Codul Civil. Noul Cod Civil republicat 2011.

Legea 287/2009 privind Codul civil

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
505 din 15 iulie 2011
Noul Cod Civil republicat, prezentat in
materialul de fata, intra in vigoare
incepand cu 1 octombrie 2011. er!iunea
republicata contine !i modificarile adu!e
de Legea 71/2011. De asemenea, a fost
inclusa in prezentul material si modificarea
adusa de Leea !0"2012 la art. !5#
$itlul PR%LIMI&'R ( Despre leea
ci)ila
*'R$%' I ( Despre persoane
*'R$%' II ( Despre familie
*'R$%' III ( Despre bunuri
*'R$%' I+ ( Despre mostenire si
liberalitati
*'R$%' + ( Despre obliatii
*'R$%' +I ( Despre prescriptia
e,tincti)a, decadere si calculul
termenelor
*'R$%' +II ( Dispozitii de drept
international pri)at
"itlul #$%L&'&N($ ) *e!pre legea civila --.
(((((((((
--. Dispozitiile de punere in aplicare a titlului preliminar sunt cuprinse in art. # din Leea
nr. /1"2011.
Capitolul & ) *i!pozitii generale
&zvoarele dreptului civil (rt. 1
01. 1unt iz)oare ale dreptului ci)il leea, uzantele si principiile enerale ale dreptului.
02. In cazurile nepre)azute de lee se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile
leale pri)itoare la situatii asemanatoare, iar cand nu e,ista asemenea dispozitii,
principiile enerale ale dreptului.
02. In materiile relementate prin lee, uzantele se aplica numai in masura in care leea
trimite in mod e,pres la acestea.
03. &umai uzantele conforme ordinii publice si bunelor mora)uri sunt recunoscute ca
iz)oare de drept.
05. Partea interesata trebuie sa faca do)ada e,istentei si a continutului uzantelor. 4zantele
publicate in culeeri elaborate de catre entitatile sau oranismele autorizate in domeniu se
prezuma ca e,ista, pana la proba contrara.
0!. In sensul prezentului cod, prin uzante se intelee obiceiul 0cutuma. si uzurile
profesionale.
+biectul !i continutul Codului civil (rt. 2
01. Dispozitiile prezentului cod relementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale
dintre persoane, ca subiecte de drept ci)il.
02. Prezentul cod este alcatuit dintr(un ansamblu de reuli care constituie dreptul comun
pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiritul dispozitiilor sale.
(plicarea generala a Codului civil (rt. ,
01. Dispozitiile prezentului cod se aplica si raporturilor dintre profesionisti, precum si
raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept ci)il.
02. 1unt considerati profesionisti toti cei care e,ploateaza o intreprindere.
02. *onstituie e,ploatarea unei intreprinderi e,ercitarea sistematica, de catre una sau mai
multe persoane, a unei acti)itati oranizate ce consta in producerea, administrarea ori
instrainarea de bunuri sau in prestarea de ser)icii, indiferent daca are sau nu un scop
lucrati).
(plicarea prioritara a tratatelor internationale privind drepturile omului (rt. -
01. In materiile relementate de prezentul cod, dispozitiile pri)ind drepturile si libertatile
persoanelor )or fi interpretate si aplicate in concordanta cu *onstitutia, Declaratia
4ni)ersala a Drepturilor Omului, pactele si celelalte tratate la care Romania este parte.
02. Daca e,ista neconcordante intre pactele si tratatele pri)itoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si prezentul cod, au prioritate
relementarile internationale, cu e,ceptia cazului in care prezentul cod contine dispozitii
mai fa)orabile.
(plicarea prioritara a dreptului .niunii %uropene (rt. /
In materiile relementate de prezentul cod, normele dreptului 4niunii %uropene se aplica
in mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul partilor.
Capitolul && ) (plicarea legii civile
(plicarea in timp a legii civile (rt. 0
01. Leea ci)ila este aplicabila cat timp este in )ioare. 'ceasta nu are putere retroacti)a.
02. 'ctele si faptele 5uridice inc6eiate ori, dupa caz, sa)arsite sau produse inainte de
intrarea in )ioare a leii noi nu pot enera alte efecte 5uridice decat cele pre)azute de
leea in )ioare la data inc6eierii sau, dupa caz, a sa)arsirii ori producerii lor.
02. 'ctele 5uridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrarii
in )ioare a leii noi sunt supuse dispozitiilor leii )ec6i, neputand fi considerate )alabile
ori, dupa caz, eficace potri)it dispozitiilor leii noi.
