit contractului, calitatea prestatiei sau a o$iectului acesteia tre$uie sa #ie rezona$ila sau, dupa impre-urari, cel putin de nivel mediu. Determinarea o$iectului de catre un tert Art. 1.2 2
(1) Atunci cand pretul sau orice alt element al contractului urmeaza sa #ie determinat de un tert, acesta tre$uie sa actioneze in mod corect, diligent si ec.idistant. (2) Daca tertul nu poate sau nu doreste sa actioneze ori aprecierea sa este in mod mani#est nerezona$ila, instanta, la cererea partii interesate, va sta$ili, dupa caz, pretul sau elementul nedeterminat de catre parti. Determinarea pretului intre pro#esionisti Art. 1.2 Daca un contract inc.eiat intre pro#esionisti nu sta$ileste pretul si nici nu indica o modalitate pentru a-l determina, se presupune ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod o$isnuit in domeniul respectiv pentru aceleasi prestatii realizate in conditii compara$ile sau, in lipsa unui asemenea pret, un pret rezona$il. *aportarea la un #actor de re#erinta Art. 1.2 ! Atunci cand, potrivit contractului, pretul se determina prin raportare la un #actor de re#erinta, iar acest #actor nu exista, a incetat sa mai existe ori nu mai este accesi$il, el se inlocuieste, in a$senta unei conventii contrare, cu #actorul de re#erinta cel mai apropiat. %. Cauza "otiune Art. 1.2 % Cauza este motivul care determina #iecare parte sa inc.eie contractul. Conditii Art. 1.2 ( (1) Cauza tre$uie sa existe, sa #ie licita si morala. (2) Cauza este ilicita cand este contrara legii si ordinii pu$lice. ( ) Cauza este imorala cand este contrara $unelor moravuri. 6rauda la lege Art. 1.2 0 Cauza este ilicita si atunci cand contractul este doar mi-locul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative. Sanctiune Art. 1.2 1 (1) ,ipsa cauzei atrage anula$ilitatea contractului, cu exceptia cazului in care contractul a #ost gresit cali#icat si poate produce alte e#ecte -uridice. (2) Cauza ilicita sau imorala atrage nulitatea a$soluta a contractului daca este comuna ori, in caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut-o sau, dupa impre-urari, tre$uia s-o cunoasca. &ro$a cauzei Art. 1.2 3 (1) Contractul este vala$il c.iar atunci cand cauza nu este expres prevazuta. (2) +xistenta unei cauze vala$ile se prezuma pana la pro$a contrara. (. 6orma contractului 6ormele de exprimare a consimtamantului Art. 1.2!4 (1) 2ointa de a contracta poate #i exprimata ver$al sau in scris. (2) 2ointa poate #i mani#estata si printr-un comportament care, potrivit legii, conventiei partilor, practicilor statornicite intre acestea sau uzantelor, nu lasa nicio indoiala asupra intentiei de a produce e#ectele -uridice corespunzatoare. 6orma scrisa Art. 1.2!1
Inscrisul care constata inc.eierea contractului poate #i su$ semnatura privata sau autentic, avand #orta pro$anta prevazuta de lege. Sanctiune Art. 1.2!2 (1) +ste lovit de nulitate a$soluta contractul inc.eiat in lipsa #ormei pe care, in c.ip neindoielnic, legea o cere pentru inc.eierea sa vala$ila. (2) Daca partile s-au invoit ca un contract sa #ie inc.eiat intr-o anumita #orma, pe care legea nu o cere, contractul se socoteste vala$il c.iar daca #orma nu a #ost respectata. 8odi#icarea contractului Art. 1.2! Daca prin lege nu se prevede alt#el, orice modi#icare a contractului este supusa conditiilor de #orma cerute de lege pentru inc.eierea sa. 6orma ceruta pentru inscrierea in cartea #unciara Art. 1.2!! In a#ara altor cazuri prevazute de lege, tre$uie sa #ie inc.eiate prin inscris autentic, su$ sanctiunea nulitatii a$solute, conventiile care stramuta sau constituie drepturi reale care urmeaza a #i inscrise in cartea #unciara. 6orma contractelor electronice Art. 1.2!% Contractele care se inc.eie prin mi-loace electronice sunt supuse conditiilor de #orma prevazute de legea speciala. Sectiunea ! - "ulitatea contractului 1. Dispozitii generale "ulitatea Art. 1.2!( (1) )rice contract inc.eiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pentru inc.eierea sa vala$ila este supus nulitatii, daca prin lege nu se prevede o alta sanctiune. (2) "ulitatea poate #i a$soluta sau relativa. ( ) Daca prin lege nu se prevede alt#el, nulitatea contractului poate #i constatata sau declarata prin acordul partilor. (!) &rin acordul partilor nu pot #i instituite si nici suprimate cauze de nulitate. )rice conventie sau clauza contrara este considerata nescrisa. "ulitatea a$soluta Art. 1.2!0 (1) +ste nul contractul inc.eiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general. (2) "ulitatea a$soluta poate #i invocata de orice persoana interesata, pe cale de actiune sau de exceptie. ( ) Instanta este o$ligata sa invoce din o#iciu nulitatea a$soluta. (!) Contractul lovit de nulitate a$soluta nu este suscepti$il de con#irmare decat in cazurile prevazute de lege. "ulitatea relativa Art. 1.2!1 (1) Contractul inc.eiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anula$il. (2) "ulitatea relativa poate #i invocata numai de cel al carui interes este ocrotit prin dispozitia legala incalcata. ( ) "ulitatea relativa nu poate #i invocata din o#iciu de instanta -udecatoreasca.
(!) Contractul anula$il este suscepti$il de con#irmare. &rescriptia Art. 1.2!3 (1) Daca prin lege nu se prevede alt#el, nulitatea a$soluta poate #i invocata oricand, #ie pe cale de actiune, #ie pe cale de exceptie. (2) "ulitatea relativa poate #i invocata pe cale actiune numai in termenul de prescriptie sta$ilit de lege. Cu toate acestea, partea careia i se cere executarea contractului poate opune oricand nulitatea relativa a contractului, c.iar si dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare. 2. Cauzele de nulitate Cauzele de nulitate a$soluta Art. 1.2%4 Contractul este lovit de nulitate a$soluta in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general. Cauzele de nulitate relativa Art. 1.2%1 Contractul este anula$il cand au #ost nesocotite dispozitiile legale privitoare la capacitatea de exercitiu, cand consimtamantul uneia dintre parti a #ost viciat, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege. &rezumtia de nulitate relativa Art. 1.2%2 In cazurile in care natura nulitatii nu este determinata ori nu reiese in c.ip neindoielnic din lege, contractul este anula$il. "ulitatea virtuala Art. 1.2% In a#ara cazurilor in care legea prevede sanctiunea nulitatii, contractul se des#iinteaza si atunci cand sanctiunea nulitatii a$solute sau, dupa caz, relative tre$uie aplicata pentru ca scopul dispozitiei legale incalcate sa #ie atins. . +#ectele nulitatii Des#iintarea contractului si a actelor su$secvente Art. 1.2%! (1) Contractul lovit de nulitate a$soluta sau anulat este considerat a nu #i #ost niciodata inc.eiat. (2) Des#iintarea contractului atrage, in conditiile legii, si des#iintarea actelor su$secvente inc.eiate in $aza lui. ( ) In cazul in care contractul este des#iintat, #iecare parte tre$uie sa restituie celeilalte, in natura sau prin ec.ivalent, prestatiile primite, potrivit prevederilor art. 1.( 31.(!0, c.iar daca acestea au #ost executate succesiv sau au avut un caracter continuu. "ulitatea partiala Art. 1.2%% (1) Clauzele contrare legii, ordinii pu$lice sau $unelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului in intregul sau numai daca sunt, prin natura lor, esentiale sau daca, in lipsa acestora, contractul nu s-ar #i inc.eiat. (2) In cazul in care contractul este mentinut in parte, clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplica$ile. ( ) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator si clauzelor care contravin unor dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise. "ulitatea contractului plurilateral Art. 1.2%(
In cazul contractelor cu mai multe parti in care prestatia #iecarei parti este #acuta in considerarea unui scop comun, nulitatea contractului in privinta uneia dintre parti nu atrage des#iintarea in intregime a contractului, a#ara de cazul in care participarea acesteia este esentiala pentru existenta contractului. Daunele-interese. *educerea prestatiilor Art. 1.2%0 In caz de violenta sau dol, cel al carui consimtamant este viciat are dreptul de a pretinde, in a#ara de anulare, si daune-interese sau, daca pre#era mentinerea contractului, de a solicita numai reducerea prestatiei sale cu valoarea daunelor-interese la care ar #i indreptatit. *epararea pre-udiciului in cazul nulitatii contractului inc.eiat in #orma autentica Art. 1.2%1 In cazul anularii sau constatarii nulitatii contractului inc.eiat in #orma autentica pentru o cauza de nulitate a carei existenta rezulta din insusi textul contractului, partea pre-udiciata poate cere o$ligarea notarului pu$lic la repararea pre-udiciilor su#erite, in conditiile raspunderii civile delictuale pentru #apta proprie. *e#acerea contractului nul Art. 1.2%3 Contractul nul poate #i re#acut, in tot sau in parte, cu respectarea tuturor conditiilor prevazute de lege la data re#acerii lui. In toate cazurile, contractul re#acut nu va produce e#ecte decat pentru viitor, iar nu si pentru trecut. Conversiunea contractului nul Art. 1.2(4 (1) 'n contract lovit de nulitate a$soluta va produce totusi e#ectele actului -uridic pentru care sunt indeplinite conditiile de #ond si de #orma prevazute de lege. (2) Cu toate acestea, dispozitiile alin. (1) nu se aplica daca intentia de a exclude aplicarea conversiunii este stipulata in contractul lovit de nulitate sau reiese, in c.ip neindoielnic, din scopurile urmarite de parti la data inc.eierii contractului. !. 2alidarea contractului Cauzele de validare Art. 1.2(1 (1) Contractul a#ectat de o cauza de nulitate este validat atunci cand nulitatea este acoperita. (2) "ulitatea poate #i acoperita prin con#irmare sau prin alte moduri anume prevazute de lege. Con#irmarea contractului Art. 1.2(2 (1) Con#irmarea unui contract anula$il rezulta din vointa, expresa sau tacita, de a renunta la dreptul de a invoca nulitatea. (2) 2ointa de a renunta tre$uie sa #ie certa. Conditiile con#irmarii Art. 1.2( (1) 'n contract anula$il poate #i con#irmat daca in momentul con#irmarii conditiile sale de validitate sunt intrunite. (2) &ersoana care poate invoca nulitatea poate con#irma contractul numai cunoscand cauza de nulitate si, in caz de violenta, numai dupa incetarea acesteia. ( ) &ersoana c.emata de lege sa incuviinteze actele minorului poate, in numele si in interesul acestuia, cere anularea contractului #acut #ara incuviintarea sa ori sa con#irme contractul atunci cand aceasta incuviintare era su#icienta pentru inc.eierea vala$ila a
acestuia. (!) Dispozitiile alin. ( ) se aplica in mod corespunzator si in cazul actelor inc.eiate #ara autorizarea instantei de tutela. (%) In lipsa con#irmarii exprese, este su#icient ca o$ligatia sa #ie executata in mod voluntar la data la care ea putea #i vala$il con#irmata de catre partea interesata. (() Cel care tre$uie sa con#irme poate sa #ie pus in intarziere printr-o noti#icare prin care partea interesata sa ii solicite #ie sa con#irme contractul anula$il, #ie sa exercite actiunea in anulare, in termen de ( luni de la noti#icare, su$ sanctiunea decaderii din dreptul de a cere anularea contractului. Cuprinsul actului con#irmativ Art. 1.2(! &entru a #i vala$il, actul con#irmativ tre$uie sa cuprinda o$iectul, cauza si natura o$ligatiei si sa #aca mentiune despre motivul actiunii in anulare, precum si despre intentia de a repara viciul pe care se intemeiaza acea actiune. +#ectele con#irmarii Art. 1.2(% (1) Con#irmarea isi produce e#ectele din momentul inc.eierii contractului si atrage renuntarea la mi-loacele si exceptiile ce puteau #i opuse, su$ rezerva insa a drepturilor do$andite si conservate de tertii de $una-credinta. (2) Cand #iecare dintre parti poate invoca nulitatea contractului sau mai multe parti o pot invoca impotriva alteia, con#irmarea #acuta de una dintre acestea nu impiedica invocarea nulitatii de catre celelalte parti. ( ) Con#irmarea unui contract anula$il pentru vicierea consimtamantului prin dol sau violenta nu implica prin ea insasi renuntarea la dreptul de a cere daune-interese. Sectiunea % - Interpretarea contractului Interpretarea dupa vointa concordanta a partilor Art. 1.2(( (1) Contractele se interpreteaza dupa vointa concordanta a partilor, iar nu dupa sensul literal al termenilor. (2) ,a sta$ilirea vointei concordante se va tine seama, intre altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de parti, de practicile statornicite intre acestea si de comportamentul lor ulterior inc.eierii contractului. Interpretarea sistematica Art. 1.2(0 Clauzele se interpreteaza unele prin altele, dand #iecareia intelesul ce rezulta din ansam$lul contractului. Interpretarea clauzelor indoielnice Art. 1.2(1 (1) Clauzele suscepti$ile de mai multe intelesuri se interpreteaza in sensul ce se potriveste cel mai $ine naturii si o$iectului contractului. (2) Clauzele indoielnice se interpreteaza tinand seama, intre altele, de natura contractului, de impre-urarile in care a #ost inc.eiat, de interpretarea data anterior de parti, de sensul atri$uit in general clauzelor si expresiilor in domeniu si de uzante. ( ) Clauzele se interpreteaza in sensul in care pot produce e#ecte, iar nu in acela in care nu ar putea produce niciunul. (!) Contractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia partile si-au propus a contracta, oricat de generali ar #i termenii #olositi. (%) Clauzele destinate sa exempli#ice sau sa inlature orice indoiala asupra aplicarii contractului la un caz particular nu ii restrang aplicarea in alte cazuri care nu au #ost
expres prevazute. *egulile su$sidiare de interpretare Art. 1.2(3 (1) Daca, dupa aplicarea regulilor de interpretare, contractul ramane neclar, acesta se interpreteaza in #avoarea celui care se o$liga. (2) Stipulatiile inscrise in contractele de adeziune se interpreteaza impotriva celui care le-a propus. Sectiunea ( - +#ectele contractului 1. +#ectele intre parti 6orta o$ligatorie Art. 1.204 (1) Contractul vala$il inc.eiat are putere de lege intre partile contractante. (2) Contractul se modi#ica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege. Impreviziunea Art. 1.201 (1) &artile sunt tinute sa isi execute o$ligatiile, c.iar daca executarea lor a devenit mai oneroasa, #ie datorita cresterii costurilor executarii propriei o$ligatii, #ie datorita scaderii valorii contraprestatiei. (2) Cu toate acestea, daca executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa datorita unei sc.im$ari exceptionale a impre-urarilor care ar #ace vadit in-usta o$ligarea de$itorului la executarea o$ligatiei, instanta poate sa dispuna; a) adaptarea contractului, pentru a distri$ui in mod ec.ita$il intre parti pierderile si $ene#iciile ce rezulta din sc.im$area impre-urarilor< $) incetarea contractului, la momentul si in conditiile pe care le sta$ileste. ( ) Dispozitiile alin. (2) sunt aplica$ile numai daca; a) sc.im$area impre-urarilor a intervenit dupa inc.eierea contractului< $) sc.im$area impre-urarilor, precum si intinderea acesteia nu au #ost si nici nu puteau #i avute in vedere de catre de$itor, in mod rezona$il, in momentul inc.eierii contractului< c) de$itorul nu si-a asumat riscul sc.im$arii impre-urarilor si nici nu putea #i in mod rezona$il considerat ca si-ar #i asumat acest risc< d) de$itorul a incercat, intr-un termen rezona$il si cu $una-credinta, negocierea adaptarii rezona$ile si ec.ita$ile a contractului. Continutul contractului Art. 1.202 (1) Contractul vala$il inc.eiat o$liga nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar si la toate urmarile pe care practicile statornicite intre parti, uzantele, legea sau ec.itatea le dau contractului, dupa natura lui. (2) Clauzele o$isnuite intr-un contract se su$inteleg, desi nu sunt stipulate in mod expres. Constituirea si trans#erul drepturilor reale Art. 1.20 (1) Drepturile reale se constituie si se transmit prin acordul de vointa al partilor, c.iar daca $unurile nu au #ost predate, daca acest acord poarta asupra unor $unuri determinate, ori prin individualizarea $unurilor, daca acordul poarta asupra unor $unuri de gen. (2) 6ructele $unului sau dreptului transmis se cuvin do$anditorului de la data trans#erului proprietatii $unului ori, dupa caz, a cesiunii dreptului, a#ara de cazul in care prin lege sau
prin vointa partilor se dispune alt#el. ( ) Dispozitiile in materie de carte #unciara, precum si dispozitiile speciale re#eritoare la trans#erul anumitor categorii de $unuri mo$ile raman aplica$ile. *iscul in contractul translativ de proprietate Art. 1.20! (1) In lipsa de stipulatie contrara, cat timp $unul nu este predat, riscul contractului ramane in sarcina de$itorului o$ligatiei de predare, c.iar daca proprietatea a #ost trans#erata do$anditorului. In cazul pieirii #ortuite a $unului, de$itorul o$ligatiei de predare pierde dreptul la contraprestatie, iar daca a primit-o, este o$ligat sa o restituie. (2) Cu toate acestea, creditorul pus in intarziere preia riscul pieirii #ortuite a $unului. +l nu se poate li$era c.iar daca ar dovedi ca $unul ar #i pierit si daca o$ligatia de predare ar #i #ost executata la timp. /ransmiterea succesiva a unui $un mo$il Art. 1.20% (1) Daca cineva a transmis succesiv catre mai multe persoane proprietatea unui $un mo$il corporal, cel care a do$andit cu $una-credinta posesia e#ectiva a $unului este titular al dreptului, c.iar daca titlul sau are data ulterioara. (2) +ste de $una-credinta do$anditorul care, la data intrarii in posesie, nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca o$ligatia asumata anterior de instrainator. ( ) Daca niciunul dintre do$anditori nu a o$tinut posesia e#ectiva a $unului mo$il corporal si creanta #iecaruia de predare a $unului este exigi$ila, va #i pre#erat cel care a sesizat cel dintai instanta de -udecata. Denuntarea unilaterala Art. 1.20( (1) Daca dreptul de a denunta contractul este recunoscut uneia dintre parti, acesta poate #i exercitat atat timp cat executarea contractului nu a inceput. (2) In contractele cu executare succesiva sau continua, acest drept poate #i exercitat cu respectarea unui termen rezona$il de preaviz, c.iar si dupa inceperea executarii contractului, insa denuntarea nu produce e#ecte in privinta prestatiilor executate sau care se a#la in curs de executare. ( ) Daca s-a stipulat o prestatie in sc.im$ul denuntarii, aceasta produce e#ecte numai atunci cand prestatia este executata. (!) Dispozitiile prezentului articol se aplica in lipsa de conventie contrara. Contractul pe durata nedeterminata Art. 1.200 Contractul inc.eiat pe durata nedeterminata poate #i denuntat unilateral de oricare dintre parti cu respectarea unui termen rezona$il de preaviz. )rice clauza contrara sau stipularea unei prestatii in sc.im$ul denuntarii contractului se considera nescrisa. &actul de optiune Art. 1.201 (1) Atunci cand partile convin ca una dintre ele sa ramana legata de propria declaratie de vointa, iar cealalta sa o poata accepta sau re#uza, acea declaratie se considera o o#erta irevoca$ila si produce e#ectele prevazute la art. 1.131. (2) Daca partile nu au convenit un termen pentru acceptare, acesta poate #i sta$ilit de instanta prin ordonanta presedintiala, cu citarea partilor. ( ) &actul de optiune tre$uie sa contina toate elementele contractului pe care partile urmaresc sa il inc.eie, ast#el incat acesta sa se poata inc.eia prin simpla acceptare a $ene#iciarului optiunii. (!) Contractul se inc.eie prin exercitarea optiunii in sensul acceptarii de catre $ene#iciar a declaratiei de vointa a celeilalte parti, in conditiile convenite prin pact. (%) Atat pactul de optiune, cat si declaratia de acceptare tre$uie inc.eiate in #orma
prevazuta de lege pentru contractul pe care partile urmaresc sa il inc.eie. &romisiunea de a contracta Art. 1.203 (1) &romisiunea de a contracta tre$uie sa contina toate acele clauze ale contractului promis, in lipsa carora partile nu ar putea executa promisiunea. (2) In caz de neexecutare a promisiunii, $ene#iciarul are dreptul la daune-interese. ( ) De asemenea, daca promitentul re#uza sa inc.eie contractul promis, instanta, la cererea partii care si-a indeplinit propriile o$ligatii, poate sa pronunte o .otarare care sa tina loc de contract, atunci cand natura contractului o permite, iar cerintele legii pentru validitatea acestuia sunt indeplinite. &revederile prezentului alineat nu sunt aplica$ile in cazul promisiunii de a inc.eia un contract real, daca prin lege nu se prevede alt#el. (!) Conventia prin care partile se o$liga sa negocieze in vederea inc.eierii sau modi#icarii unui contract nu constituie promisiune de a contracta. 2. +#ectele #ata de terti I. Dispozitii generale *elativitatea e#ectelor contractului Art. 1.214 Contractul produce e#ecte numai intre parti, daca prin lege nu se prevede alt#el. )poza$ilitatea e#ectelor contractului Art. 1.211 Contractul este opoza$il tertilor, care nu pot aduce atingere drepturilor si o$ligatiilor nascute din contract. /ertii se pot prevala de e#ectele contractului, insa #ara a avea dreptul de a cere executarea lui, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. /ransmisiunea drepturilor si o$ligatiilor catre succesori Art. 1.212 (1) ,a moartea unei parti, drepturile si o$ligatiile contractuale ale acesteia se transmit succesorilor sai universali sau cu titlu universal, daca din lege, din stipulatia partilor ori din natura contractului nu rezulta contrariul. (2) Drepturile, precum si, in cazurile prevazute de lege, o$ligatiile contractuale in stransa legatura cu un $un se transmit, odata cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai partilor. II. &romisiunea #aptei altuia +#ecte Art. 1.21 (1) Cel care se anga-eaza la a determina un tert sa inc.eie sau sa rati#ice un act este tinut sa repare pre-udiciul cauzat daca tertul re#uza sa se o$lige sau, atunci cand s-a o$ligat si ca #ideiusor, daca tertul nu executa prestatia promisa. (2) Cu toate acestea, promitentul nu raspunde daca asigura executarea o$ligatiei tertului, #ara a se produce vreun pre-udiciu creditorului. ( ) Intentia promitentului de a se anga-a personal nu se prezuma, ci tre$uie sa reiasa neindoielnic din contract sau din impre-urarile in care acesta a #ost inc.eiat. III. Stipulatia pentru altul +#ecte Art. 1.21! (1) )ricine poate stipula in numele sau, insa in $ene#iciul unui tert. (2) &rin e#ectul stipulatiei, $ene#iciarul do$andeste dreptul de a cere direct promitentului executarea prestatiei.
Conditiile privind tertul $ene#iciar Art. 1.21% 5ene#iciarul tre$uie sa #ie determinat sau, cel putin, determina$il la data inc.eierii stipulatiei si sa existe in momentul in care promitentul tre$uie sa isi execute o$ligatia. In caz contrar, stipulatia pro#ita stipulantului, #ara a agrava insa sarcina promitentului. Acceptarea stipulatiei Art. 1.21( (1) Daca tertul $ene#iciar nu accepta stipulatia, dreptul sau se considera a nu #i existat niciodata. (2) Stipulatia poate #i revocata cat timp acceptarea $ene#iciarului nu a a-uns la stipulant sau la promitent. Stipulatia poate #i acceptata si dupa decesul stipulantului sau al promitentului. *evocarea stipulatiei Art. 1.210 (1) Stipulantul este singurul indreptatit sa revoce stipulatia, creditorii sau mostenitorii sai neputand sa o #aca. Stipulantul nu poate insa revoca stipulatia #ara acordul promitentului daca acesta din urma are interesul sa o execute. (2) *evocarea stipulatiei produce e#ecte din momentul in care a-unge la promitent. Daca nu a #ost desemnat un alt $ene#iciar, revocarea pro#ita stipulantului sau mostenitorilor acestuia, #ara a agrava insa sarcina promitentului. 8i-loacele de aparare ale promitentului Art. 1.211 &romitentul poate opune $ene#iciarului numai apararile intemeiate pe contractul care cuprinde stipulatia. I2. Simulatia +#ecte intre parti Art. 1.213 (1) Contractul secret produce e#ecte numai intre parti si, daca din natura contractului ori din stipulatia partilor nu rezulta contrariul, intre succesorii lor universali sau cu titlu universal. (2) Cu toate acestea, contractul secret nu produce e#ecte nici intre parti daca nu indeplineste conditiile de #ond cerute de lege pentru inc.eierea sa vala$ila. +#ecte #ata de terti Art. 1.234 (1) Contractul secret nu poate #i invocat de parti, de catre succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular si nici de catre creditorii instrainatorului aparent impotriva tertilor care, intemeindu-se cu $una-credinta pe contractul pu$lic, au do$andit drepturi de la ac.izitorul aparent. (2) /ertii pot invoca impotriva partilor existenta contractului secret, atunci cand acesta le vatama drepturile. *aporturile cu creditorii Art. 1.231 (1) +xistenta contractului secret nu poate #i opusa de parti creditorilor do$anditorului aparent care, cu $una-credinta, au notat inceperea urmaririi silite in cartea #unciara sau au o$tinut sec.estru asupra $unurilor care au #acut o$iectul simulatiei. (2) Daca exista un con#lict intre creditorii instrainatorului aparent si creditorii do$anditorului aparent, sunt pre#erati cei dintai, in cazul in care creanta lor este anterioara contractului secret. &ro$a simulatiei Art. 1.232
Dovada simulatiei poate #i #acuta de terti sau de creditori cu orice mi-loc de pro$a. &artile pot dovedi si ele simulatia cu orice mi-loc de pro$a, atunci cand pretind ca aceasta are caracter ilicit. Actele unilaterale Art. 1.23 Dispozitiile re#eritoare la simulatie se aplica in mod corespunzator si actelor -uridice unilaterale destinate unei persoane determinate, care au #ost simulate prin acordul dintre autorul actului si destinatarul sau. Actele nepatrimoniale Art. 1.23! Dispozitiile re#eritoare la simulatie nu se aplica actelor -uridice nepatrimoniale. Sectiunea 0 - *eprezentarea /emeiul reprezentarii Art. 1.23% &uterea de a reprezenta poate rezulta #ie din lege, #ie dintr-un act -uridic ori dintr-o .otarare -udecatoreasca, dupa caz. +#ecte Art. 1.23( Contractul inc.eiat de reprezentant, in limitele imputernicirii, in numele reprezentatului produce e#ecte direct intre reprezentat si cealalta parte. "earatarea calitatii de reprezentant Art. 1.230 (1) Contractul inc.eiat de reprezentant in limita puterilor con#erite, atunci cand tertul contractant nu cunostea si nici nu ar #i tre$uit sa cunoasca #aptul ca reprezentantul actiona in aceasta calitate, ii o$liga numai pe reprezentant si pe tert, daca prin lege nu se prevede alt#el. (2) Cu toate acestea, daca reprezentantul, atunci cand contracteaza cu tertul in limita puterilor con#erite, pe seama unei intreprinderi, pretinde ca este titularul acesteia, tertul care descopera ulterior identitatea adevaratului titular poate sa exercite si impotriva acestuia din urma drepturile pe care le are impotriva reprezentantului. Capacitatea partilor Art. 1.231 In cazul reprezentarii conventionale, atat reprezentatul, cat si reprezentantul tre$uie sa ai$a capacitatea de a inc.eia actul pentru care reprezentarea a #ost data. 2iciile de consimtamant Art. 1.233 Contractul este anula$il atunci cand consimtamantul reprezentantului este viciat. Daca insa viciul de consimtamant priveste elemente sta$ilite de reprezentat, contractul este anula$il numai daca vointa acestuia din urma a #ost viciata. 5una-credinta Art. 1. 44 (1) A#ara de cazul in care sunt relevante pentru elementele sta$ilite de reprezentat, $una sau reaua-credinta, cunoasterea sau necunoasterea unei anumite impre-urari se apreciaza in persoana reprezentantului. (2) *eprezentatul de rea-credinta nu poate invoca niciodata $una-credinta a reprezentantului. 6orma imputernicirii Art. 1. 41 Imputernicirea nu produce e#ecte decat daca este data cu respectarea #ormelor cerute
de lege pentru inc.eierea vala$ila a contractului pe care reprezentantul urmeaza sa il inc.eie. Austi#icarea puterii de a reprezenta Art. 1. 42 Contractantul poate intotdeauna cere reprezentantului sa #aca dovada puterilor incredintate de reprezentat si, daca reprezentarea este cuprinsa intr-un inscris, sa ii remita o copie a inscrisului, semnata pentru con#ormitate. Con#lictul de interese Art. 1. 4 Contractul inc.eiat de un reprezentant a#lat in con#lict de interese cu reprezentatul poate #i anulat la cererea reprezentatului, atunci cand con#lictul era cunoscut sau tre$uia sa #ie cunoscut de contractant la data inc.eierii contractului. Contractul cu sine insusi si du$la reprezentare Art. 1. 4! (1) Contractul inc.eiat de reprezentant cu sine insusi, in nume propriu, este anula$il numai la cererea reprezentatului, cu exceptia cazului in care reprezentantul a #ost imputernicit in mod expres in acest sens sau cuprinsul contractului a #ost determinat in asemenea mod incat sa excluda posi$ilitatea unui con#lict de interese. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul du$lei reprezentari. Incetarea imputernicirii Art. 1. 4% &uterea de reprezentare inceteaza prin renuntarea de catre reprezentant la imputernicire sau prin revocarea acesteia de catre reprezentat. 8odi#icarea si revocarea imputernicirii Art. 1. 4( 8odi#icarea si revocarea imputernicirii tre$uie aduse la cunostinta tertilor prin mi-loace corespunzatoare. In caz contrar, acestea nu sunt opoza$ile tertilor decat daca se dovedeste ca acestia le cunosteau ori puteau sa le cunoasca in momentul inc.eierii contractului. Alte cauze de incetare a puterii de a reprezenta Art. 1. 40 (1) &uterea de a reprezenta inceteaza prin decesul sau incapacitatea reprezentantului ori a reprezentatului, daca din conventie ori din natura a#acerii nu rezulta contrariul. (2) Daca reprezentantul sau reprezentatul este persoana -uridica, puterea de a reprezenta inceteaza la data la care persoana -uridica isi inceteaza existenta. ( ) In cazul desc.iderii procedurii insolventei asupra reprezentantului sau reprezentatului, puterea de a reprezenta inceteaza in conditiile prevazute de lege. (!) Incetarea puterii de a reprezenta nu produce e#ecte in privinta tertilor care, in momentul inc.eierii contractului, nu cunosteau si nici nu tre$uiau sa cunoasca aceasta impre-urare. )$ligatiile reprezentantului la incetarea imputernicirii Art. 1. 41 (1) ,a incetarea puterilor incredintate, reprezentantul este o$ligat sa restituie reprezentatului inscrisul care constata aceste puteri. (2) *eprezentantul nu poate retine acest inscris drept garantie a creantelor sale asupra reprezentatului, dar poate sa ceara o copie a inscrisului, certi#icata de reprezentat, cu mentiunea ca puterea de reprezentare a incetat. ,ipsa sau depasirea puterii de reprezentare Art. 1. 43 (1) Contractul inc.eiat de persoana care actioneaza in calitate de reprezentant, insa #ara a avea imputernicire sau cu depasirea puterilor con#erite, nu produce e#ecte intre
reprezentat si tert. (2) Daca insa, prin comportamentul sau, reprezentatul l-a determinat pe tertul contractant sa creada in mod rezona$il ca reprezentantul are puterea de a-l reprezenta si ca actioneaza in limita puterilor con#erite, reprezentatul nu se poate prevala #ata de tertul contractant de lipsa puterii de a reprezenta. *aspunderea reprezentantului Art. 1. 14 Cel care inc.eie un contract in calitate de reprezentant, neavand imputernicire ori depasind limitele puterilor care i-au #ost incredintate, raspunde pentru pre-udiciile cauzate tertului contractant care s-a increzut, cu $una-credinta, in inc.eierea vala$ila a contractului. *ati#icarea Art. 1. 11 (1) In cazurile prevazute la art. 1. 43, cel in numele caruia s-a inc.eiat contractul poate sa il rati#ice, respectand #ormele cerute de lege pentru inc.eierea sa vala$ila. (2) /ertul contractant poate, printr-o noti#icare, sa acorde un termen rezona$il pentru rati#icare, dupa a carui implinire contractul nu mai poate #i rati#icat. +#ectele rati#icarii Art. 1. 12 *ati#icarea are e#ect retroactiv, #ara a a#ecta insa drepturile do$andite de terti intre timp. /ransmisiunea #acultatii de a rati#ica Art. 1. 1 6acultatea de a rati#ica se transmite mostenitorilor. Des#iintarea contractului inaintea rati#icarii Art. 1. 1! /ertul contractant si cel care a inc.eiat contractul in calitate de reprezentant pot conveni des#iintarea contractului cat timp acesta nu a #ost rati#icat. Sectiunea 1 - Cesiunea contractului "otiune Art. 1. 1% (1) ) parte poate sa isi su$stituie un tert in raporturile nascute dintr-un contract numai daca prestatiile nu au #ost inca integral executate, iar cealalta parte consimte la aceasta. (2) Sunt exceptate cazurile anume prevazute de lege. 6orma cesiunii Art. 1. 1( Cesiunea contractului si acceptarea acesteia de catre contractantul cedat tre$uie inc.eiate in #orma ceruta de lege pentru validitatea contractului cedat. 8omentul cesiunii Art. 1. 10 (1) Daca o parte a consimtit in mod anticipat ca partea cealalta sa isi poata su$stitui un tert in raporturile nascute din contract, cesiunea produce e#ecte #ata de acea parte din momentul in care su$stituirea ii este noti#icata ori, dupa caz, din momentul in care o accepta. (2) In cazul in care toate elementele contractului rezulta dintr-un inscris in care este cuprinsa clauza la ordin sau o alta mentiune ec.ivalenta, daca prin lege nu se prevede alt#el, girarea inscrisului produce e#ectul su$stituirii giratarului in toate drepturile si o$ligatiile girantului. ( ) Dispozitiile in materie de carte #unciara, precum si dispozitiile re#eritoare la trans#erul
ori pu$licitatea anumitor categorii de $unuri mo$ile raman aplica$ile. ,i$erarea cedentului Art. 1. 11 (1) Cedentul este li$erat de o$ligatiile sale #ata de contractantul cedat din momentul in care su$stituirea isi produce e#ectele #ata de acesta. (2) In cazul in care a declarat ca nu il li$ereaza pe cedent, contractantul cedat se poate indrepta impotriva acestuia atunci cand cesionarul nu isi executa o$ligatiile. In acest caz, contractantul cedat tre$uie, su$ sanctiunea pierderii dreptului de regres impotriva cedentului, sa ii noti#ice neexecutarea o$ligatiilor de catre cesionar, in termen de 1% zile de la data neexecutarii sau, dupa caz, de la data la care a cunoscut #aptul neexecutarii. +xceptiile contractantului cedat Art. 1. 13 Contractantul cedat poate opune cesionarului toate exceptiile ce rezulta din contract. Contractantul cedat nu poate invoca insa #ata de cesionar vicii de consimtamant, precum si orice aparari sau exceptii nascute din raporturile sale cu cedentul decat daca si-a rezervat acest drept atunci cand a consimtit la su$stituire. )$ligatia de garantie Art. 1. 24 (1) Cedentul garanteaza validitatea contractului. (2) Atunci cand cedentul garanteaza executarea contractului, acesta va #i tinut ca un #ideiusor pentru o$ligatiile contractantului cedat. Sectiunea 3 - Incetarea contractului Cauzele de incetare Art. 1. 21 Contractul inceteaza, in conditiile legii, prin executare, acordul de vointa al partilor, denuntare unilaterala, expirarea termenului, indeplinirea sau, dupa caz, neindeplinirea conditiei, imposi$ilitate #ortuita de executare, precum si din orice alte cauze prevazute de lege. +#ectele incetarii Art. 1. 22 ,a incetarea contractului partile sunt li$erate de o$ligatiile asumate. +le pot #i insa tinute la repararea pre-udiciilor cauzate si, dupa caz, la restituirea, in natura sau prin ec.ivalent, a prestatiilor primite in urma inc.eierii contractului. *estituirea prestatiilor Art. 1. 2 *estituirea prestatiilor primite se #ace potrivit dispozitiilor art. 1.( % 1.(!3. Capitolul II - Actul -uridic unilateral Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. 1. 2! +ste unilateral actul -uridic care presupune numai mani#estarea de vointa a autorului sau. *egimul -uridic Art. 1. 2%
Daca prin lege nu se prevede alt#el, dispozitiile legale privitoare la contracte se aplica in mod corespunzator actelor unilaterale. Actele unilaterale supuse comunicarii Art. 1. 2( (1) Actul unilateral este supus comunicarii atunci cand constituie, modi#ica sau stinge un drept al destinatarului si ori de cate ori in#ormarea destinatarului este necesara potrivit naturii actului. (2) Daca prin lege nu se prevede alt#el, comunicarea se poate #ace in orice modalitate adecvata, dupa impre-urari. ( ) Actul unilateral produce e#ecte din momentul in care comunicarea a-unge la destinatar, c.iar daca acesta nu a luat cunostinta de aceasta din motive care nu ii sunt imputa$ile. Sectiunea 2 - Actul unilateral ca izvor de o$ligatii &romisiunea unilaterala Art. 1. 20 (1) &romisiunea unilaterala #acuta cu intentia de a se o$liga independent de acceptare il leaga numai pe autor. (2) Destinatarul actului poate sa re#uze dreptul ast#el nascut. ( ) Daca autorul actului nu a stipulat expres un termen, promisiunea se considera #acuta pentru o anumita durata, potrivit cu natura o$ligatiei si cu impre-urarile in care a #ost asumata. &romisiunea pu$lica de recompensa Art. 1. 21 (1) Cel care promite in mod pu$lic o recompensa in sc.im$ul executarii unei prestatii este o$ligat sa #aca plata, c.iar daca prestatia a #ost executata #ara a se cunoaste promisiunea. (2) Daca prestatia a #ost executata de mai multe persoane impreuna, recompensa se imparte intre ele, potrivit contri$utiei #iecareia la o$tinerea rezultatului, iar daca aceasta nu se poate sta$ili, recompensa se imparte in mod egal. ( ) Atunci cand prestatia a #ost executata separat de mai multe persoane, recompensa se cuvine aceleia care a comunicat cea dintai rezultatul. *evocarea promisiunii pu$lice de recompensa Art. 1. 23 (1) &romisiunea poate #i revocata in aceeasi #orma in care a #ost #acuta pu$lica sau intr-o #orma ec.ivalenta. (2) *evocarea nu produce e#ecte #ata de cel care, mai inainte de pu$licarea ei, a executat prestatia. ( ) Daca revocarea a #ost #acuta #ara -usta cauza, autorul promisiunii datoreaza o despagu$ire ec.ita$ila, care nu va putea depasi recompensa promisa, celor care inainte de pu$licarea revocarii au #acut c.eltuieli in vederea executarii prestatiei. Cu toate acestea, promitentul nu datoreaza despagu$iri, daca dovedeste ca rezultatul cerut nu putea #i o$tinut. (!) Dreptul la actiunea in despagu$ire se prescrie in termen de un an de la data pu$licarii revocarii. Capitolul III - 6aptul -uridic licit
Sectiunea 1 - 7estiunea de a#aceri Conditii Art. 1. 4 (1) +xista gestiune de a#aceri atunci cand, #ara sa #ie o$ligata, o persoana, numita gerant, gestioneaza in mod voluntar si oportun a#acerile altei persoane, numita gerat, care nu cunoaste existenta gestiunii sau, cunoscand gestiunea, nu este in masura sa desemneze un mandatar ori sa se ingri-easca in alt #el de a#acerile sale. (2) Cel care, #ara sa stie, lucreaza in interesul altuia nu este tinut de o$ligatiile ce ii revin, potrivit legii, gerantului. +l este indreptatit la restituire potrivit regulilor aplica$ile im$ogatirii #ara -usta cauza. ( ) "u exista gestiune de a#aceri atunci cand cel care administreaza a#acerile unei alte persoane actioneaza cu intentia de a o grati#ica. )$ligatia de instiintare Art. 1. 1 7erantul tre$uie sa il instiinteze pe gerat despre gestiunea inceputa de indata ce acest lucru este posi$il. Continuarea gestiunii Art. 1. 2 7estiunea de a#aceri il o$liga pe gerant sa continue gestiunea inceputa pana cand o poate a$andona #ara riscul vreunei pierderi ori pana cand geratul, personal sau prin reprezentant, ori, dupa caz, mostenitorii acestuia sunt in masura sa o preia. Continuarea gestiunii de catre mostenitorii gerantului Art. 1. 8ostenitorii gerantului care cunosc gestiunea sunt tinuti sa continue a#acerile incepute de acesta din urma, in aceleasi conditii ca si gerantul. Diligenta datorata de gerant Art. 1. ! (1) 7erantul este dator sa se ingri-easca de interesele geratului cu diligenta pe care un $un proprietar o depune in administrarea $unurilor sale. (2) Cand gestiunea a urmarit sa il apere pe gerat de o pagu$a iminenta, gerantul nu raspunde decat pentru pre-udiciile cauzate geratului cu intentie sau din culpa grava. )$ligatiile gerantului Art. 1. % ,a incetarea gestiunii, gerantul tre$uie sa dea socoteala geratului si sa ii remita acestuia toate $unurile o$tinute cu ocazia gestiunii. Actele inc.eiate de gerant Art. 1. ( (1) 7erantul care actioneaza in nume propriu este tinut #ata de tertii cu care a contractat, #ara a limita dreptul oricaruia dintre acestia de a se regresa impotriva geratului. (2) Atunci cand actioneaza in numele geratului, gerantul nu este tinut #ata de tertii cu care a contractat decat daca geratul nu este o$ligat #ata de acestia. )$ligatiile geratului Art. 1. 0 (1) Atunci cand conditiile gestiunii de a#aceri sunt intrunite, c.iar daca rezultatul nu a #ost atins, geratul tre$uie sa ram$urseze gerantului c.eltuielile necesare, precum si, in limita sporului de valoare, c.eltuielile utile #acute de gerant, impreuna cu do$anzile din ziua in care au #ost e#ectuate, si sa il despagu$easca pentru pre-udiciul pe care, #ara culpa sa, gerantul l-a su#erit din cauza gestiunii. (2) 7eratul tre$uie sa execute si o$ligatiile nascute din actele necesare si utile care, in numele ori in $ene#iciul sau, au #ost inc.eiate de gerant.
( ) Caracterul necesar sau util al actelor si c.eltuielilor se apreciaza la momentul la care gerantul le-a #acut. (!) In vederea garantarii c.eltuielilor necesare, gerantul are dreptul de a cere instantei, in urma unei expertize dispuse de aceasta cu procedura prevazuta de lege pentru ordonanta presedintiala, inscrierea in cartea #unciara a unei ipoteci legale, in conditiile legii. Impotrivirea $ene#iciarului gestiunii Art. 1. 1 (1) Cel care incepe sau continua o gestiune, cunoscand sau tre$uind sa cunoasca impotrivirea titularului a#acerii, poate cere numai restituirea c.eltuielilor necesare. In acest caz, instanta, la cererea titularului a#acerii, poate acorda un termen pentru executarea o$ligatiei de restituire. (2) Cel care ignora impotrivirea titularului este raspunzator pentru pre-udiciile cauzate c.iar si din cea mai usoara culpa. 7estiunea inoportuna Art. 1. 3 Actele si c.eltuielile care, #ara a #i necesare sau utile, au #ost e#ectuate pe perioada gestiunii il o$liga pe gerat la restituire numai in masura in care i-au procurat vreun avanta-. *ati#icarea gestiunii Art. 1. !4 In privinta actelor -uridice, gestiunea rati#icata produce, de la data cand a #ost inceputa, e#ectele unui mandat. Sectiunea 2 - &lata nedatorata "otiune Art. 1. !1 (1) Cel care plateste #ara a datora are dreptul la restituire. (2) "u este supus restituirii ceea ce s-a platit cu titlu de li$eralitate sau gestiune de a#aceri. ( ) Se prezuma, pana la pro$a contrara, ca plata s-a #acut cu intentia de a stinge o datorie proprie. &lata primita cu $una-credinta de creditor Art. 1. !2 (1) *estituirea nu poate #i dispusa atunci cand, in urma platii, cel care a primit-o cu $unacredinta a lasat sa se implineasca termenul de prescriptie ori s-a lipsit, in orice mod, de titlul sau de creanta sau a renuntat la garantiile creantei. (2) In acest caz, cel care a platit are drept de regres impotriva adevaratului de$itor in temeiul su$rogatiei legale in drepturile creditorului platit. *estituirea platii anticipate Art. 1. ! Ceea ce de$itorul a platit inainte de implinirea termenului suspensiv nu se poate restitui decat atunci cand plata s-a #acut prin dol sau violenta. De asemenea, este supusa restituirii si plata #acuta inainte de indeplinirea conditiei suspensive. *eguli aplica$ile restituirii Art. 1. !! *estituirea platii nedatorate se #ace potrivit dispozitiilor art. 1.( % 1.(!3. Sectiunea - Im$ogatirea #ara -usta cauza
Conditii Art. 1. !% Cel care, in mod neimputa$il, s-a im$ogatit #ara -usta cauza in detrimentul altuia este o$ligat la restituire, in masura pierderii patrimoniale su#erite de cealalta persoana, dar #ara a #i tinut dincolo de limita propriei sale im$ogatiri. Im$ogatirea -usti#icata Art. 1. !( Im$ogatirea este -usti#icata atunci cand rezulta; a) din executarea unei o$ligatii vala$ile< $) din neexercitarea de catre cel pagu$it a unui drept contra celui im$ogatit< c) dintr-un act indeplinit de cel pagu$it in interesul sau personal si exclusiv, pe riscul sau ori, dupa caz, cu intentia de a grati#ica. Conditiile si intinderea restituirii Art. 1. !0 (1) *estituirea nu este datorata decat daca im$ogatirea su$zista la data sesizarii instantei. (2) Cel care s-a im$ogatit este o$ligat la restituire, in conditiile prevazute la art. 1.( 3 si urmatoarele. Caracterul su$sidiar Art. 1. !1 Cererea de restituire nu poate #i admisa, daca cel pre-udiciat are dreptul la o alta actiune pentru a o$tine ceea ce ii este datorat. Capitolul I2 - *aspunderea civila Sectiunea 1 - Dispozitii generale *aspunderea delictuala Art. 1. !3 (1) )rice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau o$iceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate pre-udiciile cauzate, #iind o$ligat sa le repare integral. ( ) In cazurile anume prevazute de lege, o persoana este o$ligata sa repare pre-udiciul cauzat de #apta altuia, de lucrurile ori animalele a#late su$ paza sa, precum si de ruina edi#iciului. (!) *aspunderea pentru pre-udiciile cauzate de produsele cu de#ecte se sta$ileste prin lege speciala. *aspunderea contractuala Art. 1. %4 (1) )rice persoana tre$uie sa isi execute o$ligatiile pe care le-a contractat. (2) Atunci cand, #ara -usti#icare, nu isi indeplineste aceasta indatorire, ea este raspunzatoare de pre-udiciul cauzat celeilalte parti si este o$ligata sa repare acest pre-udiciu, in conditiile legii. ( ) Daca prin lege nu se prevede alt#el, niciuna dintre parti nu poate inlatura aplicarea regulilor raspunderii contractuale pentru a opta in #avoarea altor reguli care i-ar #i mai #avora$ile.
Sectiunea 2 - Cauze exoneratoare de raspundere 6orta ma-ora si cazul #ortuit Art. 1. %1 (1) Daca legea nu prevede alt#el sau partile nu convin contrariul, raspunderea este inlaturata atunci cand pre-udiciul este cauzat de #orta ma-ora sau de caz #ortuit. (2) 6orta ma-ora este orice eveniment extern, imprevizi$il, a$solut invinci$il si inevita$il. ( ) Cazul #ortuit este un eveniment care nu poate #i prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar #i #ost c.emat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar #i produs. (!) Daca, potrivit legii, de$itorul este exonerat de raspundere contractuala pentru un caz #ortuit, el este, de asemenea, exonerat si in caz de #orta ma-ora. 6apta victimei sau a tertului Art. 1. %2 6apta victimei insesi si #apta tertului inlatura raspunderea c.iar daca nu au caracteristicile #ortei ma-ore, ci doar pe cele ale cazului #ortuit, insa numai in cazurile in care, potrivit legii sau conventiei partilor, cazul #ortuit este exonerator de raspundere. +xercitiul drepturilor Art. 1. % Cel care cauzeaza un pre-udiciu prin c.iar exercitiul drepturilor sale nu este o$ligat sa il repare, cu exceptia cazului in care dreptul este exercitat a$uziv. Alte cauze de exonerare Art. 1. %! 2ictima nu poate o$tine repararea pre-udiciului cauzat de persoana care i-a acordat a-utor in mod dezinteresat sau de lucrul, animalul ori edi#iciul de care s-a #olosit cu titlu gratuit decat daca dovedeste intentia sau culpa grava a celui care, potrivit legii, ar #i #ost c.emat sa raspunda. Clauze privind raspunderea Art. 1. %% (1) "u se poate exclude sau limita, prin conventii sau acte unilaterale, raspunderea pentru pre-udiciul material cauzat altuia printr-o #apta savarsita cu intentie sau din culpa grava. (2) Sunt vala$ile clauzele care exclud raspunderea pentru pre-udiciile cauzate, printr-o simpla imprudenta sau negli-enta, $unurilor victimei. ( ) *aspunderea pentru pre-udiciile cauzate integritatii #izice sau psi.ice ori sanatatii nu poate #i inlaturata ori diminuata decat in conditiile legii. (!) Declaratia de acceptare a riscului producerii unui pre-udiciu nu constituie, prin ea insasi, renuntarea victimei la dreptul de a o$tine plata despagu$irilor. Anunturi privitoare la raspundere Art. 1. %( (1) 'n anunt care exclude sau limiteaza raspunderea contractuala, indi#erent daca este adus ori nu la cunostinta pu$licului, nu are niciun e#ect decat daca acela care il invoca #ace dovada ca cel pre-udiciat cunostea existenta anuntului la momentul inc.eierii contractului. (2) &rintr-un anunt nu poate #i exclusa sau limitata raspunderea delictuala pentru pre-udiciile cauzate victimei. 'n asemenea anunt poate avea insa valoarea semnalarii unui pericol, #iind aplica$ile, dupa impre-urari, dispozitiile art. 1. 01 alin. (1). Sectiunea Conditiile raspunderii Art. 1. %0 - *aspunderea pentru #apta proprie
(1) Cel care cauzeaza altuia un pre-udiciu printr-o #apta ilicita, savarsita cu vinovatie, este o$ligat sa il repare. (2) Autorul pre-udiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa. Criterii particulare de apreciere a vinovatiei Art. 1. %1 &entru aprecierea vinovatiei se va tine seama de impre-urarile in care s-a produs pre-udiciul, straine de persoana autorului #aptei, precum si, daca este cazul, de #aptul ca pre-udiciul a #ost cauzat de un pro#esionist in exploatarea unei intreprinderi. *epararea pre-udiciului constand in vatamarea unui interes Art. 1. %3 Autorul #aptei ilicite este o$ligat sa repare pre-udiciul cauzat si cand acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, daca interesul este legitim, serios si, prin #elul in care se mani#esta, creeaza aparenta unui drept su$iectiv. ,egitima aparare Art. 1. (4 (1) "u datoreaza despagu$ire cel care, #iind in legitima aparare, a cauzat agresorului un pre-udiciu. (2) Cu toate acestea, va putea #i o$ligat la plata unei indemnizatii adecvate si ec.ita$ile cel care a savarsit o in#ractiune prin depasirea limitelor legitimei aparari. Starea de necesitate Art. 1. (1 Cel care, a#lat in stare de necesitate, a distrus sau a deteriorat $unurile altuia pentru a se apara pe sine ori $unurile proprii de un pre-udiciu sau pericol iminent este o$ligat sa repare pre-udiciul cauzat, potrivit regulilor aplica$ile im$ogatirii #ara -usta cauza. )$ligatia tertului de reparare a pre-udiciului Art. 1. (2 Daca, in cazurile prevazute la art. 1. (4 alin. (2) si art. 1. (1, #apta pagu$itoare a #ost savarsita in interesul unei terte persoane, cel pre-udiciat se va indrepta impotriva acesteia in temeiul im$ogatirii #ara -usta cauza. Divulgarea secretului comercial Art. 1. ( ) persoana se poate exonera de raspundere pentru pre-udiciul cauzat prin divulgarea secretului comercial dovedind ca divulgarea a #ost impusa de impre-urari grave ce priveau sanatatea sau siguranta pu$lica. Indeplinirea unei activitati impuse ori permise de lege Art. 1. (! Indeplinirea unei activitati impuse ori permise de lege sau ordinul superiorului nu il exonereaza de raspundere pe cel care putea sa isi dea seama de caracterul ilicit al #aptei sale savarsite in asemenea impre-urari. +#ectele .otararii penale Art. 1. (% Instanta civila nu este legata de dispozitiile legii penale si nici de .otararea de#initiva de ac.itare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste existenta pre-udiciului ori a vinovatiei autorului #aptei ilicite. *aspunderea minorului si a celui pus su$ interdictie -udecatoreasca Art. 1. (( (1) 8inorul care nu a implinit varsta de 1! ani sau persoana pusa su$ interdictie -udecatoreasca nu raspunde de pre-udiciul cauzat, daca nu se dovedeste discernamantul sau la data savarsirii #aptei. (2) 8inorul care a implinit varsta de 1! ani raspunde de pre-udiciul cauzat, in a#ara de cazul in care dovedeste ca a #ost lipsit de discernamant la data savarsirii #aptei.
*aspunderea altor persoane lipsite de discernamant Art. 1. (0 (1) Cel care a cauzat un pre-udiciu nu este raspunzator daca in momentul in care a savarsit #apta pagu$itoare era intr-o stare, c.iar vremelnica, de tul$urare a mintii care l-a pus in neputinta de a-si da seama de urmarile #aptei sale. (2) Cu toate acestea, cel care a cauzat pre-udiciul este raspunzator, daca starea vremelnica de tul$urare a mintii a #ost provocata de el insusi, prin $etia produsa de alcool, de stupe#iante sau de alte su$stante. )$ligatia su$sidiara de indemnizare a victimei Art. 1. (1 (1) ,ipsa discernamantului nu il scuteste pe autorul pre-udiciului de plata unei indemnizatii catre victima ori de cate ori nu poate #i anga-ata raspunderea persoanei care avea, potrivit legii, indatorirea de a-l supraveg.ea. (2) Indemnizatia va #i sta$ilita intr-un cuantum ec.ita$il, tinandu-se seama de starea patrimoniala a partilor. *aspunderea altor persoane Art. 1. (3 (1) Cel care l-a indemnat sau l-a determinat pe altul sa cauzeze un pre-udiciu, l-a a-utat in orice #el sa il pricinuiasca sau, cu $una stiinta, a tainuit $unuri ce proveneau dintr-o #apta ilicita ori a tras #oloase din pre-udicierea altuia raspunde solidar cu autorul #aptei. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in privinta celui care, in orice #el, a impiedicat ori a intarziat c.emarea in -udecata a autorului #aptei ilicite. Imposi$ilitatea de individualizare a autorului #aptei ilicite Art. 1. 04 Daca pre-udiciul a #ost cauzat prin actiunea simultana sau succesiva a mai multor persoane, #ara sa se poata sta$ili ca a #ost cauzat sau, dupa caz, ca nu putea #i cauzat prin #apta vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor raspunde solidar #ata de victima. 2inovatia comuna. &luralitatea de cauze Art. 1. 01 (1) In cazul in care victima a contri$uit cu intentie sau din culpa la cauzarea ori la marirea pre-udiciului sau nu le-a evitat, in tot sau in parte, desi putea sa o #aca, cel c.emat sa raspunda va #i tinut numai pentru partea de pre-udiciu pe care a pricinuit-o. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul in care la cauzarea pre-udiciului au contri$uit atat #apta savarsita de autor, cu intentie sau din culpa, cat si #orta ma-ora, cazul #ortuit ori #apta tertului pentru care autorul nu este o$ligat sa raspunda. Sectiunea ! - *aspunderea pentru #apta altuia *aspunderea pentru #apta minorului sau a celui pus su$ interdictie Art. 1. 02 (1) Cel care in temeiul legii, al unui contract ori al unei .otarari -udecatoresti este o$ligat sa supraveg.eze un minor sau o persoana pusa su$ interdictie raspunde de pre-udiciul cauzat altuia de catre aceste din urme persoane. (2) *aspunderea su$zista c.iar in cazul cand #aptuitorul, #iind lipsit de discernamant, nu raspunde pentru #apta proprie. ( ) Cel o$ligat la supraveg.ere este exonerat de raspundere numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica #apta pre-udicia$ila. In cazul parintilor sau, dupa caz, al tutorilor, dovada se considera a #i #acuta numai daca ei pro$eaza ca #apta copilului constituie urmarea unei alte cauze decat modul in care si-au indeplinit indatoririle decurgand din exercitiul autoritatii parintesti.
*aspunderea comitentilor pentru prepusi Art. 1. 0 (1) Comitentul este o$ligat sa repare pre-udiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori #apta savarsita de acestia are legatura cu atri$utiile sau cu scopul #unctiilor incredintate. (2) +ste comitent cel care, in virtutea unui contract sau in temeiul legii, exercita directia, supraveg.erea si controlul asupra celui care indeplineste anumite #unctii sau insarcinari in interesul sau ori al altuia. ( ) Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa impre-urari, putea sa cunoasca, la data savarsirii #aptei pre-udicia$ile, ca prepusul a actionat #ara nicio legatura cu atri$utiile sau cu scopul #unctiilor incredintate. Corelatia #ormelor de raspundere pentru #apta altei persoane Art. 1. 0! (1) &arintii nu raspund daca #ac dovada ca sunt indeplinite cerintele raspunderii persoanei care avea o$ligatia de supraveg.ere a minorului. (2) "icio alta persoana, in a#ara comitentului, nu raspunde pentru #apta pre-udicia$ila savarsita de minorul care avea calitatea de prepus. Cu toate acestea, in cazul in care comitentul este parintele minorului care a savarsit #apta ilicita, victima are dreptul de a opta asupra temeiului raspunderii. Sectiunea % - *aspunderea pentru pre-udiciul cauzat de animale sau de lucruri *aspunderea pentru pre-udiciile cauzate de animale Art. 1. 0% &roprietarul unui animal sau cel care se serveste de el raspunde, independent de orice culpa, de pre-udiciul cauzat de animal, c.iar daca acesta a scapat de su$ paza sa. *aspunderea pentru pre-udiciile cauzate de lucruri Art. 1. 0( (1) )ricine este o$ligat sa repare, independent de orice culpa, pre-udiciul cauzat de lucrul a#lat su$ paza sa. (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplica$ile si in cazul coliziunii unor ve.icule sau in alte cazuri similare. Cu toate acestea, in ast#el de cazuri, sarcina repararii tuturor pre-udiciilor va reveni numai celui a carui #apta culpa$ila intruneste, #ata de ceilalti, conditiile #ortei ma-ore. "otiunea de paza Art. 1. 00 In intelesul dispozitiilor art. 1. 0% si 1. 0(, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, in temeiul unei dispozitii legale sau al unui contract ori c.iar numai in #apt, exercita in mod independent controlul si supraveg.erea asupra animalului sau a lucrului si se serveste de acesta in interes propriu. *aspunderea pentru ruina edi#iciului Art. 1. 01 &roprietarul unui edi#iciu sau al unei constructii de orice #el este o$ligat sa repare pre-udiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor parti din ele, daca aceasta este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie. Alte cazuri de raspundere Art. 1. 03 (1) Cel care ocupa un imo$il, c.iar #ara niciun titlu, raspunde pentru pre-udiciul cauzat prin caderea sau aruncarea din imo$il a unui lucru. (2) Daca, in cazul prevazut la alin. (1), sunt indeplinite si conditiile raspunderii pentru pre-udiciile cauzate de lucruri, victima are un drept de optiune in vederea repararii pre-udiciului.
Cauze de exonerare Art. 1. 14 In cazurile prevazute la art. 1. 0%, 1. 0(, 1. 01 si 1. 03 nu exista o$ligatie de reparare a pre-udiciului, atunci cand acesta este cauzat exclusiv de #apta victimei insesi ori a unui tert sau este urmarea unui caz de #orta ma-ora. Sectiunea ( - *epararea pre-udiciului in cazul raspunderii delictuale )$iectul reparatiei Art. 1. 11 (1) )rice pre-udiciu da dreptul la reparatie. (2) Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzarii pre-udiciului, c.iar daca acest drept nu poate #i valori#icat imediat. ( ) Dreptului la reparatie ii sunt aplica$ile, de la data nasterii sale, toate dispozitiile legale privind executarea, transmisiunea, trans#ormarea si stingerea o$ligatiilor. *aspunderea solidara Art. 1. 12 Cei care raspund pentru o #apta pre-udicia$ila sunt tinuti solidar la reparatie #ata de cel pre-udiciat. *aporturile dintre de$itori Art. 1. 1 Intre cei care raspund solidar, sarcina reparatiei se imparte proportional in masura in care #iecare a participat la cauzarea pre-udiciului ori potrivit cu intentia sau cu gravitatea culpei #iecaruia, daca aceasta participare nu poate #i sta$ilita. In cazul in care nici ast#el nu se poate imparti sarcina reparatiei, #iecare va contri$ui in mod egal la repararea pre-udiciului. Dreptul de regres Art. 1. 1! (1) Cel care raspunde pentru #apta altuia se poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat pre-udiciul, cu exceptia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator pentru pre-udiciul cauzat. (2) Cand cel care raspunde pentru #apta altuia este statul, 8inisterul 6inantelor &u$lice se va intoarce in mod o$ligatoriu, pe cale -udiciara, impotriva aceluia care a cauzat pre-udiciul, in masura in care acesta din urma este raspunzator, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui pre-udiciu. ( ) Daca pre-udiciul a #ost cauzat de mai multe persoane, cel care, #iind raspunzator pentru #apta uneia dintre ele, a platit despagu$irea se poate intoarce si impotriva celorlalte persoane care au contri$uit la cauzarea pre-udiciului sau, daca va #i cazul, impotriva celor care raspund pentru acestea. In toate cazurile, regresul va #i limitat la ceea ce depaseste partea ce revine persoanei pentru care se raspunde si nu poate depasi partea din despagu$ire ce revine #iecareia dintre persoanele impotriva carora se exercita regresul. (!) In toate cazurile, cel care exercita regresul nu poate recupera partea din despagu$ire care corespunde propriei sale contri$utii la cauzarea pre-udiciului. Intinderea reparatiei Art. 1. 1% (1) &re-udiciul se repara integral, daca prin lege nu se prevede alt#el. (2) Se vor putea acorda despagu$iri si pentru un pre-udiciu viitor daca producerea lui este neindoielnica. ( ) Despagu$irea tre$uie sa cuprinda pierderea su#erita de cel pre-udiciat, castigul pe care in conditii o$isnuite el ar #i putut sa il realizeze si de care a #ost lipsit, precum si
c.eltuielile pe care le-a #acut pentru evitarea sau limitarea pre-udiciului. (!) Daca #apta ilicita a determinat si pierderea sansei de a o$tine un avanta- sau de a evita o pagu$a, reparatia va #i proportionala cu pro$a$ilitatea o$tinerii avanta-ului ori, dupa caz, a evitarii pagu$ei, tinand cont de impre-urari si de situatia concreta a victimei. 6ormele reparatiei Art. 1. 1( (1) *epararea pre-udiciului se #ace in natura, prin resta$ilirea situatiei anterioare, iar daca aceasta nu este cu putinta ori daca victima nu este interesata de reparatia in natura, prin plata unei despagu$iri, sta$ilite prin acordul partilor sau, in lipsa, prin .otarare -udecatoreasca. (2) ,a sta$ilirea despagu$irii se va avea in vedere, daca prin lege nu se prevede alt#el, data producerii pre-udiciului. ( ) Daca pre-udiciul are un caracter de continuitate, despagu$irea se acorda su$ #orma de prestatii periodice. (!) In cazul pre-udiciului viitor, despagu$irea, indi#erent de #orma in care s-a acordat, va putea #i sporita, redusa sau suprimata, daca, dupa sta$ilirea ei, pre-udiciul s-a marit, s-a micsorat ori a incetat. 2atamarea integritatii corporale sau a sanatatii Art. 1. 10 (1) In caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane, despagu$irea tre$uie sa cuprinda, in conditiile art. 1. 11 si 1. 13, dupa caz, ec.ivalentul castigului din munca de care cel pagu$it a #ost lipsit sau pe care este impiedicat sa il do$andeasca, prin e#ectul pierderii sau reducerii capacitatii sale de munca. In a#ara de aceasta, despagu$irea tre$uie sa acopere c.eltuielile de ingri-ire medicala si, daca va #i cazul, c.eltuielile determinate de sporirea nevoilor de viata ale celui pagu$it, precum si orice alte pre-udicii materiale. (2) Despagu$irea pentru pierderea sau nerealizarea castigului din munca se acorda, tinandu-se seama si de sporirea nevoilor de viata ale celui pre-udiciat, su$ #orma de prestatii $anesti periodice. ,a cererea victimei, instanta va putea acorda despagu$irea, pentru motive temeinice, su$ #orma unei sume glo$ale. ( ) In toate cazurile, instanta va putea acorda celui pagu$it o despagu$ire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente. Sta$ilirea pierderii si a nerealizarii castigului din munca Art. 1. 11 (1) Despagu$irea pentru pierderea sau nerealizarea castigului din munca se va sta$ili pe $aza venitului mediu lunar net din munca al celui pagu$it din ultimul an inainte de pierderea sau reducerea capacitatii sale de munca ori, in lipsa, pe $aza venitului lunar net pe care l-ar #i putut realiza, tinandu-se seama de cali#icarea pro#esionala pe care o avea sau ar #i avut-o la terminarea pregatirii pe care era in curs sa o primeasca. (2) Cu toate acestea, daca cel pagu$it #ace dovada posi$ilitatii o$tinerii unui venit din munca mai mare in $aza unui contract inc.eiat in ultimul an, iar acesta nu a #ost pus in executare, se va tine seama in sta$ilirea despagu$irii de aceste venituri. ( ) Daca cel pagu$it nu avea o cali#icare pro#esionala si nici nu era in curs sa o primeasca, despagu$irea se va sta$ili pe $aza salariului minim net pe economie. 2atamarea minorului Art. 1. 13 (1) Daca cel care a su#erit vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii este un minor, despagu$irea sta$ilita potrivit prevederilor art. 1. 11 alin. (1) va #i datorata de la data cand, in mod normal, minorul si-ar #i terminat pregatirea pro#esionala pe care o primea. (2) &ana la acea data, daca minorul avea un castig la momentul vatamarii, despagu$irea se va sta$ili pe $aza castigului de care a #ost lipsit, iar daca nu avea un castig, potrivit
dispozitiilor art. 1. 11, care se aplica in mod corespunzator. Aceasta din urma despagu$ire va #i datorata de la data cand minorul a implinit varsta prevazuta de lege pentru a putea #i parte intr-un raport de munca. &ersoana indreptatita la despagu$ire in caz de deces Art. 1. 34 (1) Despagu$irea pentru pre-udiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor indreptatiti, potrivit legii, la intretinere din partea celui decedat. (2) Cu toate acestea, instanta, tinand seama de impre-urari, poate acorda despagu$ire si celui caruia victima, #ara a #i o$ligata de lege, ii presta intretinere in mod curent. ( ) ,a sta$ilirea despagu$irii se va tine seama de nevoile celui pagu$it, precum si de veniturile pe care, in mod normal, cel decedat le-ar #i avut pe timpul pentru care s-a acordat despagu$irea. Dispozitiile art. 1. 101. 13 se aplica in mod corespunzator. *epararea pre-udiciului nepatrimonial Art. 1. 31 (1) In caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, poate #i acordata si o despagu$ire pentru restrangerea posi$ilitatilor de viata #amiliala si sociala. (2) Instanta -udecatoreasca va putea, de asemenea, sa acorde despagu$iri ascendentilor, descendentilor, #ratilor, surorilor si sotului, pentru durerea incercata prin moartea victimei, precum si oricarei alte persoane care, la randul ei, ar putea dovedi existenta unui asemenea pre-udiciu. ( ) Dreptul la despagu$ire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalitatii oricarui su$iect de drept va putea #i cedat numai in cazul cand a #ost sta$ilit printr-o tranzactie sau printr-o .otarare -udecatoreasca de#initiva. (!) Dreptul la despagu$ire, recunoscut potrivit dispozitiilor prezentului articol, nu trece la mostenitori. Acestia il pot insa exercita, daca actiunea a #ost pornita de de#unct. (%) Dispozitiile art. 2% 2%( raman aplica$ile. C.eltuieli de ingri-ire a sanatatii. C.eltuieli de inmormantare Art. 1. 32 Cel care a #acut c.eltuieli pentru ingri-irea sanatatii victimei sau, in caz de deces al acesteia, pentru inmormantare are dreptul la inapoierea lor de la cel care raspunde pentru #apta ce a prile-uit aceste c.eltuieli. Despagu$irea in raport cu a-utorul si pensia Art. 1. 3 (1) Daca in cadrul asigurarilor sociale s-a recunoscut dreptul la un a-utor sau la o pensie, reparatia este datorata numai in masura in care pagu$a su#erita prin vatamare sau moarte depaseste a-utorul ori pensia. (2) Cat timp a-utorul sau pensia nu a #ost e#ectiv acordata sau, dupa caz, re#uzata celui pagu$it, instanta nu il poate o$liga pe cel c.emat sa raspunda decat la o despagu$ire provizorie, in conditiile dispozitiilor art. 1. 10 alin. ( ). &rorogarea termenului prescriptiei Art. 1. 3! In toate cazurile in care despagu$irea deriva dintr-un #apt supus de legea penala unei prescriptii mai lungi decat cea civila, termenul de prescriptie a raspunderii penale se aplica si dreptului la actiunea in raspundere civila. Suspendarea prescriptiei Art. 1. 3% &rescriptia dreptului la actiune cu privire la repararea pre-udiciului cauzat prin vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii ori prin decesul unei persoane este suspendata pana la sta$ilirea pensiei sau a a-utoarelor ce s-ar cuveni, in cadrul asigurarilor sociale, celui indreptatit la reparatie.
/itlul III - 8odalitatile o$ligatiilor
Capitolul I - Dispozitii generale Categorii de o$ligatii Art. 1. 3( (1) )$ligatiile pot #i pure si simple, o$ligatii simple sau a#ectate de modalitati. (2) )$ligatiile pure si simple nu sunt suscepti$ile de modalitati. )$ligatii simple Art. 1. 30 (1) )$ligatia simpla nu este a#ectata de termen sau conditie si poate #i executata imediat, din proprie initiativa sau la cererea creditorului. (2) )$ligatia este simpla, iar nu conditionala, daca e#icacitatea sau des#iintarea ei depinde de un eveniment care, #ara ca partile sa stie, avusese de-a loc in momentul in care de$itorul s-a o$ligat su$ conditie. )$ligatii a#ectate de modalitati Art. 1. 31 )$ligatiile pot #i a#ectate de termen sau conditie. Capitolul II - Conditia )$ligatia conditionala Art. 1. 33 +ste a#ectata de conditie o$ligatia a carei e#icacitate sau des#iintare depinde de un eveniment viitor si nesigur. Conditia suspensiva Art. 1.!44 Conditia este suspensiva atunci cand de indeplinirea sa depinde e#icacitatea o$ligatiei. Conditia rezolutorie Art. 1.!41 (1) Conditia este rezolutorie atunci cand indeplinirea ei determina des#iintarea o$ligatiei. (2) &ana la pro$a contrara, conditia se prezuma a #i rezolutorie ori de cate ori scadenta o$ligatiilor principale preceda momentul la care conditia s-ar putea indeplini. Conditia imposi$ila, ilicita sau imorala Art. 1.!42 Conditia imposi$ila, contrara legii sau $unelor moravuri este considerata nescrisa, iar daca este insasi cauza contractului, atrage nulitatea a$soluta a acestuia. Conditia pur potestativa Art. 1.!4 )$ligatia contractata su$ o conditie suspensiva ce depinde exclusiv de vointa de$itorului nu produce niciun e#ect. Constatarea indeplinirii conditiei Art. 1.!4! (1) Indeplinirea conditiei se apreciaza dupa criteriile sta$ilite de parti sau pe care acestea este pro$a$il sa le #i avut in vedere dupa impre-urari. (2) Cand o$ligatia este contractata su$ conditia producerii unui eveniment intr-un anumit termen, conditia este socotita neindeplinita daca termenul s-a implinit #ara ca evenimentul sa se produca. In lipsa unui termen, conditia se considera neindeplinita
numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va produce. ( ) Atunci cand o$ligatia este contractata su$ conditia ca un eveniment nu se va produce intr-un anumit termen, conditia se considera indeplinita daca este sigur ca evenimentul nu se va produce. In lipsa unui termen, conditia nu se considera indeplinita decat atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va produce. (!) &artea interesata poate cere oricand instantei sa constate indeplinirea sau neindeplinirea conditiei. Determinarea indeplinirii sau neindeplinirii conditiei Art. 1.!4% (1) Conditia se considera indeplinita daca de$itorul o$ligat su$ aceasta conditie impiedica realizarea ei. (2) Conditia se considera neindeplinita daca partea interesata de indeplinirea conditiei determina, cu rea-credinta, realizarea evenimentului. *enuntarea la conditie Art. 1.!4( (1) &artea in al carei interes exclusiv a #ost stipulata conditia este li$era sa renunte unilateral la aceasta atat timp cat conditia nu s-a indeplinit. (2) *enuntarea la conditie #ace ca o$ligatia sa #ie simpla. +#ectele indeplinirii conditiei Art. 1.!40 (1) Conditia indeplinita este prezumata a produce e#ecte retroactiv, din momentul inc.eierii contractului, daca din vointa partilor, natura contractului ori dispozitiile legale nu rezulta contrariul. (2) In cazul contractelor cu executare continua sau succesiva a#ectate de o conditie rezolutorie, indeplinirea acesteia, in lipsa unei stipulatii contrare, nu are niciun e#ect asupra prestatiilor de-a executate. ( ) Atunci cand conditia suspensiva produce e#ecte retroactive, in caz de indeplinire, de$itorul este o$ligat la executare ca si cum o$ligatia ar #i #ost simpla. Actele inc.eiate de proprietarul su$ conditie suspensiva sunt vala$ile si, in cazul indeplinirii conditiei, produc e#ecte de la data inc.eierii lor. (!) Atunci cand conditia rezolutorie produce e#ecte retroactive, in caz de indeplinire, #iecare dintre parti este o$ligata sa restituie celeilalte prestatiile pe care le-a primit in temeiul o$ligatiei ca si cum aceasta nu ar #i existat niciodata. Dispozitiile privitoare la restituirea prestatiilor se aplica in mod corespunzator. /ransmiterea o$ligatiei conditionale Art. 1.!41 (1) )$ligatia a#ectata de conditie este transmisi$ila, drepturile do$anditorului #iind insa supuse aceleiasi conditii. (2) )$ligatia a#ectata de conditie se poate prelua, dispozitiile art. 1.%331.(41 aplicandu-se in mod corespunzator. Actele conservatorii Art. 1.!43 Creditorul poate, c.iar inainte de indeplinirea conditiei, sa #aca orice acte de conservare a dreptului sau. 6ructele culese inaintea indeplinirii conditiei Art. 1.!14 In lipsa de stipulatie sau prevedere legala contrara, #ructele culese ori incasate inaintea indeplinirii conditiei se cuvin proprietarului su$ conditie rezolutorie. Capitolul III - /ermenul
)$ligatia a#ectata de termen Art. 1.!11 (1) )$ligatia este a#ectata de termen atunci cand executarea sau stingerea ei depinde de un eveniment viitor si sigur. (2) /ermenul poate #i sta$ilit de parti sau de instanta ori prevazut de lege. Categorii de termene Art. 1.!12 (1) /ermenul este suspensiv atunci cand, pana la implinirea lui, este amanata scadenta o$ligatiei. (2) /ermenul este extinctiv atunci cand, la implinirea lui, o$ligatia se stinge. 5ene#iciul termenului Art. 1.!1 (1) /ermenul pro#ita de$itorului, a#ara de cazul cand din lege, din vointa partilor sau din impre-urari rezulta ca a #ost stipulat in #avoarea creditorului sau a am$elor parti. (2) Cel ce are $ene#iciul exclusiv al termenului poate renunta oricand la acesta, #ara consimtamantul celeilalte parti. +#ectul termenului suspensiv Art. 1.!1! Ceea ce este datorat cu termen nu se poate cere inainte de implinirea acestuia, dar ceea ce s-a executat de $unavoie si in cunostinta de cauza inainte de implinirea termenului nu este supus restituirii. Sta$ilirea -udiciara a termenului Art. 1.!1% (1) Atunci cand partile convin sa amane sta$ilirea termenului sau lasa uneia dintre ele sarcina de a-l sta$ili si cand, dupa o durata rezona$ila de timp, termenul nu a #ost inca sta$ilit, instanta poate, la cererea uneia dintre parti, sa #ixeze termenul tinand seama de natura o$ligatiei, de situatia partilor si de orice alte impre-urari. (2) Instanta poate, de asemenea, sa #ixeze termenul atunci cand, prin natura sa, o$ligatia presupune un termen si nu exista nicio conventie prin care acesta sa poata #i determinat. ( ) Cererea pentru sta$ilirea termenului se solutioneaza potrivit regulilor aplica$ile ordonantei presedintiale, #iind supusa prescriptiei, care incepe sa curga de la data inc.eierii contractului. Calculul termenelor Art. 1.!1( Calculul termenelor, indi#erent de durata si izvorul lor, se #ace potrivit regulilor sta$ilite in titlul III din cartea a 2I-a. Decaderea din $ene#iciul termenului Art. 1.!10 (1) De$itorul decade din $ene#iciul termenului daca se a#la in stare de insolva$ilitate sau, dupa caz, de insolventa declarata in conditiile legii, precum si atunci cand, cu intentie sau dintr-o culpa grava, diminueaza prin #apta sa garantiile constituite in #avoarea creditorului sau nu constituie garantiile promise. (2) In sensul prevederilor alin. (1), starea de insolva$ilitate rezulta din in#erioritatea activului patrimonial ce poate #i supus, potrivit legii, executarii silite, #ata de valoarea totala a datoriilor exigi$ile. Daca prin lege nu se prevede alt#el, aceasta stare se constata de instanta, care, in acest scop, poate tine seama de anumite impre-urari, precum disparitia intempestiva a de$itorului, neplata unor datorii devenite scadente, declansarea impotriva sa a unei proceduri de executare silita si altele asemenea. ( ) Decaderea din $ene#iciul termenului poate #i ceruta si atunci cand, din culpa sa,
de$itorul a-unge in situatia de a nu mai satis#ace o conditie considerata esentiala de creditor la data inc.eierii contractului. In acest caz, este necesar sa se #i stipulat expres caracterul esential al conditiei si posi$ilitatea sanctiunii decaderii, precum si sa #i existat un interes legitim pentru creditor sa considere conditia respectiva drept esentiala. +xigi$ilitatea anticipata Art. 1.!11 *enuntarea la termen sau decaderea din $ene#iciul termenului #ace ca o$ligatia sa devina de indata exigi$ila. Inopoza$ilitatea decaderii din termen Art. 1.!13 Decaderea din $ene#iciul termenului a unui de$itor, c.iar solidar, nu este opoza$ila celorlalti code$itori. "erealizarea evenimentului Art. 1.!24 Daca un eveniment pe care partile il considera ca #iind un termen nu se realizeaza, o$ligatia devine exigi$ila in ziua in care evenimentul ar #i tre$uit in mod normal sa se produca. In acest caz, sunt aplica$ile prevederile prezentului capitol. /itlul I2 - )$ligatiile complexe
Capitolul I - )$ligatiile divizi$ile si o$ligatiile indivizi$ile Categorii Art. 1.!21 )$ligatiile pot #i divizi$ile sau indivizi$ile. )$ligatia divizi$ila Art. 1.!22 (1) )$ligatia este divizi$ila intre mai multi de$itori atunci cand acestia sunt o$ligati #ata de creditor la aceeasi prestatie, dar #iecare dintre ei nu poate #i constrans la executarea o$ligatiei decat separat si in limita partii sale din datorie. (2) )$ligatia este divizi$ila intre mai multi creditori atunci cand #iecare dintre acestia nu poate sa ceara de la de$itorul comun decat executarea partii sale din creanta. &rezumtia de egalitate Art. 1.!2 Daca prin lege ori prin contract nu se dispune alt#el, de$itorii unei o$ligatii divizi$ile sunt tinuti #ata de creditor in parti egale. Aceasta regula se aplica, in mod similar, si in privinta creditorilor. &rezumtia de divizi$ilitate. +xceptii Art. 1.!2! )$ligatia este divizi$ila de plin drept, cu exceptia cazului in care indivizi$ilitatea a #ost stipulata in mod expres ori o$iectul o$ligatiei nu este, prin natura sa, suscepti$il de divizare materiala sau intelectuala. +#ectele o$ligatiei indivizi$ile Art. 1.!2% (1) )$ligatia indivizi$ila nu se divide intre de$itori, intre creditori si nici intre mostenitorii acestora. (2) 6iecare dintre de$itori sau dintre mostenitorii acestora poate #i constrans separat la executarea intregii o$ligatii si, respectiv, #iecare dintre creditori sau dintre mostenitorii
acestora poate cere executarea integrala. Solidaritatea si indivizi$ilitatea Art. 1.!2( (1) Solidaritatea de$itorilor sau creditorilor nu atrage, prin ea insasi, indivizi$ilitatea o$ligatiilor. (2) In lipsa de stipulatie contrara, creditorii si de$itorii unei o$ligatii indivizi$ile nu sunt legati solidar. Divizi$ilitatea o$ligatiei intre mostenitori Art. 1.!20 )$ligatia divizi$ila prin natura ei care nu are decat un singur de$itor si un singur creditor tre$uie sa #ie executata intre acestia ca si cum ar #i indivizi$ila, insa ea ramane divizi$ila intre mostenitorii #iecaruia dintre ei. +xecutarea in natura Art. 1.!21 Cand executarea o$ligatiei indivizi$ile are loc in natura, #iecare creditor nu poate cere si primi prestatia datorata decat in intregime. *estituirea prestatiilor Art. 1.!23 )$ligatia de restituire a prestatiilor e#ectuate in temeiul unei o$ligatii indivizi$ile este divizi$ila, a#ara de cazul in care indivizi$ilitatea o$ligatiei de restituire rezulta din c.iar natura ei. Daunele-interese Art. 1.! 4 (1) )$ligatia de a executa prin ec.ivalent o o$ligatie indivizi$ila este divizi$ila. (2) Daunele-interese suplimentare nu pot #i cerute decat de$itorului vinovat de neexecutarea o$ligatiei. +le se cuvin creditorilor numai in proportie cu partea din creanta ce revine #iecaruia dintre ei. +xistenta mai multor creditori Art. 1.! 1 (1) Creditorii si de$itorii unei o$ligatii indivizi$ile nu sunt prezumati a-si #i incredintat reciproc puterea de a actiona pentru ceilalti in privinta creantei. (2) "ovatia, remiterea de datorie, compensatia ori con#uziunea consimtita sau care opereaza #ata de un creditor nu stinge o$ligatia decat pentru partea din creanta ce revine acestuia. 6ata de ceilalti creditori, de$itorul ramane o$ligat pentru tot. ( ) De$itorul care a platit celorlalti creditori este indreptatit sa primeasca de la acestia ec.ivalentul partii din o$ligatie cuvenite creditorului care a consimtit la stingerea creantei sau #ata de care aceasta a operat. +xistenta mai multor de$itori Art. 1.! 2 (1) "ovatia, remiterea de datorie, compensatia ori con#uziunea consimtita sau care opereaza in privinta unui de$itor stinge o$ligatia indivizi$ila si ii li$ereaza pe ceilalti de$itori, acestia ramanand insa tinuti sa plateasca celui dintai ec.ivalentul partilor lor. (2) Creditorul poate sa ceara oricaruia dintre de$itori executarea intregii o$ligatii, oricare ar #i partea din o$ligatie ce revine acestuia. Creditorul poate, de asemenea, sa ceara ca toti de$itorii sa e#ectueze plata in acelasi timp. ( ) De$itorul c.emat in -udecata pentru totalitatea o$ligatiei poate cere un termen pentru a-i introduce in cauza pe ceilalti de$itori, cu exceptia cazului in care prestatia nu poate #i realizata decat de cel c.emat in -udecata, care, in acest caz, poate #i o$ligat sa execute singur intreaga prestatie, avand insa drept de regres impotriva celorlalti de$itori. (!) &unerea in intarziere a unuia dintre de$itori, de drept sau la cererea creditorului, nu produce e#ecte impotriva celorlalti de$itori.
(%) Indata ce cauza indivizi$ilitatii inceteaza, o$ligatia devine divizi$ila. &rescriptia Art. 1.! (1) Suspendarea prescriptiei #ata de unul dintre creditorii sau de$itorii unei o$ligatii indivizi$ile produce e#ecte si #ata de ceilalti. (2) /ot ast#el, intreruperea prescriptiei in privinta unuia dintre creditorii sau de$itorii unei o$ligatii indivizi$ile produce e#ecte si #ata de ceilalti. Capitolul II - )$ligatiile solidare Sectiunea 1 - )$ligatiile solidare intre creditori Solidaritatea dintre creditori Art. 1.! ! (1) )$ligatia solidara con#era #iecarui creditor dreptul de a cere executarea intregii o$ligatii si de a da c.itanta li$eratorie pentru tot. (2) +xecutarea o$ligatiei in $ene#iciul unuia dintre creditorii solidari il li$ereaza pe de$itor in privinta celorlalti creditori solidari. Izvorul solidaritatii Art. 1.! % Solidaritatea dintre creditori nu exista decat daca este stipulata in mod expres. *eprezentarea reciproca a creditorilor Art. 1.! ( (1) Creditorii solidari sunt prezumati a-si #i incredintat reciproc puterea de a actiona pentru gestionarea si satis#acerea interesului lor comun. (2) )rice acte prin care unul dintre creditorii solidari ar consimti la reducerea ori inlaturarea drepturilor, accesoriilor sau $ene#iciilor creantei ori ar pre-udicia in orice alt mod interesele celorlalti creditori sunt inopoza$ile acestora din urma. ( ) =otararea -udecatoreasca o$tinuta de unul dintre creditori impotriva de$itorului comun pro#ita si celorlalti creditori. (!) =otararea -udecatoreasca pronuntata in #avoarea de$itorului comun nu poate #i invocata si impotriva creditorilor care nu au #ost parte in proces. Alegerea de$itorului Art. 1.! 0 De$itorul poate plati, la alegerea sa, oricaruia dintre creditorii solidari, li$erandu-se ast#el #ata de toti, insa numai atat timp cat niciunul dintre creditori nu l-a urmarit in -ustitie. In acest din urma caz, de$itorul nu se poate li$era decat platind creditorului reclamant. Compensatia Art. 1.! 1 De$itorul poate opune unui creditor solidar compensatia care a operat in raport cu un alt creditor solidar, insa numai in proportie cu partea din creanta ce revine acestuia din urma. Con#uziunea Art. 1.! 3 Daca unul dintre creditorii solidari do$andeste si calitatea de de$itor, con#uziunea nu stinge creanta solidara decat in proportie cu partea din creanta ce ii revine acelui creditor. Ceilalti creditori solidari isi pastreaza dreptul de regres impotriva creditorului in persoana caruia a operat con#uziunea, proportional cu partea din creanta ce ii revine #iecaruia dintre ei.