03. Prescriptiile, decaderile si uzucapiunile incepute si neimplinite la data intrarii in
)ioare a leii noi sunt in intreime supuse dispozitiilor leale care le(au instituit.
05. Dispozitiile leii noi se aplica tuturor actelor si faptelor inc6eiate sau, dupa caz,
produse ori sa)arsite dupa intrarea sa in )ioare, precum si situatiilor 5uridice nascute
dupa intrarea sa in )ioare.
0!. Dispozitiile leii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor )iitoare ale situatiilor
5uridice nascute anterior intrarii in )ioare a acesteia, deri)ate din starea si capacitatea
persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obliatia leala de intretinere, din raporturile
de proprietate, inclusi) reimul eneral al bunurilor, si din raporturile de )ecinatate, daca
aceste situatii 5uridice subzista dupa intrarea in )ioare a leii noi.
"eritorialitatea legii civile (rt. 7
01. 'ctele normati)e adoptate de autoritatile si institutiile publice centrale se aplica pe
intre teritoriul tarii, afara de cazul in care se pre)ede altfel.
02. 'ctele normati)e adoptate, in conditiile leii, de autoritatile si institutiile
administratiei publice locale se aplica numai in raza lor de competenta teritoriala.
%1trateritorialitatea legii civile (rt. 8
In cazul raporturilor 5uridice cu element de e,traneitate, determinarea leii ci)ile
aplicabile se face tinandu(se seama de normele de drept international pri)at cuprinse in
cartea a +II(a din prezentul cod.
Capitolul &&& ) &nterpretarea !i efectele legii civile
&nterpretarea legii (rt. 9
01. *el care a adoptat norma ci)ila este competent sa faca si interpretarea ei oficiala.
02. &orma interpretati)a produce efecte numai pentru )iitor.
02. Interpretarea leii de catre instanta se face numai in scopul aplicarii ei in cazul dedus
5udecatii.
&nterzicerea analogiei (rt. 10
Leile care deroa de la o dispozitie enerala, care restran e,ercitiul unor drepturi ci)ile
sau care pre)ad sanctiuni ci)ile se aplica numai in cazurile e,pres si limitati) pre)azute
de lee.
$e!pectarea ordinii publice !i a bunelor moravuri (rt. 11
&u se poate deroa prin con)entii sau acte 5uridice unilaterale de la leile care intereseaza
ordinea publica sau de la bunele mora)uri.
Libertatea de a di!pune (rt. 12
01. Oricine poate dispune liber de bunurile sale, daca leea nu pre)ede in mod e,pres
altfel.
02. &imeni nu poate dispune cu titlu ratuit, daca este insol)abil.
$enuntarea la drept (rt. 1,
Renuntarea la un drept nu se prezuma.
2una)credinta (rt. 1-
01. Orice persoana fizica sau persoana 5uridica trebuie sa isi e,ercite drepturile si sa isi
e,ecute obliatiile ci)ile cu buna(credinta, in acord cu ordinea publica si bunele
mora)uri.
02. 7una(credinta se prezuma pana la proba contrara.
(buzul de drept (rt. 1/
&iciun drept nu poate fi e,ercitat in scopul de a )atama sau paubi pe altul ori intr(un
mod e,cesi) si nerezonabil, contrar bunei(credinte.
inovatia (rt. 10
01. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, persoana raspunde numai pentru faptele sale
sa)arsite cu intentie sau din culpa.
02. 8apta este sa)arsita cu intentie cand autorul pre)ede rezultatul faptei sale si fie
urmareste producerea lui prin intermediul faptei, fie, desi nu il urmareste, accepta
posibilitatea producerii acestui rezultat.
02. 8apta este sa)arsita din culpa cand autorul fie pre)ede rezultatul faptei sale, dar nu il
accepta, socotind fara temei ca nu se )a produce, fie nu pre)ede rezultatul faptei, desi
trebuia sa il pre)ada. *ulpa este ra)a atunci cand autorul a actionat cu o neli5enta sau
imprudenta pe care nici persoana cea mai lipsita de dibacie nu ar fi manifestat(o fata de
propriile interese.
03. 'tunci cand leea conditioneaza efectele 5uridice ale unei fapte de sa)arsirea sa din
culpa, conditia este indeplinita si daca fapta a fost sa)arsita cu intentie.
%roarea comuna !i invincibila (rt. 17
01. &imeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decat are el insusi.
02. *u toate acestea, cand cine)a, impartasind o credinta comuna si in)incibila, a
considerat ca o persoana are un anumit drept sau o anumita calitate 5uridica, instanta
5udecatoreasca, tinand seama de impre5urari, )a putea 6otari ca actul inc6eiat in aceasta
stare )a produce, fata de cel aflat in eroare, aceleasi efecte ca si cand ar fi )alabil, afara
de cazul in care desfiintarea lui nu i(ar cauza niciun pre5udiciu.