*emiterea de datorie Art. 1.!!4 *emiterea de datorie consimtita de unul dintre creditorii solidari nu il li$ereaza pe de$itor decat pentru partea din creanta ce ii revine acelui creditor. &rescriptia Art. 1.!!1 (1) Suspendarea prescriptiei in #olosul unuia dintre creditorii solidari poate #i invocata si de catre ceilalti creditori solidari. (2) Intreruperea prescriptiei in privinta unuia dintre creditorii solidari pro#ita tuturor creditorilor solidari. Divizi$ilitatea o$ligatiei intre mostenitori Art. 1.!!2 )$ligatia in #avoarea unui creditor solidar se imparte de drept intre mostenitorii sai. Sectiunea 2 - )$ligatiile solidare intre de$itori 1. Dispozitii generale Solidaritatea dintre de$itori Art. 1.!! )$ligatia este solidara intre de$itori atunci cand toti sunt o$ligati la aceeasi prestatie, ast#el incat #iecare poate sa #ie tinut separat pentru intreaga o$ligatie, iar executarea acesteia de catre unul dintre code$itori ii li$ereaza pe ceilalti #ata de creditor. )$ligatiile solidare a#ectate de modalitati Art. 1.!!! +xista solidaritate c.iar daca de$itorii sunt o$ligati su$ modalitati di#erite. Izvoarele solidaritatii Art. 1.!!% Solidaritatea dintre de$itori nu se prezuma. +a nu exista decat atunci cand este stipulata expres de parti ori este prevazuta de lege. &rezumtie de solidaritate Art. 1.!!( Solidaritatea se prezuma intre de$itorii unei o$ligatii contractate in exercitiul activitatii unei intreprinderi, daca prin lege nu se prevede alt#el. 2. +#ectele solidaritatii in raporturile dintre creditor si de$itorii solidari I. +#ectele principale in raporturile dintre creditor si de$itorii solidari Drepturile creditorului Art. 1.!!0 (1) Creditorul poate cere plata oricaruia dintre de$itorii solidari, #ara ca acesta sa ii poata opune $ene#iciul de diviziune. (2) 'rmarirea pornita contra unuia dintre de$itorii solidari nu il impiedica pe creditor sa se indrepte impotriva celorlalti code$itori. De$itorul urmarit poate insa cere introducerea in cauza a celorlalti code$itori. +xceptii si aparari contra creditorului comun Art. 1.!!1 (1) De$itorul solidar poate sa opuna creditorului toate mi-loacele de aparare care ii sunt personale, precum si pe cele care sunt comune tuturor code$itorilor. +l nu poate insa #olosi mi-loacele de aparare care sunt pur personale altui code$itor. (2) De$itorul solidar care, prin #apta creditorului, este lipsit de o garantie sau de un drept
pe care ar #i putut sa il valori#ice prin su$rogatie este li$erat de datorie pana la concurenta valorii acelor garantii sau drepturi. &rescriptia Art. 1.!!3 (1) Suspendarea si intreruperea prescriptiei #ata de unul dintre de$itorii solidari produc e#ecte si #ata de ceilalti code$itori. (2) Intreruperea prescriptiei #ata de un mostenitor al de$itorului solidar nu produce e#ecte #ata de ceilalti code$itori decat pentru partea acelui mostenitor, c.iar daca este vor$a despre o creanta ipotecara. Compensatia Art. 1.!%4 (1) Compensatia nu opereaza intre creditor si un de$itor solidar decat in limita partii din datorie ce revine acestuia din urma. (2) In acest caz, ceilalti code$itori nu sunt tinuti solidar decat pentru partea ramasa din datorie dupa ce a operat compensatia. *emiterea de datorie Art. 1.!%1 (1) *emiterea de datorie consimtita unuia dintre de$itorii solidari nu ii li$ereaza pe ceilalti code$itori, cu exceptia cazului in care creditorul declara aceasta in mod expres sau remite de $unavoie de$itorului originalul inscrisului su$ semnatura privata constatator al creantei. Daca unui code$itor ii este remis originalul inscrisului autentic constatator al creantei, creditorul poate dovedi ca nu a consimtit remiterea de datorie decat in privinta acelui de$itor. (2) Daca remiterea de datorie s-a #acut numai in #avoarea unuia dintre code$itorii solidari, ceilalti raman tinuti solidar #ata de creditor, dar cu scaderea partii din datorie pentru care a operat remiterea. Cu toate acestea, ei continua sa raspunda pentru tot atunci cand, la data remiterii de datorie, creditorul si-a rezervat in mod expres aceasta posi$ilitate, caz in care ceilalti code$itori isi pastreaza dreptul de regres impotriva de$itorului $ene#iciar al remiterii de datorie. Con#uziunea Art. 1.!%2 Con#uziunea ii li$ereaza pe ceilalti code$itori solidari pentru partea aceluia care reuneste in persoana sa calitatile de creditor si de$itor al o$ligatiei solidare. *enuntarea la solidaritate Art. 1.!% (1) *enuntarea la solidaritate in privinta unuia dintre code$itorii solidari nu a#ecteaza existenta o$ligatiei solidare in raport cu ceilalti. Code$itorul solidar care $ene#iciaza de renuntarea la solidaritate ramane tinut pentru partea sa atat #ata de creditor, cat si #ata de ceilalti code$itori in cazul regresului acestora din urma. (2) *enuntarea la solidaritate tre$uie sa #ie expresa. ( ) De asemenea, creditorul renunta la solidaritate atunci cand; a) #ara a-si rezerva $ene#iciul solidaritatii in raport cu de$itorul solidar care a #acut plata, mentioneaza in c.itanta ca plata reprezinta partea acestuia din urma din o$ligatia solidara. Daca plata are ca o$iect numai o parte din do$anzi, renuntarea la solidaritate nu se intinde si asupra do$anzilor neplatite ori asupra capitalului decat daca plata separata a do$anzilor, ast#el mentionata in c.itanta, se #ace timp de ani< $) il c.eama in -udecata pe unul dintre code$itorii solidari pentru partea acestuia, iar cererea avand acest o$iect este admisa. II. +#ectele secundare in raporturile dintre creditor si de$itorii solidari
Imposi$ilitatea executarii o$ligatiei in natura Art. 1.!%! (1) Atunci cand executarea in natura a unei o$ligatii devine imposi$ila din #apta unuia sau mai multor de$itori solidari sau dupa ce acestia au #ost pusi personal in intarziere, ceilalti code$itori nu sunt li$erati de o$ligatia de a-i plati creditorului prin ec.ivalent, insa nu raspund de daunele-interese suplimentare care i s-ar cuveni. (2) Creditorul nu poate cere daune-interese suplimentare decat code$itorilor solidari din a caror culpa o$ligatia a devenit imposi$il de executat in natura, precum si celor care se a#lau in intarziere atunci cand o$ligatia a devenit imposi$il de executat. +#ectele .otararii -udecatoresti Art. 1.!%% (1) =otararea -udecatoreasca pronuntata impotriva unuia dintre code$itorii solidari nu are autoritate de lucru -udecat #ata de ceilalti code$itori. (2) =otararea -udecatoreasca pronuntata in #avoarea unuia dintre code$itorii solidari pro#ita si celorlalti, cu exceptia cazului in care s-a intemeiat pe o cauza ce putea #i invocata numai de acel code$itor. . +#ectele solidaritatii in raporturile dintre de$itori *egresul intre code$itori Art. 1.!%( (1) De$itorul solidar care a executat o$ligatia nu poate cere code$itorilor sai decat partea din datorie ce revine #iecaruia dintre ei, c.iar daca se su$roga in drepturile creditorului. (2) &artile ce revin code$itorilor solidari sunt prezumate ca #iind egale, daca din conventie, lege sau din impre-urari nu rezulta contrariul. Insolva$ilitatea code$itorilor Art. 1.!%0 (1) &ierderea ocazionata de insolva$ilitatea unuia dintre code$itorii solidari se suporta de catre ceilalti code$itori in proportie cu partea din datorie ce revine #iecaruia dintre ei. (2) Cu toate acestea, creditorul care renunta la solidaritate sau care consimte o remitere de datorie in #avoarea unuia dintre code$itori suporta partea din datorie ce ar #i revenit acestuia. 8i-loacele de aparare ale de$itorului urmarit Art. 1.!%1 De$itorul urmarit pentru partea sa din datoria platita poate opune code$itorului solidar care a #acut plata toate mi-loacele de aparare comuna pe care acesta din urma nu le-a opus creditorului. Acesta poate, de asemenea, sa opuna code$itorului care a executat o$ligatia mi-loacele de aparare care ii sunt personale, insa nu si pe acelea care sunt pur personale altui code$itor. Solidaritatea contractata in interesul unui code$itor Art. 1.!%3 Daca o$ligatia solidara este contractata in interesul exclusiv al unuia dintre code$itori sau rezulta din #apta unuia dintre ei, acesta este tinut singur de intreaga datorie #ata de ceilalti code$itori, care, in acest caz, sunt considerati, in raport cu acesta, #ideiusori. Divizi$ilitatea o$ligatiei solidare intre mostenitori Art. 1.!(4 )$ligatia unui de$itor solidar se imparte de drept intre mostenitorii acestuia, a#ara de cazul in care o$ligatia este indivizi$ila. Capitolul III - )$ligatiile alternative si #acultative
Sectiunea 1 - )$ligatiile alternative )$ligatia alternativa Art. 1.!(1 (1) )$ligatia este alternativa atunci cand are ca o$iect doua prestatii principale, iar executarea uneia dintre acestea il li$ereaza pe de$itor de intreaga o$ligatie. (2) )$ligatia ramane alternativa c.iar daca, la momentul la care se naste, una dintre prestatii era imposi$il de executat. Alegerea prestatiei Art. 1.!(2 (1) Alegerea prestatiei prin care se va stinge o$ligatia revine de$itorului, cu exceptia cazului in care este acordata in mod expres creditorului. (2) Daca partea careia ii apartine alegerea prestatiei nu isi exprima optiunea in termenul care ii este acordat in acest scop, alegerea prestatiei va apartine celeilalte parti. ,imitele alegerii Art. 1.!( De$itorul nu poate executa si nici nu poate #i constrans sa execute o parte dintr-o prestatie si o parte din cealalta. Alegerea prestatiei de catre de$itor Art. 1.!(! (1) De$itorul care are alegerea prestatiei este o$ligat, atunci cand una dintre prestatii a devenit imposi$il de executat c.iar din culpa sa, sa execute cealalta prestatie. (2) Daca, in acelasi caz, am$ele prestatii devin imposi$il de executat, iar imposi$ilitatea cu privire la una dintre prestatii este cauzata de culpa de$itorului, acesta este tinut sa plateasca valoarea prestatiei care a devenit ultima imposi$il de executat. Alegerea prestatiei de catre creditor Art. 1.!(% In cazul in care alegerea prestatiei revine creditorului; a) daca una dintre prestatii a devenit imposi$il de executat, #ara culpa vreuneia dintre parti, creditorul este o$ligat sa o primeasca pe cealalta< $) daca creditorului ii este imputa$ila imposi$ilitatea de executare a uneia dintre prestatii, el poate #ie sa pretinda executarea celeilalte prestatii, despagu$indu-l pe de$itor pentru pre-udiciile cauzate, #ie sa il li$ereze pe acesta de executarea o$ligatiei< c) daca de$itorului ii este imputa$ila imposi$ilitatea de a executa una dintre prestatii, creditorul poate cere #ie despagu$iri pentru prestatia imposi$il de executat, #ie cealalta prestatie< d) daca de$itorului ii este imputa$ila imposi$ilitatea de a executa am$ele prestatii, creditorul poate cere despagu$iri pentru oricare dintre acestea. Stingerea o$ligatiei Art. 1.!(( )$ligatia se stinge daca toate prestatiile devin imposi$il de executat #ara culpa de$itorului si inainte ca acesta sa #i #ost pus in intarziere. &luralitatea de prestatii Art. 1.!(0 Dispozitiile acestei sectiuni se aplica in mod corespunzator in cazul in care o$ligatia alternativa are ca o$iect mai mult de doua prestatii principale. Sectiunea 2 - )$ligatiile #acultative *egim -uridic Art. 1.!(1
(1) )$ligatia este #acultativa atunci cand are ca o$iect o singura prestatie principala de care de$itorul se poate insa li$era executand o alta prestatie determinata. (2) De$itorul este li$erat daca, #ara culpa sa, prestatia principala devine imposi$il de executat. /itlul 2 - +xecutarea o$ligatiilor
Capitolul I - &lata Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. 1.!(3 (1) )$ligatia se stinge prin plata atunci cand prestatia datorata este executata de $unavoie. (2) &lata consta in remiterea unei sume de $ani sau, dupa caz, in executarea oricarei alte prestatii care constituie o$iectul insusi al o$ligatiei. /emeiul platii Art. 1.!04 )rice plata presupune o datorie. &lata o$ligatiei naturale Art. 1.!01 *estituirea nu este admisa in privinta o$ligatiilor naturale care au #ost executate de $unavoie. Sectiunea 2 - Su$iectele platii &ersoanele care pot #ace plata Art. 1.!02 &lata poate sa #ie #acuta de orice persoana, c.iar daca este un tert in raport cu acea o$ligatie. &lata #acuta de un incapa$il Art. 1.!0 De$itorul care a executat prestatia datorata nu poate cere restituirea invocand incapacitatea sa la data executarii. &lata o$ligatiei de catre un tert Art. 1.!0! (1) Creditorul este dator sa re#uze plata o#erita de tert daca de$itorul l-a incunostintat in preala$il ca se opune la aceasta, cu exceptia cazului in care un asemenea re#uz l-ar pre-udicia pe creditor. (2) In celelalte cazuri, creditorul nu poate re#uza plata #acuta de un tert decat daca natura o$ligatiei sau conventia partilor impune ca o$ligatia sa #ie executata numai de de$itor. ( ) &lata #acuta de un tert stinge o$ligatia daca este #acuta pe seama de$itorului. In acest caz, tertul nu se su$roga in drepturile creditorului platit decat in cazurile si conditiile prevazute de lege. (!) Dispozitiile prezentului capitol privind conditiile platii se aplica in mod corespunzator
atunci cand plata este #acuta de un tert. &ersoanele care pot primi plata Art. 1.!0% &lata tre$uie #acuta creditorului, reprezentantului sau, legal sau conventional, persoanei indicate de acesta ori persoanei autorizate de instanta sa o primeasca. &lata #acuta unui incapa$il Art. 1.!0( &lata #acuta unui creditor care este incapa$il de a o primi nu li$ereaza pe de$itor decat in masura in care pro#ita creditorului. &lata #acuta unui tert Art. 1.!00 (1) &lata #acuta unei alte persoane decat cele mentionate la art. 1.!0% este totusi vala$ila daca; a) este rati#icata de creditor< $) cel care a primit plata devine ulterior titularul creantei< c) a #ost #acuta celui care a pretins plata in $aza unei c.itante li$eratorii semnate de creditor. (2) &lata #acuta in alte conditii decat cele mentionate la alin. (1) stinge o$ligatia numai in masura in care pro#ita creditorului. &lata #acuta unui creditor aparent Art. 1.!01 (1) &lata #acuta cu $una-credinta unui creditor aparent este vala$ila, c.iar daca ulterior se sta$ileste ca acesta nu era adevaratul creditor. (2) Creditorul aparent este tinut sa restituie adevaratului creditor plata primita, potrivit regulilor sta$ilite pentru restituirea prestatiilor. &lata $unurilor indisponi$ilizate Art. 1.!03 &lata #acuta cu nesocotirea unui sec.estru, a unei popriri ori a unei opozitii #ormulate, in conditiile legii, pentru a opri e#ectuarea platii de catre de$itor nu ii impiedica pe creditorii care au o$tinut luarea unei asemenea masuri sa ceara din nou plata. In acest caz, de$itorul pastreaza dreptul de regres impotriva creditorului care a primit plata nevala$il #acuta. Sectiunea - Conditiile platii
Diligenta ceruta in executarea o$ligatiilor Art. 1.!14 (1) De$itorul este tinut sa isi execute o$ligatiile cu diligenta pe care un $un proprietar o depune in administrarea $unurilor sale, a#ara de cazul in care prin lege sau prin contract s-ar dispune alt#el. (2) In cazul unor o$ligatii inerente unei activitati pro#esionale, diligenta se apreciaza tinand seama de natura activitatii exercitate. )$ligatiile de mi-loace si o$ligatiile de rezultat Art. 1.!11 (1) In cazul o$ligatiei de rezultat, de$itorul este tinut sa procure creditorului rezultatul promis. (2) In cazul o$ligatiilor de mi-loace, de$itorul este tinut sa #oloseasca toate mi-loacele necesare pentru atingerea rezultatului promis. ( ) &entru a sta$ili daca o o$ligatie este de mi-loace sau de rezultat se va tine seama indeose$i de; a) modul in care o$ligatia este stipulata in contract<
$) existenta si natura contraprestatiei si celelalte elemente ale contractului< c) gradul de risc pe care il presupune atingerea rezultatului< d) in#luenta pe care cealalta parte o are asupra executarii o$ligatiei. )$ligatia de a preda $unuri individual determinate Art. 1.!12 (1) De$itorul unui $un individual determinat este li$erat prin predarea acestuia in starea in care se a#la la momentul nasterii o$ligatiei. (2) Daca insa, la data executarii, de$itorul nu este titularul dreptului ce tre$uia transmis ori cedat sau, dupa caz, nu poate dispune de acesta in mod li$er, o$ligatia de$itorului nu se stinge, dispozitiile art. 1.2 4 aplicandu-se in mod corespunzator. )$ligatia de a stramuta proprietatea Art. 1.!1 (1) )$ligatia de a stramuta proprietatea implica si o$ligatiile de a preda lucrul si de a-l conserva pana la predare. (2) In ceea ce priveste imo$ilele inscrise in cartea #unciara, o$ligatia de a stramuta proprietatea o cuprinde si pe aceea de a preda inscrisurile necesare pentru e#ectuarea inscrierii. Cedarea drepturilor sau actiunilor Art. 1.!1! Daca $unul a pierit, s-a pierdut sau a #ost scos din circuitul civil, #ara culpa de$itorului, acesta este dator sa cedeze creditorului drepturile sau actiunile in despagu$ire pe care le are cu privire la $unul respectiv. )$ligatia de a preda un $un Art. 1.!1% )$ligatia de a preda un $un individual determinat o cuprinde si pe aceea de a-l conserva pana la predare. )$ligatia de a da $unuri de gen Art. 1.!1( Daca o$ligatia are ca o$iect $unuri de gen, de$itorul are dreptul sa aleaga $unurile ce vor #i predate. +l nu este insa li$erat decat prin predarea unor $unuri de calitate cel putin medie. )$ligatia de a constitui o garantie Art. 1.!10 Cel care este tinut sa constituie o garantie, #ara ca modalitatea si #orma acesteia sa #ie determinate, poate o#eri, la alegerea sa, o garantie reala sau personala ori o alta garantie su#icienta. )$ligatia de a da o suma de $ani Art. 1.!11 (1) De$itorul unei sume de $ani este li$erat prin remiterea catre creditor a sumei nominale datorate. (2) &lata se poate #ace prin orice mi-loc #olosit in mod o$isnuit in locul unde aceasta tre$uie e#ectuata. ( ) Cu toate acestea, creditorul care accepta in conditiile alin. (2) un cec ori un alt instrument de plata este prezumat ca o #ace numai cu conditia ca acesta sa #ie onorat. Do$anzile sumelor de $ani Art. 1.!13 (1) Do$anda este cea convenita de parti sau, in lipsa, cea sta$ilita de lege. (2) Do$anzile scadente produc ele insele do$anzi numai atunci cand legea sau contractul, in limitele permise de lege, o prevede ori, in lipsa, atunci cand sunt cerute in instanta. In acest din urma caz, do$anzile curg numai de la data cererii de c.emare in -udecata.
&lata partiala Art. 1.!34 (1) Creditorul poate re#uza sa primeasca o executare partiala, c.iar daca prestatia ar #i divizi$ila. (2) C.eltuielile suplimentare cauzate creditorului de #aptul executarii partiale sunt in sarcina de$itorului, c.iar si atunci cand creditorul accepta o asemenea executare. &lata #acuta cu $unul altuia Art. 1.!31 (1) Atunci cand, in executarea o$ligatiei sale, de$itorul preda un $un care nu ii apartine sau de care nu poate dispune, el nu poate cere creditorului restituirea $unului predat decat daca se anga-eaza sa execute prestatia datorata cu un alt $un de care acesta poate dispune. (2) Creditorul de $una-credinta poate insa restitui $unul primit si solicita, daca este cazul, daune-interese pentru repararea pre-udiciului su#erit. Darea in plata Art. 1.!32 (1) De$itorul nu se poate li$era executand o alta prestatie decat cea datorata, c.iar daca valoarea prestatiei o#erite ar #i egala sau mai mare, decat daca creditorul consimte la aceasta. In acest din urma caz, o$ligatia se stinge atunci cand noua prestatie este e#ectuata. (2) Daca prestatia o#erita in sc.im$ consta in trans#erul proprietatii sau al unui alt drept, de$itorul este tinut de garantia contra evictiunii si de garantia contra viciilor lucrului, potrivit regulilor aplica$ile in materia vanzarii, cu exceptia cazului in care creditorul pre#era sa ceara prestatia initiala si repararea pre-udiciului. In aceste cazuri, garantiile o#erite de terti nu renasc. Cesiunea de creanta in locul executarii Art. 1.!3 (1) Atunci cand, in locul prestatiei initiale, este cedata o creanta, o$ligatia se stinge in momentul satis#acerii creantei cedate. Dispozitiile art. 1.%(1 1.%1! sunt aplica$ile in mod corespunzator. (2) Daca, potrivit intelegerii partilor, o$ligatia in locul careia de$itorul isi cedeaza propria creanta se stinge inca de la data cesiunii, dispozitiile art. 1.%1( sunt aplica$ile in mod corespunzator, cu exceptia cazului in care creditorul pre#era sa ceara prestatia initiala. ,ocul platii Art. 1.!3! (1) In lipsa unei stipulatii contrare ori daca locul platii nu se poate sta$ili potrivit naturii prestatiei sau in temeiul contractului, al practicilor statornicite intre parti ori al uzantelor; a) o$ligatiile $anesti tre$uie executate la domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului de la data platii< $) o$ligatia de a preda un lucru individual determinat tre$uie executata in locul in care $unul se a#la la data inc.eierii contractului< c) celelalte o$ligatii se executa la domiciliul sau, dupa caz, sediul de$itorului la data inc.eierii contractului. (2) &artea care, dupa inc.eierea contractului, isi sc.im$a domiciliul sau, dupa caz, sediul determinat, potrivit prevederilor alin. (1), ca loc al platii, suporta c.eltuielile suplimentare pe care aceasta sc.im$are le cauzeaza. Data platii Art. 1.!3% (1) In lipsa unui termen stipulat de parti sau determinat in temeiul contractului, al practicilor statornicite intre acestea ori al uzantelor, o$ligatia tre$uie executata de indata.
(2) Instanta poate sta$ili un termen atunci cand natura prestatiei sau locul unde urmeaza sa se #aca plata o impune. &lata anticipata Art. 1.!3( (1) De$itorul este li$er sa execute o$ligatia c.iar inaintea scadentei daca partile nu au convenit contrariul ori daca aceasta nu rezulta din natura contractului sau din impre-urarile in care a #ost inc.eiat. (2) Cu toate acestea, creditorul poate re#uza executarea anticipata daca are un interes legitim ca plata sa #ie #acuta la scadenta. ( ) In toate cazurile, c.eltuielile suplimentare cauzate creditorului de #aptul executarii anticipate a o$ligatiei sunt in sarcina de$itorului. Data platii prin virament $ancar Art. 1.!30 Daca plata se #ace prin virament $ancar, data platii este aceea la care contul creditorului a #ost alimentat cu suma de $ani care a #acut o$iectul platii. C.eltuielile platii Art. 1.!31 C.eltuielile platii sunt in sarcina de$itorului, in lipsa de stipulatie contrara. Sectiunea ! - Dovada platii 8i-loace de dovada Art. 1.!33 Daca prin lege nu se prevede alt#el, dovada platii se #ace cu orice mi-loc de pro$a. C.itanta li$eratorie Art. 1.%44 (1) Cel care plateste are dreptul la o c.itanta li$eratorie, precum si, daca este cazul, la remiterea inscrisului original al creantei. (2) C.eltuielile intocmirii c.itantei sunt in sarcina de$itorului, in lipsa de stipulatie contrara. ( ) In cazul in care creditorul re#uza, in mod ne-usti#icat, sa eli$ereze c.itanta, de$itorul are dreptul sa suspende plata. &rezumtia executarii prestatiei accesorii Art. 1.%41 C.itanta in care se consemneaza primirea prestatiei principale #ace sa se prezume, pana la pro$a contrara, executarea prestatiilor accesorii. &rezumtia executarii prestatiilor periodice Art. 1.%42 C.itanta data pentru primirea uneia dintre prestatiile periodice care #ac o$iectul o$ligatiei #ace sa se prezume, pana la pro$a contrara, executarea prestatiilor devenite scadente anterior. *emiterea inscrisului original al creantei Art. 1.%4 (1) *emiterea voluntara a inscrisului original constatator al creantei, #acuta de creditor catre de$itor, unul din code$itori sau #ideiusor, naste prezumtia stingerii o$ligatiei prin plata. &ro$a contrara revine celui interesat sa dovedeasca stingerea o$ligatiei pe alta cale. (2) Daca inscrisul original remis voluntar este intocmit in #orma autentica, creditorul are dreptul sa pro$eze ca remiterea s-a #acut pentru un alt motiv decat stingerea o$ligatiei. ( ) Se prezuma, pana la pro$a contrara, ca intrarea persoanelor mentionate la alin. (1) in posesia inscrisului original al creantei s-a #acut printr-o remitere voluntara din partea
creditorului. &lata prin virament $ancar Art. 1.%4! (1) Daca plata se #ace prin virament $ancar, ordinul de plata semnat de de$itor si vizat de institutia de credit platitoare prezuma e#ectuarea platii, pana la pro$a contrara. (2) De$itorul are oricand dreptul sa solicite institutiei de credit a creditorului o con#irmare, in scris, a e#ectuarii platii prin virament. Aceasta con#irmare #ace dovada platii. ,i$erarea garantiilor Art. 1.%4% Daca partile nu au convenit ca garantiile vor asigura executarea unei alte o$ligatii, creditorul care a primit plata tre$uie sa consimta la li$erarea $unurilor a#ectate de garantiile reale constituite pentru satis#acerea creantei sale, precum si sa restituie $unurile detinute in garantie, daca este cazul. Sectiunea % - Imputatia platii Imputatia platii #acuta prin acordul partilor Art. 1.%4( (1) &lata e#ectuata de de$itorul mai multor datorii #ata de acelasi creditor, care au acelasi o$iect, se imputa asupra acestora con#orm acordului partilor. (2) In lipsa acordului partilor, se aplica dispozitiile prezentei sectiuni. Imputatia #acuta de de$itor Art. 1.%40 (1) De$itorul mai multor datorii care au ca o$iect $unuri de acelasi #el are dreptul sa indice, atunci cand plateste, datoria pe care intelege sa o execute. &lata se imputa mai intai asupra c.eltuielilor, apoi asupra do$anzilor si, la urma, asupra capitalului. (2) De$itorul nu poate, #ara consimtamantul creditorului, sa impute plata asupra unei datorii care nu este inca exigi$ila cu pre#erinta #ata de o datorie scadenta, cu exceptia cazului in care s-a prevazut ca de$itorul poate plati anticipat. ( ) In cazul platii e#ectuate prin virament $ancar, de$itorul #ace imputatia prin mentiunile corespunzatoare consemnate de el pe ordinul de plata. Imputatia #acuta de creditor Art. 1.%41 (1) In lipsa unei indicatii din partea de$itorului, creditorul poate, intr-un termen rezona$il dupa ce a primit plata, sa indice de$itorului datoria asupra careia aceasta se va imputa. Creditorul nu poate imputa plata asupra unei datorii neexigi$ile ori litigioase. (2) Atunci cand creditorul remite de$itorului o c.itanta li$eratorie, el este dator sa #aca imputatia prin acea c.itanta. Imputatia legala Art. 1.%43 (1) Daca niciuna dintre parti nu #ace imputatia platii, vor #i aplicate, in ordine, urmatoarele reguli; a) plata se imputa cu prioritate asupra datoriilor a-unse la scadenta< $) se vor considera stinse, in primul rand, datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are cele mai putine garantii< c) imputatia se va #ace mai intai asupra datoriilor mai oneroase pentru de$itor< d) daca toate datoriile sunt deopotriva scadente, precum si, in egala masura, garantate si oneroase, se vor stinge datoriile mai vec.i< e) in lipsa tuturor criteriilor mentionate la lit. a)d), imputatia se va #ace proportional cu valoarea datoriilor. (2) In toate cazurile, plata se va imputa mai intai asupra c.eltuielilor de -udecata si
executare, apoi asupra ratelor, do$anzilor si penalitatilor, in ordinea cronologica a scadentei acestora, si, in #inal, asupra capitalului, daca partile nu convin alt#el. Sectiunea ( - &unerea in intarziere a creditorului Cazuri de punere in intarziere a creditorului Art. 1.%14 Creditorul poate #i pus in intarziere atunci cand re#uza, in mod ne-usti#icat, plata o#erita in mod corespunzator sau cand re#uza sa indeplineasca actele pregatitoare #ara de care de$itorul nu isi poate executa o$ligatia. +#ectele punerii in intarziere a creditorului Art. 1.%11 (1) Creditorul pus in intarziere preia riscul imposi$ilitatii de executare a o$ligatiei, iar de$itorul nu este tinut sa restituie #ructele culese dupa punerea in intarziere. (2) Creditorul este tinut la repararea pre-udiciilor cauzate prin intarziere si la acoperirea c.eltuielilor de conservare a $unului datorat. Drepturile de$itorului Art. 1.%12 De$itorul poate consemna $unul pe c.eltuiala si riscurile creditorului, li$erandu-se ast#el de o$ligatia sa. &rocedura Art. 1.%1 &rocedura o#ertei de plata si a consemnatiunii este prevazuta de Codul de procedura civila. 2anzarea pu$lica Art. 1.%1! (1) Daca natura $unului #ace imposi$ila consemnarea, daca $unul este perisa$il sau daca depozitarea lui necesita costuri de intretinere ori c.eltuieli considera$ile, de$itorul poate porni vanzarea pu$lica a $unului si poate consemna pretul, noti#icand in preala$il creditorului si primind incuviintarea instantei -udecatoresti. (2) Daca $unul este cotat la $ursa sau pe o alta piata reglementata, daca are un pret curent sau are o valoare prea mica #ata de c.eltuielile unei vanzari pu$lice, instanta poate incuviinta vanzarea $unului #ara noti#icarea creditorului. *etragerea $unului consemnat Art. 1.%1% De$itorul are dreptul sa retraga $unul consemnat cat timp creditorul nu a declarat ca accepta consemnarea sau aceasta nu a #ost validata de instanta. Creanta renaste cu toate garantiile si toate celelalte accesorii ale sale din momentul retragerii $unului. Capitolul II - +xecutarea silita a o$ligatiilor Sectiunea 1 - Dispozitii generale Drepturile creditorului Art. 1.%1(. (1) Creditorul are dreptul la indeplinirea integrala, exacta si la timp a o$ligatiei. (2) Atunci cand, #ara -usti#icare, de$itorul nu isi executa o$ligatia si se a#la in intarziere, creditorul poate, la alegerea sa si #ara a pierde dreptul la daune-interese, daca i se
cuvin; 1. sa ceara sau, dupa caz, sa treaca la executarea silita a o$ligatiei< 2. sa o$tina, daca o$ligatia este contractuala, rezolutiunea sau rezilierea contractului ori, dupa caz, reducerea propriei o$ligatii corelative< . sa #oloseasca, atunci cand este cazul, orice alt mi-loc prevazut de lege pentru realizarea dreptului sau. "eexecutarea imputa$ila creditorului Art. 1.%10 ) parte nu poate invoca neexecutarea o$ligatiilor celeilalte parti in masura in care neexecutarea este cauzata de propria sa actiune sau omisiune. *aspunderea de$itorului Art. 1.%11 (1) Daca prin lege nu se dispune alt#el, de$itorul raspunde personal de indeplinirea o$ligatiilor sale. (2) *aspunderea de$itorului poate #i limitata numai in cazurile si conditiile prevazute de lege. *aspunderea pentru #apta tertilor Art. 1.%13 Daca partile nu convin alt#el, de$itorul raspunde pentru pre-udiciile cauzate din culpa persoanei de care se #oloseste pentru executarea o$ligatiilor contractuale. *aspunderea tertilor Art. 1.%24 Creditorul poate urmari si $unurile care apartin tertilor, daca acestea sunt a#ectate pentru plata datoriilor de$itorului ori au #acut o$iectul unor acte -uridice care au #ost revocate ca #iind inc.eiate in #rauda creditorului. Sectiunea 2 - &unerea in intarziere a de$itorului 8oduri Art. 1.%21 &unerea in intarziere a de$itorului poate opera de drept sau la cererea creditorului. &unerea in intarziere de catre creditor Art. 1.%22 (1) De$itorul poate #i pus in intarziere #ie printr-o noti#icare scrisa prin care creditorul ii solicita executarea o$ligatiei, #ie prin cererea de c.emare in -udecata. (2) Daca prin lege sau prin contract nu se prevede alt#el, noti#icarea se comunica de$itorului prin executor -udecatoresc sau prin orice alt mi-loc care asigura dovada comunicarii. ( ) &rin noti#icare tre$uie sa se acorde de$itorului un termen de executare, tinand seama de natura o$ligatiei si de impre-urari. Daca prin noti#icare nu se acorda un asemenea termen, de$itorul poate sa execute o$ligatia intr-un termen rezona$il, calculat din ziua comunicarii noti#icarii. (!) &ana la expirarea termenului prevazut la alin. ( ), creditorul poate suspenda executarea propriei o$ligatii, poate cere daune-interese, insa nu poate exercita celelalte drepturi prevazute la art. 1.%1(, daca prin lege nu se prevede alt#el. Creditorul poate exercita aceste drepturi daca de$itorul il in#ormeaza ca nu va executa o$ligatiile in termenul sta$ilit sau daca, la expirarea termenului, o$ligatia nu a #ost executata. (%) Cererea de c.emare in -udecata #ormulata de creditor, #ara ca anterior de$itorul sa #i #ost pus in intarziere, con#era de$itorului dreptul de a executa o$ligatia intr-un termen rezona$il, calculat de la data cand cererea i-a #ost comunicata. Daca o$ligatia este executata in acest termen, c.eltuielile de -udecata raman in sarcina creditorului.
Intarzierea de drept in executarea o$ligatiei Art. 1.%2 (1) De$itorul se a#la de drept in intarziere atunci cand s-a stipulat ca simpla implinire a termenului sta$ilit pentru executare produce un asemenea e#ect. (2) De asemenea, de$itorul se a#la de drept in intarziere in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand; a) o$ligatia nu putea #i executata in mod util decat intr-un anumit timp, pe care de$itorul l-a lasat sa treaca, sau cand nu a executat-o imediat, desi exista urgenta< $) prin #apta sa, de$itorul a #acut imposi$ila executarea in natura a o$ligatiei sau cand a incalcat o o$ligatie de a nu #ace< c) de$itorul si-a mani#estat in mod neindoielnic #ata de creditor intentia de a nu executa o$ligatia sau cand, #iind vor$a de o o$ligatie cu executare succesiva, re#uza ori negli-eaza sa isi execute o$ligatia in mod repetat< d) nu a #ost executata o$ligatia de a plati o suma de $ani, asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderi< e) o$ligatia se naste din savarsirea unei #apte ilicite extracontractuale. ( ) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), daca o$ligatia devine scadenta dupa decesul de$itorului, mostenitorii acestuia nu sunt in intarziere decat dupa trecerea a 1% zile de la data la care creditorul i-a noti#icat sau, dupa caz, de la data noti#icarii curatorului desemnat in conditiile art. 1.1 (. (!) Cazurile in care de$itorul se a#la de drept in intarziere tre$uie dovedite de creditor. )rice declaratie sau stipulatie contrara se considera nescrisa. )#erta de executare Art. 1.%2! De$itorul nu este in intarziere daca a o#erit, cand se cuvenea, prestatia datorata, c.iar #ara a respecta #ormalitatile prevazute la art. 1.%141.%1%, insa creditorul a re#uzat, #ara temei legitim, sa o primeasca. +#ectele intarzierii de$itorului Art. 1.%2% De$itorul raspunde, de la data la care se a#la in intarziere, pentru orice pierdere cauzata de un caz #ortuit, cu exceptia situatiei in care cazul #ortuit il li$ereaza pe de$itor de insasi executarea o$ligatiei. Cazul o$ligatiilor solidare Art. 1.%2( (1) "oti#icarea prin care creditorul pune in intarziere pe unul dintre code$itorii solidari produce e#ecte si in privinta celorlalti. (2) "oti#icarea #acuta de unul dintre creditorii solidari produce, tot ast#el, e#ecte si in privinta celorlalti creditori. Sectiunea - +xecutarea silita in natura
Dreptul la executarea in natura Art. 1.%20 (1) Creditorul poate cere intotdeauna ca de$itorul sa #ie constrans sa execute o$ligatia in natura, cu exceptia cazului in care o asemenea executare este imposi$ila. (2) Dreptul la executare in natura cuprinde, daca este cazul, dreptul la repararea sau inlocuirea $unului, precum si orice alt mi-loc pentru a remedia o executare de#ectuoasa. +xecutarea o$ligatiei de a #ace Art. 1.%21 (1) In cazul neexecutarii unei o$ligatii de a #ace, creditorul poate, pe c.eltuiala de$itorului, sa execute el insusi ori sa #aca sa #ie executata o$ligatia. (2) Cu exceptia cazului in care de$itorul este de drept in intarziere, creditorul poate sa
exercite acest drept numai daca il instiinteaza pe de$itor #ie odata cu punerea in intarziere, #ie ulterior acesteia. +xecutarea o$ligatiei de a nu #ace Art. 1.%23 In cazul neexecutarii o$ligatiei de a nu #ace, creditorul poate cere instantei incuviintarea sa inlature ori sa ridice ceea ce de$itorul a #acut cu incalcarea o$ligatiei, pe c.eltuiala de$itorului, in limita sta$ilita prin .otarare -udecatoreasca. Sectiunea ! - +xecutarea prin ec.ivalent 1. Dispozitii generale Dreptul la daune-interese Art. 1.% 4 Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea pre-udiciului pe care de$itorul i l-a cauzat si care este consecinta directa si necesara a neexecutarii #ara -usti#icare sau, dupa caz, culpa$ile a o$ligatiei. 2. &re-udiciul I. +valuarea pre-udiciului *epararea integrala Art. 1.% 1 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a pre-udiciului pe care l-a su#erit din #aptul neexecutarii. (2) &re-udiciul cuprinde pierderea e#ectiv su#erita de creditor si $ene#iciul de care acesta este lipsit. ,a sta$ilirea intinderii pre-udiciului se tine seama si de c.eltuielile pe care creditorul le-a #acut, intr-o limita rezona$ila, pentru evitarea sau limitarea pre-udiciului. ( ) Creditorul are dreptul si la repararea pre-udiciului nepatrimonial. Caracterul cert al pre-udiciului Art. 1.% 2 (1) ,a sta$ilirea daunelor-interese se tine seama de pre-udiciile viitoare, atunci cand acestea sunt certe. (2) &re-udiciul ce ar #i cauzat prin pierderea unei sanse de a o$tine un avanta- poate #i reparat proportional cu pro$a$ilitatea o$tinerii avanta-ului, tinand cont de impre-urari si de situatia concreta a creditorului. ( ) &re-udiciul al carui cuantum nu poate #i sta$ilit cu certitudine se determina de instanta de -udecata. &revizi$ilitatea pre-udiciului Art. 1.% De$itorul raspunde numai pentru pre-udiciile pe care le-a prevazut sau pe care putea sa le prevada ca urmare a neexecutarii la momentul inc.eierii contractului, a#ara de cazul in care neexecutarea este intentionata ori se datoreaza culpei grave a acestuia. C.iar si in acest din urma caz, daunele-interese nu cuprind decat ceea ce este consecinta directa si necesara a neexecutarii o$ligatiei. &re-udiciul imputa$il creditorului Art. 1.% ! (1) Daca, prin actiunea sau omisiunea sa culpa$ila, creditorul a contri$uit la producerea pre-udiciului, despagu$irile datorate de de$itor se vor diminua in mod corespunzator. Aceasta dispozitie se aplica si atunci cand pre-udiciul este cauzat in parte de un eveniment al carui risc a #ost asumat de creditor.
(2) De$itorul nu datoreaza despagu$iri pentru pre-udiciile pe care creditorul le-ar #i putut evita cu o minima diligenta. Daunele moratorii in cazul o$ligatiilor $anesti Art. 1.% % (1) In cazul in care o suma de $ani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, #ara a tre$ui sa dovedeasca vreun pre-udiciu. In acest caz, de$itorul nu are dreptul sa #aca dovada ca pre-udiciul su#erit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar #i mai mic. (2) Daca, inainte de scadenta, de$itorul datora do$anzi mai mari decat do$anda legala, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplica$il inainte de scadenta. ( ) Daca nu sunt datorate do$anzi moratorii mai mari decat do$anda legala, creditorul are dreptul, in a#ara do$anzii legale, la daune-interese pentru repararea integrala a pre-udiciului su#erit. Daunele moratorii in cazul o$ligatiilor de a #ace Art. 1.% ( In cazul altor o$ligatii decat cele avand ca o$iect plata unei sume de $ani, executarea cu intarziere da intotdeauna dreptul la daune-interese egale cu do$anda legala, calculata de la data la care de$itorul este in intarziere asupra ec.ivalentului in $ani al o$ligatiei, cu exceptia cazului in care s-a stipulat o clauza penala ori creditorul poate dovedi un pre-udiciu mai mare cauzat de intarzierea in executarea o$ligatiei. Dovada pre-udiciului Art. 1.% 0 Dovada neexecutarii o$ligatiei nu il scuteste pe creditor de pro$a pre-udiciului, cu exceptia cazului in care prin lege sau prin conventia partilor se prevede alt#el. II. Clauza penala si arvuna Clauza penala Art. 1.% 1 (1) Clauza penala este aceea prin care partile stipuleaza ca de$itorul se o$liga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii o$ligatiei principale. (2) In caz de neexecutare, creditorul poate cere #ie executarea silita in natura a o$ligatiei principale, #ie clauza penala. ( ) De$itorul nu se poate li$era o#erind despagu$irea convenita. (!) Creditorul poate cere executarea clauzei penale #ara a #i tinut sa dovedeasca vreun pre-udiciu. (%) Dispozitiile privitoare la clauza penala sunt aplica$ile conventiei prin care creditorul este indreptatit ca, in cazul rezolutiunii sau rezilierii contractului din culpa de$itorului, sa pastreze plata partiala #acuta de acesta din urma. Sunt exceptate dispozitiile privitoare la arvuna. Cumulul penalitatii cu executarea in natura Art. 1.% 3 Creditorul nu poate cere atat executarea in natura a o$ligatiei principale, cat si plata penalitatii, a#ara de cazul in care penalitatea a #ost stipulata pentru neexecutarea o$ligatiilor la timp sau in locul sta$ilit. In acest din urma caz, creditorul poate cere atat executarea o$ligatiei principale, cat si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau daca nu accepta, #ara rezerve, executarea o$ligatiei. "ulitatea clauzei penale Art. 1.%!4 (1) "ulitatea o$ligatiei principale o atrage pe aceea a clauzei penale. "ulitatea clauzei penale nu o atrage pe aceea a o$ligatiei principale.
(2) &enalitatea nu poate #i ceruta atunci cand executarea o$ligatiei a devenit imposi$ila din cauze neimputa$ile de$itorului. *educerea cuantumului penalitatii Art. 1.%!1 (1) Instanta nu poate reduce penalitatea decat atunci cand; a) o$ligatia principala a #ost executata in parte si aceasta executare a pro#itat creditorului< $) penalitatea este vadit excesiva #ata de pre-udiciul ce putea #i prevazut de parti la inc.eierea contractului. (2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. $), penalitatea ast#el redusa tre$uie insa sa ramana superioara o$ligatiei principale. ( ) )rice stipulatie contrara se considera nescrisa. )$ligatia principala indivizi$ila Art. 1.%!2 Atunci cand o$ligatia principala este indivizi$ila, #ara a #i solidara, iar neexecutarea acesteia rezulta din #apta unuia dintre code$itori, penalitatea poate #i ceruta #ie in totalitate celui care nu a executat, #ie celorlalti code$itori, #iecaruia pentru partea sa. Acestia pastreaza dreptul de regres in contra celui care a provocat neexecutarea. )$ligatia principala divizi$ila Art. 1.%! (1) Atunci cand o$ligatia principala este divizi$ila, penalitatea este, de asemenea, divizi$ila, #iind suportata numai de code$itorul care este vinovat de neexecutare si numai pentru partea de care acesta este tinut. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica atunci cand clauza penala a #ost stipulata pentru a impiedica o plata partiala, iar unul dintre code$itori a impiedicat executarea o$ligatiei in totalitate. In acest caz, intreaga penalitate poate #i ceruta acestuia din urma, iar de la ceilalti code$itori numai proportional cu partea #iecaruia din datorie, #ara a limita regresul acestora impotriva celui care nu a executat o$ligatia. Arvuna con#irmatorie Art. 1.%!! (1) Daca, la momentul inc.eierii contractului, o parte da celeilalte, cu titlu de arvuna, o suma de $ani sau alte $unuri #ungi$ile, in caz de executare arvuna tre$uie imputata asupra prestatiei datorate sau, dupa caz, restituita. (2) Daca partea care a dat arvuna nu executa o$ligatia #ara -usti#icare, cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului, retinand arvuna. Atunci cand neexecutarea provine de la partea care a primit arvuna, cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului si poate cere du$lul acesteia. ( ) Creditorul o$ligatiei neexecutate poate insa opta pentru executare sau pentru rezolutiunea contractului si repararea pre-udiciului potrivit dreptului comun. Arvuna penalizatoare Art. 1.%!% Daca in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre parti sau dreptul am$elor parti de a se dezice de contract, cel care denunta contractul pierde arvuna data sau, dupa caz, tre$uie sa restituie du$lul celei primite. *estituirea arvunei Art. 1.%!( Arvuna se restituie cand contractul inceteaza din cauze ce nu atrag raspunderea vreuneia dintre parti. . 2inovatia de$itorului 2inovatia de$itorului Art. 1.%!0 De$itorul este tinut sa repare pre-udiciul cauzat cu intentie sau din culpa.
&rezumtia de culpa Art. 1.%!1 Culpa de$itorului unei o$ligatii contractuale se prezuma prin simplul #apt al neexecutarii. Sectiunea % - *ezolutiunea, rezilierea si reducerea prestatiilor Dreptul la rezolutiune sau reziliere Art. 1.%!3 (1) Daca nu cere executarea silita a o$ligatiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezolutiunea sau, dupa caz, rezilierea contractului, precum si la daune-interese, daca i se cuvin. (2) *ezolutiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci cand executarea sa este divizi$ila. De asemenea, in cazul contractului plurilateral, neindeplinirea de catre una dintre parti a o$ligatiei nu atrage rezolutiunea contractului #ata de celelalte parti, cu exceptia cazului in care prestatia neexecutata tre$uia, dupa circumstante, sa #ie considerata esentiala. ( ) Daca nu se prevede alt#el, dispozitiile re#eritoare la rezolutiune se aplica si in cazul rezilierii.
8odul de operare Art. 1.%%4 (1) *ezolutiunea poate #i dispusa de instanta, la cerere, sau, dupa caz, poate #i declarata unilateral de catre partea indreptatita. (2) De asemenea, in cazurile anume prevazute de lege sau daca partile au convenit ast#el, rezolutiunea poate opera de plin drept. *educerea prestatiilor Art. 1.%%1 (1) Creditorul nu are dreptul la rezolutiune atunci cand neexecutarea este de mica insemnatate. In cazul contractelor cu executare succesiva, creditorul are dreptul la reziliere, c.iar daca neexecutarea este de mica insemnatate, insa are un caracter repetat. )rice stipulatie contrara este considerata nescrisa. (2) +l are insa dreptul la reducerea proportionala a prestatiei sale daca, dupa impre-urari, aceasta este posi$ila. ( ) Daca reducerea prestatiilor nu poate avea loc, creditorul nu are dreptul decat la daune-interese. *ezolutiunea unilaterala Art. 1.%%2 (1) *ezolutiunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin noti#icarea scrisa a de$itorului atunci cand partile au convenit ast#el, cand de$itorul se a#la de drept in intarziere ori cand acesta nu a executat o$ligatia in termenul #ixat prin punerea in intarziere. (2) Declaratia de rezolutiune sau de reziliere tre$uie #acuta in termenul de prescriptie prevazut de lege pentru actiunea corespunzatoare acestora. ( ) In toate cazurile, declaratia de rezolutiune sau de reziliere se inscrie in cartea #unciara ori, dupa caz, in alte registre pu$lice, pentru a #i opoza$ila tertilor. (!) Declaratia de rezolutiune este irevoca$ila de la data comunicarii ei catre de$itor sau, dupa caz, de la data expirarii termenului prevazut la alin. (1). &actul comisoriu Art. 1.%% (1) &actul comisoriu produce e#ecte daca prevede, in mod expres, o$ligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea sau rezilierea de drept a contractului. (2) In cazul prevazut la alin. (1), rezolutiunea sau rezilierea este su$ordonata punerii in
intarziere a de$itorului, a#ara de cazul in care s-a convenit ca ea va rezulta din simplul #apt al neexecutarii. ( ) &unerea in intarziere nu produce e#ecte decat daca indica in mod expres conditiile in care pactul comisoriu opereaza. +#ectele rezolutiunii si ale rezilierii Art. 1.%%! (1) Contractul des#iintat prin rezolutiune se considera ca nu a #ost niciodata inc.eiat. Daca prin lege nu se prevede alt#el, #iecare parte este tinuta, in acest caz, sa restituie celeilalte parti prestatiile primite. (2) *ezolutiunea nu produce e#ecte asupra clauzelor re#eritoare la solutionarea di#erendelor ori asupra celor care sunt destinate sa produca e#ecte c.iar in caz de rezolutiune. ( ) Contractul reziliat inceteaza doar pentru viitor. Sectiunea ( - Cauze -usti#icate de neexecutare a o$ligatiilor contractuale )rdinea executarii o$ligatiilor Art. 1.%%% (1) Daca din conventia partilor sau din impre-urari nu rezulta contrariul, in masura in care o$ligatiile pot #i executate simultan, partile sunt tinute sa le execute in acest #el. (2) In masura in care executarea o$ligatiei unei parti necesita o perioada de timp, acea parte este tinuta sa execute contractul prima, daca din conventia partilor sau din impre-urari nu rezulta alt#el. +xceptia de neexecutare Art. 1.%%( (1) Atunci cand o$ligatiile nascute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigi$ile, iar una dintre parti nu executa sau nu o#era executarea o$ligatiei, cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa re#uze executarea propriei o$ligatii, a#ara de cazul in care din lege, din vointa partilor sau din uzante rezulta ca cealalta parte este o$ligata sa execute mai intai. (2) +xecutarea nu poate #i re#uzata daca, potrivit impre-urarilor si tinand seama de mica insemnatate a prestatiei neexecutate, acest re#uz ar #i contrar $unei-credinte. Imposi$ilitatea de executare Art. 1.%%0 (1) Atunci cand imposi$ilitatea de executare este totala si de#initiva si priveste o o$ligatie contractuala importanta, contractul este des#iintat de plin drept si #ara vreo noti#icare, c.iar din momentul producerii evenimentului #ortuit. Dispozitiile art. 1.20! alin. (2) sunt aplica$ile in mod corespunzator. (2) Daca imposi$ilitatea de executare a o$ligatiei este temporara, creditorul poate suspenda executarea propriilor o$ligatii ori poate o$tine des#iintarea contractului. In acest din urma caz, regulile din materia rezolutiunii sunt aplica$ile in mod corespunzator.
Capitolul III - 8i-loacele de protectie a drepturilor creditorului Sectiunea 1 - 8asurile conservatorii 8asurile conservatorii Art. 1.%%1
Creditorul poate sa ia toate masurile necesare sau utile pentru conservarea drepturilor sale, precum asigurarea dovezilor, indeplinirea unor #ormalitati de pu$licitate si in#ormare pe contul de$itorului, exercitarea actiunii o$lice ori luarea unor masuri asiguratorii. 8asurile asiguratorii Art. 1.%%3 &rincipalele masuri asiguratorii sunt sec.estrul si poprirea asiguratorie. 8asurile asiguratorii se iau in con#ormitate cu dispozitiile Codului de procedura civila. Sectiunea 2 - Actiunea o$lica "otiune Art. 1.%(4 (1) Creditorul a carui creanta este certa si exigi$ila poate sa exercite drepturile si actiunile de$itorului atunci cand acesta, in pre-udiciul creditorului, re#uza sau negli-eaza sa le exercite. (2) Creditorul nu va putea exercita drepturile si actiunile care sunt strans legate de persoana de$itorului. ( ) Cel impotriva caruia se exercita actiunea o$lica poate opune creditorului toate mi-loacele de aparare pe care le-ar #i putut opune de$itorului. +#ectele admiterii actiunii o$lice Art. 1.%(1 =otararea -udecatoreasca de admitere a actiunii o$lice pro#ita tuturor creditorilor, #ara nicio pre#erinta in #avoarea creditorului care a exercitat actiunea. Sectiunea - Actiunea revocatorie
"otiune Art. 1.%(2 (1) Daca dovedeste un pre-udiciu, creditorul poate cere sa #ie declarate inopoza$ile #ata de el actele -uridice inc.eiate de de$itor in #rauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care de$itorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolva$ilitate. (2) 'n contract cu titlu oneros sau o plata #acuta in executarea unui asemenea contract poate #i declarata inopoza$ila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit plata cunostea #aptul ca de$itorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolva$ilitate. Conditii privitoare la creanta Art. 1.%( Creanta tre$uie sa #ie certa la data introducerii actiunii. /ermen de prescriptie Art. 1.%(! Daca prin lege nu se prevede alt#el, dreptul la actiune se prescrie in termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau tre$uia sa cunoasca pre-udiciul ce rezulta din actul atacat. +#ectele admiterii actiunii Art. 1.%(% (1) Actul atacat va #i declarat inopoza$il atat #ata de creditorul care a introdus actiunea, cat si #ata de toti ceilalti creditori care, putand introduce actiunea, au intervenit in cauza. Acestia vor avea dreptul de a #i platiti din pretul $unului urmarit, cu respectarea cauzelor de pre#erinta existente intre ei. (2) /ertul do$anditor poate pastra $unul platind creditorului caruia pro#ita admiterea actiunii o suma de $ani egala cu pre-udiciul su#erit de acesta din urma prin inc.eierea actului. In caz contrar, .otararea -udecatoreasca de admitere a actiunii revocatorii
indisponi$ilizeaza $unul pana la incetarea executarii silite a creantei pe care s-a intemeiat actiunea, dispozitiile privitoare la pu$licitatea si e#ectele clauzei de inaliena$ilitate aplicandu-se in mod corespunzator. /itlul 2I - /ransmisiunea si trans#ormarea o$ligatiilor
Capitolul I - Cesiunea de creanta Sectiunea 1 - Cesiunea de creanta in general "otiune Art. 1.%(( (1) Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui tert. (2) Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica; a) trans#erului creantelor in cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal< $) trans#erului titlurilor de valoare si altor instrumente #inanciare, cu exceptia dispozitiilor sectiunii a 2-a din prezentul capitol. 6elurile cesiunii Art. 1.%(0 (1) Cesiunea de creanta poate #i cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. (2) Daca cesiunea este cu titlu gratuit, dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza in mod corespunzator cu cele din materia contractului de donatie. ( ) Daca cesiunea este cu titlu oneros, dispozitiile prezentului capitol se completeaza in mod corespunzator cu cele din materia contractului de vanzarecumparare sau, dupa caz, cu cele care reglementeaza orice alta operatiune -uridica in cadrul careia partile au convenit sa se execute prestatia constand in transmiterea unei creante. /rans#erul drepturilor Art. 1.%(1 (1) Cesiunea de creanta trans#era cesionarului; a) toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata< $) drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate. (2) Cu toate acestea, cedentul nu poate sa predea cesionarului, #ara acordul constituitorului, posesia $unului luat in ga-. In cazul in care constituitorul se opune, $unul ga-at ramane in custodia cedentului. Creante care nu pot #i cedate Art. 1.%(3 (1) "u pot #ace o$iectul unei cesiuni creantele care sunt declarate netransmisi$ile de lege. (2) Creanta ce are ca o$iect o alta prestatie decat plata unei sume de $ani poate #i cedata numai daca cesiunea nu #ace ca o$ligatia sa #ie, in mod su$stantial, mai oneroasa. Clauza de inaliena$ilitate Art. 1.%04 (1) Cesiunea care este interzisa sau limitata prin conventia cedentului cu de$itorul nu produce e#ecte in privinta de$itorului decat daca; a) de$itorul a consimtit la cesiune<
$) interdictia nu este expres mentionata in inscrisul constatator al creantei, iar cesionarul nu a cunoscut si nu tre$uia sa cunoasca existenta interdictiei la momentul cesiunii< c) cesiunea priveste o creanta ce are ca o$iect o suma de $ani. (2) Dispozitiile alin. (1) nu limiteaza raspunderea cedentului #ata de de$itor pentru incalcarea interdictiei de a ceda creanta. Cesiunea partiala Art. 1.%01 (1) Creanta privitoare la o suma de $ani poate #i cedata in parte. (2) Creanta ce are ca o$iect o alta prestatie nu poate #i cedata in parte decat daca o$ligatia este divizi$ila, iar cesiunea nu #ace ca aceasta sa devina, in mod su$stantial, mai oneroasa pentru de$itor. Creante viitoare Art. 1.%02 (1) In caz de cesiune a unei creante viitoare, actul tre$uie sa cuprinda elementele care permit identi#icarea creantei cedate. (2) Creanta se considera trans#erata din momentul inc.eierii contractului de cesiune. 6orma cesiunii Art. 1.%0 (1) Creanta este cedata prin simpla conventie a cedentului si a cesionarului, #ara noti#icarea de$itorului. (2) Consimtamantul de$itorului nu este cerut decat atunci cand, dupa impre-urari, creanta este legata in mod esential de persoana creditorului. &redarea inscrisului constatator al creantei Art. 1.%0! (1) Cedentul este o$ligat sa remita cesionarului titlul constatator al creantei a#lat in posesia sa, precum si orice alte inscrisuri doveditoare ale dreptului transmis. (2) In caz de cesiune partiala a creantei, cesionarul are dreptul la o copie legalizata a inscrisului constatator al creantei, precum si la mentionarea cesiunii, cu semnatura partilor, pe inscrisul original. Daca cesionarul do$andeste si restul creantei, devin aplica$ile dispozitiile alin. (1). +#ectele cesiunii inainte de noti#icare Art. 1.%0% (1) Cesiunea de creanta produce e#ecte intre cedent si cesionar, iar acesta din urma poate pretinde tot ceea ce primeste cedentul de la de$itor, c.iar daca cesiunea nu a #ost #acuta opoza$ila de$itorului. (2) Cesionarul poate, in aceleasi impre-urari, sa #aca acte de conservare cu privire la dreptul cedat. Do$anzile scadente si neincasate Art. 1.%0( Daca nu s-a convenit alt#el, do$anzile si orice alte venituri a#erente creantei, devenite scadente, dar neincasate inca de cedent, se cuvin cesionarului, cu incepere de la data cesiunii. Costuri suplimentare Art. 1.%00 De$itorul are dreptul sa #ie despagu$it de cedent si de cesionar pentru orice c.eltuieli suplimentare cauzate de cesiune. Comunicarea si acceptarea cesiunii Art. 1.%01 (1) De$itorul este tinut sa plateasca cesionarului din momentul in care; a) accepta cesiunea printr-un inscris cu data certa< $) primeste o comunicare scrisa a cesiunii, pe suport .artie sau in #ormat electronic, in
care se arata identitatea cesionarului, se identi#ica in mod rezona$il creanta cedata si se solicita de$itorului sa plateasca cesionarului. In cazul unei cesiuni partiale, tre$uie indicata si intinderea cesiunii. (2) Inainte de acceptare sau de primirea comunicarii, de$itorul nu se poate li$era decat platind cedentului. ( ) Atunci cand comunicarea cesiunii este #acuta de cesionar, de$itorul ii poate cere acestuia sa ii prezinte dovada scrisa a cesiunii. (!) &ana la primirea unei asemenea dovezi, de$itorul poate sa suspende plata. (%) Comunicarea cesiunii nu produce e#ecte daca dovada scrisa a cesiunii nu este comunicata de$itorului. )poza$ilitatea cesiunii unei universalitati de creante Art. 1.%03 Cesiunea unei universalitati de creante, actuale sau viitoare, nu este opoza$ila tertilor decat prin inscrierea cesiunii in ar.iva. Cu toate acestea, cesiunea nu este opoza$ila de$itorilor decat din momentul comunicarii ei. Comunicarea odata cu cererea de c.emare in -udecata Art. 1.%14 Atunci cand cesiunea se comunica odata cu actiunea intentata impotriva de$itorului, acesta nu poate #i o$ligat la c.eltuieli de -udecata daca plateste pana la primul termen, a#ara de cazul in care, la momentul comunicarii cesiunii, de$itorul se a#la de-a in intarziere. )poza$ilitatea cesiunii #ata de #ideiusor Art. 1.%11 Cesiunea nu este opoza$ila #ideiusorului decat daca #ormalitatile prevazute pentru opoza$ilitatea cesiunii #ata de de$itor au #ost indeplinite si in privinta #ideiusorului insusi. +#ectele cesiunii intre cesionar si de$itorul cedat Art. 1.%12 (1) De$itorul poate sa opuna cesionarului toate mi-loacele de aparare pe care le-ar #i putut invoca impotriva cedentului. Ast#el, el poate sa opuna plata #acuta cedentului inainte ca cesiunea sa ii #i devenit opoza$ila, indi#erent daca are sau nu cunostinta de existenta altor cesiuni, precum si orice alta cauza de stingere a o$ligatiilor survenita inainte de acel moment. (2) De$itorul poate, de asemenea, sa opuna cesionarului plata pe care el insusi ori #ideiusorul sau a #acut-o cu $una-credinta unui creditor aparent, c.iar daca au #ost indeplinite #ormalitatile cerute pentru a #ace opoza$ila cesiunea de$itorului si tertilor. ( ) In cazul in care cesiunea i-a devenit opoza$ila prin acceptare, de$itorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensatia pe care o putea invoca in raporturile cu cedentul. Cesiuni succesive Art. 1.%1 (1) Atunci cand cedentul a transmis aceeasi creanta mai multor cesionari succesivi, de$itorul se li$ereaza platind in temeiul cesiunii care i-a #ost comunicata mai intai sau pe care a acceptat-o mai intai printr-un inscris cu data certa. (2) In raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante este pre#erat cel care si-a inscris mai intai cesiunea la ar.iva, indi#erent de data cesiunii sau a comunicarii acesteia catre de$itor. +#ectele cesiunii partiale intre cesionarii creantei Art. 1.%1! In cazul unei cesiuni partiale, cedentul si cesionarul sunt platiti proportional cu valoarea creantei #iecaruia dintre ei. Aceasta regula se aplica in mod corespunzator cesionarilor care do$andesc impreuna aceeasi creanta.
)$ligatia de garantie Art. 1.%1% (1) Daca cesiunea este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, o$ligatia de garantie #ata de cesionar. (2) Ast#el, cedentul garanteaza existenta creantei in raport cu data cesiunii, #ara a raspunde si de solva$ilitatea de$itorului cedat. Daca cedentul s-a o$ligat expres sa garanteze pentru solva$ilitatea de$itorului cedat, se prezuma, in lipsa unei stipulatii contrare, ca s-a avut in vedere numai solva$ilitatea de la data cesiunii. ( ) *aspunderea pentru solva$ilitatea de$itorului cedat se intinde pana la concurenta pretului cesiunii, la care se adauga c.eltuielile suportate de cesionar in legatura cu cesiunea. (!) De asemenea, daca cedentul cunostea, la data cesiunii, starea de insolva$ilitate a de$itorului cedat, sunt aplica$ile, in mod corespunzator, dispozitiile legale privind raspunderea vanzatorului de rea-credinta pentru viciile ascunse ale $unului vandut. (%) In lipsa de stipulatie contrara, cedentul cu titlu gratuit nu garanteaza nici macar existenta creantei la data cesiunii. *aspunderea cedentului pentru evictiune Art. 1.%1( (1) In toate cazurile, cedentul raspunde daca, prin #apta sa proprie, singura ori concurenta cu #apta unei alte persoane, cesionarul nu do$andeste creanta in patrimoniul sau ori nu poate sa o #aca opoza$ila tertilor. (2) Intr-un asemenea caz, intinderea raspunderii cedentului se determina potrivit dispozitiilor art. 1.%1% alin. (!). Sectiunea 2 - Cesiunea unei creante constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtator "otiune si #eluri Art. 1.%10 (1) Creantele incorporate in titluri nominative, la ordin ori la purtator nu se pot transmite prin simplul acord de vointa al partilor. (2) *egimul titlurilor mentionate la alin. (1), precum si al altor titluri de valoare se sta$ileste prin lege speciala. 8odalitati de transmitere Art. 1.%11 (1) In cazul titlurilor nominative, transmisiunea se mentioneaza atat pe inscrisul respectiv, cat si in registrul tinut pentru evidenta acestora. (2) &entru transmiterea titlurilor la ordin este necesar girul, e#ectuat potrivit dispozitiilor aplica$ile in materia cam$iilor. ( ) Creanta incorporata intr-un titlu la purtator se transmite prin remiterea materiala a titlului. )rice stipulatie contrara se considera nescrisa. 8i-loace de aparare Art. 1.%13 (1) De$itorul nu poate opune detinatorului titlului alte exceptii decat cele care privesc nulitatea titlului, cele care reies neindoielnic din cuprinsul acestuia, precum si cele care pot #i invocate personal impotriva detinatorului. (2) Cu toate acestea, detinatorul care a do$andit titlul in #rauda de$itorului nu se poate prevala de dispozitiile alin. (1). &lata creantei Art. 1.%34 De$itorul care a emis titlul la purtator este tinut sa plateasca creanta constatata prin acel
titlu oricarui detinator care ii remite titlul, cu exceptia cazului in care i s-a comunicat o .otarare -udecatoreasca prin care este o$ligat sa re#uze plata. &unerea in circulatie #ara voia emitentului Art. 1.%31 De$itorul care a emis titlul la purtator ramane tinut #ata de orice detinator de $unacredinta, c.iar daca demonstreaza ca titlul a #ost pus in circulatie impotriva vointei sale. Actiunea detinatorului deposedat in mod nelegitim Art. 1.%32 Cel care a #ost deposedat in mod nelegitim de un titlu la purtator nu il poate impiedica pe de$itor sa plateasca creanta celui care ii prezinta titlul decat prin comunicarea unei .otarari -udecatoresti. In acest caz, instanta se va pronunta pe cale de ordonanta presedintiala. Capitolul II - Su$rogatia 6elurile su$rogatiei Art. 1.%3 (1) )ricine plateste in locul de$itorului poate #i su$rogat in drepturile creditorului, #ara a putea insa do$andi mai multe drepturi decat acesta. (2) Su$rogatia poate #i conventionala sau legala. ( ) Su$rogatia conventionala poate #i consimtita de de$itor sau de creditor. +a tre$uie sa #ie expresa si, pentru a #i opusa tertilor, tre$uie constatata prin inscris. Su$rogatia consimtita de creditor Art. 1.%3! (1) Su$rogatia este consimtita de creditor atunci cand, primind plata de la un tert, ii transmite acestuia, la momentul platii, toate drepturile pe care le avea impotriva de$itorului. (2) Su$rogatia opereaza #ara consimtamantul de$itorului. )rice stipulatie contrara se considera nescrisa. Su$rogatia consimtita de de$itor Art. 1.%3% (1) Su$rogatia este consimtita de de$itor atunci cand acesta se imprumuta spre a-si plati datoria si, pe aceasta cale, transmite imprumutatorului drepturile creditorului #ata de care avea datoria respectiva. (2) Su$rogatia este vala$ila numai daca actul de imprumut si c.itanta de plata a datoriei au data certa, in actul de imprumut se declara ca suma a #ost imprumutata spre a se plati datoria, iar in c.itanta se mentioneaza ca plata a #ost #acuta cu $anii imprumutati de noul creditor. ( ) Su$rogatia consimtita de de$itor are loc #ara consimtamantul creditorului initial, in lipsa de stipulatie contrara. Su$rogatia legala Art. 1.%3( In a#ara de alte cazuri prevazute de lege, su$rogatia se produce de drept; a) in #olosul creditorului, c.iar c.irogra#ar, care plateste unui creditor care are un drept de pre#erinta, potrivit legii< $) in #olosul do$anditorului unui $un care il plateste pe titularul creantei insotite de o garantie asupra $unului respectiv< c) in #olosul celui care, #iind o$ligat impreuna cu altii sau pentru altii, are interes sa stinga datoria< d) in #olosul mostenitorului care plateste din $unurile sale datoriile succesiunii<
e) in alte cazuri sta$ilite de lege. +#ectele su$rogatiei Art. 1.%30 (1) Su$rogatia isi produce e#ectele din momentul platii pe care tertul o #ace in #olosul creditorului. (2) Su$rogatia produce e#ecte impotriva de$itorului principal si a celor care au garantat o$ligatia. Acestia pot opune noului creditor mi-loacele de aparare pe care le aveau impotriva creditorului initial. Su$rogatia partiala Art. 1.%31 (1) In caz de su$rogatie partiala, creditorul initial, titular al unei garantii, poate exercita drepturile sale pentru partea neplatita din creanta cu pre#erinta #ata de noul creditor. (2) Cu toate acestea, in cazul in care creditorul initial s-a o$ligat #ata de noul creditor sa garanteze suma pentru care a operat su$rogatia, cel din urma este pre#erat. Capitolul III - &reluarea datoriei Sectiunea 1 - Dispozitii generale Conditii Art. 1.%33 )$ligatia de a plati o suma de $ani ori de a executa o alta prestatie poate #i transmisa de de$itor unei alte persoane; a) #ie printr-un contract inc.eiat intre de$itorul initial si noul de$itor, su$ rezerva dispozitiilor art. 1.(4%< $) #ie printr-un contract inc.eiat intre creditor si noul de$itor, prin care acesta din urma isi asuma o$ligatia. +#ecte Art. 1.(44 &rin inc.eierea contractului de preluare a datoriei, noul de$itor il inlocuieste pe cel vec.i, care, daca nu s-a stipulat alt#el si su$ rezerva art. 1.(41, este li$erat. Insolva$ilitatea noului de$itor Art. 1.(41 De$itorul initial nu este li$erat prin preluarea datoriei, daca se dovedeste ca noul de$itor era insolva$il la data cand a preluat datoria, iar creditorul a consimtit la preluare, #ara a cunoaste aceasta impre-urare. Accesoriile creantei Art. 1.(42 (1) Creditorul se poate prevala in contra noului de$itor de toate drepturile pe care le are in legatura cu datoria preluata. (2) &reluarea datoriei nu are niciun e#ect asupra existentei garantiilor creantei, a#ara de cazul cand acestea nu pot #i despartite de persoana de$itorului. ( ) Cu toate acestea, o$ligatia #ideiusorului sau a tertului care a constituit o garantie pentru realizarea creantei se va stinge daca aceste persoane nu si-au dat acordul la preluare. 8i-loacele de aparare Art. 1.(4 (1) Daca din contract nu rezulta alt#el, noul de$itor poate opune creditorului toate mi-loacele de aparare pe care le-ar #i putut opune de$itorul initial, in a#ara de
compensatie sau orice alta exceptie personala a acestuia din urma. (2) "oul de$itor nu poate opune creditorului mi-loacele de aparare intemeiate pe raportul -uridic dintre noul de$itor si de$itorul initial, c.iar daca acest raport a #ost motivul determinant al preluarii. Ine#icacitatea preluarii datoriei Art. 1.(4! (1) Cand contractul de preluare este des#iintat, o$ligatia de$itorului initial renaste, cu toate accesoriile sale, su$ rezerva drepturilor do$andite de tertii de $una-credinta. (2) Creditorul poate, de asemenea, cere daune-interese celui ce a preluat datoria, a#ara numai daca acesta din urma dovedeste ca nu poarta raspunderea des#iintarii contractului si a pre-udiciilor su#erite de creditor. Sectiunea 2 - &reluarea datoriei prin contract inc.eiat cu de$itorul Acordul creditorului Art. 1.(4% &reluarea datoriei convenita cu de$itorul isi va produce e#ectele numai daca creditorul isi da acordul. Comunicarea preluarii Art. 1.(4( (1) )ricare dintre contractanti poate comunica creditorului contractul de preluare, cerandu-i sa isi dea acordul. (2) Creditorului nu i se poate cere acordul cat timp nu a primit comunicarea. ( ) Cat timp creditorul nu si-a dat acordul, contractantii pot modi#ica sau denunta contractul. /ermenul de acceptare Art. 1.(40 (1) Contractantul care comunica preluarea datoriei creditorului ii poate sta$ili un termen rezona$il pentru raspuns. (2) Daca am$ii contractanti au comunicat creditorului preluarea datoriei, sta$ilind termene di#erite, raspunsul urmeaza sa #ie dat in termenul care se implineste cel din urma. ( ) &reluarea datoriei este considerata re#uzata daca creditorul nu a raspuns in termen. )$ligatiile tertului Art. 1.(41 (1) Cat timp creditorul nu si-a dat acordul sau daca a re#uzat preluarea, cel care a preluat datoria este o$ligat sa il li$ereze pe de$itor, executand la timp o$ligatia. (2) Creditorul nu do$andeste un drept propriu impotriva celui o$ligat sa il li$ereze pe de$itor, cu exceptia cazului in care se #ace dovada ca partile contractante au voit alt#el. Capitolul I2 - "ovatia "otiune si #eluri Art. 1.(43 (1) "ovatia are loc atunci cand de$itorul contracteaza #ata de creditor o o$ligatie noua, care inlocuieste si stinge o$ligatia initiala. (2) De asemenea, novatia se produce atunci cand un de$itor nou il inlocuieste pe cel initial, care este li$erat de creditor, stingandu-se ast#el o$ligatia initiala. In acest caz, novatia poate opera #ara consimtamantul de$itorului initial. ( ) "ovatia are loc si atunci cand, ca e#ect al unui contract nou, un alt creditor este
su$stituit celui initial, #ata de care de$itorul este li$erat, stingandu-se ast#el o$ligatia vec.e. &ro$a novatiei Art. 1.(14 "ovatia nu se prezuma. Intentia de a nova tre$uie sa #ie neindoielnica. 7arantiile creantei novate Art. 1.(11 (1) Ipotecile care garanteaza creanta initiala nu vor insoti noua creanta decat daca aceasta s-a prevazut in mod expres. (2) In cazul novatiei prin sc.im$area de$itorului, ipotecile legate de creanta initiala nu su$zista asupra $unurilor de$itorului initial #ara consimtamantul acestuia din urma si nici nu se stramuta asupra $unurilor noului de$itor #ara acordul sau. ( ) Atunci cand novatia opereaza intre creditor si unul dintre de$itorii solidari, ipotecile legate de vec.ea creanta nu pot #i trans#erate decat asupra $unurilor code$itorului care contracteaza noua datorie. 8i-loacele de aparare Art. 1.(12 Atunci cand novatia are loc prin sc.im$area de$itorului, noul de$itor nu poate opune creditorului mi-loacele de aparare pe care le avea impotriva de$itorului initial si nici cele pe care acesta din urma le avea impotriva creditorului, cu exceptia situatiei in care, in acest ultim caz, de$itorul poate invoca nulitatea a$soluta a actului din care s-a nascut o$ligatia initiala. +#ectele novatiei asupra de$itorilor solidari si #ideiusorilor Art. 1.(1 (1) "ovatia care opereaza intre creditor si unul dintre de$itorii solidari ii li$ereaza pe ceilalti code$itori cu privire la creditor. "ovatia care opereaza cu privire la de$itorul principal ii li$ereaza pe #ideiusori. (2) Cu toate acestea, atunci cand creditorul a cerut acordul code$itorilor sau, dupa caz, al #ideiusorilor ca acestia sa #ie tinuti de noua o$ligatie, creanta initiala su$zista in cazul in care de$itorii sau #ideiusorii nu isi exprima acordul. +#ectele novatiei asupra creditorilor solidari Art. 1.(1! "ovatia consimtita de un creditor solidar nu este opoza$ila celorlalti creditori decat pentru partea din creanta ce revine acelui creditor. /itlul 2II - Stingerea o$ligatiilor
Capitolul I - Dispozitii generale 8oduri de stingere a o$ligatiilor Art. 1.(1% )$ligatiile se sting prin plata, compensatie, con#uziune, remitere de datorie, imposi$ilitate #ortuita de executare, precum si prin alte moduri expres prevazute de lege.
Capitolul II - Compensatia
"otiune Art. 1.(1( Datoriile reciproce se sting prin compensatie pana la concurenta celei mai mici dintre ele. Conditii Art. 1.(10 (1) Compensatia opereaza de plin drept de indata ce exista doua datorii certe, lic.ide si exigi$ile, oricare ar #i izvorul lor, si care au ca o$iect o suma de $ani sau o anumita cantitate de $unuri #ungi$ile de aceeasi natura. (2) ) parte poate cere lic.idarea -udiciara a unei datorii pentru a putea opune compensatia. ( ) )ricare dintre parti poate renunta, in mod expres ori tacit, la compensatie. Cazuri in care compensatia este exclusa Art. 1.(11 Compensatia nu are loc atunci cand; a) creanta rezulta dintr-un act #acut cu intentia de a pagu$i< $) datoria are ca o$iect restituirea $unului dat in depozit sau cu titlu de comodat< c) are ca o$iect un $un insesiza$il. /ermenul de gratie Art. 1.(13 /ermenul de gratie acordat pentru plata uneia dintre datorii nu impiedica realizarea compensatiei. Imputatia Art. 1.(24 Atunci cand mai multe o$ligatii suscepti$ile de compensatie sunt datorate de acelasi de$itor, regulile sta$ilite pentru imputatia platii se aplica in mod corespunzator. 6ideiusiunea Art. 1.(21 (1) 6ideiusorul poate opune in compensatie creanta pe care de$itorul principal o do$andeste impotriva creditorului o$ligatiei garantate. (2) De$itorul principal nu poate, pentru a se li$era #ata de creditorul sau, sa opuna compensatia pentru ceea ce acesta din urma datoreaza #ideiusorului. +#ectele compensatiei #ata de terti Art. 1.(22 (1) Compensatia nu are loc si nici nu se poate renunta la ea in detrimentul drepturilor do$andite de un tert. (2) Ast#el, de$itorul care, #iind tert poprit, do$andeste o creanta asupra creditorului popritor nu poate opune compensatia impotriva acestuia din urma. ( ) De$itorul care putea sa opuna compensatia si care a platit datoria nu se mai poate prevala, in detrimentul tertilor, de privilegiile sau de ipotecile creantei sale. Cesiunea sau ipoteca asupra unei creante Art. 1.(2 (1) De$itorul care accepta pur si simplu cesiunea sau ipoteca asupra creantei consimtita de creditorul sau unui tert nu mai poate opune acelui tert compensatia pe care ar #i putut sa o invoce impotriva creditorului initial inainte de acceptare. (2) Cesiunea sau ipoteca pe care de$itorul nu a acceptat-o, dar care i-a devenit opoza$ila, nu impiedica decat compensatia datoriilor creditorului initial care sunt ulterioare momentului in care cesiunea sau ipoteca i-a devenit opoza$ila.
Capitolul III - Con#uziunea "otiune Art. 1.(2! (1) Atunci cand, in cadrul aceluiasi raport o$ligational, calitatile de creditor si de$itor se intrunesc in aceeasi persoana, o$ligatia se stinge de drept prin con#uziune. (2) Con#uziunea nu opereaza daca datoria si creanta se gasesc in acelasi patrimoniu, dar in mase de $unuri di#erite. Con#uziunea si ipoteca Art. 1.(2% (1) Ipoteca se stinge prin con#uziunea calitatilor de creditor ipotecar si de proprietar al $unului ipotecat. (2) +a renaste daca creditorul este evins din orice cauza independenta de el. 6ideiusiunea Art. 1.(2( Con#uziunea ce opereaza prin reunirea calitatilor de creditor si de$itor pro#ita #ideiusorilor. Cea care opereaza prin reunirea calitatilor de #ideiusor si creditor ori de #ideiusor si de$itor principal nu stinge o$ligatia principala. +#ectele con#uziunii #ata de terti Art. 1.(20 Con#uziunea nu aduce atingere drepturilor do$andite anterior de terti in legatura cu creanta stinsa pe aceasta cale. Des#iintarea con#uziunii Art. 1.(21 Disparitia cauzei care a determinat con#uziunea #ace sa renasca o$ligatia cu e#ect retroactiv. Capitolul I2 - *emiterea de datorie "otiune Art. 1.(23 (1) *emiterea de datorie are loc atunci cand creditorul il li$ereaza pe de$itor de o$ligatia sa. (2) *emiterea de datorie este totala, daca nu se stipuleaza contrariul. 6eluri Art. 1.( 4 (1) *emiterea de datorie poate #i expresa sau tacita. (2) +a poate #i cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, potrivit naturii actului prin care aceasta se realizeaza. Dovada Art. 1.( 1 Dovada remiterii de datorie se #ace in conditiile art. 1.!33. 7arantii Art. 1.( 2 *enuntarea expresa la un privilegiu sau la o ipoteca #acuta de creditor nu prezuma remiterea de datorie in privinta creantei garantate. 6ideiusiunea Art. 1.( (1) *emiterea de datorie #acuta de$itorului principal li$ereaza pe #ideiusor, ca si pe oricare alte persoane tinute pentru el.
(2) *emiterea de datorie consimtita in #avoarea #ideiusorului nu li$ereaza pe de$itorul principal. ( ) Daca remiterea de datorie este convenita cu unul dintre #ideiusori, ceilalti raman o$ligati sa garanteze pentru tot, cu includerea partii garantate de acesta, numai daca au consimtit expres la exonerarea lui. (!) &restatia pe care a primit-o creditorul de la un #ideiusor pentru a-l exonera de o$ligatia de garantie se imputa asupra datoriei, pro#itand, in proportia valorii acelei prestatii, atat de$itorului principal, cat si celorlalti #ideiusori. Capitolul 2 - Imposi$ilitatea #ortuita de executare "otiune. Conditii Art. 1.( ! (1) De$itorul este li$erat atunci cand o$ligatia sa nu mai poate #i executata din cauza unei #orte ma-ore, a unui caz #ortuit ori a unor alte evenimente asimilate acestora, produse inainte ca de$itorul sa #ie pus in intarziere. (2) De$itorul este, de asemenea, li$erat, c.iar daca se a#la in intarziere, atunci cand creditorul nu ar #i putut, oricum, sa $ene#icieze de executarea o$ligatiei din cauza impre-urarilor prevazute la alin. (1), a#ara de cazul in care de$itorul a luat asupra sa riscul producerii acestora. ( ) Atunci cand imposi$ilitatea este temporara, executarea o$ligatiei se suspenda pentru un termen rezona$il, apreciat in #unctie de durata si urmarile evenimentului care a provocat imposi$ilitatea de executare. (!) Dovada imposi$ilitatii de executare revine de$itorului. (%) De$itorul tre$uie sa noti#ice creditorului existenta evenimentului care provoaca imposi$ilitatea de executare a o$ligatiilor. Daca noti#icarea nu a-unge la creditor intr-un termen rezona$il din momentul in care de$itorul a cunoscut sau tre$uia sa cunoasca imposi$ilitatea de executare, de$itorul raspunde pentru pre-udiciul cauzat, prin aceasta, creditorului. (() Daca o$ligatia are ca o$iect $unuri de gen, de$itorul nu poate invoca imposi$ilitatea #ortuita de executare. /itlul 2III - *estituirea prestatiilor
Capitolul I - Dispozitii generale Cauzele restituirii Art. 1.( % (1) *estituirea prestatiilor are loc ori de cate ori cineva este tinut, in virtutea legii, sa inapoieze $unurile primite #ara drept ori din eroare sau in temeiul unui act -uridic des#iintat ulterior cu e#ect retroactiv ori ale carui o$ligatii au devenit imposi$il de executat din cauza unui eveniment de #orta ma-ora, a unui caz #ortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora. (2) Ceea ce a #ost prestat in temeiul unei cauze viitoare, care nu s-a in#aptuit, este, de asemenea, supus restituirii, a#ara numai daca cel care a prestat a #acut-o stiind ca in#aptuirea cauzei este cu neputinta sau, dupa caz, a impiedicat cu stiinta realizarea ei. ( ) )$ligatia de restituire $ene#iciaza de garantiile constituite pentru plata o$ligatiei
initiale. &ersoana indreptatita la restituire Art. 1.( ( Dreptul de restituire apartine celui care a e#ectuat prestatia supusa restituirii sau, dupa caz, unei alte persoane indreptatite, potrivit legii. 6ormele restituirii Art. 1.( 0 (1) *estituirea se #ace in natura sau prin ec.ivalent. (2) *estituirea prestatiilor are loc c.iar daca, potrivit legii, nu sunt datorate dauneinterese. *estituirea pentru cauza ilicita Art. 1.( 1 &restatia primita sau executata in temeiul unei cauze ilicite sau imorale ramane intotdeauna supusa restituirii. Capitolul II - 8odalitatile de restituire *estituirea in natura Art. 1.( 3 *estituirea prestatiilor se #ace in natura, prin inapoierea $unului primit. *estituirea prin ec.ivalent Art. 1.(!4 (1) Daca restituirea nu poate avea loc in natura din cauza imposi$ilitatii sau a unui impediment serios ori daca restituirea priveste prestarea unor servicii de-a e#ectuate, restituirea se #ace prin ec.ivalent. (2) In cazurile prevazute la alin. (1), valoarea prestatiilor se apreciaza la momentul in care de$itorul a primit ceea ce tre$uie sa restituie. &ieirea sau instrainarea $unului Art. 1.(!1 In cazul pieirii totale sau instrainarii $unului supus restituirii, de$itorul o$ligatiei de restituire este tinut sa plateasca valoarea $unului, considerata #ie la momentul primirii sale, #ie la acela al pierderii ori al instrainarii, in #unctie de cea mai mica dintre aceste valori. Daca de$itorul este de rea-credinta ori o$ligatia de restituire provine din culpa sa, atunci restituirea se #ace in #unctie de valoarea cea mai mare. &ieirea #ortuita a $unului Art. 1.(!2 Daca $unul supus restituirii a pierit #ortuit, de$itorul o$ligatiei de restituire este li$erat de aceasta o$ligatie, insa el tre$uie sa cedeze creditorului, dupa caz, #ie indemnizatia incasata pentru aceasta pieire, #ie, atunci cand nu a incasat-o inca, dreptul de a primi aceasta indemnizatie. Daca de$itorul este de rea-credinta ori o$ligatia de restituire provine din culpa sa, el nu este li$erat de restituire decat daca dovedeste ca $unul ar #i pierit si in cazul in care, la data pieirii, ar #i #ost de-a predat creditorului. &ierderea partiala Art. 1.(! (1) Daca $unul ce #ace o$iectul restituirii a su#erit o pierdere partiala, cum este o deteriorare sau o alta scadere de valoare, cel o$ligat la restituire este tinut sa il indemnizeze pe creditor, cu exceptia cazului in care pierderea rezulta din #olosinta normala a $unului sau dintr-o impre-urare neimputa$ila de$itorului. (2) Atunci cand cauza restituirii este imputa$ila creditorului, $unul ce #ace o$iectul restituirii tre$uie inapoiat in starea in care se gaseste la momentul introducerii actiunii,
#ara despagu$iri, a#ara de cazul cand aceasta stare este cauzata din culpa de$itorului restituirii. C.eltuielile privitoare la $un Art. 1.(!! Dreptul la ram$ursarea c.eltuielilor #acute cu $unul ce #ace o$iectul restituirii este supus regulilor prevazute in materia accesiunii pentru posesorul de $una-credinta sau, daca cel o$ligat la restituire este de rea-credinta ori cauza restituirii ii este imputa$ila, regulilor prevazute in materia accesiunii pentru posesorul de reacredinta. *estituirea #ructelor si a contravalorii #olosintei $unului Art. 1.(!% (1) Daca a #ost de $una-credinta, cel o$ligat la restituire do$andeste #ructele produse de $unul supus restituirii si suporta c.eltuielile anga-ate cu producerea lor. +l nu datoreaza nicio indemnizatie pentru #olosinta $unului, cu exceptia cazului in care aceasta #olosinta a #ost o$iectul principal al prestatiei si a cazului in care $unul era, prin natura lui, supus unei deprecieri rapide. (2) Atunci cand cel o$ligat la restituire a #ost de rea-credinta ori cand cauza restituirii ii este imputa$ila, el este tinut, dupa compensarea c.eltuielilor anga-ate cu producerea lor, sa restituie #ructele pe care le-a do$andit sau putea sa le do$andeasca si sa il indemnizeze pe creditor pentru #olosinta pe care $unul i-a putut-o procura. C.eltuielile restituirii Art. 1.(!( (1) C.eltuielile restituirii sunt suportate de parti proportional cu valoarea prestatiilor care se restituie. (2) C.eltuielile restituirii se suporta integral de cel care este de rea-credinta ori din a carui culpa contractul a #ost des#iintat. *estituirea prestatiilor de catre incapa$ili Art. 1.(!0 (1) &ersoana care nu are capacitate de exercitiu deplina nu este tinuta la restituirea prestatiilor decat in limita #olosului realizat, apreciat la data cererii de restituire. Sarcina pro$ei acestei im$ogatiri incum$a celui care solicita restituirea. (2) +a poate #i tinuta la restituirea integrala atunci cand, cu intentie sau din culpa grava, a #acut ca restituirea sa #ie imposi$ila. Capitolul III - +#ectele restituirii #ata de terti Actele de instrainare Art. 1.(!1 (1) Daca $unul supus restituirii a #ost instrainat, actiunea in restituire poate #i exercitata si impotriva tertului do$anditor, su$ rezerva regulilor de carte #unciara sau a e#ectului do$andirii cu $una-credinta a $unurilor mo$ile ori, dupa caz, a aplicarii regulilor privitoare la uzucapiune. (2) Daca asupra $unului supus restituirii au #ost constituite drepturi reale, dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator. Situatia altor acte -uridice Art. 1.(!3 In a#ara actelor de dispozitie prevazute la art. 1.(!1, toate celelalte acte -uridice #acute in #avoarea unui tert de $una-credinta sunt opoza$ile adevaratului proprietar sau celui care are dreptul la restituire. Contractele cu executare succesiva, su$ conditia respectarii #ormalitatilor de pu$licitate prevazute de lege, vor continua sa produca e#ecte pe durata
stipulata de parti, dar nu mai mult de un an de la data des#iintarii titlului constituitorului. /itlul IB - Di#erite contracte speciale
Capitolul I - Contractul de vanzare Sectiunea 1 - Dispozitii generale 1. Domeniul de aplicare "otiune Art. 1.(%4 (1) 2anzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau, dupa caz, se o$liga sa transmita cumparatorului proprietatea unui $un in sc.im$ul unui pret pe care cumparatorul se o$liga sa il plateasca. (2) &oate #i, de asemenea, transmis prin vanzare un dezmem$ramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept. Aplicarea unor reguli de la vanzare Art. 1.(%1 Dispozitiile prezentului capitol privind o$ligatiile vanzatorului se aplica, in mod corespunzator, o$ligatiilor instrainatorului in cazul oricarui alt contract avand ca e#ect transmiterea unui drept, daca din reglementarile aplica$ile acelui contract sau din cele re#eritoare la o$ligatii in general nu rezulta alt#el. 2. Cine poate cumpara sau vinde &rincipiul capacitatii Art. 1.(%2 &ot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis prin lege. Incapacitatea de a cumpara drepturi litigioase Art. 1.(% (1) Su$ sanctiunea nulitatii a$solute, -udecatorii, procurorii, gre#ierii, executorii, avocatii, notarii pu$lici, consilierii -uridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenta instantei -udecatoresti in a carei circumscriptie isi des#asoara activitatea. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1); a) cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor-parti din dreptul de proprietate de la comostenitori sau coproprietari, dupa caz< $) cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa #i devenit litigios< c) cumpararea care s-a #acut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste $unul in legatura cu care exista dreptul litigios. ( ) Dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la existenta sau intinderea sa. Alte incapacitati de a cumpara Art. 1.(%! (1) Sunt incapa$ili de a cumpara, direct sau prin persoane interpuse, c.iar si prin licitatie pu$lica;
a) mandatarii, pentru $unurile pe care sunt insarcinati sa le vanda< exceptia prevazuta la art. 1. 4! alin. (1) ramane aplica$ila< $) parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru $unurile persoanelor pe care le reprezinta< c) #unctionarii pu$lici, -udecatorii-sindici, practicienii in insolventa, executorii, precum si alte asemenea persoane, care ar putea in#luenta conditiile vanzarii #acute prin intermediul lor sau care are ca o$iect $unurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supraveg.eaza. (2) Incalcarea interdictiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si $) se sanctioneaza cu nulitatea relativa, iar a celei prevazute la lit. c) cu nulitatea a$soluta. Incapacitati de a vinde Art. 1.(%% (1) &ersoanele prevazute la art. 1.(%! alin. (1) nu pot, de asemenea, sa vanda $unurile proprii pentru un pret care consta intr-o suma de $ani provenita din vanzarea ori exploatarea $unului sau patrimoniului pe care il administreaza ori a carui administrare o supraveg.eaza, dupa caz. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si contractelor in care, in sc.im$ul unei prestatii promise de persoanele prevazute la art. 1.(%! alin. (1), cealalta parte se o$liga sa plateasca o suma de $ani. Inadmisi$ilitatea actiunii in anulare Art. 1.(%( Cei carora le este interzis sa cumpere ori sa vanda nu pot sa ceara anularea vanzarii nici in nume propriu, nici in numele persoanei ocrotite. . )$iectul vanzarii 5unurile ce pot #i vandute Art. 1.(%0 )rice $un poate #i vandut in mod li$er, daca vanzarea nu este interzisa ori limitata prin lege sau prin conventie ori testament. 2anzarea unui $un viitor Art. 1.(%1 (1) Daca o$iectul vanzarii il constituie un $un viitor, cumparatorul do$andeste proprietatea in momentul in care $unul s-a realizat. In privinta constructiilor, sunt aplica$ile dispozitiile corespunzatoare in materie de carte #unciara. (2) In cazul vanzarii unor $unuri dintr-un gen limitat care nu exista la data inc.eierii contractului, cumparatorul do$andeste proprietatea la momentul individualizarii de catre vanzator a $unurilor vandute. Atunci cand $unul sau, dupa caz, genul limitat nu se realizeaza, contractul nu produce niciun e#ect. Cu toate acestea, daca nerealizarea este determinata de culpa vanzatorului, el este tinut sa plateasca daune-interese. ( ) Cand $unul se realizeaza numai partial, cumparatorul are alegerea #ie de a cere des#iintarea vanzarii, #ie de a pretinde reducerea corespunzatoare a pretului. Aceeasi solutie se aplica si in cazul prevazut la alin. (2) atunci cand genul limitat s-a realizat numai partial si, din acest motiv, vanzatorul nu poate individualiza intreaga cantitate de $unuri prevazuta in contract. Daca nerealizarea partiala a $unului sau, dupa caz, a genului limitat a #ost determinata de culpa vanzatorului, acesta este tinut sa plateasca daune-interese. (!) Atunci cand cumparatorul si-a asumat riscul nerealizarii $unului sau genului limitat, dupa caz, el ramane o$ligat la plata pretului. (%) In sensul prezentului articol, $unul este considerat realizat la data la care devine apt de a #i #olosit potrivit destinatiei in vederea careia a #ost inc.eiat contractul.
2anzarea $unului pierit in intregime sau in parte Art. 1.(%3 Daca in momentul vanzarii unui $un individual determinat acesta pierise in intregime, contractul nu produce niciun e#ect. Daca $unul pierise numai in parte, cumparatorul care nu cunostea acest #apt in momentul vanzarii poate cere #ie anularea vanzarii, #ie reducerea corespunzatoare a pretului. Conditii ale pretului Art. 1.((4 (1) &retul consta intr-o suma de $ani. (2) Acesta tre$uie sa #ie serios si determinat sau cel putin determina$il. &retul determina$il Art. 1.((1 2anzarea #acuta pe un pret care nu a #ost determinat in contract este vala$ila daca partile au convenit asupra unei modalitati prin care pretul poate #i determinat ulterior, dar nu mai tarziu de data platii si care nu necesita un nou acord de vointa al partilor. Determinarea pretului de catre un tert Art. 1.((2 (1) &retul poate #i determinat si de catre una sau mai multe persoane desemnate potrivit acordului partilor. (2) Atunci cand persoanele ast#el desemnate nu determina pretul in termenul sta$ilit de parti sau, in lipsa, in termen de ( luni de la inc.eierea contractului, la cererea partii interesate, presedintele -udecatoriei de la locul inc.eierii contractului va desemna, de urgenta, in camera de consiliu, prin inc.eiere de#initiva, un expert pentru determinarea pretului. *emuneratia expertului se plateste in cote egale de catre parti. ( ) Daca pretul nu a #ost determinat in termen de un an de la inc.eierea contractului, vanzarea este nula, a#ara de cazul in care partile au convenit un alt mod de determinare a pretului. Determinarea pretului in #unctie de greutatea lucrului vandut Art. 1.(( Cand pretul se determina in #unctie de greutatea lucrului vandut, la sta$ilirea cuantumului sau nu se tine seama de greutatea am$ala-ului. ,ipsa determinarii exprese a pretului Art. 1.((! (1) &retul vanzarii este su#icient determinat daca poate #i sta$ilit potrivit impre-urarilor. (2) Cand contractul are ca o$iect $unuri pe care vanzatorul le vinde in mod o$isnuit, se prezuma ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod o$isnuit de vanzator. ( ) In lipsa de stipulatie contrara, vanzarea unor $unuri al caror pret este sta$ilit pe piete organizate este presupusa a se #i inc.eiat pentru pretul mediu aplicat in ziua inc.eierii contractului pe piata cea mai apropiata de locul inc.eierii contractului. Daca aceasta zi a #ost nelucratoare, se tine seama de ultima zi lucratoare. &retul #ictiv si pretul derizoriu Art. 1.((% (1) 2anzarea este anula$ila atunci cand pretul este sta$ilit #ara intentia de a #i platit. (2) De asemenea, daca prin lege nu se prevede alt#el, vanzarea este anula$ila cand pretul este intr-atat de disproportionat #ata de valoarea $unului, incat este evident ca partile nu au dorit sa consimta la o vanzare. C.eltuielile vanzarii Art. 1.((( (1) In lipsa de stipulatie contrara, c.eltuielile pentru inc.eierea contractului de vanzare sunt in sarcina cumparatorului. (2) 8asurarea, cantarirea si c.eltuielile de predare a $unului sunt in sarcina vanzatorului, iar cele de preluare si transport de la locul executarii sunt in sarcina
cumparatorului, daca nu s-a convenit alt#el. ( ) In a$senta unei clauze contrare, c.eltuielile a#erente operatiunilor de plata a pretului sunt in sarcina cumparatorului. C.eltuielile predarii Art. 1.((0 In lipsa uzantelor sau a unei stipulatii contrare, daca $unul tre$uie transportat dintr-un loc in altul, vanzatorul tre$uie sa se ocupe de expediere pe c.eltuiala cumparatorului. 2anzatorul este li$erat cand preda $unul transportatorului ori expeditorului. C.eltuielile de transport sunt in sarcina cumparatorului. !. &actul de optiune privind contractul de vanzare si promisiunea de vanzare &actul de optiune privind contractul de vanzare Art. 1.((1 (1) In cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare asupra unui $un individual determinat, intre data inc.eierii pactului si data exercitarii optiunii sau, dupa caz, aceea a expirarii termenului de optiune nu se poate dispune de $unul care constituie o$iectul pactului. (2) Atunci cand pactul are ca o$iect drepturi ta$ulare, dreptul de optiune se noteaza in cartea #unciara. ( ) Dreptul de optiune se radiaza din o#iciu daca pana la expirarea termenului de optiune nu s-a inscris o declaratie de exercitare a optiunii, insotita de dovada comunicarii sale catre cealalta parte. &romisiunea de vanzare si promisiunea de cumparare Art. 1.((3 (1) Cand una dintre partile care au inc.eiat o promisiune $ilaterala de vanzare re#uza, ne-usti#icat, sa inc.eie contractul promis, cealalta parte poate cere pronuntarea unei .otarari care sa tina loc de contract, daca toate celelalte conditii de validitate sunt indeplinite. (2) Dreptul la actiune se prescrie in termen de ( luni de la data la care contractul tre$uia inc.eiat. ( ) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator in cazul promisiunii unilaterale de vanzare sau de cumparare, dupa caz. (!) In cazul promisiunii unilaterale de cumparare a unui $un individual determinat, daca, mai inainte ca promisiunea sa #i #ost executata, creditorul sau instraineaza $unul ori constituie un drept real asupra acestuia, o$ligatia promitentului se considera stinsa. &retul promisiunii Art. 1.(04 In lipsa de stipulatie contrara, sumele platite in temeiul unei promisiuni de vanzare reprezinta un avans din pretul convenit. %. )$ligatiile vanzatorului I. Dispozitii generale Interpretarea clauzelor vanzarii Art. 1.(01 Clauzele indoielnice in contractul de vanzare se interpreteaza in #avoarea cumparatorului, su$ rezerva regulilor aplica$ile contractelor inc.eiate cu consumatorii si contractelor de adeziune. )$ligatiile principale ale vanzatorului Art. 1.(02 2anzatorul are urmatoarele o$ligatii principale;
1. sa transmita proprietatea $unului sau, dupa caz, dreptul vandut< 2. sa predea $unul< . sa il garanteze pe cumparator contra evictiunii si viciilor $unului. II. /ransmiterea proprietatii sau a dreptului vandut )$ligatia de a transmite dreptul vandut Art. 1.(0 (1) 2anzatorul este o$ligat sa transmita cumparatorului proprietatea $unului vandut. (2) )data cu proprietatea cumparatorul do$andeste toate drepturile si actiunile accesorii ce au apartinut vanzatorului. ( ) Daca legea nu dispune alt#el, dispozitiile re#eritoare la transmiterea proprietatii se aplica in mod corespunzator si atunci cand prin vanzare se transmite un alt drept decat dreptul de proprietate. /ransmiterea proprietatii Art. 1.(0! Cu exceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul inc.eierii contractului, c.iar daca $unul nu a #ost predat ori pretul nu a #ost platit inca. )poza$ilitatea vanzarii Art. 1.(0% In cazurile anume prevazute de lege, vanzarea nu poate #i opusa tertilor decat dupa indeplinirea #ormalitatilor de pu$licitate respective. Stramutarea proprietatii imo$ilelor Art. 1.(0( In materie de vanzare de imo$ile, stramutarea proprietatii de la vanzator la cumparator este supusa dispozitiilor de carte #unciara. *adierea drepturilor stinse Art. 1.(00 2anzatorul este o$ligat sa radieze din cartea #unciara, pe c.eltuiala sa, drepturile inscrise asupra imo$ilului vandut, daca acestea sunt stinse. 2anzarea $unurilor de gen Art. 1.(01 Atunci cand vanzarea are ca o$iect $unuri de gen, inclusiv $unuri dintr-un gen limitat, proprietatea se trans#era cumparatorului la data individualizarii acestora prin predare, numarare, cantarire, masurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura $unului. 2anzarea in $loc a $unurilor Art. 1.(03 Daca insa mai multe $unuri sunt vandute in $loc si pentru un pret unic si glo$al, proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s-a inc.eiat, c.iar daca $unurile nu au #ost individualizate. 2anzarea dupa mostra sau model Art. 1.(14 ,a vanzarea dupa mostra sau model, proprietatea se stramuta la momentul predarii $unului. 2anzarea pe incercate Art. 1.(11 (1) 2anzarea este pe incercate atunci cand se inc.eie su$ conditia suspensiva ca, in urma incercarii, $unul sa corespunda criteriilor sta$ilite la inc.eierea contractului ori, in lipsa acestora, destinatiei $unului, potrivit naturii sale. (2) Daca durata incercarii nu a #ost convenita si din uzante nu rezulta alt#el, conditia se
considera indeplinita in cazul in care cumparatorul nu a declarat ca $unul este nesatis#acator in termen de 4 de zile de la predarea $unului. ( ) In cazul in care prin contractul de vanzare partile au prevazut ca $unul vandut urmeaza sa #ie incercat, se prezuma ca s-a inc.eiat o vanzare pe incercate. 2anzarea pe gustate Art. 1.(12 (1) 2anzarea su$ rezerva ca $unul sa corespunda gusturilor cumparatorului se inc.eie numai daca acesta a #acut cunoscut acordul sau in termenul convenit ori statornicit prin uzante. In cazul in care un asemenea termen nu exista, se aplica dispozitiile art. 1.(11 alin. (2). (2) Daca $unul vandut se a#la la cumparator, iar acesta nu se pronunta in termenul prevazut la alin. (1), vanzarea se considera inc.eiata la expirarea termenului. 2anzarea $unului altuia Art. 1.(1 (1) Daca, la data inc.eierii contractului asupra unui $un individual determinat, acesta se a#la in proprietatea unui tert, contractul este vala$il, iar vanzatorul este o$ligat sa asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul sau catre cumparator. (2) )$ligatia vanzatorului se considera ca #iind executata #ie prin do$andirea de catre acesta a $unului, #ie prin rati#icarea vanzarii de catre proprietar, #ie prin orice alt mi-loc, direct ori indirect, care procura cumparatorului proprietatea asupra $unului. ( ) Daca din lege sau din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul do$andirii $unului de catre vanzator sau al rati#icarii contractului de vanzare de catre proprietar. (!) In cazul in care vanzatorul nu asigura transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator, acesta din urma poate cere rezolutiunea contractului, restituirea pretului, precum si, daca este cazul, daune-interese. (%) Atunci cand un coproprietar a vandut $unul proprietate comuna si ulterior nu asigura transmiterea proprietatii intregului $un catre cumparator, acesta din urma poate cere, pe langa daune-interese, la alegerea sa, #ie reducerea pretului proportional cu cota-parte pe care nu a do$andit-o, #ie rezolutiunea contractului in cazul in care nu ar #i cumparat daca ar #i stiut ca nu va do$andi proprietatea intregului $un. (() In cazurile prevazute la alin. (!) si (%), intinderea daunelor-interese se sta$ileste, in mod corespunzator, potrivit art. 1.042 si 1.04 . Cu toate acestea, cumparatorul care la data inc.eierii contractului cunostea ca $unul nu apartinea in intregime vanzatorului nu poate sa solicite ram$ursarea c.eltuielilor re#eritoare la lucrarile autonome sau voluptuare. *ezerva proprietatii Art. 1.(1! Stipulatia prin care vanzatorul isi rezerva proprietatea $unului pana la plata integrala a pretului este vala$ila c.iar daca $unul a #ost predat. Aceasta stipulatie nu poate #i insa opusa tertilor decat dupa indeplinirea #ormalitatilor de pu$licitate cerute de lege, dupa natura $unului. III. &redarea $unului "otiune Art. 1.(1% &redarea se #ace prin punerea $unului vandut la dispozitia cumparatorului, impreuna cu tot ceea ce este necesar, dupa impre-urari, pentru exercitarea li$era si neingradita a posesiei. Intinderea o$ligatiei de predare Art. 1.(1(
(1) )$ligatia de a preda $unul se intinde si la accesoriile sale, precum si la tot ce este destinat #olosintei sale perpetue. (2) 2anzatorul este, de asemenea, o$ligat sa predea titlurile si documentele privitoare la proprietatea sau #olosinta $unului. ( ) In cazul $unurilor de gen, vanzatorul nu este li$erat de o$ligatia de predare c.iar daca lotul din care #aceau parte $unurile respective a pierit in totalitate, a#ara numai daca lotul era anume prevazut in conventie. &redarea $unului imo$il Art. 1.(10 &redarea imo$ilului se #ace prin punerea acestuia la dispozitia cumparatorului, li$er de orice $unuri ale vanzatorului. &redarea $unului mo$il Art. 1.(11 &redarea $unului mo$il se poate #ace #ie prin remiterea materiala, #ie prin remiterea titlului reprezentativ ori a unui alt document sau lucru care ii permite cumparatorului preluarea in orice moment. ,ocul predarii Art. 1.(13 &redarea tre$uie sa se #aca la locul unde $unul se a#la in momentul inc.eierii contractului, daca nu rezulta alt#el din conventia partilor ori, in lipsa acesteia, din uzante. Starea $unului vandut Art. 1.(34 (1) 5unul tre$uie sa #ie predat in starea in care se a#la in momentul inc.eierii contractului. (2) Cumparatorul are o$ligatia ca imediat dupa preluare sa veri#ice starea $unului potrivit uzantelor. ( ) Daca in urma veri#icarii se constata existenta unor vicii aparente, cumparatorul tre$uie sa il in#ormeze pe vanzator despre acestea #ara intarziere. In lipsa in#ormarii, se considera ca vanzatorul si-a executat o$ligatia prevazuta la alin. (1). (!) Cu toate acestea, in privinta viciilor ascunse, dispozitiile art. 1.0401.01! raman aplica$ile. Dezacordul asupra calitatii Art. 1.(31 (1) In cazul in care cumparatorul contesta calitatea sau starea $unului pe care vanzatorul i l-a pus la dispozitie, presedintele -udecatoriei de la locul prevazut pentru executarea o$ligatiei de predare, la cererea oricareia dintre parti, va desemna de indata un expert in vederea constatarii. (2) &rin aceeasi .otarare se poate dispune sec.estrarea sau depozitarea $unului. ( ) Daca pastrarea $unului ar putea aduce mari pagu$e sau ar ocaziona c.eltuieli insemnate, se va putea dispune c.iar vanzarea pe c.eltuiala proprietarului, in conditiile sta$ilite de instanta. (!) =otararea de vanzare va tre$ui comunicata inainte de punerea ei in executare celeilalte parti sau reprezentantului sau, daca unul dintre acestia se a#la intr-o localitate situata in circumscriptia -udecatoriei care a pronuntat .otararea. In caz contrar, .otararea va #i comunicata in termen de zile de la executarea ei. 6ructele $unului vandut Art. 1.(32 Daca nu s-a convenit alt#el, #ructele $unului vandut se cuvin cumparatorului din ziua do$andirii proprietatii.
8omentul predarii Art. 1.(3 In lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea $unului de indata ce pretul este platit. Daca insa, ca urmare a unor impre-urari cunoscute cumparatorului la momentul vanzarii, predarea $unului nu se poate #ace decat dupa trecerea unui termen, partile sunt prezumate ca au convenit ca predarea sa ai$a loc la expirarea acelui termen. *e#uzul de a preda $unul Art. 1.(3! (1) Daca o$ligatia de plata a pretului este a#ectata de un termen si, dupa vanzare, cumparatorul a devenit insolva$il ori garantiile acordate vanzatorului s-au diminuat, vanzatorul poate suspenda executarea o$ligatiei de predare cat timp cumparatorul nu acorda garantii indestulatoare ca va plati pretul la termenul sta$ilit. (2) Daca insa, la data inc.eierii contractului, vanzatorul cunostea insolva$ilitatea cumparatorului, atunci acesta din urma pastreaza $ene#iciul termenului, daca starea sa de insolva$ilitate nu s-a agravat in mod su$stantial. I2. 7arantia contra evictiunii Conditiile garantiei contra evictiunii Art. 1.(3% (1) 2anzatorul este de drept o$ligat sa il garanteze pe cumparator impotriva evictiunii care l-ar impiedica total sau partial in stapanirea netul$urata a $unului vandut. (2) 7arantia este datorata impotriva evictiunii ce rezulta din pretentiile unui tert numai daca acestea sunt intemeiate pe un drept nascut anterior datei vanzarii si care nu a #ost adus la cunostinta cumparatorului pana la acea data. ( ) De asemenea, garantia este datorata impotriva evictiunii ce provine din #apte imputa$ile vanzatorului, c.iar daca acestea s-au ivit ulterior vanzarii. +xceptia de garantie Art. 1.(3( Acela care este o$ligat sa garanteze contra evictiunii nu poate sa evinga. Indivizi$ilitatea o$ligatiei de garantie Art. 1.(30 )$ligatia de garantie contra evictiunii este indivizi$ila intre de$itori. 8odi#icarea sau inlaturarea conventionala a garantiei Art. 1.(31 (1) &artile pot conveni sa extinda sau sa restranga o$ligatia de garantie. Acestea pot c.iar conveni sa il exonereze pe vanzator de orice garantie contra evictiunii. (2) Stipulatia prin care o$ligatia de garantie a vanzatorului este restransa sau inlaturata nu il exonereaza pe acesta de o$ligatia de a restitui pretul, cu exceptia cazului in care cumparatorul si-a asumat riscul producerii evictiunii. ,imitele clauzei de neraspundere pentru evictiune Art. 1.(33 C.iar daca s-a convenit ca vanzatorul nu va datora nicio garantie, el raspunde totusi de evictiunea cauzata ulterior vanzarii prin #aptul sau personal ori de cea provenita din cauze pe care, cunoscandu-le in momentul vanzarii, le-a ascuns cumparatorului. )rice stipulatie contrara este considerata nescrisa. *ezolutiunea contractului Art. 1.044 (1) Cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii daca a #ost evins de intregul $un sau de o parte a acestuia indea-uns de insemnata incat, daca ar #i cunoscut evictiunea, el nu ar mai #i inc.eiat contractul. (2) )data cu rezolutiunea, cumparatorul poate cere restituirea pretului si repararea
pre-udiciului su#erit. *estituirea pretului Art. 1.041 (1) 2anzatorul este tinut sa inapoieze pretul in intregime c.iar daca, la data evictiunii, valoarea $unului vandut a scazut sau daca $unul a su#erit deteriorari insemnate, #ie din negli-enta cumparatorului, #ie prin #orta ma-ora. (2) Daca insa cumparatorul a o$tinut un $ene#iciu in urma deteriorarilor cauzate $unului, vanzatorul are dreptul sa scada din pret o suma corespunzatoare acestui $ene#iciu. ( ) Daca lucrul vandut are, la data evictiunii, o valoare mai mare, din orice cauza, vanzatorul este dator sa plateasca cumparatorului, pe langa pretul vanzarii, sporul de valoare acumulat pana la data evictiunii. Intinderea daunelor-interese Art. 1.042 (1) Daunele-interese datorate de vanzator cuprind; a) valoarea #ructelor pe care cumparatorul a #ost o$ligat sa le restituie celui care l-a evins< $) c.eltuielile de -udecata e#ectuate de cumparator in procesul cu cel ce l-a evins, precum si in procesul de c.emare in garantie a vanzatorului< c) c.eltuielile inc.eierii si executarii contractului de catre cumparator< d) pierderile su#erite si castigurile nerealizate de catre cumparator din cauza evictiunii. (2) De asemenea, vanzatorul este tinut sa ram$urseze cumparatorului sau sa #aca sa i se ram$urseze de catre acela care evinge toate c.eltuielile pentru lucrarile e#ectuate in legatura cu $unul vandut, #ie ca lucrarile sunt autonome, #ie ca sunt adaugate, dar, in acest din urma caz, numai daca sunt necesare sau utile. ( ) Daca vanzatorul a cunoscut cauza evictiunii la data inc.eierii contractului, el este dator sa ram$urseze cumparatorului si c.eltuielile #acute pentru e#ectuarea si, dupa caz, ridicarea lucrarilor voluptuare. +#ectele evictiunii partiale Art. 1.04 In cazul in care evictiunea partiala nu atrage rezolutiunea contractului, vanzatorul tre$uie sa restituie cumparatorului o parte din pret proportionala cu valoarea partii de care a #ost evins si, daca este cazul, sa plateasca daune-interese. &entru sta$ilirea intinderii daunelor-interese, se aplica in mod corespunzator prevederile art. 1.042. Inlaturarea evictiunii de catre cumparator Art. 1.04! Atunci cand cumparatorul a pastrat $unul cumparat platind tertului evingator o suma de $ani sau dandu-i un alt $un, vanzatorul este li$erat de urmarile garantiei, in primul caz prin ram$ursarea catre cumparator a sumei platite cu do$anda legala calculata de la data platii, iar in al doilea caz prin plata valorii $unului dat, precum si, in am$ele cazuri, a tuturor c.eltuielilor a#erente. C.emarea in -udecata a vanzatorului Art. 1.04% (1) Cumparatorul c.emat in -udecata de un tert care pretinde ca are drepturi asupra lucrului vandut tre$uie sa il c.eme in cauza pe vanzator. In cazul in care nu a #acut-o, #iind condamnat printr-o .otarare intrata in puterea lucrului -udecat, pierde dreptul de garantie daca vanzatorul dovedeste ca existau motive su#iciente pentru a se respinge cererea. (2) Cumparatorul care, #ara a exista o .otarare -udecatoreasca, a recunoscut dreptul tertului pierde dreptul de garantie, a#ara de cazul in care dovedeste ca nu existau motive su#iciente pentru a impiedica evictiunea.
5ene#iciarii garantiei Art. 1.04( 2anzatorul este o$ligat sa garanteze contra evictiunii #ata de orice do$anditor su$secvent al $unului, #ara a deose$i dupa cum do$andirea este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. 2. 7arantia contra viciilor $unului vandut Conditii Art. 1.040 (1) 2anzatorul garanteaza cumparatorul contra oricaror vicii ascunse care #ac $unul vandut impropriu intre$uintarii la care este destinat sau care ii micsoreaza in asemenea masura intre$uintarea sau valoarea incat, daca le-ar #i cunoscut, cumparatorul nu ar #i cumparat sau ar #i dat un pret mai mic. (2) +ste ascuns acel viciu care, la data predarii, nu putea #i descoperit, #ara asistenta de specialitate, de catre un cumparator prudent si diligent. ( ) 7arantia este datorata daca viciul sau cauza lui exista la data predarii $unului. (!) 2anzatorul nu datoreaza garantie contra viciilor pe care cumparatorul le cunostea la inc.eierea contractului. (%) In vanzarile silite nu se datoreaza garantie contra viciilor ascunse. 8odi#icarea sau inlaturarea conventionala a garantiei Art. 1.041 (1) Daca partile nu au convenit alt#el, vanzatorul este o$ligat sa garanteze contra viciilor ascunse, c.iar si atunci cand nu le-a cunoscut. (2) Clauza care inlatura sau limiteaza raspunderea pentru vicii este nula in privinta viciilor pe care vanzatorul le-a cunoscut ori tre$uia sa le cunoasca la data inc.eierii contractului. Denuntarea viciilor Art. 1.043 (1) Cumparatorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este o$ligat sa le aduca la cunostinta vanzatorului intr-un termen rezona$il, sta$ilit potrivit cu impre-urarile, su$ sanctiunea decaderii din dreptul de a cere masura prevazuta la art. 1.014 alin. (1) lit. d). (2) In cazul in care cumparatorul este pro#esionist, iar $unul vandut este mo$il corporal, termenul prevazut la alin. (1) este de doua zile lucratoare. ( ) Atunci cand viciul apare in mod gradual, termenele prevazute la alin. (1) incep sa curga din ziua in care cumparatorul isi da seama de gravitatea si intinderea viciului. (!) 2anzatorul care a tainuit viciul nu poate invoca prevederile prezentului articol. +#ectele garantiei Art. 1.014 (1) In temeiul o$ligatiei vanzatorului de garantie contra viciilor, cumparatorul poate o$tine, dupa caz; a) inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe c.eltuiala acestuia< $) inlocuirea $unului vandut cu un $un de acelasi #el, insa lipsit de vicii< c) reducerea corespunzatoare a pretului< d) rezolutiunea vanzarii. (2) ,a cererea vanzatorului, instanta, tinand seama de gravitatea viciilor si de scopul pentru care contractul a #ost inc.eiat, precum si de alte impre-urari, poate dispune o alta masura prevazuta la alin. (1) decat cea solicitata de cumparator. 2iciile care nu a#ecteaza toate $unurile vandute Art. 1.011 (1) Daca numai unele dintre $unurile vandute sunt a#ectate de vicii si acestea pot #i separate de celelalte #ara pagu$a pentru cumparator, iar instanta dispune rezolutiunea in conditiile art. 1.014, contractul se des#iinteaza numai in parte.
(2) *ezolutiunea contractului, in ceea ce priveste $unul principal, atrage rezolutiunea lui si in privinta $unului accesoriu. Intinderea garantiei Art. 1.012 (1) In situatia in care la data inc.eierii contractului vanzatorul cunostea viciile $unului vandut, pe langa una dintre masurile prevazute la art. 1.014, vanzatorul este o$ligat la plata de daune-interese, pentru repararea intregului pre-udiciu cauzat, daca este cazul. (2) Atunci cand vanzatorul nu cunostea viciile $unului vandut si s-a dispus una dintre masurile prevazute la art. 1.014 alin. (1) lit. c) si d), el este o$ligat sa restituie cumparatorului doar pretul si c.eltuielile #acute cu prile-ul vanzarii, in tot sau in parte, dupa caz. &ierderea sau deteriorarea $unului Art. 1.01 &ierderea sau deteriorarea $unului, c.iar prin #orta ma-ora, nu il impiedica pe cumparator sa o$tina aplicarea masurilor prevazute la art. 1.014 alin. (1). 7arantia pentru lipsa calitatilor convenite Art. 1.01! Dispozitiile privitoare la garantia contra viciilor ascunse se aplica si atunci cand $unul vandut nu corespunde calitatilor convenite de catre parti. 7arantia in cazul vanzarii dupa mostra sau model Art. 1.01% In cazul vanzarii dupa mostra sau model, vanzatorul garanteaza ca $unul are calitatile mostrei sau modelului. 2I. 7arantia pentru $una #unctionare Conditiile garantiei pentru $una #unctionare Art. 1.01( (1) In a#ara de garantia contra viciilor ascunse, vanzatorul care a garantat pentru un timp determinat $una #unctionare a $unului vandut este o$ligat, in cazul oricarei de#ectiuni ivite inauntrul termenului de garantie, sa repare $unul pe c.eltuiala sa. (2) Daca reparatia este imposi$ila sau daca durata acesteia depaseste timpul sta$ilit prin contract sau prin legea speciala, vanzatorul este o$ligat sa inlocuiasca $unul vandut. In lipsa unui termen prevazut in contract sau in legea speciala, durata maxima a reparatiei este de 1% zile de la data cand cumparatorul a solicitat repararea $unului. ( ) Daca vanzatorul nu inlocuieste $unul intr-un termen rezona$il, potrivit cu impre-urarile, el este o$ligat, la cererea cumparatorului, sa ii restituie pretul primit in sc.im$ul inapoierii $unului. De#ectiunea imputa$ila cumparatorului Art. 1.010 7arantia nu va #i datorata daca vanzatorul dovedeste ca de#ectiunea s-a produs din pricina modului nepotrivit in care cumparatorul a #olosit sau a pastrat $unul. Comportamentul cumparatorului se apreciaza si luandu-se in considerare instructiunile scrise care i-au #ost comunicate de catre vanzator. Comunicarea de#ectiunii Art. 1.011 (1) Su$ sanctiunea decaderii din dreptul de garantie, cumparatorul tre$uie sa comunice de#ectiunea inainte de implinirea termenului de garantie. Daca aceasta comunicare nu a putut #i #acuta in termenul de garantie, din motive o$iective, cumparatorul are o$ligatia sa comunice de#ectiunea intr-un termen rezona$il de la data expirarii termenului de garantie. (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplica$ile in mod corespunzator si in cazul in care vanzatorul
a garantat ca $unul vandut va pastra un timp determinat anumite calitati. (. )$ligatiile cumparatorului &lata pretului si primirea $unului Art. 1.013 Cumparatorul are urmatoarele o$ligatii principale; a) sa preia $unul vandut< $) sa plateasca pretul vanzarii. ,ocul si data platii pretului Art. 1.024 (1) In lipsa unei stipulatii contrare, cumparatorul tre$uie sa plateasca pretul la locul in care $unul se a#la in momentul inc.eierii contractului si de indata ce proprietatea este transmisa. (2) Daca la data inc.eierii contractului $unurile se a#la in tranzit, in lipsa unei stipulatii contrare, plata pretului se #ace la locul care rezulta din uzante sau, in lipsa acestora, la locul destinatiei. Do$anzi asupra pretului Art. 1.021 In cazul in care nu s-a convenit alt#el, cumparatorul este tinut sa plateasca do$anzi asupra pretului din ziua do$andirii proprietatii, daca $unul produce #ructe civile sau naturale, ori din ziua predarii, daca $unul nu produce #ructe, insa ii procura alte #oloase. Suspendarea platii pretului Art. 1.022 (1) Cumparatorul care a#la de existenta unei cauze de evictiune este indreptatit sa suspende plata pretului pana la incetarea tul$urarii sau pana cand vanzatorul o#era o garantie corespunzatoare. (2) Cumparatorul nu poate suspenda plata pretului daca a cunoscut pericolul evictiunii in momentul inc.eierii contractului sau daca in contract s-a prevazut ca plata se va #ace c.iar in caz de tul$urare. 7arantarea creantei pretului Art. 1.02 &entru garantarea o$ligatiei de plata a pretului, in cazurile prevazute de lege vanzatorul $ene#iciaza de un privilegiu sau, dupa caz, de o ipoteca legala asupra $unului vandut. Sanctiunea neplatii pretului Art. 1.02! Cand cumparatorul nu a platit, vanzatorul este indreptatit sa o$tina #ie executarea silita a o$ligatiei de plata, #ie rezolutiunea vanzarii, precum si, in am$ele situatii, daune-interese, daca este cazul. &unerea de drept in intarziere Art. 1.02% (1) In cazul vanzarii $unurilor mo$ile, cumparatorul este de drept in intarziere cu privire la indeplinirea o$ligatiilor sale daca, la scadenta, nici nu a platit pretul si nici nu a preluat $unul. (2) In cazul $unurilor mo$ile supuse deteriorarii rapide sau deselor sc.im$ari de valoare, cumparatorul este de drept in intarziere in privinta preluarii lor, atunci cand nu le-a preluat in termenul convenit, c.iar daca pretul a #ost platit, sau atunci cand a solicitat predarea, #ara sa #i platit pretul. +xecutarea directa Art. 1.02( (1) Cand cumparatorul unui $un mo$il nu isi indeplineste o$ligatia de preluare sau de plata, vanzatorul are #acultatea de a depune lucrul vandut intr-un depozit, la dispozitia si
pe c.eltuiala cumparatorului, sau de a-l vinde. (2) 2anzarea se va #ace prin licitatie pu$lica sau c.iar pe pretul curent, daca lucrul are un pret la $ursa sau in targ ori sta$ilit de lege, de catre o persoana autorizata de lege pentru asemenea acte si cu dreptul pentru vanzator la plata di#erentei dintre pretul convenit la prima vanzare si cel e#ectiv o$tinut, precum si la daune-interese. ( ) Daca vanzarea are ca o$iect $unuri #ungi$ile supuse unui pret curent in sensul alin. (2), iar contractul nu a #ost executat din culpa vanzatorului, cumparatorul are dreptul de a cumpara $unuri de acelasi gen pe c.eltuiala vanzatorului, prin intermediul unei persoane autorizate. (!) Cumparatorul are dreptul de a pretinde di#erenta dintre suma ce reprezinta c.eltuielile ac.izitionarii $unurilor si pretul convenit cu vanzatorul, precum si la dauneinterese, daca este cazul. (%) &artea care va exercita dreptul prevazut de prezentul articol are o$ligatia de a incunostinta de indata cealalta parte despre aceasta. *estituirea $unului mo$il Art. 1.020 (1) Atunci cand vanzarea s-a #acut #ara termen de plata, iar cumparatorul nu a platit pretul, vanzatorul poate ca, in cel mult 1% zile de la data predarii, sa declare rezolutiunea #ara punere in intarziere si sa ceara restituirea $unului mo$il vandut, cat timp $unul este inca in posesia cumparatorului si nu a su#erit trans#ormari. (2) In cazul prevazut la alin. (1), daca actiunea in restituire nu a #ost introdusa in conditiile sta$ilite de acesta, vanzatorul nu mai poate opune celorlalti creditori ai cumparatorului e#ectele rezolutiunii ulterioare a contractului pentru neplata pretului. Dispozitiile art. 1.(!1 sau ale art. 1.(!3, dupa caz, raman aplica$ile. &unerea de drept in intarziere Art. 1.021 Atunci cand vanzarea are ca o$iect un $un imo$il si s-a stipulat ca in cazul in care nu se plateste pretul la termenul convenit cumparatorul este de drept in intarziere, acesta din urma poate sa plateasca si dupa expirarea termenului cat timp nu a primit declaratia de rezolutiune din partea vanzatorului. +#ectele rezolutiunii #ata de terti Art. 1.023 *ezolutiunea vanzarii unui imo$il are e#ecte #ata de terti in conditiile sta$ilite la art. 343 si 314. 0. Dreptul de preemptiune "otiune si domeniu Art. 1.0 4 (1) In conditiile sta$ilite prin lege sau contract, titularul dreptului de preemptiune, numit preemptor, poate sa cumpere cu prioritate un $un. (2) Dispozitiile prezentului cod privitoare la dreptul de preemptiune sunt aplica$ile numai daca prin lege sau contract nu se sta$ileste alt#el. ( ) /itularul dreptului de preemptiune care a respins o o#erta de vanzare nu isi mai poate exercita acest drept cu privire la contractul ce i-a #ost propus. )#erta se considera respinsa daca nu a #ost acceptata in termen de cel mult 14 zile, in cazul vanzarii de $unuri mo$ile, sau de cel mult 4 de zile, in cazul vanzarii de $unuri imo$ile. In am$ele cazuri, termenul curge de la comunicarea o#ertei catre preemptor. 2anzarea catre un tert a $unurilor supuse preemptiunii Art. 1.0 1 2anzarea $unului cu privire la care exista un drept de preemptiune legal sau conventional se poate #ace catre un tert numai su$ conditia suspensiva a neexercitarii
dreptului de preemptiune de catre preemptor. Conditiile exercitarii dreptului de preemptiune Art. 1.0 2 (1) 2anzatorul este o$ligat sa noti#ice de indata preemptorului cuprinsul contractului inc.eiat cu un tert. "oti#icarea poate #i #acuta si de acesta din urma. (2) Aceasta noti#icare va cuprinde numele si prenumele vanzatorului, descrierea $unului, sarcinile care il greveaza, termenii si conditiile vanzarii, precum si locul unde este situat $unul. ( ) &reemptorul isi poate exercita dreptul prin comunicarea catre vanzator a acordului sau de a inc.eia contractul de vanzare, insotita de consemnarea pretului la dispozitia vanzatorului. (!) Dreptul de preemptiune se exercita, in cazul vanzarii de $unuri mo$ile, in termen de cel mult 14 zile, iar in cazul vanzarii de $unuri imo$ile, in termen de cel mult 4 de zile. In am$ele cazuri, termenul curge de la comunicarea catre preemptor a noti#icarii prevazute la alin. (1). +#ectele exercitarii preemptiunii Art. 1.0 (1) &rin exercitarea preemptiunii, contractul de vanzare se considera inc.eiat intre preemptor si vanzator in conditiile cuprinse in contractul inc.eiat cu tertul, iar acest din urma contract se des#iinteaza retroactiv. Cu toate acestea, vanzatorul raspunde #ata de tertul de $una-credinta pentru evictiunea ce rezulta din exercitarea preemptiunii. (2) Clauzele contractului inc.eiat cu tertul avand drept scop sa impiedice exercitarea dreptului de preemptiune nu produc e#ecte #ata de preemptor. Concursul dintre preemptori Art. 1.0 ! (1) In cazul in care mai multi titulari si-au exercitat preemptiunea asupra aceluiasi $un, contractul de vanzare se considera inc.eiat; a) cu titularul dreptului legal de preemptiune, atunci cand se a#la in concurs cu titulari ai unor drepturi conventionale de preemptiune< $) cu titularul dreptului legal de preemptiune ales de vanzator, cand se a#la in concurs cu alti titulari ai unor drepturi legale de preemptiune< c) daca $unul este imo$il, cu titularul dreptului conventional de preemptiune care a #ost mai intai inscris in cartea #unciara, atunci cand acesta se a#la in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale de preemptiune< d) daca $unul este mo$il, cu titularul dreptului conventional de preemptiune avand data certa cea mai vec.e, atunci cand acesta se a#la in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale de preemptiune. (2) )rice clauza care contravine prevederilor alin. (1) este considerata nescrisa. &luralitate de $unuri vandute Art. 1.0 % (1) Atunci cand preemptiunea se exercita in privinta unui $un cumparat de tert impreuna cu alte $unuri pentru un singur pret, vanzatorul poate pretinde de la preemptor numai o parte proportionala din acest pret. (2) In cazul in care s-au vandut si alte $unuri decat acela supus preemptiunii, dar care nu puteau #i despartite de acesta #ara sa il #i pagu$it pe vanzator, exercitarea dreptului de preemptiune nu se poate #ace decat daca preemptorul consemneaza pretul sta$ilit pentru toate $unurile vandute. Scadenta o$ligatiei de plata a pretului Art. 1.0 ( Atunci cand in contractul inc.eiat cu tertul s-au acordat termene de plata a pretului, preemptorul nu se poate prevala de aceste termene.
"otarea dreptului de preemptiune asupra unui imo$il Art. 1.0 0 (1) Dreptul conventional de preemptiune in legatura cu un imo$il se noteaza in cartea #unciara. (2) Daca o asemenea notare a #ost #acuta, acordul preemptorului nu este necesar pentru ca acela care a cumparat su$ conditie suspensiva sa isi poata inscrie dreptul in cartea #unciara, in temeiul contractului de vanzare inc.eiat cu proprietarul. Inscrierea se #ace su$ conditia suspensiva ca, in termen de 4 de zile de la comunicarea inc.eierii prin care s-a dispus inscrierea, preemptorul sa nu noti#ice $iroului de carte #unciara dovada consemnarii pretului la dispozitia vanzatorului. ( ) "oti#icarea #acuta in termen $iroului de carte #unciara inlocuieste comunicarea prevazuta la art. 1.0 2 alin. ( ) si are aceleasi e#ecte. In temeiul acestei noti#icari, preemptorul poate cere radierea din cartea #unciara a dreptului tertului si inscrierea dreptului sau. (!) Daca preemptorul nu a #acut noti#icarea in termen, dreptul de preemptiune se stinge si se radiaza din o#iciu din cartea #unciara. +xercitarea dreptului de preemptiune in cadrul executarii silite Art. 1.0 1 In cazul in care $unul #ace o$iectul urmaririi silite sau este scos la vanzare silita cu autorizarea -udecatorului-sindic, dreptul de preemptiune se exercita in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. Caractere ale dreptului de preemptiune Art. 1.0 3 Dreptul de preemptiune este indivizi$il si nu se poate ceda. Stingerea dreptului conventional de preemptiune Art. 1.0!4 Dreptul conventional de preemptiune se stinge prin moartea preemptorului, cu exceptia situatiei in care a #ost constituit pe un anume termen. In acest din urma caz, termenul se reduce la % ani de la data constituirii, daca a #ost stipulat un termen mai lung. Sectiunea 2 - 2anzarea $unurilor imo$ile 1. *eguli speciale aplica$ile vanzarii imo$ilelor 2anzarea imo$ilelor #ara indicarea supra#etei Art. 1.0!1 Atunci cand se vinde un imo$il determinat, #ara indicarea supra#etei, pentru un pret total, nici cumparatorul si nici vanzatorul nu pot cere rezolutiunea ori modi#icarea pretului pe motiv ca supra#ata este mai mica ori mai mare decat au crezut. 2anzarea unei supra#ete dintr-un teren mai mare Art. 1.0!2 Atunci cand se vinde, cu un anumit pret pe unitatea de masura, o anumita supra#ata dintr-un teren mai mare, a carei intindere sau amplasare nu este determinata, cumparatorul poate cere stramutarea proprietatii numai dupa masurarea si delimitarea supra#etei vandute. 2anzarea unui imo$il determinat cu indicarea supra#etei Art. 1.0! (1) Daca, in vanzarea unui imo$il cu indicarea supra#etei si a pretului pe unitatea de masura, supra#ata reala este mai mica decat cea indicata in contract, cumparatorul poate cere vanzatorului sa ii dea supra#ata convenita. Atunci cand cumparatorul nu cere sau vanzatorul nu poate sa transmita aceasta supra#ata, cumparatorul poate o$tine #ie
reducerea corespunzatoare a pretului, #ie rezolutiunea contractului daca, din cauza di#erentei de supra#ata, $unul nu mai poate #i #olosit in scopul pentru care a #ost cumparat. (2) Daca insa supra#ata reala se dovedeste a #i mai mare decat cea stipulata, iar excedentul depaseste a douazecea parte din supra#ata convenita, cumparatorul va plati suplimentul de pret corespunzator sau va putea o$tine rezolutiunea contractului. Atunci cand insa excedentul nu depaseste a douazecea parte din supra#ata convenita, cumparatorul nu poate o$tine rezolutiunea, dar nici nu este dator sa plateasca pretul excedentului. /ermenul de exercitare a actiunii estimatorii sau in rezolutiune Art. 1.0!! Actiunea vanzatorului pentru suplimentul de pret si aceea a cumparatorului pentru reducerea pretului sau pentru rezolutiunea contractului tre$uie sa #ie intentate, su$ sanctiunea decaderii din drept, in termen de un an de la inc.eierea contractului, a#ara de cazul in care partile au #ixat o data pentru masurarea imo$ilului, caz in care termenul de un an curge de la acea data. 2anzarea a doua #onduri cu precizarea intinderii #iecaruia Art. 1.0!% Cand prin acelasi contract s-au vandut doua #onduri cu precizarea intinderii #iecaruia si pentru un singur pret, daca intinderea unuia este mai mare, iar a celuilalt mai mica, se va #ace compensatia intre valoarea surplusului si valoarea lipsei, iar actiunea, #ie pentru suplimentul de pret, #ie pentru scaderea sa, nu poate #i introdusa decat potrivit regulilor prevazute la art. 1.0! si 1.0!!. *ezolutiunea contractului este supusa in acest caz dreptului comun. 2. 2anzarea terenurilor #orestiere 2anzarea terenurilor #orestiere Art. 1.0!( /erenurile din #ondul #orestier a#late in proprietate privata se pot vinde cu respectarea, in ordine, a dreptului de preemptiune al coproprietarilor sau vecinilor. Sectiunea - 2anzarea mostenirii
"otiune si #orma Art. 1.0!0 (1) In sensul prezentei sectiuni, prin mostenire se intelege dreptul de a culege o mostenire desc.isa sau o cota din aceasta. (2) Su$ sanctiunea nulitatii a$solute a contractului, vanzarea unei mosteniri se inc.eie in #orma autentica. 7arantia Art. 1.0!1 Daca nu speci#ica $unurile asupra carora se intind drepturile sale, vanzatorul unei mosteniri garanteaza numai calitatea sa de mostenitor, a#ara de cazul cand partile au inlaturat expres si aceasta garantie. )$ligatiile vanzatorului Art. 1.0!3 Daca nu s-a convenit alt#el, vanzatorul este o$ligat sa remita cumparatorului toate #ructele pe care le-a cules si toate platile primite pentru creantele mostenirii pana la momentul inc.eierii contractului, pretul $unurilor vandute din mostenire si orice $un care inlocuieste un $un al mostenirii.
)$ligatiile cumparatorului Art. 1.0%4 Daca nu s-a convenit alt#el, cumparatorul este tinut sa ram$urseze vanzatorului sumele platite de acesta din urma pentru datoriile si sarcinile mostenirii, precum si sumele pe care mostenirea i le datoreaza acestuia din urma. *aspunderea pentru datoriile mostenirii Art. 1.0%1 2anzatorul ramane raspunzator pentru datoriile mostenirii vandute. 5unurile de #amilie Art. 1.0%2 (1) Inscrisurile sau portretele de #amilie, decoratiile sau alte asemenea $unuri, care nu au valoare patrimoniala insemnata, dar care au pentru vanzator o valoare a#ectiva, se prezuma a nu #i cuprinse in mostenirea vanduta. (2) Daca aceste $unuri au valoare patrimoniala insemnata, vanzatorul care nu si le-a rezervat expres datoreaza cumparatorului pretul lor la data vanzarii. 6ormalitati de pu$licitate Art. 1.0% (1) Cumparatorul unei mosteniri nu do$andeste drepturile reale asupra imo$ilelor cuprinse in mostenire decat potrivit regulilor privitoare la cartea #unciara. (2) +l nu poate opune tertelor persoane do$andirea altor drepturi cuprinse in mostenire decat daca a indeplinit #ormalitatile cerute de lege pentru a #ace opoza$ila do$andirea #iecaruia dintre aceste drepturi. Alte #orme de instrainare a mostenirii Art. 1.0%! Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica si altor #orme de instrainare, #ie cu titlu oneros, #ie cu titlu gratuit, a unei mosteniri. In privinta instrainarilor cu titlu gratuit se aplica in mod corespunzator si dispozitiile privitoare la donatii. Sectiunea ! - Alte varietati de vanzare 1. 2anzarea cu plata pretului in rate si rezerva proprietatii *ezerva proprietatii si riscurile Art. 1.0%% Atunci cand, intr-o vanzare cu plata pretului in rate, o$ligatia de plata este garantata cu rezerva dreptului de proprietate, cumparatorul do$andeste dreptul de proprietate la data ac.itarii ultimei rate din pret< riscul $unului este insa trans#erat cumparatorului de la momentul predarii acestuia. "eplata unei singure rate din pret Art. 1.0%( In lipsa unei intelegeri contrare, neplata unei singure rate, care nu este mai mare de o optime din pret, nu da dreptul la rezolutiunea contractului, iar cumparatorul pastreaza $ene#iciul termenului pentru ratele succesive. *ezolutiunea contractului Art. 1.0%0 (1) Cand a o$tinut rezolutiunea contractului pentru neplata pretului, vanzatorul este tinut sa restituie toate sumele primite, dar este indreptatit sa retina, pe langa alte dauneinterese, o compensatie ec.ita$ila pentru #olosirea $unului de catre cumparator. (2) Atunci cand s-a convenit ca sumele incasate cu titlu de rate sa ramana, in tot sau in parte, do$andite de vanzator, instanta va putea totusi reduce aceste sume, aplicandu-se in mod corespunzator dispozitiile re#eritoare la reducerea de catre instanta a cuantumului clauzei penale.
( ) &revederile alin. (2) se aplica si in cazul contractului de leasing, precum si al celui de locatiune, daca, in acest ultim caz, se convine ca la incetarea contractului proprietatea $unului sa poata #i do$andita de locatar dupa plata sumelor convenite. 2. 2anzarea cu optiune de rascumparare "otiune si conditii Art. 1.0%1 (1) 2anzarea cu optiune de rascumparare este o vanzare a#ectata de conditie rezolutorie prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara $unul sau dreptul transmis cumparatorului. (2) )ptiunea de rascumparare nu poate #i stipulata pentru un termen mai mare de % ani. Daca s-a sta$ilit un termen mai mare, acesta se reduce de drept la % ani. +xercitarea optiunii Art. 1.0%3 (1) +xercitarea optiunii de rascumparare de catre vanzator se poate #ace numai daca acesta restituie cumparatorului pretul primit si c.eltuielile pentru inc.eierea contractului de vanzare si realizarea #ormalitatilor de pu$licitate. (2) +xercitarea optiunii il o$liga pe vanzator la restituirea catre cumparator a c.eltuielilor pentru ridicarea si transportul $unului, a c.eltuielilor necesare, precum si a celor utile, insa in acest din urma caz numai in limita sporului de valoare. ( ) In cazul in care vanzatorul nu exercita optiunea in termenul sta$ilit, conditia rezolutorie care a#ecta vanzarea este considerata a nu se #i indeplinit, iar dreptul cumparatorului se consolideaza. +#ecte Art. 1.0(4 (1) +#ectele vanzarii cu optiune de rascumparare se sta$ilesc potrivit dispozitiilor privitoare la conditia rezolutorie, care se aplica in mod corespunzator. Cu toate acestea, vanzatorul este tinut de locatiunile inc.eiate de cumparator inaintea exercitarii optiunii, daca au #ost supuse #ormalitatilor de pu$licitate, dar nu mai mult de ani din momentul exercitarii. (2) 2anzatorul care intentioneaza sa exercite optiunea de rascumparare tre$uie sa ii noti#ice pe cumparator, precum si pe orice su$do$anditor caruia dreptul de optiune ii este opoza$il si #ata de care doreste sa isi exercite acest drept. ( ) In termen de o luna de la data noti#icarii, vanzatorul tre$uie sa consemneze sumele mentionate la art. 1.0%3 alin. (1), la dispozitia cumparatorului sau, dupa caz, a tertului su$do$anditor, su$ sanctiunea decaderii din dreptul de a exercita optiunea de rascumparare. 5unul neparta-at Art. 1.0(1 (1) In cazul vanzarii cu optiune de rascumparare ce are ca o$iect o cota dintr-un $un, parta-ul tre$uie cerut si in raport cu vanzatorul daca acesta nu si-a exercitat inca optiunea. (2) 2anzatorul care nu si-a exercitat optiunea de rascumparare in cadrul parta-ului decade din dreptul de optiune, c.iar si atunci cand $unul este atri$uit, in tot sau in parte, cumparatorului. Sanctiune Art. 1.0(2 (1) In cazul in care di#erenta dintre pretul rascumpararii si pretul platit pentru vanzare depaseste nivelul maxim sta$ilit de lege pentru do$anzi, pretul rascumpararii va #i redus la pretul platit pentru vanzare. (2) &revederile alin. (1) se aplica si vanzarilor in care vanzatorul se o$liga sa
rascumpere $unul vandut. Capitolul II - Contractul de sc.im$ "otiune Art. 1.0( Sc.im$ul este contractul prin care #iecare dintre parti, denumite copermutanti, transmite sau, dupa caz, se o$liga sa transmita un $un pentru a do$andi un altul. Aplica$ilitatea dispozitiilor de la vanzare Art. 1.0(! (1) Dispozitiile privitoare la vanzare se aplica, in mod corespunzator, si sc.im$ului. (2) 6iecare dintre parti este considerata vanzator, in ceea ce priveste $unul pe care il instraineaza, si cumparator, in ceea ce priveste $unul pe care il do$andeste. C.eltuielile sc.im$ului Art. 1.0(% In lipsa de stipulatie contrara, partile suporta in mod egal c.eltuielile pentru inc.eierea contractului de sc.im$. Capitolul III - Contractul de #urnizare "otiune Art. 1.0(( (1) Contractul de #urnizare este acela prin care o parte, denumita #urnizor, se o$liga sa transmita proprietatea asupra unei cantitati determinate de $unuri si sa le predea, la unul sau mai multe termene ulterioare inc.eierii contractului ori in mod continuu, sau sa presteze anumite servicii, la unul sau mai multe termene ulterioare ori in mod continuu, iar cealalta parte, denumita $ene#iciar, se o$liga sa preia $unurile sau sa primeasca prestarea serviciilor si sa plateasca pretul lor. (2) In cazul #urnizarii de $unuri, ca accesoriu al o$ligatiei principale, #urnizorul se poate o$liga sa presteze $ene#iciarului acele servicii necesare pentru #urnizarea $unurilor. ( ) Daca prin acelasi contract se convin atat vanzarea unor $unuri, cat si #urnizarea unor $unuri sau servicii, atunci contractul va #i cali#icat in #unctie de o$ligatia caracteristica si cea accesorie. /ransmiterea dreptului de proprietate. &reluarea si predarea $unurilor Art. 1.0(0 (1) &roprietatea asupra $unurilor se trans#era de la #urnizor la $ene#iciar in momentul predarii acestora. 5ene#iciarul are o$ligatia sa preia $unurile la termenele si in conditiile prevazute in contract. (2) &reluarea $unurilor se #ace prin receptia de catre $ene#iciar, ocazie cu care se identi#ica si se constata cantitatea si calitatea acestora. ( ) Cand expedierea produselor este in seama #urnizorului, produsele receptionate sunt socotite predate $ene#iciarului pe data predarii lor catre caraus. &retul produselor sau serviciilor Art. 1.0(1 (1) &retul datorat de $ene#iciar este cel prevazut in contract sau in lege. (2) Daca in cursul executarii contractului se modi#ica reglementarea legala a pretului sau mecanismului de determinare a acestuia, intre parti va continua sa se aplice pretul sau mecanismul de determinare a acestuia sta$ilit initial in contract, daca legea nu prevede expres contrariul.
( ) Daca legea prevede expres ca pretul sau modalitatea de determinare pe care le sta$ileste se va aplica si contractelor in curs, #iecare dintre parti poate denunta contractul in 4 de zile de la data intrarii in vigoare a legii. &e durata celor 4 de zile partile vor aplica pretul sta$ilit prin contract. Su$contractarea Art. 1.0(3 (1) 6urnizorul poate su$contracta #urnizarea $unurilor sau serviciilor catre o terta persoana, cu exceptia cazurilor in care contractul are un caracter strict personal sau natura contractului nu permite. (2) +xista su$contractare ori de cate ori produsul sau serviciul care #ace o$iectul contractului de #urnizare este in #apt #urnizat, in tot sau in parte, de catre un tert cu care #urnizorul a su$contractat in acest scop. *aspunderea #urnizorului principal. Dreptul de regres al acestuia Art. 1.004 In cazul su$contractarii, executarea contractului de #urnizare ramane su$ supraveg.erea #urnizorului si acesta raspunde #ata de $ene#iciar pentru calitatea produselor si a serviciilor #urnizate de tertul su$contractant, avand insa drept de regres impotriva acestuia. Aplica$ilitatea dispozitiilor de la vanzare Art. 1.001 Dispozitiile prezentului capitol se intregesc, in mod corespunzator, cu dispozitiile privitoare la contractul de vanzare, in masura in care nu este prevazuta o reglementare speciala pentru contractul de #urnizare. Capitolul I2 - Contractul de report "otiune Art. 1.002 (1) Contractul de report este acela prin care reportatorul cumpara de la reportat cu plata imediata titluri de credit si valori mo$iliare circuland in comert si se o$liga, in acelasi timp, sa revanda reportatului titluri sau valori mo$iliare de aceeasi specie, la o anumita scadenta, in sc.im$ul unei sume determinate. (2) Contractul de report se inc.eie prin remiterea titlurilor sau valorilor mo$iliare, iar daca acestea sunt nominative, prin indeplinirea #ormalitatilor necesare pentru transmiterea lor. Drepturi accesorii Art. 1.00 In lipsa de stipulatie contrara, drepturile accesorii con#erite de titlurile si valorile mo$iliare date in report, precum do$anzile si dividendele a-unse la scadenta in timpul duratei reportului, se cuvin reportatorului. )$ligatia reportatorului de a exercita optiunea Art. 1.00! (1) *eportatorul este o$ligat sa exercite optiunea pe seama reportatului in timpul reportului, daca titlurile acorda un asemenea drept, in conditiile legii speciale. (2) *eportatul tre$uie sa puna la dispozitia reportatorului #ondurile necesare, cu cel putin zile inainte de scadenta termenului de optiune. Daca reportatul nu indeplineste aceasta o$ligatie, reportatorul tre$uie sa vanda dreptul de optiune in numele si pe seama reportatului. +#ectuarea de varsaminte asupra titlurilor Art. 1.00%
Daca in timpul reportului urmeaza a se e#ectua varsaminte in contul titlurilor si valorilor mo$iliare care #ac o$iectul reportului, reportatul tre$uie sa puna la dispozitia reportatorului sumele necesare, cu cel putin zile inainte de scadenta varsamintelor. In caz contrar, reportatorul poate proceda la lic.idarea silita a contractului. ,ic.idarea reportului. ,ic.idarea di#erentelor si reinnoirea reportului Art. 1.00( (1) ,ic.idarea reportului se va #ace inauntrul celei de a doua zile de lucru ce urmeaza scadentei. (2) Daca la scadenta termenului reportului partile lic.ideaza di#erentele, #acand plata, si reinnoiesc reportul asupra unor titluri sau valori mo$iliare ce di#era prin calitatea sau specia lor ori pe un alt pret, atunci se considera ca partile au inc.eiat un nou contract. Capitolul 2 - Contractul de locatiune Sectiunea 1 - Dispozitii generale 1. Cuprinsul contractului "otiune Art. 1.000 ,ocatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se o$liga sa asigure celeilalte parti, numite locatar, #olosinta unui $un pentru o anumita perioada, in sc.im$ul unui pret, denumit c.irie. 6elurile locatiunii Art. 1.001 (1) ,ocatiunea $unurilor imo$ile si aceea a $unurilor mo$ile se numeste inc.iriere, iar locatiunea $unurilor agricole poarta denumirea de arendare. (2) Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplica$ile, in mod corespunzator, inc.irierii locuintelor si arendarii, daca sunt compati$ile cu regulile particulare prevazute pentru aceste contracte. ( ) ,ocatiunea spatiilor destinate exercitarii activitatii unui pro#esionist este supusa prevederilor prezentei sectiuni, precum si dispozitiilor art. 1.12! si 1.1211.1 1. 5unurile ce pot #ace o$iectul locatiunii Art. 1.003 /oate $unurile, atat mo$ile cat si imo$ile, pot #ace o$iectul locatiunii, daca dintr-o prevedere legala sau din natura lor nu rezulta contrariul. &retul locatiunii Art. 1.014 (1) C.iria poate consta intr-o suma de $ani sau in orice alte $unuri sau prestatii. (2) Dispozitiile privitoare la sta$ilirea pretului vanzarii sunt aplica$ile, in mod corespunzator, si c.iriei. Inc.eierea contractului de locatiune Art. 1.011 Contractul de locatiune se considera inc.eiat indata ce partile au convenit asupra $unului si pretului. ,ocatiuni succesive Art. 1.012 In situatia unor locatiuni succesive ale caror perioade se suprapun #ie si partial, con#lictul dintre locatari se rezolva;
a) in cazul imo$ilelor inscrise in cartea #unciara, in #avoarea locatarului care si-a notat dreptul in cartea #unciara, dispozitiile art. 342 alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator< $) in cazul mo$ilelor supuse unor #ormalitati de pu$licitate, in #avoarea locatarului care a indeplinit cel dintai aceste #ormalitati< c) in cazul celorlalte $unuri, in #avoarea locatarului care a intrat cel dintai in #olosinta $unului, dispozitiile art. 1.20% aplicandu-se in mod corespunzator. Durata maxima a locatiunii Art. 1.01 ,ocatiunile nu se pot inc.eia pentru o perioada mai mare de !3 de ani. Daca partile stipuleaza un termen mai lung, acesta se reduce de drept la !3 de ani. Incapacitati Art. 1.01! (1) Dispozitiile privitoare la incapacitatile prevazute la art. 1.(%! si 1.(%% sunt aplica$ile, in mod corespunzator, si locatiunii. (2) De asemenea, sunt aplica$ile, prin analogie, si dispozitiile art. 1.(% , inclusiv atunci cand exista litigiu cu privire la dreptul de proprietate asupra $unului ce urmeaza a #ace o$iectul locatiunii. ( ) Daca legea nu dispune alt#el, locatiunile inc.eiate de persoanele care, potrivit legii, nu pot #ace decat acte de administrare nu vor depasi % ani. ,ocatiunea #ara durata determinata Art. 1.01% Daca in contract partile nu au aratat durata locatiunii, #ara a-si #i dorit sa contracteze pe o durata nedeterminata, in lipsa uzantelor, locatiunea se considera inc.eiata; a) pentru un an, in cazul locuintelor nemo$ilate sau spatiilor pentru exercitarea activitatii unui pro#esionist< $) pe durata corespunzatoare unitatii de timp pentru care s-a calculat c.iria, in cazul $unurilor mo$ile ori in acela al camerelor sau apartamentelor mo$ilate< c) pe durata locatiunii imo$ilului, in cazul $unurilor mo$ile puse la dispozitia locatarului pentru #olosinta unui imo$il. 2. )$ligatiile locatorului )$ligatiile principale ale locatorului Art. 1.01( ,ocatorul este tinut, c.iar #ara vreo stipulatie expresa; a) sa predea locatarului $unul dat in locatiune< $) sa mentina $unul in stare corespunzatoare de #olosinta pe toata durata locatiunii< c) sa asigure locatarului linistita si utila #olosinta a $unului pe tot timpul locatiunii. &redarea $unului Art. 1.010 ,ocatorul este o$ligat sa predea $unul impreuna cu toate accesoriile sale in stare corespunzatoare utilizarii acestuia. Sarcina reparatiilor Art. 1.011 (1) ,ocatorul este o$ligat sa e#ectueze toate reparatiile care sunt necesare pentru a mentine $unul in stare corespunzatoare de intre$uintare pe toata durata locatiunii, con#orm destinatiei sta$ilite potrivit art. 1.033. (2) Sunt in sarcina locatarului reparatiile locative, a caror necesitate rezulta din #olosinta o$isnuita a $unului. ( ) Daca, dupa inc.eierea contractului, se iveste nevoia unor reparatii care sunt in sarcina locatorului, iar acesta din urma, desi incunostintat, nu incepe sa ia de indata
masurile necesare, reparatiile pot #i #acute de locatar. In acest caz, locatorul este dator sa plateasca, in a#ara sumelor avansate de locatar, do$anzi socotite de la data e#ectuarii c.eltuielilor. (!) In caz de urgenta, locatarul il poate instiinta pe locator si dupa inceperea reparatiilor, do$anzile la sumele avansate neputand curge decat de la data instiintarii. Asigurarea #olosintei Art. 1.013 ,ocatorul este o$ligat sa intreprinda tot ceea ce este necesar pentru a asigura in mod constant locatarului #olosinta linistita si utila a $unului, #iind dator sa se a$tina de la orice #apt care ar impiedica, diminua sau stan-eni o asemenea #olosinta. 7arantia contra viciilor Art. 1.034 (1) ,ocatorul garanteaza contra tuturor viciilor lucrului care impiedica sau micsoreaza #olosirea lui, c.iar daca nu le-a cunoscut la inc.eierea contractului si #ara a tine seama daca ele existau dinainte ori au survenit in cursul locatiunii. (2) ,ocatorul nu raspunde pentru viciile care erau aparente la data inc.eierii contractului si pe care locatarul nu le-a reclamat in conditiile art. 1.(34 alin. ( ). ,ocatorul poate #i o$ligat la despagu$iri pentru pre-udiciile pe care viciile aparente le cauzeaza vietii, sanatatii sau integritatii corporale a locatarului. +#ectele garantiei contra viciilor Art. 1.031 (1) Daca locatorul nu inlatura viciile in cel mai scurt termen, locatarul are dreptul la o scadere proportionala a c.iriei. In cazul in care viciile sunt atat de grave incat, daca le-ar #i cunoscut, locatarul nu ar #i luat $unul in locatiune, el poate rezilia contractul, in conditiile legii. (2) Atunci cand aceste vicii aduc vreun pre-udiciu locatarului, locatorul poate #i o$ligat si la daune-interese, in a#ara de cazul cand dovedeste ca nu le-a cunoscut si ca, potrivit impre-urarilor, nu era dator sa le cunoasca. 7arantia pentru lipsa calitatilor convenite Art. 1.032 Dispozitiile privitoare la garantia contra viciilor ascunse se aplica si atunci cand $unul dat in locatiune nu corespunde calitatilor convenite de catre parti. /ul$urarile de #apt Art. 1.03 ,ocatorul nu este tinut sa il garanteze pe locatar de tul$urarea cauzata prin #apta unui tert care nu pretinde vreun drept asupra $unului, a#ara numai daca tul$urarile incepute inaintea predarii $unului il impiedica pe locatar sa il preia, caz in care dispozitiile art. 1.03! alin. (2) sunt aplica$ile. /ul$urarile de drept Art. 1.03! (1) Daca un tert pretinde vreun drept asupra $unului dat in locatiune, locatorul este dator sa il apere pe locatar c.iar si in lipsa unei tul$urari de #apt. Daca locatarul este lipsit in tot sau in parte de #olosinta $unului, locatorul tre$uie sa il despagu$easca pentru toate pre-udiciile su#erite din aceasta cauza. (2) Indi#erent de gravitatea tul$urarii, daca i-a comunicat-o locatorului, #ara ca acesta sa o inlature de indata, locatarul poate cere o scadere proportionala a c.iriei. Daca tul$urarea este atat de grava incat, daca ar #i cunoscut-o, locatarul nu ar #i contractat, el poate rezilia contractul in conditiile legii. ( ) ,ocatarul care, la inc.eierea contractului, cunostea cauza de evictiune nu are dreptul la daune-interese.
Introducerea in proces a locatorului Art. 1.03% (1) Daca locatarul este c.emat in -udecata de un tert care pretinde un drept asupra $unului inc.iriat, inclusiv un drept de servitute, si exista riscul pierderii, in tot sau in parte, a #olosintei $unului, el are dreptul sa ceara introducerea in proces a locatorului, in conditiile Codului de procedura civila. (2) ,ocatarul va #i tinut sa il despagu$easca pe locator de toate pre-udiciile su#erite ca urmare a necomunicarii tul$urarii de catre locatar. +l nu va #i insa tinut la despagu$iri daca dovedeste ca locatorul nu ar #i avut castig de cauza sau ca, avand cunostinta de tul$urare, nu a actionat. . )$ligatiile locatarului )$ligatiile principale Art. 1.03( ,ocatarul are urmatoarele o$ligatii principale; a) sa ia in primire $unul dat in locatiune< $) sa plateasca c.iria in cuantumul si la termenul sta$ilite prin contract< c) sa #oloseasca $unul cu prudenta si diligenta< d) sa restituie $unul la incetarea, din orice cauza, a contractului de locatiune. Data platii c.iriei Art. 1.030 (1) In lipsa de stipulatie contrara, locatarul este o$ligat sa plateasca c.iria la termenele sta$ilite potrivit uzantelor. (2) Daca nu exista uzante si in lipsa unei stipulatii contrare, c.iria se plateste dupa cum urmeaza; a) in avans pentru toata durata contractului, daca aceasta nu depaseste o luna< $) in prima zi lucratoare a #iecarei luni, daca durata locatiunii este mai mare de o luna, dar mai mica de un an< c) in prima zi lucratoare a #iecarui trimestru, daca durata locatiunii este de cel putin un an. Caracterul executoriu Art. 1.031 Contractele de locatiune inc.eiate prin inscris su$ semnatura privata care au #ost inregistrate la organele #iscale, precum si cele inc.eiate in #orma autentica constituie titluri executorii pentru plata c.iriei la termenele si in modalitatile sta$ilite in contract sau, in lipsa acestora, prin lege. )$ligatiile privind #olosirea $unului Art. 1.033 ,ocatarul este o$ligat sa #oloseasca $unul luat in locatiune cu prudenta si diligenta, potrivit destinatiei sta$ilite prin contract sau, in lipsa, potrivit celei prezumate dupa anumite impre-urari, cum ar #i natura $unului, destinatia sa anterioara ori cea potrivit careia locatarul il #oloseste. Sc.im$area #ormei ori destinatiei $unului. 6olosirea a$uziva Art. 1.144 Daca locatarul modi#ica $unul ori ii sc.im$a destinatia sau daca il intre$uinteaza ast#el incat il pre-udiciaza pe locator, acesta din urma poate cere daune-interese si, dupa caz, rezilierea contractului. Instiintarea locatorului despre nevoia de reparatii Art. 1.141 ,ocatarul este o$ligat, su$ sanctiunea platii de daune-interese si a suportarii oricaror alte c.eltuieli, sa ii noti#ice de indata locatorului necesitatea e#ectuarii reparatiilor care sunt in sarcina acestuia din urma.
*eparatiile locative Art. 1.142 In lipsa de stipulatie contrara, reparatiile de intretinere curenta sunt in sarcina locatarului. ,ipsa de #olosinta in caz de reparatii urgente Art. 1.14 (1) Daca in timpul locatiunii $unul are nevoie de reparatii care nu pot #i amanate pana la s#arsitul locatiunii sau a caror amanare ar expune $unul pericolului de a #i distrus, locatarul va suporta restrangerea necesara a locatiunii cauzata de aceste reparatii. (2) Daca totusi reparatiile dureaza mai mult de 14 zile, pretul locatiunii va #i scazut proportional cu timpul si cu partea $unului de care locatarul a #ost lipsit. ( ) Daca reparatiile sunt de asa natura incat, in timpul executarii lor, $unul devine impropriu pentru intre$uintarea convenita, locatarul poate rezilia contractul. )$ligatia de a permite examinarea $unului Art. 1.14! ,ocatarul este o$ligat sa permita examinarea $unului de catre locator la intervale de timp rezona$ile in raport cu natura si destinatia $unului, precum si de catre cei care doresc sa il cumpere sau care, la incetarea contractului, doresc sa il ia in locatiune, #ara insa ca prin aceasta sa i se cauzeze o stan-enire ne-usti#icata a #olosintei $unului. !. Su$locatiunea si cesiunea contractului de locatiune Dreptul de a su$contracta si de a ceda contractul Art. 1.14% ,ocatarul poate sa inc.eie o su$locatiune, totala sau partiala, ori c.iar sa cedeze locatiunea, in tot sau in parte, unei alte persoane, daca aceasta #acultate nu i-a #ost interzisa in mod expres. Cu toate acestea, daca $unul este mo$il, su$locatiunea ori cesiunea nu este permisa decat cu acordul scris al locatorului. Interdictia su$locatiunii si a cesiunii Art. 1.14( (1) Interdictia de a inc.eia o su$locatiune o include si pe aceea de a ceda locatiunea. Interdictia de a ceda locatiunea nu o include pe aceea de a inc.eia o su$locatiune. (2) Interdictia de a inc.eia o su$locatiune priveste atat su$locatiunea totala, cat si pe cea partiala. Interdictia de a ceda locatiunea priveste atat cesiunea totala, cat si pe cea partiala. +#ectele su$locatiunii. Actiuni impotriva su$locatarului Art. 1.140 (1) In caz de neplata a c.iriei cuvenite in temeiul locatiunii, locatorul il poate urmari pe su$locatar pana la concurenta c.iriei pe care acesta din urma o datoreaza locatarului principal. &lata anticipata a c.iriei catre locatarul principal nu poate #i opusa locatorului. (2) ,ocatorul isi pastreaza dreptul prevazut la alin. (1) atunci cand creanta avand ca o$iect c.iria datorata in temeiul su$locatiunii a #ost cedata. ( ) ,ocatorul poate, de asemenea, sa se indrepte direct impotriva su$locatarului pentru a-l constrange la executarea celorlalte o$ligatii asumate prin contractul de su$locatiune. +#ectele cesiunii locatiunii Art. 1.141 (1) &rin cesiunea contractului de locatiune de catre locatar, cesionarul do$andeste drepturile si este tinut de o$ligatiile locatarului izvorate din contractul de locatiune. (2) Dispozitiile privind cesiunea contractului se aplica in mod corespunzator. %. +xpirarea termenului si tacita relocatiune
+xpirarea termenului Art. 1.143 (1) Contractul de locatiune inceteaza de drept la expirarea termenului convenit de parti sau, dupa caz, prevazut de lege, #ara a #i necesara o instiintare preala$ila. (2) In privinta o$ligatiei de restituire a $unului dat in locatiune, contractul inc.eiat pe durata determinata si constatat prin inscris autentic constituie, in conditiile legii, titlu executoriu la expirarea termenului. ( ) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator si contractului inc.eiat pe perioada determinata prin inscris su$ semnatura privata si inregistrat la organul #iscal competent. /acita relocatiune Art. 1.114 (1) Daca, dupa implinirea termenului, locatarul continua sa detina $unul si sa isi indeplineasca o$ligatiile #ara vreo impotrivire din partea locatorului, se considera inc.eiata o noua locatiune, in conditiile celei vec.i, inclusiv in privinta garantiilor. (2) "oua locatiune va #i insa pe durata nedeterminata, daca prin lege sau conventia partilor nu se prevede alt#el. (. Instrainarea $unului dat in locatiune )poza$ilitatea contractului de locatiune #ata de do$anditor Art. 1.111 Daca $unul dat in locatiune este instrainat, dreptul locatarului este opoza$il do$anditorului, dupa cum urmeaza; a) in cazul imo$ilelor inscrise in cartea #unciara, daca locatiunea a #ost notata in cartea #unciara< $) in cazul imo$ilelor neinscrise in cartea #unciara, daca data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instrainarii< c) in cazul mo$ilelor supuse unor #ormalitati de pu$licitate, daca locatarul a indeplinit aceste #ormalitati< d) in cazul celorlalte $unuri mo$ile, daca la data instrainarii $unul se a#la in #olosinta locatarului. Incetarea locatiunii in caz de instrainare Art. 1.112 (1) Daca partile convin ast#el, locatiunea inceteaza in cazul instrainarii $unului dat in locatiune. (2) Cu toate acestea, locatiunea ramane opoza$ila do$anditorului c.iar si dupa ce locatarului i s-a noti#icat instrainarea, pentru un termen de doua ori mai mare decat cel care s-ar #i aplicat noti#icarii denuntarii contractului, con#orm prevederilor art. 1.11( alin. (2). ( ) ,ocatarul caruia i s-a comunicat incetarea contractului cu respectarea prevederilor alin. (2) nu are drept la despagu$ire nici impotriva locatorului, nici impotriva do$anditorului. *aporturile dintre locatar si do$anditor Art. 1.11 (1) In cazurile prevazute la art. 1.111, do$anditorul se su$roga in toate drepturile si o$ligatiile locatorului care izvorasc din locatiune. (2) ,ocatorul initial ramane raspunzator pentru pre-udiciile cauzate locatarului anterior instrainarii. +#ectele garantiilor constituite de locatar Art. 1.11! Cand locatarul $unului instrainat a dat garantii locatorului pentru indeplinirea o$ligatiilor sale, do$anditorul se su$roga in drepturile izvorand din aceste garantii, in conditiile legii.