02. %roarea comuna si in)incibila nu se prezuma.
03. Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile in materie de carte funciara si nici in
alte materii in care leea relementeaza un sistem de publicitate.
Capitolul & ) #ublicitatea drepturilor, a actelor !i a faptelor 3uridice
+biectul publicitatii !i modalitatile de realizare (rt. 18
01. Drepturile, actele si faptele pri)itoare la starea si capacitatea persoanelor, cele in
leatura cu bunurile care apartin acestora, precum si orice alte raporturi 5uridice sunt
supuse publicitatii in cazurile e,pres pre)azute de lee.
02. Publicitatea se realizeaza prin cartea funciara, 'r6i)a %lectronica de 9arantii Reale
Mobiliare, denumita in cuprinsul prezentului cod si ar6i)a, prin reistrul comertului,
precum si prin alte forme de publicitate pre)azute de lee.
Conditiile de publicitate (rt. 19
01. Procedura si conditiile de publicitate se stabilesc prin lee.
02. Indeplinirea formalitatii de publicitate poate fi ceruta de orice persoana, c6iar daca
este lipsita de capacitatea de e,ercitiu.
02. Orice renuntare sau restranere a dreptului de a indeplini o formalitate de publicitate,
precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica e,ercitarea
acestui drept sunt considerate nescrise.
03. &imeni nu poate in)oca faptul ca nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus
publicitatii, daca formalitatea de publicitate a fost leal indeplinita.
%fectele publicitatii (rt. 20
01. Publicitatea asiura opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum si a oricarui alt
raport 5uridic supus publicitatii, stabileste ranul acestora si, daca leea pre)ede in mod
e,pres, conditioneaza constituirea sau efectele lor 5uridice.
02. Intre parti sau succesorii lor, uni)ersali ori cu titlu uni)ersal, dupa caz, drepturile,
actele sau faptele 5uridice, precum si orice alte raporturi 5uridice produc efecte depline,
c6iar daca nu au fost indeplinite formalitatile de publicitate, afara de cazul in care prin
lee se dispune altfel.
02. Publicitatea nu )alideaza dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate. *u
toate acestea, in cazurile si conditiile e,pres pre)azute de lee, ea poate produce efecte
ac6iziti)e in fa)oarea tertilor dobanditori de buna(credinta.
03. Publicitatea nu intrerupe cursul prescriptiei e,tincti)e, afara de cazul in care prin lee
se dispune altfel.
#rezumtiile (rt. 21
01. Daca un drept, act sau fapt a fost inscris intr(un reistru public, se prezuma ca el
e,ista, cat timp nu a fost radiat sau modificat in conditiile leii.
02. In cazul in care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezuma ca el nu e,ista.
Lip!a publicitatii. 4anctiuni (rt. 22
01. Daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata, iar aceasta nu era pre)azuta de
lee cu caracter constituti), drepturile, actele, faptele sau alte raporturi 5uridice supuse
publicitatii sunt inopozabile tertilor, afara de cazul in care se do)edeste ca acestia le(au
cunoscut pe alta cale.
02. 'tunci cand leea pre)ede ca simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de
publicitate, absenta acesteia poate fi in)ocata de orice persoana interesata, inclusi) de
tertul care a cunoscut, pe alta cale, dreptul, actul, faptul sau raportul 5uridic supus
publicitatii.
02. In toate cazurile insa, simpla cunoastere a dreptului, actului, faptului sau raportului
5uridic nu suplineste lipsa de publicitate fata de alte persoane decat tertul care, in fapt, le(
a cunoscut.
Concur!ul dintre formele de publicitate (rt. 2,
Daca un drept, act, fapt sau orice raport 5uridic este supus in acelasi timp unor formalitati
de publicitate diferite, neefectuarea unei cerinte de publicitate nu este acoperita de
indeplinirea alteia.
Con!ultarea regi!trelor publice (rt. 2-
Orice persoana, c6iar fara a 5ustifica un interes, poate, in conditiile leii, sa consulte
reistrele publice pri)itoare la un drept, act, fapt sau o anumita situatie 5uridica si sa
obtina e,trase sau copii certificate de pe acestea.
C($"%( & ) *e!pre per!oane-.
((((
-. Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii I sunt cuprinse in art. 12:1; din
Leea nr. /1"2011.
"itlul & ) *i!pozitii generale
4ubiectele de drept civil (rt. 2/
01. 1ubiectele de drept ci)il sunt persoanele fizice si persoanele 5uridice.