Cesiunea si plata anticipata a c.iriei Art. 1.11% &lata anticipata a c.iriei sau cesiunea creantei privind c.iria nu poate #i opusa do$anditorului decat daca in privinta acestora au #ost indeplinite, inainte ca instrainarea sa devina opoza$ila locatarului, #ormalitatile de pu$licitate prin inscrierea la ar.iva sau, dupa caz, in cartea #unciara, in #unctie de o$iectul locatiunii, ori daca plata anticipata sau cesiunea a #ost cunoscuta de do$anditor pe alta cale. 0. Incetarea contractului Denuntarea contractului Art. 1.11( (1) Daca locatiunea a #ost #acuta #ara determinarea duratei, oricare dintre parti poate denunta contractul prin noti#icare. (2) "oti#icarea #acuta cu nerespectarea termenului de preaviz sta$ilit de lege sau, in lipsa, de uzante nu produce e#ecte decat de la implinirea acelui termen. ( ) ,a implinirea termenului de preaviz, o$ligatia de restituire a $unului devine exigi$ila, iar contractul de locatiune inc.eiat in conditiile prevazute la art. 1.143 alin. (2) sau ( ), dupa caz, constituie, in conditiile legii, titlu executoriu cu privire la aceasta o$ligatie. *ezilierea locatiunii Art. 1.110 Atunci cand, #ara -usti#icare, una dintre partile contractului de locatiune nu isi executa o$ligatiile nascute din acest contract, cealalta parte are dreptul de a rezilia locatiunea, cu daune-interese, daca este cazul, potrivit legii Imposi$ilitatea #olosirii $unului Art. 1.111 (1) Daca $unul este distrus in intregime sau nu mai poate #i #olosit potrivit destinatiei sta$ilite, locatiunea inceteaza de drept. (2) Daca imposi$ilitatea #olosirii $unului este numai partiala, locatarul poate, dupa impre-urari, sa ceara #ie rezilierea locatiunii, #ie reducerea proportionala a c.iriei. ( ) Atunci cand $unul este doar deteriorat, locatiunea continua, #iind aplica$ile dispozitiile art. 1.011. (!) In toate cazurile in care imposi$ilitatea totala sau partiala de #olosire a $unului este #ortuita, locatarul nu are drept la daune-interese. Des#iintarea titlului locatorului Art. 1.113 (1) Des#iintarea dreptului care permitea locatorului sa asigure #olosinta $unului inc.iriat determina incetarea de drept a contractului de locatiune. (2) Cu toate acestea, locatiunea va continua sa produca e#ecte si dupa des#iintarea titlului locatorului pe durata stipulata de parti, #ara a se depasi un an de la data des#iintarii titlului locatorului, insa numai daca locatarul a #ost de $una-credinta la inc.eierea locatiunii. 8oartea locatorului sau a locatarului Art. 1.124 (1) ,ocatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau a locatarului. (2) Cu toate acestea, in cazul locatiunii cu durata determinata, mostenitorii locatarului pot denunta contractul in termen de (4 de zile de la data la care au luat cunostinta de moartea locatarului si existenta locatiunii. *estituirea $unului Art. 1.121 (1) ,a incetarea locatiunii, locatarul este o$ligat sa restituie $unul luat in locatiune in starea in care l-a primit, in a#ara de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza
vec.imii. (2) &ana la pro$a contrara, locatarul este prezumat ca a primit $unul in stare corespunzatoare de intre$uintare potrivit destinatiei sta$ilite. ( ) *estituirea $unurilor mo$ile luate in locatiune se #ace in locul in care au #ost predate. *aspunderea locatarului pentru $unul inc.iriat Art. 1.122 (1) ,ocatarul raspunde pentru degradarea $unului inc.iriat in timpul #olosintei sale, inclusiv cea cauzata de incendiu, daca nu dovedeste ca a survenit #ortuit. (2) +l raspunde inclusiv pentru degradarea cauzata de mem$rii #amiliei sale, de su$locatarul sau, ca si de #apta altor persoane carora le-a ingaduit in orice mod #olosirea, detinerea sau accesul la $un. Im$unatatirile #acute de locatar Art. 1.12 (1) ,ocatorul are dreptul de a pastra lucrarile adaugate si autonome e#ectuate asupra $unului pe durata locatiunii si nu poate #i o$ligat la despagu$iri decat daca locatarul a e#ectuat lucrarile cu acordul preala$il al locatorului. (2) Daca lucrarile au #ost e#ectuate #ara acordul preala$il al locatorului, acesta poate alege sa ceara locatarului aducerea $unului in starea initiala, precum si plata de despagu$iri pentru orice pagu$a ar #i cauzata $unului de catre locatar. ( ) In cazul in care nu a avut acordul preala$il al locatorului, locatarul nu poate invoca, in niciun caz, dreptul de retentie. Sectiunea 2 - *eguli particulare in materia inc.irierii locuintelor Inc.irierea #acuta #ara determinarea duratei Art. 1.12! (1) Atunci cand contractul de inc.iriere s-a inc.eiat #ara determinarea duratei si nu s-a convenit alt#el, c.iriasul poate denunta contractul prin noti#icare, cu respectarea unui termen de preaviz care nu poate #i mai mic decat s#ertul intervalului de timp pentru care s-a sta$ilit plata c.iriei. (2) In cazul prevazut la alin. (1), locatorul poate denunta contractul prin noti#icare, cu respectarea unui termen de preaviz care nu poate #i mai mic de; a) (4 de zile, daca intervalul de timp pentru care s-a sta$ilit plata c.iriei este de o luna sau mai mare< $) 1% zile, daca intervalul de timp pentru care s-a sta$ilit plata c.iriei este mai mic de o luna. Denuntarea inc.irierii inc.eiate pe durata determinata Art. 1.12% (1) Daca inc.irierea este pe durata determinata, locatarul poate denunta unilateral contractul prin noti#icare, cu respectarea unui termen de preaviz de cel putin (4 de zile. )rice clauza contrara este considerata nescrisa. (2) In cazul in care inc.irierea este pe durata determinata, iar in contract s-a prevazut ca locatorul poate denunta unilateral contractul in vederea satis#acerii nevoilor locative proprii sau ale #amiliei sale, acestei denuntari i se aplica termenul de preaviz prevazut la art. 1.12! alin. (2). Clauze nescrise Art. 1.12( +ste considerata nescrisa orice clauza in temeiul careia; a) c.iriasul este o$ligat sa inc.eie o asigurare cu un asigurator impus de locator< $) se prevede raspunderea solidara sau indivizi$ila a c.iriasilor din apartamente di#erite situate in acelasi imo$il, in cazul degradarii elementelor de constructii si a instalatiilor, o$iectelor si dotarilor
a#erente partilor comune ale imo$ilului< c) c.iriasul se o$liga sa recunoasca sau sa plateasca in avans, cu titlu de reparatii locative, sume sta$ilite pe $aza estimarilor #acute exclusiv de locator< d) locatorul este indreptatit sa diminueze sau sa suprime, #ara contraprestatie ec.ivalenta, prestatiile la care s-a o$ligat prin contract. 2icii care ameninta sanatatea ori integritatea corporala Art. 1.120 (1) Daca imo$ilul inc.iriat, prin structura sau prin starea sa, constituie o prime-die grava pentru sanatatea celor care lucreaza sau locuiesc in el, c.iriasul, c.iar daca a renuntat la acest drept, va putea rezilia contractul de inc.iriere, in conditiile legii. (2) C.iriasul are dreptul si la daune-interese daca, la data inc.eierii contractului, nu a cunoscut viciile $unului. Dreptul de pre#erinta al c.iriasului la inc.iriere Art. 1.121 (1) ,a inc.eierea unui nou contract de inc.iriere a locuintei, c.iriasul are, la conditii egale, drept de pre#erinta. +l nu are insa acest drept atunci cand nu si-a executat o$ligatiile nascute in $aza inc.irierii anterioare. (2) Dispozitiile re#eritoare la exercitarea dreptului de preemptiune in materia vanzarii sunt aplica$ile in mod corespunzator. 6olosirea partilor si instalatiilor comune ale cladirii Art. 1.123 (1) In cladirile cu mai multe apartamente, c.iriasii au dreptul de a intre$uinta partile si instalatiile de #olosinta comuna ale cladirii potrivit cu destinatia #iecareia. (2) C.iriasii sunt o$ligati sa contri$uie la c.eltuielile pentru iluminarea, incalzirea, curatarea partilor si instalatiilor de #olosinta comuna, precum si la orice alte c.eltuieli pe care legea le sta$ileste in sarcina lor. *ezilierea contractului Art. 1.1 4 (1) In cazul in care, #ara -usti#icare, una dintre partile contractului de inc.iriere nu isi executa o$ligatiile nascute din acest contract, cealalta parte are dreptul la rezilierea contractului. (2) De asemenea, locatorul poate cere instantei rezilierea contractului de inc.iriere si in cazul in care c.iriasul, mem$rii #amiliei sale sau alte persoane carora acesta din urma le-a ingaduit, in orice mod, #olosirea, detinerea sau accesul in locuinta #ie au un comportament care #ace imposi$ila convietuirea cu celelalte persoane care locuiesc in acelasi imo$il sau in imo$ile a#late in vecinatate, #ie impiedica #olosirea normala a locuintei sau a partilor comune. +vacuarea c.iriasului Art. 1.1 1 (1) Daca prin lege nu se prevede alt#el, evacuarea c.iriasului se #ace in $aza unei .otarari -udecatoresti. (2) C.iriasul este o$ligat la plata c.iriei prevazute in contract pana la data eli$erarii e#ective a locuintei, precum si la repararea pre-udiciilor de orice natura cauzate locatorului pana la acea data. Alte persoane care locuiesc impreuna cu c.iriasul Art. 1.1 2 (1) In lipsa unei interdictii stipulate in acest sens, si alte persoane pot locui impreuna cu c.iriasul, caz in care vor #i tinute solidar cu acesta, pe durata #olosintei exercitate, pentru oricare dintre o$ligatiile izvorate din contract. (2) Incetarea, din orice cauza, a contractului de inc.iriere, precum si .otararea -udecatoreasca de evacuare a c.iriasului sunt de drept opoza$ile si se executa impotriva tuturor persoanelor care locuiesc, cu titlu sau #ara titlu, impreuna cu c.iriasul.
Su$inc.irierea si cesiunea contractului de inc.iriere Art. 1.1 C.iriasul poate ceda contractul de inc.iriere a locuintei sau su$inc.iria locuinta numai cu acordul scris al locatorului, caz in care, in lipsa unei stipulatii contrare, cesionarul, respectiv su$locatarul raspunde solidar cu c.iriasul pentru o$ligatiile asumate #ata de locator prin contractul de inc.iriere. Decesul c.iriasului Art. 1.1 ! (1) Contractul de inc.iriere a locuintei inceteaza in termen de 4 de zile de la data inregistrarii decesului c.iriasului. (2) Descendentii si ascendentii c.iriasului au dreptul, in termenul prevazut la alin. (1), sa opteze pentru continuarea contractului de inc.iriere pana la expirarea duratei acestuia, daca sunt mentionati in contract si daca au locuit impreuna cu c.iriasul. Dispozitiile art. 2 alin. ( ) sunt aplica$ile in privinta sotului supravietuitor. ( ) &ersoanele prevazute la alin. (2), care au cerut continuarea contractului, desemneaza de comun acord persoana sau persoanele care semneaza contractul de inc.iriere in locul c.iriasului decedat. In cazul in care acestia nu a-ung la un acord in termen de 4 de zile de la data inregistrarii decesului c.iriasului, desemnarea se #ace de catre locator. (!) Su$inc.irierea consimtita de c.irias inceteaza la expirarea termenului prevazut la alin. (1), daca locatiunea nu continua in conditiile alin. (2). In acest ultim caz, persoana desemnata potrivit alin. ( ) semneaza contractul de su$inc.iriere in locul c.iriasului decedat. ,ocuinte cu destinatie speciala Art. 1.1 % *egimul inc.irierii prevazut de legea speciala pentru locuintele sociale, locuintele de necesitate, locuintele de serviciu, locuintele de interventie si locuintele de protocol se intregeste cu prevederile prezentului cod. Sectiunea - *eguli particulare in materia arendarii
5unuri ce pot #i arendate Art. 1.1 ( &ot #i arendate orice $unuri agricole, cum ar #i; a) terenurile cu destinatie agricola, si anume terenuri agricole productive ara$ile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, ar$ustii #ructi#eri, plantatiile de .amei si duzi, pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozoote.nice, amena-arile piscicole si de im$unatatiri #unciare, drumurile te.nologice, plat#ormele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot #i amena-ate si #olosite pentru productia agricola< $) animalele, constructiile de orice #el, masinile, utila-ele si alte asemenea $unuri destinate exploatarii agricole. Arendarea #acuta pe durata nedeterminata Art. 1.1 0 Daca durata nu este determinata, arendarea se considera a #i #acuta pentru toata perioada necesara recoltarii #ructelor pe care $unul agricol urmeaza sa le produca in anul agricol in care se inc.eie contractul. Conditii de #orma Art. 1.1 1 (1) Contractul de arendare tre$uie inc.eiat in #orma scrisa, su$ sanctiunea nulitatii a$solute.
(2) Su$ sanctiunea unei amenzi civile sta$ilite de instanta de -udecata pentru #iecare zi de intarziere, arendasul tre$uie sa depuna un exemplar al contractului la consiliul local in a carui raza teritoriala se a#la $unurile agricole arendate, pentru a #i inregistrat intr-un registru special tinut de secretarul consiliului local. ( ) Cand $unurile arendate sunt situate in raza teritoriala a mai multor consilii locale, cate un exemplar al contractului se depune la #iecare consiliu local in a carui raza teritoriala sunt situate $unurile arendate. (!) Dispozitiile in materie de carte #unciara raman aplica$ile. (%) /oate c.eltuielile legate de inc.eierea, inregistrarea si pu$licitatea contractului de arendare revin arendasului. Sc.im$area categoriei de #olosinta Art. 1.1 3 Arendasul poate sc.im$a categoria de #olosinta a terenului arendat numai cu acordul preala$il dat in scris de catre proprietar si cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare. Asigurarea $unurilor arendate Art. 1.1!4 Arendasul este o$ligat, c.iar in lipsa de stipulatie expresa, sa asigure $unurile agricole pentru riscul pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza unor calamitati naturale. *educerea arendei sta$ilite in $ani in cazul pieirii recoltei Art. 1.1!1 (1) Atunci cand, pe durata arendarii, intreaga recolta a unui an sau cel putin o -umatate din ea a pierit #ortuit, arendasul poate cere reducerea proportionala a arendei daca aceasta a #ost sta$ilita intr-o cantitate determinata de produse agricole, intr-o suma de $ani determinata sau intr-o suma de $ani determina$ila in #unctie de valoarea unei cantitati determinate de produse agricole. (2) Daca arendarea este #acuta pe mai multi ani, reducerea nu se va sta$ili decat la s#arsitul arendarii, cand se va #ace o compensare a recoltelor tuturor anilor de #olosinta. +xceptii Art. 1.1!2 (1) Arendasul nu poate o$tine reducerea arendei in cazul in care pieirea recoltei a avut loc dupa ce a #ost culeasa. (2) *educerea arendei nu va putea #i ceruta nici atunci cand cauza pagu$ei era cunoscuta la data inc.eierii contractului. *iscul pieirii #ructelor in cazul in care arenda se plateste in #ructe Art. 1.1! (1) Atunci cand arenda este sta$ilita intr-o cota din #ructe sau intr-o suma de $ani determina$ila in #unctie de valoarea unei ast#el de cote, pieirea #ortuita, in tot sau in parte, a #ructelor de impartit este suportata proportional si nu da niciuneia dintre parti actiune in despagu$ire impotriva celeilalte. (2) Daca insa pieirea s-a produs dupa culegerea #ructelor si una dintre parti intarzie in mod culpa$il predarea sau receptia lor, cota cuvenita acesteia se reduce cu #ructele pierdute, iar cota celeilalte parti se considera ca si cum nu ar #i survenit nicio pierdere, a#ara numai daca #ructele ar #i pierit c.iar daca predarea si receptia #ructelor se #aceau la timp. &lata arendei in #ructe Art. 1.1!! Atunci cand arenda se plateste in #ructe, in lipsa altui termen prevazut in contract, arendasul este de drept in intarziere pentru predarea lor de la data culegerii, iar arendatorul este de drept in intarziere pentru receptie de la data la care a #ost noti#icat in scris de catre arendas.
Caracterul executoriu Art. 1.1!% Contractele de arendare inc.eiate in #orma autentica, precum si cele inregistrate la consiliul local constituie, in conditiile legii, titluri executorii pentru plata arendei la termenele si in modalitatile sta$ilite in contract. Cesiunea arendarii Art. 1.1!( Cu acordul scris al arendatorului, arendasul poate sa cesioneze contractul de arendare sotului care participa la exploatarea $unurilor arendate sau descendentilor sai ma-ori. Interdictia su$arendarii Art. 1.1!0 (1) "u sunt permise o#iciile de arendasi. (2) Su$arendarea totala sau partiala este interzisa, su$ sanctiunea nulitatii a$solute. *einnoirea arendarii Art. 1.1!1 (1) Contractul de arendare se reinnoieste de drept, pentru aceeasi durata, daca niciuna dintre parti nu a comunicat cocontractantului, in scris, re#uzul sau cu cel putin ( luni inainte de expirarea termenului, iar in cazul terenurilor cu destinatie agricola, cu cel putin un an. (2) Daca durata contractului de arendare este de un an sau mai scurta, termenele de re#uz al reinnoirii prevazute la alin. (1) se reduc la -umatate. Dreptul de preemptiune Art. 1.1!3 Arendasul are drept de preemptiune cu privire la $unurile agricole arendate, care se exercita potrivit art. 1.0 41.0 3. Cazuri speciale de incetare a contractului Art. 1.1%4 Contractul de arendare inceteaza prin decesul, incapacitatea sau #alimentul arendasului.
Capitolul 2I - Contractul de antrepriza Sectiunea 1 - *eguli comune privind contractul de antrepriza 1. Dispozitii generale "otiune Art. 1.1%1 (1) &rin contractul de antrepriza, antreprenorul se o$liga ca, pe riscul sau, sa execute o anumita lucrare, materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumit serviciu pentru $ene#iciar, in sc.im$ul unui pret. (2) Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplica$ile, in mod corespunzator, si antreprizei pentru lucrari de constructii, daca sunt compati$ile cu regulile particulare prevazute pentru acest contract. Contractul de su$antrepriza Art. 1.1%2 (1) &rin contractul de su$antrepriza antreprenorul poate incredinta unuia sau mai multor su$antreprenori executarea unor parti ori elemente ale lucrarii sau serviciilor, a#ara de cazul in care contractul de antrepriza a #ost inc.eiat in considerarea persoanei sale. (2) In raporturile cu $ene#iciarul, antreprenorul raspunde pentru #apta su$antreprenorului
la #el ca pentru propria sa #apta. ( ) Su$antrepriza este supusa dispozitiilor prevazute pentru contractul de antrepriza. Incapacitati Art. 1.1% Dispozitiile art. 1.(%% alin. (1) se aplica in mod corespunzator si contractului de antrepriza. &retul Art. 1.1%! (1) &retul antreprizei poate consta intr-o suma de $ani sau in orice alte $unuri sau prestatii. (2) &retul tre$uie sa #ie serios si determinat sau cel putin determina$il. ( ) Atunci cand contractul nu cuprinde clauze re#eritoare la pret, $ene#iciarul datoreaza pretul prevazut de lege ori calculat potrivit legii sau, in lipsa unor asemenea prevederi legale, pretul sta$ilit in raport cu munca depusa si c.eltuielile necesare pentru executarea lucrarii ori prestarea serviciului, avandu-se in vedere si uzantele existente. Delimitarea #ata de vanzare Art. 1.1%% Contractul este de vanzare, iar nu de antrepriza, atunci cand, potrivit intentiei partilor, executarea lucrarii nu constituie scopul principal al contractului, avandu-se in vedere si valoarea $unurilor #urnizate. Actiunea directa a lucratorilor Art. 1.1%( In masura in care nu au #ost platite de antreprenor, persoanele care, in $aza unui contract inc.eiat cu acesta, au des#asurat o activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrarii contractate au actiune directa impotriva $ene#iciarului, pana la concurenta sumei pe care acesta din urma o datoreaza antreprenorului la momentul introducerii actiunii. 2. )$ligatiile partilor &rocurarea, pastrarea si intre$uintarea materialelor Art. 1.1%0 (1) Daca din lege sau din contract nu rezulta alt#el, antreprenorul este o$ligat sa execute lucrarea cu materialele sale. (2) Antreprenorul care lucreaza cu materialele sale raspunde pentru calitatea acestora, potrivit dispozitiilor de la contractul de vanzare. ( ) Antreprenorul caruia $ene#iciarul i-a incredintat materialele este o$ligat sa le pastreze si sa le intre$uinteze potrivit destinatiei lor, con#orm regulilor te.nice aplica$ile, sa -usti#ice modul in care acestea au #ost intre$uintate si sa restituie ceea ce nu a #ost #olosit la executarea lucrarii. In#ormarea $ene#iciarului Art. 1.1%1 Antreprenorul este o$ligat sa il in#ormeze #ara intarziere pe $ene#iciar daca normala executare a lucrarii, trainicia ei sau #olosirea potrivit cu destinatia acesteia ar #i prime-duita din cauza; a) materialelor procurate sau a celorlalte mi-loace pe care, potrivit contractului, $ene#iciarul le-a pus la dispozitie< $) instructiunilor necorespunzatoare date de $ene#iciar< c) existentei sau ivirii unor impre-urari pentru care antreprenorul nu este tinut sa raspunda. "eluarea masurilor necesare de catre $ene#iciar Art. 1.1%3
(1) In cazul in care $ene#iciarul, desi a #ost instiintat de catre antreprenor in conditiile art. 1.1%1, nu ia masurile necesare intr-un termen potrivit cu impre-urarile, antreprenorul poate rezilia contractul sau poate continua executarea acestuia pe riscul $ene#iciarului, noti#icandu-l in acest sens. (2) Cu toate acestea, daca lucrarea ar #i de natura sa ameninte sanatatea sau integritatea corporala a persoanelor, antreprenorul este o$ligat sa ceara rezilierea contractului, su$ sanctiunea de a prelua riscul si de a raspunde pentru pre-udiciile cauzate inclusiv tertilor. &ieirea lucrarii inainte de receptie Art. 1.1(4 (1) Daca anterior receptiei lucrarea piere ori se deterioreaza din cauze neimputa$ile $ene#iciarului, antreprenorul care a procurat materialul este dator sa o re#aca pe c.eltuiala sa si cu respectarea conditiilor si termenelor initiale, tinand seama, daca este cazul, de regulile privind suspendarea #ortuita a executarii o$ligatiei. (2) Atunci cand materialul a #ost procurat de $ene#iciar, acesta este tinut sa suporte c.eltuielile re#acerii lucrarii numai daca pieirea s-a datorat unui viciu al materialelor. In celelalte cazuri, $ene#iciarul este o$ligat sa #urnizeze din nou materialele, daca pieirea sau deteriorarea nu este imputa$ila antreprenorului. ( ) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplica$ile atunci cand pieirea sau deteriorarea are loc dupa receptia lucrarii, situatie in care antreprenorul ramane raspunzator, daca este cazul, in temeiul garantiei contra viciilor si pentru calitatile convenite. Controlul executarii lucrarii Art. 1.1(1 5ene#iciarul are dreptul ca, pe propria sa c.eltuiala, sa controleze lucrarea in cursul executarii ei, #ara a-l stan-eni in mod ne-usti#icat pe antreprenor, precum si sa ii comunice acestuia o$servatiile sale. *eceptia lucrarii Art. 1.1(2 (1) De indata ce a primit comunicarea prin care antreprenorul il instiinteaza ca lucrarea este #inalizata, $ene#iciarul are o$ligatia ca, intr-un termen rezona$il potrivit naturii lucrarii si uzantelor din domeniu, sa o veri#ice si, daca aceasta corespunde conditiilor sta$ilite prin contract, sa o receptioneze, precum si, atunci cand este cazul, sa o ridice. (2) Daca, #ara motive temeinice, $ene#iciarul nu se prezinta sau nu comunica neintarziat antreprenorului rezultatul veri#icarii, lucrarea se socoteste receptionata #ara rezerve. ( ) 5ene#iciarul care a receptionat lucrarea #ara rezerve nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrarii sau lipsa aparenta a calitatilor convenite. 7arantia contra viciilor si pentru calitatile convenite Art. 1.1( Antreprenorul datoreaza garantie contra viciilor lucrarii si pentru calitatile convenite, potrivit dispozitiilor privind garantia contra viciilor lucrului vandut, care se aplica in mod corespunzator. +xigi$ilitatea pretului Art. 1.1(! (1) Atunci cand o$iectul contractului este o lucrare, $ene#iciarul este o$ligat sa ii plateasca antreprenorului pretul la data si locul receptiei intregii lucrari, daca prin lege sau contract nu se prevede alt#el. (2) In cazul in care lucrarea a pierit ori s-a deteriorat inainte de receptie, #ara vina $ene#iciarului, antreprenorul nu are dreptul la pret atunci cand el a dat materialul sau cand pieirea ori deteriorarea a avut o alta cauza decat viciile materialului dat de $ene#iciar. In acest caz, contractul ramane in #iinta, #iind aplica$ile dispozitiile art. 1.1(4.
&retul estimat Art. 1.1(% (1) Atunci cand, cu ocazia inc.eierii contractului, pretul lucrarilor sau al serviciilor a #acut o$iectul unei estimari, antreprenorul tre$uie sa -usti#ice orice crestere a pretului. (2) 5ene#iciarul nu este tinut sa plateasca aceasta crestere decat in masura in care ea rezulta din lucrari sau servicii care nu puteau #i prevazute de catre antreprenor la momentul inc.eierii contractului. &retul sta$ilit in #unctie de valoarea lucrarilor sau serviciilor Art. 1.1(( Daca pretul este sta$ilit in #unctie de valoarea lucrarilor executate, a serviciilor prestate sau a $unurilor #urnizate, antreprenorul este tinut, la cererea $ene#iciarului, sa ii dea socoteala despre stadiul lucrarilor, despre serviciile de-a prestate si despre c.eltuielile de-a e#ectuate. &retul #or#etar Art. 1.1(0 (1) Atunci cand contractul este inc.eiat pentru un pret glo$al, $ene#iciarul tre$uie sa plateasca pretul convenit si nu poate cere o diminuare a acestuia, motivand ca lucrarea sau serviciul a necesitat mai putina munca ori a costat mai putin decat s-a prevazut. (2) /ot ast#el, antreprenorul nu poate pretinde o crestere a pretului pentru motive opuse celor mentionate la alin. (1). ( ) &retul #or#etar ramane nesc.im$at, cu toate ca s-au adus modi#icari cu privire la conditiile de executare initial prevazute, daca partile nu au convenit alt#el. 2anzarea $unurilor neridicate in termen Art. 1.1(1 (1) Daca antreprenorul s-a o$ligat sa execute o lucrare cu materialul $ene#iciarului sau sa presteze un serviciu cu privire la un $un pe care $ene#iciarul i l-a predat in acest scop, iar acesta din urma nu ridica $unul in termen de ( luni socotit din ziua convenita pentru receptie sau, cand lucrarea ori serviciul s-a #inalizat mai tarziu, de la data #inalizarii, antreprenorul, dupa ce l-a instiintat in scris pe $ene#iciar, are dreptul sa vanda $unul cu diligenta unui mandatar cu titlu gratuit al $ene#iciarului. (2) Dupa retinerea pretului lucrarii si a c.eltuielilor de vanzare, antreprenorul va consemna di#erenta la dispozitia $ene#iciarului. ( ) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplica$ile in cazul in care $ene#iciarul introduce impotriva antreprenorului o actiune intemeiata pe neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a lucrarii. Ipoteca legala Art. 1.1(3 &entru garantarea platii pretului datorat pentru lucrare, antreprenorul $ene#iciaza de o ipoteca legala asupra lucrarii, constituita si conservata in conditiile legii. . Incetarea contractului Decesul $ene#iciarului Art. 1.104 Decesul $ene#iciarului nu determina incetarea contractului decat daca aceasta #ace imposi$ila sau inutila executarea sa. Decesul antreprenorului sau incapacitatea sa de a executa contractul Art. 1.101 (1) In cazul in care antreprenorul decedeaza sau devine, #ara culpa sa, incapa$il de a #inaliza lucrarea sau de a presta serviciul, contractul inceteaza daca a #ost inc.eiat in considerarea aptitudinilor personale ale antreprenorului. (2) 5ene#iciarul este tinut sa receptioneze partea de-a executata, daca o poate #olosi. ( ) De asemenea, in cazul prevazut la alin. (1), $ene#iciarul este o$ligat sa plateasca, in
proportie cu pretul convenit, valoarea lucrarilor e#ectuate si a c.eltuielilor #acute in vederea #inalizarii lucrarii, insa numai in masura in care aceste lucrari si c.eltuieli ii sunt de #olos. (!) 5ene#iciarul are dreptul, cu conditia de a plati o indemnizatie adecvata, sa ceara predarea materialelor pregatite si a planurilor pe cale de a #i puse in executare, dispozitiile legale privitoare la drepturile de proprietate intelectuala ramanand aplica$ile. *ezolutiunea sau rezilierea contractului imputa$ila antreprenorului Art. 1.102 5ene#iciarul are dreptul sa o$tina rezilierea sau, dupa caz, rezolutiunea contractului in cazurile in care, #ara -usti#icare; a) respectarea termenului convenit pentru receptia lucrarii a devenit vadit imposi$ila< $) lucrarea sau serviciul nu se executa in modul convenit si intr-un termen sta$ilit de $ene#iciar potrivit cu impre-urarile, antreprenorul nu remediaza lipsurile constatate si nu sc.im$a pentru viitor modul de executare a lucrarii sau serviciului< c) nu se executa alte o$ligatii ce revin antreprenorului potrivit legii sau in temeiul contractului. *ezolutiunea sau rezilierea contractului imputa$ila $ene#iciarului Art. 1.10 Daca antreprenorul nu poate incepe sau continua executarea contractului din cauza neindeplinirii #ara -usti#icare de catre $ene#iciar a propriilor o$ligatii, antreprenorul este indreptatit sa o$tina rezolutiunea ori rezilierea contractului, cu daune-interese, daca este cazul. Sectiunea 2 - Contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii "otiune Art. 1.10! &rin contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii, antreprenorul se o$liga sa execute lucrari care, potrivit legii, necesita eli$erarea autorizatiei de construire. )$ligatii accesorii ale $ene#iciarului Art. 1.10% (1) 5ene#iciarul este o$ligat sa permita antreprenorului, in masura in care este necesara pentru executarea lucrarii, #olosirea cailor de acces, a instalatiilor proprii de alimentare cu apa si a altor utilitati ce deservesc imo$ilul. (2) 5ene#iciarul este o$ligat sa o$tina toate autorizatiile cerute de lege pentru executarea lucrarii. In vederea executarii acestei o$ligatii, antreprenorul tre$uie sa coopereze cu $ene#iciarul, #urnizandu-i in#ormatiile necesare pe care le detine sau pe care ar tre$ui sa le detina in considerarea specializarii sale. Controlul executarii lucrarilor Art. 1.10( (1) In cursul executarii contractului, $ene#iciarul are dreptul ca, #ara a stan-eni activitatea normala a antreprenorului, sa controleze stadiul de executie, calitatea si aspectul lucrarilor e#ectuate si ale materialelor intre$uintate, precum si orice alte aspecte re#eritoare la indeplinirea de catre antreprenor a o$ligatiilor sale contractuale. (2) 5ene#iciarul comunica antreprenorului constatarile si instructiunile sale in scris, daca nu s-a convenit alt#el. ( ) ,a #inalizarea acelei parti din lucrare ce urmeaza a #i acoperita prin executarea ulterioara a altor lucrari sau prin montarea unor elemente de constructii, antreprenorul si $ene#iciarul sunt o$ligati sa constate impreuna existenta partii #inalizate si con#ormitatea acesteia cu dispozitiile legale si clauzele contractului. In acest scop, daca nu s-a convenit alt#el, antreprenorul il convoaca pe $ene#iciar la locul executarii lucrarii inauntrul
unui termen rezona$il, a carui intindere se sta$ileste, potrivit uzantelor existente, in raport cu natura lucrarii si locul situarii acesteia. In cazul in care $ene#iciarul nu se prezinta la termenul comunicat in scris sau pe alta cale convenita de catre parti, antreprenorul poate intocmi singur actul de constatare a lucrarii ce urmeaza a #i acoperita. Impre-urari care impiedica executarea lucrarilor Art. 1.100 (1) In cazul in care, in cursul executarii contractului, constata greseli sau lipsuri in lucrarile de proiectare in temeiul carora s-a inc.eiat contractul, antreprenorul este o$ligat sa comunice de indata $ene#iciarului si proiectantului constatarile sale, impreuna cu propunerile de remediere, in masura in care acestea intra in domeniul pregatirii sale pro#esionale, precum si sa ceara $ene#iciarului sa ia masurile corespunzatoare. (2) Daca $ene#iciarul, luand si avizul proiectantului, nu comunica de indata masurile luate pentru inlaturarea greselilor sau lipsurilor semnalate ori daca masurile luate nu sunt corespunzatoare, antreprenorul poate sa suspende executarea lucrarilor, instiintandu-i de indata despre aceasta pe $ene#iciar si proiectant. *eceptia lucrarilor. *iscul contractului Art. 1.101 (1) Dupa #inalizarea constructiei, se va proceda, in conditiile legii, la receptia provizorie la terminarea lucrarii, urmata de receptia #inala. (2) *iscurile trec asupra $ene#iciarului de la data receptiei provizorii la terminarea lucrarii. *aspunderea pentru vicii Art. 1.103 (1) /ermenele de garantie contra viciilor lucrarii sunt cele sta$ilite de legea speciala. (2) Ar.itectul sau inginerul este exonerat de raspunderea pentru viciile lucrarii numai daca dovedeste ca acestea nu rezulta din de#iciente ale expertizelor sau planurilor pe care le-a #urnizat si, daca este cazul, din vreo lipsa de diligenta in coordonarea sau supraveg.erea lucrarilor. ( ) Antreprenorul este exonerat de raspundere numai daca dovedeste ca viciile rezulta din de#iciente ale expertizelor sau planurilor ar.itectului ori ale inginerului ales de catre $ene#iciar. Su$antreprenorul nu este exonerat decat daca dovedeste ca viciile rezulta din deciziile antreprenorului sau din expertizele ori planurile ar.itectului sau ale inginerului. (!) 6iecare dintre partile prevazute la alin. (2) si ( ) poate #i exonerata de raspundere daca dovedeste ca aceste vicii rezulta din deciziile impuse de $ene#iciar in alegerea solului sau a materialelor ori in alegerea su$antreprenorilor, a expertilor sau a metodelor de construire. +xonerarea de raspundere nu opereaza atunci cand aceste vicii, desi puteau sa #ie prevazute in cursul executarii lucrarii, nu au #ost noti#icate $ene#iciarului. &revederile art. 1.1%3 raman aplica$ile. Inceputul prescriptiei privind raspunderea pentru vicii Art. 1.114 (1) &rescriptia dreptului la actiune pentru vicii aparente incepe sa curga de la data receptiei #inale sau, dupa caz, a implinirii termenului acordat antreprenorului prin procesul-ver$al de receptie #inala, pentru inlaturarea viciilor constatate. (2) &rescriptia dreptului la actiune pentru viciile lucrarii de proiectare incepe sa curga odata cu prescriptia dreptului la actiune pentru viciile lucrarilor executate de antreprenor, a#ara numai daca viciile lucrarilor de proiectare au #ost descoperite mai inainte, caz in care prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii acestora.
Capitolul 2II - Contractul de societate Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. 1.111 (1) &rin contractul de societate doua sau mai multe persoane se o$liga reciproc sa coopereze pentru des#asurarea unei activitati si sa contri$uie la aceasta prin aporturi $anesti, in $unuri, in cunostinte speci#ice sau prestatii, cu scopul de a imparti $ene#iciile sau de a se #olosi de economia ce ar putea rezulta. (2) 6iecare asociat contri$uie la suportarea pierderilor proportional cu participarea la distri$utia $ene#iciului, daca prin contract nu s-a sta$ilit alt#el. ( ) Societatea se poate constitui cu sau #ara personalitate -uridica. Conditii de validitate Art. 1.112 (1) &oate #i asociat orice persoana #izica sau persoana -uridica, a#ara de cazul in care prin lege se dispune alt#el. 'n sot nu poate deveni asociat prin aportarea de $unuri comune decat cu consimtamantul celuilalt sot, dispozitiile art. !3 aplicandu-se in mod corespunzator. (2) )rice societate tre$uie sa ai$a un o$iect determinat si licit, in acord cu ordinea pu$lica si $unele moravuri. ( ) 6iecare asociat tre$uie sa contri$uie la constituirea societatii prin aporturi $anesti, in $unuri, in prestatii sau cunostinte speci#ice. *egimul aporturilor Art. 1.11 (1) In cazul unei societati cu personalitate -uridica, aporturile intra in patrimoniul societatii, iar in cazul unei societati #ara personalitate -uridica, aporturile devin coproprietatea asociatilor, a#ara de cazul in care au convenit, in mod expres, ca vor trece in #olosinta lor comuna. (2) In cazul aportului unor $unuri imo$ile sau, dupa caz, al altor drepturi reale imo$iliare, contractul se inc.eie in #orma autentica. ( ) /rans#erul drepturilor asupra $unurilor aportate este supus #ormelor de pu$licitate prevazute de lege. Daca inscrierea dreptului in registrele de pu$licitate a #ost #acuta inainte de data inmatricularii societatii, trans#erul drepturilor este, in toate cazurile, a#ectat de conditia do$andirii personalitatii -uridice. 6orma contractului Art. 1.11! (1) Contractul de societate se inc.eie in #orma scrisa. Daca prin lege nu se prevede alt#el, #orma scrisa este necesara numai pentru dovada contractului. (2) Su$ sanctiunea nulitatii a$solute, contractul prin care se in#iinteaza o societate cu personalitate -uridica tre$uie inc.eiat in #orma scrisa si tre$uie sa prevada asociatii, aporturile, #orma -uridica, o$iectul, denumirea si sediul societatii. Durata societatii Art. 1.11% (1) Durata societatii este nedeterminata, daca prin contract nu se prevede alt#el. (2) Asociatii pot prelungi durata societatii, inainte de expirarea acesteia. *aspunderea asociatilor #ondatori si a primilor administratori Art. 1.11( (1) Asociatii #ondatori si primii administratori numiti prin contract raspund solidar pentru pre-udiciul cauzat prin nerespectarea unei conditii de #orma a contractului de societate
sau a unei #ormalitati necesare pentru constituirea societatii ori, daca este cazul, pentru do$andirea personalitatii -uridice de catre aceasta. (2) In cazul modi#icarii contractului, dispozitiile alin. (1) se aplica administratorilor cu drept de reprezentare a societatii a#lati in #unctie la data modi#icarii, respectiv la data la care ar #i tre$uit sa se indeplineasca #ormalitatile re#eritoare la aceasta modi#icare. Domeniul de aplicare Art. 1.110 (1) &rezentul capitol constituie dreptul comun in materia societatilor. (2) ,egea poate reglementa di#erite tipuri de societati in considerarea #ormei, naturii sau o$iectului de activitate. 6ormele societare Art. 1.111 Dupa #orma lor, societatile pot #i; a) simple< $) in participatie< c) in nume colectiv< d) in comandita simpla< e) cu raspundere limitata< #) pe actiuni< g) in comandita pe actiuni< .) cooperative< i) alt tip de societate anume reglementat de lege. Do$andirea personalitatii -uridice Art. 1.113 (1) &rin contractul de societate sau printr-un act separat, asociatii pot conveni constituirea unei societati cu personalitate -uridica, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. In acest caz, raspunderea lor pentru datoriile sociale este su$sidiara, nelimitata si solidara, daca prin lege nu se dispune alt#el. (2) Daca, potrivit vointei asociatilor, societatea urmeaza sa ai$a personalitate -uridica, indi#erent de o$iectul de activitate, ea poate #i constituita numai in #orma si conditiile prevazute de legea speciala care ii con#era personalitate -uridica. ( ) Societatea do$andeste personalitate -uridica prin si de la data inmatricularii in registrul comertului, daca prin lege nu se dispune alt#el. (!) &ana la data do$andirii personalitatii -uridice, raporturile dintre asociati sunt guvernate de regulile aplica$ile societatii simple. Sectiunea 2 - Societatea simpla 1. Inc.eierea contractului de societate Conditii de #orma Art. 1.134 Contractul de societate nu este supus unor #ormalitati speciale, cu exceptia celor prevazute la art. 1.11! alin. (1) si celor care rezulta din natura $unurilor ce constituie aport. 8odi#icarea contractului de societate Art. 1.131 In lipsa de stipulatie contrara sau daca prin lege nu se dispune alt#el, modi#icarea contractului de societate se #ace cu respectarea dispozitiilor prevazute de lege pentru inc.eierea sa vala$ila.
&ersonalitatea -uridica Art. 1.132 (1) Societatea simpla nu are personalitate -uridica. (2) Daca asociatii doresc do$andirea personalitatii -uridice, prin actul de modi#icare a contractului de societate vor indica, in mod expres, #orma -uridica a acesteia si vor pune de acord toate clauzele sale cu dispozitiile legale aplica$ile societatii nou-in#iintate. ( ) In cazul prevazut la alin. (2) do$andirea personalitatii -uridice se #ace #ara a se dispune dizolvarea societatii simple. Asociatii si societatea nou-in#iintata raspund solidar si indivizi$il pentru toate datoriile societatii nascute inainte de do$andirea personalitatii -uridice. Societatile de #apt Art. 1.13 Societatile supuse conditiei inmatricularii con#orm legii si ramase neinmatriculate, precum si societatile de #apt sunt asimilate societatilor simple. 2. +#ectele contractului de societate I. Drepturile si o$ligatiile asociatilor intre ei 6ormarea capitalului social Art. 1.13! (1) Asociatii contri$uie la #ormarea capitalului social al societatii, prin aporturi $anesti sau in $unuri, dupa caz. (2) Capitalul social su$scris se divide in parti egale, numite parti de interes, care se distri$uie asociatilor proportional cu aporturile #iecaruia, daca prin lege sau contractul de societate nu se prevede alt#el. ( ) Asociatii se pot o$liga la aport in prestatii sau in cunostinte speci#ice, cu titlu de aport societar. In sc.im$ul acestui aport, asociatii participa, potrivit actului constitutiv, la impartirea $ene#iciilor si suportarea pierderilor, precum si la luarea deciziilor in societate. *ealizarea aporturilor Art. 1.13% (1) 6iecare dintre asociati raspunde #ata de societate si #ata de ceilalti asociati pentru varsarea aporturilor la care s-a o$ligat. (2) Drepturile con#erite de partile de interes sunt suspendate pana la varsarea aporturilor la capitalul social. Aportul in $unuri Art. 1.13( (1) Aportul in $unuri, altele decat cele #ungi$ile, se e#ectueaza prin trans#erul drepturilor asupra acestora si predarea e#ectiva a $unurilor in stare de #unctionare potrivit destinatiei sociale. (2) Asociatul care aporteaza proprietatea sau un alt drept real asupra unui $un raspunde pentru e#ectuarea aportului intocmai unui vanzator #ata de cumparator, iar asociatul care aporteaza #olosinta raspunde pentru e#ectuarea aportului intocmai unui locator #ata de locatar. ( ) Aporturile constand in $unuri #ungi$ile sau consumpti$ile nu pot #i su$scrise cu titlu de aport in #olosinta, ci devin, in toate cazurile, proprietatea asociatilor, c.iar daca in contractul de societate nu s-a stipulat aceasta in mod expres. Aportul in $unuri incorporale Art. 1.130 (1) Asociatul care aporteaza o creanta raspunde pentru existenta creantei la momentul aportului si incasarea acesteia la scadenta, #iind o$ligat sa acopere cuantumul acesteia, do$anda legala care incepe sa curga de la scadenta si orice alte daune ce ar rezulta,
daca creanta nu se incaseaza in tot sau in parte. (2) Asociatul care aporteaza actiuni sau parti sociale emise de o alta societate raspunde pentru e#ectuarea aportului intocmai unui vanzator #ata de cumparator. ( ) Asociatul care aporteaza cam$ii sau alte titluri de credit care circula in comert raspunde potrivit alin. (1). Aportul in numerar Art. 1.131 Asociatul care a su$scris ca aport o suma de $ani datoreaza in caz de neexecutare suma la care s-a o$ligat, do$anda legala de la scadenta si orice alte daune care ar rezulta, #iind de drept pus in intarziere. Aporturile in prestatii si cunostinte speci#ice Art. 1.133 (1) Aportul in prestatii sau cunostinte speci#ice este datorat in mod continuu, atat timp cat asociatul care s-a o$ligat la acesta este mem$ru al societatii, iar asociatul este tinut #ata de societate pentru toate castigurile realizate din activitatile care #ac o$iectul aportului. (2) Aporturile in prestatii sau cunostinte speci#ice se e#ectueaza prin des#asurarea de catre asociatul care s-a o$ligat a unor activitati concrete si prin punerea la dispozitia societatii a unor in#ormatii, pentru realizarea o$iectului acesteia, in modalitatile si conditiile sta$ilite prin contractul de societate. ( ) "eexecutarea aportului in prestatii sau cunostinte speci#ice da loc numai la o actiune in excludere cu daune-interese, daca este cazul. *egimul partilor de interes Art. 1.344 (1) &artile de interes sunt indivizi$ile. (2) &artile de interes platite sau varsate in intregime dau drept de vot in adunarea asociatilor, daca prin contract nu s-a prevazut alt#el. ( ) Cand o parte de interes devine proprietatea comuna a mai multor persoane, acestea sunt o$ligate sa desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor sociale a#erente. (!) Cat timp o parte de interes este proprietatea comuna a mai multor persoane, acestea raspund in mod solidar pentru e#ectuarea varsamintelor datorate. /ransmiterea partilor de interes Art. 1.341 (1) /ransmiterea partilor de interes se #ace in limitele si conditiile prevazute de lege si de contractul de societate. /ransmiterea partilor de interes catre persoane din a#ara societatii este permisa cu consimtamantului tuturor asociatilor. &artile de interes se pot transmite si prin mostenire, daca prin contract nu se dispune alt#el. (2) )rice asociat poate rascumpara, su$stituindu-se in drepturile do$anditorului, partile de interes do$andite cu titlu oneros de un tert #ara consimtamantul tuturor asociatilor, in termen de (4 de zile de la data la care a cunoscut sau ar #i tre$uit sa cunoasca cesiunea. Daca mai multi asociati exercita concomitent acest drept, partile de interes se aloca proportional cu cota de participare la pro#it. ( ) In cazul prevazut la alin. (2) si ori de cate ori legea impune cesiunea partilor de interes, valoarea acestora este sta$ilita de un expert agreat de partile cesiunii sau, in lipsa unui acord, de catre instanta. (!) Cesiunea cu titlu gratuit a partilor de interes este asimilata unei cesiuni cu titlu oneros si da loc la aplicarea dispozitiilor alin. (2) si ( ). In privinta #ormei, cesiunea cu titlu gratuit este supusa regimului -uridic al donatiei. &articiparea la pro#it si pierderi Art. 1.342
(1) &articiparea la pro#itul societatii implica si contri$utia la pierderile societatii, in conditiile prevazute de contractul de societate, ale prezentului capitol sau ale legii speciale aplica$ile, dupa caz. (2) &artea #iecarui asociat la pro#ituri si pierderi este proportionala cu aportul sau la capitalul social, daca nu s-a convenit alt#el. &artea la pro#ituri si pierderi a asociatului al carui raport consta in prestatii sau cunostinte speci#ice este egala cu cea a asociatului care a contri$uit cu aportul cel mai mic, daca nu s-a convenit alt#el. ( ) Asociatii pot participa la castig in proportie di#erita de contri$utia la pierderi, cu conditia ca ast#el de di#erente sa #ie rezona$ile potrivit cu impre-urarile si sa #ie expres prevazute in contract. (!) Cand contractul sta$ileste numai partea de castig, aceeasi proportie are loc si cat priveste pierderile. (%) )rice clauza prin care un asociat este exclus de la impartirea $ene#iciilor sau de la participarea la pierderi este considerata nescrisa. (() &rin exceptie de la art. 1.111 alin. (2), asociatul al carui aport consta in prestatii sau cunostinte speci#ice este scutit, in masura corespunzatoare acestui aport, de a participa la pierderi, daca aceasta scutire a #ost prevazuta in mod expres in contractul de societate. )$ligatia de neconcurenta Art. 1.34 (1) Asociatul nu poate #ace concurenta societatii pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane si nici nu poate #ace pe socoteala sa ori pe socoteala altuia vreo operatiune care ar putea #i pagu$itoare pentru societate. (2) Asociatul nu poate lua parte pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane la o activitate care ar conduce la privarea societatii de $unurile, prestatiile sau cunostintele speci#ice la care asociatul s-a o$ligat. ( ) 5ene#iciile rezultand din oricare dintre activitatile interzise potrivit alin. (1) si (2) se cuvin societatii, iar asociatul este tinut pentru orice daune ce ar putea rezulta. 6olosirea $unurilor sociale Art. 1.34! (1) In lipsa de stipulatie contrara, #iecare asociat poate #olosi $unurile sociale in interesul societatii, potrivit cu destinatia acestora si #ara sa stan-eneasca drepturile celorlalti asociati. (2) Asociatul care, #ara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intre$uinteaza $unurile sociale in #olosul sau sau al unei alte persoane este o$ligat sa restituie societatii $ene#iciile ce au rezultat si sa acopere daunele ce ar putea rezulta. 6olosirea #ondurilor comune Art. 1.34% (1) "iciun asociat nu poate lua din #ondurile comune mai mult decat i s-a #ixat pentru c.eltuielile #acute sau pentru cele ce urmeaza sa se #aca in interesul societatii. (2) Asociatul care incalca dispozitiile alin. (1) este raspunzator de sumele luate si de toate daunele-interese ce ar putea rezulta. ( ) &rin contractul de societate se poate stipula ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume de $ani pentru c.eltuielile lor particulare. Distri$utia platii datoriilor de$itorului comun Art. 1.34( In cazul in care un de$itor comun plateste o parte din datoriile sale #ata de societate si #ata de asociat, avand aceeasi scadenta, asociatul in mainile caruia s-a #acut plata va aloca suma primita stingerii creantei sale si creantei societare, proportional cu raportul dintre acestea.
C.eltuielile #acute pentru societate Art. 1.340 (1) Asociatul are dreptul la ram$ursarea c.eltuielilor pe care le-a #acut pentru societate si de a #i indemnizat pentru o$ligatiile sau pierderile pe care le-a asumat sau su#erit actionand de $una-credinta in interesul societatii. (2) Asociatul nu poate compensa c.eltuielile si pierderile prevazute la alin. (1) cu datoriile sale #ata de societate si nici pagu$a cauzata societatii din culpa sa cu #oloasele pe care i le-a adus prin di#erite operatiuni. ( ) +ste interzisa compensarea intre datoria unui tert #ata de societate si creanta acestuia asupra unui asociat. Asocierea asupra drepturilor sociale si cedarea acestora Art. 1.341 (1) 'n asociat isi poate asocia o terta persoana la drepturile sale sociale #ara consimtamantul celorlalti asociati, dar persoana respectiva nu va putea deveni asociat al societatii #ara consimtamantul celorlalti asociati, care tre$uie dat in conditiile dispozitiilor art. 1.341. (2) Asociatul nu poate ceda, #ara consimtamantul tuturor celorlalti asociati, drepturile sale sociale, su$ sanctiunea aplicarii prevederilor art. 1.341 alin. (2) si ( ). ( ) Asociatul nu poate garanta in niciun #el o$ligatiile personale sau ale vreunui tert cu drepturile sociale, #ara consimtamantul tuturor asociatilor, su$ sanctiunea nulitatii a$solute a garantiei. (!) Asociatul unei societati cu durata nedeterminata nu poate cere, inainte de incetarea societatii, restituirea sau contravaloarea partii care i se cuvine din $unurile comune ale societatii, a#ara de cazul retragerii sau excluderii sale. &romisiunea asupra drepturilor sociale Art. 1.343 )rice promisiune #acuta de un asociat de a ceda, vinde, garanta in orice #el sau de a renunta la drepturile sale sociale ii con#era $ene#iciarului acesteia numai dreptul la daunele ce ar rezulta din neexecutare. =otararile privind societatea Art. 1.314 (1) Asociatii, c.iar lipsiti de dreptul de administrare, au dreptul sa participe la luarea .otararilor colective ale adunarii asociatilor. (2) =otararile cu privire la societate se iau cu ma-oritatea voturilor asociatilor, daca prin contract sau prin lege nu se sta$ileste alt#el. ( ) &rin exceptie de la prevederile alin. (2), .otararile privind modi#icarea contractului de societate sau numirea unui administrator unic se iau cu consimtamantul tuturor asociatilor. (!) )$ligatiile unui asociat nu pot #i marite #ara consimtamantul acestuia. (%) )rice clauza contrara dispozitiilor prezentului articol este considerata nescrisa. Adoptarea .otararilor Art. 1.311 (1) =otararile sunt adoptate de asociatii reuniti in adunarea asociatilor. Contractul poate prevedea modul de convocare si des#asurare a acesteia, iar in lipsa, .otararea poate #i adoptata si prin consultarea scrisa a acestora. (2) =otararile pot, de asemenea, rezulta din consimtamantul tuturor asociatilor exprimat in actul inc.eiat de societate. Contestarea .otararilor Art. 1.312 (1) Asociatul nemultumit de o .otarare luata cu ma-oritate o poate contesta la instanta -udecatoreasca, in termen de 1% zile de la data la care a #ost luata, daca a #ost prezent, si de la data comunicarii, daca a #ost lipsa. Daca .otararea nu i-a #ost comunicata,
termenul curge de la data la care a luat cunostinta de aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la data la care a #ost luata .otararea. (2) /ermenul de 1% zile prevazut la alin. (1) este termen de decadere. II. Administrarea societatii "umirea administratorilor Art. 1.31 (1) "umirea administratorilor, modul de organizare a acestora, limitele mandatului, precum si orice alt aspect legat de administrarea societatii se sta$ilesc prin contract sau prin acte separate. (2) Administratorii pot #i asociati sau neasociati, persoane #izice ori persoane -uridice, romane sau straine. ( ) Daca prin contract nu se dispune alt#el, societatea este administrata de asociati, care au mandat reciproc de a administra unul pentru altul in interesul societatii. )peratiunea #acuta de oricare dintre ei este vala$ila si pentru partea celorlalti, c.iar #ara a le #i luat consimtamantul in preala$il. (!) )ricare dintre ei se poate opune, in scris, operatiunii mai inainte ca ea sa #ie inc.eiata. (%) )pozitia nu produce insa e#ecte #ata de tertii de $una-credinta. ,imitele si revocarea mandatului de administrator Art. 1.31! (1) Administratorul, in a$senta opozitiei asociatilor, poate #ace orice act de administrare in interesul societatii. (2) Administratorul poate #i revocat potrivit regulilor de la contractul de mandat, daca nu se prevede alt#el in contractul de societate. ( ) Clauzele care limiteaza puterile de administrare con#erite de lege nu sunt opoza$ile #ata de tertii de $una-credinta. *aspunderea administratorilor Art. 1.31% (1) Administratorii raspund personal #ata de societate pentru pre-udiciile aduse prin incalcarea legii, a mandatului primit sau prin culpa in administrarea societatii. (2) Daca mai multi administratori au lucrat impreuna, raspunderea este solidara. Cu toate acestea, in privinta raporturilor dintre ei, instanta poate sta$ili o raspundere proportionala cu culpa #iecaruia la savarsirea #aptei cauzatoare de pre-udicii. &luralitatea de administratori Art. 1.31( Cand sunt mai multi administratori, #ara ca prin imputernicire sa se determine puterile #iecaruia sau sa #ie o$ligati sa lucreze impreuna, #iecare poate administra singur in interesul societatii, cu $una-credinta. Daca imputernicirea stipuleaza sa lucreze impreuna, niciunul dintre ei nu poate #ace actele de administrare #ara ceilalti, c.iar daca acestia ar #i in imposi$ilitate de a actiona. Adoptarea deciziilor Art. 1.310 Daca s-a stipulat ca administratorii decid cu unanimitate sau cu ma-oritate, dupa caz, acestia nu pot e#ectua acte de administrare decat impreuna, cu exceptia cazurilor de #orta ma-ora, cand a$senta unei decizii ar putea cauza o pagu$a grava societatii. Drepturile asociatilor care nu sunt administratori Art. 1.311 (1) Actele de administrare a societatii si cele de dispozitie asupra $unurilor acesteia sunt interzise asociatilor care nu au calitatea de administrator, su$ sanctiunea acoperirii daunelor ce ar putea rezulta. Drepturile tertilor de $una-credinta nu sunt a#ectate.
(2) Daca legea nu prevede alt#el, oricare dintre asociati are dreptul de a consulta registrele si situatiile #inanciare ale societatii, de a lua cunostinta de operatiunile acesteia si de a consulta orice document al societatii, #ara a stan-eni operatiunile societatii si a a#ecta drepturile celorlalti asociati. ( ) Administratorii vor intocmi un raport anual cu privire la mersul societatii, care va #i comunicat asociatilor. )ricare dintre acestia poate solicita dez$aterea raportului de catre toti asociatii, caz in care administratorii sunt o$ligati sa convoace reunirea asociatilor la sediul social pentru acest scop. (!) )rice clauza contractuala contrara dispozitiilor prezentului articol este considerata nescrisa. *eprezentarea in -ustitie Art. 1.313 (1) Societatea este reprezentata prin administratorii cu drept de reprezentare sau, in lipsa numirii, prin oricare dintre asociati, daca nu s-a stipulat prin contract dreptul de reprezentare numai pentru unii dintre acestia. (2) Societatea sta in -ustitie su$ denumirea prevazuta in contract sau cea inregistrata, in mod legal, dupa caz, daca prin lege nu se prevede alt#el. /ertii de $unacredinta se pot prevala de oricare dintre acestea. III. )$ligatiile asociatilor #ata de terti )$ligatiile #ata de creditorii societatii Art. 1.324 (1) In executarea o$ligatiilor #ata de creditorii societatii, #iecare asociat raspunde cu propriile sale $unuri proportional cu aportul sau la patrimoniul social, numai in cazul in care creditorul social nu a putut #i indestulat din $unurile comune ale asociatilor. (2) Creditorul personal al unui asociat, in masura in care nu s-a putut indestula din $unurile proprii ale acestuia, va putea cere, dupa caz, sa se inapoieze sau sa se desparta si sa se atri$uie de$itorului sau partea ce se cuvine acestuia din $unurile comune ale asociatilor, cu aplicarea, in mod corespunzator, a dispozitiilor art. 1.323. *aspunderea asociatilor aparenti Art. 1.321 (1) )rice persoana care pretinde ca este asociat sau creeaza tertilor deli$erat o aparenta convingatoare in acest sens raspunde #ata de tertii de $unacredinta intocmai ca un asociat. (2) Societatea nu va raspunde #ata de tertul ast#el indus in eroare decat daca i-a dat motive su#iciente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau in cazul in care, cunoscand manoperele pretinsului asociat, nu ia masurile rezona$ile pentru a impiedica inducerea tertului in eroare. *aspunderea asociatilor oculti Art. 1.322 Asociatii oculti raspund #ata de tertii de $una-credinta ca si ceilalti asociati. Interdictia emiterii instrumentelor #inanciare Art. 1.32 (1) Societatea nu poate emite instrumente #inanciare, su$ sanctiunea nulitatii a$solute atat a actelor inc.eiate in acest scop, cat si a instrumentelor #inanciare emise, in a#ara de cazul in care prin lege se dispune alt#el. (2) Asociatii, c.iar neadministratori, raspund solidar, in su$sidiar, in raport cu societatea, pentru orice daune s-ar cauza tertilor de $una-credinta pre-udiciati prin incalcarea interdictiei prevazute la alin. (1). )$ligatiile administratorilor #ata de terti Art. 1.32!
Administratorii societatii vor in#orma tertii asupra puterilor lor inainte de inc.eierea actului cu acestia. . &ierderea calitatii de asociat Cazuri generale Art. 1.32% &ierderea calitatii de asociat are loc prin cesiunea partilor in societate, executarea silita a acestora, moartea, incetarea personalitatii -uridice, #alimentul, punerea su$ interdictie -udecatoreasca, retragerea si excluderea din societate. *etragerea din societatea cu durata nedeterminata Art. 1.32( Asociatul unei societati cu durata nedeterminata sau al carei contract prevede dreptul de retragere se poate retrage din societate, noti#icand societatea cu un preaviz rezona$il, daca este de $una-credinta si retragerea sa in acel moment nu produce o pagu$a iminenta societatii. *etragerea din societatea cu durata determinata Art. 1.320 (1) Asociatul unei societati cu durata determinata sau avand un o$iect care nu se poate in#aptui decat intr-un anumit timp se poate retrage pentru motive temeinice, cu acordul ma-oritatii celorlalti asociati, daca prin contract nu se prevede alt#el. (2) Daca acordul nu este intrunit, asociatul se poate adresa instantei, care, .otarand asupra retragerii, va aprecia legitimitatea si temeinicia motivelor, oportunitatea retragerii in raport cu impre-urarile si $una-credinta a partilor. In toate cazurile, asociatul este tinut sa acopere daunele ce ar putea rezulta din retragerea sa. +xcluderea din societate Art. 1.321 ,a cererea unui asociat, instanta -udecatoreasca, pentru motive temeinice, poate .otari excluderea din societate a oricaruia dintre asociati. Drepturile asociatului exclus Art. 1.323 (1) 'n asociat care isi pierde calitatea alt#el decat prin cesiune sau executarea silita a partilor sale in societate poate o$tine valoarea partilor sale de la data incetarii calitatii de asociat, iar ceilalti asociati sunt tinuti sa ii plateasca imediat ce aceasta a #ost sta$ilita, cu do$anda legala de la data incetarii calitatii de asociat. (2) In cazul in care partile nu convin asupra valorii partilor de interes, aceasta se va sta$ili de catre instanta in conditiile art. 1.341 alin. ( ). !. Incetarea contractului de societate si dizolvarea societatii Cazurile generale de incetare Art. 1.3 4 (1) Su$ rezerva unor dispozitii legale speciale, contractul inceteaza si societatea se dizolva prin; a) realizarea o$iectului societatii sau imposi$ilitatea neindoielnica a realizarii acestuia< $) consimtamantul tuturor asociatilor< c) .otararea instantei, pentru motive legitime si temeinice< d) implinirea duratei societatii, cu exceptia cazului in care se aplica dispozitiile art. 1.3 1< e) nulitatea societatii< #) alte cauze stipulate in contractul de societate. (2) Societatea care intra in dizolvare se lic.ideaza.
&relungirea tacita a contractului de societate Art. 1.3 1 Societatea este tacit prorogata atunci cand, cu toate ca durata sa a expirat, aceasta continua sa execute operatiunile sale, iar asociatii continua sa initieze operatiuni ce intra in o$iectul sau si sa se comporte ca asociati. &rorogarea opereaza pe o durata de un an, continuand din an in an, de la data expirarii duratei, daca sunt indeplinite aceleasi conditii. "ulitatea societatii Art. 1.3 2 (1) "ulitatea societatii poate rezulta exclusiv din incalcarea dispozitiilor imperative ale prezentului capitol, stipulate su$ sanctiunea nulitatii, sau din nesocotirea conditiilor generale de validitate a contractelor, daca legea speciala nu prevede alt#el. (2) +ste considerata nescrisa orice clauza contractuala contrara unei dispozitii imperative din prezentul capitol a carei incalcare nu este sanctionata cu nulitatea societatii. *egimul nulitatii Art. 1.3 (1) "ulitatea se acopera si nu va #i constatata sau declarata in cazul in care cauza nulitatii a #ost inlaturata inainte de a se pune concluzii in #ond in #ata instantei de -udecata. (2) Instanta, sesizata cu o cerere in constatarea sau declararea nulitatii, este o$ligata sa puna in discutia partilor posi$ilitatea de remediere a cauzelor de nulitate care a#ecteaza contractul de societate si sa #ixeze un termen util pentru acoperirea nulitatii, c.iar daca partile se impotrivesc. ( ) Dreptul la actiune, cu exceptia nulitatii pentru o$iectul ilicit al societatii, se prescrie in termen de ani de la data inc.eierii contractului. *egularizarea societatii Art. 1.3 ! (1) In cazul anula$ilitatii societatii pentru vicierea consimtamantului sau incapacitatea unui asociat si atunci cand regularizarea este posi$ila, orice persoana interesata poate sa puna in intarziere pe acela care este indreptatit sa invoce nulitatea, #ie pentru a se #ace regularizarea, #ie pentru a exercita actiunea in anulare in termen de ( luni de cand a #ost pus in intarziere, su$ sanctiunea decaderii. Despre punerea in intarziere va #i instiintata si societatea. (2) Societatea sau orice asociat poate, in termenul prevazut la alin. (1), sa propuna instantei investite cu actiunea in anulare orice masuri de acoperire a nulitatii, in special prin rascumpararea drepturilor sociale care apartin reclamantului. In acest caz, instanta poate #ie sa pronunte nulitatea, #ie sa declare o$ligatorii masurile propuse, daca acestea din urma au #ost in preala$il adoptate de societate in conditiile cerute pentru modi#icarile aduse contractului de societate. ,a adoptarea acestor din urma masuri nu se tine seama de votul asociatului reclamant. ( ) In caz de contestare a valorii drepturilor sociale care revin asociatului, valoarea acestora se determina cu respectarea dispozitiilor art. 1.341 alin. ( ). +#ectele nulitatii Art. 1.3 % (1) Societatea inceteaza de la data ramanerii de#initive a .otararii prin care a #ost constatata sau, dupa caz, declarata nulitatea si intra in lic.idarea patrimoniului social. (2) &rin .otararea -udecatoreasca de declarare sau constatare, dupa caz, a nulitatii societatii se vor numi si lic.idatorii. ( ) "ici societatea si nici asociatii nu se pot prevala de nulitate #ata de tertii de $unacredinta.
*aspunderea pentru nulitatea societatii Art. 1.3 ( (1) Dreptul la actiunea in repararea pre-udiciului cauzat prin declararea sau, dupa caz, constatarea nulitatii societatii se prescrie in termen de ani, care incepe sa curga de la data ramanerii de#initive a .otararii -udecatoresti de declarare sau constatare a nulitatii. (2) Disparitia cauzei de nulitate sau regularizarea societatii nu impiedica exercitarea dreptului la actiune in despagu$iri pentru repararea pre-udiciului su#erit prin interventia nulitatii. In aceste cazuri, dreptul la actiune se prescrie in termen de ani din ziua in care nulitatea a #ost acoperita. &ieirea $unurilor su$scrise ca aport Art. 1.3 0 (1) Cand unul dintre asociati a promis sa puna in comun proprietatea sau #olosinta unui $un care a pierit ori s-a pierdut inainte ca aportul sa #i #ost #acut, societatea inceteaza #ata de toti asociatii, a#ara de cazul in care societatea poate continua si #ara asociatul care a su$scris $unul ce a pierit ori s-a pierdut. (2) Societatea inceteaza, de asemenea, in toate cazurile, prin pieirea $unului, daca a #ost pusa in comun numai #olosinta acestuia, iar proprietatea a ramas asociatului, a#ara de cazul in care societatea poate continua si #ara asociatul care a su$scris $unul ce a pierit. Alte cazuri de incetare Art. 1.3 1 In cazul in care contractul nu prevede alt#el, societatea inceteaza si prin; a) moartea ori punerea su$ interdictie a uneia dintre persoanele #izice asociate< $) incetarea calitatii de su$iect de drept a uneia dintre persoanele -uridice asociate< c) #alimentul unui asociat. Continuarea contractului in cazul mortii unui asociat Art. 1.3 3 In contractul de societate se poate stipula ca la moartea unui asociat societatea sa continue de drept cu mostenitorii acestuia. Drepturile mostenitorilor in cadrul societatii Art. 1.3!4 Daca s-a stipulat ca, in cazurile prevazute la art. 1.3 1, societatea va continua intre asociatii ramasi, asociatul ori, dupa caz, mostenitorul sau nu are drept decat la partea sa ori a autorului sau, dupa situatia societatii, la data cand evenimentul s-a produs. +l nu participa la drepturile si nu este tinut de o$ligatiile ulterioare decat in masura in care acestea sunt urmarea necesara a operatiunilor #acute inaintea acestui eveniment. %. ,ic.idarea societatii "umirea si revocarea lic.idatorului Art. 1.3!1 (1) ,ic.idarea se #ace, daca nu s-a prevazut alt#el in contractul de societate sau prin conventie ulterioara, de toti asociatii sau de un lic.idator numit de ei cu unanimitate. In caz de neintelegere, lic.idatorul este numit de instanta -udecatoreasca, la cererea oricaruia dintre asociati. (2) ,ic.idatorul numit de asociati poate #i revocat de asociati cu unanimitate de voturi. +l poate #i, de asemenea, revocat pentru motive temeinice, la cererea oricarei persoane interesate, de instanta -udecatoreasca. ( ) ,ic.idatorul numit de instanta -udecatoreasca poate #i revocat numai de catre aceasta, la cererea oricarei persoane interesate. (!) &ot #i numiti lic.idatori atat persoane #izice, cat si persoane -uridice, care au statut de practicieni in insolventa. (%) Cand sunt mai multi lic.idatori, .otararile lor se iau cu ma-oritate a$soluta.
)$ligatiile si raspunderea lic.idatorilor Art. 1.3!2 )$ligatiile si raspunderea lic.idatorilor sunt reglementate de dispozitiile aplica$ile administratorilor, in a#ara de cazul in care prin lege sau prin contractul de societate se dispune alt#el. Inventarul Art. 1.3! (1) Administratorii tre$uie sa predea lic.idatorilor $unurile si documentele sociale si sa prezinte acestora $ilantul ultimului exercitiu #inanciar. (2) ,ic.idatorii tre$uie sa intocmeasca inventarul $unurilor si #ondurilor sociale si sa sta$ileasca activul si pasivul patrimoniului social. Inventarul tre$uie sa #ie semnat de administratori si lic.idatori. &uterile lic.idatorilor Art. 1.3!! (1) ,ic.idatorii pot sa inc.eie toate actele necesare lic.idarii si, daca asociatii nu au stipulat alt#el, pot sa vanda, c.iar in $loc, $unurile sociale, sa inc.eie conventii ar$itrale si sa #aca tranzactii. (2) +i reprezinta societatea in -ustitie, in conditiile prevazute de lege. ( ) ,ic.idatorii nu pot insa sa initieze noi operatiuni, su$ sanctiunea de a raspunde personal si solidar pentru toate daunele ce ar putea rezulta. &lata datoriilor sociale Art. 1.3!% Asociatii sau, dupa caz, lic.idatorul sunt tinuti a plati creditorii societatii, a consemna sumele necesare pentru plata creantelor exigi$ile la o data ulterioara, contestate sau care nu au #ost in#atisate de creditori, si a inapoia c.eltuielile ori avansurile #acute in interesul social de unii asociati. *estituirea aporturilor si impartirea excedentului ramas in urma lic.idarii Art. 1.3!( (1) Dupa plata datoriilor sociale, activul ramas este destinat ram$ursarii aporturilor su$scrise si varsate de asociati, iar eventualul excedent constituie pro#it net, care va #i repartizat intre asociati proportional cu partea #iecaruia la $ene#icii, daca nu s-a prevazut alt#el prin contractul de societate sau prin .otarare a asociatilor, si cu aplicarea, daca este cazul, a prevederilor art. 1.312 alin. (1). (2) 5unurile aduse in uzu#ruct sau in #olosinta se restituie in natura. ( ) Daca $unul adus in proprietate se a#la inca in masa patrimoniala, acesta va #i restituit, la cererea asociatului, in natura, cu o$ligatia platii unei sulte, daca este cazul. (!) Dupa ram$ursarea aporturilor $anesti si in $unuri, asociatul care a contri$uit la patrimoniul social cu aporturi in cunostinte speci#ice sau prestatii are dreptul de a primi, in limita cotei sale de participare la pro#it, $unurile rezultate din prestatia sa, daca acestea se a#la inca in patrimoniul societatii, cu o$ligatia platii unei sulte, daca este cazul. (%) Daca in urma lic.idarii excedentul ramas consta intr-un $un a carui atri$uire catre asociati este interzisa de lege, lic.idatorul va vinde $unul la licitatie pu$lica, cu incuviintarea preala$ila a instantei competente, iar suma se imparte asociatilor, potrivit alin. (1). Suportarea pasivului Art. 1.3!0 Daca activul net este neindestulator pentru inapoierea in intregime a aporturilor si pentru plata o$ligatiilor sociale, pierderea se suporta de asociati potrivit cu contri$utia acestora sta$ilita prin contract.
Imparteala $unurilor sociale Art. 1.3!1 Imparteala in natura a $unurilor societatii se #ace potrivit regulilor privitoare la imparteala $unurilor proprietate comuna. Sectiunea - Asocierea in participatie
"otiune Art. 1.3!3 Contractul de asociere in participatie este contractul prin care o persoana acorda uneia sau mai multor persoane o participatie la $ene#iciile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni pe care le intreprinde. &ro$a Art. 1.3%4 Contractul se pro$eaza numai prin inscris. &ersonalitatea -uridica Art. 1.3%1 Asocierea in participatie nu poate do$andi personalitate -uridica si nu constituie #ata de terti o persoana distincta de persoana asociatilor. /ertul nu are niciun drept #ata de asociere si nu se o$liga decat #ata de asociatul cu care a contractat. *egimul aporturilor Art. 1.3%2 (1) Asociatii raman proprietarii $unurilor puse la dispozitia asociatiei. (2) +i pot conveni ca $unurile aduse in asociere, precum si cele o$tinute in urma #olosirii acestora sa devina proprietate comuna. ( ) 5unurile puse la dispozitia asocierii pot trece, in tot sau in parte, in proprietatea unuia dintre asociati pentru realizarea o$iectului asocierii, in conditiile convenite prin contract si cu respectarea #ormalitatilor de pu$licitate prevazute de lege. (!) Asociatii pot stipula redo$andirea in natura a $unurilor prevazute la alin. ( ) la incetarea asocierii. *aporturile dintre asociati si #ata de terti Art. 1.3% (1) Asociatii, c.iar actionand pe contul asocierii, contracteaza si se anga-eaza in nume propriu #ata de terti. (2) Cu toate acestea, daca asociatii actioneaza in aceasta calitate #ata de terti sunt tinuti solidar de actele inc.eiate de oricare dintre ei. ( ) Asociatii exercita toate drepturile decurgand din contractele inc.eiate de oricare dintre ei, dar tertul este tinut exclusiv #ata de asociatul cu care a contractat, cu exceptia cazului in care acesta din urma a declarat calitatea sa la momentul inc.eierii actului. (!) )rice clauza din contractul de asociere care limiteaza raspunderea asociatilor #ata de terti este inopoza$ila acestora. (%) )rice clauza care sta$ileste un nivel minim garantat de $ene#icii pentru unul sau unii dintre asociati este considerata nescrisa. 6orma si conditiile asocierii Art. 1.3%! Cu exceptia dispozitiilor prevazute la art. 1.3!31.3% , conventia partilor determina #orma contractului, intinderea si conditiile asocierii, precum si cauzele de dizolvare si lic.idare a acesteia. Capitolul 2III - Contractul de transport
Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. 1.3%% &rin contractul de transport, o parte, numita transportator, se o$liga, cu titlu principal, sa transporte o persoana sau un $un dintr-un loc in altul, in sc.im$ul unui pret pe care pasagerul, expeditorul sau destinatarul se o$liga sa il plateasca, la timpul si locul convenite. Dovada contractului Art. 1.3%( Contractul de transport se dovedeste prin documente de transport, precum scrisoare de trasura, recipisa de $aga-e, #oaie de parcurs, conosament, tic.et ori legitimatie de calatorie sau altele asemenea, de la caz la caz. 8odalitati de transport Art. 1.3%0 (1) /ransportul poate #i realizat de unul sau mai multi transportatori, in acest din urma caz putand #i succesiv ori com$inat. (2) /ransportul succesiv este cel e#ectuat de 2 sau mai multi transportatori succesivi care utilizeaza acelasi mod de transport, iar transportul com$inat este cel in care acelasi transportator sau aceiasi transportatori succesivi utilizeaza moduri de transport di#erite. ( ) /ransportatorii care se succeda isi predau unul altuia $unurile si $aga-ele transportate, pana la destinatie, #ara interventia expeditorului sau a calatorului. Domeniul de aplicare Art. 1.3%1 (1) Dispozitiile prezentului capitol se aplica tuturor modurilor de transport, in masura in care nu se dispune alt#el prin legi speciale sau nu sunt aplica$ile practici statornicite intre parti ori uzante. (2) Cu exceptia situatiei in care este e#ectuat de un transportator care isi o#era serviciile pu$licului in cadrul activitatii sale pro#esionale, transportul cu titlu gratuit nu este supus dispozitiilor cuprinse in acest capitol. In acest caz, transportatorul este tinut numai de o o$ligatie de prudenta si diligenta. ( ) /ransportatorul care isi o#era serviciile pu$licului tre$uie sa transporte orice persoana care solicita serviciile sale si orice $un al carui transport este solicitat, daca nu are un motiv intemeiat de re#uz. &asagerul, expeditorul si destinatarul sunt o$ligati sa respecte instructiunile transportatorului. *aspunderea transportatorului Art. 1.3%3 (1) /ransportatorul nu poate exclude sau limita raspunderea sa decat in cazurile prevazute de lege. (2) /ransportatorul raspunde pentru pre-udiciile cauzate prin intarzierea a-ungerii la destinatie, cu exceptia cazului #ortuit si a #ortei ma-ore. Su$stituirea Art. 1.3(4 (1) Daca transportatorul isi su$stituie un alt transportator pentru executarea totala sau partiala a o$ligatiei sale, acesta din urma este considerat parte in contractul de transport. (2) &lata e#ectuata unuia dintre transportatori este li$eratorie in privinta tuturor transportatorilor care i-au su$stituit pe altii sau au #ost su$stituiti. Sectiunea 2 - Contractul de transport de $unuri
Documentul de transport Art. 1.3(1 (1) ,a remiterea $unurilor pentru transport, expeditorul tre$uie sa predea transportatorului, in a#ara de documentul de transport, toate documentele suplimentare vamale, sanitare, #iscale si altele asemenea, necesare e#ectuarii transportului, potrivit legii. (2) Documentul de transport este semnat de expeditor si tre$uie sa cuprinda, intre altele, mentiuni privind identitatea expeditorului, a transportatorului si a destinatarului si, dupa caz, a persoanei care tre$uie sa plateasca transportul. Documentul de transport mentioneaza, de asemenea, locul si data luarii in primire a $unului, punctul de plecare si cel de destinatie, pretul si termenul transportului, natura, cantitatea, volumul sau masa si starea aparenta a $unului la predarea spre transport, caracterul periculos al $unului, daca este cazul, precum si documentele suplimentare care au #ost predate si insotesc transportul. &artile pot conveni sa introduca si alte mentiuni in documentul de transport. Dispozitiile legii speciale raman aplica$ile. ( ) +xpeditorul raspunde #ata de transportator pentru pre-udiciile cauzate de un viciu propriu al $unului sau de orice omisiune, insu#icienta ori inexactitate a mentiunilor din documentul de transport sau, daca este cazul, din documentele suplimentare. /ransportatorul ramane raspunzator #ata de terti pentru pre-udiciile rezultate dintr-o ast#el de cauza, avand drept de regres impotriva expeditorului. &luralitatea de exemplare. *ecipisa de primire Art. 1.3(2 (1) Documentul de transport se intocmeste in cel putin exemplare, cate unul pentru transportator si expeditor si altul care insoteste $unul transportat pana la destinatie. (2) In lipsa documentului de transport, transportatorul tre$uie sa eli$ereze expeditorului, la cererea acestuia, o recipisa de primire a $unului spre transport, dispozitiile art. 1.3(1 alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator. Aceasta prevedere nu se aplica in cazul transportului rutier de mar#uri. ( ) Documentul de transport sau, in lipsa acestuia, recipisa de primire dovedeste pana la pro$a contrara luarea in primire a $unului spre transport, natura, cantitatea si starea aparenta a acestuia. Documente de transport individuale Art. 1.3( In cazul in care expeditorul preda pentru transport mai multe colete, transportatorul are dreptul sa ii solicite acestuia cate un document de transport pentru #iecare colet in parte, daca prin lege nu se prevede alt#el. Documente de transport negocia$ile Art. 1.3(! (1) Documentul de transport nu este negocia$il, cu exceptia cazului in care partile sau legea speciala dispun ast#el. (2) In cazul in care este negocia$il, documentul de transport la ordin se transmite prin gir, iar cel la purtator prin remitere. /ransmiterea documentelor de transport la ordin sau la purtator Art. 1.3(% (1) Atunci cand documentul de transport este la ordin sau la purtator, proprietatea $unurilor transportate se trans#era prin e#ectul transmiterii acestui document. (2) 6orma si e#ectele girurilor, anularea si inlocuirea documentului de transport sunt supuse dispozitiilor privitoare la cam$ie si $iletul la ordin. ( ) 'ltimul giratar al unui sir neintrerupt de giruri care este posesor al titlului este considerat proprietar. De$itorul care isi indeplineste o$ligatia rezultand din titlu este
eli$erat, numai daca nu a exista #rauda sau culpa grava din partea sa. Am$ala-ul Art. 1.3(( (1) +xpeditorul are o$ligatia sa am$aleze $unurile corespunzator naturii acestora si modului de transport. (2) +xpeditorul raspunde #ata de transportator pentru pre-udiciile cauzate acestuia de am$ala-ul necorespunzator sau de am$alarea de#ectuoasa a $unurilor predate spre transport. /ransportatorul ramane raspunzator #ata de terti pentru pagu$ele cauzate ast#el, cu drept de regres contra expeditorului. &redarea $unurilor transportatorului Art. 1.3(0 +xpeditorul tre$uie sa predea $unurile la locul si in conditiile convenite prin clauzele contractului sau, in lipsa acestora, potrivit practicilor statornicite intre parti ori uzantelor, sa completeze si sa predea documentul de transport, #iind raspunzator pentru pre-udiciile cauzate prin intarziere. )$ligatia de a transporta $unurile Art. 1.3(1 /ransportatorul are o$ligatia de a transporta $unurile predate pentru transport pana la destinatie. /ermenul de transport Art. 1.3(3 /ransportul tre$uie e#ectuat in termenul sta$ilit de parti. Daca termenul in care tre$uie #acut transportul nu a #ost determinat de parti, se tine seama de practicile statornicite intre parti, de uzantele aplicate la locul de plecare, iar in lipsa acestora, se sta$ileste potrivit impre-urarilor. Suspendarea transportului si contraordinul Art. 1.304 (1) +xpeditorul poate suspenda transportul si cere restituirea $unurilor sau predarea lor altei persoane decat aceleia mentionate in documentul de transport ori dispune cum va crede de cuviinta, #iind o$ligat sa plateasca transportatorului c.eltuielile si contravaloarea daunelor care sunt consecinta imediata a acestui contraordin. Dispozitiile art. 1.301 sunt aplica$ile. (2) &entru a exercita dreptul de contraordin tre$uie prezentat documentul de transport semnat de transportator sau recipisa de primire, daca un asemenea document a #ost eli$erat< modi#icarile ce decurg din contraordin tre$uie inscrise in documentul de transport sau pe recipisa su$ o noua semnatura a transportatorului. ( ) Dreptul la contraordin inceteaza din momentul in care destinatarul a cerut predarea $unurilor, cu respectarea dispozitiilor art. 1.30(. (!) /ransportatorul raspunde pentru pre-udiciile produse prin executarea contraordinelor date cu incalcarea dispozitiilor prezentului articol. Impiedicarea executarii transportului. Consecinte Art. 1.301 (1) In caz de impiedicare la transport, transportatorul are dreptul sa ii ceara instructiuni expeditorului sau, in lipsa unui raspuns din partea acestuia, sa transporte $unul la destinatie, modi#icand itinerarul. In acest din urma caz, daca nu a #ost o #apta ce ii este imputa$ila, transportatorul are drept la pretul transportului, la taxele accesorii si la c.eltuieli, pe ruta e#ectiv parcursa, precum si la modi#icarea, in mod corespunzator, a termenului de executare a transportului. (2) Daca nu exista o alta ruta de transport sau daca, din alte motive, continuarea transportului nu este posi$ila, transportatorul va proceda potrivit instructiunilor date de expeditor prin documentul de transport pentru cazul impiedicarii la transport, iar in lipsa
acestora sau daca instructiunile nu pot #i executate, impiedicarea va #i adusa #ara intarziere la cunostinta expeditorului, cerandu-i-se instructiuni. ( ) +xpeditorul instiintat de ivirea impiedicarii poate denunta contractul platind transportatorului numai c.eltuielile #acute de acesta si pretul transportului in proportie cu parcursul e#ectuat. 8odi#icari aduse de transportator Art. 1.302 (1) Daca in termen de % zile de la trimiterea instiintarii prevazute la art. 1.301 alin. (2) expeditorul nu da, in conditiile legii speciale, instructiuni ce pot #i executate si nici nu ii comunica denuntarea contractului, transportatorul poate sa pastreze $unul in depozit sau il poate depozita la un tert. In cazul in care depozitarea nu este posi$ila ori $unul se poate altera sau deteriora ori valoarea acestuia nu poate acoperi pretul transportului, taxele accesorii si c.eltuielile, transportatorul va valori#ica $unul, potrivit dispozitiilor legii. (2) Cand $unul a #ost vandut, pretul, dupa scaderea drepturilor $anesti ale transportatorului, tre$uie sa #ie pus la dispozitia expeditorului, iar daca pretul este mai mic decat drepturile $anesti ale transportatorului, expeditorul tre$uie sa plateasca di#erenta. ( ) In cazul in care impiedicarea la transport a incetat inainte de sosirea instructiunilor expeditorului, $unul se transmite la destinatie, #ara a se mai astepta aceste instructiuni, expeditorul #iind instiintat despre aceasta #ara intarziere. Dreptul de dispozitie ulterioara Art. 1.30 (1) +xpeditorul are dreptul, prin dispozitie ulterioara scrisa, sa retraga inainte de plecare $unul ce urma sa #ie transportat, sa il opreasca in cursul transportului, sa amane predarea lui catre destinatar ori sa dispuna inapoierea lui la locul de plecare, sa sc.im$e persoana destinatarului ori locul de destinatie sau sa dispuna o alta modi#icare a conditiilor de executare a transportului. (2) +xpeditorul care a dat o dispozitie ulterioara este o$ligat sa plateasca transportatorului, dupa caz, pretul partii e#ectuate din transport, taxele datorate si c.eltuielile pricinuite prin executarea dispozitiei ulterioare, precum si sa il despagu$easca de orice pagu$a su#erita. ( ) +xpeditorul nu poate da dispozitie ulterioara care sa ai$a ca e#ect divizarea transportului, in a#ara de cazul cand legea dispune alt#el. /recerea dreptului la destinatar Art. 1.30! Dreptul expeditorului de a modi#ica contractul de transport se stinge de indata ce destinatarul si-a mani#estat vointa de a-si valori#ica drepturile ce rezulta pentru el din contractul de transport potrivit art. 1.300 sau de indata ce expeditorul a predat destinatarului duplicatul de pe documentul de transport. Din acel moment, dreptul de a modi#ica contractul de transport prin dispozitie ulterioara trece asupra destinatarului. Dreptul de re#uz al transportatorului Art. 1.30% (1) /ransportatorul, con#ormandu-se dispozitiilor legii speciale, poate re#uza executarea dispozitiei ulterioare, instiintandu-l #ara intarziere pe cel de la care ea emana, daca executarea dispozitiei ar #i de natura sa tul$ure in mod grav $unul mers al exploatarii ori daca, in cazul sc.im$arii locului de destinatie, sporul de taxe si c.eltuieli nu ar #i garantat de valoarea $unului sau in alt #el. Dispozitiile art. 1.301 sunt aplica$ile. (2) /ransportatorul are o$ligatia de instiintare si in cazul in care, la primirea dispozitiei, executarea acesteia nu mai este posi$ila.
)$ligatia de predare si de in#ormare Art. 1.30( (1) /ransportatorul este o$ligat sa puna $unurile transportate la dispozitia destinatarului sau posesorului documentului de transport la ordin ori la purtator, in locul si termenele indicate in contract sau, in lipsa, potrivit practicilor statornicite intre parti ori uzantelor. &osesorul documentului de transport la ordin sau la purtator este o$ligat sa il remita transportatorului la preluarea $unurilor transportate. (2) &redarea $unurilor transportate se #ace la domiciliul sau sediul destinatarului, daca din contract, din practicile statornicite intre parti ori con#orm uzantelor nu rezulta contrariul. ( ) /ransportatorul il instiinteaza pe destinatar cu privire la sosirea $unurilor si la termenul pentru preluarea acestora, daca predarea nu se #ace la domiciliul sau sediul acestuia, potrivit alin. (2). Data do$andirii drepturilor si o$ligatiilor de catre destinatar Art. 1.300 6ara a aduce atingere drepturilor expeditorului, destinatarul do$andeste drepturile si o$ligatiile decurgand din contractul de transport prin acceptarea acestuia sau a $unurilor transportate. &retul si alte c.eltuieli Art. 1.301 (1) &retul transportului si al serviciilor accesorii prestate de transportator sunt datorate de expeditor si se platesc la predarea $unurilor pentru transport, daca nu se prevede alt#el prin contract sau legea speciala, dupa caz. (2) Daca $unurile nu sunt de aceeasi natura cu cele descrise in documentul de transport sau valoarea lor este superioara, transportatorul are dreptul la pretul pe care l-ar #i cerut daca ar #i cunoscut aceste impre-urari, dispozitiile legii speciale #iind aplica$ile. ( ) Daca pretul se plateste la destinatie, transportatorul va preda $unurile contra platii acestuia de catre destinatar. (!) &retul serviciilor accesorii si al c.eltuielilor e#ectuate pe parcursul transportului este datorat de destinatar, daca prin contract sau legea speciala nu se prevede alt#el. Constatarea starii $unului Art. 1.303 (1) ,a primirea $unurilor transportate, destinatarul are dreptul sa ceara sa se constate, pe c.eltuiala sa, identitatea, cantitatea si starea $unurilor transportate. (2) Daca se va sta$ili existenta unor vicii, c.eltuielile #acute sunt in sarcina transportatorului. ( ) In lipsa conventiei contrare, viciile vor #i veri#icate potrivit dispozitiilor alin. (!) si (1). (!) In caz de neintelegere asupra calitatii sau starii unei mar#i, instanta, la cererea uneia dintre parti, poate dispune, cu procedura prevazuta de lege pentru ordonanta presedintiala, constatarea starii acesteia de unul sau mai multi experti numiti din o#iciu. (%) &rin aceeasi .otarare se poate dispune sec.estrarea mar#ii sau depunerea ei intr-un depozit pu$lic sau, in lipsa, intr-un alt loc ce se va determina. (() Daca pastrarea mar#ii ar putea aduce mari pagu$e sau ar ocaziona c.eltuieli insemnate, se va putea dispune c.iar vanzarea ei pe c.eltuiala celui caruia ii apartine, in conditiile care se vor determina prin .otarare. (0) =otararea de vanzare va tre$ui comunicata, inainte de punerea ei in executare, celeilalte parti sau reprezentantului sau, daca unul dintre acestia se a#la in localitate< in caz contrar, .otararea va #i comunicata in termen de zile de la executarea ei. (1) &artea care nu s-a prevalat de dispozitiile alin. (!) (0) tre$uie, in caz de contestatie, sa sta$ileasca atat identitatea mar#ii, cat si viciile ei. &lata sumelor datorate transportatorului Art. 1.314
(1) Destinatarul nu poate intra in posesia $unurilor transportate decat daca plateste transportatorului sumele datorate potrivit contractului si eventualele ram$ursuri cu care transportul a #ost grevat, in conditiile prevazute la art. 1.301 alin. ( ). (2) In caz de neintelegere asupra sumei datorate, destinatarul poate prelua $unurile transportate daca plateste transportatorului suma pe care sustine ca o datoreaza acestuia din urma si consemneaza di#erenta reclamata de transportator la o institutie de credit. Imposi$ilitatea predarii $unurilor Art. 1.311 (1) Daca destinatarul nu este gasit, re#uza sau negli-eaza preluarea $unurilor ori daca exista neintelegeri privind preluarea $unurilor intre mai multi destinatari sau din orice motiv, #ara culpa sa, transportatorul nu poate preda $unurile transportate, acesta va solicita imediat instructiuni expeditorului, care este o$ligat sa i le transmita in maximum 1% zile, su$ sanctiunea returnarii $unurilor catre expeditor, pe c.eltuiala acestuia, sau a vanzarii lor de catre transportator, dupa caz. (2) In cazurile prevazute la alin. (1), daca exista urgenta sau $unurile sunt perisa$ile, transportatorul va retransmite expeditorului $unurile, pe c.eltuiala acestuia, sau le va vinde, potrivit art. 1.02(, #ara sa mai solicite instructiuni expeditorului. ( ) ,a s#arsitul perioadei de depozitare sau la expirarea termenului pentru primirea instructiunilor expeditorului, o$ligatiile transportatorului sunt cele de la depozitul gratuit, cu o$ligatia pentru expeditor de a-i ram$ursa integral c.eltuielile de conservare si depozitare a $unurilor. (!) /ransportatorul va #i despagu$it de destinatar sau expeditor, dupa caz, pentru pagu$ele cauzate de intarzierea destinatarului in preluarea $unurilor transportate. 7arantarea creantelor transportatorului Art. 1.312 (1) &entru garantarea creantelor sale izvorate din contractul de transport, transportatorul se $ucura, cu privire la $unul transportat, de drepturile unui creditor ga-ist cat timp detine acel $un. (2) /ransportatorul poate exercita drepturile prevazute la alin. (1) si dupa predarea catre destinatar a $unului transportat, dar numai timp de 2! de ore de la predare si doar daca destinatarul mai detine $unul. &redarea $unurilor #ara incasarea sumelor datorate Art. 1.31 (1) /ransportatorul care preda $unurile transportate #ara a incasa de la destinatar sumele ce i se datoreaza lui, transportatorilor anteriori sau expeditorului ori #ara a pretinde destinatarului consemnarea sumei asupra careia exista neintelegeri pierde dreptul de regres si raspunde #ata de expeditor si transportatorii anteriori pentru toate sumele ce li se cuveneau. (2) In toate cazurile insa, transportatorul are actiune impotriva destinatarului, c.iar daca acesta a ridicat $unurile transportate. *aspunderea transportatorului Art. 1.31! /ransportatorul raspunde pentru pre-udiciul cauzat prin pierderea totala ori partiala a $unurilor, prin alterarea ori deteriorarea acestora, survenita pe parcursul transportului, su$ rezerva aplicarii dispozitiilor art. 1.3%3, precum si prin intarzierea livrarii $unurilor. *epararea pre-udiciului Art. 1.31% (1) In caz de pierdere a $unurilor, transportatorul tre$uie sa acopere valoarea reala a $unurilor pierdute sau a partilor pierdute din $unurile transportate. (2) In caz de alterare sau deteriorare a $unurilor, transportatorul va acoperi scaderea lor
de valoare. ( ) &entru aplicarea alin. (1) si (2) se va avea in vedere valoarea $unurilor la locul si momentul predarii. *estituirea pretului si a c.eltuielilor Art. 1.31( In cazul prevazut la art. 1.31%, transportatorul tre$uie sa restituie, de asemenea, pretul transportului, al serviciilor accesorii si c.eltuielile transportului, proportional, dupa caz, cu valoarea $unurilor pierdute sau cu diminuarea valorii cauzate de alterarea ori deteriorarea acestora. Calcularea cuantumului despagu$irii Art. 1.310 In cazul in care valoarea $unului a #ost declarata la predare, despagu$irea se calculeaza in raport cu acea valoare. Cu toate acestea, daca valoarea reala a $unului de la locul si momentul predarii este mai mica, despagu$irea se calculeaza in raport cu aceasta din urma valoare. Cazuri speciale Art. 1.311 (1) /ransportatorul nu este tinut sa transporte documente, sume de $ani in numerar, titluri de valoare, $i-uterii sau alte $unuri de mare valoare. (2) Daca accepta transportul unor $unuri dintre cele prevazute la alin. (1), transportatorul tre$uie sa acopere, in caz de pierdere, deteriorare sau alterare, numai valoarea declarata a acestora. In situatia in care s-a declarat o natura di#erita a $unurilor ori o valoare mai mare, transportatorul este exonerat de orice raspundere. ,imitarea raspunderii Art. 1.313 In toate cazurile, despagu$irea nu poate depasi cuantumul sta$ilit prin legea speciala. Agravarea raspunderii Art. 1.334 Daca transportatorul a actionat cu intentie sau culpa grava, acesta datoreaza despagu$iri, #ara limitarile sau exonerarea de raspundere prevazute la art. 1.3101.313. Inlaturarea raspunderii Art. 1.331 (1) /ransportatorul nu raspunde daca pierderea totala ori partiala sau, dupa caz, alterarea ori deteriorarea s-a produs din cauza; a) unor #apte in legatura cu incarcarea sau descarcarea $unului, daca aceasta operatiune s-a e#ectuat de catre expeditor sau destinatar< $) lipsei ori de#ectuozitatii am$ala-ului, daca dupa aspectul exterior nu putea #i o$servata la primirea $unului pentru transport< c) expedierii su$ o denumire necorespunzatoare, inexacta ori incompleta a unor $unuri excluse de la transport sau admise la transport numai su$ anumite conditii, precum si a nerespectarii de catre expeditor a masurilor de siguranta prevazute pentru acestea din urma< d) unor evenimente naturale inerente transportului in ve.icule desc.ise, daca, potrivit dispozitiilor legii speciale sau contractului, $unul tre$uie transportat ast#el< e) naturii $unului transportat, daca aceasta il expune pierderii sau stricaciunii prin s#aramare, spargere, ruginire, alterare interioara spontana si altele asemenea< #) pierderii de greutate, oricare ar #i distanta parcursa, daca si in masura in care $unul transportat este dintre acelea care prin natura lor su#era, o$isnuit, prin simplul #apt al transportului, o asemenea pierdere< g) pericolului inerent al transportului de animale vii<
.) #aptului ca prepusul expeditorului, care insoteste $unul in cursul transportului, nu a luat masurile necesare pentru a asigura conservarea $unului< i) oricarei alte impre-urari prevazute prin lege speciala. (2) Daca se constata ca pierderea sau deteriorarea ori alterarea a putut surveni din una dintre cauzele prevazute la alin. (1), se prezuma ca pagu$a a #ost produsa din acea cauza. ( ) /ransportatorul este, de asemenea, exonerat de raspundere, daca dovedeste ca pierderea totala sau partiala ori alterarea sau deteriorarea s-a produs din cauza; a) unei alte #apte decat cele prevazute la alin. (1), savarsita cu intentie ori din culpa de catre expeditor sau destinatar, ori a instructiunilor date de catre unul dintre acestia< $) #ortei ma-ore sau #aptei unui tert pentru care transportatorul nu este tinut sa raspunda. *aspunderea pentru nee#ectuarea transportului sau pentru intarziere Art. 1.332 /ransportatorul raspunde si pentru pagu$a cauzata prin nee#ectuarea transportului sau prin depasirea termenului de transport. *aspunderea pentru ram$ursuri si #ormalitati vamale Art. 1.33 *aspunderea transportatorului pentru incasarea ram$ursurilor cu care expeditorul a grevat transportul si pentru indeplinirea operatiunilor vamale este reglementata de dispozitiile privitoare la mandat. Cazuri de decadere Art. 1.33! (1) In cazul in care cel indreptatit primeste $unurile #ara a #ace rezerve, nu se mai pot #ormula impotriva transportatorului pretentiile izvorate din pierderea partiala sau alterarea ori deteriorarea $unurilor transportate ori din nerespectarea termenului de transport. (2) In cazul in care pierderea partiala sau alterarea ori deteriorarea nu putea #i descoperita la primirea $unului, cel indreptatit poate pretinde transportatorului dauneinterese, c.iar daca $unul transportat a #ost primit #ara rezerve. Daunele-interese pot #i cerute numai daca cel indreptatit a adus la cunostinta transportatorului pieirea sau alterarea ori deteriorarea de indata ce a descoperit-o, insa nu mai tarziu de % zile de la primirea $unului, iar pentru $unurile perisa$ile sau animalele vii, nu mai tarziu de ( ore de la primirea acestora. ( ) In caz de intentie sau culpa grava a transportatorului, dispozitiile de mai sus privitoare la stingerea pretentiilor celui indreptatit, precum si cele privitoare la termenul de instiintare nu sunt aplica$ile. Clauze de exonerare sau inlaturare a raspunderii Art. 1.33% (1) Clauza prin care se inlatura sau restrange raspunderea sta$ilita prin lege in sarcina transportatorului se considera nescrisa. (2) Cu toate acestea, expeditorul isi poate asuma riscul transportului in cazul pagu$elor cauzate de am$ala- sau in cazul transporturilor speciale care maresc riscul pierderii sau stricaciunii $unurilor. 5unurile periculoase Art. 1.33( (1) +xpeditorul care preda pentru transport $unuri periculoase, #ara sa in#ormeze transportatorul in preala$il, il va despagu$i pe acesta pentru orice pagu$e cauzate de natura periculoasa a transportului. (2) In cazul de la alin. (1), expeditorul va acoperi c.eltuielile si riscurile decurgand din depozitul unor ast#el de $unuri.
*aspunderea expeditorului Art. 1.330 (1) +xpeditorul va despagu$i transportatorul pentru orice pagu$e cauzate de natura sau viciul $unurilor predate pentru transport. (2) /ransportatorul ramane insa raspunzator #ata de terti pentru pagu$ele cauzate ast#el, cu drept de regres impotriva expeditorului. /ransportatorul care se o$liga sa transporte pe liniile altuia Art. 1.331 Daca nu s-a convenit alt#el, transportatorul care se anga-eaza sa transporte $unurile atat pe liniile sale de exploatare, cat si pe cele ale altui transportator raspunde pentru transportul e#ectuat pe celelalte linii numai ca expeditor comisionar. *aspunderea in transportul succesiv sau com$inat Art. 1.333 Daca prin lege nu se prevede alt#el, in cazul transportului succesiv sau com$inat, actiunea in raspundere se poate exercita impotriva transportatorului care a inc.eiat contractul de transport sau impotriva ultimului transportator. *aporturile dintre transportatorii succesivi Art. 2.444 (1) In raporturile dintre ei, #iecare transportator contri$uie la despagu$iri proportional cu partea ce i se cuvine din pretul transportului. Daca insa pagu$a este produsa cu intentie sau din culpa grava a unuia dintre transportatori, intreaga despagu$ire incum$a acestuia. (2) Atunci cand unul dintre transportatori dovedeste ca #aptul pagu$itor nu s-a produs pe durata transportului sau, acesta nu este tinut sa contri$uie la despagu$ire. ( ) Se prezuma ca $unurile au #ost predate in stare $una de la un transportator la altul daca acestia nu solicita mentionarea in documentul de transport a starii in care au #ost preluate $unurile. *eprezentarea in transportul succesiv sau com$inat Art. 2.441 (1) In transportul succesiv sau com$inat, cel din urma transportator ii reprezinta pe ceilalti in ceea ce priveste incasarea sumelor ce li se cuvin in temeiul contractului de transport, precum si cu privire la exercitarea drepturilor prevazute la art. 1.33%. (2) /ransportatorul care nu isi indeplineste o$ligatiile prevazute la alin. (1) raspunde #ata de transportatorii precedenti pentru sumele ce li se cuvin acestora. Sectiunea - Contractul de transport de persoane si $aga-e
Continutul o$ligatiei de a transporta Art. 2.442 (1) )$ligatia de transport al persoanelor cuprinde, in a#ara operatiunilor de transport, si operatiunile de im$arcare si de$arcare. (2) /ransportatorul este tinut sa aduca la timp calatorul, nevatamat si in siguranta, la locul de destinatie. ( ) /ransportatorul poate re#uza sau accepta transportul in anumite conditii, in cazurile prevazute de legea speciala. (!) /ransportatorul este o$ligat sa ai$a asigurare de raspundere civila, inc.eiata in conditiile legii. )$ligatii ale partilor Art. 2.44 (1) In temeiul contractului de transport, transportatorul este o$ligat #ata de calator; a) sa puna la dispozitia acestuia un loc corespunzator legitimatiei sale de calatorie< $) sa
transporte copiii care calatoresc impreuna cu acesta, #ara plata sau cu tari# redus, in conditiile legii speciale< c) sa transporte #ara o alta plata $aga-ele acestuia, in cantitatea si conditiile prevazute prin dispozitiile legii speciale. (2) In timpul transportului, calatorul este o$ligat sa se supuna masurilor luate potrivit dispozitiilor legale de catre prepusii transportatorului. *aspunderea pentru persoana calatorului Art. 2.44! (1) /ransportatorul raspunde pentru moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii calatorului. (2) +l raspunde, de asemenea, pentru daunele directe si imediate rezultand din neexecutarea transportului, din executarea lui in alte conditii decat cele sta$ilite sau din intarzierea executarii acestuia. ( ) In cazul in care, dupa impre-urari, din cauza intarzierii executarii transportului, contractul nu mai prezinta interes pentru calator, acesta il poate denunta, solicitand ram$ursarea pretului. (!) /ransportatorul nu raspunde daca dovedeste ca pagu$a a #ost cauzata de calator, cu intentie sau din culpa grava. De asemenea, transportatorul nu raspunde nici atunci cand dovedeste ca pagu$a a #ost cauzata de starea de sanatate a calatorului, #apta unui tert pentru care nu este tinut sa raspunda sau #orta ma-ora. Cu toate acestea, transportatorul ramane raspunzator pentru pagu$a cauzata de mi-locul de transport #olosit sau de starea sa de sanatate ori a anga-atilor lui. (%) +ste considerata nescrisa orice clauza prin care se inlatura sau se restrange raspunderea transportatorului pentru pre-udiciile prevazute in prezentul articol. *aspunderea pentru $aga-e si alte $unuri Art. 2.44% (1) /ransportatorul raspunde pentru pierderea sau deteriorarea $aga-elor sau a altor $unuri ale calatorului, daca nu se dovedeste ca pre-udiciul a #ost cauzat de viciul acestora, culpa calatorului sau #orta ma-ora. (2) &entru $aga-ele de mana sau alte $unuri pe care calatorul le tine cu sine, transportatorul raspunde numai daca se dovedeste intentia sau culpa acestuia din urma cu privire la pierderea sau deteriorarea lor. ( ) /ransportatorul raspunde pentru pierderea sau deteriorarea $aga-elor ori a altor $unuri ale calatorului in limita valorii declarate sau, daca valoarea nu a #ost declarata, in raport cu natura, continutul o$isnuit al acestora si alte asemenea elemente, dupa impre-urari. (!) In masura in care nu se prevede alt#el prin prezentul articol, dispozitiile sectiunii a 2-a din prezentul capitol se aplica in mod corespunzator transportului $aga-elor si al altor $unuri pe care calatorul le tine cu sine, #ara a deose$i dupa cum acestea au #ost sau nu au #ost predate transportatorului. *aspunderea in cadrul transportului succesiv sau com$inat Art. 2.44( (1) In cadrul transportului succesiv sau com$inat, transportatorul pe al carui parcurs al transportului a intervenit decesul, vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii calatorului, pierderea sau deteriorarea $aga-elor ori a altor $unuri ale calatorului raspunde pentru pre-udiciul ast#el cauzat. Cu toate acestea, transportatorul nu raspunde daca prin contractul de transport s-a stipulat in mod expres ca unul dintre transportatori raspunde integral. (2) &entru pierderea sau deteriorarea $aga-elor sau a altor $unuri ale calatorului ce au #ost predate, #iecare dintre transportatori este tinut sa contri$uie la despagu$ire, potrivit art. 2.444, care se aplica in mod corespunzator. ( ) *aspunderea pentru intarzierea sau intreruperea transportului intervine numai daca,
la terminarea intregului parcurs, intarzierea su$zista. Cedarea drepturilor din contractul de transport Art. 2.440 In lipsa de stipulatie contrara sau daca prin lege nu se prevede alt#el, calatorul poate ceda drepturile sale ce izvorasc din contractul de transport inainte de inceperea transportului, #ara a #i o$ligat sa il instiinteze pe transportator. Inlaturarea raspunderii Art. 2.441 Dispozitiile art. 1.331 alin. ( ) se aplica si transportului de persoane. Capitolul IB - Contractul de mandat Sectiunea 1 - Dispozitii comune "otiune Art. 2.443 8andatul este contractul prin care o parte, numita mandatar, se o$liga sa inc.eie unul sau mai multe acte -uridice pe seama celeilalte parti, numita mandant. 8andatul cu titlu gratuit sau cu titlu oneros Art. 2.414 (1) 8andatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. 8andatul dintre doua persoane #izice se prezuma a #i cu titlu gratuit. Cu toate acestea, mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activitati pro#esionale se prezuma a #i cu titlu oneros. (2) Daca mandatul este cu titlu oneros, iar remuneratia mandatarului nu este determinata prin contract, aceasta se va sta$ili potrivit legii, uzantelor ori, in lipsa, dupa valoarea serviciilor prestate. ( ) Dreptul la actiunea pentru sta$ilirea cuantumului remuneratiei se prescrie odata cu dreptul la actiunea pentru plata acesteia. 6elurile mandatului Art. 2.411 8andatul este cu sau #ara reprezentare. &uterea de reprezentare Art. 2.412 (1) Daca din impre-urari nu rezulta alt#el, mandatarul il reprezinta pe mandant la inc.eierea actelor pentru care a #ost imputernicit. (2) Imputernicirea pentru reprezentare sau, daca este cazul, inscrisul care o constata se numeste procura. ( ) Dispozitiile re#eritoare la reprezentarea in contracte se aplica in mod corespunzator. Sectiunea 2 - 8andatul cu reprezentare 1. 6orma si intinderea mandatului 6orma mandatului Art. 2.41 (1) Contractul de mandat poate #i inc.eiat in #orma scrisa, autentica ori su$ semnatura privata, sau ver$ala. Acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de catre mandatar. (2) 8andatul dat pentru inc.eierea unui act -uridic supus, potrivit legii, unei anumite
#orme tre$uie sa respecte acea #orma, su$ sanctiunea aplica$ila actului insusi. &revederea nu se aplica atunci cand #orma este necesara doar pentru opoza$ilitatea actului #ata de terti, daca prin lege nu se prevede alt#el. Cazul special de acceptare tacita Art. 2.41! (1) In a$senta unui re#uz neintarziat, mandatul se considera acceptat daca priveste actele a caror inc.eiere intra in exercitarea pro#esiei mandatarului ori pentru care acesta si-a o#erit serviciile #ie in mod pu$lic, #ie direct mandantului. (2) In aplicarea dispozitiilor alin. (1) se va tine seama, intre altele, de prevederile legale, de practicile statornicite intre parti si de uzante. Durata mandatului Art. 2.41% Daca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza in inc.eierea lui. ani de la
Intinderea mandatului Art. 2.41( (1) 8andatul general il autorizeaza pe mandatar sa e#ectueze numai acte de conservare si de administrare. (2) &entru a inc.eia acte de instrainare sau grevare, tranzactii ori compromisuri, pentru a se putea o$liga prin cam$ii sau $ilete la ordin ori pentru a intenta actiuni in -ustitie, precum si pentru a inc.eia orice alte acte de dispozitie, mandatarul tre$uie sa #ie imputernicit in mod expres. ( ) 8andatul se intinde si asupra tuturor actelor necesare executarii lui, c.iar daca nu sunt precizate in mod expres. 2. )$ligatiile mandatarului +xecutarea mandatului Art. 2.410 (1) 8andatarul nu poate sa depaseasca limitele sta$ilite prin mandat. (2) Cu toate acestea, el se poate a$ate de la instructiunile primite, daca ii este imposi$il sa il instiinteze in preala$il pe mandant si se poate prezuma ca acesta ar #i apro$at a$aterea daca ar #i cunoscut impre-urarile ce o -usti#ica. In acest caz, mandatarul este o$ligat sa il instiinteze de indata pe mandant cu privire la sc.im$arile aduse executarii mandatului. Diligenta mandatarului Art. 2.411 (1) Daca mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este tinut sa execute mandatul cu diligenta unui $un proprietar. Daca insa mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este o$ligat sa il indeplineasca cu diligenta pe care o mani#esta in propriile a#aceri. (2) 8andatarul este o$ligat sa il instiinteze pe mandant despre impre-urarile care au aparut ulterior inc.eierii mandatului si care pot determina revocarea sau modi#icarea acestuia. )$ligatia de a da socoteala Art. 2.413 (1) )rice mandatar este tinut sa dea socoteala despre gestiunea sa si sa remita mandantului tot ceea ce a primit in temeiul imputernicirii sale, c.iar daca ceea ce a primit nu ar #i #ost datorat mandantului. (2) In perioada in care $unurile primite cu ocazia executarii mandatului de la mandant ori in numele lui se a#la in detinerea mandatarului, acesta este o$ligat sa le conserve. Do$anzile la sumele datorate Art. 2.424
8andatarul datoreaza do$anzi pentru sumele intre$uintate in #olosul sau incepand din ziua intre$uintarii, iar pentru cele cu care a ramas dator, din ziua in care a #ost pus in intarziere. *aspunderea pentru o$ligatiile tertilor Art. 2.421 In lipsa unei conventii contrare, mandatarul care si-a indeplinit mandatul nu raspunde #ata de mandant cu privire la executarea o$ligatiilor asumate de persoanele cu care a contractat, cu exceptia cazului in care insolva$ilitatea lor i-a #ost sau ar #i tre$uit sa ii #i #ost cunoscuta la data inc.eierii contractului cu acele persoane. &luralitatea de mandatari Art. 2.422 (1) In a$senta unei stipulatii contrare, mandatul con#erit mai multor persoane pentru a lucra impreuna nu are e#ect daca nu a #ost acceptat de catre toate aceste persoane. (2) Cand mai multe persoane au acceptat acelasi mandat, actele lor il o$liga pe mandant c.iar daca au #ost inc.eiate numai de una dintre ele, a#ara de cazul cand s-a stipulat ca vor lucra impreuna. ( ) In lipsa de stipulatie contrara, mandatarii raspund solidar #ata de mandant daca s-au o$ligat sa lucreze impreuna. Su$stituirea #acuta de mandatar Art. 2.42 (1) 8andatarul este tinut sa indeplineasca personal mandatul, cu exceptia cazului in care mandantul l-a autorizat in mod expres sa isi su$stituie o alta persoana in executarea in tot sau in parte a mandatului. (2) C.iar in a$senta unei autorizari exprese, mandatarul isi poate su$stitui un tert daca; a) impre-urari neprevazute il impiedica sa aduca la indeplinire mandatul< $) ii este imposi$il sa il instiinteze in preala$il pe mandant asupra acestor impre-urari< c) se poate prezuma ca mandantul ar #i apro$at su$stituirea daca ar #i cunoscut impre-urarile ce o -usti#ica. ( ) In cazurile prevazute la alin. (2), mandatarul este o$ligat sa il instiinteze de indata pe mandant cu privire la su$stituire. (!) Daca su$stituirea nu a #ost autorizata de mandant, mandatarul raspunde pentru actele persoanei pe care si-a su$stituit-o ca si cum le-ar #i indeplinit el insusi. (%) Daca su$stituirea a #ost autorizata, mandatarul nu raspunde decat pentru diligenta cu care a ales persoana care l-a su$stituit si i-a dat instructiunile privind executarea mandatului. (() In toate cazurile, mandantul are actiune directa impotriva persoanei pe care mandatarul si-a su$stituit-o. 8asuri de conservare a $unurilor mandantului Art. 2.42! (1) 8andatarul va exercita drepturile mandantului #ata de terti, daca $unurile primite pentru mandant prezinta semne de deteriorare sau au a-uns cu intarziere. (2) In caz de urgenta, mandatarul poate proceda la vanzarea $unurilor cu diligenta unui $un proprietar. ( ) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2) mandatarul tre$uie sa il anunte de indata pe mandant. . )$ligatiile mandantului Sumele necesare executarii mandatului Art. 2.42% (1) In lipsa unei conventii contrare, mandantul este o$ligat sa puna la dispozitia mandatarului mi-loacele necesare executarii mandatului.
(2) 8andantul va restitui mandatarului c.eltuielile rezona$ile avansate de acesta din urma pentru executarea mandatului, impreuna cu do$anzile legale a#erente, calculate de la data e#ectuarii c.eltuielilor. Despagu$irea mandatarului Art. 2.42( 8andantul este o$ligat sa repare pre-udiciul su#erit de catre mandatar in executarea mandatului, daca acest pre-udiciu nu provine din culpa mandatarului. *emuneratia mandatarului Art. 2.420 Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este o$ligat sa plateasca mandatarului remuneratia, c.iar si in cazul in care, #ara culpa mandatarului, mandatul nu a putut #i executat. &luralitatea de mandanti Art. 2.421 Cand mandatul a #ost dat aceluiasi mandatar de mai multe persoane pentru o a#acere comuna, #iecare dintre ele raspunde solidar #ata de mandatar de toate e#ectele mandatului. Dreptul de retentie al mandatarului Art. 2.423 &entru garantarea tuturor creantelor sale impotriva mandantului izvorate din mandat, mandatarul are un drept de retentie asupra $unurilor primite cu ocazia executarii mandatului de la mandant ori pe seama acestuia. !. Incetarea mandatului 8odurile de incetare Art. 2.4 4 &e langa cauzele generale de incetare a contractelor, mandatul inceteaza prin oricare dintre urmatoarele moduri; a) revocarea sa de catre mandant< $) renuntarea mandatarului< c) moartea, incapacitatea sau #alimentul mandantului ori a mandatarului. Cu toate acestea, atunci cand are ca o$iect inc.eierea unor acte succesive in cadrul unei activitati cu caracter de continuitate, mandatul nu inceteaza daca aceasta activitate este in curs de des#asurare, cu respectarea dreptului de revocare sau renuntare al partilor ori al mostenitorilor acestora. Conditiile revocarii Art. 2.4 1 (1) 8andantul poate oricand revoca mandatul, expres sau tacit, indi#erent de #orma in care contractul de mandat a #ost inc.eiat si c.iar daca a #ost declarat irevoca$il. (2) Imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi a#acere revoca mandatul initial. ( ) 8andatul dat in conditiile prevazute la art. 2.421 nu poate #i revocat decat cu acordul tuturor mandantilor. +#ectele revocarii Art. 2.4 2 (1) 8andantul care revoca mandatul ramane tinut sa isi execute o$ligatiile #ata de mandatar. +l este, de asemenea, o$ligat sa repare pre-udiciile su#erite de mandatar din cauza revocarii ne-usti#icate ori intempestive. (2) Atunci cand partile au declarat mandatul irevoca$il, revocarea se considera a #i ne-usti#icata daca nu este determinata de culpa mandatarului sau de un caz #ortuit ori de #orta ma-ora.
&u$licitatea revocarii procurii autentice notariale Art. 2.4 (1) Daca procura a #ost data in #orma autentica notariala, in vederea in#ormarii tertilor, notarul pu$lic caruia i se solicita sa autenti#ice revocarea unei asemenea procuri este o$ligat sa transmita, de indata, revocarea catre *egistrul national notarial, tinut in #ormat electronic, potrivit legii. (2) "otarul pu$lic care autenti#ica actul pentru inc.eierea caruia a #ost data procura are o$ligatia sa veri#ice la *egistrul national notarial daca acea procura a #ost revocata. ( ) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplica$ile si in cazul autenti#icarilor realizate de misiunile diplomatice si o#iciile consulare ale *omaniei. *enuntarea mandatarului Art. 2.4 ! (1) 8andatarul poate renunta oricand la mandat, noti#icand mandantului renuntarea sa. (2) Daca mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate pretinde remuneratia pentru actele pe care le-a inc.eiat pe seama mandantului pana la data renuntarii. ( ) 8andatarul este o$ligat sa il despagu$easca pe mandant pentru pre-udiciile su#erite prin e#ectul renuntarii, cu exceptia cazului cand continuarea executarii mandatului i-ar #i cauzat mandatarului insusi o pagu$a insemnata, care nu putea #i prevazuta la data acceptarii mandatului. 8oartea, incapacitatea sau #alimentul uneia dintre parti Art. 2.4 % (1) In caz de deces, incapacitate sau #aliment al uneia dintre parti, mostenitorii ori reprezentantii acesteia au o$ligatia de a in#orma de indata cealalta parte. (2) In cazul prevazut la alin. (1), mandatarul sau mostenitorii ori reprezentantii sai sunt o$ligati sa continue executarea mandatului daca intarzierea acesteia risca sa puna in pericol interesele mandantului ori ale mostenitorilor sai. "ecunoasterea cauzei de incetare a mandatului Art. 2.4 ( /ot ceea ce mandatarul a #acut, in numele mandantului, inainte de a cunoaste sau de a #i putut cunoaste cauza de incetare a mandatului este socotit ca vala$il #acut in executarea acestuia. 8entinerea unor o$ligatii ale mandatarului Art. 2.4 0 ,a incetarea in orice mod a mandatului, mandatarul este tinut sa isi execute o$ligatiile prevazute la art. 2.413 si 2.424. Incetarea mandatului in caz de pluralitate de mandatari Art. 2.4 1 In lipsa unei conventii contrare, mandatul dat mai multor mandatari o$ligati sa lucreze impreuna inceteaza c.iar si atunci cand cauza incetarii il priveste numai pe unul dintre ei. Sectiunea 1. Dispozitii generale "otiune Art. 2.4 3 (1) 8andatul #ara reprezentare este contractul in temeiul caruia o parte, numita mandatar, inc.eie acte -uridice in nume propriu, dar pe seama celeilalte parti, numita mandant, si isi asuma #ata de terti o$ligatiile care rezulta din aceste acte, c.iar daca tertii aveau cunostinta despre mandat. - 8andatul #ara reprezentare
(2) Dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza, in mod corespunzator, cu regulile aplica$ile mandatului cu reprezentare. +#ectele #ata de terti Art. 2.4!4 (1) /ertii nu au niciun raport -uridic cu mandantul. (2) Cu toate acestea, mandantul, su$stituindu-se mandatarului, poate exercita drepturile de creanta nascute din executarea mandatului, daca si-a executat propriile sale o$ligatii #ata de mandatar. 5unurile do$andite de mandatar Art. 2.4!1 (1) 8andantul poate revendica $unurile mo$ile do$andite pe seama sa de catre mandatarul care a actionat in nume propriu, cu exceptia $unurilor do$andite de terti prin e#ectul posesiei de $una-credinta. (2) Daca $unurile do$andite de mandatar sunt imo$ile, acesta este o$ligat sa le transmita mandantului. In caz de re#uz, mandantul poate solicita instantei de -udecata sa pronunte o .otarare care sa tina loc de act de transmitere a $unurilor do$andite. ( ) Dispozitiile alin. (2) se aplica prin asemanare si $unurilor mo$ile supuse unor #ormalitati de pu$licitate. Creditorii mandatarului Art. 2.4!2 Creditorii mandatarului nu pot urmari $unurile do$andite de acesta in nume propriu, dar pe seama mandantului, daca mandatul #ara reprezentare are data certa si aceasta este anterioara luarii oricarei masuri asiguratorii sau de executare. 2. Contractul de comision "otiune Art. 2.4! Contractul de comision este mandatul care are ca o$iect ac.izitionarea sau vanzarea de $unuri ori prestarea de servicii pe seama comitentului si in numele comisionarului, care actioneaza cu titlu pro#esional, in sc.im$ul unei remuneratii numita comision. &ro$a contractului Art. 2.4!! (1) Contractul de comision se inc.eie in #orma scrisa, autentica sau su$ semnatura privata. (2) Daca prin lege nu se prevede alt#el, #orma scrisa este necesara numai pentru dovada contractului. )$ligatiile tertului contractant Art. 2.4!% /ertul contractant este tinut direct #ata de comisionar pentru o$ligatiile sale. Cedarea actiunilor Art. 2.4!( (1) In caz de neexecutare a o$ligatiilor de catre tert, comitentul poate exercita actiunile decurgand din contractul cu tertul, su$rogandu-se, la cerere, in drepturile comisionarului. (2) In acest scop, la cererea comitentului, comisionarul are o$ligatia sa ii cedeze acestuia de indata actiunile contra tertului, printr-un act de cesiune su$ semnatura privata, #ara nicio contraprestatie din partea comitentului. ( ) Comisionarul raspunde pentru daunele cauzate comitentului, prin re#uzul sau intarzierea cedarii actiunilor impotriva tertului. 2anzarea pe credit Art. 2.4!0
(1) Comisionarul care vinde pe credit, #ara autorizarea comitentului, raspunde personal, #iind tinut, la cererea comitentului, sa plateasca de indata creditele acordate impreuna cu do$anzile si alte #oloase ce ar rezulta. (2) In acest caz, comisionarul este o$ligat sa il instiinteze de indata pe comitent, aratandu-i persoana cumparatorului si termenul acordat< in caz contrar, se presupune ca operatiunile s-au #acut pe $ani gata, pro$a contrara ne#iind admisa. Instructiunile comitentului Art. 2.4!1 (1) Comisionarul are o$ligatia sa respecte intocmai instructiunile exprese primite de la comitent. (2) Cu toate acestea, comisionarul se poate indeparta de la instructiunile primite de la comitent numai daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii; a) nu este su#icient timp pentru a se o$tine autorizarea sa preala$ila in raport cu natura a#acerii< $) se poate considera in mod rezona$il ca acesta, cunoscand impre-urarile sc.im$ate, si-ar #i dat autorizarea< si c) indepartarea de la instructiuni nu sc.im$a #undamental natura si scopul sau conditiile economice ale imputernicirii primite. ( ) In cazul prevazut la alin. (2) comisionarul are o$ligatia sa il instiinteze pe comitent de indata ce este posi$il. (!) In a#ara cazului prevazut la alin. (2), orice operatiune a comisionarului, cu incalcarea sau depasirea puterilor primite, ramane in sarcina sa, daca nu este rati#icata de comitent< de asemenea, comisionarul poate #i o$ligat si la plata de dauneinterese. Comisionul Art. 2.4!3 (1) Comitentul nu poate re#uza plata comisionului atunci cand tertul executa intocmai contractul inc.eiat de comisionar cu respectarea imputernicirii primite. (2) Daca nu s-a stipulat alt#el, comisionul se datoreaza c.iar daca tertul nu executa o$ligatia sa ori invoca exceptia de neexecutare a contractului. ( ) Daca imputernicirea pentru vanzarea unui imo$il s-a dat exclusiv unui comisionar, comisionul ramane datorat de proprietar c.iar daca vanzarea s-a #acut direct de catre acesta sau prin intermediul unui tert. (!) Daca partile nu au sta$ilit cuantumul comisionului, acesta se determina potrivit prevederilor art. 2.414 alin. (2). 2anzarea de titluri de credit si alte $unuri cotate Art. 2.4%4 (1) In lipsa de stipulatie contrara, cand imputernicirea priveste vanzarea sau cumpararea unor titluri de credit circuland in comert sau a altor mar#uri cotate pe piete reglementate, comisionarul poate sa procure comitentului la pretul cerut, ca vanzator, $unurile pe care era imputernicit sa le cumpere sau sa retina pentru sine la pretul curent, in calitate de cumparator, $unurile pe care tre$uia sa le vanda in contul comitentului. (2) Comisionarul care se comporta el insusi ca vanzator sau cumparator are dreptul la comision. ( ) Daca in cazurile mai sus mentionate comisionarul, dupa indeplinirea insarcinarii sale, nu #ace cunoscuta comitentului persoana cu care a contractat, comitentul are dreptul sa considere ca vanzarea sau cumpararea s-a #acut in contul sau si sa ceara de la comisionar executarea contractului. *evocarea comisionului Art. 2.4%1 (1) Comitentul poate revoca imputernicirea data comisionarului pana in momentul in care acesta a inc.eiat actul cu tertul. (2) In acest caz, comisionarul are dreptul la o parte din comision, care se determina tinand cont de diligentele depuse si de c.eltuielile e#ectuate cu privire la indeplinirea
imputernicirii pana in momentul revocarii. *aspunderea comisionarului Art. 2.4%2 (1) Comisionarul nu raspunde #ata de comitent in cazul in care tertul nu isi executa o$ligatiile decurgand din act. (2) Cu toate acestea, el isi poate lua expres o$ligatia de a garanta pe comitent de executarea o$ligatiilor tertului. In acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, comitentul va plati comisionarului un comision special pentru garantie sau pentru credit ori un alt asemenea comision sta$ilit prin conventia lor sau, in lipsa, de catre instanta, care va tine cont de impre-urari si de valoarea o$ligatiei garantate. Dreptul de retentie apartinand comisionarului Art. 2.4% (1) &entru creantele sale asupra comitentului, comisionarul are un drept de retentie asupra $unurilor acestuia, a#late in detentia sa. (2) Comisionarul va avea pre#erinta #ata de vanzatorul neplatit. . Contractul de consignatie "otiune Art. 2.4%! (1) Contractul de consignatie este o varietate a contractului de comision care are ca o$iect vanzarea unor $unuri mo$ile pe care consignantul le-a predat consignatarului in acest scop. (2) Contractul de consignatie este guvernat de regulile prezentei sectiuni, de legea speciala, precum si de dispozitiile privitoare la contractul de comision si de mandat, in masura in care acestea din urma nu contravin prezentei sectiuni. &ro$a Art. 2.4%% Contractul de consignatie se inc.eie in #orma scrisa. Daca prin lege nu se prevede alt#el, #orma scrisa este necesara numai pentru dovada contractului. &retul vanzarii Art. 2.4%( (1) &retul la care $unul urmeaza sa #ie vandut este cel sta$ilit de partile contractului de consignatie sau, in lipsa, pretul curent al mar#urilor de pe piata relevanta, de la momentul vanzarii. (2) Consignantul poate modi#ica unilateral pretul de vanzare sta$ilit, iar consignatarul va #i tinut de aceasta modi#icare de la momentul la care i-a #ost adusa la cunostinta in scris. ( ) In lipsa de dispozitii contrare ale contractului sau ale instructiunilor scrise ale consignantului, vanzarea se va #ace numai cu plata in numerar, prin virament sau cec $arat si numai la preturile curente ale mar#urilor, potrivit alin. (1). *emiterea, inspectarea, controlul si reluarea $unurilor Art. 2.4%0 (1) Consignantul va remite $unurile consignatarului pentru executarea contractului, pastrand dreptul de a inspecta si controla starea acestora pe toata durata contractului. (2) Consignantul dispune de $unurile incredintate consignatarului, pe toata durata contractului. +l le poate relua oricand, c.iar in cazul in care contractul a #ost inc.eiat pe durata determinata. ( ) In cazul prevazut la alin. (2), consignantul va da consignatarului un termen rezona$il de preaviz pentru pregatirea predarii $unurilor. (!) In cazul desc.iderii procedurii insolventei in privinta consignantului, $unurile intra in averea acestuia, iar in cazul desc.iderii procedurii insolventei in privinta consignatarului, $unurile nu intra in averea acestuia si vor #i restituite imediat consignantului.
*emuneratia consignatarului Art. 2.4%1 (1) Contractul de consignatie este prezumat cu titlu oneros, iar remuneratia la care are dreptul consignatarul se sta$ileste prin contract sau, in lipsa, ca di#erenta dintre pretul de vanzare sta$ilit de consignant si pretul e#ectiv al vanzarii. (2) Daca vanzarea s-a #acut la pretul curent, remuneratia se va sta$ili de catre instanta, potrivit cu di#icultatea vanzarii, diligentele consignatarului si remuneratiile practicate pe piata relevanta pentru operatiuni similare. C.eltuielile de conservare, vanzare a $unurilor si executare a contractului Art. 2.4%3 (1) Consignantul va acoperi consignatarului c.eltuielile de conservare si vanzare a $unurilor, daca prin contract nu se prevede alt#el. (2) In cazul in care consignantul reia $unurile sau dispune luarea acestora din posesia consignatarului, precum si in cazul in care contractul de consignatie nu se poate executa, #ara vreo culpa din partea consignatarului, acesta are dreptul sa ii #ie acoperite toate c.eltuielile #acute pentru executarea contractului. ( ) Consignantul va #i tinut de plata c.eltuielilor de intretinere si de depozitare a $unurilor, ori de cate ori va ignora o$ligatia sa de a relua $unurile. (!) Daca potrivit impre-urarilor $unurile nu pot #i reluate imediat de consignant in caz de incetare a contractului prin renuntarea consignatarului, acesta ramane tinut de o$ligatiile sale de pastrare a $unurilor, asigurare si intretinere a acestora pana cand acestea sunt reluate de consignant. Acesta are o$ligatia sa intreprinda toate diligentele necesare reluarii $unurilor imediat dupa incetarea contractului, su$ sanctiunea acoperirii c.eltuielilor de conservare, depozitare si intretinere. &rimirea, pastrarea si asigurarea $unurilor Art. 2.4(4 (1) Consignatarul va primi si va pastra $unurile ca un $un proprietar si le va remite cumparatorului sau consignantului, dupa caz, in starea in care le-a primit spre vanzare. (2) Consignatarul va asigura $unurile la valoarea sta$ilita de partile contractului de consignatie sau, in lipsa, la valoarea de circulatie de la data primirii lor in consignatie. +l va #i tinut #ata de consignant pentru deteriorarea sau pieirea $unurilor din cauze de #orta ma-ora ori #apta unui tert, daca acestea nu au #ost asigurate la primirea lor in consignatie ori asigurarea a expirat si nu a #ost reinnoita ori societatea de asigurari nu a #ost agreata de consignant. Consignatarul este o$ligat sa plateasca cu regularitate primele de asigurare. ( ) Consignantul va putea asigura $unurile pe c.eltuiala consignatarului, daca acesta omite sa o #aca. (!) Asigurarile sunt contractate de drept in #avoarea consignantului, cu conditia ca acesta sa noti#ice asiguratorului contractul de consignatie inainte de plata despagu$irilor. 2anzarea pe credit Art. 2.4(1 (1) In cazul in care consignatarul primeste autorizarea sa vanda pe credit, in conditiile in care partile nu convin alt#el, atunci el poate acorda cumparatorului un termen pentru plata pretului de maximum 34 de zile si exclusiv pe $aza de cam$ii acceptate sau $ilete la ordin. (2) Daca nu se prevede alt#el prin contract, consignatarul este solidar raspunzator cu cumparatorul #ata de consignant pentru plata pretului mar#urilor vandute pe credit. Dreptul de retentie Art. 2.4(2 (1) In lipsa de stipulatie contrara, consignatarul nu are un drept de retentie asupra
$unurilor primite in consignatie si a sumelor cuvenite consignantului, pentru creantele sale asupra acestuia. (2) )$ligatiile consignatarului privind intretinerea $unurilor raman vala$ile in caz de exercitare a dreptului de retentie, dar c.eltuielile de depozitare incum$a consignantului, daca exercitarea dreptului de retentie a #ost intemeiata. Incetarea contractului Art. 2.4( Contractul de consignatie inceteaza prin revocarea sa de catre consignant, renuntarea consignatarului, din cauzele indicate in contract, moartea, dizolvarea, #alimentul, interdictia sau radierea consignantului ori a consignatarului. !. Contractul de expeditie "otiune Art. 2.4(! Contractul de expeditie este o varietate a contractului de comision prin care expeditorul se o$liga sa inc.eie, in nume propriu si in contul comitentului, un contract de transport si sa indeplineasca operatiunile accesorii. *evocarea Art. 2.4(% &ana la inc.eierea contractului de transport, comitentul poate revoca ordinul de expeditie, platind expeditorului c.eltuielile si o compensatie pentru diligentele des#asurate pana la comunicarea revocarii ordinului de expeditie. Contraordinul Art. 2.4(( Din momentul inc.eierii contractului de transport, expeditorul este o$ligat sa exercite, la cererea comitentului, dreptul la contraordin aplica$il contractului de transport. )$ligatiile expeditorului Art. 2.4(0 (1) In alegerea traseului, mi-loacelor si modalitatilor de transport al mar#ii expeditorul va respecta instructiunile comitentului, iar daca nu exista asemenea instructiuni, va actiona in interesul comitentului. (2) In cazul in care expeditorul isi asuma si o$ligatia de predare a $unurilor la locul de destinatie, se prezuma ca aceasta o$ligatie nu este asumata #ata de destinatar. ( ) +xpeditorul nu are o$ligatia de a asigura $unurile decat daca aceasta a #ost stipulata in contract sau rezulta din uzante. (!) &remiile, $oni#icatiile si reducerile tari#elor, o$tinute de expeditor, apartin de drept comitentului, daca nu se prevede alt#el in contract. *aspunderea expeditorului Art. 2.4(1 (1) +xpeditorul raspunde de intarzierea transportului, de pieirea, pierderea, sustragerea sau stricaciunea $unurilor in caz de negli-enta in executarea expedierii, in special in ceea ce priveste preluarea si pastrarea $unurilor, alegerea transportatorului ori a expeditorilor intermediari. (2) Atunci cand, #ara motive temeinice, se a$ate de la modul de transport indicat de comitent, expeditorul raspunde de intarzierea transportului, pieirea, pierderea, sustragerea sau stricaciunea $unurilor, cauzata de cazul #ortuit, daca el nu dovedeste ca aceasta s-ar #i produs c.iar daca s-ar #i con#ormat instructiunilor primite. Drepturile expeditorului Art. 2.4(3 (1) +xpeditorul are dreptul la comisionul prevazut in contract sau, in lipsa, sta$ilit potrivit tari#elor pro#esionale ori uzantelor sau, daca acestea nu exista, de catre instanta in
#unctie de di#icultatea operatiunii si de diligentele expeditorului. (2) Contravaloarea prestatiilor accesorii si c.eltuielile se ram$urseaza de comitent pe $aza #acturilor sau altor inscrisuri care dovedesc e#ectuarea acestora, daca partile nu au convenit anticipat o suma glo$ala pentru comision, prestatii accesorii si c.eltuieli care se e#ectueaza. +xpeditorul transportator Art. 2.404 +xpeditorul care ia asupra sa o$ligatia executarii transportului, cu mi-loace proprii sau ale altuia, in tot sau in parte, are drepturile si o$ligatiile transportatorului. /ermenul de prescriptie Art. 2.401 Dreptul la actiune izvorand din contractul de expeditie se prescrie in termen de un an socotit din ziua predarii $unurilor la locul de destinatie sau din ziua in care ar #i tre$uit sa se #aca predarea lor, cu exceptia dreptului la actiunea re#eritoare la transporturile care incep sau se termina in a#ara +uropei, care se prescrie in termen de 11 luni. Capitolul B - Contractul de agentie "otiune Art. 2.402 (1) &rin contractul de agentie comitentul il imputerniceste in mod statornic pe agent #ie sa negocieze, #ie atat sa negocieze, cat si sa inc.eie contracte, in numele si pe seama comitentului, in sc.im$ul unei remuneratii, in una sau in mai multe regiuni determinate. (2) Agentul este un intermediar independent care actioneaza cu titlu pro#esional. +l nu poate #i in acelasi timp prepusul comitentului. Domeniul de aplicare Art. 2.40 (1) Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica activitatii persoanelor care; a) actioneaza ca intermediar in cadrul $urselor de valori si al pietelor reglementate de mar#uri si instrumente #inanciare derivate< $) au calitatea de agent sau $roCer de asigurari si reasigurari< c) presteaza un serviciu neremunerat in calitate de agent. (2) "u constituie agent, in intelesul prezentului capitol, persoana care; a) are calitatea de organ legal sau statutar al unei persoane -uridice, avand drept de reprezentare a acesteia< $) este asociat ori actionar si este imputernicita in mod legal sa ii reprezinte pe ceilalti asociati sau actionari< c) are calitatea de administrator -udiciar, lic.idator, tutore, curator, custode sau administrator-sec.estru in raport cu comitentul. +xclusivitatea Art. 2.40! (1) Agentul nu poate negocia sau inc.eia pe seama sa, #ara consimtamantul comitentului, in regiunea determinata prin contractul de agentie, contracte privind $unuri si servicii similare celor care #ac o$iectul contractului de agentie. (2) In lipsa de stipulatie contrara, agentul poate reprezenta mai multi comitenti, iar comitentul poate sa contracteze cu mai multi agenti, in aceeasi regiune si pentru acelasi tip de contracte. ( ) Agentul poate reprezenta mai multi comitenti concurenti, pentru aceeasi regiune si pentru acelasi tip de contracte, numai daca se stipuleaza expres in acest sens.
Clauza de neconcurenta Art. 2.40% (1) In sensul prezentului capitol, prin clauza de neconcurenta se intelege acea stipulatie contractuala al carei e#ect consta in restrangerea activitatii pro#esionale a agentului pe perioada contractului de agentie sau ulterior incetarii sale. (2) Clauza de neconcurenta tre$uie redactata in scris, su$ sanctiunea nulitatii a$solute. ( ) Clauza de neconcurenta se aplica doar pentru regiunea geogra#ica sau pentru grupul de persoane si regiunea geogra#ica la care se re#era contractul de agentie si doar pentru $unurile si serviciile in legatura cu care agentul este imputernicit sa negocieze si sa inc.eie contracte. )rice extindere a s#erei clauzei de neconcurenta este considerata nescrisa. (!) *estrangerea activitatii prin clauza de neconcurenta nu se poate intinde pe o perioada mai mare de 2 ani de la data incetarii contractului de agentie. Daca s-a sta$ilit un termen mai lung de 2 ani, acesta se va reduce de drept la termenul maxim din prezentul alineat. 2anzarea pe credit Art. 2.40( In lipsa de stipulatie contrara, agentul nu poate vinde pe credit si nu poate acorda reduceri sau amanari de plata pentru creantele comitentului. *eclamatiile privind $unurile Art. 2.400 (1) Agentul poate primi reclamatii privind viciile $unurilor vandute sau serviciilor prestate de comitent, #iind o$ligat sa il instiinteze de indata pe acesta. (2) ,a randul sau, agentul poate lua orice masuri asiguratorii in interesul comitentului, precum si orice alte masuri necesare pentru conservarea drepturilor acestuia din urma. 6orma contractului Art. 2.401 (1) Contractul de agentie se inc.eie in #orma scrisa, autentica sau su$ semnatura privata. Daca prin lege nu se prevede alt#el, #orma scrisa este necesara numai pentru dovada contractului. (2) )ricare parte are dreptul sa o$tina de la cealalta parte, la cerere, un document scris semnat, cuprinzand continutul contractului de agentie, inclusiv modi#icarile acestuia. &artile nu pot renunta la acest drept. )$ligatiile agentului Art. 2.403 (1) Agentul tre$uie sa indeplineasca, personal sau prin prepusii sai, o$ligatiile ce decurg din imputernicirea care ii este data, cu $una-credinta si loialitate. (2) In mod special, agentul este o$ligat; a) sa ii procure si sa ii comunice comitentului in#ormatiile care l-ar putea interesa pe acesta privitoare la regiunile sta$ilite in contract, precum si sa comunice toate celelalte in#ormatii necesare de care dispune< $) sa depuna diligentele necesare pentru negocierea si, daca este cazul, inc.eierea contractelor pentru care este imputernicit, in conditii cat mai avanta-oase pentru comitent< c) sa respecte instructiunile rezona$ile primite de la comitent< d) sa tina in registrele sale evidente separate pentru contractele care il privesc pe #iecare comitent< e) sa depoziteze $unurile sau esantioanele intr-o modalitate care sa asigure identi#icarea lor. ( ) Su$stituirea agentului in tot sau in parte este supusa regulilor aplica$ile in materia contractului de mandat. (!) Agentul care se a#la in imposi$ilitate de a continua executarea o$ligatiilor ce ii revin
tre$uie sa il instiinteze de indata pe comitent, su$ sanctiunea platii de dauneinterese. )$ligatiile comitentului Art. 2.414 (1) In raporturile sale cu agentul, comitentul tre$uie sa actioneze cu loialitate si cu $unacredinta. (2) In mod special, comitentul este o$ligat; a) sa puna la dispozitie agentului, in timp util si intr-o cantitate corespunzatoare, mostre, cataloage, tari#e si orice alta documentatie, necesare agentului pentru executarea imputernicirii sale< $) sa #urnizeze agentului in#ormatiile necesare executarii contractului de agentie< c) sa il instiinteze pe agent, intr-un termen rezona$il, atunci cand anticipeaza ca volumul contractelor va #i semni#icativ mai mic decat acela la care agentul s-ar #i putut astepta in mod normal< d) sa plateasca agentului remuneratia in conditiile si la termenele sta$ilite in contract sau prevazute de lege. ( ) De asemenea, comitentul tre$uie sa il in#ormeze pe agent intr-un termen rezona$il cu privire la acceptarea, re#uzul ori neexecutarea unui contract negociat sau, dupa caz, inc.eiat de agent. *enuntarea comitentului la inc.eierea contractelor sau actelor de comert negociate Art. 2.411 In cazul in care agentul a #ost imputernicit doar sa negocieze, iar comitentul nu comunica in termen rezona$il acordul sau pentru inc.eierea contractului negociat de agent con#orm imputernicirii primite, se considera ca a renuntat la inc.eierea acestuia. *emuneratia agentului Art. 2.412 (1) Agentul are dreptul la o remuneratie pentru toate contractele inc.eiate ca e#ect al interventiei sale. (2) *emuneratia poate #i exprimata in cuantum #ix sau varia$il, prin raportare la numarul contractelor sau actelor de comert, ori la valoarea acestora, cand se numeste comision. ( ) In lipsa unei stipulatii exprese sau a unei prevederi legale, agentul are dreptul la o remuneratie sta$ilita potrivit uzantelor aplica$ile #ie in locul in care agentul isi des#asoara activitatea, #ie in legatura cu $unurile care #ac o$iectul contractului de agentie. (!) Daca nu exista ast#el de uzante, agentul este indreptatit sa primeasca o remuneratie rezona$ila, in #unctie de toate aspectele re#eritoare la contractele inc.eiate. (%) Dispozitiile art. 2.41 2.410 sunt aplica$ile numai in masura in care agentul este remunerat total sau partial cu un comision. Conditiile comisionului Art. 2.41 Agentul este indreptatit la comision pentru contractele inc.eiate pe durata contractului de agentie, daca acestea sunt inc.eiate; a) ca urmare a interventiei sale< $) #ara interventia agentului, dar cu un client procurat anterior de acesta pentru contracte sau acte de comert similare< c) cu un client dintr-o regiune sau grup de persoane determinate, pentru care agentul a primit imputernicire exclusiva. *emunerarea dupa incetarea contractului Art. 2.41! (1) Agentul este indreptatit la comision pentru un contract inc.eiat ulterior incetarii contractului de agentie, daca; a) acesta a #ost inc.eiat in principal datorita interventiei agentului pe durata contractului
de agentie si inc.eierea a avut loc intr-un termen rezona$il de la incetarea contractului de agentie< $) comanda emisa de tert a #ost primita de comitent sau de agent anterior incetarii contractului de agentie, in cazurile prevazute de dispozitiile art. 2.41 . (2) Agentul nu are dreptul la comisionul prevazut la art. 2.41 , daca acesta este datorat agentului precedent potrivit alin. (1), cu exceptia cazului in care rezulta din circumstante ca este ec.ita$il ca agentii sa imparta acel comision. Dreptul la comision Art. 2.41% (1) Daca partile nu convin alt#el, dreptul la comision se naste la data la care este indeplinita una dintre conditiile urmatoare; a) comitentul si-a executat o$ligatiile contractuale #ata de terta persoana< $) comitentul ar #i tre$uit sa isi execute o$ligatiile contractuale potrivit conventiei sale cu tertul< c) tertul si-a executat o$ligatiile contractuale. (2) Comisionul se plateste cel mai tarziu in ultima zi a lunii care urmeaza trimestrului pentru care se datoreaza. Dreptul la comision in cazul contractelor neexecutate Art. 2.41( (1) Comisionul se datoreaza si pentru contractele inc.eiate, dar la a caror executare partile acestora au renuntat, daca agentul si-a indeplinit o$ligatiile. (2) Atunci cand contractul inc.eiat nu se executa de catre parti ca urmare a unor circumstante imputa$ile agentului, dreptul la comision se stinge sau comisionul se reduce proportional cu neexecutarea, dupa caz. ( ) In caz de executare partiala din partea tertului, agentul este indreptatit doar la plata unei parti din comisionul stipulat, proportional cu executarea contractului inc.eiat intre comitent si tert. (!) In ipotezele prevazute la alin. (2) si ( ) comisioanele primite vor #i ram$ursate, dupa caz, in tot sau in parte. Calculul valorii comisionului Art. 2.410 (1) ,a s#arsitul #iecarui trimestru comitentul tre$uie sa trimita agentului copiile de pe #acturile care au #ost expediate tertilor, precum si descrierea calculului valorii comisionului. (2) ,a cererea agentului, comitentul ii va comunica de indata in#ormatiile necesare calcularii comisionului, inclusiv extrasele relevante din registrele sale conta$ile. ( ) Clauza prin care se deroga de la prevederile alin. (1) si (2) in de#avoarea agentului se considera nescrisa. Durata contractului Art. 2.411 Contractul de agentie inc.eiat pe durata determinata, care continua sa #ie executat de parti dupa expirarea termenului, se considera prelungit pe durata nedeterminata. Denuntarea unilaterala Art. 2.413 (1) Contractul de agentie pe durata nedeterminata poate #i denuntat unilateral de oricare dintre parti, cu un preaviz o$ligatoriu. (2) Dispozitiile alin.(1) sunt aplica$ile si contractului de agentie pe durata determinata care prevede o clauza expresa privind posi$ilitatea denuntarii unilaterale anticipate. ( ) In primul an de contract termenul de preaviz tre$uie sa ai$a o durata de cel putin o luna. (!) In cazul in care durata contractului este mai mare de un an, termenul minim de
preaviz se mareste cu cate o luna pentru #iecare an suplimentar inceput, #ara ca durata termenului de preaviz sa depaseasca ( luni. (%) Daca partile convin termene de preaviz mai lungi decat cele prevazute la alin. ( ) si (!), prin contractul de agentie nu se pot sta$ili in sarcina agentului termene de preaviz mai lungi decat cele sta$ilite in sarcina comitentului. (() Daca partile nu convin alt#el, termenul de preaviz expira la s#arsitul unei luni calendaristice. (0) Dispozitiile alin. (1) (() se aplica in mod corespunzator si contractului pe durata determinata care este prelungit pe durata nedeterminata potrivit dispozitiilor art. 2.411. In acest caz, la calculul termenului de preaviz se va tine seama de intreaga perioada a contractului, cuprinzand atat durata determinata, cat si perioada in care acesta se considera inc.eiat pe durata nedeterminata. Denuntarea unilaterala in cazuri speciale Art. 2.434 (1) In toate cazurile, contractul de agentie poate #i denuntat #ara preaviz de oricare dintre parti, cu repararea pre-udiciilor ast#el cauzate celeilalte parti, atunci cand circumstante exceptionale, altele decat #orta ma-ora ori cazul #ortuit, #ac imposi$ila continuarea cola$orarii dintre comitent si agent. (2) In ipoteza prevazuta la alin. (1) contractul inceteaza la data primirii noti#icarii scrise prin care acesta a #ost denuntat. Indemnizatiile in caz de incetare a contractului Art. 2.431 (1) ,a incetarea contractului de agentie agentul are dreptul sa primeasca de la comitent o indemnizatie, in masura in care; a) i-a procurat noi clienti comitentului sau a sporit semni#icativ volumul operatiunilor cu clientii existenti, iar comitentul o$tine inca #oloase su$stantiale din operatiunile cu acesti clienti< si $) plata acestei indemnizatii este ec.ita$ila, avand in vedere circumstantele concrete, in special comisioanele pe care agentul ar #i tre$uit sa le primeasca in urma operatiunilor inc.eiate de comitent cu clientii prevazuti la lit. a), precum si posi$ila restrangere a activitatii pro#esionale a agentului din cauza existentei in contractul de agentie a unei clauze de neconcurenta. (2) 2aloarea indemnizatiei nu poate depasi o suma ec.ivalenta cuantumului unei remuneratii anuale, calculata pe $aza mediei anuale a remuneratiilor incasate de agent pe parcursul ultimilor % ani de contract. Daca durata contractului nu insumeaza % ani, remuneratia anuala este calculata pe $aza mediei remuneratiilor incasate in cursul perioadei respective. ( ) Acordarea indemnizatiei prevazute la alin. (1) nu aduce atingere dreptului agentului de a cere despagu$iri, in conditiile legii. (!) In cazul in care contractul de agentie inceteaza ca urmare a decesului agentului, dispozitiile alin. (1) ( ) se aplica in mod corespunzator. (%) Dreptul la indemnizatia prevazuta la alin. (1) sau, dupa caz, la alin. (!) se stinge daca agentul ori, dupa caz, mostenitorul acestuia nu il pune in intarziere pe comitent, cu privire la pretentiile sale, intr-un termen de un an de la data incetarii contractului de agentie. +xceptii Art. 2.432 Agentul nu are dreptul la indemnizatia prevazuta la art. 2.431 in urmatoarele situatii; a) comitentul reziliaza contractul din cauza incalcarii de catre agent a o$ligatiilor sale<
$) agentul denunta unilateral contractul, cu exceptia cazului in care aceasta denuntare este motivata de circumstante precum varsta, in#irmitatea ori $oala agentului, in considerarea carora, in mod rezona$il, nu i se poate cere acestuia continuarea activitatilor< c) in cazul cesiunii contractului de agentie prin inlocuirea agentului cu un tert< d) daca nu se convine alt#el de catre partile contractului de agentie, in cazul novatiei acestui contract prin inlocuirea agentului cu un tert. Ine#icacitatea clauzei de neconcurenta Art. 2.43 (1) Comitentul nu se poate prevala de clauza de neconcurenta atunci cand contractul de agentie inceteaza in urmatoarele situatii; a) #ara a #i aplica$ile prevederile art. 2.434, comitentul denunta unilateral contractul de agentie cu nerespectarea termenului de preaviz, legal sau conventional, si #ara a exista un motiv grav pentru care nu respecta preavizul, pe care comitentul sa il #i comunicat de indata agentului< $) contractul de agentie este reziliat ca urmare a culpei comitentului. (2) ,a cererea agentului instanta poate, tinand seama si de interesele legitime ale comitentului, sa inlature sau sa limiteze e#ectele clauzei de neconcurenta, atunci cand consecintele pre-udicia$ile ale acesteia pentru agent sunt grave si vadit inec.ita$ile. Dispozitiile imperative Art. 2.43! "u se poate deroga in de#avoarea intereselor agentului de la prevederile art. 2.403, 2.414, 2.41!, 2.41%, art. 2.41( alin. (1), (2) si (!), art. 2.431 si 2.432. )rice clauza contrara este considerata nescrisa. Alte dispozitii aplica$ile Art. 2.43% (1) Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu prevederile re#eritoare la contractul de comision, in masura in care acestea din urma sunt compati$ile. (2) Daca agentul are si puterea de a-l reprezenta pe comitent la inc.eierea contractelor, dispozitiile prezentului capitol se completeaza in mod corespunzator cu cele privind contractul de mandat cu reprezentare. Capitolul BI - Contractul de intermediere "otiune Art. 2.43( (1) Intermedierea este contractul prin care intermediarul se o$liga #ata de client sa il puna in legatura cu un tert, in vederea inc.eierii unui contract. (2) Intermediarul nu este prepusul partilor intermediate si este independent #ata de acestea in executarea o$ligatiilor sale. *emunerarea intermediarului Art. 2.430 (1) Intermediarul are dreptul la o remuneratie din partea clientului numai in cazul in care contractul intermediat se inc.eie ca urmare a intermedierii sale. (2) In lipsa conventiei partilor sau a unor prevederi legale speciale, intermediarul are dreptul la o remuneratie in con#ormitate cu practicile anterioare statornicite intre parti sau cu uzantele existente intre pro#esionisti pentru ast#el de contracte. *estituirea c.eltuielilor Art. 2.431 Intermediarul este indreptatit la restituirea c.eltuielilor e#ectuate pentru intermediere,
daca se stipuleaza expres in contract. *emuneratia in cazul pluralitatii de intermediari Art. 2.433 (1) In cazul in care intermedierea a #ost realizata de mai multi intermediari, #iecare are dreptul la o cota egala din remuneratia sta$ilita glo$al, daca prin contract nu s-a stipulat alt#el. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica atat in cazul in care pluralitatea de intermediari rezulta din contracte de intermediere separate, cat si in cazul in care rezulta din acelasi contract de intermediere. )$ligatia de in#ormare Art. 2.144 Intermediarul este o$ligat sa comunice tertului toate in#ormatiile cu privire la avanta-ele si oportunitatea inc.eierii contractului intermediat, cu conditia sa nu pre-udicieze in mod culpa$il interesele clientului. Comunicarea inc.eierii contractului intermediat Art. 2.141 (1) Clientul are o$ligatia sa comunice intermediarului daca s-a inc.eiat contractul intermediat, in termen de cel mult 1% zile de la data inc.eierii acestuia, su$ sanctiunea du$larii remuneratiei, daca prin contract nu se prevede alt#el. (2) De asemenea, in cazul in care remuneratia se sta$ileste in #unctie de valoarea contractului intermediat sau alte elemente esentiale ale acestuia, clientul este o$ligat sa le comunice in conditiile indicate la alin. (1). *eprezentarea partilor intermediate Art. 2.142 Intermediarul poate reprezenta partile intermediate la inc.eierea contractului intermediat sau a altor acte de executare a acestuia numai daca a #ost imputernicit expres in acest sens. Capitolul BII - Contractul de depozit Sectiunea 1 - *eguli comune privind contractul de depozit 1. Dispozitii generale "otiune Art. 2.14 (1) Depozitul este contractul prin care depozitarul primeste de la deponent un $un mo$il, cu o$ligatia de a-l pastra pentru o perioada de timp si de a-l restitui in natura. (2) *emiterea $unului este o conditie pentru inc.eierea vala$ila a contractului de depozit, cu exceptia cazului cand depozitarul detine de-a $unul cu alt titlu. &ro$a Art. 2.14! &entru a putea #i dovedit, contractul de depozit tre$uie inc.eiat in scris. Delimitarea Art. 2.14% (1) Cand sunt remise #onduri $anesti sau alte asemenea $unuri #ungi$ile si consumpti$ile prin natura lor, acestea devin proprietatea celui care le primeste si nu tre$uie sa #ie restituite in individualitatea lor. (2) In aceasta situatie se aplica, in mod corespunzator, regulile de la imprumutul de
consumatie, cu exceptia cazului in care intentia principala a partilor a #ost aceea ca $unurile sa #ie pastrate in interesul celui care le preda. +xistenta acestei intentii se prezuma atunci cand partile au convenit ca restituirea se poate cere anterior expirarii termenului pentru care $unurile au #ost primite. *emuneratia depozitarului Art. 2.14( (1) Depozitul este cu titlu gratuit, daca din conventia partilor sau din uzante ori din alte impre-urari, precum pro#esia depozitarului, nu rezulta ca tre$uie sa #ie platita o remuneratie. (2) Cand cuantumul remuneratiei nu este sta$ilit prin contract, instanta -udecatoreasca il va sta$ili in raport cu valoarea serviciilor prestate. 2. )$ligatiile depozitarului Diligenta depozitarului Art. 2.140 (1) Daca nu s-a convenit alt#el, depozitarul raspunde numai in cazul in care nu a depus diligenta dovedita pentru pastrarea propriilor sale $unuri. (2) In lipsa de stipulatie contrara, atunci cand depozitarul este remunerat sau este un pro#esionist ori i s-a permis sa se #oloseasca de $unul depozitat, el are o$ligatia de a pastra $unul cu prudenta si diligenta. 6olosirea $unului Art. 2.141 Depozitarul nu se poate servi de $unul incredintat lui #ara invoirea expresa sau prezumata a deponentului. *aspunderea depozitarului incapa$il Art. 2.143 Daca depozitarul este minor sau pus su$ interdictie, deponentul poate cere restituirea $unului remis atat timp cat acesta se a#la in mainile depozitarului incapa$il. In cazul in care restituirea in natura nu mai este posi$ila, deponentul are dreptul de a cere sa i se plateasca o suma de $ani egala cu valoarea $unului, dar numai pana la concurenta sumei cu care s-a im$ogatit depozitarul. Dovada proprietatii Art. 2.114 Daca nu se prevede alt#el prin lege, depozitarul nu poate solicita deponentului sa #aca dovada ca este proprietar al $unului depozitat. Aceasta dovada nu poate #i ceruta nici persoanei desemnate de catre deponent in vederea restituirii $unului. 8odul de executare Art. 2.111 Depozitarul este o$ligat sa sc.im$e locul si #elul pastrarii sta$ilite prin contract, daca aceasta sc.im$are este necesara pentru a #eri $unul de pieire, pierdere, sustragere sau stricaciune si este atat de urgenta incat consimtamantul deponentului nu ar putea #i asteptat. Incredintarea $unului Art. 2.112 Depozitarul nu poate incredinta altuia pastrarea $unului, #ara consimtamantul deponentului, cu exceptia cazului in care este silit de impre-urari sa procedeze ast#el. Incredintarea $unului catre su$depozitar Art. 2.11 (1) Depozitarul indreptatit sa incredinteze unei alte persoane pastrarea $unului raspunde numai pentru alegerea acesteia sau pentru instructiunile pe care i le-a dat, cu conditia sa #i adus de indata la cunostinta deponentului locul depozitului si numele persoanei care a
primit $unul. (2) In caz contrar, depozitarul raspunde pentru #apta su$depozitarului ca pentru #apta sa proprie. ( ) In toate cazurile, su$depozitarul raspunde #ata de deponent pentru #apta sa. *aspunderea Art. 2.11! Depozitarul care, #ara a avea acest drept, a sc.im$at locul sau #elul pastrarii ori s-a #olosit de $unul depozitat sau l-a incredintat unei terte persoane raspunde si pentru caz #ortuit, cu exceptia situatiei in care dovedeste ca $unul ar #i pierit c.iar si daca nu si-ar #i depasit drepturile. Denuntarea depozitului Art. 2.11% (1) Deponentul poate sa solicite oricand restituirea $unului depozitat, c.iar inauntrul termenului convenit. +l este insa o$ligat sa ram$urseze depozitarului c.eltuielile pe care acesta le-a #acut in considerarea acestui termen. (2) Atunci cand depozitarul a emis un inscris care #ace dovada depozitului ori care con#era detinatorului sau dreptul de a retrage $unul depozitat, depozitarul poate cere sa ii #ie inapoiat acel inscris. ( ) Depozitarul il poate constrange pe deponent sa reia $unul, daca exista motive grave pentru aceasta, c.iar inaintea expirarii termenului convenit. (!) In cazul in care nu s-a convenit un termen, depozitarul poate restitui oricand $unul, dar poate #i o$ligat la plata de despagu$iri, daca restituirea este intempestiva sau are loc inoportun. *estituirea $unului Art. 2.11( (1) Daca nu s-a convenit alt#el, restituirea $unului primit tre$uie sa se #aca la locul unde acesta tre$uia pastrat, iar c.eltuielile ocazionate de restituire sunt in sarcina deponentului. /otusi, atunci cand depozitarul, #ara sa se #i a#lat in ipoteza avuta in vedere la art. 2.111, a sc.im$at unilateral locul pastrarii $unului, deponentul poate cere depozitarului #ie sa aduca $unul in acel loc in vederea restituirii, #ie sa suporte di#erenta dintre c.eltuielile prile-uite de restituire si acelea care s-ar #i #acut in lipsa acestei sc.im$ari. (2) 5unul se restituie in starea in care acesta se a#la la momentul restituirii. Deteriorarea ce nu a #ost pricinuita de #apta depozitarului ramane in sarcina deponentului. ( ) In caz de neexecutare culpa$ila a o$ligatiei de restituire, daca $unul nu poate #i recuperat in natura de catre deponent, depozitarul are o$ligatia de a plati despagu$iri, al caror cuantum se determina prin raportare la valoarea de inlocuire a $unului, iar nu la valoarea pe care acesta a avut-o la data la care a #ost inc.eiat contractul. *estituirea catre mostenitorul deponentului Art. 2.110 (1) In caz de deces al deponentului, $unul se restituie mostenitorului, la cererea acestuia, c.iar daca prin contract #usese desemnata o alta persoana in acest scop. Atunci cand exista mai multi mostenitori, restituirea #acuta unuia sau unora dintre acestia nu le con#era alte drepturi decat cele rezultate din aplicarea prevederilor legale re#eritoare la mostenire. (2) Aceste reguli se aplica in mod corespunzator atunci cand deponentul este persoana -uridica. *estituirea #ructelor si plata do$anzilor Art. 2.111 (1) Depozitarul este o$ligat sa restituie #ructele $unului, daca le-a perceput. (2) Depozitarul nu datoreaza do$anda pentru #ondurile $anesti depozitate decat din ziua
in care a #ost pus in intarziere sa le restituie. &luralitatea de deponenti sau de depozitari Art. 2.113 (1) Cand exista mai multi deponenti, iar o$ligatia este indivizi$ila sau solidara intre acestia, depozitarul este li$erat prin restituirea $unului oricaruia dintre ei, daca nu s-a sta$ilit alt#el prin contractul de depozit. (2) Daca sunt mai multi depozitari, o$ligatia de restituire revine aceluia sau acelora in detinerea carora se a#la $unul, cu noti#icarea catre ceilalti depozitari a e#ectuarii restituirii. Cazurile de nerestituire a $unului Art. 2.124 (1) Depozitarul este aparat de o$ligatia de a restitui $unul, daca acesta i-a #ost cerut de catre proprietar sau de o alta persoana indreptatita ori daca a #ost rec.izitionat de autoritatea pu$lica sau daca i-a #ost in alt mod ridicat potrivit legii ori a pierit prin caz #ortuit. (2) Atunci cand in locul $unului care i-a #ost ridicat sau care a pierit depozitarul a primit o suma de $ani sau un alt $un, el este o$ligat sa le predea deponentului. ( ) Daca depozitarul descopera ca $unul depozitat #usese #urat ori pierdut, precum si pe adevaratul proprietar al $unului, el tre$uie sa il in#ormeze pe acesta din urma despre depozitul ce i s-a #acut si sa il someze sa isi exercite drepturile intr-un termen determinat si indestulator, #ara incalcarea dispozitiilor penale aplica$ile. "umai dupa expirarea acelui termen depozitarul se poate li$era prin restituirea lucrului catre deponent. In aceasta perioada, depozitarul este indreptatit sa primeasca aceeasi remuneratie ca si in cursul depozitului. C.iar si atunci cand contractul de depozit #usese inc.eiat cu titlu gratuit, deponentul datoreaza, pentru aceasta perioada, remuneratie, al carei cuantum se sta$ileste potrivit art. 2.14( alin. (2). (!) In toate cazurile, depozitarul este tinut, su$ sanctiunea o$ligarii la plata de despagu$iri, sa denunte deponentului procesul care i-a #ost intentat de revendicant, intervenirea rec.izitiei sau a altei masuri de ridicare ori #aptul care il impiedica sa restituie $unul. )$ligatia mostenitorului depozitarului Art. 2.121 Daca mostenitorul depozitarului a vandut cu $una-credinta $unul, #ara sa #i stiut ca este depozitat, el este tinut sa inapoieze numai pretul primit sau sa cedeze deponentului actiunea sa impotriva cumparatorului, daca pretul nu i-a #ost platit. . )$ligatiile deponentului C.eltuielile si despagu$irile Art. 2.122 (1) Deponentul este o$ligat sa ram$urseze depozitarului c.eltuielile pe care acesta le-a #acut pentru pastrarea $unului. (2) Deponentul tre$uie, de asemenea, sa il despagu$easca pe depozitar pentru toate pierderile su#erite ca urmare a depozitarii $unului, cu exceptia cazului in care depozitarul a primit $unul cunoscand sau tre$uind sa cunoasca natura sa periculoasa. &lata remuneratiei Art. 2.12 (1) Daca nu s-a convenit alt#el, plata remuneratiei catre depozitar se #ace la data restituirii $unului. (2) In lipsa de stipulatie contrara, daca restituirea are loc inainte de termen, depozitarul nu are dreptul decat la partea din remuneratie convenita, corespunzatoare timpului cat a pastrat $unul.
Sectiunea 2 - Depozitul necesar "otiune Art. 2.12! (1) Daca $unul a #ost incredintat unei persoane su$ constrangerea unei intamplari neprevazute, care #acea cu neputinta alegerea persoanei depozitarului si intocmirea unui inscris constatator al contractului, depozitul este necesar. (2) Depozitul necesar poate #i dovedit prin orice mi-loc de pro$a, oricare ar #i valoarea lui. )$ligatia de acceptare Art. 2.12% Depozitarul nu poate re#uza primirea $unului decat in cazul in care are un motiv serios pentru aceasta. *egim -uridic Art. 2.12( (1) Cu exceptia dispozitiilor cuprinse in prezenta sectiune, depozitul necesar este guvernat de regulile comune privind contractul de depozit. (2) Depozitarul raspunde, in caz de pieire a lucrului, con#orm regulilor aplica$ile depozitului neremunerat. Sectiunea - Depozitul .otelier
*aspunderea pentru $unurile aduse in .otel Art. 2.120 (1) &ersoana care o#era pu$licului servicii de cazare, denumita .otelier, este raspunzatoare, potrivit regulilor privitoare la raspunderea depozitarului, pentru pre-udiciul cauzat prin #urtul, distrugerea sau deteriorarea $unurilor aduse de client in .otel. (2) Sunt considerate ca #iind aduse in .otel; a) $unurile a#late in .otel pe perioada cazarii clientului< $) $unurile a#late in a#ara .otelului, pentru care .otelierul, un mem$ru al #amiliei sale ori un prepus al .otelierului isi asuma o$ligatia de supraveg.ere pe perioada cazarii clientului< c) $unurile a#late in .otel sau in a#ara acestuia, pentru care .otelierul, un mem$ru al #amiliei sale ori un prepus al .otelierului isi asuma o$ligatia de supraveg.ere pentru un interval de timp rezona$il, anterior sau ulterior cazarii clientului. ( ) =otelierul raspunde si pentru ve.iculele clientilor lasate in gara-ul sau in parcarea .otelului, precum si pentru $unurile care, in mod o$isnuit, se gasesc in acestea. (!) In lipsa de stipulatie contrara, dispozitiile prezentei sectiuni nu se aplica in cazul animalelor de companie. *aspunderea limitata Art. 2.121 *aspunderea .otelierului este limitata pana la concurenta unei valori de o suta de ori mai mare decat pretul pentru o zi a#isat pentru camera o#erita spre inc.iriere clientului. *aspunderea nelimitata Art. 2.123 *aspunderea .otelierului este nelimitata; a) daca pre-udiciul este cauzat din culpa .otelierului sau a unei persoane pentru care acesta raspunde< $) daca $unurile au #ost incredintate spre pastrare .otelierului< c) daca .otelierul a re#uzat primirea in depozit a $unurilor clientului pe care, potrivit legii, era o$ligat sa le primeasca.
,ipsa raspunderii Art. 2.1 4 =otelierul nu raspunde atunci cand deteriorarea, distrugerea ori #urtul $unurilor clientului este cauzata; a) de client, de persoana care il insoteste sau care se a#la su$ supraveg.erea sa ori de vizitatorii sai< $) de un caz de #orta ma-ora< c) de natura $unului. )$ligatii ale .otelierului Art. 2.1 1 (1) =otelierul este o$ligat sa primeasca in depozit documente, $ani sau alte o$iecte de valoare apartinand clientilor sai. (2) =otelierul nu poate re#uza depozitul acestor $unuri decat in cazul in care, tinand seama de importanta si conditiile de exploatare ale .otelului, acestea sunt excesiv de valoroase ori sunt incomode sau periculoase. ( ) =otelierul poate sa examineze $unurile care ii sunt predate spre depozitare si sa ceara depozitarea acestora intr-un loc inc.is sau sigilat. Cazul special Art. 2.1 2 =otelierul care pune la dispozitia clientilor sai, in camerele de .otel, o casa de valori nu este presupus a #i primit in depozit $unurile care vor #i depuse de clientii sai in casa de valori. In acest caz, sunt aplica$ile dispozitiile art. 2.121. Dovada Art. 2.1 Dovada introducerii $unurilor in .otel poate #i #acuta prin martori, indi#erent de valoarea acestor $unuri. Decaderea din dreptul la repararea pre-udiciului Art. 2.1 ! (1) Clientul este decazut din dreptul la repararea pre-udiciului su#erit prin #urtul, distrugerea sau deteriorarea $unurilor pe care le-a adus el insusi ori care au #ost aduse pentru el in .otel daca; a) in cel mult 2! de ore de la data la care a cunoscut pre-udiciul nu a instiintat administratia .otelului< $) nu a exercitat dreptul la actiunea in repararea pre-udiciului in termen de ( luni de la data producerii acestuia. (2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplica$ile in privinta $unurilor prevazute la art. 2.123 lit. $) si c). Dreptul de retentie Art. 2.1 % In cazul neplatii de catre client a pretului camerei si a serviciilor .oteliere prestate, .otelierul are un drept de retentie asupra $unurilor aduse de client, cu exceptia documentelor si a e#ectelor personale #ara valoare comerciala. 2alori#icarea $unurilor Art. 2.1 ( =otelierul poate cere valori#icarea $unurilor asupra carora si-a exercitat dreptul de retentie, potrivit regulilor prevazute de Codul de procedura civila in materia urmaririi silite mo$iliare. ,ocaluri asimilate .otelurilor Art. 2.1 0 Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si $unurilor aduse in sanatorii, spitale, pensiuni, vagoane de dormit si altele asemanatoare.