02. Persoana fizica este omul, pri)it indi)idual, ca titular de drepturi si de obliatii ci)ile.
02. Persoana 5uridica este orice forma de oranizare care, intrunind conditiile cerute de
lee, este titulara de drepturi si de obliatii ci)ile.
$ecunoa!terea drepturilor !i libertatilor civile (rt. 20. 5 *repturile !i libertatile
civile ale per!oanelor fizice, precum !i drepturile !i libertatile civile ale per!oanelor
3uridice !unt ocrotite !i garantate de lege.
Cetatenii !traini !i apatrizii (rt. 27
01. *etatenii straini si apatrizii sunt asimilati, in conditiile leii, cu cetatenii romani, in
ceea ce pri)este drepturile si libertatile lor ci)ile.
02. 'similarea se aplica in mod corespunzator si persoanelor 5uridice straine.
Capacitatea civila (rt. 28
01. *apacitatea ci)ila este recunoscuta tuturor persoanelor.
02. Orice persoana are capacitate de folosinta si, cu e,ceptia cazurilor pre)azute de lee,
capacitate de e,ercitiu.
Limitele capacitatii civile (rt. 29
01. &imeni nu poate fi inradit in capacitatea de folosinta sau lipsit, in tot sau in parte, de
capacitatea de e,ercitiu, decat in cazurile si conditiile e,pres pre)azute de lee.
02. &imeni nu poate renunta, in tot sau in parte, la capacitatea de folosinta sau la
capacitatea de e,ercitiu.
%galitatea in fata legii civile (rt. ,0
Rasa, culoarea, nationalitatea, oriinea etnica, limba, reliia, )arsta, se,ul sau orientarea
se,uala, opinia, con)inerile personale, apartenenta politica, sindicala, la o cateorie
sociala ori la o cateorie defa)orizata, a)erea, oriinea sociala, radul de cultura, precum
si orice alta situatie similara nu au nicio influenta asupra capacitatii ci)ile.
#atrimoniul. 'a!e patrimoniale !i patrimonii de afectatiune (rt. ,1
01. Orice persoana fizica sau persoana 5uridica este titulara a unui patrimoniu care include
toate drepturile si datoriile ce pot fi e)aluate in bani si apartin acesteia.
02. 'cesta poate face obiectul unei di)iziuni sau unei afectatiuni numai in cazurile si
conditiile pre)azute de lee.
02. Patrimoniile de afectatiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potri)it
dispozitiilor titlului I+ al cartii a III(a, cele afectate e,ercitarii unei profesii autorizate,
precum si alte patrimonii determinate potri)it leii.
"ran!ferul intrapatrimonial (rt. ,2
01. In caz de di)iziune sau afectatiune, transferul drepturilor si obliatiilor dintr(o masa
patrimoniala in alta, in cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu respectarea conditiilor
pre)azute de lee si fara a pre5udicia drepturile creditorilor asupra fiecarei mase
patrimoniale.
02. In toate cazurile pre)azute la alin. 01., transferul drepturilor si obliatiilor dintr(o
masa patrimoniala in alta nu constituie o instrainare.
#atrimoniul profe!ional individual (rt. ,,
01. *onstituirea masei patrimoniale afectate e,ercitarii in mod indi)idual a unei profesii
autorizate se stabileste prin actul inc6eiat de titular, cu respectarea conditiilor de forma si
de publicitate pre)azute de lee.
02. Dispozitiile alin. 01. se aplica in mod corespunzator si in cazul maririi sau micsorarii
patrimoniului profesional indi)idual.
02. Lic6idarea patrimoniului profesional indi)idual se face in conformitate cu dispozitiile
art. 1.;31:1.;3#, daca prin lee nu se dispune altfel.
"itlul && ) #er!oana fizica
Capitolul & ) Capacitatea civila a per!oanei fizice
4ectiunea 1 ) Capacitatea de folo!inta
Notiune (rt. ,-
*apacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a a)ea drepturi si obliatii ci)ile.
*urata capacitatii de folo!inta (rt. ,/
*apacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea
acesteia.
*repturile copilului conceput (rt. ,0
Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste )iu.
Dispozitiile art. 312 referitoare la timpul leal al conceptiunii sunt aplicabile.
4ectiunea 2 ) Capacitatea de e1ercitiu
Notiune (rt. ,7
*apacitatea de e,ercitiu este aptitudinea persoanei de a inc6eia sinura acte 5uridice
ci)ile.
&nceputul capacitatii de e1ercitiu (rt. ,8
01. *apacitatea de e,ercitiu deplina incepe la data cand persoana de)ine ma5ora.