Sectiunea ! - Sec.estrul conventional "otiune Art. 2.1 1 Sec.estrul conventional este depozitul prin care doua sau mai multe persoane incredinteaza unui tert, denumit administrator-sec.estru, unul sau mai multe $unuri mo$ile ori imo$ile in privinta carora exista o contestatie sau incertitudine -uridica, cu o$ligatia pentru acesta de a le pastra si a le restitui celui recunoscut ca titular al dreptului. )$ligatiile, drepturile si puterile administratoruluisec.estru Art. 2.1 3 )$ligatiile, drepturile si puterile administratorului-sec.estru sunt determinate prin conventia partilor, iar in lipsa se aplica regulile prezentei sectiuni. Conservarea si instrainarea o$iectului sec.estrului Art. 2.1!4 (1) Administratorul-sec.estru este tinut sa pazeasca si sa conserve o$iectul sec.estrului cu diligenta unui depozitar. (2) Daca natura $unului o cere, administratorul-sec.estru este tinut sa indeplineasca acte de administrare, regulile din materia mandatului #iind aplica$ile in mod corespunzator. ( ) Cu autorizarea instantei -udecatoresti, administratorul-sec.estru poate sa instraineze $unul, in cazul in care acesta nu poate #i conservat sau daca, pentru un alt motiv, masura instrainarii este vadit necesara. ,i$erarea administratorului-sec.estru Art. 2.1!1 (1) Administratorul-sec.estru tre$uie sa predea $unul celui desemnat de instanta -udecatoreasca sau, dupa caz, celui indicat prin acordul tuturor partilor care l-au numit. (2) &ana la #inalizarea contestatiei sau pana la incetarea starii de incertitudine -uridica, administratorul-sec.estru nu va putea #i li$erat decat prin acordul tuturor partilor care lau numit sau, pentru motive temeinice, prin .otarare -udecatoreasca. *emuneratia, c.eltuielile si despagu$irile Art. 2.1!2 (1) Daca nu s-a convenit alt#el, administratorul-sec.estru are dreptul la o remuneratie. (2) C.iar si in cazul sec.estrului cu titlu gratuit, administratorul-sec.estru are dreptul la restituirea tuturor c.eltuielilor #acute pentru conservarea si administrarea $unului sec.estrat, precum si la plata despagu$irilor pentru pierderile su#erite in legatura cu acesta. Sec.estrul -udiciar Art. 2.1! Sec.estrul poate #i dispus de instanta de -udecata, cu aplicarea prevederilor Codului de procedura civila si, dupa caz, a dispozitiilor prezentei sectiuni. Capitolul BIII - Contractul de imprumut Sectiunea 1 - Dispozitii generale 6elurile imprumutului Art. 2.1!! Imprumutul este de doua #eluri; imprumutul de #olosinta, numit si comodat, si imprumutul
de consumatie. &romisiunea de imprumut Art. 2.1!% Atunci cand $unul se a#la in detinerea $ene#iciarului, iar promitentul re#uza sa inc.eie contractul, instanta, la cererea celeilalte parti, poate sa pronunte o .otarare care sa tina loc de contract, daca cerintele legii pentru validitatea acestuia sunt indeplinite. Sectiunea 2 - Imprumutul de #olosinta "otiune Art. 2.1!( Imprumutul de #olosinta este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un $un mo$il sau imo$il celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se #olosi de acest $un, cu o$ligatia de a-l restitui dupa un anumit timp. Calitatea de comodant Art. 2.1!0 Daca nu i s-a interzis prin lege sau contract, orice persoana care are dreptul de a #olosi $unul poate #i comodant. )$ligatia comodatarului Art. 2.1!1 (1) Comodatarul este tinut sa pazeasca si sa conserve $unul imprumutat cu prudenta si diligenta unui $un proprietar. (2) Comodatarul nu poate #olosi $unul imprumutat decat in con#ormitate cu destinatia acestuia determinata prin contract ori, in lipsa, dupa natura $unului. +l nu poate permite unui tert sa il #oloseasca decat cu apro$area preala$ila a comodantului. &ieirea sau deteriorarea $unului Art. 2.1!3 (1) Comodatarul nu raspunde pentru pierderea ori deteriorarea $unului rezultata numai din #olosinta in scopul careia $unul i-a #ost imprumutat. (2) Daca insa comodatarul #oloseste $unul cu alta destinatie decat aceea pentru care i-a #ost imprumutat sau daca prelungeste #olosinta dupa scadenta restituirii, comodatarul raspunde de pieirea sau deteriorarea $unului, c.iar daca aceasta se datoreaza unei #orte ma-ore, a#ara de cazul cand dovedeste ca $unul ar #i pierit ori s-ar #i deteriorat oricum din cauza acelei #orte ma-ore. &osi$ilitatea salvarii $unului Art. 2.1%4 Comodatarul raspunde pentru pieirea $unului imprumutat cand aceasta este cauzata de #orta ma-ora de care comodatarul l-ar #i putut #eri intre$uintand un $un propriu sau cand, neputand salva decat unul dintre cele doua $unuri, l-a pre#erat pe al sau. C.eltuielile #acute cu $unul Art. 2.1%1 (1) Comodatarul suporta c.eltuielile pe care le-a #acut pentru a #olosi $unul. (2) Cu toate acestea, comodatarul are dreptul sa ii #ie ram$ursate c.eltuielile pentru lucrarile necesare asupra $unului care nu puteau #i prevazute la inc.eierea contractului, atunci cand comodantul, instiintat in preala$il, nu s-a opus e#ectuarii lor ori cand, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut #i instiintat in timp util. *aspunderea comodantului pentru vicii ascunse Art. 2.1%2 Comodantul care, la data inc.eierii contractului, cunostea viciile ascunse ale $unului imprumutat si care nu l-a prevenit pe comodatar despre acestea este tinut sa repare pre-udiciul su#erit din aceasta cauza de comodatar.
Dreptul de retentie Art. 2.1% In niciun caz, comodatarul nu poate invoca dreptul de retentie pentru o$ligatiile ce s-ar naste in sarcina comodantului. &luralitatea de comodatari Art. 2.1%! Daca mai multe persoane au imprumutat impreuna acelasi $un, ele raspund solidar #ata de comodant. *estituirea $unului Art. 2.1%% (1) Comodatarul este o$ligat sa inapoieze $unul la implinirea termenului convenit sau, in lipsa de termen, dupa ce s-a #olosit de $un potrivit conventiei. (2) Daca termenul nu este convenit si #ie contractul nu prevede intre$uintarea pentru care s-a imprumutat $unul, #ie intre$uintarea are un caracter permanent, comodatarul este o$ligat sa inapoieze $unul la cererea comodantului. *estituirea anticipata Art. 2.1%( Comodantul poate cere restituirea $unului inainte de momentul prevazut la art. 2.1%% alin. (1) atunci cand are el insusi o nevoie urgenta si neprevazuta de $un, atunci cand comodatarul decedeaza sau atunci cand acesta isi incalca o$ligatiile. /itlul executoriu Art. 2.1%0 (1) In ceea ce priveste o$ligatia de restituire, contractul de comodat inc.eiat in #orma autentica sau printr-un inscris su$ semnatura privata cu data certa constituie titlu executoriu, in conditiile legii, in cazul incetarii prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului. (2) Daca nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai in cazul in care nu se prevede intre$uintarea pentru care s-a imprumutat $unul ori intre$uintarea prevazuta are un caracter permanent. Sectiunea 1. Dispozitii comune "otiune. Capacitate Art. 2.1%1 (1) Imprumutul de consumatie este contractul prin care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de $ani sau alte asemenea $unuri #ungi$ile si consumpti$ile prin natura lor, iar imprumutatul se o$liga sa restituie dupa o anumita perioada de timp aceeasi suma de $ani sau cantitate de $unuri de aceeasi natura si calitate. (2) Atunci cand o persoana acorda un imprumut #ara a o #ace cu titlu pro#esional, nu ii sunt aplica$ile dispozitiile legale privind institutiile de credit si institutiile #inanciare ne$ancare. "atura imprumutului Art. 2.1%3 (1) In lipsa unei stipulatii contrare, imprumutul se prezuma a #i cu titlu gratuit. (2) &ana la pro$a contrara, imprumutul care are ca o$iect o suma de $ani se prezuma a #i cu titlu oneros. /rans#erul proprietatii si al riscurilor Art. 2.1(4 &rin inc.eierea vala$ila a contractului, imprumutatul devine proprietarul $unului si - Imprumutul de consumatie
suporta riscul pieirii acestuia. /ermenul de restituire sta$ilit de parti Art. 2.1(1 /ermenul de restituire se prezuma a #i stipulat in #avoarea am$elor parti, iar daca imprumutul este cu titlu gratuit, numai in #avoarea imprumutatului. /ermenul de restituire sta$ilit de instanta Art. 2.1(2 (1) Daca nu a #ost convenit un termen de restituire, acesta va #i sta$ilit de instanta, tinandu-se seama de scopul imprumutului, de natura o$ligatiei si a $unurilor imprumutate, de situatia partilor si de orice alta impre-urare relevanta. (2) Daca insa s-a stipulat ca imprumutatul va plati numai cand va avea resursele necesare, instanta, constatand ca imprumutatul le detine sau le putea o$tine intre timp, nu va putea acorda un termen de restituire mai mare de luni. ( ) Cererea pentru sta$ilirea termenului de restituire se solutioneaza potrivit procedurii prevazute de lege pentru ordonanta presedintiala. &rescriptia Art. 2.1( In cazul prevazut la art. 2.1(2 alin. (1), cererea este supusa prescriptiei, care incepe sa curga de la data inc.eierii contractului. *estituirea imprumutului Art. 2.1(! (1) In lipsa unei stipulatii contrare, imprumutatul este tinut sa restituie aceeasi cantitate si calitate de $unuri pe care a primit-o, oricare ar #i cresterea sau scaderea pretului acestora. (2) In cazul in care imprumutul poarta asupra unei sume de $ani, imprumutatul nu este tinut sa inapoieze decat suma nominala primita, oricare ar #i variatia valorii acesteia, daca partile nu au convenit alt#el. ( ) Daca nu este posi$il sa se restituie $unuri de aceeasi natura, calitate si in aceeasi cantitate, imprumutatul este o$ligat sa plateasca valoarea lor la data si locul unde restituirea tre$uia sa #ie #acuta. /itlul executoriu Art. 2.1(% Dispozitiile art. 2.1%0 alin. (1) se aplica in mod corespunzator si imprumutului de consumatie. *aspunderea pentru vicii Art. 2.1(( (1) Imprumutatorul este tinut, intocmai ca si comodantul, sa repare pre-udiciul cauzat de viciile $unului imprumutat. (2) In cazul imprumutului cu titlu oneros, imprumutatorul este raspunzator de pre-udiciul su#erit de imprumutat din cauza viciilor $unurilor imprumutate, aplicandu-se in mod corespunzator regulile re#eritoare la garantia vanzatorului. 2. Imprumutul cu do$anda Domeniul de aplicare Art. 2.1(0 Dispozitiile re#eritoare la imprumutul cu do$anda sunt aplica$ile, in mod corespunzator, ori de cate ori, in temeiul unui contract, se naste si o o$ligatie de plata, cu termen, a unei sume de $ani ori a altor $unuri de gen, in masura in care nu exista reguli particulare privind validitatea si executarea acelei o$ligatii. 8odalitati ale do$anzii Art. 2.1(1
Do$anda se poate sta$ili in $ani ori in alte prestatii su$ orice titlu sau denumire la care imprumutatul se o$liga ca ec.ivalent al #olosintei capitalului. Curgerea do$anzii Art. 2.1(3 Suma de $ani imprumutata este purtatoare de do$anda din ziua in care a #ost remisa imprumutatului. &lata anticipata a do$anzii Art. 2.104 &lata anticipata a do$anzii nu se poate e#ectua decat pe cel mult ( luni. Daca rata do$anzii este determina$ila, eventualele surplusuri sau de#icite sunt supuse compensarii de la o rata la alta, pe toata durata imprumutului, cu exceptia ultimei rate care ramane intotdeauna castigata in intregime de imprumutator. Capitolul BI2 - Contractul de cont curent "otiune Art. 2.101 (1) Contractul de cont curent este acela prin care partile, denumite curentisti, se o$liga sa inscrie intr-un cont creantele decurgand din remiteri reciproce, considerandu-le neexigi$ile si indisponi$ile pana la inc.iderea contului. (2) Soldul creditor al contului la inc.eierea sa constituie o creanta exigi$ila. Daca plata acestuia nu este ceruta, soldul constituie prima remitere dintr-un nou cont si contractul este considerat reinnoit pe durata nedeterminata. Creditele excluse Art. 2.102 (1) Creantele care nu pot #ace o$iectul compensatiei nu pot #ace o$iectul unui cont curent si nu se vor inscrie in acesta sau, daca sunt inscrise, inscrierea se considera nescrisa. (2) In cazul contractului inc.eiat intre pro#esionisti, se vor inscrie in cont exclusiv creantele derivand din exercitiul activitatii pro#esionale, daca nu se prevede expres contrariul. +#ectele principale Art. 2.10 &rin contractul de cont curent, proprietatea remiterilor se trans#era primitorului, prin inregistrarea acestora in cont. )$ligatiile nascute din remiterile anterioare se noveaza si creantele reciproce se compenseaza pana la concurenta de$itului si creditului, su$ rezerva platii soldului creditor. Do$anzile curg pentru #iecare suma de la data inscrierii in cont pana la inc.eierea contului si se socotesc pe zile, daca partile nu convin alt#el. Drepturile la plata comisioanelor si la restituirea c.eltuielilor Art. 2.10! Drepturile la plata comisioanelor si la restituirea c.eltuielilor pentru operatiunile inscrise in cont sunt la randul lor incluse in cont, daca nu se prevede expres contrariul. Actiunile si exceptiile re#eritoare la acte si operatiunile trecute in cont Art. 2.10% (1) Inscrierea unei creante in cont curent nu impiedica exercitiul actiunilor si exceptiilor re#eritoare la validitatea actelor sau operatiunilor care au dat loc remiterilor. (2) Daca un act sau o operatiune este nula, anulata, reziliata sau rezolvita, inscrierea remiterilor e#ectuate in temeiul acestora este stornata. 7arantiile creantelor inscrise in cont Art. 2.10(
(1) 7arantiile reale sau personale a#erente creantelor inscrise in cont raman in #iinta si vor #i exercitate asupra soldului creditor la inc.eierea contului, in limita creditului garantat. (2) Daca o creanta garantata de un #ideiusor sau de un coo$ligat a #ost inscrisa in cont, acesta ramane o$ligat con#orm contractului de #ideiusiune pentru cuantumul datoriei garantate, #ata de curentistul care, la inc.iderea contului, are un sold creditor. Inscrierea unui titlu de credit Art. 2.100 Inscrierea in cont a unui titlu de credit este prezumata #acuta su$ rezerva incasarii, daca nu se prevede expres contrariul. Inscrierea unei creante su$ rezerva incasarii Art. 2.101 (1) In caz de cesiune de creanta inscrisa in cont, inscrierea este #acuta pe riscul cesionarului, daca din vointa partilor nu rezulta alt#el sau daca nu este #acuta cu rezerva expresa privind incasarea acesteia. (2) Daca creanta nu a #ost platita, curentistul cesionar poate #ie sa restituie creanta cedentului, stornand partida din cont, #ie sa isi valori#ice drepturile impotriva de$itorului. Curentistul cedent poate storna creanta in tot sau in parte, c.iar si dupa executarea in#ructuoasa a de$itorului, in proportia creantei ramase neacoperita prin executare. Inc.eierea contului Art. 2.103 (1) Inc.eierea contului curent si lic.idarea soldului se #ac la scadenta prevazuta in contract sau la momentul incetarii contractului de cont curent. &artile pot decide termene intermediare de inc.eiere a contului, iar in acest caz soldul creditor se inscrie ca prima partida in noul cont. (2) Soldul creditor constituie o creanta lic.ida si exigi$ila la care se va calcula do$anda conventionala de la data inc.eierii contului, daca nu este trecuta intr-un cont nou. Daca soldul nu este trecut intr-un cont nou, se va calcula, in lipsa de stipulatie contrara, do$anda legala, de la data inc.eierii contului. Apro$area contului Art. 2.114 (1) +xtrasul sau raportul de cont trimis de un curentist celuilalt se prezuma apro$at, daca nu este contestat de acesta din urma in termenul prevazut in contract sau, in lipsa unui termen, intr-un termen rezona$il dupa practicile dintre parti sau potrivit uzantelor locului. In lipsa unor ast#el de practici sau uzante, se va tine seama de natura operatiunilor si situatia partilor. (2) Apro$area contului nu exclude dreptul de a contesta ulterior contul pentru erori de inregistrare sau de calcul, pentru omisiuni sau du$la inregistrare, in termen de o luna de la data apro$arii extrasului sau raportului de cont ori de la inc.eierea contului, su$ sanctiunea decaderii. Contestarea contului se #ace prin scrisoare recomandata trimisa celeilalte parti in termenul de o luna. +xecutarea si poprirea Art. 2.111 (1) "umai soldul creditor rezultat la inc.eierea contului curent poate #i supus executarii sau popririi pornite contra unuia dintre curentisti. (2) Creditorii oricaruia dintre curentisti pot solicita instantei sa dispuna, pe cale de ordonanta presedintiala, inc.eierea inainte de termen a contului curent, pentru executarea sau poprirea soldului rezultat in #avoarea curentistului de$itor. /ermenul de prescriptie Art. 2.112 Dreptul la actiune pentru recti#icarea erorilor de calcul, #acute cu ocazia sta$ilirii soldului,
a omisiunilor, a inscrierilor du$le si altora asemenea se va prescrie in termen de un an de la data comunicarii extrasului de cont curent. Incetarea contractului de cont curent Art. 2.11 (1) Contractul de cont curent inceteaza de drept la expirarea termenului convenit expres de parti in cuprinsul contractului sau ulterior, prin conventie separata inc.eiata in #orma scrisa. (2) In cazul contractului inc.eiat pe durata nedeterminata, #iecare parte poate declara incetarea acestuia la inc.eierea contului, instiintand-o pe cealalta parte cu 1% zile inainte. Daca partile nu au convenit alt#el, contractul de cont curent pe durata nedeterminata se considera ca are ca termen intermediar de inc.eiere a contului ultima zi a #iecarei luni. ( ) In caz de incapacitate, insolventa sau moarte, oricare dintre curentisti, reprezentantul incapa$ilului sau mostenitorul poate denunta contractul instiintand cealalta parte cu 1% zile inainte. Capitolul B2 - Contul $ancar curent si alte contracte $ancare Sectiunea 1 - Contul $ancar curent Dreptul de a dispune de soldul creditor Art. 2.11! In cazul in care depozitul $ancar, creditul sau orice alta operatiune $ancara se realizeaza prin contul curent, titularul contului poate sa dispuna in orice moment de soldul creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, daca acesta a #ost convenit de parti. Compensarea reciproca a soldurilor Art. 2.11% In cazul in care intre institutia de credit si client exista mai multe raporturi -uridice sau mai multe conturi, c.iar si in monede di#erite, soldurile active si pasive se compenseaza reciproc, a#ara de cazul in care partile au convenit alt#el. Cotitularii unui cont curent Art. 2.11( In cazul in care un cont curent are mai multi titulari si s-a convenit ca #iecare dintre acestia are dreptul sa dispuna singur e#ectuarea de operatiuni in cont, cotitularii sunt considerati creditori sau de$itori in solidar pentru soldul contului. Contul curent indiviz Art. 2.110 (1) In cazul in care titularul contului decedeaza, pana la e#ectuarea parta-ului, mostenitorii sunt considerati titulari coindivizari ai contului, pentru e#ectuarea operatiunilor in cont #iind necesar consimtamantul tuturor coindivizarilor. (2) Creditorul personal al unuia dintre comostenitori nu poate urmari silit prin poprire soldul creditor al contului indiviz. +l poate doar sa ceara parta-ul. ( ) Comostenitorii sunt tinuti divizi$il #ata de institutia de credit pentru soldul de$itor al contului, daca prin lege sau prin conventie nu se sta$ileste alt#el. (!) Dispozitiile prezentului articol sunt aplica$ile in mod corespunzator si in alte cazuri de indiviziune intre titularii contului curent, daca prin lege nu se prevede alt#el. Denuntarea unilaterala Art. 2.111
In cazul in care contractul de cont $ancar curent este inc.eiat pe durata nedeterminata, oricare dintre parti poate sa denunte contractul de cont curent, cu respectarea unui termen de preaviz de 1% zile, daca din contract sau din uzante nu rezulta un alt termen, su$ sanctiunea de daune-interese. +xecutarea imputernicirilor primite Art. 2.113 (1) Institutia de credit este tinuta, potrivit dispozitiilor prevazute in materia contractului de mandat, pentru executarea imputernicirilor primite de la client. (2) Daca imputernicirea primita tre$uie executata pe o piata unde nu exista sucursale ale institutiei de credit, aceasta poate sa imputerniceasca la randul ei o #iliala a sa, o institutie de credit corespondenta sau o alta institutie de credit ori o alta entitate agreata de titularul de cont si institutia de credit. /ermenul de prescriptie Art. 2.134 (1) Dreptul la actiunea in restituirea soldului creditor rezultat la inc.iderea contului curent se prescrie in termen de % ani de la data inc.iderii contului curent. (2) In cazul in care contul curent a #ost inc.is din initiativa institutiei de credit, termenul de prescriptie se calculeaza de la data la care titularul sau, dupa caz, #iecare cotitular al contului a #ost noti#icat in acest sens prin scrisoare recomandata cu con#irmare de primire la ultimul domiciliu sau sediu adus la cunostinta institutiei de credit. Sectiunea 2 - Depozitul $ancar Depozitul de #onduri Art. 2.131 (1) &rin constituirea unui depozit de #onduri la o institutie de credit, aceasta do$andeste proprietatea asupra sumelor de $ani depuse si este o$ligata sa restituie aceeasi cantitate monetara, de aceeasi specie, la termenul convenit sau, dupa caz, oricand, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz sta$ilit de parti ori, in lipsa, de uzante. (2) In lipsa de stipulatie contrara, depunerile si retragerile se e#ectueaza la sediul unitatii operative a institutiei de credit unde a #ost constituit depozitul. ( ) Institutia de credit este o$ligata sa asigure, in mod gratuit, in#ormarea clientului cu privire la operatiunile e#ectuate in conturile sale. In cazul in care clientul nu solicita alt#el, aceasta in#ormare se realizeaza lunar, in conditiile si in modalitatile convenite de parti. Dispozitiile art. 2.114 sunt aplica$ile in mod corespunzator. Depozitul de titluri Art. 2.132 (1) &rin constituirea unui depozit de titluri, institutia de credit este imputernicita cu administrarea acestora. In lipsa de dispozitii speciale, prevederile art. 0321%0 sunt aplica$ile in mod corespunzator. (2) Institutia de credit are dreptul la ram$ursarea c.eltuielilor e#ectuate pentru operatiunile necesare, precum si la o remuneratie, in masura sta$ilita prin conventie sau prin uzante. ( ) +ste considerata nescrisa orice clauza prin care institutia de credit este exonerata de raspundere pentru neexecutarea o$ligatiilor care ii revin in administrarea titlurilor cu prudenta si diligenta. Sectiunea - 6acilitatea de credit
"otiune Art. 2.13 6acilitatea de credit este contractul prin care o institutie de credit, o institutie #inanciara ne$ancara sau orice alta entitate autorizata prin lege speciala, denumita #inantator, se o$liga sa tina la dispozitia clientului o suma de $ani pentru o perioada de timp determinata sau nedeterminata. 'tilizarea creditului Art. 2.13! Daca partile nu au stipulat alt#el, clientul poate sa utilizeze creditul in mai multe transe, potrivit uzantelor, si poate, prin ram$ursari succesive, sa reinnoiasca suma disponi$ila. Denuntarea unilaterala Art. 2.13% (1) In lipsa unei clauze contrare, #inantatorul nu poate sa denunte contractul inainte de implinirea termenului decat pentru motive temeinice, daca acestea privesc $ene#iciarul #acilitatii de credit. (2) Denuntarea unilaterala stinge de indata dreptul clientului de a utiliza creditul, iar #inantatorul tre$uie sa acorde un termen de cel putin 1% zile pentru restituirea sumelor utilizate si a accesoriilor acestora. ( ) Daca #acilitatea de credit s-a inc.eiat pe durata nedeterminata, #iecare dintre parti poate sa denunte contractul, cu respectarea unui termen de preaviz de 1% zile, daca din contract sau din uzante nu rezulta alt#el. Sectiunea ! - Inc.irierea casetelor de valori )$ligatia prestatorului Art. 2.13( In executarea contractului de inc.iriere a casetei de valori, institutia de credit sau o alta entitate care presteaza in conditiile legii ast#el de servicii, denumita prestator, raspunde #ata de client pentru asigurarea unei incaperi adecvate si sigure, precum si pentru integritatea casetei. Desc.iderea casetei de valori Art. 2.130 (1) In cazul in care caseta este inc.iriata mai multor persoane, oricare dintre acestea poate cere desc.iderea casetei, daca nu s-a stipulat alt#el prin contract. (2) In caz de deces al clientului sau al unuia dintre clientii care #oloseau aceeasi caseta, prestatorul, odata ce a #ost instiintat, nu poate sa consimta la desc.iderea casetei decat cu acordul tuturor celor indreptatiti sau, in lipsa, in conditiile sta$ilite de instanta de -udecata. ( ) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul incetarii sau reorganizarii persoanei -uridice. In acest caz poate solicita desc.iderea casetei de valori administratorul -udiciar sau lic.idatorul -udiciar. Desc.iderea #ortata a casetei de valori Art. 2.131 (1) ,a implinirea termenului prevazut in contract, dupa expirarea unei perioade de luni de la noti#icarea adresata clientului, prestatorul poate cere instantei de -udecata, pe cale de ordonanta presedintiala, autorizarea de a desc.ide caseta de valori. "oti#icarea clientului se poate #ace prin scrisoare recomandata cu con#irmare de primire la ultimul domiciliu sau sediu adus la cunostinta institutiei de credit. (2) Desc.iderea casetei de valori se #ace in prezenta unui notar pu$lic si, dupa caz, cu respectarea masurilor de prudenta sta$ilite de instanta. ( ) Instanta de -udecata poate, de asemenea, sa dispuna masuri de conservare a o$iectelor descoperite, precum si vanzarea acestora in masura necesara acoperirii
c.iriei si c.eltuielilor e#ectuate de prestator, precum si, daca este cazul, a pre-udiciului cauzat acestuia. Capitolul B2I - Contractul de asigurare Sectiunea 1 - Dispozitii comune "otiune Art. 2.133 (1) &rin contractul de asigurare, contractantul asigurarii sau asiguratul se o$liga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta din urma se o$liga ca, in cazul producerii riscului asigurat, sa plateasca o indemnizatie, dupa caz, asiguratului, $ene#iciarului asigurarii sau tertului pagu$it. (2) Contractantul asigurarii este persoana care inc.eie contractul pentru asigurarea unui risc privind o alta persoana ori pentru $unuri sau activitati ale acesteia si se o$liga #ata de asigurator sa plateasca prima de asigurare. 6orma si dovada Art. 2.244 (1) &entru a putea #i dovedit, contractul de asigurare tre$uie sa #ie inc.eiat in scris. Contractul nu poate #i pro$at cu martori, c.iar atunci cand exista un inceput de dovada scrisa. Daca documentele de asigurare au disparut prin #orta ma-ora sau caz #ortuit si nu exista posi$ilitatea o$tinerii unui duplicat, existenta si continutul lor pot #i dovedite prin orice mi-loc de pro$a. (2) Inc.eierea contractului de asigurare se constata prin polita de asigurare sau certi#icatul de asigurare emis si semnat de asigurator ori prin nota de acoperire emisa si semnata de $roCerul de asigurare. ( ) Documentele care atesta inc.eierea unei asigurari pot #i semnate si certi#icate prin mi-loace electronice. &olita de asigurare Art. 2.241 (1) &olita de asigurare tre$uie sa indice cel putin; a) numele sau denumirea, domiciliul ori sediul partilor contractante, precum si numele $ene#iciarului asigurarii, daca acesta nu este parte la contract< $) o$iectul asigurarii< c) riscurile ce se asigura< d) momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii asiguratorului< e) primele de asigurare< #) sumele asigurate. (2) Alte elemente pe care tre$uie sa le cuprinda polita de asigurare se sta$ilesc prin norme adoptate de organul de stat in a carui competenta, potrivit legii, intra supraveg.erea activitatii din domeniul asigurarilor. Categoriile de polite de asigurare Art. 2.242 &olita de asigurare poate #i, dupa caz, nominativa, la ordin sau la purtator. In#ormatiile privind riscul Art. 2.24 (1) &ersoana care contracteaza asigurarea este o$ligata sa raspunda in scris la intre$arile #ormulate de asigurator, precum si sa declare, la data inc.eierii contractului, orice in#ormatii sau impre-urari pe care le cunoaste si care, de asemenea, sunt esentiale
pentru evaluarea riscului. (2) Daca impre-urarile esentiale privind riscul se modi#ica in cursul executarii contractului, asiguratul este o$ligat sa comunice in scris asiguratorului modi#icarea survenita. Aceeasi o$ligatie ii revine si contractantului asigurarii care a luat cunostinta de modi#icarea survenita. Declaratiile inexacte sau reticenta privind riscul Art. 2.24! (1) In a#ara de cauzele generale de nulitate, contractul de asigurare este nul in caz de declaratie inexacta sau de reticenta #acuta cu rea-credinta de catre asigurat ori contractantul asigurarii cu privire la impre-urari care, daca ar #i #ost cunoscute de catre asigurator, l-ar #i determinat pe acesta sa nu isi dea consimtamantul ori sa nu il dea in aceleasi conditii, c.iar daca declaratia sau reticenta nu a avut in#luenta asupra producerii riscului asigurat. &rimele platite raman do$andite asiguratorului, care, de asemenea, poate cere si plata primelor cuvenite pana la momentul la care a luat cunostinta de cauza de nulitate. (2) Declaratia inexacta sau reticenta din partea asiguratului ori a contractantului asigurarii a carui rea-credinta nu a putut #i sta$ilita nu atrage nulitatea asigurarii. In cazul in care constatarea declaratiei inexacte sau a reticentei are loc anterior producerii riscului asigurat, asiguratorul are dreptul #ie de a mentine contractul solicitand ma-orarea primei, #ie de a rezilia contractul la implinirea unui termen de 14 zile calculate de la noti#icarea primita de asigurat, restituindu-i acestuia din urma partea din primele platite a#erenta perioadei in cadrul careia asigurarea nu mai #unctioneaza. Atunci cand constatarea declaratiei inexacte sau a reticentei are loc ulterior producerii riscului asigurat, indemnizatia se reduce in raport cu proportia dintre nivelul primelor platite si nivelul primelor ce ar #i tre$uit sa #ie platite. ,ipsa riscului asigurat Art. 2.24% (1) Contractul de asigurare se des#iinteaza de drept in cazul in care, inainte ca o$ligatia asiguratorului sa inceapa a produce e#ecte, riscul asigurat s-a produs ori producerea acestuia a devenit imposi$ila, precum si daca, dupa ce o$ligatia mentionata a inceput sa produca e#ecte, intervenirea riscului asigurat a devenit imposi$ila. Atunci cand asiguratul sau contractantul asigurarii a platit, #ie si partial, prima de asigurare, acesta este indreptatit sa o recupereze proportional cu perioada neexpirata a contractului de asigurare. (2) Di#erenta dintre prima platita si cea calculata con#orm alin. (1) se restituie asiguratului sau contractantului asigurarii numai in cazurile in care nu s-au platit ori nu se datoreaza despagu$iri pentru evenimente produse in perioada de vala$ilitate a asigurarii. &lata primelor de asigurare Art. 2.24( (1) Asiguratul este o$ligat sa plateasca primele de asigurare la termenele sta$ilite in contract. (2) &artile pot conveni ca plata primelor de asigurare sa se #aca integral ori in rate. Daca nu s-a convenit alt#el, plata se #ace la sediul asiguratorului sau al imputernicitilor acestuia. ( ) Dovada platii primelor de asigurare revine asiguratului. (!) Daca nu s-a convenit alt#el, asiguratorul poate rezilia contractul in cazul in care sumele datorate de asigurat, cu titlu de prima, nu sunt platite la scadenta. (%) Asiguratorul este o$ligat sa il in#ormeze pe asigurat in privinta consecintelor neplatii primelor la termenul de plata pentru cazul prevazut la alin. (!) si sa prevada aceste consecinte in contractul de asigurare. (() Asiguratorul are dreptul de a compensa primele ce i se datoreaza pana la s#arsitul
anului de asigurare, in temeiul oricarui contract, cu orice indemnizatie cuvenita asiguratului sau $ene#iciarului. Comunicarea producerii riscului asigurat Art. 2.240 (1) Asiguratul este o$ligat sa comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, in termenul prevazut in contractul de asigurare. (2) In caz de neindeplinire a o$ligatiei prevazute la alin. (1), asiguratorul are dreptul sa re#uze plata indemnizatiei, daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagu$ei. ( ) Comunicarea producerii riscului asigurat se poate #ace si catre $roCerul de asigurare care, in acest caz, are o$ligatia de a #ace la randul sau comunicarea catre asigurator, in termenul prevazut in contractul de asigurare. &lata indemnizatiei de asigurare Art. 2.241 (1) In cazul producerii riscului asigurat, asiguratorul tre$uie sa plateasca indemnizatia de asigurare in conditiile prevazute in contract. Atunci cand exista neintelegere asupra cuantumului indemnizatiei de asigurare, partea necontestata din aceasta se va plati de asigurator anterior solutionarii neintelegerii prin $una invoiala sau de catre instanta -udecatoreasca. (2) In cazurile sta$ilite prin contractul de asigurare, in asigurarile de $unuri si de raspundere civila, asiguratorul nu datoreaza indemnizatie daca riscul asigurat a #ost produs cu intentie de catre asigurat, de $ene#iciarul asigurarii ori de un mem$ru din conducerea persoanei -uridice asigurate, care lucreaza in aceasta calitate. ( ) In cazul in care partile convin, dispozitiile alin. (2) se aplica si atunci cand riscul asigurat a #ost produs de catre; a) persoanele #izice ma-ore care, in mod statornic, locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul sau $ene#iciarul asigurarii< $) prepusii asiguratului sau ai $ene#iciarului asigurarii. Denuntarea unilaterala a contractului Art. 2.243 Denuntarea contractului de asigurare de catre una dintre parti se poate e#ectua numai cu respectarea unui termen de preaviz de cel putin 24 de zile calculate de la data primirii noti#icarii de catre cealalta parte. Su$rogarea asiguratorului Art. 2.214 (1) In limitele indemnizatiei platite, asiguratorul este su$rogat in toate drepturile asiguratului sau ale $ene#iciarului asigurarii impotriva celor raspunzatori de producerea pagu$ei, cu exceptia asigurarilor de persoane. (2) Asiguratul raspunde pentru pre-udiciile aduse asiguratorului prin acte care ar impiedica realizarea dreptului prevazut la alin. (1). ( ) Asiguratorul poate renunta, in tot sau in parte, la exercitarea dreptului con#erit de alin. (1). )poza$ilitatea contractului Art. 2.211 Asiguratorul poate opune titularului sau detinatorului documentului de asigurare ori tertului sau $ene#iciarului asigurarii care invoca drepturi ce decurg din acest document toate apararile intemeiate pe contractul inc.eiat initial. Cesiunea asigurarii Art. 2.212 (1) Asiguratorul poate cesiona contractul de asigurare numai cu acordul scris al asiguratului.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplica$ile cesiunilor de porto#olii intre asiguratori, in conditiile reglementarilor speciale. Domeniul de aplicare Art. 2.21 Asigurarile o$ligatorii se reglementeaza prin legi speciale. Sectiunea 2 - Asigurarea de $unuri "otiune Art. 2.21! In cazul asigurarii de $unuri, asiguratorul se o$liga ca, la producerea riscului asigurat, sa plateasca o despagu$ire asiguratului, $ene#iciarului asigurarii sau altor persoane indreptatite. Interesul asigurarii Art. 2.21% Asiguratul tre$uie sa ai$a un interes cu privire la $unul asigurat. &revenirea producerii riscului asigurat Art. 2.21( (1) Asiguratul este o$ligat sa intretina $unul asigurat in conditii corespunzatoare, in scopul prevenirii producerii riscului asigurat. (2) Asiguratorul are dreptul sa veri#ice modul in care $unul asigurat este intretinut, in conditiile sta$ilite prin contract. ( ) In cazurile prevazute in contract, la producerea riscului, asiguratul este o$ligat sa ia pe seama asiguratorului si in cadrul sumei asigurate, potrivit cu impre-urarile, masuri pentru limitarea pagu$elor. Despagu$irea Art. 2.210 (1) Despagu$irea se sta$ileste in #unctie de starea $unului din momentul producerii riscului asigurat. +a nu poate depasi valoarea $unului din acel moment, cuantumul pagu$ei si nici suma asigurata. (2) &artile pot stipula o clauza con#orm careia asiguratul ramane propriul sau asigurator pentru o #ransiza, in privinta careia asiguratorul nu este o$ligat sa plateasca despagu$ire. Asigurarea partiala Art. 2.211 In cazul in care contractul de asigurare s-a inc.eiat pentru o suma asigurata care este in#erioara valorii $unului si daca partile nu au stipulat alt#el, despagu$irea cuvenita se reduce corespunzator raportului dintre suma prevazuta in contract si valoarea $unului. Asigurarea multipla Art. 2.213 (1) Asiguratul tre$uie sa declare existenta tuturor asigurarilor re#eritoare la acelasi $un, aceasta o$ligatie revenindu-i atat la data inc.eierii contractelor de asigurare, cat si pe parcursul executarii acestora. (2) Atunci cand exista mai multe asigurari inc.eiate pentru acelasi $un, #iecare asigurator este o$ligat la plata proportional cu suma asigurata si pana la concurenta acesteia, #ara ca asiguratul sa poata incasa o despagu$ire mai mare decat pre-udiciul e#ectiv, consecinta directa a riscului. Instrainarea $unului asigurat Art. 2.224 (1) Daca nu s-a convenit alt#el, instrainarea $unului asigurat nu determina incetarea contractului de asigurare, care va produce e#ecte intre asigurator si do$anditor.
(2) Asiguratul care nu comunica asiguratorului instrainarea survenita si do$anditorului existenta contractului de asigurare ramane o$ligat sa plateasca primele care devin scadente ulterior datei instrainarii. Sectiunea - Asigurarile de credite si garantii si asigurarile de pierderi #inanciare
Asigurarile de credite si garantii Art. 2.221 (1) Asigurarile de credite si garantii pot avea ca o$iect acoperirea riscurilor de insolva$ilitate generala, de credit de export, de vanzare cu plata pretului in rate, de credit ipotecar, de credit agricol, de garantii directe sau indirecte, precum si altele asemenea, con#orm normelor adoptate de organul de stat in a carui competenta, potrivit legii, intra supraveg.erea activitatii din domeniul asigurarilor. (2) Daca s-a convenit ca printr-un contract de asigurare directa de credite si garantii sa se acopere riscul ca un de$itor al asiguratului sa nu plateasca un credit care i s-a acordat, asiguratorul nu poate conditiona plata indemnizatiei de asigurare de declansarea de catre asigurat impotriva acelui de$itor a procedurilor de reparare a pre-udiciului, inclusiv prin executare silita. Asigurarile de pierderi #inanciare Art. 2.222 Daca nu s-a convenit alt#el prin contractul de asigurare, indemnizatia pentru asigurarea impotriva riscului de pierderi #inanciare tre$uie sa acopere pagu$a e#ectiva si $ene#iciul nerealizat, incluzandu-se si c.eltuielile generale, precum si cele decurgand direct sau indirect din producerea riscului asigurat Sectiunea ! - Asigurarea de raspundere civila "otiune Art. 2.22 (1) In cazul asigurarii de raspundere civila, asiguratorul se o$liga sa plateasca o despagu$ire pentru pre-udiciul de care asiguratul raspunde potrivit legii #ata de tertele persoane pre-udiciate si pentru c.eltuielile #acute de asigurat in procesul civil. (2) &rin contractul de asigurare partile pot conveni sa cuprinda in asigurare si raspunderea civila a altor persoane decat contractantul asigurarii. Drepturile tertelor persoane pagu$ite Art. 2.22! (1) Drepturile tertelor persoane pagu$ite se exercita impotriva celor raspunzatori de producerea pagu$ei. (2) Asiguratorul poate #i c.emat in -udecata de persoanele pagu$ite in limitele o$ligatiilor ce ii revin acestuia din contractul de asigurare. Sta$ilirea despagu$irii Art. 2.22% Daca nu se prevede alt#el prin lege, despagu$irea se sta$ileste prin conventie inc.eiata intre asigurat, terta persoana pre-udiciata si asigurator sau, in caz de neintelegere, prin .otarare -udecatoreasca. &lata despagu$irii Art. 2.22( (1) Asiguratorul plateste despagu$irea direct tertei persoane pre-udiciate, in masura in care aceasta nu a #ost despagu$ita de catre asigurat. (2) Creditorii asiguratului nu pot urmari despagu$irea prevazuta la alin. (1).
( ) Despagu$irea se plateste asiguratului numai in cazul in care acesta dovedeste ca a despagu$it-o pe terta persoana pre-udiciata. Sectiunea % - Asigurarea de persoane "otiune Art. 2.220 &rin contractul de asigurare de persoane, asiguratorul se o$liga sa plateasca indemnizatia de asigurare in caz de deces, de a-ungere la o anumita varsta, de invaliditate permanenta totala sau partiala ori in alte asemenea cazuri, con#orm normelor adoptate de organul de stat in a carui competenta, potrivit legii, intra supraveg.erea activitatii din domeniul asigurarilor. *iscul privind o alta persoana Art. 2.221 Asigurarea in vederea unui risc privind o alta persoana decat aceea care a inc.eiat contractul de asigurare este vala$ila numai daca a #ost consimtita in scris de acea persoana. *enuntarea la contract Art. 2.223 (1) Asiguratul care a inc.eiat un contract de asigurare de viata individual poate sa renunte la contract #ara preaviz in termen de cel mult 24 de zile de la data semnarii contractului de catre asigurator. *enuntarea produce e#ect retroactiv. (2) &revederile alin. (1) nu sunt aplica$ile contractelor care au o durata de ( luni sau mai mica. 5ene#iciarul indemnizatiei Art. 2.2 4 Indemnizatia de asigurare se plateste asiguratului sau $ene#iciarului desemnat de acesta. In cazul decesului asiguratului, daca nu a #ost desemnat un $ene#iciar, indemnizatia de asigurare intra in masa succesorala, revenind mostenitorilor asiguratului. Desemnarea $ene#iciarului Art. 2.2 1 (1) Desemnarea $ene#iciarului se poate #ace #ie la inc.eierea contractului de asigurare, #ie in cursul executarii acestuia, prin declaratia scrisa comunicata asiguratorului de catre asigurat sau, cu acordul asiguratului, de catre contractantul asigurarii ori prin testamentul intocmit de asigurat. (2) Inlocuirea sau revocarea $ene#iciarului asigurarii se poate #ace oricand in cursul executarii contractului, in modurile prevazute la alin. (1). &luralitatea de $ene#iciari Art. 2.2 2 Atunci cand sunt mai multi $ene#iciari desemnati, indemnizatia de asigurare se imparte in mod egal intre acestia, daca nu s-a stipulat alt#el. &roducerea cu intentie a riscului asigurat Art. 2.2 (1) Asiguratorul nu datoreaza indemnizatia de asigurare daca; a) riscul asigurat a #ost produs prin sinuciderea asiguratului in termen de 2 ani de la inc.eierea contractului de asigurare< $) riscul asigurat a #ost produs cu intentie de catre asigurat. (2) Atunci cand un $ene#iciar al asigurarii a produs intentionat riscul asigurat, indemnizatia de asigurare se plateste celorlalti $ene#iciari desemnati sau, in lipsa acestora, asiguratului.
( ) In cazul in care riscul asigurat consta in decesul asiguratului, iar un $ene#iciar al asigurarii l-a produs intentionat, indemnizatia de asigurare se plateste celorlalti $ene#iciari desemnati sau, in lipsa acestora, mostenitorilor asiguratului. *ezerva de prime Art. 2.2 ! (1) In asigurarile la care se constituie rezerve de prime, asiguratul poate sa inceteze plata primelor cu dreptul de a mentine contractul la o suma asigurata redusa sau de a-l denunta, solicitand restituirea rezervei constituite, con#orm contractului de asigurare. (2) )rice alta plata, indi#erent de #orma su$ care este #acuta de asigurator, di#erita de indemnizatia de asigurare sau de suma reprezentand restituirea rezervei in conditiile alin. (1), nu poate #i e#ectuata mai devreme de ( luni de la data inc.eierii contractului de asigurare. *epunerea in vigoare a asigurarii Art. 2.2 % Asiguratul sau contractantul asigurarii, cu acordul asiguratului, poate sa ceara repunerea in vigoare a asigurarii la care se constituie rezerva te.nica, in cazurile prevazute in contractul de asigurare. Dreptul la indemnizatie Art. 2.2 ( (1) Indemnizatia de asigurare este datorata independent de sumele cuvenite asiguratului sau $ene#iciarului din asigurarile sociale, de repararea pre-udiciului de cei raspunzatori de producerea sa, precum si de sumele primite de la alti asiguratori in temeiul altor contracte de asigurare. (2) Creditorii asiguratului nu au dreptul sa urmareasca indemnizatia de asigurare cuvenita $ene#iciarilor asigurarii sau mostenitorilor asiguratului, dupa caz. &rescriptia Art. 2.2 0 Drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezervele te.nice care se constituie la asigurarile de viata pentru o$ligatii de plata scadente in viitor nu sunt supuse prescriptiei. )$ligatia de in#ormare Art. 2.2 1 Asiguratorii si imputernicitii lor au o$ligatia de a pune la dispozitia asiguratilor sau contractantilor asigurarii in#ormatii in legatura cu contractele de asigurare atat inaintea inc.eierii, cat si pe durata executarii acestora. Aceste in#ormatii tre$uie sa #ie prezentate in scris, in lim$a romana, sa #ie redactate intr-o #orma clara si sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente; a) clauzele optionale sau suplimentare si $ene#iciile rezultate din valori#icarea rezervelor te.nice< $) momentul inceperii si cel al incetarii contractului, inclusiv modalitatile de incetare a acestuia< c) modalitatile si termenele de plata a primelor de asigurare< d) elementele de calcul al indemnizatiilor de asigurare, cu indicarea sumelor de rascumparare, a sumelor asigurate reduse, precum si a nivelului pana la care acestea sunt garantate< e) modalitatea de plata a indemnizatiilor de asigurare< #) legea aplica$ila contractului de asigurare< g) alte elemente sta$ilite prin norme adoptate de organul de stat in a carui competenta intra, potrivit legii, supraveg.erea activitatii din domeniul asigurarilor. Sectiunea ( - Coasigurarea, reasigurarea si retrocesiunea
Coasigurarea Art. 2.2 3 (1) Coasigurarea este operatiunea prin care 2 sau mai multi asiguratori acopera acelasi risc, #iecare asumandu-si o cota-parte din acesta. (2) 6iecare coasigurator raspunde #ata de asigurat numai in limita sumei pentru care s-a anga-at prin contract. *easigurarea Art. 2.2!4 (1) *easigurarea este operatiunea de asigurare a unui asigurator, in calitate de reasigurat, de catre un alt asigurator, in calitate de reasigurator. (2) &rin reasigurare; a) reasiguratorul primeste prime de reasigurare, in sc.im$ul carora contri$uie, potrivit o$ligatiilor preluate, la suportarea indemnizatiilor pe care reasiguratul le plateste la producerea riscului care a #acut o$iectul reasigurarii< $) reasiguratul cedeaza prime de reasigurare, in sc.im$ul carora reasiguratorul contri$uie, potrivit o$ligatiilor preluate, la suportarea indemnizatiilor pe care reasiguratul le plateste la producerea riscului care a #acut o$iectul reasigurarii. ( ) *easigurarea nu stinge o$ligatiile asiguratorului si nu sta$ileste niciun raport -uridic intre asigurat si reasigurator. *etrocesiunea Art. 2.2!1 &rin operatiunea de retrocesiune reasiguratorul poate ceda, la randul sau, o parte din riscul acceptat. Capitolul B2II - Contractul de renta viagera "otiune Art. 2.2!2 (1) &rin contractul de renta viagera o parte, numita de$irentier, se o$liga sa e#ectueze in #olosul unei anumite persoane, numita credirentier, prestatii periodice, constand in sume de $ani sau alte $unuri #ungi$ile. (2) *enta viagera se constituie pe durata vietii credirentierului daca partile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vietii de$irentierului sau a unei terte persoane determinate. 8odurile de constituire Art. 2.2! (1) *enta viagera poate #i constituita cu titlu oneros, in sc.im$ul unui capital de orice natura, sau cu titlu gratuit si este supusa, su$ rezerva dispozitiilor capitolului de #ata, regulilor proprii ale actului -uridic de constituire. (2) Atunci cand renta viagera este stipulata in #avoarea unui tert, c.iar daca acesta o primeste cu titlu gratuit, contractul nu este supus #ormei prevazute pentru donatie. Constituirea pe durata vietii mai multor persoane Art. 2.2!! *enta viagera poate #i constituita pe durata vietii mai multor persoane, urmand ca, in acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, o$ligatia de plata a rentei sa inceteze la data la care decedeaza ultima dintre aceste persoane. Constituirea in #avoarea mai multor persoane Art. 2.2!% Daca nu s-a convenit alt#el, o$ligatia de plata a rentei viagere este indivizi$ila in privinta
credirentierilor. Constituirea pe durata vietii unui tert de-a decedat Art. 2.2!( +ste lovit de nulitate a$soluta contractul care stipuleaza o renta constituita pe durata vietii unui tert care era decedat in ziua inc.eierii contractului. Constituirea pe durata vietii unei persoane a#ectate de o $oala letala Art. 2.2!0 "u produce, de asemenea, niciun e#ect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o renta pe durata vietii unei persoane care, la data inc.eierii contractului, su#erea de o $oala din cauza careia a murit in interval de cel mult 4 de zile de la aceasta data. &lata ratelor de renta Art. 2.2!1 (1) In lipsa de stipulatie contrara, ratele de renta se platesc trimestrial in avans si indexate in #unctie de rata in#latiei. (2) Atunci cand credirentierul decedeaza inainte de expirarea perioadei pentru care renta s-a platit in avans, de$irentierul nu poate cere restituirea sumei platite a#erente perioadei in care creditorul nu a mai #ost in viata. 7arantia legala Art. 2.2!3 (1) &entru garantarea o$ligatiei de plata a rentei constituite cu titlu oneros, prevederile art. 1.02 se aplica in mod corespunzator. (2) In cazul prevazut la alin. (1), in vederea inscrierii ipotecii legale nu este necesara declararea valorii creantei garantate. +xecutarea silita a ratelor Art. 2.2%4 (1) In caz de neindeplinire a o$ligatiei de plata a ratelor scadente, credirentierul poate cere sec.estrul si vanzarea $unurilor de$irentierului, pana la concurenta unei sume su#iciente spre a asigura plata rentei pentru viitor. (2) Aceasta suma se sta$ileste, in conditiile legii, pe $aza unei expertize intocmite in con#ormitate cu metodologia de calcul aplica$ila in cazul asigurarilor de viata, tinandu-se seama, printre altele, de ratele de-a incasate de credirentier, de varsta si de starea acestuia. C.eltuielile expertizei sunt suportate de de$irentier. ( ) Dupa ce a #ost o$tinuta in urma vanzarii $unurilor de$irentierului, suma se consemneaza la o institutie de credit si va #i platita credirentierului cu respectarea cuantumului si scadentelor convenite prin contractul de renta viagera. (!) Daca de$irentierul intra in lic.idare, credirentierul isi poate realiza dreptul la renta inscriind in ta$loul creditorilor o creanta al carei cuantum se determina potrivit alin. (2). *ezolutiunea contractului la cererea credirentierului Art. 2.2%1 (1) Creditorul unei rente viagere constituite cu titlu oneros poate cere rezolutiunea contractului daca de$irentierul nu depune garantia promisa in vederea executarii o$ligatiei sale ori o diminueaza. (2) Credirentierul are dreptul la rezolutiune pentru neexecutarea #ara -usti#icare a o$ligatiei de plata a rentei de catre de$irentier. ( ) In lipsa unei stipulatii contrare, rezolutiunea nu con#era de$irentierului dreptul de a o$tine restituirea ratelor de renta de-a platite. Irevoca$ilitatea contractului Art. 2.2%2 (1) De$irentierul nu se poate li$era de plata rentei o#erind restituirea capitalului si renuntand la restituirea ratelor platite. (2) De$irentierul este tinut la plata rentei pana la decesul persoanei pe durata vietii
careia a #ost constituita renta, oricat de impovaratoare ar putea deveni prestarea acesteia. Insesiza$ilitatea rentei Art. 2.2% "umai renta viagera cu titlu gratuit poate #i declarata insesiza$ila prin contract. C.iar si in acest caz, stipulatia nu isi produce e#ectele decat in limita valorii rentei care este necesara credirentierului pentru asigurarea intretinerii. Dispozitiile art. 2.2%0 alin. (2) se aplica in mod corespunzator. Capitolul B2III - Contractul de intretinere "otiune Art. 2.2%! (1) &rin contractul de intretinere o parte se o$liga sa e#ectueze in #olosul celeilalte parti sau al unui anumit tert prestatiile necesare intretinerii si ingri-irii pentru o anumita durata. (2) Daca prin contract nu s-a prevazut durata intretinerii ori s-a prevazut numai caracterul viager al acesteia, atunci intretinerea se datoreaza pentru toata durata vietii creditorului intretinerii. 6orma contractului Art. 2.2%% Contractul de intretinere se inc.eie in #orma autentica, su$ sanctiunea nulitatii a$solute. Aplicarea regulilor de la renta viagera Art. 2.2%( (1) Dispozitiile art. 2.2! 2.2!0, art. 2.2!3, art. 2.2%1 alin. (1) si art. 2.2%2 se aplica in mod corespunzator si contractului de intretinere. (2) In lipsa unei stipulatii contrare, o$ligatia de intretinere este indivizi$ila atat in privinta creditorilor, cat si in privinta de$itorilor. Intinderea o$ligatiei de intretinere Art. 2.2%0 (1) De$itorul intretinerii datoreaza creditorului prestatii sta$ilite in mod ec.ita$il tinanduse seama de valoarea capitalului si de conditia sociala anterioara a creditorului. (2) De$itorul este o$ligat in special sa asigure creditorului .rana, im$racaminte, incaltaminte, mena-, precum si #olosinta unei locuinte corespunzatoare. Intretinerea cuprinde, de asemenea, ingri-irile si c.eltuielile necesare in caz de $oala. ( ) In cazul in care intretinerea are caracter viager sau atunci cand creditorul decedeaza in cursul duratei contractului, de$itorul are o$ligatia sa il inmormanteze. (!) Intretinerea continua a #i datorata in aceeasi masura c.iar daca, in cursul executarii contractului, $unul care a constituit capitalul a pierit total sau partial ori si-a diminuat valoarea, dintr-o cauza pentru care creditorul intretinerii nu este tinut sa raspunda. (%) Clauza prin care creditorul intretinerii se o$liga la prestarea unor servicii este considerata nescrisa. Caracterul incesi$il si insesiza$il al intretinerii Art. 2.2%1 Drepturile creditorului intretinerii nu pot #i cedate sau supuse urmaririi. &rotectia creditorilor partilor Art. 2.2%3 Caracterul personal al contractului de intretinere nu poate #i invocat de parti pentru a se opune actiunii in revocarea contractului sau actiunii o$lice introduse pentru executarea sa.
Cazul special de revocare Art. 2.2(4 (1) Contractul de intretinere este revoca$il in #olosul persoanelor carora creditorul intretinerii le datoreaza alimente in temeiul legii daca, prin e#ectul contractului, el s-a lipsit de mi-loacele necesare indeplinirii o$ligatiei de a asigura alimentele. (2) *evocarea poate #i ceruta c.iar daca nu exista #rauda din partea de$itorului intretinerii si indi#erent de momentul inc.eierii contractului de intretinere. ( ) In loc sa dispuna revocarea contractului, instanta de -udecata poate, c.iar si din o#iciu, insa numai cu acordul de$itorului intretinerii, sa il o$lige pe acesta sa asigure alimente persoanelor #ata de care creditorul are o ast#el de o$ligatie legala, #ara ca in acest mod sa #ie diminuate prestatiile datorate creditorului intretinerii. Inlocuirea intretinerii prin renta Art. 2.2(1 (1) Daca prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din motive o$iective sau daca de$itorul intretinerii decedeaza si nu intervine o intelegere intre parti, instanta -udecatoreasca poate sa inlocuiasca, la cererea oricareia dintre parti, #ie si numai temporar, intretinerea in natura cu o suma de $ani corespunzatoare. (2) Atunci cand prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din culpa uneia dintre parti, instanta va ma-ora sau, dupa caz, diminua cuantumul sumei de $ani care inlocuieste prestatia de intretinere. *egulile aplica$ile in cazul inlocuirii intretinerii prin renta Art. 2.2(2 (1) In toate cazurile in care intretinerea a #ost inlocuita potrivit prevederilor art. 2.2(1 devin aplica$ile dispozitiile care reglementeaza contractul de renta viagera. (2) Cu toate acestea, daca prin contractul de intretinere nu s-a convenit alt#el, o$ligatia de plata a rentei ramane indivizi$ila intre de$itori. Incetarea contractului de intretinere Art. 2.2( (1) Contractul de intretinere inc.eiat pe durata determinata inceteaza la expirarea acestei durate, cu exceptia cazului in care creditorul intretinerii decedeaza mai devreme. (2) Atunci cand comportamentul celeilalte parti #ace imposi$ila executarea contractului in conditii con#orme $unelor moravuri, cel interesat poate cere rezolutiunea. ( ) In cazul prevazut la alin. (2), precum si atunci cand se intemeiaza pe neexecutarea #ara -usti#icare a o$ligatiei de intretinere, rezolutiunea nu poate #i pronuntata decat de instanta, dispozitiile art. 1.%%2 ne#iind aplica$ile. )rice clauza contrara este considerata nescrisa. (!) Daca rezolutiunea a #ost ceruta pentru unul dintre motivele prevazute la alin. (2) sau ( ), o#erta de intretinere #acuta de de$itorul parat dupa introducerea actiunii nu poate impiedica rezolutiunea contractului. (%) In cazul in care rezolutiunea se pronunta pentru unul dintre motivele prevazute la alin. (2) sau ( ), de$itorul in culpa nu poate o$tine restituirea prestatiilor de intretinere de-a executate. (() Dreptul la actiunea in rezolutiune se transmite mostenitorilor. (0) *ezolutiunea contractului de intretinere nu se poate cere pentru motivele prevazute la art. 2.2(1 alin. (1). Capitolul BIB - Aocul si pariul ,ipsa dreptului la actiune Art. 2.2(!
(1) &entru plata unei datorii nascute dintr-un contract de -oc sau de pariu nu exista drept la actiune. (2) Cel care pierde nu poate sa ceara restituirea platii #acute de $unavoie. Cu toate acestea, se poate cere restituirea in caz de #rauda sau daca acela care a platit era lipsit de capacitate de exercitiu ori avea capacitate de exercitiu restransa. ( ) Datoriile nascute din contractul de -oc sau de pariu nu pot constitui o$iect de tranzactie, recunoastere de datorie, compensatie, novatie, remitere de datorie cu sarcina ori alte asemenea acte -uridice. Competitiile sportive Art. 2.2(% (1) Dispozitiile art. 2.2(! nu se aplica pariurilor #acute intre persoanele care iau ele insele parte la curse, la -ocuri de indemanare sau la orice #el de -ocuri sportive. (2) Cu toate acestea, daca suma pariului este excesiva, instanta poate sa respinga actiunea sau, dupa caz, sa reduca suma. ( ) In cazurile prevazute la alin. (1), intermediarii legal autorizati sa adune mize de la persoane care nu iau parte la -oc nu pot invoca dispozitiile art. 2.2(! alin. (1) si ( ). Aocurile si pariurile autorizate Art. 2.2(( Aocurile si pariurile dau loc la actiune in -ustitie numai cand au #ost permise de autoritatea competenta. Capitolul BB - /ranzactia "otiune Art. 2.2(0 (1) /ranzactia este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in #aza executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin trans#erul unor drepturi de la una la cealalta. (2) &rin tranzactie se pot naste, modi#ica sau stinge raporturi -uridice di#erite de cele ce #ac o$iectul litigiului dintre parti. Domeniul de aplicare Art. 2.2(1 (1) "u se poate tranzactiona asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu privire la drepturi de care partile nu pot sa dispuna potrivit legii. (2) Se poate insa tranzactiona asupra actiunii civile derivand din savarsirea unei in#ractiuni. Indivizi$ilitatea tranzactiei Art. 2.2(3 /ranzactia este indivizi$ila in ceea ce priveste o$iectul sau. In lipsa unei stipulatii contrare, ea nu poate #i des#iintata in parte. Intinderea tranzactiei Art. 2.204 (1) /ranzactia se margineste numai la o$iectul ei< renuntarea #acuta la toate drepturile, actiunile si pretentiile nu se intinde decat asupra cauzei cu privire la care s-a #acut tranzactia. (2) /ranzactia nu priveste decat cauza cu privire la care a #ost inc.eiata, #ie ca partile siau mani#estat intentia prin expresii generale sau speciale, #ie ca intentia lor rezulta in mod necesar din ceea ce s-a prevazut in cuprinsul tranzactiei. Capacitatea de exercitiu Art. 2.201
&entru a tranzactiona, partile tre$uie sa ai$a deplina capacitate de a dispune de drepturile care #ormeaza o$iectul contractului. Cei care nu au aceasta capacitate pot tranzactiona numai in conditiile prevazute de lege. Conditiile de #orma Art. 2.202 &entru a putea #i dovedita, tranzactia tre$uie sa #ie inc.eiata in scris. Cauzele de nulitate Art. 2.20 (1) /ranzactia poate #i a#ectata de aceleasi cauze de nulitate ca orice alt contract. (2) Cu toate acestea, ea nu poate #i anulata pentru eroare de drept re#eritoare la c.estiunile ce constituie o$iectul neintelegerii partilor si nici pentru leziune. /ranzactia asupra unui act nul Art. 2.20! (1) +ste nula tranzactia inc.eiata pentru executarea unui act -uridic lovit de nulitate a$soluta, in a#ara de cazul in care partile au tranzactionat expres asupra nulitatii. (2) In cazul in care tranzactia s-a inc.eiat pentru executarea unui act anula$il, anularea tranzactiei poate #i ceruta doar de partea care la data inc.eierii tranzactiei nu cunostea cauza de anula$ilitate. Inscrisurile #alse Art. 2.20% +ste, de asemenea, nula tranzactia inc.eiata pe $aza unor inscrisuri dovedite ulterior ca #iind #alse. Inscrisurile necunoscute Art. 2.20( (1) Descoperirea ulterioara de inscrisuri necunoscute partilor si care ar #i putut in#luenta continutul tranzactiei nu reprezinta o cauza de nulitate a acesteia, cu exceptia cazului in care inscrisurile au #ost ascunse de catre una dintre parti sau, cu stiinta ei, de catre un tert. (2) /ranzactia este nula daca din inscrisurile descoperite rezulta ca partile sau numai una dintre ele nu aveau niciun drept asupra caruia sa poata tranzactiona. /ranzactia asupra unui proces terminat Art. 2.200 /ranzactia asupra unui proces este anula$ila la cererea partii care nu a cunoscut ca litigiul #usese solutionat printr-o .otarare -udecatoreasca intrata in puterea lucrului -udecat. /ranzactia constatata prin .otarare -udecatoreasca Art. 2.201 (1) /ranzactia care, punand capat unui proces inceput, este constatata printr-o .otarare -udecatoreasca poate #i des#iintata prin actiune in nulitate sau actiune in rezolutiune ori reziliere, precum orice alt contract. +a poate #i, de asemenea, atacata cu actiune revocatorie sau cu actiunea in declararea simulatiei. (2) =otararea prin care s-a des#iintat tranzactia in cazurile prevazute la alin. (1) #ace ca .otararea -udecatoreasca prin care tranzactia #usese constatata sa #ie lipsita de orice e#ect. /itlul B - 7arantiile personale
/ipurile de garantii personale Art. 2.203 7arantiile personale sunt #ideiusiunea, garantiile autonome, precum si alte garantii anume prevazute de lege. Capitolul II - 6ideiusiunea Sectiunea 1 - Dispozitii generale "otiune Art. 2.214 6ideiusiunea este contractul prin care o parte, #ideiusorul, se o$liga #ata de cealalta parte, care are intr-un alt raport o$ligational calitatea de creditor, sa execute, cu titlu gratuit sau in sc.im$ul unei remuneratii, o$ligatia de$itorului daca acesta din urma nu o executa. 6ideiusiunea o$ligatorie Art. 2.211 6ideiusiunea poate #i impusa de lege sau dispusa de instanta -udecatoreasca. 6orma #ideiusiunii Art. 2.212 6ideiusiunea nu se prezuma, ea tre$uie asumata in mod expres printr-un inscris, autentic sau su$ semnatura privata, su$ sanctiunea nulitatii a$solute. Consimtamantul de$itorului principal Art. 2.21 6ideiusiunea poate #i contractata #ara stiinta si c.iar impotriva vointei de$itorului principal. 5ene#iciarul #ideiusiunii Art. 2.21! 6ideiusiunea se poate constitui pentru a garanta o$ligatia unui alt #ideiusor. Conditiile pentru a deveni #ideiusor Art. 2.21% (1) De$itorul care este o$ligat sa constituie o #ideiusiune tre$uie sa prezinte o persoana capa$ila de a se o$liga, care are si mentine in *omania $unuri su#iciente pentru a satis#ace creanta si care domiciliaza in *omania. Daca vreuna dintre aceste conditii nu este indeplinita, de$itorul tre$uie sa prezinte un alt #ideiusor. (2) Aceste reguli nu se aplica atunci cand creditorul a cerut ca #ideiusor o anumita persoana. Su$stituirea #ideiusiunii legale sau -udiciare Art. 2.21( De$itorul care este tinut sa constituie o #ideiusiune legala sau -udiciara poate o#eri in locul acesteia o alta garantie, considerata su#icienta. ,itigiile cu privire la caracterul su#icient al #ideiusiunii Art. 2.210 ,itigiile cu privire la caracterul su#icient al $unurilor #ideiusorului sau al garantiei o#erite in locul #ideiusiunii sunt solutionate de instanta, pe cale de ordonanta presedintiala. )$ligatia principala Art. 2.211 (1) 6ideiusiunea nu poate exista decat pentru o o$ligatie vala$ila.
(2) Se pot insa garanta prin #ideiusiune o$ligatii naturale, precum si cele de care de$itorul principal se poate li$era invocand incapacitatea sa, daca #ideiusorul cunostea aceste impre-urari. ( ) De asemenea, #ideiusiunea poate #i constituita pentru o datorie viitoare sau conditionala. ,imitele #ideiusiunii Art. 2.213 (1) 6ideiusiunea nu poate #i extinsa peste limitele in care a #ost contractata. (2) 6ideiusiunea care depaseste ceea ce este datorat de de$itorul principal sau care este contractata in conditii mai oneroase nu este vala$ila decat in limita o$ligatiei principale. Intinderea #ideiusiunii Art. 2.234 (1) In lipsa unei stipulatii contrare, #ideiusiunea unei o$ligatii principale se intinde la toate accesoriile acesteia, c.iar si la c.eltuielile ulterioare noti#icarii #acute #ideiusorului si la c.eltuielile a#erente cererii de c.emare in -udecata a acestuia. (2) 6ideiusorul datoreaza c.eltuielile de -udecata si de executare silita avansate de creditor in cadrul procedurilor indreptate impotriva de$itorului principal numai in cazul in care creditorul l-a instiintat din timp. 6ideiusiunea partiala Art. 2.231 6ideiusiunea poate #i contractata pentru o parte din o$ligatia principala sau in conditii mai putin oneroase. 6ideiusiunea asimilata Art. 2.232 In cazul in care o parte se anga-eaza #ata de o alta parte sa acorde un imprumut unui tert, creditorul acestui anga-ament este considerat #ideiusor al o$ligatiei de restituire a imprumutului. Sectiunea 2 - +#ectele #ideiusiunii 1. +#ectele #ideiusiunii intre creditor si #ideiusor )$ligatia #ideiusorului Art. 2.23 6ideiusorul nu este tinut sa indeplineasca o$ligatia de$itorului decat daca acesta nu o executa. 5ene#iciul de discutiune Art. 2.23! (1) 6ideiusorul conventional sau legal are #acultatea de a cere creditorului sa urmareasca mai intai $unurile de$itorului principal, daca nu a renuntat la acest $ene#iciu in mod expres. (2) 6ideiusorul -udiciar nu poate cere urmarirea $unurilor de$itorului principal sau ale vreunui alt #ideiusor. Invocarea $ene#iciului de discutiune Art. 2.23% (1) 6ideiusorul care se prevaleaza de $ene#iciul de discutiune tre$uie sa il invoce inainte de -udecarea #ondului procesului, sa indice creditorului $unurile urmari$ile ale de$itorului principal si sa avanseze acestuia sumele necesare urmaririi $unurilor. (2) Creditorul care intarzie urmarirea raspunde #ata de #ideiusor, pana la concurenta valorii $unurilor indicate, pentru insolva$ilitatea de$itorului principal survenita dupa
indicarea de catre #ideiusor a $unurilor urmari$ile ale de$itorului principal. +xceptiile invocate de #ideiusor Art. 2.23( 6ideiusorul, c.iar solidar, poate opune creditorilor toate mi-loacele de aparare pe care le putea opune de$itorul principal, a#ara de cele care ii sunt strict personale acestuia din urma sau care sunt excluse prin anga-amentul asumat de #ideiusor. &luralitatea de #ideiusori Art. 2.230 Atunci cand mai multe persoane s-au constituit #ideiusori ai aceluiasi de$itor pentru aceeasi datorie, #iecare dintre ele este o$ligata la intreaga datorie si va putea #i urmarita ca atare, insa cel urmarit poate invoca $ene#iciul de diviziune, daca nu a renuntat in mod expres la acesta. 5ene#iciul de diviziune Art. 2.231 (1) &rin e#ectul $ene#iciului de diviziune, #iecare #ideiusor poate cere creditorului sa isi divida mai intai actiunea si sa o reduca la partea #iecaruia. (2) Daca vreunul dintre #ideiusori era insolva$il atunci cand unul dintre ei a o$tinut diviziunea, acesta din urma ramane o$ligat proportional pentru aceasta insolva$ilitate. +l nu raspunde insa pentru insolva$ilitatea survenita dupa diviziune. Divizarea actiunii de catre creditor Art. 2.233 Daca insa creditorul insusi a divizat actiunea sa, el nu mai poate reveni asupra diviziunii, c.iar daca inainte de data la care a #acut aceasta diviziune ar #i existat #ideiusori insolva$ili. 6ideiusiunea solidara Art. 2. 44 Atunci cand se o$liga impreuna cu de$itorul principal cu titlu de #ideiusor solidar sau de code$itor solidar, #ideiusorul nu mai poate invoca $ene#iciile de discutiune si de diviziune. &rorogarea termenului si decaderea din termen Art. 2. 41 6ideiusorul nu este li$erat prin simpla prelungire a termenului acordat de creditor de$itorului principal. /ot ast#el, decaderea din termen a de$itorului principal produce e#ecte cu privire la #ideiusor. In#ormarea #ideiusorului Art. 2. 42 Creditorul este tinut sa o#ere #ideiusorului, la cererea acestuia, orice in#ormatie utila asupra continutului si modalitatilor o$ligatiei principale si asupra stadiului executarii acesteia. *enuntarea anticipata Art. 2. 4 6ideiusorul nu poate renunta anticipat la dreptul de in#ormare si la $ene#iciul exceptiei su$rogatiei. 6ideiusiunea data unui #ideiusor Art. 2. 4! Cel care a dat #ideiusiune #ideiusorului de$itorului principal nu este o$ligat #ata de creditor decat in cazul cand de$itorul principal si toti #ideiusorii sai sunt insolva$ili ori sunt li$erati prin e#ectul unor exceptii personale de$itorului principal sau #ideiusorilor sai. 2. +#ectele #ideiusiunii intre de$itor si #ideiusor
Su$rogarea #ideiusorului Art. 2. 4% 6ideiusorul care a platit datoria este de drept su$rogat in toate drepturile pe care creditorul le avea impotriva de$itorului. Intinderea dreptului de regres Art. 2. 4( (1) 6ideiusorul care s-a o$ligat cu acordul de$itorului poate cere acestuia ceea ce a platit, si anume capitalul, do$anzile si c.eltuielile, precum si daunele-interese pentru repararea oricarui pre-udiciu pe care acesta l-a su#erit din cauza #ideiusiunii. +l poate, de asemenea, sa ceara do$anzi pentru orice suma pe care a tre$uit sa o plateasca creditorului, c.iar daca datoria principala nu producea do$anzi. (2) 6ideiusorul care s-a o$ligat #ara consimtamantul de$itorului nu poate recupera de la acesta decat ceea ce de$itorul ar #i #ost tinut sa plateasca, inclusiv dauneinterese, daca #ideiusiunea nu ar #i avut loc, a#ara de c.eltuielile su$secvente noti#icarii platii, care sunt in sarcina de$itorului. *egresul contra de$itorului incapa$il Art. 2. 40 Atunci cand de$itorul principal se li$ereaza de o$ligatie invocand incapacitatea sa, #ideiusorul are regres impotriva de$itorului principal numai in limita im$ogatirii acestuia. *egresul contra mai multor de$itori principali Art. 2. 41 Cand pentru aceeasi datorie sunt mai multi de$itori principali care s-au o$ligat solidar, #ideiusorul care a garantat pentru toti are impotriva oricaruia dintre ei actiune in restituire pentru tot ceea ce a platit. ,imitele regresului Art. 2. 43 Daca s-a o$ligat impotriva vointei de$itorului principal, #ideiusorul care a platit nu are decat drepturile prevazute la art. 2. 4%. &ierderea dreptului de regres Art. 2. 14 (1) 6ideiusorul care a platit o datorie nu are actiune impotriva de$itorului principal care a platit ulterior aceeasi datorie #ara ca #ideiusorul sa il #i instiintat cu privire la plata #acuta. (2) 6ideiusorul care a platit #ara a-l instiinta pe de$itorul principal nu are actiune impotriva acestuia daca, la momentul platii, de$itorul avea mi-loacele pentru a declara stinsa datoria. In aceleasi impre-urari, #ideiusorul nu are actiune impotriva de$itorului decat pentru sumele pe care acesta ar #i #ost c.emat sa le plateasca, in masura in care putea opune creditorului mi-loace de aparare pentru a o$tine reducerea datoriei. ( ) In toate cazurile, #ideiusorul pastreaza dreptul de a cere creditorului restituirea, in tot sau in parte, a platii #acute. Instiintarea #ideiusorului Art. 2. 11 (1) De$itorul care cunoaste existenta #ideiusiunii este o$ligat sa il instiinteze de indata pe #ideiusor cand plateste creditorului. (2) Daca o asemenea instiintare nu a #ost #acuta, #ideiusorul care plateste creditorului #ara sa stie ca acesta a #ost platit are actiune in restituire si impotriva de$itorului. *egresul anticipat Art. 2. 12 (1) 6ideiusorul care s-a o$ligat cu acordul de$itorului se poate indrepta impotriva acestuia, c.iar inainte de a plati, atunci cand este urmarit in -ustitie pentru plata, cand de$itorul este insolva$il ori cand s-a o$ligat a-l li$era de garantie intr-un anumit termen care a expirat. (2) Aceasta regula se aplica si atunci cand datoria a a-uns la termen, c.iar daca
creditorul, #ara consimtamantul #ideiusorului, i-a acordat de$itorului un nou termen de plata sau cand, din cauza pierderilor su#erite de de$itor ori a unei culpe a acestuia, #ideiusorul suporta riscuri semni#icativ mai mari decat in momentul in care s-a o$ligat. . +#ectele #ideiusiunii intre mai multi #ideiusori *egresul contra celorlalti #ideiusori Art. 2. 1 (1) Cand mai multe persoane au dat #ideiusiune aceluiasi de$itor si pentru aceeasi datorie, #ideiusorul care a platit datoria are regres impotriva celorlalti #ideiusori pentru partea #iecaruia. (2) Aceasta actiune nu poate #i introdusa decat in cazurile in care #ideiusorul putea, inainte de a plati, sa se indrepte impotriva de$itorului. ( ) Daca unul dintre #ideiusori este insolva$il, partea ce revine acestuia se divide proportional intre ceilalti #ideiusori si cel care a platit. Sectiunea - Incetarea #ideiusiunii
Con#uziunea Art. 2. 1! Con#uziunea calitatilor de de$itor principal si #ideiusor, cand devin mostenitori unul #ata de celalalt, nu stinge actiunea creditorului nici impotriva de$itorului principal, nici impotriva aceluia care a dat #ideiusiune pentru #ideiusor. ,i$erarea #ideiusorului prin #apta creditorului Art. 2. 1% Daca, urmare a #aptei creditorului, su$rogatia nu ar pro#ita #ideiusorului, acesta din urma este li$erat in limita sumei pe care nu ar putea sa o recupereze de la de$itor. ,i$erarea #ideiusorului pentru o$ligatiile viitoare sau nedeterminate Art. 2. 1( (1) Atunci cand este data in vederea acoperirii datoriilor viitoare ori nedeterminate sau pentru o perioada nedeterminata, #ideiusiunea poate inceta dupa ani, prin noti#icarea #acuta de$itorului, creditorului si celorlalti #ideiusori, daca, intre timp, creanta nu a devenit exigi$ila. (2) Aceasta regula nu se aplica in cazul #ideiusiunii -udiciare. Stingerea o$ligatiei principale prin darea in plata Art. 2. 10 Atunci cand creditorul a primit de $unavoie un imo$il sau un $un drept plata a datoriei principale, #ideiusorul ramane li$erat c.iar si atunci cand creditorul este ulterior evins de acel $un. 'rmarirea de$itorului principal Art. 2. 11 (1) 6ideiusorul ramane tinut si dupa implinirea termenului o$ligatiei principale, in cazul in care creditorul a introdus actiune impotriva de$itorului principal in termen de ( luni de la scadenta si a continuat-o cu diligenta. (2) &revederile alin. (1) se aplica si in cazul in care #ideiusorul a limitat in mod expres #ideiusiunea la termenul o$ligatiei principale. In acest caz, #ideiusorul este tinut doar daca actiunea impotriva de$itorului principal este introdusa in termen de doua luni de la scadenta. Decesul #ideiusorului Art. 2. 13 6ideiusiunea inceteaza prin decesul #ideiusorului, c.iar daca exista stipulatie contrara.
Cazul special Art. 2. 24 (1) 6ideiusiunea constituita in considerarea unei anumite #unctii detinute de de$itorul principal se stinge la incetarea acestei #unctii. (2) Cu toate acestea, #ideiusorul ramane tinut pentru toate datoriile existente la incetarea #ideiusiunii, c.iar daca acestea sunt supuse unei conditii sau unui termen. Capitolul III - 7arantiile autonome Scrisoarea de garantie Art. 2. 21 (1) Scrisoarea de garantie este anga-amentul irevoca$il si neconditionat prin care o persoana, denumita emitent, se o$liga, la solicitarea unei persoane denumite ordonator, in considerarea unui raport o$ligational preexistent, dar independent de acesta, sa plateasca o suma de $ani unei terte persoane, denumita $ene#iciar, in con#ormitate cu termenii anga-amentului asumat. (2) Anga-amentul ast#el asumat se executa la prima si simpla cerere a $ene#iciarului, daca prin textul scrisorii de garantie nu se prevede alt#el. ( ) +mitentul nu poate opune $ene#iciarului exceptiile intemeiate pe raportul o$ligational preexistent anga-amentului asumat prin scrisoarea de garantie si nu poate #i tinut sa plateasca in caz de a$uz sau de #rauda vadita. (!) +mitentul care a e#ectuat plata are drept de regres impotriva ordonatorului scrisorii de garantie. (%) In lipsa unei conventii contrare, scrisoarea de garantie nu este transmisi$ila odata cu transmiterea drepturilor si:sau o$ligatiilor din raportul o$ligational preexistent. (() 5ene#iciarul poate transmite dreptul de a solicita plata in cadrul scrisorii de garantie, daca in textul acesteia s-a prevazut in mod expres. (0) Daca in textul scrisorii de garantie nu se prevede alt#el, aceasta produce e#ecte de la data emiterii ei si isi inceteaza de drept vala$ilitatea la expirarea termenului stipulat, independent de remiterea originalului scrisorii de garantie. Scrisoarea de con#ort Art. 2. 22 (1) Scrisoarea de con#ort este acel anga-ament irevoca$il si autonom prin care emitentul isi asuma o o$ligatie de a #ace sau de a nu #ace, in scopul sustinerii unei alte persoane, denumita de$itor, in vederea executarii o$ligatiilor acesteia #ata de un creditor al sau. +mitentul nu va putea opune creditorului nicio aparare sau exceptie derivand din raportul o$ligational dintre creditor si de$itor. (2) In cazul in care de$itorul nu isi executa o$ligatia, emitentul scrisorii de con#ort poate #i o$ligat numai la plata de daune-interese #ata de creditor si numai daca acesta din urma #ace dovada ca emitentul scrisorii de con#ort nu si-a indeplinit o$ligatia asumata prin scrisoarea de con#ort. ( ) +mitentul scrisorii de con#ort care a cazut in pretentii #ata de creditor are drept de regres impotriva de$itorului. /itlul BI - &rivilegiile si garantiile reale
Domeniul de aplicare Art. 2. 2 &rezentul titlu reglementeaza privilegiile, precum si garantiile reale destinate sa asigure indeplinirea unei o$ligatii patrimoniale. 7arantia comuna a creditorilor Art. 2. 2! (1) Cel care este o$ligat personal raspunde cu toate $unurile sale mo$ile si imo$ile, prezente si viitoare. +le servesc drept garantie comuna a creditorilor sai. (2) "u pot #ace o$iectul garantiei prevazute la alin. (1) $unurile insesiza$ile. ( ) Creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu o anumita diviziune a patrimoniului, autorizata de lege, tre$uie sa urmareasca mai intai $unurile care #ac o$iectul acelei mase patrimoniale. Daca acestea nu sunt su#iciente pentru satis#acerea creantelor, pot #i urmarite si celelalte $unuri ale de$itorului. (!) 5unurile care #ac o$iectul unei diviziuni a patrimoniului a#ectate exercitiului unei pro#esii autorizate de lege pot #i urmarite numai de creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu pro#esia respectiva. Acesti creditori nu vor putea urmari celelalte $unuri ale de$itorului. ,imitarea drepturilor creditorului Art. 2. 2% De$itorul si creditorul pot conveni sa limiteze dreptul creditorului de a urmari $unurile care nu ii sunt ipotecate. +galitatea creditorilor Art. 2. 2( (1) &retul $unurilor de$itorului se imparte intre creditori proportional cu valoarea creantei #iecaruia, a#ara de cazul in care exista intre ei cauze de pre#erinta ori conventii cu privire la ordinea indestularii lor. (2) Creditorii care au acelasi rang au deopotriva drept la plata, proportional cu valoarea creantei #iecaruia dintre ei. Cauzele de pre#erinta Art. 2. 20 Cauzele de pre#erinta sunt privilegiile, ipotecile si ga-ul. &re#erinta acordata statului Art. 2. 21 &re#erinta acordata statului si unitatilor administrativ-teritoriale pentru creantele lor se reglementeaza prin legi speciale. ) asemenea pre#erinta nu poate a#ecta drepturile do$andite anterior de catre terti. Clauzele de insesiza$ilitate Art. 2. 23 (1) Conditiile cerute pentru validitatea clauzelor de inaliena$ilitate se aplica in mod corespunzator clauzelor prin care se stipuleaza insesiza$ilitatea unui $un. (2) /oate $unurile care sunt, potrivit legii, inaliena$ile sunt insesiza$ile. ( ) &entru a #i opoza$ile tertilor, clauzele de insesiza$ilitate tre$uie inscrise in registrele de pu$licitate mo$iliara sau, dupa caz, imo$iliara. Stramutarea garantiei Art. 2. 4 (1) Daca $unul grevat a pierit ori a #ost deteriorat, indemnizatia de asigurare sau, dupa caz, suma datorata cu titlu de despagu$ire este a#ectata la plata creantelor privilegiate sau ipotecare, dupa rangul lor. (2) Sunt a#ectate platii acelorasi creante sumele datorate in temeiul exproprierii pentru cauza de utilitate pu$lica sau cu titlu de despagu$ire pentru ingradiri ale dreptului de
proprietate sta$ilite prin lege. &rocedura stramutarii garantiei Art. 2. 1 (1) Sumele datorate cu titlu de indemnizatie de asigurare sau despagu$irea se consemneaza intr-un cont $ancar distinct purtator de do$anzi pe numele asiguratului, al celui pre-udiciat sau, dupa caz, al expropriatului si la dispozitia creditorilor care si-au inscris garantia in registrele de pu$licitate. (2) De$itorul nu poate dispune de aceste sume pana la stingerea tuturor creantelor garantate decat cu acordul tuturor creditorilor ipotecari ori privilegiati. +l are insa dreptul sa perceapa do$anzile. ( ) In lipsa acordului partilor, creditorii isi pot satis#ace creantele numai potrivit dispozitiilor legale privitoare la executarea ipotecilor. )ptiunea asiguratorului Art. 2. 2 (1) &rin contractul de asigurare, asiguratorul poate sa isi rezerve dreptul de a repara, re#ace sau inlocui $unul asigurat. (2) Asiguratorul va noti#ica intentia de a exercita acest drept creditorilor care si-au inscris garantia in registrele de pu$licitate, in termen de 4 de zile de la data la care a cunoscut producerea evenimentului asigurat. ( ) /itularii creantelor garantate pot cere plata indemnizatiei de asigurare in termen de 4 de zile de la data primirii noti#icarii. Capitolul II - &rivilegiile Sectiunea 1 - Dispozitii comune "otiune Art. 2. (1) &rivilegiul este pre#erinta acordata de lege unui creditor in considerarea creantei sale. (2) &rivilegiul este indivizi$il. )poza$ilitatea privilegiilor Art. 2. ! &rivilegiile sunt opoza$ile tertilor #ara sa #ie necesara inscrierea lor in registrele de pu$licitate, daca prin lege nu se prevede alt#el. &rioritatea creantelor privilegiate #ata de celelalte creante Art. 2. % Creditorul privilegiat este pre#erat celorlalti creditori, c.iar daca drepturile acestora s-au nascut ori au #ost inscrise mai inainte. *angul privilegiilor intre ele Art. 2. ( (1) *angul privilegiilor se sta$ileste prin lege. (2) &rivilegiile reglementate in prezentul capitol sunt pre#erate privilegiilor create, #ara indicarea rangului, prin legi speciale. Stingerea privilegiilor Art. 2. 0 Daca prin lege nu se prevede alt#el, privilegiile se sting odata cu o$ligatia garantata. Sectiunea 2 - &rivilegiile generale si privilegiile speciale
&rivilegiile generale Art. 2. 1 &rivilegiile asupra tuturor $unurilor mo$ile si imo$ile ale de$itorului se sta$ilesc si se exercita in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. &rivilegiile speciale Art. 2. 3 (1) Creantele privilegiate asupra anumitor $unuri mo$ile sunt urmatoarele; a) creanta vanzatorului neplatit pentru pretul $unului mo$il vandut unei persoane #izice este privilegiata cu privire la $unul vandut, cu exceptia cazului in care cumparatorul do$andeste $unul pentru serviciul sau exploatarea unei intreprinderi< $) creanta celui care exercita un drept de retentie este privilegiata cu privire la $unul asupra caruia se exercita dreptul de retentie, atat timp cat acest drept su$zista. (2) In caz de concurs, privilegiile se exercita in ordinea prevazuta la alin. (1). )rice stipulatie contrara se considera nescrisa. Stingerea privilegiului special Art. 2. !4 Daca prin lege nu se prevede alt#el, privilegiul special se stinge prin instrainarea, trans#ormarea sau pieirea $unului. Dispozitiile art. 2. 0 raman aplica$ile. Stramutarea privilegiului vanzatorului Art. 2. !1 Atunci cand cumparatorul vinde la randul sau $unul, privilegiul mentionat la art. 2. 3 alin. (1) lit. a) se exercita asupra $unului revandut, c.iar daca pretul celei de-a doua vanzari este inca neplatit de cel de-al doilea cumparator, cu pre#erinta #ata de privilegiul de care s-ar $ucura primul cumparator. Sectiunea - Concursul privilegiilor intre ele si concursul dintre privilegii si ipoteci
Concursul cauzelor de pre#erinta Art. 2. !2 (1) In caz de concurs intre privilegii sau intre acestea si ipoteci, creantele se satis#ac in ordinea urmatoare; 1. creantele privilegiate asupra unor $unuri mo$ile, prevazute la art. 2. 3< 2. creantele garantate cu ipoteca sau ga-. (2) Creditorul care $ene#iciaza de un privilegiu special este pre#erat titularului unei ipoteci mo$iliare per#ecte daca isi inscrie privilegiul la ar.iva inainte ca ipoteca sa #i devenit per#ecta. /ot ast#el, creditorul privilegiat este pre#erat titularului unei ipoteci imo$iliare daca isi inscrie privilegiul in cartea #unciara mai inainte ca ipoteca sa #i #ost inscrisa. Capitolul III - Ipoteca Sectiunea 1 - Dispozitii generale 1. Dispozitii comune "otiune Art. 2. ! Ipoteca este un drept real asupra $unurilor mo$ile sau imo$ile a#ectate executarii unei o$ligatii.
Caracterele -uridice Art. 2. !! Ipoteca este, prin natura ei, accesorie si indivizi$ila. +a su$zista cat timp exista o$ligatia pe care o garanteaza si poarta in intregime asupra tuturor $unurilor grevate, asupra #iecaruia dintre ele si asupra #iecarei parti din acestea, c.iar si in cazurile in care proprietatea este divizi$ila sau o$ligatiile sunt divizi$ile. Drepturile creditorului ipotecar Art. 2. !% (1) Dreptul de ipoteca se mentine asupra $unurilor grevate in orice mana ar trece. (2) Creditorul ipotecar are dreptul de a-si satis#ace creanta, in conditiile legii, inaintea creditorilor c.irogra#ari, precum si inaintea creditorilor de rang in#erior. )poza$ilitatea ipotecii Art. 2. !( Daca prin lege nu se prevede alt#el, ipoteca nu este opoza$ila tertilor decat din ziua inscrierii sale in registrele de pu$licitate. )peratiunile asimilate Art. 2. !0 (1) Contractele care au ca e#ect conservarea sau constituirea unui drept asupra unui $un pentru a asigura executarea unei o$ligatii, oricare ar #i numarul, natura sau denumirea lor, nu sunt opoza$ile tertilor care au do$andit drepturi cu privire la acel $un decat daca sunt inscrise in registrele de pu$licitate, potrivit regulilor sta$ilite pentru ipoteci. (2) Sunt asimilate ast#el ipotecilor clauzele de rezerva a proprietatii, pactele de rascumparare ori cesiunile de creanta inc.eiate in scop de garantie. ( ) Dispozitiile prezentului capitol privind ordinea de pre#erinta si executarea ipotecilor se aplica in mod corespunzator contractelor prevazute la alin. (1). +xceptiile Art. 2. !1 Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica cesiunii drepturilor succesorale si cesiunii drepturilor de proprietate intelectuala. Izvoarele ipotecii Art. 2. !3 (1) Ipoteca poate #i instituita numai in conditiile legii si cu respectarea #ormalitatilor prevazute de lege. (2) Ipoteca poate #i conventionala sau legala. 2. )$iectul si intinderea ipotecii )$iectul ipotecii Art. 2. %4 (1) Ipoteca poate avea ca o$iect $unuri mo$ile sau imo$ile, corporale sau incorporale. (2) +a poate greva $unuri determinate ori determina$ile sau universalitati de $unuri. 5unurile inaliena$ile sau insesiza$ile Art. 2. %1 (1) 5unurile inaliena$ile sau insesiza$ile nu pot #i ipotecate. (2) Ipotecarea $unurilor inaliena$ile sau insesiza$ile va #i vala$ila ca ipoteca asupra unui $un viitor, in situatiile in care $unul in cauza este a#ectat de o inaliena$ilitate sau insesiza$ilitate conventionala. Ipoteca nudei proprietati Art. 2. %2 Ipoteca nudei proprietati se extinde asupra proprietatii depline la stingerea dezmem$ramintelor.
Ipoteca unei cote-parti indivize Art. 2. % (1) Daca in urma parta-ului sau a unui alt act constitutiv ori translativ de drepturi constituitorul pastreaza vreun drept asupra unei parti materiale din $un, ipoteca ce #usese constituita asupra unei cote-parti indivize din dreptul asupra $unului se stramuta de drept asupra partii respective din $un, insa numai in limita valorii coteiparti indivize. (2) In caz contrar, ipoteca se stramuta de drept asupra sumelor cuvenite constituitorului. Dispozitiile art. 2. 1 se aplica in mod corespunzator. Intinderea creantei ipotecare Art. 2. %! Ipoteca garanteaza cu acelasi rang capitalul, do$anzile, comisioanele, penalitatile si c.eltuielile rezona$ile #acute cu recuperarea sau conservarea $unului. +xtinderea ipotecii prin accesiune Art. 2. %% (1) Ipoteca se extinde asupra $unurilor care se unesc prin accesiune cu $unul grevat. (2) Ipoteca mo$iliara se mentine asupra $unului rezultat din trans#ormarea $unului grevat si se stramuta asupra celui creat prin contopirea sau unirea $unului grevat cu alte $unuri. Cel care do$andeste prin accesiune $unul ast#el creat este tinut de ipoteca. 5unurile mo$ile accesorii unui imo$il Art. 2. %( (1) 5unurile mo$ile care, #ara a-si pierde individualitatea, devin accesorii ale unui imo$il pot #i ipotecate #ie odata cu imo$ilul, #ie separat. (2) Ipoteca mo$iliara continua sa greveze $unul c.iar si dupa ce acesta devine accesoriul unui imo$il. Ipoteca mo$iliara se stinge insa cu privire la materialele de constructie sau alte asemenea $unuri incorporate intr-o constructie sau intr-o alta amelioratiune a unui teren. Ipoteca asupra unei universalitati de $unuri Art. 2. %0 (1) Ipoteca asupra unei universalitati de $unuri se intinde asupra tuturor $unurilor cuprinse in aceasta. (2) Ipoteca se mentine asupra universalitatii de $unuri, c.iar si atunci cand $unurile cuprinse in aceasta au pierit, daca de$itorul le inlocuieste intr-un interval rezona$il, tinand cont de cantitatea si natura $unurilor. Cesiunea ipotecii Art. 2. %1 (1) Dreptul de ipoteca sau rangul acesteia poate #i cedat separat de creanta pe care o garanteaza numai atunci cand suma pentru care este constituita ipoteca este determinata in actul constitutiv. (2) In cazul prevazut la alin. (1), cesiunea se #ace prin act inc.eiat in #orma scrisa intre creditorul ipotecar cedent si creditorul cesionar, cu instiintarea de$itorului. ( ) Dispozitiile in materie de carte #unciara sau, dupa caz, cele care privesc opoza$ilitatea #ata de terti a ipotecii mo$iliare raman aplica$ile. 7arantiile asupra navelor si aeronavelor Art. 2. %3 7arantiile reale asupra navelor si aeronavelor se reglementeaza prin legi speciale. . +#ectele ipotecii #ata de terti Dreptul de urmarire al creditorului ipotecar Art. 2. (4 Creditorul ipotecar poate urmari $unul ipotecat in orice mana ar trece, #ara a tine seama de drepturile reale constituite sau inscrise dupa inscrierea ipotecii sale.
+#ectele ipotecii #ata de do$anditorul $unului Art. 2. (1 (1) Cel care do$andeste un $un ipotecat raspunde cu acel $un pentru toate datoriile ipotecare. Do$anditorul $unului ipotecat se $ucura si, dupa caz, este tinut de toate termenele de plata de care $ene#iciaza sau este tinut si de$itorul o$ligatiei ipotecare. (2) Daca do$anditorul $unului ipotecat nu stinge creanta ipotecara, creditorul poate incepe urmarirea silita asupra $unului, in conditiile legii. Drepturile reale anterioare ale tertului do$anditor Art. 2. (2 Atunci cand creditorul ipotecar urmareste si vinde $unul do$andit de un tert de la cel care a constituit ipoteca, drepturile reale principale pe care tertul le avea asupra $unului anterior do$andirii proprietatii renasc cu rangul lor originar de drept sau, dupa caz, prin reinscriere in cartea #unciara. *egresul do$anditorului care a platit datoria Art. 2. ( /ertul do$anditor care a platit datoria ipotecara sau care a suportat executarea se poate intoarce impotriva celui de la care a primit $unul pentru a #i despagu$it, in conditiile dreptului comun. Conservarea actiunii personale Art. 2. (! Dispozitiile prezentei sectiuni nu exclud dreptul creditorului ipotecar de a-l urmari pe cel tinut personal pentru plata creantei ori de a urmari produsele $unului ipotecat atunci cand legea o permite. !. Ipotecile conventionale Dreptul de a ipoteca Art. 2. (% Ipoteca conventionala poate #i constituita numai de titularul dreptului ce urmeaza a #i ipotecat si care are capacitatea de a dispune de acesta. Constituitorul ipotecii Art. 2. (( Ipoteca conventionala poate #i constituita de de$itorul o$ligatiei garantate sau de un tert. Ipoteca unui drept anula$il sau conditional Art. 2. (0 Cel ce are asupra $unului un drept anula$il ori a#ectat de o conditie nu poate consimti decat o ipoteca supusa aceleiasi nulitati sau conditii. Ipoteca asupra unei universalitati de $unuri Art. 2. (1 Ipoteca conventionala asupra unei universalitati de $unuri mo$ile sau imo$ile, prezente ori viitoare, corporale sau incorporale nu poate #i consimtita decat cu privire la $unurile a#ectate activitatii unei intreprinderi. )$ligatiile garantate Art. 2. (3 Ipoteca conventionala poate garanta indeplinirea o$ligatiilor de orice #el. )$ligatiile viitoare sau eventuale Art. 2. 04 Atunci cand garanteaza indeplinirea unei o$ligatii viitoare, ipoteca do$andeste rang din momentul inscrierii in registrele de pu$licitate. 7arantia constituita in avans Art. 2. 01 (1) In cazul in care este constituita pentru a garanta plata unei sume de $ani, ipoteca este vala$ila, c.iar daca, la momentul constituirii, de$itorul nu a primit sau a primit doar
in parte prestatia in considerarea careia a constituit ipoteca. (2) Daca insa creditorul re#uza sa dea sumele pe care s-a anga-at sa le puna la dispozitie si in considerarea carora ipoteca a #ost constituita, de$itorul poate o$tine reducerea sau des#iintarea ipotecii, pe c.eltuiala creditorului, platindu-i acestuia sumele atunci datorate. Creditorul datoreaza insa daune-interese. Continutul contractului de ipoteca Art. 2. 02 (1) Ipoteca conventionala nu este vala$ila decat daca suma pentru care este constituita se poate determina in mod rezona$il in temeiul actului de ipoteca. (2) Su$ sanctiunea nulitatii, contractul de ipoteca tre$uie sa identi#ice constituitorul si creditorul ipotecar, sa arate cauza o$ligatiei garantate si sa #aca o descriere su#icient de precisa a $unului ipotecat. ( ) Stipulatia potrivit careia ipoteca poarta asupra tuturor $unurilor de$itorului sau asupra tuturor $unurilor prezente si viitoare ale acestuia nu constituie o descriere su#icient de precisa in sensul alin. (2). Drepturile constituitorului Art. 2. 0 Cel care a constituit ipoteca este li$er sa #oloseasca, sa administreze si sa dispuna de $unul grevat, insa cu indatorirea de a nu vatama drepturile creditorului ipotecar. Indatoririle celui care a constituit ipoteca Art. 2. 0! Constituitorul nu poate distruge ori deteriora $unul grevat si nici nu ii poate diminua in mod su$stantial valoarea decat daca aceasta distrugere, deteriorare ori diminuare a valorii survine in cursul unei utilizari normale a $unului sau in caz de necesitate. Daunele-interese Art. 2. 0% Creditorul poate cere, in limita creantei sale ipotecare, dauneinterese pentru pre-udiciile su#erite prin distrugerea, deteriorarea ori diminuarea valorii $unului grevat, c.iar si atunci cand creanta sa nu este lic.ida ori exigi$ila. Dauneleinterese platite ast#el creditorului se imputa asupra creantei ipotecare. Clauza de inaliena$ilitate Art. 2. 0( Actele de dispozitie asupra $unului ipotecat sunt vala$ile c.iar daca do$anditorul $unului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice trans#erul sau declara ca acest trans#er este ec.ivalent cu neindeplinirea o$ligatiei garantate. Sectiunea 2 - Ipoteca imo$iliara 1. Constituirea ipotecii imo$iliare Inscrierea in cartea #unciara Art. 2. 00 (1) Ipoteca asupra unui $un imo$il se constituie prin inscriere in cartea #unciara. (2) Ipoteca asupra unei universalitati de $unuri nu greveaza $unurile imo$ile cuprinse in aceasta decat din momentul inscrierii ipotecii in cartea #unciara cu privire la #iecare dintre imo$ile. 6orma contractului Art. 2. 01 (1) Contractul de ipoteca se inc.eie in #orma autentica de catre notarul pu$lic, su$ sanctiunea nulitatii a$solute. (2) Ipoteca asupra $unurilor unei persoane -uridice poate #i consimtita in virtutea puterilor
con#erite in urma deli$erarilor sau a imputernicirilor intocmite su$ semnatura privata, in con#ormitate cu regulile din actul constitutiv privitoare la reprezentare. )$iectul ipotecii imo$iliare Art. 2. 03 (1) Se pot ipoteca; a) imo$ilele cu accesoriile lor< $) uzu#ructul acestor imo$ile si accesoriile< c) cotele-parti din dreptul asupra imo$ilelor< d) dreptul de super#icie. (2) Ipoteca ce poarta asupra c.iriilor sau arenzilor prezente si viitoare produse de un imo$il, precum si asupra indemnizatiilor platite in temeiul unor contracte de asigurare cu privire la plata acestor c.irii sau arenzi se supune regulilor pu$licitatii imo$iliare. Ipoteca asupra unei constructii viitoare Art. 2. 14 Ipoteca asupra unor constructii viitoare nu poate #i inta$ulata, ci numai inscrisa provizoriu in cartea #unciara, in conditiile legii. Inscrierea ipotecii Art. 2. 11 Ipoteca se poate inscrie #ie numai asupra unui imo$il in intregul sau, #ie numai asupra cotei-parti din dreptul asupra imo$ilului. +xtinderea ipotecii asupra amelioratiunilor Art. 2. 12 Ipoteca se intinde, #ara nicio alta #ormalitate, asupra constructiilor, im$unatatirilor si accesoriilor imo$ilului, c.iar daca acestea sunt ulterioare constituirii ipotecii. +xtinderea ipotecii asupra #ructelor imo$ilului Art. 2. 1 (1) Ipoteca se extinde asupra #ructelor naturale si industriale ale imo$ilului ipotecat produse dupa notarea inceperii urmaririi silite sau, dupa caz, dupa notarea desc.iderii procedurii insolventei. (2) Dreptul de ipoteca se extinde de la aceeasi data si asupra c.iriilor si arenzilor imo$ilului dat in locatiune. Acest drept este opoza$il locatarilor numai din momentul comunicarii notarii inceperii urmaririi silite, respectiv al comunicarii notarii desc.iderii procedurii insolventei, in a#ara de cazul in care acestea au #ost cunoscute pe alta cale. ( ) Actele inc.eiate de proprietar cu privire la veniturile nea-unse la scadenta sau urmarirea acestora de alti creditori nu sunt opoza$ile creditorului ipotecar dupa notarea inceperii urmaririi silite, cu exceptia cazului in care aceste acte au #ost notate in cartea #unciara inainte de notarea inceperii urmaririi silite. 2. Drepturile si o$ligatiile partilor Clauzele de inaliena$ilitate Art. 2. 1! (1) Actele de dispozitie asupra imo$ilului ipotecat sunt vala$ile c.iar daca cel care a do$andit $unul cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice asemenea acte sau declara ca inc.eierea lor este ec.ivalenta cu neindeplinirea o$ligatiei. (2) Clauzele care impun de$itorului plata anticipata si imediata la cerere a o$ligatiei garantate sau plata vreunei alte o$ligatii prin #aptul constituirii unei alte garantii asupra aceluiasi $un se considera nescrise. Anti.reza Art. 2. 1% Clauza prin care creditorul ipotecar este autorizat ca, pana la data inceperii executarii, sa posede imo$ilul ipotecat sau sa isi insuseasca #ructele ori veniturile acestuia se
considera nescrisa. . Ipotecile legale Creantele care $ene#iciaza de ipoteca legala Art. 2. 1( In a#ara altor cazuri prevazute de lege, $ene#iciaza de ipoteca legala; 1. vanzatorul, asupra $unului imo$il vandut, pentru pretul datorat< aceasta dispozitie se aplica si in cazul sc.im$ului cu sulta sau al darii in plata cu sulta in #olosul celui care instraineaza, pentru plata sultei datorate< 2. promitentul ac.izitor pentru neexecutarea promisiunii de a contracta avand ca o$iect un imo$il inscris in cartea #unciara, asupra imo$ilului respectiv, pentru restituirea sumelor platite in contul acestuia< . cel care a imprumutat o suma de $ani pentru do$andirea unui imo$il, asupra imo$ilului ast#el do$andit, pentru restituirea imprumutului< !. cel care a instrainat un imo$il in sc.im$ul intretinerii, asupra imo$ilului instrainat, pentru plata rentei in $ani corespunzatoare intretinerii neexecutate< dreptul de proprietate al de$itorului intretinerii nu se va inscrie in cartea #unciara decat odata cu aceasta ipoteca, dispozitiile art. 2.2!3 aplicandu-se in mod corespunzator< %. coproprietarii, pentru plata sultelor sau a pretului datorat de coproprietarul ad-udecatar al imo$ilului ori pentru garantarea creantei rezultand din evictiune, asupra imo$ilelor ce au revenit coproprietarului tinut de o atare o$ligatie< (. ar.itectii si antreprenorii care au convenit cu proprietarul sa edi#ice, sa reconstruiasca sau sa repare un imo$il, asupra imo$ilului, pentru garantarea sumelor datorate acestora, insa numai in limita sporului de valoare realizat< legatarii cu titlu particular, asupra imo$ilelor din mostenire cuvenite celui o$ligat la executarea legatului, pentru plata acestuia. Sectiunea 1. Dispozitii generale I. Constituirea ipotecii Constituirea si e#icacitatea ipotecii Art. 2. 10 Ipoteca mo$iliara se constituie prin inc.eierea contractului de ipoteca, insa ea produce e#ecte de la data la care o$ligatia garantata ia nastere, iar constituitorul do$andeste drepturi asupra $unurilor mo$ile ipotecate. 6orma contractului de ipoteca Art. 2. 11 Contractul prin care se constituie o ipoteca mo$iliara se inc.eie in #orma autentica sau su$ semnatura privata, su$ sanctiunea nulitatii a$solute. )$iectul ipotecii mo$iliare Art. 2. 13 Se pot ipoteca; a) creante $anesti nascute din contractul de vanzare, contractul de locatiune sau orice alt act inc.eiat cu privire la un $un, cele rezultate dintr-un contract de asigurare, cele nascute in considerarea asumarii unei o$ligatii sau a constituirii unei garantii, a #olosirii unei carti de credit ori de de$it ori a castigarii unui premiu la o loterie sau alte -ocuri de noroc organizate in conditiile legii< $) creante constatate prin titluri nominative, la ordin sau la purtator< - Ipoteca mo$iliara
c) conturi $ancare< d) actiuni si parti sociale, valori mo$iliare si alte instrumente #inanciare< e) drepturi de proprietate intelectuala si orice alte $unuri incorporale< #) petrolul, gazul natural si celelalte resurse minerale care urmeaza a #i extrase< g) e#ectivele de animale< .) recoltele care urmeaza a #i culese< i) padurile care urmeaza a #i taiate< -) $unurile corporale care #ac o$iectul unui contract de locatiune, care sunt detinute in vederea vanzarii, inc.irierii ori #urnizarii in temeiul unui contract de prestari de servicii, care sunt #urnizate in temeiul unui contract de prestari de servicii, precum si materia prima si materialele destinate a #i consumate sau prelucrate in exploatarea unei intreprinderi, produsele in curs de #a$ricatie si produsele #inite< C) ec.ipamentele, instalatiile si orice alte $unuri destinate sa serveasca in mod dura$il exploatarii unei intreprinderi< l) orice alte $unuri mo$ile, corporale sau incorporale. Ipoteca instrumentelor #inanciare Art. 2. 34 (1) Ipoteca asupra instrumentelor #inanciare se constituie con#orm regulilor pietei pe care acestea sunt tranzactionate. (2) Ipoteca asupra actiunilor sau partilor sociale ale unei societati comerciale se constituie potrivit regulilor sta$ilite prin lege speciala. Descrierea $unului ipotecat Art. 2. 31 (1) Contractul de ipoteca tre$uie sa cuprinda o descriere su#icient de precisa a $unului grevat. (2) Descrierea este su#icient de precisa, c.iar daca $unul nu este individualizat, in masura in care permite in mod rezona$il identi#icarea acestuia. ( ) Descrierea se poate #ace prin intocmirea unei liste a $unurilor mo$ile ipotecate, prin determinarea categoriei din care acestea #ac parte, prin indicarea cantitatii, prin sta$ilirea unei #ormule de determinare si prin orice alta modalitate care permite in mod rezona$il identi#icarea $unului mo$il ipotecat. (!) Atunci cand ipoteca poarta asupra unei universalitati, contractul tre$uie sa descrie natura si continutul acesteia. (%) Stipulatia potrivit careia ipoteca greveaza toate $unurile mo$ile sau toate $unurile mo$ile prezente si viitoare ale constituitorului nu constituie o descriere su#icient de precisa in sensul alin. (1). (() Daca ipoteca poarta asupra unui cont $ancar, acesta tre$uie individualizat in mod distinct in contractul de ipoteca. +xtinderea ipotecii asupra produselor Art. 2. 32 (1) Ipoteca se extinde asupra #ructelor si productelor $unului mo$il ipotecat, precum si asupra tuturor $unurilor primite de constituitor in urma unui act de administrare ori de dispozitie inc.eiat cu privire la $unul mo$il ipotecat. (2) Se considera, de asemenea, a #i un produs al $unului mo$il ipotecat orice $un care il inlocuieste sau in care trece valoarea acestuia. Instrainarea $unului ipotecat Art. 2. 3 (1) Cel care ac.izitioneaza un $un in cursul o$isnuit al activitatii unei intreprinderi care instraineaza $unuri de acelasi #el do$andeste $unul li$er de ipotecile constituite de instrainator, c.iar daca ipoteca este per#ecta, iar do$anditorul cunoaste existenta acesteia.
(2) In acest caz, ipoteca se stramuta asupra pretului sau altor $unuri rezultate din instrainarea $unului ipotecat. II. Drepturile si o$ligatiile partilor Dreptul de inspectie Art. 2. 3! Creditorul ipotecar are dreptul sa inspecteze $unul ipotecat. +l este insa dator sa nu stan-eneasca activitatea celui care detine $unul ipotecat. Dreptul de a culege #ructele $unului ipotecat Art. 2. 3% Stipulatia prin care creditorul ipotecar isi rezerva dreptul sa isi insuseasca produsele $unului ipotecat in contul creantei nu este vala$ila decat daca sta$ileste in mod detaliat conditiile si proportia in care urmeaza a se reduce creanta garantata in urma exercitarii acestui drept. +xigi$ilitatea anticipata Art. 2. 3( (1) Creditorul ipotecar are dreptul sa considere exigi$ila creanta garantata si sa execute ipoteca in cazul in care constata lipsa unei intretineri corespunzatoare a $unului ipotecat sau alte #apte, imputa$ile de$itorului, de natura sa #aca di#icila sau imposi$ila executarea ipotecii, ast#el cum aceste #apte sunt determinate prin contractul de ipoteca. (2) Creditorul poate sa exercite dreptul prevazut la alin. (1) numai daca are temeiuri rezona$ile sa creada ca $unul ipotecat este pe cale de a #i pus in pericol sau ca exista posi$ilitatea ca executarea o$ligatiei sa #ie impiedicata. ( ) Clauzele care impun de$itorului plata anticipata si imediata la cerere a o$ligatiei garantate sau plata vreunei alte o$ligatii prin #aptul constituirii unei alte garantii asupra aceluiasi $un se considera nescrise. Declaratiile privitoare la ipoteca Art. 2. 30 (1) Constituitorul are dreptul sa adreseze creditorului ipotecar o cerere scrisa prin care sa solicite acestuia; a) sa emita o declaratie cu privire la valoarea ramasa din creanta garantata prin ipoteca< $) sa con#irme ori, dupa caz, sa recti#ice lista $unurilor care, in opinia de$itorului, #ac o$iectul ipotecii< c) sa con#irme ori, dupa caz, sa recti#ice valoarea creantei care, in opinia de$itorului, mai este garantata prin ipoteca la o anumita data. (2) Creditorul este o$ligat sa comunice de$itorului, in termen de 1% zile de la primirea cererii prevazute la alin. (1), dupa caz; a) o declaratie scrisa prin care indica suma ramasa a #i garantata prin ipoteca< $) con#irmarea sau recti#icarea declaratiei de$itorului privitoare la $unurile grevate si la suma ramasa< c) o declaratie potrivit careia nu mai este titularul ipotecii, indicand totodata numele si adresa succesorului sau in drepturi. ( ) De$itorul are dreptul sa o$tina in mod gratuit o asemenea declaratie la #iecare ( luni. (!) Creditorul poate sa ceara de$itorului ram$ursarea costurilor rezona$ile ocazionate de emiterea declaratiei unei solicitari suplimentare #ata de cea prevazuta la alin. ( ). 2. Ipotecile asupra creantelor I. Dispozitii comune )$iectul ipotecii Art. 2. 31
Ipoteca poate sa ai$a ca o$iect #ie una sau mai multe creante, #ie o universalitate de creante. Intinderea ipotecii asupra unei universalitati de creante Art. 2. 33 Ipoteca asupra unei universalitati de creante nu cuprinde creantele nascute din instrainarea $unurilor de$itorului ca urmare a exercitarii drepturilor unui tert si nici creantele nascute din contractele de asigurare inc.eiate de de$itor cu privire la $unurile sale. "oti#icarea de$itorului creantei ipotecate Art. 2.!44 (1) Creditorul ipotecar nu poate cere plata decat dupa ce comunica in scris de$itorului acesteia existenta ipotecii, creanta ipotecata, suma datorata, locul si modalitatea de plata. (2) Acceptarea ipotecii de catre de$itorul creantei ipotecate, #acuta prin act scris, produce aceleasi e#ecte. &lata creantei grevate de ipoteca Art. 2.!41 (1) De$itorul nu se poate li$era decat platind creditorului ipotecar in modul indicat in comunicare. (2) Cu toate acestea, de$itorul creantei a#ectate de ipoteca poate plati constituitorului daca creditorul ipotecar nu ii comunica dovada ipotecii in termen de 1% zile de la data la care i s-a solicitat in scris acest lucru. ( ) Dovada ipotecii se poate #ace #ie cu copia certi#icata de pe contractul de ipoteca, #ie cu o copie a avizului de ipoteca. Ipoteca unei creante garantate cu ipoteca Art. 2.!42 Ipoteca ce poarta asupra unei creante care este garantata, la randul sau, cu o ipoteca mo$iliara sau imo$iliara tre$uie inscrisa in ar.iva. De asemenea, creditorul in #avoarea caruia s-a ipotecat creanta tre$uie sa remita de$itorului acestei creante o copie a avizului de ipoteca. II. Drepturile si o$ligatiile partilor Actiunile impotriva de$itorului creantei grevate Art. 2.!4 Atat constituitorul ipotecii, cat si creditorul ipotecar pot intenta actiuni impotriva de$itorului creantei care #ace o$iectul ipotecii, insa cu indatorirea de a-l introduce pe celalalt in cauza. Drepturile creditorului ipotecar Art. 2.!4! Creditorul ipotecar poate percepe, la scadenta creantei ipotecate, capitalul, do$anzile si celelalte sume pe care aceasta le produce si eli$ereaza de$itorului creantei a#ectate de ipoteca c.itanta pentru sumele primite. ) copie de pe aceasta c.itanta va #i trimisa constituitorului ipotecii. Imputarea sumelor percepute Art. 2.!4% In lipsa de stipulatie contrara, creditorul imputa sumele percepute asupra creantei sale, c.iar nea-unsa la scadenta, potrivit regulilor sta$ilite pentru imputatia platilor. &erceperea sumelor de cel care a constituit ipoteca Art. 2.!4( (1) &rin actul constitutiv al ipotecii, creditorul ipotecar poate incuviinta celui care a constituit ipoteca sa perceapa, la scadenta, capitalul, do$anzile si celelalte sume
cuvenite in temeiul creantei ipotecate. (2) Creditorul ipotecar poate retrage oricand aceasta incuviintare, cu indatorirea de a-i noti#ica in scris pe cel care a constituit ipoteca si pe de$itorul creantei ipotecate. 'rmarirea sumelor neplatite Art. 2.!40 Creditorul ipotecar nu este tinut el insusi sa recupereze in -ustitie sumele neplatite de de$itorul creantei ipotecate. +l este insa dator sa il in#ormeze de indata pe cel care a constituit ipoteca cu privire la orice nereguli la plata sumelor datorate de catre de$itorul creantei ipotecate. *emiterea di#erentei Art. 2.!41 Creditorul ipotecar este o$ligat sa remita de$itorului sau sumele incasate care depasesc cuantumul capitalului creantei ipotecate, al do$anzilor si al c.eltuielilor. )rice stipulatie contrara se considera nescrisa. . &er#ectarea ipotecilor mo$iliare Ipotecile mo$iliare per#ecte Art. 2.!43 (1) Ipoteca este per#ecta atunci cand produce e#ecte potrivit dispozitiilor art. 2. 10, iar #ormalitatile cerute de lege pentru pu$licitatea sa au #ost indeplinite. (2) &u$licitatea ipotecilor mo$iliare se asigura prin inscrierea acestora in ar.iva, daca prin lege nu se prevede alt#el. ( ) Ipoteca per#ecta este opoza$ila celorlalti creditori ai constituitorului, celor care do$andesc ulterior drepturi asupra $unului ipotecat, precum si tuturor celorlalte persoane. &u$licitatea ipotecii asupra conturilor Art. 2.!14 (1) &u$licitatea ipotecii asupra conturilor desc.ise la o institutie de credit se realizeaza prin inscrierea ipotecii la ar.iva sau poate #i satis#acuta prin controlul asupra contului. (2) 'n creditor ipotecar do$andeste controlul asupra unui cont daca; a) creditorul ipotecar este c.iar institutia de credit la care este desc.is contul< $) constituitorul, institutia de credit si creditorul ipotecar convin in scris ca institutia de credit, #ara a solicita consimtamantul constituitorului ipotecii, va urma instructiunile prin care creditorul dispune de sumele a#late in cont< sau c) creditorul ipotecar devine titular al contului. ( ) Creditorul ipotecar care indeplineste conditiile prevazute la alin. (2) are controlul asupra contului c.iar daca cel care a constituit ipoteca pastreaza dreptul de a dispune de sumele a#late in cont. &u$licitatea ipotecii asupra instrumentelor #inanciare Art. 2.!11 &u$licitatea ipotecii asupra instrumentelor #inanciare care, potrivit regulilor pietei pe care sunt tranzactionate, pot #i trans#erate prin simpla inregistrare in registrele care o deservesc se realizeaza potrivit regulilor aplica$ile acelei piete. Conservarea rangului ipotecii Art. 2.!12 (1) In cazul in care descrierea $unului grevat care a #ost inscrisa initial la ar.iva nu acopera tipul de produse rezultate, ipoteca nu isi pastreaza rangul asupra acestor produse decat daca creditorul inscrie la ar.iva un aviz modi#icator in termen de 1% zile de la data la care constituitorul ipotecii a o$tinut acele produse. (2) Atunci cand produsele $unului ipotecat sunt sume de $ani a caror origine poate #i sta$ilita, ipoteca isi conserva rangul asupra acestora, #ara sa #ie necesara inscrierea
unui aviz modi#icator. !. Inscrierea ipotecilor mo$iliare Ar.iva +lectronica de 7arantii *eale 8o$iliare Art. 2.!1 (1) Inregistrarea operatiunilor privind ipotecile mo$iliare, a operatiunilor asimilate acestora, precum si a altor drepturi prevazute de lege se e#ectueaza numai in Ar.iva +lectronica de 7arantii *eale 8o$iliare, daca prin lege nu se prevede alt#el. (2) )rganizarea si #unctionarea ar.ivei se reglementeaza prin lege speciala. 2aliditatea ipotecii Art. 2.!1! Inscrierea in ar.iva nu con#era validitate unei ipoteci lovite de nulitate. +#ectul inscrierii Art. 2.!1% Creditorul care inscrie o ipoteca asupra unui $un este prezumat ca are cunostinta despre existenta tuturor ipotecilor care au #ost inscrise mai inainte cu privire la acelasi $un. Dovada contrara nu este admisi$ila. "econcordante intre aviz si contractul de ipoteca Art. 2.!1( Daca exista neconcordante intre in#ormatiile cuprinse in #ormularul de aviz si cele cuprinse in contractul de ipoteca, in raporturile dintre terti si in cele dintre parti si terti prevaleaza in#ormatiile cuprinse in #ormularul de aviz. "oti#icarea inscrierii Art. 2.!10 Creditorul ipotecar este o$ligat sa comunice constituitorului o copie de pe avizul de ipoteca in cel mult 2! de ore de la inscrierea acesteia. Domiciliul partilor Art. 2.!11 (1) In realizarea drepturilor si o$ligatiilor partilor unui contract de ipoteca #ata de terti, se considera ca acestea au domiciliul indicat in avizul de ipoteca. /oate comunicarile transmise potrivit contractului de ipoteca la adresa mentionata in #ormularul de aviz sunt vala$ile si produc e#ecte. (2) &artea care isi sc.im$a domiciliul tre$uie sa comunice sc.im$area celeilalte parti si sa o inscrie la ar.iva. )$ligatia de radiere Art. 2.!13 In cel mult 14 zile de la data la care o$ligatia garantata a #ost platita, creditorul ipotecar este o$ligat sa ceara operatorului ar.ivei radierea ipotecii. Creditorul ipotecar care omite sa solicite radierea ipotecii raspunde pentru pre-udiciile directe sau indirecte aduse de$itorului si constituitorului ipotecii. In acest caz, valoarea daunelor-interese ce urmeaza a #i platite nu poate #i mai mica decat ec.ivalentul in lei al sumei de %44 euro. Sectiunea ! - Concursul intre creditorii ipotecari Concursul ipotecilor mo$iliare Art. 2.!24 (1) *angul ipotecilor per#ecte se determina potrivit ordinii inscrierii sau per#ectarii ipotecilor, cu exceptiile prevazute de lege. (2) Ipoteca per#ecta este intotdeauna pre#erata ipotecilor care nu au #ost per#ectate.
Concursul ipotecilor imo$iliare Art. 2.!21 *angul ipotecilor imo$iliare este determinat de ordinea inregistrarii cererilor de inscriere in cartea #unciara. Concursul ipotecilor mo$iliare cu ipotecile imo$iliare Art. 2.!22 Atunci cand acelasi $un este grevat atat de ipoteci mo$iliare, cat si de ipoteci imo$iliare, sunt pre#erati creditorii a caror ipoteca a #ost anterior #acuta pu$lica in registrele de pu$licitate a#erente. Cu toate acestea, ipoteca imo$iliara inscrisa in aceeasi zi cu o ipoteca mo$iliara va #i pre#erata acesteia din urma. Concursul dintre ipotecile inscrise si ga- Art. 2.!2 Creditorul a carui ipoteca este inscrisa in ar.iva este pre#erat creditorului ga-ist, c.iar daca acesta a o$tinut detentia $unului ipotecat anterior inscrierii ipotecii. Concursul dintre ipotecile generale si ipotecile speciale Art. 2.!2! Intre o ipoteca asupra unei universalitati de $unuri mo$ile si o ipoteca asupra unor $unuri mo$ile determinate are prioritate aceea dintre ele care a #ost inscrisa sau per#ectata mai intai. Ipotecile mo$iliare privilegiate Art. 2.!2% (1) Ipoteca constituita in #avoarea vanzatorului unui $un sau a creditorului care a acordat imprumut pentru cumpararea $unului are prioritate asupra unei ipoteci anterioare, daca, inainte ca de$itorul sa o$tina posesia $unului ipotecat, avizul a #ost inscris la ar.iva, iar vanzatorul sau, dupa caz, creditorul il instiinteaza in scris pe creditorul ipotecar anterior despre vanzare si despre inscrierea ipotecii. (2) Ipoteca asupra recoltei sau asupra produselor ce se vor o$tine prin valori#icarea acesteia, constituita in scopul o$tinerii sumelor necesare pentru a produce recolta, precum si ipoteca constituita in perioada de crestere a plantelor ori in cursul unei perioade de ( luni inainte de recoltare sunt pre#erate din momentul inscrierii lor in ar.iva oricarei alte ipoteci. ( ) Ipoteca asupra e#ectivelor de animale sau asupra produselor acestora, constituita in scopul asigurarii #ondurilor care sa ii permita celui care a constituit ipoteca sa ac.izitioneze nutreturi, medicamente sau .ormoni, necesare pentru .rana ori tratarea animalelor, are prioritate asupra oricarei alte ipoteci constituite asupra aceluiasi $un ori asupra produselor lui, alta decat ipoteca vanzatorului de nutreturi, medicamente sau .ormoni. Ipoteca asupra conturilor Art. 2.!2( Ipoteca creditorului care are controlul unui cont este pre#erata ipotecii unui creditor care nu are controlul asupra acestuia. Cesiunea ipotecii. Sc.im$area rangului Art. 2.!20 (1) Creditorul ipotecar poate ceda unui creditor c.irogra#ar ipoteca creantei sale ipotecare. De asemenea, creditorii ipotecari pot conveni sc.im$area rangului ipotecilor lor, su$ conditia notarii in registrul de pu$licitate respectiv. (2) Daca intre ipotecile al caror rang se sc.im$a se gasesc si alte garantii sau drepturi ai caror titulari n-au consimtit la sc.im$, conventia nu le poate #i opusa decat in masura in care le era opoza$ila garantia al carei rang a #ost cedat. ( ) In toate cazurile, cesiunea rangului se #ace in limita creantei ipotecare al carei rang a #ost cedat, iar sc.im$ul rangului se #ace in limita creantei ipotecare care are rangul pre#erat.
(!) Daca $unul ipotecat este vandut la licitatie, creditorul care a do$andit rangul unei creante su$ conditie va putea renunta la $ene#iciul sc.im$arii de rang, creanta ipotecara conditionala reluandu-si rangul cedat. Sectiunea % - Stingerea ipotecilor Stingerea ipotecilor Art. 2.!21 (1) Ipoteca imo$iliara se stinge prin radierea din cartea #unciara sau prin pieirea totala a $unului. (2) Ipoteca mo$iliara se stinge, iar ipoteca imo$iliara se poate radia pentru una dintre urmatoarele cauze; a) stingerea o$ligatiei principale prin oricare dintre modurile prevazute de lege< $) neindeplinirea evenimentului de care depinde nasterea o$ligatiei garantate ori indeplinirea evenimentului de care depinde stingerea acesteia< c) neindeplinirea evenimentului de care depinde nasterea ipotecii ori indeplinirea evenimentului de care depinde stingerea acesteia< d) do$andirea de catre creditor a $unului grevat< e) renuntarea expresa sau tacita a creditorului la ipoteca< #) in orice alte cazuri prevazute de lege. ( ) Cu toate acestea, in cazurile prevazute la alin. (2) lit. a) si $), ipoteca nu se stinge daca partile convin ca ea sa #ie #olosita pentru garantarea unei alte o$ligatii determinate ori determina$ile, #ara a se vatama insa drepturile do$andite anterior de alte persoane. Capitolul I2 - +xecutarea ipotecii Sectiunea 1 - Dispozitii generale +xecutarea ipotecilor Art. 2.!23 In cazul in care de$itorul nu executa de $unavoie o$ligatia sa, creditorul poate urmari $unul ipotecat, potrivit dispozitiilor prezentului capitol. Conditiile executarii Art. 2.! 4 +xecutarea ipotecii nu poate #i realizata decat in virtutea unui titlu executoriu si pentru o creanta certa, lic.ida si exigi$ila. /itlurile executorii Art. 2.! 1 Contractele de ipoteca vala$il inc.eiate sunt, in conditiile legii, titluri executorii. Alte cai de realizare a creantei Art. 2.! 2 Dispozitiile prezentului capitol nu aduc nicio atingere dreptului creditorului de a-si realiza creanta pe calea unei actiuni personale sau de a solicita luarea oricaror masuri necesare pentru executarea ipotecii, potrivit Codului de procedura civila. Interdictia pactului comisoriu Art. 2.! )rice clauza potrivit careia, pentru a garanta executarea o$ligatiei de$itorului sau, creditorul isi rezerva dreptul sa devina proprietarul irevoca$il al $unului sau sa dispuna de acesta #ara #ormalitatile impuse de lege se considera nescrisa.
Discutiunea $unurilor mo$ile Art. 2.! ! 'n creditor ipotecar de rang in#erior poate sa se opuna la urmarirea $unului mo$il care ii este anume ipotecat, daca au mai ramas $unuri mo$ile su#iciente ipotecate in #avoarea creditorului de rang superior pentru aceeasi datorie, si poate sa ceara discutiunea preala$ila cu respectarea #ormalitatilor reglementate la art. 2.23%. Daca cererea este admisa, urmarirea $unului ipotecat este suspendata. Sectiunea 2 - +xecutarea ipotecii mo$iliare 1. +xecutarea ipotecii asupra $unurilor mo$ile corporale I. Deposedarea de$itorului Drepturile creditorului Art. 2.! % In caz de neexecutare, creditorul are dreptul, la alegerea sa; a) sa vanda $unul ipotecat in conditiile art. 2.!!%2.!%3< $) sa isi insuseasca $unul pentru a stinge creanta ipotecara in conditiile art. 2.!(42.!( < c) sa preia $unul in scop de administrare in conditiile art. 2.!(12.!0 . 'rmarirea accesoriilor unui imo$il Art. 2.! ( Atunci cand ipoteca poarta asupra unor $unuri mo$ile accesorii ale unui imo$il, creditorul ipotecar se poate prevala, in privinta acestora, de drepturile recunoscute in prezenta sectiune, a#ara de cazul in care a inceput urmarirea potrivit regulilor sta$ilite pentru executarea ipotecilor imo$iliare. Separarea accesoriilor unui imo$il Art. 2.! 0 (1) Atunci cand titularul unei ipoteci constituite asupra unui $un mo$il accesoriu al unui imo$il este pre#erat titularilor altor drepturi reale asupra $unului imo$il respectiv, el poate, in caz de neexecutare din partea de$itorului, sa separe cele doua $unuri. (2) In acest caz, creditorul ipotecar este o$ligat sa ii despagu$easca pe titularii de drepturi reale asupra imo$ilului, cu exceptia constituitorului, pentru c.eltuielile necesare repararii stricaciunilor cauzate de separarea celor doua $unuri. ( ) Creditorul nu este o$ligat la despagu$iri pentru scaderea valorii $unului imo$il ca urmare a inlaturarii $unului ipotecat ori a necesitatii de a-l inlocui. (!) Cei indreptatiti la despagu$ire pot re#uza separarea $unurilor cat timp creditorul ipotecar nu o#era o garantie su#icienta pentru plata despagu$irilor. (%) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica materialelor o$isnuite de constructie care sunt incorporate intr-o constructie. Dreptul de a prelua $unurile Art. 2.! 1 Creditorul ipotecar are dreptul; a) sa preia $unurile ipotecate, cu toate accesoriile acestora< $) #ara a le deplasa, sa ia masurile necesare pentru ca ec.ipamentele si alte asemenea $unuri sa nu mai poata #i #olosite si sa dispuna ulterior de acestea con#orm dispozitiilor art. 2.!!0. &reluarea $unului Art. 2.! 3 Creditorul poate prelua $unul ipotecat prin mi-loace proprii sau cu a-utorul unui organ de
executare. &reluarea $unului prin mi-loace proprii Art. 2.!!4 (1) Atunci cand contractul de ipoteca mo$iliara o permite in mod expres, creditorul poate prelua $unul mo$il, precum si titlurile si inscrisurile care constata dreptul de proprietate al constituitorului asupra $unului, prin mi-loace proprii, dupa o preala$ila noti#icare prin intermediul executorului -udecatoresc. (2) Creditorul nu poate insa tul$ura linistea si ordinea pu$lica ori recurge, in mod direct sau indirect, la constrangere, c.iar daca #apta sa nu ar constitui o in#ractiune. )rice stipulatie care limiteaza aceasta o$ligatie se considera nescrisa. *emiterea $unului ipotecat Art. 2.!!1 (1) Cel care detine $unul mo$il este dator sa il predea creditorului ipotecar, care urmareste $unul potrivit procedurii prevazute in prezentul capitol. Acesta poate insa re#uza predarea, in cazul in care creditorul nu #ace dovada dreptului sau de a prelua $unul. (2) Cu exceptia creditorului ipotecar de rang superior care a pornit, la randul sau, executarea, niciun alt creditor nu ii poate cere creditorului care a preluat $unul sa i-l remita. &reluarea silita a $unului Art. 2.!!2 (1) Creditorul poate solicita concursul executorului -udecatoresc pentru a prelua $unul. (2) Cererea creditorului va #i insotita de o copie de pe contractul de garantie, de o descriere a $unului ce urmeaza a #i preluat si, daca este cazul, de o copie certi#icata de pe inscrierea ipotecii la ar.iva. ( ) ,a solicitarea executorului -udecatoresc, agentii #ortei pu$lice sunt o$ligati sa acorde tot spri-inul pentru preluarea $unului. )$ligatiile executorului -udecatoresc Art. 2.!! (1) In termen de !1 de ore de la primirea cererii, executorul -udecatoresc se deplaseaza la locul unde se a#la $unul ipotecat, il ridica si il preda de indata creditorului. (2) +xecutorul -udecatoresc intocmeste un proces-ver$al, in doua exemplare, dintre care unul se pastreaza la dosarul de executare, iar celalalt se comunica de$itorului in conditiile Codului de procedura civila. ( ) Creditorul avanseaza c.eltuielile si suporta riscurile transportului si depozitarii $unului. (!) In cazul in care este necesar sa se recurga la constrangere, executorul -udecatoresc este o$ligat sa revina in cursul aceleiasi zile, insotit de agenti ai #ortei pu$lice, pentru a prelua $unul a#ectat garantiei. "u este necesara prezentarea unei .otarari -udecatoresti sau a altui act provenind de la autoritatile administrative. Drepturile si o$ligatiile creditorului Art. 2.!!! Creditorul care detine $unul ipotecat are drepturile si o$ligatiile unui administrator al $unului altuia imputernicit cu administrarea simpla, dispozitiile art. 03%033 aplicanduse in mod corespunzator. II. 2anzarea $unului ipotecat 2anzarea $unurilor ipotecate Art. 2.!!% (1) Creditorul ipotecar poate cere instantei de executare incuviintarea executarii ipotecii mo$iliare prin vanzarea $unului mo$il ipotecat. ,a cererea de incuviintare se vor depune
documente care atesta existenta creantei ipotecare si a ipotecii mo$iliare, impreuna cu dovada per#ectarii ipotecii. Instanta va analiza existenta creantei si a ipotecii legal per#ectate si va incuviinta vanzarea, cu citarea partilor interesate. (2) Creditorul ipotecar poate vinde $unurile mo$ile ipotecate in starea in care se gasesc sau dupa luarea unor masuri comercial rezona$ile pentru valori#icarea acestora. ( ) Creditorul poate vinde $unurile mo$ile ipotecate prin licitatie pu$lica ori prin negociere directa, prin unul sau mai multe contracte, in $loc ori separat, in orice moment sau loc, in conditii comerciale rezona$ile. (!) &artile pot conveni, prin contractul de ipoteca, modul de valori#icare a $unurilor grevate. (%) In toate cazurile, vanzarea tre$uie realizata intr-o maniera comercial rezona$ila in ceea ce priveste metoda, momentul, locul, conditiile si toate celelalte aspecte ale acesteia. 2anzarea comercial rezona$ila Art. 2.!!( (1) 2anzarea $unurilor este comercial rezona$ila daca are loc; a) in modul in care se dispune in mod o$isnuit de $unuri de acelasi #el pe o piata organizata< $) la pretul sta$ilit pe o piata organizata si vala$il in momentul vanzarii< c) in con#ormitate cu practicile comerciale rezona$ile urmate de cei care vand in mod o$isnuit $unuri de acelasi #el< d) in con#ormitate cu regulile sta$ilite prin contractul de ipoteca, atunci cand nu exista o piata organizata pentru $unul ipotecat sau daca nu exista practici comerciale standardizate. (2) In conditiile prevazute la alin. (1), simplul #apt ca se putea o$tine un pret mai mare daca vanzarea ar #i avut loc in alt moment sau printr-o alta metoda decat cea aleasa de creditor nu #ace ca vanzarea sa nu #ie considerata comercial rezona$ila. 2anzarea $unului a#lat in posesia de$itorului Art. 2.!!0 (1) Creditorul poate vinde $unul ipotecat, c.iar daca acesta se a#la in posesia de$itorului. (2) Cumparatorul are dreptul de a intra in posesia $unului, in conditiile art. 2.! %2.!!!. Cumpararea de catre creditor Art. 2.!!1 (1) 'n creditor ipotecar nu poate cumpara $unul decat; a) in cadrul unei licitatii pu$lice< $) prin vanzare directa, insa numai daca $unuri de acelasi #el sunt vandute in mod o$isnuit pe o piata reglementata. (2) In aceste cazuri, creditorul poate depune creanta in contul pretului. "oti#icarea vanzarii Art. 2.!!3 (1) Daca doreste sa vanda $unul dupa procedura reglementata in prezenta sectiune, creditorul este tinut sa comunice persoanelor prevazute la art. 2.!%4 o noti#icare de executare si sa inscrie un aviz de executare la ar.iva. (2) Atat comunicarea noti#icarii, cat si inscrierea avizului de executare tre$uie realizate cu cel putin 1% zile inainte de data sta$ilita pentru vanzare. ( ) "erespectarea acestor #ormalitati atrage nulitatea vanzarii. (!) Dispozitiile acestui articol nu se aplica atunci cand $unurile care #ac o$iectul urmaririi sunt supuse pieirii, deteriorarii ori devalorizarii rapide ori sunt vandute in mod o$isnuit pe o piata organizata.
Destinatarii noti#icarii Art. 2.!%4 Creditorul tre$uie sa adreseze noti#icarea; a) de$itorului o$ligatiei garantate prin ipoteca, #ideiusorilor si code$itorilor solidari ai acestuia< $) constituitorului sau, dupa caz, succesorilor in drepturi ai acestuia< c) tuturor creditorilor ipotecari ale caror ipoteci au devenit opoza$ile prin inscrierea in ar.iva a unui aviz care identi#ica $unul grevat si care, la data noti#icarii, este inscris pe numele de$itorului< d) tuturor persoanelor de la care a primit noti#icarea existentei unui drept sau a unei pretentii cu privire la $unul ipotecat, precum si celor de la care $unul a #ost ridicat ori la care acesta se a#la, daca sunt cunoscuti< e) tuturor creditorilor ipotecari si privilegiati a caror garantie a devenit opoza$ila pe alta cale, in temeiul legii, daca creditorul ipotecar cunoaste identitatea si adresa acestora. Continutul noti#icarii Art. 2.!%1 "oti#icarea vanzarii tre$uie sa indice in mod clar; a) constituitorul si creditorul ipotecar< $) $unurile care #ac o$iectul urmaririi< c) suma pentru care se porneste urmarirea< d) metoda prin care se va realiza valori#icarea $unului< e) data, ora si locul la care va avea loc licitatia pu$lica, precum si pretul de pornire a licitatiei ori, dupa caz, data si ora cu incepere de la care creditorul va dispune de $un. )pozitia la executare Art. 2.!%2 (1) In termen de 1% zile de la comunicarea noti#icarii sau, dupa caz, de la inscrierea avizului de executare in ar.iva, cei interesati sau vatamati prin executare pot #ormula opozitie la executare. (2) )pozitia suspenda de drept procedura de vanzare pana la solutionarea de#initiva a cauzei. Creditorul ipotecar care nu a preluat inca $unul va putea sa o #aca si pe perioada -udecarii opozitiei. ( ) Instanta va solutiona opozitia in termen de % zile. =otararea instantei poate #i atacata numai cu apel in termen de % zile de la comunicare. In cazul respingerii opozitiei, apelul nu il opreste pe creditor sa treaca la valori#icarea $unului. Apelul se solutioneaza de urgenta potrivit regulilor de la ordonanta presedintiala. (!) Instanta poate dispune incetarea executarii pornite de creditor, daca de$itorul a platit, precum si restituirea $unului de catre creditor. Daca instanta constata ca vanzarea ar urma sa se #aca cu incalcarea dispozitiilor prezentei sectiuni, va sta$ili conditiile si regulile corespunzatoare si va incuviinta valori#icarea $unului. &lata creantei ipotecare Art. 2.!% In orice moment pana la vanzarea $unului de catre creditor, de$itorul si orice persoana interesata pot executa o$ligatia, platind totodata c.eltuielile rezona$ile #acute pentru preluarea si vanzarea $unului. In acest caz, creditorul este o$ligat sa accepte plata, sa inceteze imediat orice masura de executare silita si sa restituie $unul de$itorului. &re#erinta la executare Art. 2.!%! (1) Creditorul ipotecar de rang superior este pre#erat creditorilor de rang in#erior in ceea ce priveste exercitiul dreptului de a executa ipoteca si poate, cat timp $unul nu a #ost vandut, sa continue executarea inceputa sau sa porneasca o noua executare. (2) Acesta poate #i insa tinut sa restituie c.eltuielile #acute de un creditor de rang in#erior daca, #iind noti#icat cu privire la executarea ipotecii, omite sa invoce prioritatea
drepturilor sale intr-un termen rezona$il. Do$andirea lucrului de catre cumparator Art. 2.!%% (1) 2anzarea $unului in cadrul procedurii reglementate in prezentul capitol; a) trans#era cumparatorului toate drepturile pe care constituitorul le are asupra $unului< $) stinge ipoteca in virtutea careia vanzarea a avut loc< c) stinge toate celelalte ipoteci si privilegii, daca prin lege nu se prevede alt#el. (2) /itlurile sau inscrisurile care constata dreptul de proprietate al constituitorului asupra $unului, contractul de ipoteca, impreuna cu mentiunea stingerii garantiei la ar.iva #ac dovada dreptului de proprietate al do$anditorului. )$ligatia personala a de$itorului Art. 2.!%( De$itorul ramane o$ligat personal pentru partea din creanta care nu este acoperita de pretul o$tinut din vanzare. 2anzarea $unului care nu apartine de$itorului Art. 2.!%0 (1) Creditorul tre$uie sa restituie proprietarului #ie lucrul, #ie pretul vanzarii, indata ce a a#lat ca de$itorul nu este proprietarul $unului ipotecat. (2) In cazul in care creditorul nu cunoaste aceasta impre-urare pana la distri$uirea pretului, el este exonerat de orice raspundere, daca a restituit de$itorului ceea ce ramane din vanzarea $unului. ,ocatiunea $unului dupa vanzare Art. 2.!%1 (1) Se poate conveni ca, dupa vanzare, constituitorul sa #oloseasca $unul in calitate de locatar. (2) Dreptul constituitorului va #i opoza$il oricarui do$anditor al $unului daca a #ost inscris la ar.iva sau daca a #ost cunoscut de acesta pe alta cale. Distri$uirea sumelor realizate Art. 2.!%3 (1) Dupa deducerea c.eltuielilor rezona$ile #acute de creditor cu preluarea, conservarea, luarea masurilor pentru valori#icarea $unului si cu vanzarea, creditorul distri$uie sumele de $ani realizate din executare creditorilor privilegiati si ipotecari, potrivit ordinii de pre#erinta, c.iar daca acestia ar avea creante a#ectate de termen suspensiv sau de conditie rezolutorie. Cu privire la aceste sume, creditorul are drepturile si o$ligatiile unui administrator al $unurilor altuia imputernicit cu administrarea simpla, dispozitiile art. 03%033 aplicandu-se in mod corespunzator. (2) Suma ramasa disponi$ila se preda de$itorului in termen de zile de la primirea sumelor rezultate din valori#icarea $unului. Daca plata nu poate avea loc, suma va #i depusa intr-un cont $ancar, urmand ca de$itorul sa #ie instiintat despre aceasta de catre creditor. ( ) Creditorul va intocmi de indata un proces-ver$al despre eli$erarea sau distri$uirea sumei rezultate din executare. Acesta se va comunica imediat de$itorului, constituitorului si celorlalti creditori privilegiati si ipotecari si se va inscrie la ar.iva. (!) )rice intelegere dintre creditor si de$itor prin care se sta$ileste o alta destinatie a sumelor rezultate din executare se considera nescrisa. III. &reluarea $unului ipotecat in contul creantei &reluarea $unului ipotecat in contul creantei Art. 2.!(4 (1) Creditorul isi poate insusi $unul ipotecat pentru stingerea creantei, daca prin lege nu se prevede alt#el, constituitorul consimte la aceasta, iar persoanele prevazute la art.
2.!%4 nu se opun. (2) Consimtamantul constituitorului la preluarea $unului de catre creditor in contul creantei tre$uie sa #ie exprimat in scris si sa #ie ulterior neexecutarii. "oti#icarea o#ertei de preluare in contul creantei Art. 2.!(1 Creditorul care doreste sa preia $unul ipotecat pentru stingerea creantei sale va inscrie in ar.iva un aviz de preluare in contul creantei si va noti#ica aceasta o#erta persoanelor prevazute la art. 2.!%4. )punerea la preluarea in contul creantei Art. 2.!(2 (1) )punerea la preluarea $unului in contul creantei #acuta de persoanele prevazute la art. 2.!%4 produce e#ecte numai daca este comunicata creditorului in termen de 1% zile de la noti#icare. (2) Dispozitiile art. 2.!%2 se aplica in mod corespunzator. +#ectele preluarii in contul creantei Art. 2.!( (1) &reluarea $unului de catre creditor in contul creantei; a) stinge creanta ipotecara< $) trans#era creditorului toate drepturile pe care constituitorul le are asupra $unului< c) stinge toate ipotecile si privilegiile de rang in#erior. (2) Contractul de ipoteca impreuna cu noti#icarea de preluare in contul creantei tin loc de titlu de proprietate. 2. +xecutarea ipotecii asupra titlurilor reprezentative Ipoteca asupra titlurilor reprezentative Art. 2.!(! (1) Cand ipoteca are ca o$iect titluri reprezentative privind $unuri mo$ile, inclusiv recipise de depozit si Darante, creditorul are dreptul sa vanda $unurile si sa distri$uie pretul, potrivit prevederilor prezentei sectiuni. (2) Cel ce are o ipoteca asupra unor titluri de valoare negocia$ile are dreptul de a executa ipoteca impotriva girantilor si avalistilor. . +xecutarea ipotecii asupra creantelor Ipoteca asupra creantelor Art. 2.!(% (1) Ipoteca unei creante con#era creditorului, atunci cand conditiile pentru a porni executarea silita sunt intrunite, dreptul de a prelua titlul de creanta, de a cere si de a o$tine plata sau, la alegerea sa, de a vinde creanta si de a-si insusi pretul, toate acestea in limita sumei garantate. (2) Cu privire la vanzarea avuta in vedere la alin. (1), dispozitiile privitoare la cesiunea de creanta se aplica in mod corespunzator. Ipoteca asupra conturilor Art. 2.!(( (1) Atunci cand ipoteca ce poarta asupra unui cont este per#ectata con#orm dispozitiilor art. 2.!14 alin. (2) lit. a), creditorul poate compensa soldul creditor al contului cu creanta ipotecara. (2) Atunci cand ipoteca ce poarta asupra unui cont este per#ectata con#orm dispozitiilor art. 2.!14 alin. (2) lit. $) sau c), creditorul ipotecar poate ordona institutiei de credit eli$erarea soldului contului in $ene#iciul sau. Conduita creditorului Art. 2.!(0
In toate cazurile, creditorul tre$uie sa actioneze intr-o maniera comercial rezona$ila. !. &reluarea $unului in vederea administrarii Conditiile Art. 2.!(1 (1) Creditorul care are o ipoteca asupra $unurilor unei intreprinderi poate prelua $unurile ipotecate in vederea administrarii daca noti#ica .otararea sa persoanelor prevazute la art. 2.!%4 si inscrie la ar.iva un aviz de executare, dispozitiile art. 2.!!32.!%1 aplicandu-se in mod corespunzator. (2) &reluarea $unurilor se #ace temporar, cel mult pana la satis#acerea creantei pentru care s-a constituit garantia. Administratorul Art. 2.!(3 &oate #i administrator creditorul sau o alta persoana desemnata de creditor sau, dupa caz, de catre instanta. )$ligatiile administratorului Art. 2.!04 Creditorul sau cel caruia i-a #ost incredintata administrarea $unurilor are calitatea de administrator al $unului altuia insarcinat cu administrarea deplina, dispozitiile art. 144 si 141 aplicandu-se in mod corespunzator. Conservarea drepturilor locatarului Art. 2.!01 &reluarea $unului in deplina administrare nu poate aduce atingere drepturilor do$andite anterior de locatar. Incetarea administrarii Art. 2.!02 Administrarea $unului inceteaza in cazul in care creditorul si-a acoperit creanta, inclusiv despagu$irile si c.eltuielile privind executarea, in cazul in care a #acut o noti#icare prin care alege alta modalitate de executare, precum si in alte cazuri prevazute de lege. Declararea #alimentului persoanei impotriva careia se executa garantia nu duce la incetarea administrarii. )$ligatiile creditorului la incetarea administrarii Art. 2.!0 (1) ,a incetarea administrarii, creditorul este o$ligat sa dea socoteala si, daca nu a optat pentru o alta modalitate de executare, sa restituie $unurile celui impotriva caruia s-a #acut executarea. (2) Creditorul care si-a acoperit ast#el creanta, despagu$irile si c.eltuielile cu executarea este o$ligat sa predea persoanei impotriva careia s-a executat garantia si surplusul de $unuri o$tinut prin administrare. %. Sanctiuni Incalcarea regulilor privitoare la preluarea $unului Art. 2.!0! (1) Creditorul care incalca regulile de preluare a $unului ipotecat raspunde pentru pagu$ele pricinuite. (2) +l este, de asemenea, o$ligat sa restituie $unurile si sa plateasca persoanei impotriva careia a pornit urmarirea o treime din valoarea acestor $unuri. Incalcarea regulilor privitoare la executarea ipotecii Art. 2.!0% (1) Creditorul care incalca regulile sta$ilite de prezenta sectiune pentru valori#icarea $unului ipotecat raspunde pentru pre-udiciile cauzate.
(2) Creditorul este, de asemenea, dator sa plateasca persoanei impotriva careia a pornit urmarirea o treime din valoarea $unurilor supuse urmaririi la momentul vanzarii. ( ) Daca di#erenta dintre valoarea $unului ipotecat si pretul realizat prin urmarirea silita este mai mare decat suma prevazuta la alin. (2), creditorul este o$ligat sa plateasca aceasta di#erenta. (!) &latind aceste sume, creditorul poate retine pretul vanzarii. +l pierde insa partea din creanta ipotecara care a ramas neacoperita dupa urmarirea $unului. Sta$ilirea valorii $unului Art. 2.!0( (1) &entru a sta$ili valoarea $unului in cazul prevazut la art. 2.!0% alin. ( ), creditorul si constituitorul vor desemna cate un expert evaluator. (2) Daca di#erenta dintre valorile ast#el sta$ilite este mai mica de o cincime, valoarea $unului se considera a #i media aritmetica a celor doua valori. ( ) Daca di#erenta este mai mare de o cincime, evaluatorii vor desemna un al treilea expert. 2aloarea $unului se considera a #i media aritmetica a celor mai apropiate doua evaluari. Incalcarea regulilor privitoare la distri$uirea pretului Art. 2.!00 Creditorul care incalca regulile sta$ilite de prezenta sectiune pentru distri$uirea pretului raspunde pentru pre-udiciile cauzate celorlalti creditori potrivit dreptului comun. Sectiunea - +xecutarea ipotecilor imo$iliare
Discutiunea $unurilor ipotecate Art. 2.!01 Creditorul nu poate urmari in acelasi timp vanzarea imo$ilelor care nu sunt ipotecate decat in cazul cand $unurile care ii sunt ipotecate nu sunt su#iciente pentru plata creantei sale. *egulile aplica$ile Art. 2.!03 'rmarirea silita se #ace cu respectarea dispozitiilor Codului de procedura civila. Capitolul 2 - 7a-ul Sectiunea 1 - Constituirea ga-ului )$iectul ga-ului Art. 2.!14 7a-ul poate avea ca o$iect $unuri mo$ile corporale sau titluri negocia$ile emise in #orma materializata. Constituirea ga-ului Art. 2.!11 (1) 7a-ul se constituie prin remiterea $unului sau titlului catre creditor sau, dupa caz, prin pastrarea acestuia de catre creditor, cu consimtamantul de$itorului, in scopul garantarii creantei. (2) 7a-ul asupra titlurilor negocia$ile se constituie, in cazul titlurilor nominative sau la purtator, prin remiterea acestora, iar in cazul titlurilor la ordin, prin andosarea acestora, in scop de garantie.
&u$licitatea ga-ului Art. 2.!12 (1) &u$licitatea ga-ului $unurilor mo$ile corporale se realizeaza #ie prin deposedarea de$itorului, #ie prin inscrierea ga-ului la ar.iva. (2) &u$licitatea ga-ului asupra sumelor de $ani se realizeaza numai prin detinerea acestora. ( ) 7a-ul asupra titlurilor negocia$ile este per#ectat prin remiterea sau, dupa caz, prin andosarea titlurilor. Detinerea $unului de catre creditor Art. 2.!1 Detinerea $unului de catre creditorul ga-ist tre$uie sa #ie pu$lica si neec.ivoca. Atunci cand #ata de terti se creeaza aparenta ca de$itorul detine $unul, ga-ul nu poate #i opus acestora. Detinerea prin intermediul unui tert Art. 2.!1! Creditorul poate, cu acordul de$itorului sau, sa exercite detentia prin intermediul unui tert, insa detinerea exercitata de acesta nu asigura opoza$ilitatea ga-ului decat din momentul in care a primit inscrisul constatator al ga-ului. Conservarea ga-ului Art. 2.!1% (1) 7a-ul exista numai atat timp cat creditorul detine $unul ga-at sau, dupa caz, cat timp este vala$ila andosarea titlului la ordin. (2) Cu toate acestea, ga-ul nu se stinge atunci cand; a) creditorul nu mai detine $unul, #ara voia sa, prin #apta altei persoane< $) creditorul a remis temporar $unul de$itorului sau unui tert pentru a-l evalua, repara, trans#orma sau ameliora< c) creditorul a remis $unul unui alt creditor al de$itorului sau in cadrul unei proceduri de urmarire silita. *estituirea $unului catre creditor Art. 2.!1( Su$ rezerva regulilor privitoare la do$andirea proprietatii $unurilor mo$ile prin posesia de $una-credinta, creditorul ga-ist poate sa ceara restituirea $unului de la cel care il detine, cu exceptia cazului in care $unul a #ost preluat de un creditor ipotecar cu rang superior sau preluarea a intervenit in cadrul procedurii de executare silita. Sectiunea 2 - Drepturile si o$ligatiile creditorului ga-ist Drepturile si o$ligatiile creditorului ga-ist Art. 2.!10 Creditorul ga-ist are drepturile si o$ligatiile unui administrator al $unului altuia insarcinat cu administrarea simpla. Dispozitiile art. 03%033 se aplica in mod corespunzator. 6ructele $unului ga-at Art. 2.!11 In lipsa de stipulatie contrara, creditorul preda de$itorului #ructele naturale si industriale. +l imputa #ructele civile mai intai asupra c.eltuielilor #acute, apoi asupra do$anzilor si, la urma, asupra capitalului. *ascumpararea titlurilor participative Art. 2.!13 In cazul rascumpararii actiunilor sau a altor titluri participative la capitalul social al unei societati comerciale, creditorul este indreptatit sa impute pretul platit potrivit regulilor prevazute la art. 2.!11.
&ieirea $unului Art. 2.!34 Creditorul nu raspunde pentru pieirea $unului atunci cand aceasta se datoreaza #ortei ma-ore, vec.imii ori #olosirii normale si autorizate a $unului. C.eltuielile de conservare Art. 2.!31 De$itorul este tinut sa restituie creditorului c.eltuielile #acute cu conservarea $unului. *estituirea $unului catre de$itor Art. 2.!32 (1) De$itorul nu poate cere restituirea $unului decat dupa ce a executat o$ligatia, cu exceptia cazului in care creditorul #oloseste ori conserva $unul in mod a$uziv. (2) 7a-ul se stinge atunci cand creditorul este o$ligat sa restituie $unul in temeiul unei .otarari -udecatoresti pronuntate in conditiile alin. (1). Indivizi$ilitatea ga-ului Art. 2.!3 (1) 7a-ul poarta asupra tuturor $unurilor grevate pana la stingerea integrala a o$ligatiei garantate. (2) 8ostenitorul de$itorului, platind partea din datorie care ii revine, nu poate cere partea sa din $unul grevat cat timp o$ligatia nu este stinsa in intregime. ( ) 8ostenitorul creditorului ga-ist, primind partea din creanta care ii revine, nu poate remite $unul grevat in dauna celorlalti mostenitori care nu au #ost platiti. Aplicarea regulilor privitoare la ipoteca Art. 2.!3! Dispozitiile privitoare la pu$licitatea, prioritatea, executarea si stingerea ipotecilor mo$iliare se aplica in mod corespunzator. Capitolul 2I - Dreptul de retentie "otiune Art. 2.!3% (1) Cel care este dator sa remita sau sa restituie un $un poate sa il retina cat timp creditorul nu isi executa o$ligatia sa izvorata din acelasi raport de drept sau, dupa caz, atat timp cat creditorul nu il despagu$este pentru c.eltuielile necesare si utile pe care lea #acut pentru acel $un ori pentru pre-udiciile pe care $unul i le-a cauzat. (2) &rin lege se pot sta$ili si alte situatii in care o persoana poate exercita un drept de retentie. +xceptii Art. 2.!3( (1) Dreptul de retentie nu poate #i exercitat daca detinerea $unului provine dintr-o #apta ilicita, este a$uziva ori nelegala sau daca $unul nu este suscepti$il de urmarire silita. (2) Dreptul de retentie nu poate #i invocat de catre posesorul de rea-credinta decat in cazurile anume prevazute de lege. Indatoririle celui care exercita dreptul de retentie Art. 2.!30 Cel care exercita un drept de retentie are drepturile si o$ligatiile unui administrator al $unului altuia imputernicit cu administrarea simpla, dispozitiile art. 03%033 aplicanduse in mod corespunzator. )poza$ilitatea dreptului de retentie Art. 2.!31 (1) Dreptul de retentie este opoza$il tertilor #ara indeplinirea vreunei #ormalitati de pu$licitate.
(2) Cu toate acestea, cel care exercita un drept de retentie nu se poate opune urmaririi silite pornite de un alt creditor, insa are dreptul de a participa la distri$uirea pretului $unului, in conditiile legii. Stingerea dreptului de retentie Art. 2.!33 (1) Dreptul de retentie inceteaza daca cel interesat consemneaza suma pretinsa sau o#era retentorului o garantie su#icienta. (2) Deposedarea involuntara de $un nu stinge dreptul de retentie. Cel care exercita acest drept poate cere restituirea $unului, su$ rezerva regulilor aplica$ile prescriptiei extinctive a actiunii principale si do$andirii $unurilor mo$ile de catre posesorul de $unacredinta. CA*/+A 2I - Despre prescriptia extinctiva, decadere si calculul termenelor 9) ----------9) Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a 2I-a sunt cuprinse in art. 24124% din ,egea nr. 01:2411. /itlul I - &rescriptia extinctiva
Capitolul I - Dispozitii generale )$iectul prescriptiei extinctive Art. 2.%44 (1) Dreptul material la actiune, denumit in continuare drept la actiune, se stinge prin prescriptie, daca nu a #ost exercitat in termenul sta$ilit de lege. (2) In sensul prezentului titlu, prin drept la actiune se intelege dreptul de a constrange o persoana, cu a-utorul #ortei pu$lice, sa execute o anumita prestatie, sa respecte o anumita situatie -uridica sau sa suporte orice alta sanctiune civila, dupa caz. &rescripti$ilitatea dreptului la actiune Art. 2.%41 (1) Drepturile la actiune avand un o$iect patrimonial sunt supuse prescriptiei extinctive, a#ara de cazul in care prin lege s-ar dispune alt#el. (2) De asemenea, in cazurile anume prevazute de lege, sunt supuse prescriptiei extinctive si alte drepturi la actiune, indi#erent de o$iectul lor. Imprescripti$ilitatea dreptului la actiune. Cazuri Art. 2.%42 (1) Dreptul la actiune este imprescripti$il in cazurile prevazute de lege, precum si ori de cate ori, prin natura sau o$iectul dreptului su$iectiv ocrotit, exercitiul sau nu poate #i limitat in timp. (2) In a#ara cazurilor prevazute la alin. (1), sunt imprescripti$ile drepturile privitoare la; 1. actiunea privind apararea unui drept nepatrimonial, cu exceptia cazului in care prin lege se dispune alt#el< 2. actiunea in constatarea existentei sau inexistentei unui drept< . actiunea in constatarea nulitatii a$solute a unui act -uridic< !. actiunea in constatarea nulitatii a$solute a certi#icatului de mostenitor, daca o$iectul sau il constituie #ie sta$ilirea masei succesorale, #ie parta-ul succesoral, su$ conditia
acceptarii mostenirii in termenul prevazut de lege. &rescriptia dreptului la actiune privind drepturile accesorii Art. 2.%4 (1) )data cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal, se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii, a#ara de cazul in care prin lege s-ar dispune alt#el. (2) In cazul in care un de$itor este o$ligat la prestatii succesive, dreptul la actiune cu privire la #iecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deose$ita, c.iar daca de$itorul continua sa execute una sau alta dintre prestatiile datorate. ( ) Dispozitiile alin. (2) nu sunt aplica$ile in cazul in care prestatiile succesive alcatuiesc, prin #inalitatea lor, rezultata din lege sau conventie, un tot unitar. &rescriptia dreptului la actiune privind creanta garantata Art. 2.%4! (1) &rescriptia dreptului la actiune privind creanta principala nu atrage si stingerea dreptului la actiunea ipotecara. In acest din urma caz, creditorul ipotecar va putea urmari, in conditiile legii, doar $unurile mo$ile sau imo$ile ipotecate, insa numai in limita valorii acestor $unuri. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica prescriptiei dreptului la actiune pentru plata do$anzilor si a altor accesorii ale creantei ipotecare, care, in a#ara capitalului, nu mai pot #i acoperite dupa implinirea prescriptiei din valori#icarea, pe cale silita, a $unului grevat. Compensatia si dreptul de retentie Art. 2.%4% &rescriptia nu impiedica stingerea prin compensatie a creantelor reciproce si nici exercitarea dreptului de retentie, daca dreptul la actiune nu era prescris in momentul in care s-ar #i putut opune compensarea sau dreptul de retentie, dupa caz. +#ectele prescriptiei implinite Art. 2.%4( (1) &rescriptia nu opereaza de plin drept. (2) Dupa implinirea termenului de prescriptie, cel o$ligat poate sa re#uze executarea prestatiei. ( ) Cel care a executat de $unavoie o$ligatia dupa ce termenul de prescriptie s-a implinit nu are dreptul sa ceara restituirea prestatiei, c.iar daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era implinit. (!) *ecunoasterea dreptului, #acuta printr-un act scris, precum si constituirea de garantii in #olosul titularului dreptului a carui actiune este prescripti$ila sunt vala$ile, c.iar daca cel care le-a #acut nu stia ca termenul de prescriptie era implinit. In aceste cazuri sunt aplica$ile regulile de la renuntarea la prescriptie. *enuntarea la prescriptie Art. 2.%40 "u se poate renunta la prescriptie cat timp nu a inceput sa curga, dar se poate renunta la prescriptia implinita, precum si la $ene#iciul termenului scurs pentru prescriptia inceputa si neimplinita. 6elurile renuntarii la prescriptie Art. 2.%41 (1) *enuntarea la prescriptie este expresa sau tacita. (2) *enuntarea tacita tre$uie sa #ie neindoielnica. +a poate rezulta numai din mani#estari neec.ivoce. &ersoanele care nu pot renunta la prescriptie Art. 2.%43 Cel lipsit de capacitatea de a instraina sau, dupa caz, de a se o$liga nu poate renunta la prescriptie.
+#ectele renuntarii la prescriptie Art. 2.%14 (1) Dupa renuntare, incepe sa curga o noua prescriptie de acelasi #el. (2) Daca partea indreptatita renunta la $ene#iciul termenului scurs pana la acea data, sunt aplica$ile dispozitiile privind intreruperea prescriptiei prin recunoasterea dreptului. Intinderea renuntarii la prescriptie Art. 2.%11 *enuntarea isi produce e#ecte numai in privinta celui care a #acut-o. +a nu poate #i invocata impotriva code$itorilor solidari ori ai unei o$ligatii indivizi$ile sau impotriva #ideiusorilor. Invocarea prescriptiei de partea interesata Art. 2.%12 (1) &rescriptia poate #i opusa numai de cel in #olosul caruia curge, personal sau prin reprezentant, si #ara a #i tinut sa produca vreun titlu contrar ori sa #i #ost de $unacredinta. (2) )rganul de -urisdictie competent nu poate aplica prescriptia din o#iciu. ( ) Dispozitiile prezentului articol sunt aplica$ile c.iar daca invocarea prescriptiei ar #i in interesul statului sau al unitatilor sale administrativ-teritoriale. 8omentul pana la care se poate invoca prescriptia Art. 2.%1 &rescriptia poate #i opusa numai in prima instanta, prin intampinare sau, in lipsa invocarii, cel mai tarziu la primul termen de -udecata la care partile sunt legal citate. Invocarea prescriptiei de catre alte persoane Art. 2.%1! Code$itorii unei o$ligatii solidare sau indivizi$ile si #ideiusorii pot invoca prescriptia, c.iar daca unul dintre de$itori a negli-at sa o #aca ori a renuntat la ea. /ot ast#el o pot #ace creditorii celui interesat, precum si orice alta persoana interesata. *egulile aplica$ile prescriptiei extinctive Art. 2.%1% (1) &rescriptia extinctiva este reglementata prin lege. (2) +ste interzisa orice clauza prin care #ie direct, #ie indirect o actiune ar #i declarata imprescripti$ila, desi, potrivit legii, aceasta este prescripti$ila, sau invers, o actiune declarata de lege imprescripti$ila ar #i considerata prescripti$ila. ( ) Cu toate acestea, in limitele si conditiile prevazute de lege, partile care au capacitatea deplina de exercitiu pot, prin acord expres, sa modi#ice durata termenelor de prescriptie sau sa modi#ice cursul prescriptiei prin #ixarea inceputului acesteia ori prin modi#icarea cauzelor legale de suspendare ori de intrerupere a acesteia, dupa caz. (!) /ermenele de prescriptie pot #i reduse sau marite, prin acordul expres al partilor, #ara insa ca noua durata a acestora sa #ie mai mica de un an si nici mai mare de 14 ani, cu exceptia termenelor de prescriptie de 14 ani ori mai lungi, care pot #i prelungite pana la 24 de ani. (%) Dispozitiile alin. ( ) si (!) nu se aplica in cazul drepturilor la actiune de care partile nu pot sa dispuna si nici actiunilor derivate din contractele de adeziune, de asigurare si cele supuse legislatiei privind protectia consumatorului. (() )rice conventie sau clauza contrara dispozitiilor prezentului articol este lovita de nulitate a$soluta. Domeniul de aplicare Art. 2.%1( (1) Dispozitiile prezentului titlu constituie dreptul comun in materia prescriptiei extinctive. (2) &rescriptia dreptului de a o$tine executarea silita a unei .otarari -udecatoresti sau ar$itrale ori a altui titlu executoriu este supusa dispozitiilor Codului de procedura civila,
a#ara de cazul in care acestea din urma ar #i neindestulatoare. CA&I/),', II - /ermenul prescriptiei extinctive /ermenul general de ani Art. 2.%10 /ermenul prescriptiei este de ani, daca legea nu prevede un alt termen. /ermenul de prescriptie de 14 ani. Cazuri Art. 2.%11 Se prescrie in termen de 14 ani dreptul la actiune privitor la; 1. drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescripti$ile ori nu sunt supuse altui termen de prescriptie< 2. repararea pre-udiciului moral sau material cauzat unei persoane prin tortura ori acte de $ar$arie sau, dupa caz, a celui cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale comise contra unui minor sau asupra unei persoane a#late in imposi$ilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa< . repararea pre-udiciului adus mediului incon-urator. /ermenul de prescriptie de 2 ani Art. 2.%13 (1) Dreptul la actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare se prescrie in termen de 2 ani. (2) De asemenea, se prescrie in termen de 2 ani dreptul la actiune privitor la plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in $aza contractului de intermediere. /ermenul de prescriptie de un an. Cazuri Art. 2.%24 (1) Se prescrie in termen de un an dreptul la actiune in cazul; 1. pro#esionistilor din alimentatia pu$lica sau .otelierilor, pentru serviciile pe care le presteaza< 2. pro#esorilor, institutorilor, maestrilor si artistilor, pentru lectiile date cu ora, cu ziua sau cu luna< . medicilor, moaselor, asistentelor si #armacistilor, pentru vizite, operatii sau medicamente< !. vanzatorilor cu amanuntul, pentru plata mar#urilor vandute si a #urniturilor livrate< %. mestesugarilor si artizanilor, pentru plata muncii lor< (. avocatilor, impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si c.eltuielilor. /ermenul de prescriptie se va calcula din ziua ramanerii de#initive a .otararii sau din aceea a impacarii partilor ori a revocarii mandatului. In cazul a#acerilor neterminate, termenul de prescriptie este de ani de la data ultimei prestatii e#ectuate< 0. notarilor pu$lici si executorilor -udecatoresti, in ceea ce priveste plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele #unctiei lor. /ermenul prescriptiei se va socoti din ziua in care aceste sume au devenit exigi$ile< 1. inginerilor, ar.itectilor, geodezilor, conta$ililor si altor li$er-pro#esionisti, pentru plata sumelor ce li se cuvin. /ermenul prescriptiei se va socoti din ziua cand s-a terminat lucrarea. (2) In toate cazurile, continuarea lectiilor, serviciilor, #urniturilor, actelor sau lucrarilor nu intrerupe prescriptia pentru sumele scadente. /ermenul de prescriptie de un an. Alte cazuri Art. 2.%21 (1) Se prescrie prin implinirea unui termen de un an si dreptul la actiune privitor la
restituirea sumelor incasate din vanzarea $iletelor pentru un spectacol care nu a mai avut loc. (2) De asemenea, daca prin lege nu se dispune alt#el, se prescrie prin implinirea unui termen de un an si dreptul la actiunea izvorata dintr-un contract de transport de $unuri terestru, aerian sau pe apa, indreptata impotriva transportatorului. ( ) In cazul prevazut la alin. (2), termenul de prescriptie este de ani, atunci cand contractul de transport a #ost inc.eiat spre a #i executat succesiv sau, dupa caz, com$inat, cu acelasi mi-loc de transport sau cu mi-loace de transport di#erite. *epunerea in termenul de prescriptie Art. 2.%22 (1) Cel care, din motive temeinice, nu si-a exercitat in termen dreptul la actiune supus prescriptiei poate cere organului de -urisdictie competent repunerea in termen si -udecarea cauzei. (2) *epunerea in termen nu poate #i dispusa decat daca partea si-a exercitat dreptul la actiune inainte de implinirea unui termen de 4 de zile, socotit din ziua in care a cunoscut sau tre$uia sa cunoasca incetarea motivelor care au -usti#icat depasirea termenului de prescriptie. Capitolul III - Cursul prescriptiei extinctive Sectiunea 1 - Inceputul prescriptiei extinctive *egula generala Art. 2.%2 &rescriptia incepe sa curga de la data cand titularul dreptului la actiune a cunoscut sau, dupa impre-urari, tre$uia sa cunoasca nasterea lui. Dreptul la actiunea in executarea o$ligatiilor de a da sau de a #ace Art. 2.%2! (1) Daca prin lege nu se prevede alt#el, in cazul o$ligatiilor contractuale de a da sau de a #ace prescriptia incepe sa curga de la data cand o$ligatia devine exigi$ila si de$itorul tre$uia ast#el s-o execute. (2) In cazul in care dreptul este a#ectat de un termen suspensiv, prescriptia incepe sa curga de la implinirea termenului sau, dupa caz, de la data renuntarii la $ene#iciul termenului sta$ilit exclusiv in #avoarea creditorului. ( ) Daca dreptul este a#ectat de o conditie suspensiva, prescriptia incepe sa curga de la data cand s-a indeplinit conditia. Dreptul la actiunea in restituirea prestatiilor Art. 2.%2% &rescriptia dreptului la actiune in restituirea prestatiilor #acute in temeiul unui act anula$il ori des#iintat pentru rezolutiune sau alta cauza de ine#icacitate incepe sa curga de la data ramanerii de#initiva a .otararii prin care s-a des#iintat actul ori, dupa caz, de la data la care declaratia de rezolutiune sau reziliere a devenit irevoca$ila. Dreptul la actiunea in executarea prestatiilor succesive Art. 2.%2( Cand este vor$a de prestatii succesive, prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data la care #iecare prestatie devine exigi$ila, iar daca prestatiile alcatuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestatie devine exigi$ila. Dreptul la actiunea in materia asigurarilor Art. 2.%20
In cazul asigurarii contractuale, prescriptia incepe sa curga de la expirarea termenelor prevazute de lege ori sta$ilite de parti pentru plata primei de asigurare, respectiv pentru plata indemnizatiei sau, dupa caz, a despagu$irilor datorate de asigurator. Dreptul la actiunea in repararea pagu$ei cauzate printr-o #apta ilicita Art. 2.%21 (1) &rescriptia dreptului la actiune in repararea unei pagu$e care a #ost cauzata printr-o #apta ilicita incepe sa curga de la data cand pagu$itul a cunoscut sau tre$uia sa cunoasca atat pagu$a, cat si pe cel care raspunde de ea. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica, in mod corespunzator, si in cazul actiunii in restituire intemeiate pe im$ogatirea #ara -usta cauza, plata nedatorata sau gestiunea de a#aceri. Dreptul la actiunea in anularea actului -uridic Art. 2.%23 (1) &rescriptia dreptului la actiunea in anularea unui act -uridic incepe sa curga; a) in caz de violenta, din ziua cand aceasta a incetat< $) in cazul dolului, din ziua cand a #ost descoperit< c) in caz de eroare ori in celelalte cazuri de anulare, din ziua cand cel indreptatit, reprezentantul sau legal ori cel c.emat de lege sa ii incuviinteze sau sa ii autorizeze actele a cunoscut cauza anularii, insa nu mai tarziu de implinirea a 11 luni din ziua inc.eierii actului -uridic. (2) In cazurile in care nulitatea relativa poate #i invocata de o terta persoana, prescriptia incepe sa curga, daca prin lege nu se dispune alt#el, de la data cand tertul a cunoscut existenta cauzei de nulitate. Dreptul la actiunea in raspundere pentru vicii aparente Art. 2.% 4 (1) Daca prin lege nu se prevede alt#el, prescriptia dreptului la actiune izvorat din transmiterea unor $unuri sau executarea unor lucrari, cu vicii aparente, in cazurile in care legea sau contractul o$liga la garantie si pentru asemenea vicii, incepe sa curga de la data predarii sau receptiei #inale a $unului ori a lucrarii sau, dupa caz, de la data implinirii termenului prevazut de lege ori sta$ilit prin procesulver$al de constatare a viciilor, pentru inlaturarea de catre de$itor a viciilor constatate. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul lipsei calitatilor convenite ori al lipsurilor cantitative, insa numai daca oricare dintre aceste lipsuri puteau #i descoperite, #ara cunostinte speciale, printr-o veri#icare normala. Dreptul la actiunea in raspundere pentru vicii ascunse Art. 2.% 1 (1) Daca prin lege nu se prevede alt#el, prescriptia dreptului la actiune pentru viciile ascunse incepe sa curga; a) in cazul unui $un transmis sau al unei lucrari executate, alta decat o constructie, de la implinirea unui an de la data predarii ori receptiei #inale a $unului sau a lucrarii, in a#ara cazului in care viciul a #ost descoperit mai inainte, cand prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii< $) in cazul unei constructii, de la implinirea a ani de la data predarii sau receptiei #inale a constructiei, a#ara numai daca viciul a #ost descoperit mai inainte, cand prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii. (2) &entru executarea unor lucrari curente, termenele prevazute la alin. (1) sunt de o luna, in cazul prevazut la lit. a), respectiv de luni, in cazul prevazut la lit. $). ( ) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si in cazul lipsei calitatilor convenite ori al lipsurilor cantitative, insa numai daca oricare din aceste lipsuri nu puteau #i descoperite, #ara cunostinte speciale, printr-o veri#icare normala. (!) /ermenele prevazute in prezentul articol sunt termene de garantie inauntrul carora viciile tre$uie, in toate cazurile, sa se iveasca.
(%) &rin dispozitiile prezentului articol nu se aduce insa nicio atingere termenelor de garantie speciale, legale sau conventionale. (() Dispozitiile prezentului articol se aplica, in mod corespunzator, si in cazul produselor pentru care s-a prevazut un termen de vala$ilitate, ca si in cazul $unurilor sau lucrarilor pentru care exista un termen de garantie pentru $una #unctionare. Sectiunea 2 - Suspendarea prescriptiei extinctive Cazurile generale de suspendare a prescriptiei Art. 2.% 2 &rescriptia nu incepe sa curga, iar, daca a inceput sa curga, ea se suspenda; 1. intre soti, cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in #apt< 2. intre parinti, tutore sau curator si cei lipsiti de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa ori intre curatori si cei pe care ii reprezinta, cat timp dureaza ocrotirea si socotelile nu au #ost date si apro$ate< . intre orice persoana care, in temeiul legii, al unei .otarari -udecatoresti sau al unui act -uridic, administreaza $unurile altora si cei ale caror $unuri sunt ast#el administrate, cat timp administrarea nu a incetat si socotelile nu au #ost date si apro$ate< !. in cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, cat timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, in a#ara de cazurile in care exista o dispozitie legala contrara< %. cat timp de$itorul, in mod deli$erat, ascunde creditorului existenta datoriei sau exigi$ilitatea acesteia< (. pe intreaga durata a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe cale amia$ila a neintelegerilor dintre parti, insa numai daca acestea au #ost tinute in ultimele ( luni inainte de expirarea termenului de prescriptie< 0. in cazul in care cel indreptatit la actiune tre$uie sau poate, potrivit legii ori contractului, sa #oloseasca o anumita procedura preala$ila, cum sunt reclamatia administrativa, incercarea de impacare sau altele asemenea, cat timp nu a cunoscut si nici nu tre$uia sa cunoasca rezultatul acelei proceduri, insa nu mai mult de luni de la declansarea procedurii, daca prin lege sau contract nu s-a sta$ilit un alt termen< 1. in cazul in care titularul dreptului sau cel care l-a incalcat #ace parte din #ortele armate ale *omaniei, cat timp acestea se a#la in stare de mo$ilizare sau de raz$oi. Sunt avute in vedere si persoanele civile care se gasesc in #ortele armate pentru ratiuni de serviciu impuse de necesitatile raz$oiului< 3. in cazul in care cel impotriva caruia curge sau ar urma sa curga prescriptia este impiedicat de un caz de #orta ma-ora sa #aca acte de intrerupere, cat timp nu a incetat aceasta impiedicare< #orta ma-ora, cand este temporara, nu constituie o cauza de suspendare a prescriptiei decat daca survine in ultimele ( luni inainte de expirarea termenului de prescriptie< 14. in alte cazuri prevazute de lege. Suspendarea prescriptiei in materie succesorala Art. 2.% (1) &rescriptia nu curge contra creditorilor de#unctului in privinta creantelor pe care acestia le au asupra mostenirii cat timp aceasta nu a #ost acceptata de catre succesi$ili ori, in lipsa acceptarii, cat timp nu a #ost numit un curator care sa ii reprezinte. (2) +a nu curge nici contra mostenitorilor de#unctului cat timp acestia nu au acceptat mostenirea ori nu a #ost numit un curator care sa ii reprezinte. ( ) &rescriptia nu curge, de asemenea, contra mostenitorilor, in privinta creantelor pe care acestia le au asupra mostenirii, de la data acceptarii mostenirii si pana la data lic.idarii ei.
+#ectele suspendarii prescriptiei Art. 2.% ! (1) De la data cand cauza de suspendare a incetat, prescriptia isi reia cursul, socotinduse pentru implinirea termenului si timpul scurs inainte de suspendare. (2) &rescriptia nu se va implini mai inainte de expirarea unui termen de ( luni de la data cand suspendarea a incetat, cu exceptia prescriptiilor de ( luni sau mai scurte, care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de o luna de la incetarea suspendarii. 5ene#iciul suspendarii prescriptiei Art. 2.% % Suspendarea prescriptiei poate #i invocata numai de catre partea care a #ost impiedicata sa #aca acte de intrerupere, a#ara de cazul in care prin lege se dispune alt#el. +xtinderea e#ectului suspensiv Art. 2.% ( Suspendarea prescriptiei #ata de de$itorul principal ori #ata de #ideiusor produce e#ecte in privinta amandurora. Sectiunea - Intreruperea prescriptiei extinctive
Cazurile de intrerupere a prescriptiei Art. 2.% 0 &rescriptia se intrerupe; 1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoasterea, in orice alt mod, a dreptului a carui actiune se prescrie, #acuta de catre cel in #olosul caruia curge prescriptia< 2. prin introducerea unei cereri de c.emare in -udecata sau de ar$itrare, prin inscrierea creantei la masa credala in cadrul procedurii insolventei, prin depunerea cererii de interventie in cadrul urmaririi silite pornite de alti creditori ori prin invocarea, pe cale de exceptie, a dreptului a carui actiune se prescrie< . prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau in #ata instantei de -udecata pana la inceperea cercetarii -udecatoresti< in cazul in care despagu$irile se acorda, potrivit legii, din o#iciu, inceperea urmaririi penale intrerupe cursul prescriptiei, c.iar daca nu a avut loc constituirea ca parte civila< !. prin orice act prin care cel in #olosul caruia curge prescriptia este pus in intarziere< %. in alte cazuri prevazute de lege. *ecunoasterea dreptului Art. 2.% 1 (1) *ecunoasterea se poate #ace unilateral sau conventional si poate #i expresa sau tacita. (2) Cand recunoasterea este tacita, ea tre$uie sa rezulte #ara ec.ivoc din mani#estari care sa ateste existenta dreptului celui impotriva caruia curge prescriptia. Constituie acte de recunoastere tacita plata partiala a datoriei, ac.itarea, in tot sau in parte, a do$anzilor sau penalitatilor, solicitarea unui termen de plata si altele asemenea. ( ) &oate invoca recunoasterea tacita si cel indreptatit la restituirea unei prestatii #acute in executarea unui act -uridic ce a #ost des#iintat pentru nulitate, rezolutiune sau orice alta cauza de ine#icacitate, atat timp cat $unul individual determinat, primit de la cealalta parte cu ocazia executarii actului des#iintat, nu este pretins de aceasta din urma pe cale de actiune reala ori personala. Cererea de c.emare in -udecata sau de ar$itrare Art. 2.% 3 (1) In cazurile prevazute la art. 2.% 0 pct. 2 si , prescriptia este intrerupta c.iar daca sesizarea a #ost #acuta la un organ de -urisdictie ori de urmarire penala necompetent sau
c.iar daca este nula pentru lipsa de #orma. (2) &rescriptia nu este intrerupta daca cel care a #acut cererea de c.emare in -udecata sau de ar$itrare ori de interventie in procedura insolventei sau a urmaririi silite a renuntat la ea, nici daca cererea a #ost respinsa, anulata ori s-a perimat printr-o .otarare ramasa de#initiva. Cu toate acestea, daca reclamantul, in termen de ( luni de la data cand .otararea de respingere sau de anulare a ramas de#initiva, introduce o noua cerere, prescriptia este considerata intrerupta prin cererea de c.emare in -udecata sau de ar$itrare precedenta, cu conditia insa ca noua cerere sa #ie admisa. ( ) &rescriptia nu este intrerupta nici daca .otararea -udecatoreasca sau ar$itrala si-a pierdut puterea executorie prin implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a o$tine executarea silita. In acest caz insa, daca dreptul de a o$tine o$ligarea paratului este imprescripti$il sau nu s-a prescris inca, se va putea #ace o noua cerere de c.emare in -udecata ori de ar$itrare, #ara a se putea opune exceptia autoritatii de lucru -udecat. (!) Dispozitiile prezentului articol se aplica, in mod corespunzator, si atunci cand prescriptia a #ost intrerupta prin invocarea, pe cale de exceptie, a dreptului a carui actiune se prescrie. &unerea in intarziere Art. 2.%!4 &rescriptia este intrerupta prin punerea in intarziere a celui in #olosul caruia curge prescriptia numai daca aceasta este urmata de c.emarea lui in -udecata in termen de ( luni de la data punerii in intarziere. +#ectele intreruperii prescriptiei Art. 2.%!1 (1) Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se #i ivit cauza de intrerupere. (2) Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. ( ) Daca intreruperea prescriptiei a avut loc prin recunoasterea dreptului de catre cel in #olosul caruia curgea, va incepe sa curga o noua prescriptie de acelasi #el. (!) In cazul in care prescriptia a #ost intrerupta printr-o cerere de c.emare in -udecata ori de ar$itrare, noua prescriptie a dreptului de a o$tine executarea silita nu va incepe sa curga cat timp .otararea de admitere a actiunii nu a ramas de#initiva. (%) Daca intreruperea rezulta din interventia #acuta in procedura insolventei sau a urmaririi silite, prescriptia va reincepe sa curga de la data la care exista din nou posi$ilitatea legala de valori#icare a creantei ramase neacoperite. (() In cazul in care prescriptia a #ost intrerupta potrivit art. 2.% 0 pct. , intreruperea opereaza pana la comunicarea ordonantei de clasare, a ordonantei de suspendare a urmaririi penale ori a .otararii de suspendare a -udecatii sau pana la pronuntarea .otararii de#initive a instantei penale. Daca repararea pagu$ei se acorda, potrivit legii, din o#iciu, intreruperea opereaza pana la data cand cel impotriva caruia a inceput sa curga prescriptia a cunoscut sau tre$uia sa cunoasca .otararea de#initiva a instantei penale prin care ar #i tre$uit sa se sta$ileasca despagu$irea. 5ene#iciul intreruperii prescriptiei Art. 2.%!2 (1) +#ectele intreruperii prescriptiei pro#ita celui de la care emana actul intreruptiv si nu pot #i opuse decat celui impotriva caruia a #ost indreptat un asemenea act, a#ara de cazul in care prin lege se dispune alt#el. (2) Daca prescriptia a #ost intrerupta prin recunoasterea dreptului de catre cel in #olosul caruia curgea, e#ectele intreruperii pro#ita celui impotriva caruia a curs si nu pot #i opuse decat autorului recunoasterii. +xtinderea e#ectului intreruptiv Art. 2.%! Intreruperea prescriptiei impotriva de$itorului principal sau contra #ideiusorului produce
e#ecte in privinta amandurora. Capitolul I2 - Implinirea prescriptiei Calculul prescriptiei Art. 2.%!! Cursul prescriptiei se calculeaza potrivit regulilor sta$ilite in titlul III din prezenta carte, luandu-se in considerare, daca este cazul, si cazurile de suspendare sau de intrerupere prevazute de lege. /itlul II - *egimul general al termenelor de decadere Instituirea termenului de decadere Art. 2.%!% (1) &rin lege sau prin vointa partilor se pot sta$ili termene de decadere pentru exercitarea unui drept sau savarsirea unor acte unilaterale. (2) "eexercitarea dreptului su$iectiv inauntrul termenului sta$ilit atrage pierderea lui, iar in cazul actelor unilaterale, impiedicarea, in conditiile legii, a savarsirii lor. ,imita sta$ilirii termenelor de decadere Art. 2.%!( +ste lovita de nulitate a$soluta clauza prin care se sta$ileste un termen de decadere ce ar #ace excesiv de di#icila exercitarea dreptului sau savarsirea actului de catre partea interesata. Aplicarea regulilor de la prescriptie Art. 2.%!0 Daca din lege sau din conventia partilor nu rezulta in mod neindoielnic ca un anumit termen este de decadere, sunt aplica$ile regulile de la prescriptie. *egimul termenelor de decadere Art. 2.%!1 (1) /ermenele de decadere nu sunt supuse suspendarii si intreruperii, daca prin lege nu se dispune alt#el. (2) Cu toate acestea, #orta ma-ora impiedica, in toate cazurile, curgerea termenului, iar daca termenul a inceput sa curga, el se suspenda, dispozitiile art. 2.% ! alin. (1) #iind aplica$ile in mod corespunzator. /ermenul de decadere nu se socoteste insa implinit decat dupa % zile de la data cand suspendarea a incetat. ( ) De asemenea, atunci cand realizarea dreptului presupune exercitarea unei actiuni in -ustitie, termenul este intrerupt pe data introducerii cererii de c.emare in -udecata sau de ar$itrare ori de punere in intarziere, dupa caz, dispozitiile privitoare la intreruperea prescriptiei #iind aplica$ile in mod corespunzator. *enuntarea la $ene#iciul decaderii Art. 2.%!3 (1) Cand termenul de decadere a #ost sta$ilit prin contract sau instituit printr-o dispozitie legala care ocroteste un interes privat, cel in #avoarea caruia a #ost stipulat ori instituit poate sa renunte, dupa implinirea termenului, la $ene#iciul decaderii. Daca renuntarea intervine inainte de implinirea termenului, sunt aplica$ile regulile privitoare la intreruperea prescriptiei prin recunoasterea dreptului. (2) &artile nu pot insa renunta, nici anticipat si nici dupa inceperea cursului lor, la termenele de decadere de ordine pu$lica si nici nu le pot modi#ica, micsorandu-le sau marindu-le, dupa caz.
Invocarea decaderii Art. 2.%%4 (1) Decaderea poate #i opusa de partea interesata in conditiile art. 2.%1 . (2) )rganul de -urisdictie este o$ligat sa invoce si sa aplice din o#iciu termenul de decadere, indi#erent daca cel interesat il pune sau nu il pune in discutie, cu exceptia cazului cand acesta priveste un drept de care partile pot dispune in mod li$er. /itlul III - Calculul termenelor *egulile aplica$ile Art. 2.%%1 Durata termenelor, #ara deose$ire de natura si izvorul lor, se calculeaza potrivit regulilor sta$ilite de prezentul titlu. /ermenul sta$ilit pe saptamani, luni sau ani Art. 2.%%2 (1) Cand termenul este sta$ilit pe saptamani, luni sau ani, el se implineste in ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau din ultimul an. (2) Daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare celei in care termenul a inceput sa curga, termenul se implineste in ultima zi a acestei luni. ( ) 8i-locul lunii se socoteste a cincisprezecea zi. (!) Daca termenul este sta$ilit pe o luna si -umatate sau pe mai multe luni si -umatate, cele 1% zile se vor socoti la s#arsitul termenului. /ermenul sta$ilit pe zile Art. 2.%% (1) Cand termenul se sta$ileste pe zile, nu se ia in calcul prima si ultima zi a termenului. (2) /ermenul se va implini la ora 2!,44 a ultimei zile. ( ) Cu toate acestea, daca este vor$a de un act ce tre$uie indeplinit intr-un loc de munca, termenul se va implini la ora la care inceteaza programul normal de lucru. Dispozitiile art. 2.%%( raman aplica$ile. &rorogarea termenului Art. 2.%%! Daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenul se considera implinit la s#arsitul primei zile lucratoare care ii urmeaza. /ermenul sta$ilit pe ore Art. 2.%%% Cand termenul se sta$ileste pe ore, nu se iau in calcul prima si ultima ora a termenului. &rezumtia e#ectuarii in termen a actelor Art. 2.%%( Actele de orice #el se socotesc #acute in termen, daca inscrisurile care le constata au #ost predate o#iciului postal sau telegra#ic cel mai tarziu in ultima zi a termenului, pana la ora cand inceteaza in mod o$isnuit activitatea la acel o#iciu. CA*/+A 2II - Dispozitii de drept international privat9) ----------9) Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a 2II-a sunt cuprinse in art. 240 si 241 din ,egea nr. 01:2411.
/itlul I - Dispozitii generale )$iectul reglementarii Art. 2.%%0 (1) &rezenta carte cuprinde norme pentru determinarea legii aplica$ile unui raport de drept international privat. (2) In intelesul prezentei carti, raporturile de drept international privat sunt raporturile civile, comerciale, precum si alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate. ( ) Dispozitiile prezentei carti sunt aplica$ile in masura in care conventiile internationale la care *omania este parte, dreptul 'niunii +uropene sau dispozitiile din legile speciale nu sta$ilesc o alta reglementare. Cali#icarea Art. 2.%%1 (1) Cand determinarea legii aplica$ile depinde de cali#icarea ce urmeaza sa #ie data unei institutii de drept sau unui raport -uridic, se ia in considerare cali#icarea -uridica sta$ilita de legea romana. (2) In caz de retrimitere, cali#icarea se #ace dupa legea straina care a retrimis la legea romana. ( ) "atura mo$iliara sau imo$iliara a $unurilor se determina potrivit legii locului unde acestea se a#la sau, dupa caz, sunt situate. (!) Daca legea romana nu cunoaste o institutie -uridica straina sau o cunoaste su$ o alta denumire ori cu un alt continut, se poate lua in considerare cali#icarea -uridica #acuta de legea straina. (%) Cu toate acestea, cand partile au determinat ele insele intelesul notiunilor dintr-un act -uridic, cali#icarea acestor notiuni se #ace dupa vointa partilor. *etrimiterea Art. 2.%%3 (1) ,egea straina cuprinde dispozitiile de drept material, inclusiv normele con#lictuale, cu exceptia unor dispozitii contrare. (2) Daca legea straina retrimite la dreptul roman sau la dreptul altui stat, se aplica legea romana, daca nu se prevede in mod expres alt#el. ( ) &rin exceptie de la prevederile alin. (1), legea straina nu cuprinde si normele ei con#lictuale in cazul in care partile au ales legea straina aplica$ila, in cazul legii straine aplica$ile #ormei actelor -uridice si o$ligatiilor extracontractuale, precum si in alte cazuri speciale prevazute de conventiile internationale la care *omania este parte, de dreptul 'niunii +uropene sau de lege. Sistemele plurilegislative Art. 2.%(4 Daca legea straina apartine unui stat in care coexista mai multe sisteme legislative, dreptul acelui stat determina dispozitiile legale aplica$ile, iar in lipsa, se aplica sistemul legislativ din cadrul acelui stat care prezinta cele mai stranse legaturi cu raportul -uridic. *eciprocitatea Art. 2.%(1 (1) Aplicarea legii straine este independenta de conditia reciprocitatii. (2) Dispozitiile speciale prin care se cere conditia reciprocitatii in anumite materii raman aplica$ile. Indeplinirea conditiei reciprocitatii de #apt este prezumata pana la dovada contrara care se sta$ileste de 8inisterul Austitiei, prin consultare cu 8inisterul A#acerilor +xterne. Continutul legii straine Art. 2.%(2 (1) Continutul legii straine se sta$ileste de instanta -udecatoreasca prin atestari o$tinute
de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. (2) &artea care invoca o lege straina poate #i o$ligata sa #aca dovada continutului ei. ( ) In cazul imposi$ilitatii de a sta$ili, intr-un termen rezona$il, continutul legii straine, se aplica legea romana. Interpretarea si aplicarea legii straine Art. 2.%( ,egea straina se interpreteaza si se aplica potrivit regulilor de interpretare si aplicare existente in sistemul de drept caruia ii apartine. Inlaturarea aplicarii legii straine Art. 2.%(! (1) Aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea pu$lica de drept international privat roman sau daca legea straina respectiva a devenit competenta prin #raudarea legii romane. In cazul inlaturarii aplicarii legii straine, se aplica legea romana. (2) Aplicarea legii straine incalca ordinea pu$lica de drept international privat roman in masura in care ar conduce la un rezultat incompati$il cu principiile #undamentale ale dreptului roman ori ale dreptului 'niunii +uropene si cu drepturile #undamentale ale omului. Inlaturarea exceptionala a legii aplica$ile Art. 2.%(% (1) In mod exceptional, aplicarea legii determinate potrivit prezentei carti poate #i inlaturata daca, datorita circumstantelor cauzei, raportul -uridic are o legatura #oarte indepartata cu aceasta lege. In acest caz, se aplica legea cu care raportul -uridic prezinta cele mai stranse legaturi. (2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplica$ile in cazul legilor privind starea civila sau capacitatea persoanei, precum si atunci cand partile au ales legea aplica$ila. "ormele de aplicatie imediata Art. 2.%(( (1) Dispozitiile imperative prevazute de legea romana pentru reglementarea unui raport -uridic cu element de extraneitate se aplica in mod prioritar. In acest caz, nu sunt incidente prevederile prezentei carti privind determinarea legii aplica$ile. (2) &ot #i aplicate direct si dispozitiile imperative prevazute de legea altui stat pentru reglementarea unui raport -uridic cu element de extraneitate, daca raportul -uridic prezinta stranse legaturi cu legea acelui stat, iar interesele legitime ale partilor o impun. In acest caz, vor #i avute in vedere o$iectul si scopul acestor dispozitii, precum si consecintele care decurg din aplicarea sau neaplicarea lor. *ecunoasterea drepturilor castigate Art. 2.%(0 Drepturile castigate in tara straina sunt respectate in *omania, cu exceptia cazului in care sunt contrare ordinii pu$lice in dreptul international privat roman. ,egea nationala Art. 2.%(1 (1) ,egea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoana #izica sau, dupa caz, legea statului a carui nationalitate o are persoana -uridica. (2) Daca persoana are mai multe cetatenii, se aplica legea aceluia dintre state a carui cetatenie o are si de care este cel mai strans legata, in special prin resedinta sa o$isnuita. ( ) In cazul persoanei care nu are nicio cetatenie, trimiterea la legea nationala este inteleasa ca #iind #acuta la legea statului unde are resedinta o$isnuita. (!) &revederile alin. ( ) sunt aplica$ile si in cazul re#ugiatilor, potrivit dispozitiilor speciale si conventiilor internationale la care *omania este parte.
Determinarea si pro$a cetateniei Art. 2.%(3 Determinarea si pro$a cetateniei se #ac in con#ormitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. Determinarea si pro$a resedintei o$isnuite Art. 2.%04 (1) In sensul prezentei carti, resedinta o$isnuita a persoanei #izice este in statul in care persoana isi are locuinta principala, c.iar daca nu a indeplinit #ormalitatile legale de inregistrare. *esedinta o$isnuita a unei persoane #izice actionand in exercitiul activitatii sale pro#esionale este locul unde aceasta persoana are sta$ilimentul sau principal. (2) &entru determinarea locuintei principale vor #i avute in vedere acele circumstante personale si pro#esionale care indica legaturi dura$ile cu statul respectiv sau intentia de a sta$ili asemenea legaturi. ( ) *esedinta o$isnuita a persoanei -uridice este in statul in care aceasta isi are sta$ilimentul principal. (!) Sta$ilimentul principal al unei persoane -uridice este locul unde aceasta si-a sta$ilit administratia centrala. (%) Dovada resedintei o$isnuite se poate #ace cu orice mi-loace de pro$a. "ationalitatea persoanei -uridice Art. 2.%01 (1) &ersoana -uridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a sta$ilit, potrivit actului constitutiv, sediul social. (2) Daca exista sedii in mai multe state, determinant pentru a identi#ica nationalitatea persoanei -uridice este sediul real. ( ) &rin sediu real se intelege locul unde se a#la centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii statutare, c.iar daca .otararile organului respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de actionari sau asociati din alte state. (!) Cu toate acestea, daca dreptul strain ast#el determinat retrimite la dreptul statului in con#ormitate cu care a #ost constituita persoana -uridica, este aplica$il dreptul acestui din urma stat. /itlul II - Con#licte de legi
Capitolul I - &ersoane Sectiunea 1 - &ersoana #izica ,egea aplica$ila starii civile si capacitatii Art. 2.%02 (1) Starea civila si capacitatea persoanei #izice sunt carmuite de legea sa nationala, daca prin dispozitii speciale nu se prevede alt#el. (2) Incapacitatile speciale re#eritoare la un anumit raport -uridic sunt supuse legii aplica$ile acelui raport -uridic. Inceputul si incetarea personalitatii Art. 2.%0 Inceputul si incetarea personalitatii sunt determinate de legea nationala a #iecarei persoane.
Declararea -udecatoreasca a mortii Art. 2.%0! Declararea mortii, sta$ilirea decesului si a datei prezumate a mortii, precum si prezumtia ca cel disparut este in viata sunt carmuite de ultima lege nationala a persoanei disparute. Daca aceasta lege nu poate #i identi#icata, se aplica legea romana. Do$andirea ma-oratului Art. 2.%0% Sc.im$area legii nationale a persoanei nu aduce atingere ma-oratului do$andit potrivit legii aplica$ile la momentul do$andirii. "umele Art. 2.%0( (1) "umele persoanei este carmuit de legea sa nationala. (2) Cu toate acestea, sta$ilirea numelui copilului la nastere este carmuita, la alegere, #ie de legea statului a carui cetatenie comuna o au atat parintii, cat si copilul, #ie de legea statului unde copilul s-a nascut si locuieste de la nastere. ( ) )crotirea impotriva actelor de incalcare a dreptului la nume, savarsite in *omania, este asigurata potrivit legii romane. Drepturile inerente #iintei umane Art. 2.%00 +xistenta si continutul drepturilor inerente #iintei umane sunt supuse legii nationale a persoanei #izice. ,egea aplica$ila ocrotirii ma-orului Art. 2.%01 (1) 8asurile de ocrotire a persoanei cu capacitate deplina de exercitiu sunt supuse legii statului unde aceasta isi are resedinta o$isnuita la data instituirii tutelei sau la data luarii unei alte masuri de ocrotire. (2) In mod exceptional, in masura in care este necesar pentru ocrotirea persoanei #izice, autoritatea competenta poate sa aplice sau sa ia in considerare legea altui stat, cu care situatia -uridica prezinta cele mai stranse legaturi. ( ) ,egea prevazuta la alin. (1) guverneaza si existenta, intinderea, modi#icarea si stingerea puterii de reprezentare incredintate de persoana cu capacitate deplina de exercitiu, pentru situatia in care nu se va putea ingri-i de interesele sale. Aceasta poate insa alege una dintre urmatoarele legi; a) legea nationala< $) legea unei resedinte o$isnuite anterioare< c) legea statului unde sunt situate $unurile, in ceea ce priveste masurile de ocrotire cu privire la $unuri. (!) 8asurile ce se iau cu privire la persoana ocrotita ori $unurile sale sunt supuse legii statului ale carui autoritati indruma si supraveg.eaza exercitarea ocrotirii de catre cei in drept. )crotirea tertilor Art. 2.%03 (1) &ersoana care, potrivit legii nationale, este lipsita de capacitate sau are capacitate de exercitiu restransa nu poate sa opuna aceasta cauza de nevaliditate celui care, de $unacredinta la momentul inc.eierii actului si con#orm legii locului unde actul a #ost inc.eiat, a considerat-o ca #iind deplin capa$ila. Aceasta regula nu se aplica actelor -uridice re#eritoare la #amilie, mostenire si la drepturi reale asupra imo$ilelor situate in alt stat decat cel al locului inc.eierii actului. (2) De asemenea, lipsa calitatii de reprezentant, sta$ilita potrivit legii aplica$ile ocrotirii persoanei #izice, nu poate #i opusa tertului care cu $una-credinta s-a increzut in aceasta
calitate, potrivit legii locului unde actul a #ost intocmit, daca actul a #ost inc.eiat intre prezenti si pe teritoriul aceluiasi stat. Sectiunea 2 - &ersoana -uridica ,egea aplica$ila statutului organic Art. 2.%14 (1) Statutul organic al persoanei -uridice este carmuit de legea sa nationala. (2) Statutul organic al sucursalei in#iintate de catre persoana -uridica intr-o alta tara este supus legii nationale a acesteia. ( ) Statutul organic al #ilialei este supus legii statului pe al carui teritoriu si-a sta$ilit propriul sediu, independent de legea aplica$ila persoanei -uridice care a in#iintat-o. Domeniul de aplicare a legii nationale Art. 2.%11 ,egea statutului organic al persoanei -uridice carmuieste indeose$i; a) capacitatea acesteia< $) modul de do$andire si de pierdere a calitatii de asociat< c) drepturile si o$ligatiile ce decurg din calitatea de asociat< d) modul de alegere, competentele si #unctionarea organelor de conducere ale persoanei -uridice< e) reprezentarea acesteia prin intermediul organelor proprii< #) raspunderea persoanei -uridice si a organelor ei #ata de terti< g) modi#icarea actelor constitutive< .) dizolvarea si lic.idarea persoanei -uridice. *ecunoasterea persoanelor -uridice straine Art. 2.%12 (1) &ersoanele -uridice straine cu scop lucrativ, vala$il constituite in statul a carui nationalitate o au, sunt recunoscute de plin drept in *omania. (2) &ersoanele -uridice straine #ara scop lucrativ pot #i recunoscute in *omania, pe $aza apro$arii preala$ile a 7uvernului, prin .otarare -udecatoreasca, su$ conditia reciprocitatii, daca sunt vala$il constituite in statul a carui nationalitate o au, iar scopurile statutare pe care le urmaresc nu contravin ordinii sociale si economice din *omania. ( ) =otararea de recunoastere se pu$lica in 8onitorul )#icial al *omaniei si intr-un ziar central si este supusa apelului in termen de (4 de zile de la data ultimei pu$licari. (!) Apelul poate #i exercitat de orice persoana interesata pentru neindeplinirea oricareia dintre conditiile prevazute la alin. (2). +#ectele recunoasterii persoanelor -uridice straine Art. 2.%1 (1) ) persoana -uridica straina care este recunoscuta $ene#iciaza de toate drepturile care decurg din legea statutului ei organic, in a#ara de cele pe care statul care #ace recunoasterea le re#uza prin dispozitiile sale legale. (2) &ersoana -uridica straina recunoscuta in *omania isi des#asoara activitatea pe teritoriul tarii in conditiile sta$ilite de legea romana re#eritoare la exercitarea activitatilor economice, sociale, culturale sau de alta natura. ,egea aplica$ila #uziunii persoanelor -uridice Art. 2.%1! 6uziunea unor persoane -uridice de nationalitati di#erite poate #i realizata daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de legile nationale aplica$ile statutului lor organic.
Capitolul II - 6amilia Sectiunea 1 - Casatoria 1. Inc.eierea casatoriei ,egea aplica$ila promisiunii de casatorie Art. 2.%1% (1) Conditiile de #ond cerute pentru inc.eierea promisiunii de casatorie sunt determinate de legea nationala a #iecaruia dintre viitorii soti la data inc.eierii promisiunii. (2) +#ectele promisiunii de casatorie, precum si consecintele incalcarii ei sunt guvernate de una dintre urmatoarele legi, in ordine; a) legea resedintei o$isnuite comune a viitorilor soti la data promisiunii de casatorie< $) legea nationala comuna a viitorilor soti, cand acestia nu au resedinta o$isnuita in acelasi stat< c) legea romana, in lipsa legii nationale comune. ,egea aplica$ila conditiilor de #ond ale casatoriei Art. 2.%1( (1) Conditiile de #ond cerute pentru inc.eierea casatoriei sunt determinate de legea nationala a #iecaruia dintre viitorii soti la momentul cele$rarii casatoriei. (2) Daca una dintre legile straine ast#el determinata prevede un impediment la casatorie care, potrivit dreptului roman, este incompati$il cu li$ertatea de a inc.eia o casatorie, acel impediment va #i inlaturat ca inaplica$il in cazul in care unul dintre viitorii soti este cetatean roman si casatoria se inc.eie pe teritoriul *omaniei. ,egea aplica$ila #ormalitatilor casatoriei Art. 2.%10 (1) 6orma inc.eierii casatoriei este supusa legii statului pe teritoriul caruia se cele$reaza. (2) Casatoria care se inc.eie in #ata agentului diplomatic sau a #unctionarului consular al *omaniei in statul in care acesta este acreditat este supusa #ormalitatilor prevazute de legea romana. ,egea aplica$ila nulitatii casatoriei Art. 2.%11 (1) ,egea care reglementeaza cerintele legale pentru inc.eierea casatoriei se aplica nulitatii casatoriei si e#ectelor acestei nulitati. (2) "ulitatea unei casatorii inc.eiate in strainatate cu incalcarea conditiilor de #orma poate #i admisa in *omania numai daca sanctiunea nulitatii este prevazuta si in legea romana. 2. +#ectele casatoriei ,egea aplica$ila e#ectelor generale ale casatoriei Art. 2.%13 (1) +#ectele generale ale casatoriei sunt supuse legii resedintei o$isnuite comune a sotilor, iar in lipsa, legii cetateniei comune a sotilor. In lipsa cetateniei comune, se aplica legea statului pe teritoriul caruia casatoria a #ost cele$rata. (2) ,egea determinata potrivit alin. (1) se aplica atat e#ectelor personale, cat si e#ectelor patrimoniale ale casatoriei pe care aceasta lege le reglementeaza si de la care sotii nu pot deroga, indi#erent de regimul matrimonial ales de acestia. ( ) &rin exceptie de la prevederile alin. (2), drepturile sotilor asupra locuintei #amiliei, precum si regimul unor acte -uridice asupra acestei locuinte sunt supuse legii locului
unde aceasta este situata. ,egea aplica$ila regimului matrimonial Art. 2.%34 (1) ,egea aplica$ila regimului matrimonial este legea aleasa de soti. (2) +i pot alege; a) legea statului pe teritoriul caruia unul dintre ei isi are resedinta o$isnuita la data alegerii< $) legea statului a carui cetatenie o are oricare dintre ei la data alegerii< c) legea statului unde isi sta$ilesc prima resedinta o$isnuita comuna dupa cele$rarea casatoriei. Conventia de alegere a legii aplica$ile regimului matrimonial Art. 2.%31 (1) Conventia de alegere a legii aplica$ile regimului matrimonial se poate inc.eia #ie inainte de cele$rarea casatoriei, #ie la momentul inc.eierii casatoriei, #ie in timpul casatoriei. (2) Conditiile de #orma ale conventiei de alegere a legii aplica$ile sunt cele prevazute #ie de legea aleasa pentru a guverna regimul matrimonial, #ie de legea locului inc.eierii conventiei de alegere. In toate cazurile, alegerea legii aplica$ile tre$uie sa #ie expresa si constatata printr-un inscris semnat si datat de soti sau sa rezulte in mod neindoielnic din clauzele unei conventii matrimoniale. Cand legea romana este aplica$ila, tre$uie respectate exigentele de #orma sta$ilite de aceasta pentru validitatea conventiei matrimoniale. ( ) Sotii pot alege oricand o alta lege aplica$ila regimului matrimonial, cu respectarea conditiilor prevazute la alin. (2). ,egea noua produce e#ecte numai pentru viitor, daca sotii nu au dispus alt#el, si nu poate pre-udicia, in niciun caz, drepturile tertilor. Determinarea o$iectiva a legii aplica$ile regimului matrimonial Art. 2.%32 Daca sotii nu au ales legea aplica$ila regimului lor matrimonial, acesta este supus legii aplica$ile e#ectelor generale ale casatoriei. Domeniul legii aplica$ile regimului matrimonial Art. 2.%3 (1) ,egea aplica$ila regimului matrimonial reglementeaza; a) conditiile de validitate a conventiei privind alegerea legii aplica$ile, cu exceptia capacitatii< $) admisi$ilitatea si conditiile de validitate ale conventiei matrimoniale, cu exceptia capacitatii< c) limitele alegerii regimului matrimonial< d) posi$ilitatea sc.im$arii regimului matrimonial si e#ectele acestei sc.im$ari< e) continutul patrimoniului #iecaruia dintre soti, drepturile sotilor asupra $unurilor, precum si regimul datoriilor sotilor< #) incetarea si lic.idarea regimului matrimonial, precum si regulile privind imparteala $unurilor comune. (2) Cu toate acestea, #ormarea loturilor, precum si atri$uirea lor sunt supuse legii statului unde $unurile sunt situate la data parta-ului. ,egea aplica$ila conditiilor de #orma ale conventiei matrimoniale Art. 2.%3! Conditiile de #orma cerute pentru inc.eierea conventiei matrimoniale sunt cele prevazute de legea aplica$ila regimului matrimonial sau cele prevazute de legea locului unde aceasta se inc.eie. )crotirea tertilor Art. 2.%3%
(1) 8asurile de pu$licitate si opoza$ilitatea regimului matrimonial #ata de terti sunt supuse legii aplica$ile regimului matrimonial. (2) Cu toate acestea, atunci cand la data nasterii raportului -uridic dintre un sot si un tert acestia aveau resedinta o$isnuita pe teritoriul aceluiasi stat, este aplica$ila legea acestui stat, cu exceptia urmatoarelor cazuri; a) au #ost indeplinite conditiile de pu$licitate sau de inregistrare prevazute de legea aplica$ila regimului matrimonial< $) tertul cunostea, la data nasterii raportului -uridic, regimul matrimonial sau l-a ignorat cu imprudenta din partea sa< c) au #ost respectate regulile de pu$licitate imo$iliara prevazute de legea statului pe teritoriul caruia este situat imo$ilul. Sc.im$area resedintei o$isnuite sau a cetateniei Art. 2.%3( (1) ,egea resedintei o$isnuite comune sau legea cetateniei comune a sotilor continua sa reglementeze e#ectele casatoriei in cazul in care unul dintre ei isi sc.im$a, dupa caz, resedinta o$isnuita sau cetatenia. (2) Daca am$ii soti isi sc.im$a resedinta o$isnuita sau, dupa caz, cetatenia, legea comuna a noii resedinte o$isnuite sau a noii cetatenii se aplica regimului matrimonial numai pentru viitor, daca sotii nu au convenit alt#el, si, in niciun caz, nu poate pre-udicia drepturile tertilor. ( ) Cu toate acestea, daca sotii au ales legea aplica$ila regimului matrimonial, ea ramane aceeasi, c.iar daca sotii isi sc.im$a resedinta o$isnuita sau cetatenia. . Des#acerea casatoriei Alegerea legii aplica$ile divortului Art. 2.%30 Sotii pot alege de comun acord una dintre urmatoarele legi aplica$ile divortului; a) legea statului pe teritoriul caruia sotii au resedinta o$isnuita comuna la data conventiei de alegere a legii aplica$ile< $) legea statului pe teritoriul caruia sotii au avut ultima resedinta o$isnuita comuna, daca cel putin unul dintre ei mai locuieste acolo la data conventiei de alegere a legii aplica$ile< c) legea statului al carui cetatean este unul dintre soti< d) legea statului pe teritoriul caruia sotii au locuit cel putin e) legea romana. ani<
Data conventiei de alegere a legii aplica$ile Art. 2.%31 (1) Conventia de alegere a legii aplica$ile divortului se poate inc.eia sau modi#ica cel mai tarziu pana la data sesizarii autoritatii competente sa pronunte divortul. (2) Cu toate acestea, instanta -udecatoreasca poate sa ia act de acordul sotilor cel mai tarziu pana la primul termen de -udecata la care partile au #ost legal citate. 6orma conventiei de alegere a legii aplica$ile Art. 2.%33 Conventia de alegere a legii aplica$ile divortului tre$uie inc.eiata in scris, semnata si datata de soti. ,egea aplica$ila divortului Art. 2.(44 (1) In lipsa alegerii legii de catre soti, legea aplica$ila divortului este; a) legea statului pe teritoriul caruia sotii au resedinta o$isnuita comuna la data introducerii cererii de divort< $) in lipsa resedintei o$isnuite comune, legea statului pe teritoriul caruia sotii au avut
ultima resedinta o$isnuita comuna, daca cel putin unul dintre soti mai are resedinta o$isnuita pe teritoriul acestui stat la data introducerii cererii de divort< c) in lipsa resedintei o$isnuite a unuia din soti pe teritoriul statului unde acestia au avut ultima resedinta o$isnuita comuna, legea cetateniei comune a sotilor la data introducerii cererii de divort< d) in lipsa cetateniei comune a sotilor, legea ultimei cetatenii comune a sotilor, daca cel putin unul dintre ei a pastrat aceasta cetatenie la data introducerii cererii de divort< e) legea romana, in toate celelalte cazuri. (2) Daca legea straina, ast#el determinata, nu permite divortul ori il admite in conditii deose$it de restrictive, se aplica legea romana, in cazul in care unul dintre soti este, la data cererii de divort, cetatean roman sau are resedinta o$isnuita in *omania. ( ) &revederile alin. (2) sunt aplica$ile si in cazul in care divortul este carmuit de legea aleasa de soti. *ecunoasterea divortului prin denuntare unilaterala Art. 2.(41 Actul intocmit in strainatate prin care se constata vointa unilaterala a $ar$atului de a des#ace casatoria, #ara ca legea straina aplica$ila sa recunoasca #emeii un drept egal, nu poate #i recunoscut in *omania, cu exceptia situatiei cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii; a) actul a #ost intocmit cu respectarea tuturor conditiilor de #ond si de #orma prevazute de legea straina aplica$ila< $) #emeia a acceptat in mod li$er si neec.ivoc aceasta modalitate de des#acere a casatoriei< c) nu exista niciun alt motiv de re#uz al recunoasterii pe teritoriul *omaniei a .otararii prin care s-a incuviintat des#acerea casatoriei in aceasta modalitate. ,egea aplica$ila separatiei de corp Art. 2.(42 ,egea care carmuieste divortul se aplica in mod corespunzator si separatiei de corp. Sectiunea 2 - 6iliatia 1. 6iliatia copilului din casatorie ,egea aplica$ila Art. 2.(4 (1) 6iliatia copilului din casatorie se sta$ileste potrivit legii care, la data cand s-a nascut, carmuieste e#ectele generale ale casatoriei parintilor sai. (2) Daca, inainte de nasterea copilului, casatoria parintilor a incetat sau a #ost des#acuta, se aplica legea care, la data incetarii sau des#acerii, ii carmuia e#ectele. ( ) ,egea aratata se aplica, de asemenea, tagaduirii paternitatii copilului nascut din casatorie, precum si do$andirii numelui de catre copil. ,egitimarea copilului Art. 2.(4! In cazul in care parintii sunt in drept sa procedeze la legitimarea prin casatorie su$secventa a copilului nascut anterior, conditiile cerute in acest scop sunt cele prevazute de legea care se aplica e#ectelor generale ale casatoriei. 2. 6iliatia copilului din a#ara casatoriei ,egea aplica$ila Art. 2.(4% (1) 6iliatia copilului din a#ara casatoriei se sta$ileste potrivit legii nationale a copilului de
la data nasterii. Daca copilul are mai multe cetatenii, altele decat cea romana, se aplica legea cetateniei care ii este cea mai #avora$ila. (2) ,egea prevazuta la alin. (1) se aplica indeose$i recunoasterii #iliatiei si e#ectelor ei, precum si contestarii recunoasterii #iliatiei. *aspunderea tatalui Art. 2.(4( Dreptul mamei de a cere tatalui copilului din a#ara casatoriei sa raspunda pentru c.eltuielile din timpul sarcinii si pentru cele prile-uite de nasterea copilului este supus legii nationale a mamei. . Adoptia ,egea aplica$ila conditiilor de #ond Art. 2.(40 (1) Conditiile de #ond cerute pentru inc.eierea adoptiei sunt sta$ilite de legea nationala a adoptatorului si a celui ce urmeaza sa #ie adoptat. Acestia tre$uie sa indeplineasca si conditiile care sunt o$ligatorii, pentru am$ii, sta$ilite de #iecare dintre cele doua legi nationale aratate. (2) Conditiile de #ond cerute sotilor care adopta impreuna sunt cele sta$ilite de legea care carmuieste e#ectele generale ale casatoriei lor. Aceeasi lege se aplica si daca unul dintre soti adopta copilul celuilalt. ,egea aplica$ila e#ectelor adoptiei Art. 2.(41 +#ectele adoptiei, precum si relatiile dintre adoptator si adoptat sunt guvernate de legea nationala a adoptatorului, iar in cazul in care am$ii soti sunt adoptatori, se aplica legea care guverneaza e#ectele generale ale casatoriei. Aceeasi lege carmuieste si des#acerea adoptiei. ,egea aplica$ila #ormei adoptiei Art. 2.(43 6orma adoptiei este supusa legii statului pe teritoriul caruia ea se inc.eie. ,egea aplica$ila nulitatii adoptiei Art. 2.(14 "ulitatea adoptiei este supusa, pentru conditiile de #ond, legilor aplica$ile conditiilor de #ond, iar pentru nerespectarea conditiilor de #orma, legii aplica$ile #ormei adoptiei. Sectiunea - Autoritatea parinteasca. &rotectia copiilor
,egea aplica$ila Art. 2.(11 ,egea aplica$ila se sta$ileste potrivit Conventiei privind competenta, legea aplica$ila, recunoasterea, executarea si cooperarea cu privire la raspunderea parinteasca si masurile privind protectia copiilor, adoptata la =aga la 13 octom$rie 133(, rati#icata prin ,egea nr. (1:2440, pu$licata in 8onitorul )#icial al *omaniei, &artea I, nr. 13% din 21 decem$rie 2440. Sectiunea ! - )$ligatia de intretinere ,egea aplica$ila Art. 2.(12 ,egea aplica$ila o$ligatiei de intretinere se determina potrivit reglementarilor dreptului 'niunii +uropene.
Capitolul III - 5unurile Sectiunea 1 - Dispozitii generale ,egea aplica$ila $unurilor Art. 2.(1 (1) &osesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra $unurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea sunt situate sau se a#la, a#ara numai daca prin dispozitii speciale se prevede alt#el. (2) &lat#ormele si alte instalatii dura$ile de exploatare a resurselor su$marine situate pe platoul continental al unui stat sunt considerate, in intelesul prezentului capitol, ca $unuri imo$ile. ,egea aplica$ila patrimoniului de a#ectatiune Art. 2.(1! ,egea aplica$ila unei mase patrimoniale a#ectate unei destinatii speciale, pro#esionale sau de alta natura, este legea statului cu care aceasta masa patrimoniala are cele mai stranse legaturi. ,egea aplica$ila revendicarii $unurilor mo$ile Art. 2.(1% (1) *evendicarea unui $un #urat sau exportat ilegal este supusa, la alegerea proprietarului originar, #ie legii statului pe teritoriul caruia se a#la $unul la momentul #urtului sau exportului, #ie legii statului pe teritoriul caruia se a#la $unul la momentul revendicarii. (2) Cu toate acestea, daca legea statului pe teritoriul caruia $unul se a#la la momentul #urtului sau exportului nu cuprinde dispozitii privind protectia tertului posesor de $unacredinta, acesta poate invoca protectia pe care i-o con#era legea statului pe teritoriul caruia $unul se a#la la momentul revendicarii. ( ) &revederile alin. (1) si (2) sunt aplica$ile si $unurilor #urate sau exportate ilegal din patrimonial cultural national al unui stat. ,egea aplica$ila uzucapiunii mo$iliare Art. 2.(1( (1) 'zucapiunea este carmuita de legea statului unde $unul se a#la la inceperea termenului de posesie, prevazut in acest scop. (2) In cazul in care $unul a #ost adus intr-un alt stat, unde se implineste durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere sa se aplice legea acestui din urma stat, daca sunt reunite, cu incepere de la data deplasarii $unului in acel stat, toate conditiile cerute de mentionata lege. Sectiunea 2 - 5unurile mo$ile corporale ,egea aplica$ila Art. 2.(10 Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui $un care si-a sc.im$at asezarea sunt carmuite de legea locului unde acesta se a#la in momentul cand s-a produs #aptul -uridic care a generat, a modi#icat sau a stins dreptul respectiv. ,egea aplica$ila $unului a#lat in curs de transport Art. 2.(11 5unul a#lat in curs de transport este supus legii statului de unde a #ost expediat, a#ara numai daca; a) partile interesate au ales, prin acordul lor, o alta lege, care devine ast#el aplica$ila<
$) $unul este depozitat intr-un antrepozit sau pus su$ sec.estru in temeiul unor masuri asiguratorii sau ca urmare a unei vanzari silite, in aceste cazuri #iind aplica$ila, pe perioada depozitului sau sec.estrului, legea locului unde a #ost reasezat temporar< c) $unul #ace parte dintre cele personale ale unui pasager, #iind in acest caz supus legii sale nationale. *ezerva dreptului de proprietate Art. 2.(13 Conditiile si e#ectele care decurg din rezerva dreptului de proprietate re#eritor la un $un destinat exportului sunt carmuite, daca partile nu au convenit alt#el, de legea statului exportator. Sectiunea - 8i-loacele de transport
,egea aplica$ila Art. 2.(24 (1) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui mi-loc de transport sunt supuse; a) legii pavilionului pe care il ar$oreaza nava sau legii statului de inmatriculare a aeronavei< $) legii aplica$ile statutului organic al intreprinderii de transport pentru ve.iculele #eroviare si rutiere din patrimoniul ei. (2) ,egea mentionata la alin. (1) se aplica deopotriva; a) $unurilor a#late in mod dura$il la $ord, #ormandu-i dotarea te.nica< $) creantelor care au ca o$iect c.eltuielile e#ectuate pentru asistenta te.nica, intretinerea, repararea sau renovarea mi-locului de transport. Domeniul de aplicare Art. 2.(21 ,egea pavilionului navei sau statului de inmatriculare a aeronavei carmuieste indeose$i; a) puterile, competentele si o$ligatiile comandantului navei sau aeronavei< $) contractul de anga-are a personalului navigant, daca partile nu au ales o alta lege< c) raspunderea armatorului navei sau intreprinderii de transport aerian pentru #aptele si actele comandantului si ec.ipa-ului< d) drepturile reale si de garantie asupra navei sau aeronavei, precum si #ormele de pu$licitate privitoare la actele prin care se constituie, se transmit si se sting asemenea drepturi. Sectiunea ! - /itlurile de valoare ,egea aplica$ila titlurilor de valoare Art. 2.(22 (1) +miterea de actiuni sau o$ligatiuni, nominative sau la purtator, este supusa legii aplica$ile statutului organic al persoanei -uridice emitente. (2) Conditiile si e#ectele transmiterii unui titlu de valoare dintre cele mentionate la alin. (1) sunt supuse; a) legii aplica$ile statutului organic al persoanei -uridice emitente, cat priveste titlul nominativ< $) legii locului de plata a titlului la ordin< c) legii locului unde se a#la titlul la purtator in momentul transmiterii, in raporturile dintre posesorii succesivi, precum si dintre acestia si tertele persoane. ,egea aplica$ila titlului reprezentativ al mar#ii Art. 2.(2
(1) ,egea mentionata expres in cuprinsul unui titlu de valoare sta$ileste daca acesta intruneste conditiile spre a #i un titlu reprezentativ al mar#ii pe care o speci#ica. In lipsa unei asemenea precizari, natura titlului se determina potrivit legii statului in care isi are sediul intreprinderea emitenta. (2) Daca titlul reprezinta mar#a, legea care i se aplica, in calitatea sa de $un mo$il, potrivit alin. (1), carmuieste drepturile reale re#eritoare la mar#a pe care o speci#ica. Sectiunea % - 5unurile incorporale ,egea aplica$ila operelor de creatie intelectuala Art. 2.(2! (1) "asterea, continutul si stingerea drepturilor de autor asupra unei opere de creatie intelectuala sunt supuse legii statului unde aceasta a #ost pentru intaia oara adusa la cunostinta pu$licului prin pu$licare, reprezentare, expunere, di#uzare sau in alt mod adecvat. (2) )perele de creatie intelectuala nedivulgate sunt supuse legii nationale a autorului. ,egea aplica$ila dreptului de proprietate industriala Art. 2.(2% "asterea, continutul si stingerea dreptului de proprietate industriala sunt supuse legii statului unde s-a e#ectuat depozitul ori inregistrarea sau unde s-a depus cererea de depozit ori de inregistrare. Sectiunea ( - 6ormele de pu$licitate ,egea aplica$ila Art. 2.(2( (1) 6ormele de pu$licitate, realizate in orice mod, re#eritoare la $unuri sunt supuse legii aplica$ile la data si locul unde se indeplinesc, a#ara numai daca prin dispozitii speciale se prevede alt#el. (2) 6ormele de pu$licitate, precum si cele cu e#ect constitutiv de drepturi re#eritoare la un $un imo$il sunt supuse legii statului unde acesta se gaseste situat, c.iar daca temeiul -uridic al nasterii, transmiterii, restrangerii sau stingerii dreptului real ori garantiei reale sa constituit prin aplicarea altei legi. Sectiunea 0 - Ipotecile mo$iliare Aplicarea legii locului unde se a#la $unul Art. 2.(20 Conditiile de validitate, pu$licitatea si e#ectele ipotecii mo$iliare sunt supuse legii locului unde se a#la $unul la data inc.eierii contractului de ipoteca mo$iliara. Aplicarea legii locului unde se a#la de$itorul Art. 2.(21 (1) &rin exceptie de la prevederile art. 2.(20, se aplica legea locului unde se a#la de$itorul, in cazul; a) unui $un mo$il corporal care, potrivit destinatiei sale, este utilizat in mai multe state, daca prin dispozitii speciale nu se prevede alt#el< $) unui $un mo$il incorporal< c) unui titlu de valoare negocia$il care nu este in posesia creditorului. Cu toate acestea, in cazul actiunilor, partilor sociale si o$ligatiunilor se aplica legea statutului organic al emitentului, cu exceptia cazului in care aceste titluri de valoare sunt tranzactionate pe o piata organizata, caz in care se aplica legea statului in care #unctioneaza piata
respectiva. (2) Se considera ca de$itorul se a#la in statul in care acesta are resedinta o$isnuita sau, dupa caz, sediul social la data inc.eierii contractului de ipoteca mo$iliara. ,egea aplica$ila in cazul resurselor naturale Art. 2.(23 Conditiile de validitate, pu$licitatea si e#ectele ipotecii asupra resurselor minerale, petrolului sau gazelor ori asupra unei creante rezultate din vanzarea acestora la sursa, care se naste de la data extragerii $unurilor sau de la data la care sumele o$tinute din vanzare sunt virate in cont, sunt supuse legii locului unde se a#la exploatarea. Situatiile speciale privind legea aplica$ila pu$licitatii ipotecii mo$iliare Art. 2.( 4 (1) Ipoteca inregistrata potrivit legii locului unde se a#la $unul isi conserva rangul de prioritate in alt stat, daca au #ost indeplinite si #ormele de pu$licitate prevazute de legea acestui stat; a) inainte sa inceteze rangul de prioritate do$andit potrivit legii aplica$ile la data constituirii ipotecii< $) in termen de cel mult (4 de zile de la data la care $unul a intrat in statul respectiv sau in termen de cel mult 1% zile de la data la care creditorul a cunoscut acest #apt. (2) &revederile alin. (1) sunt aplica$ile in mod corespunzator si in cazul in care ipoteca a #ost inregistrata potrivit legii locului unde se a#la de$itorul. /ermenele prevazute la alin. (1) lit. $) se calculeaza, dupa caz, de la data la care de$itorul isi sta$ileste resedinta o$isnuita ori, dupa caz, sediul social in statul respectiv sau de la data la care creditorul a cunoscut acest #apt. ( ) Cu toate acestea, ipoteca mo$iliara nu va #i opoza$ila tertului care a do$andit cu titlu oneros un drept asupra $unului #ara sa #i cunoscut existenta ipotecii mo$iliare si mai inainte ca aceasta sa #i devenit opoza$ila potrivit alin. (1) si (2). ,ipsa pu$licitatii in strainatate Art. 2.( 1 (1) Daca legea straina care reglementeaza rangul ipotecii mo$iliare nu prevede #ormalitati de pu$licitate si $unul nu este in posesia creditorului, ipoteca mo$iliara are rang in#erior; a) ipotecii asupra unei creante constand intr-o suma de $ani plati$ila in *omania< $) ipotecii asupra unui $un mo$il corporal, care a #ost constituita atunci cand $unul se a#la in *omania, sau asupra unui titlu negocia$il. (2) Cu toate acestea, ipoteca mo$iliara isi conserva rangul de prioritate, daca este inregistrata, potrivit legii romane, inaintea constituirii ipotecii mentionate la alin. (1) lit. a) sau $). ,egea aplica$ila operatiunilor asimilate ipotecilor mo$iliare Art. 2.( 2 (1) Dispozitiile prezentei sectiuni re#eritoare la pu$licitate si e#ectele acesteia sunt aplica$ile, in mod corespunzator, tinand seama de natura $unurilor mo$ile, si operatiunilor asimilate, potrivit legii, ipotecii mo$iliare. (2) &entru determinarea legii aplica$ile se ia in considerare data inc.eierii operatiunii asimilate ipotecii mo$iliare. Capitolul I2 - 8ostenirea ,egea aplica$ila Art. 2.( 8ostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia de#unctul a avut, la data mortii,
resedinta o$isnuita. Alegerea legii aplica$ile Art. 2.( ! (1) ) persoana poate sa aleaga, ca lege aplica$ila mostenirii in ansam$lul ei, legea statului a carui cetatenie o are. (2) +xistenta si validitatea consimtamantului exprimat prin declaratia de alegere a legii aplica$ile sunt supuse legii alese pentru a carmui mostenirea. ( ) Declaratia de alegere a legii aplica$ile tre$uie sa indeplineasca, in ceea ce priveste #orma, conditiile unei dispozitii pentru cauza de moarte. /ot ast#el, modi#icarea sau revocarea de catre testator a unei asemenea desemnari a legii aplica$ile tre$uie sa indeplineasca, in ceea ce priveste #orma, conditiile de modi#icare sau de revocare a unei dispozitii pentru cauza de moarte. ,egea aplica$ila #ormei testamentului Art. 2.( % Intocmirea, modi#icarea sau revocarea testamentului sunt considerate vala$ile daca actul respecta conditiile de #orma aplica$ile, #ie la data cand a #ost intocmit, modi#icat sau revocat, #ie la data decesului testatorului, con#orm oricareia dintre legile urmatoare; a) legea nationala a testatorului< $) legea resedintei o$isnuite a acestuia< c) legea locului unde actul a #ost intocmit, modi#icat sau revocat< d) legea situatiei imo$ilului ce #ormeaza o$iectul testamentului< e) legea instantei sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a $unurilor mostenite. Domeniul de aplicare a legii mostenirii. Succesiunea vacanta Art. 2.( ( (1) ,egea aplica$ila mostenirii sta$ileste indeose$i; a) momentul si locul desc.iderii mostenirii< $) persoanele cu vocatie de a mosteni< c) calitatile cerute pentru a mosteni< d) exercitarea posesiei asupra $unurilor ramase de la de#unct< e) conditiile si e#ectele optiunii succesorale< #) intinderea o$ligatiei mostenitorilor de a suporta pasivul< g) conditiile de #ond ale testamentului, modi#icarea si revocarea unei dispozitii testamentare, precum si incapacitatile speciale de a dispune sau de a primi prin testament< .) parta-ul succesoral. (2) In cazul in care, con#orm legii aplica$ile mostenirii, succesiunea este vacanta, $unurile situate sau, dupa caz, a#late pe teritoriul *omaniei sunt preluate de statul roman in temeiul dispozitiilor legii romane privitoare la atri$uirea $unurilor unei succesiuni vacante. Capitolul 2 - Actul -uridic ,egea aplica$ila conditiilor de #ond Art. 2.( 0 (1) Conditiile de #ond ale actului -uridic sunt sta$ilite de legea aleasa de parti sau, dupa caz, de autorul sau. (2) Alegerea legii aplica$ile actului tre$uie sa #ie expresa ori sa rezulte neindoielnic din cuprinsul acestuia sau din circumstante. ( ) &artile pot alege legea aplica$ila totalitatii sau numai unei anumite parti a actului
-uridic. (!) Intelegerea privind alegerea legii aplica$ile poate #i modi#icata ulterior inc.eierii actului. 8odi#icarea are e#ect retroactiv, #ara sa poata totusi; a) sa in#irme validitatea #ormei acestuia< sau $) sa aduca atingere drepturilor do$andite intre timp de terti. ,egea aplica$ila in lipsa alegerii Art. 2.( 1 (1) In lipsa alegerii, se aplica legea statului cu care actul -uridic prezinta legaturile cele mai stranse, iar daca aceasta lege nu poate #i identi#icata, se aplica legea locului unde actul -uridic a #ost inc.eiat. (2) Se considera ca exista atari legaturi cu legea statului in care de$itorul prestatiei caracteristice sau, dupa caz, autorul actului are, la data inc.eierii actului, dupa caz, resedinta o$isnuita, #ondul de comert sau sediul social. ,egea aplica$ila conditiilor de #orma Art. 2.( 3 (1) Conditiile de #orma ale unui act -uridic sunt sta$ilite de legea care ii carmuieste #ondul. (2) Actul se considera totusi vala$il din punctul de vedere al #ormei, daca indeplineste conditiile prevazute de una dintre legile urmatoare; a) legea locului unde a #ost intocmit< $) legea cetateniei sau legea resedintei o$isnuite a persoanei care l-a consimtit< c) legea aplica$ila potrivit dreptului international privat al autoritatii care examineaza validitatea actului -uridic. ( ) In cazul in care legea aplica$ila conditiilor de #ond ale actului -uridic impune, su$ sanctiunea nulitatii, o anumita #orma solemna, nicio alta lege dintre cele mentionate la alin. (2) nu poate sa inlature aceasta cerinta, indi#erent de locul intocmirii actului. Capitolul 2I - )$ligatiile ,egea aplica$ila o$ligatiilor contractuale Art. 2.(!4 (1) ,egea aplica$ila o$ligatiilor contractuale se determina potrivit reglementarilor dreptului 'niunii +uropene. (2) In materiile care nu intra su$ incidenta reglementarilor 'niunii +uropene sunt aplica$ile dispozitiile prezentului cod privind legea aplica$ila actului -uridic, daca nu se prevede alt#el prin conventii internationale sau prin dispozitii speciale. ,egea aplica$ila o$ligatiilor extracontractuale Art. 2.(!1 (1) ,egea aplica$ila o$ligatiilor extracontractuale se determina potrivit reglementarilor dreptului 'niunii +uropene. (2) In materiile care nu intra su$ incidenta reglementarilor 'niunii +uropene se aplica legea care carmuieste #ondul raportului -uridic preexistent intre parti, daca nu se prevede alt#el prin conventii internationale sau prin dispozitii speciale. *aspunderea pentru atingeri aduse personalitatii Art. 2.(!2 (1) &retentiile de reparatii intemeiate pe o atingere adusa vietii private sau personalitatii, inclusiv prin mass-media sau orice alt mi-loc pu$lic de in#ormare, sunt carmuite, la alegerea persoanei lezate, de; a) legea statului resedintei sale o$isnuite< $) legea statului in care s-a produs rezultatul pagu$itor<
c) legea statului in care autorul daunei isi are resedinta o$isnuita ori sediul social. (2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si $) se cere si conditia ca autorul daunei sa #i tre$uit in mod rezona$il sa se astepte ca e#ectele atingerii aduse personalitatii sa se produca in unul dintre acele doua state. ( ) Dreptul la replica impotriva atingerilor aduse personalitatii este supus legii statului in care a aparut pu$licatia sau de unde s-a di#uzat emisiunea. Stingerea o$ligatiilor Art. 2.(! (1) Delegatia si novatia sunt supuse legii aplica$ile o$ligatiei care le #ormeaza o$iectul. (2) Compensatia este supusa legii aplica$ile creantei careia i se opune stingerea, partiala sau totala, prin compensatie. &luralitatea de de$itori Art. 2.(!! Creditorul care isi valori#ica drepturile impotriva mai multor de$itori tre$uie sa se con#ormeze legii aplica$ile in raporturile sale cu #iecare dintre ei. Dreptul de regres Art. 2.(!% (1) Dreptul unui de$itor de a exercita regresul impotriva unui code$itor exista numai daca legile aplica$ile am$elor datorii il admit. (2) Conditiile de exercitare a regresului sunt determinate de legea aplica$ila datoriei pe care code$itorul o are #ata de creditorul urmaritor. ( ) *aporturile dintre creditorul care a #ost dezinteresat si de$itorul platitor sunt supuse legii aplica$ile datoriei acestuia din urma. (!) Dreptul unei institutii pu$lice de a exercita regresul este sta$ilit de legea aplica$ila statutului sau organic. Admisi$ilitatea si exercitiul regresului sunt guvernate de dispozitiile alin. (2) si ( ). 8oneda de plata Art. 2.(!( (1) 8oneda de plata este de#inita de legea statului care a emis-o. (2) +#ectele pe care moneda le exercita asupra intinderii unei datorii sunt determinate de legea aplica$ila datoriei. ( ) ,egea statului in care tre$uie e#ectuata plata determina in ce anume moneda urmeaza ca ea sa #ie #acuta, a#ara numai daca, in raporturile de drept international privat nascute din contract, partile au convenit o alta moneda de plata. Capitolul 2II - Cam$ia, $iletul la ordin si cecul Sectiunea 1 - Dispozitii generale ,egea aplica$ila capacitatii Art. 2.(!0 &ersoana care, potrivit legii sale nationale, este lipsita de capacitatea de a se anga-a prin cam$ie, $ilet la ordin sau cec se o$liga totusi vala$il printr-un asemenea titlu, daca semnatura a #ost data intr-un stat a carui lege il considera capa$il pe su$scriitor. ,egea aplica$ila conditiilor de #orma Art. 2.(!1 (1) Anga-amentul asumat in materie de cam$ie, $ilet la ordin sau cec este supus conditiilor de #orma ale legii statului unde anga-amentul a #ost su$scris. In materie de cec, indeplinirea conditiilor de #orma prevazute de legea locului platii este su#icienta.
(2) Daca anga-amentul este nevala$il, potrivit legii prevazute la alin. (1), dar se con#ormeaza legii statului unde are loc su$scrierea unui anga-ament ulterior, neregularitatea de #orma a primului anga-ament nu in#irma validitatea celui ulterior. ,egea aplica$ila actiunii in regres Art. 2.(!3 /ermenele sta$ilite pentru exercitarea actiunii in regres sunt determinate, #ata de orice semnatar, de legea locului unde titlul a luat nastere. ,egea aplica$ila protestului Art. 2.(%4 6orma si termenele de protest, cat si conditiile de #orma ale unor acte necesare pentru exercitarea sau conservarea drepturilor in materie de cam$ie, $ilet la ordin sau cec sunt sta$ilite de legea statului unde tre$uie intocmit protestul sau un alt act necesar. Sectiunea 2 - Cam$ia si $iletul la ordin ,egea aplica$ila e#ectelor o$ligatiilor Art. 2.(%1 (1) +#ectele o$ligatiilor acceptantului unei cam$ii si semnatarului unui $ilet la ordin sunt supuse legii locului unde aceste titluri sunt plati$ile. (2) +#ectele pe care le produc semnaturile celorlalti o$ligati prin cam$ie sau prin $ilet la ordin sunt determinate de legea statului pe teritoriul caruia au #ost date semnaturile. ,egea aplica$ila do$andirii creantei Art. 2.(%2 ,egea locului unde titlul a #ost constituit sta$ileste daca posesorul cam$iei do$andeste creanta care a dat loc emisiunii titlului. ,egea aplica$ila acceptarii Art. 2.(% ,egea statului unde este plati$ila cam$ia sta$ileste daca acceptarea poate #i restransa la o parte din suma, precum si daca posesorul titlului este sau nu este o$ligat sa primeasca o plata partiala. ,egea aplica$ila in caz de pierdere sau #urt Art. 2.(%! ,egea statului unde cam$ia sau $iletul la ordin sunt plati$ile determina masurile ce pot #i luate in caz de pierdere sau #urt al titlului. Sectiunea - Cecul
,egea aplica$ila Art. 2.(%% ,egea statului unde cecul este plati$il determina persoanele asupra carora poate #i tras un asemenea titlu. "ulitatea cecului Art. 2.(%( In cazul in care, potrivit legii aplica$ile, cecul este nul din cauza ca a #ost tras asupra unei persoane neindreptatite, o$ligatiile ce decurg din semnaturile puse pe titlu in alte state, ale caror legi nu cuprind o asemenea restrictie, sunt vala$ile. ,egea aplica$ila e#ectelor o$ligatiilor Art. 2.(%0 ,egea statului pe al carui teritoriu au #ost su$scrise o$ligatiile ce decurg din cec determina e#ectele acestor o$ligatii.
Domeniul de aplicare Art. 2.(%1 ,egea statului unde cecul este plati$il determina indeose$i; a) daca titlul tre$uie tras la vedere sau daca poate #i tras la un anumit termen de la vedere, precum si e#ectele postdatarii< $) termenul de prezentare< c) daca cecul poate #i acceptat, certi#icat, con#irmat sau vizat si care sunt e#ectele produse de aceste mentiuni< d) daca posesorul poate cere si daca este o$ligat sa primeasca o plata partiala< e) daca cecul poate #i $arat sau poate sa cuprinda clauza plati$il in cont ori o expresie ec.ivalenta si care sunt e#ectele acestei $arari, clauze sau expresii ec.ivalente< #) daca posesorul are drepturi speciale asupra provizionului si care este natura lor< g) daca tragatorul poate sa revoce cecul sau sa #aca opozitie la plata acestuia< .) masurile care pot #i luate in caz de pierdere sau de #urt al cecului< i) daca un protest sau o constatare ec.ivalenta este necesara pentru conservarea dreptului de regres impotriva girantilor, tragatorului si celorlalti o$ligati. Capitolul 2III - 6iducia Alegerea legii aplica$ile Art. 2.(%3 (1) 6iducia este supusa legii alese de constituitor. (2) Dispozitiile art. 2.( 0 sunt aplica$ile. Determinarea o$iectiva a legii aplica$ile Art. 2.((4 In lipsa alegerii legii aplica$ile, precum si in cazul in care legea aleasa nu cunoaste institutia #iduciei, se aplica legea statului cu care #iducia prezinta cele mai stranse legaturi. In acest scop, se tine seama indeose$i de; a) locul de administrare a masei patrimoniale #iduciare, desemnat de constituitor< $) locul situarii $unurilor #iduciare< c) locul unde #iduciarul isi are resedinta o$isnuita sau, dupa caz, sediul social< d) scopul #iduciei si locul unde acesta urmeaza sa se realizeze. Domeniul de aplicare Art. 2.((1 ,egea determinata potrivit art. 2.(%3 si 2.((4 este aplica$ila conditiilor de validitate, interpretarii si e#ectelor #iduciei, precum si administrarii ei. Aceasta lege determina in special; a) desemnarea, renuntarea si inlocuirea #iduciarului, conditiile speciale pe care tre$uie sa le indeplineasca o persoana pentru a #i desemnata #iduciar, precum si transmiterea puterilor #iduciarului< $) drepturile si o$ligatiile dintre #iduciari< c) dreptul #iduciarului de a delega in tot sau in parte executarea o$ligatiilor sale sau exercitarea puterilor care ii revin< d) puterile #iduciarului de a administra si de a dispune de $unurile din masa patrimoniala #iduciara, de a constitui garantii si de a do$andi alte $unuri< e) puterile #iduciarului de a #ace investitii si plasamente< #) ingradirile cu privire la durata #iduciei, precum si cele cu privire la puterile #iduciarului de a constitui rezerve din veniturile rezultate din administrarea $unurilor< g) raporturile dintre #iduciar si $ene#iciar, inclusiv raspunderea personala a #iduciarului #ata de $ene#iciar<
.) modi#icarea sau incetarea #iduciei< i) repartizarea $unurilor ce alcatuiesc masa patrimoniala #iduciara< -) o$ligatia #iduciarului de a da socoteala de modul cum a #ost administrata masa patrimoniala #iduciara. Situatiile speciale Art. 2.((2 'n element al #iduciei, suscepti$il de a #i izolat, in special administrarea acestuia, poate #i supus unei legi distincte. Capitolul IB - &rescriptia extinctiva ,egea aplica$ila Art. 2.(( &rescriptia extinctiva a dreptului la actiune este supusa legii care se aplica dreptului su$iectiv insusi. Dispozitii #inale Data intrarii in vigoare Art. 2.((! (1) &rezentul cod intra in vigoare la data care va #i sta$ilita in legea pentru punerea in aplicare a acestuia.9) (2) In termen de 12 luni de la data pu$licarii prezentului cod, 7uvernul va supune &arlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea in aplicare a Codului civil. ---------------9) In temeiul art. 224 alin. (1) din ,egea nr. 01:2411 pentru punerea in aplicare a ,egii nr. 210:2443 privind Codul civil, pu$licata in 8onitorul )#icial al *omaniei, &artea I, nr. !43 din 14 iunie 2411, Codul civil intra in vigoare la data de 1 octom$rie 2411. NOTA: *eproducem mai -os dispozitiile art. 21121!, 21(211 si 2242 4 din cap. B Dispozitii #inale din ,egea nr. 01:2411, care nu sunt toate incorporate in #orma repu$licata a ,egii nr. 210:2443 si care se aplica in continuare ca dispozitii proprii ale ,egii nr. 01:2411;
Art. 211 In sensul Codului civil, precum si al legislatiei civile in vigoare, prin expresiile alienatie mintala sau de$ilitate mintala se intelege o $oala psi.ica ori un .andicap psi.ic ce determina incompetenta psi.ica a persoanei de a actiona critic si predictiv privind consecintele social--uridice care pot decurge din exercitarea drepturilor si o$ligatiilor civile. Art. 212 (1) Cu exceptia art. % % din Codul civil, in cuprinsul Codului civil termenul necorporal se inlocuieste cu termenul incorporal.
(2) In cuprinsul art. !!, art. 1!! alin. ( ), art. 1!( alin. (!), art. 102, art. 211 alin. (2), art. 1( alin. (2), art. 1( alin. (1), art. (13 alin. ( ), art. 334 alin. (1) si art. 331 din Codul civil, expresia lovite de nulitate relativa se inlocuieste cu termenul anula$ile. ( ) In cuprinsul art. 21% alin. (1), art. 233, 44, art. !0 alin. (1), art. 1.4(! alin. (2), art. 1.2!1 alin. (!), art. 1.2%1 si 1.2%2 din Codul civil, expresia lovit:lovita de nulitate relativa se inlocuieste cu termenul anula$il:anula$ila, dupa caz. (!) In cuprinsul Codului civil, precum si in cuprinsul celorlalte acte normative in vigoare, sintagmele persoane -uridice #ara:cu scop patrimonial, #ara scop patrimonial si cu scop patrimonial se inlocuiesc cu sintagmele persoane -uridice #ara:cu scop lucrativ, #ara scop lucrativ si, respectiv, cu scop lucrativ. (%) In cuprinsul Codului civil, termenul comunitar:comunitare se inlocuieste cu termenul 'niunii +uropene. (() In cuprinsul Codului civil, termenul $anca si expresiile institutie $ancara si societate $ancara se inlocuiesc cu expresia institutie de credit. (0) In cuprinsul art. 1.11( alin. (2), art. 1.131 alin. (1), art. 1.13( alin. (2), art. 1.244 alin. (2), art. 1.2!4 alin. (2), art. 1.2(( alin. (2), art. 1.!3! alin. (1), art. 1.!3% alin. (1) si art. 2.41! alin. (2) din Codul civil, expresia practicile sta$ilite intre parti se inlocuieste cu expresia practicile statornicite intre parti. (1) In tot cuprinsul )rdonantei de urgenta a 7uvernului nr. 1(:244( privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, apro$ata cu modi#icari si completari prin ,egea nr. 2%!:2440, cu modi#icarile si completarile ulterioare, expresia societate civila pro#esionala se inlocuieste cu expresia societate pro#esionala. Art. 21 ,a data intrarii in vigoare a Codului civil, termenii si expresiile din legislatia civila si comerciala in vigoare se inlocuiesc cu termenii si expresiile corespondente din Codul civil. Art. 21! (1) In termen de (4 de zile de la data pu$licarii prezentei legi in 8onitorul )#icial al *omaniei, &artea I, 7uvernul va indeplini procedurile constitutionale necesare adoptarii urmatoarelor proiecte de acte normative; a) proiectul privind reproducerea umana asistata medical cu tert donator< $) proiectul pentru modi#icarea si completarea ,egii nr. 113:133( cu privire la actele de stare civila, repu$licata, cu modi#icarile ulterioare< c) proiectul pentru modi#icarea si completarea ,egii nr. %01:244 privind Codul #iscal, cu modi#icarile si completarile ulterioare, in vederea reglementarii tratamentului #iscal al #iduciei< d) proiectul privind organizarea si #unctionarea Ar.ivei +lectronice de 7arantii *eale 8o$iliare< e) proiectele oricaror alte acte normative a caror adoptare este necesara in vederea intrarii in vigoare sau a aplicarii Codului civil. (2) In termen de 4 de zile de la intrarea in vigoare a actelor normative prevazute la alin.
(1) lit. c) si d), 7uvernul va adopta, prin .otarare, norme re#eritoare la inregistrarea contractului de #iducie si a modi#icarilor sale la organele competente prevazute la art. 014 alin. (1) si (2) din Codul civil, precum si norme re#eritoare la avizul de #iducie si la inscrierea acesteia in Ar.iva +lectronica de 7arantii *eale 8o$iliare. ( ) In termenul prevazut la alin. (1) se apro$a, prin ordin al ministrului -ustitiei, normele metodologice privind organizarea si #unctionarea *egistrului national notarial al regimurilor matrimoniale, precum si procedura de inscriere si consultare a acestuia. ................................................................. Art. 21( In termen de ! luni de la data pu$licarii prezentei legi in 8onitorul )#icial al *omaniei, &artea I, 5anca "ationala a *omaniei si Comisia "ationala a 2alorilor 8o$iliare vor emite norme comune re#eritoare la plasamentele prezumate a #i sigure, con#orm art. 1 1 din Codul civil. Art. 210 In vederea aplicarii dispozitiilor art. 2. 2 2.!03 din Codul civil, in termen de ! luni de la data pu$licarii prezentei legi in 8onitorul )#icial al *omaniei, &artea I, Comisia "ationala a 2alorilor 8o$iliare va modi#ica dispozitiile titlului 2I cap. sectiunea a -a din Codul S.C. Depozitarul Central S.A., apro$at prin Decizia nr. 1.!40 din 24 iunie 244(, cu modi#icarile si completarile ulterioare, in sensul de a permite trans#erul instrumentelor #inanciare ipotecate si constituirea unor ipoteci de rang su$secvent #ara acordul constituitorului ipotecii de rang pre#erat. Decizia Comisiei "ationale a 2alorilor 8o$iliare, avand ca anexa Codul S.C. Depozitarul Central S.A., se pu$lica in 8onitorul )#icial al *omaniei, &artea I. Art. 211 In termen de ! luni de la data pu$licarii prezentei legi in 8onitorul )#icial al *omaniei, &artea I, legile, inclusiv ,egea nr. 210:2443 privind Codul civil, precum si ordonantele de urgenta ale 7uvernului si ordonantele 7uvernului modi#icate si:sau completate prin prezenta lege vor #i repu$licate in 8onitorul )#icial al *omaniei, &artea I, dandu-se textelor o noua numerotare. ................................................................. Art. 224 (1) ,egea nr. 210:2443 privind Codul civil, pu$licata in 8onitorul )#icial al *omaniei, &artea I, nr. %11 din 2! iulie 2443, intra in vigoare la data de 1 octom$rie 2411. (2) Actele normative prevazute la art. 21! si 21(211 intra in vigoare la data intrarii in vigoare a Codului civil. Art. 221 &rezenta lege intra in vigoare la data prevazuta la art. 224 alin. (1), cu exceptia art. 21!, 21(211, 22!, art. 22% alin. (1) si (2), art. 22( si 221, care intra in vigoare la zile de la data pu$licarii prezentei legi in 8onitorul )#icial al *omaniei, &artea I. Art. 222 &ana la intrarea in vigoare a ,egii nr. 1 !:2414 privind Codul de procedura civila, re#erirea din cuprinsul Codului civil la .otararea de#initiva se va intelege ca #iind #acuta la
.otararea irevoca$ila. Art. 22 Daca prin prezenta lege nu se prevede alt#el, procesele si cererile in materie civila sau comerciala in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a Codului civil se solutioneaza de catre instantele legal investite, in con#ormitate cu dispozitiile legale, materiale si procedurale in vigoare la data cand acestea au #ost pornite. Art. 22! (1) &ana la intrarea in vigoare a Codului civil, Sectia civila si de proprietate intelectuala si Sectia comerciala ale Inaltei Curti de Casatie si Austitie se reorganizeaza ca Sectia I civila si Sectia a II-a civila. (2) Dispozitiile art. 13 alin. ( ) din ,egea nr. 4!:244! privind organizarea -udiciara, repu$licata, cu modi#icarile si completarile ulterioare, sunt aplica$ile in mod corespunzator. Art. 22% (1) Sectiile comerciale existente la data intrarii in vigoare a Codului civil in cadrul tri$unalelor si curtilor de apel se vor reorganiza ca sectii civile ori, dupa caz, vor #i uni#icate cu sectiile civile existente, prin .otarare a Consiliului Superior al 8agistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instantei. (2) =otararea Consiliului Superior al 8agistraturii prevazuta la alin. (1) isi va produce e#ectele de la data intrarii in vigoare a Codului civil. ( ) Cauzele civile si comerciale a#late in curs de -udecata la data intrarii in vigoare a Codului civil vor continua sa #ie solutionate de aceleasi complete de -udecata, cu respectarea principiului continuitatii. In caz de trimitere spre re-udecare, cauza va #i repartizata con#orm normelor de organizare -udiciara in vigoare la data inregistrarii cauzei la instanta de trimitere. Art. 22( (1) &rin .otarare a Consiliului Superior al 8agistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instantei, in raport cu numarul cauzelor, se pot in#iinta, in cadrul sectiilor civile, complete specializate pentru solutionarea anumitor categorii de litigii, in considerarea o$iectului sau naturii acestora, precum; a) cererile in materie de insolventa, concordat preventiv si mandat ad .oc< $) cererile in materia societatilor comerciale si a altor societati, cu sau #ara personalitate -uridica, precum si in materia registrului comertului< c) cererile care privesc restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei< d) cererile privind titlurile de valoare si alte instrumente #inanciare. (2) ,a in#iintarea completelor specializate potrivit alin. (1) se va tine seama de urmatoarele criterii; a) asigurarea unui volum de activitate ec.ili$rat intre -udecatorii sectiei< $) specializarea -udecatorilor si necesitatea valori#icarii experientei pro#esionale a acestora< c) respectarea principiului repartizarii aleatorii.
( ) =otararea Consiliului Superior al 8agistraturii prevazuta la alin. (1) isi va produce e#ectele de la data intrarii in vigoare a Codului civil. Art. 220 Daca legea speciala prevede ca anumite cauze sunt de competenta tri$unalelor comerciale ori, dupa caz, de competenta sectiilor comerciale ale tri$unalelor sau curtilor de apel, dupa intrarea in vigoare a Codului civil, competenta de -udecata revine tri$unalelor specializate sau, dupa caz, sectiilor civile ale tri$unalelor, reorganizate potrivit art. 221, respectiv sectiilor civile reorganizate con#orm art. 22%. Art. 221 (1) &ana la data intrarii in vigoare a Codului civil, tri$unalele comerciale Arges, Clu- si 8ures se reorganizeaza ca tri$unale specializate sau, dupa caz, ca sectii civile in cadrul tri$unalelor Arges, Clu- si 8ures, in conditiile art. 22(. (2) ,a sta$ilirea cauzelor de competenta tri$unalelor specializate sau, dupa caz, a sectiilor civile reorganizate potrivit alin. (1) se va tine seama de numarul si natura cauzelor, de specializarea -udecatorilor, de necesitatea valori#icarii experientei pro#esionale a acestora, precum si de volumul de activitate al instantei. Art. 223 (1) )rganizarea, #unctionarea si atri$utiile instantei de tutela si de #amilie se sta$ilesc prin legea privind organizarea -udiciara. (2) &ana la reglementarea prin lege a organizarii si #unctionarii instantei de tutela; a) atri$utiile acesteia, prevazute de Codul civil, sunt indeplinite de instantele, sectiile sau, dupa caz, completele specializate pentru minori si #amilie< $) raportul de anc.eta psi.osociala prevazut de Codul civil este e#ectuat de autoritatea tutelara, cu exceptia anc.etei prevazute la art. %41 alin. (2), care se e#ectueaza de directia generala de asistenta sociala si protectia copilului< c) autoritatile si institutiile cu atri$utii in domeniul protectiei drepturilor copilului, respectiv a persoanei #izice continua sa exercite atri$utiile prevazute de reglementarile in vigoare la data intrarii in vigoare a Codului civil, cu exceptia celor date in competenta instantei de tutela. ( ) &ana la intrarea in vigoare a reglementarii prevazute la alin. (1), in vederea indeplinirii atri$utiilor re#eritoare la exercitarea tutelei cu privire la $unurile minorului sau, dupa caz, cu privire la supraveg.erea modului in care tutorele administreaza $unurile minorului, instanta de tutela poate delega, prin inc.eiere, indeplinirea unora dintre acestea autoritatii tutelare. (!) Cererile in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a Codului civil raman sa #ie solutionate de instantele -udecatoresti sau, dupa caz, de autoritatile administrative competente potrivit legii in vigoare la data sesizarii lor.

Noul Cod Civil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noul Cod Civil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I - Dispozitii generale Izvoarele dreptului civil Art.

/itlul III - )crotirea persoanei #izice

Capitolul I - Dispozitii generale

- Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati

/itlul III - 8odalitatile o$ligatiilor

Capitolul I - Dispozitii generale

Capitolul I - Dispozitii generale

S-ar putea să vă placă și