02. Persoana de)ine ma5ora la implinirea )arstei de 1# ani.
4ituatia minorului ca!atorit (rt. ,9
01. Minorul dobandeste, prin casatorie, capacitatea deplina de e,ercitiu.
02. In cazul in care casatoria este anulata, minorul care a fost de buna(credinta la
inc6eierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de e,ercitiu.
Capacitatea de e1ercitiu anticipata (rt. -0
Pentru moti)e temeinice, instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit
)arsta de 1! ani capacitatea deplina de e,ercitiu. In acest scop, )or fi ascultati si parintii
sau tutorele minorului, luandu(se, cand este cazul, si a)izul consiliului de familie.
Capacitatea de e1ercitiu re!tran!a (rt. -1
01. Minorul care a implinit )arsta de 13 ani are capacitatea de e,ercitiu restransa.
02. 'ctele 5uridice ale minorului cu capacitate de e,ercitiu restransa se inc6eie de catre
acesta, cu incu)iintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile pre)azute de
lee, si cu autorizarea instantei de tutela. Incu)iintarea sau autorizarea poate fi data, cel
mai tarziu, in momentul inc6eierii actului.
02. *u toate acestea, minorul cu capacitate de e,ercitiu restransa poate face sinur acte de
conser)are, acte de administrare care nu il pre5udiciaza, precum si acte de dispozitie de
mica )aloare, cu caracter curent si care se e,ecuta la data inc6eierii lor.
$egimul unor acte ale minorului (rt. -2
01. Minorul poate sa inc6eie acte 5uridice pri)ind munca, indeletnicirile artistice sau
sporti)e ori referitoare la profesia sa, cu incu)iintarea parintilor sau a tutorelui, precum si
cu respectarea dispozitiilor leii speciale, daca este cazul.
02. In acest caz, minorul e,ercita sinur drepturile si e,ecuta tot astfel obliatiile iz)orate
din aceste acte si poate dispune sinur de )eniturile dobandite.
Lip!a capacitatii de e1ercitiu (rt. -,
01. In afara altor cazuri pre)azute de lee, nu au capacitate de e,ercitiu< a. minorul care
nu a implinit )arsta de 13 ani= b. interzisul 5udecatoresc.
02. Pentru cei care nu au capacitate de e,ercitiu, actele 5uridice se inc6eie, in numele
acestora, de reprezentantii lor leali, in conditiile pre)azute de lee.
Dispozitiile art. 32 alin. 01. sunt aplicabile in mod corespunzator.
02. *u toate acestea, persoana lipsita de capacitatea de e,ercitiu poate inc6eia sinura
actele anume pre)azute de lee, actele de conser)are, precum si actele de dispozitie de
mica )aloare, cu caracter curent si care se e,ecuta la momentul inc6eierii lor.
03. 'ctele pe care minorul le poate inc6eia sinur pot fi facute si de reprezentantul sau
leal, afara de cazul in care leea ar dispune altfel sau natura actului nu i(ar permite acest
lucru.
4anctiune (rt. --
01. 'ctele facute de persoana lipsita de capacitate de e,ercitiu sau cu capacitate de
e,ercitiu restransa, altele decat cele pre)azute la art. 31 alin. 02. si la art. 32 alin. 02.,
precum si actele facute de tutore fara autorizarea instantei de tutela, atunci cand aceasta
autorizare este ceruta de lee, sunt anulabile, c6iar fara do)edirea unui pre5udiciu.
02. *el lipsit de capacitate de e,ercitiu sau cu capacitate de e,ercitiu restransa poate
in)oca si sinur, in aparare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata din
minoritate ori din punerea sub interdictie 5udecatoreasca.
6rauda comi!a de incapabil (rt. -/
1impla declaratie ca este capabil sa contracteze, facuta de cel lipsit de capacitate de
e,ercitiu sau cu capacitate de e,ercitiu restransa, nu inlatura anulabilitatea actului. Daca
insa a folosit manopere dolosi)e, instanta, la cererea partii induse in eroare, poate
mentine contractul atunci cand apreciaza ca aceasta ar constitui o sanctiune ci)ila
adec)ata.
$egimul nulitatii (rt. -0
01. Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului sau celui pus sub
interdictie 5udecatoreasca incapacitatea acestuia.
02. 'ctiunea in anulare poate fi e,ercitata de reprezentantul leal, de minorul care a
implinit )arsta de 13 ani, precum si de ocrotitorul leal.
02. 'tunci cand actul s(a inc6eiat fara autorizarea instantei de tutela, necesara potri)it
leii, aceasta )a sesiza procurorul in )ederea e,ercitarii actiunii in anulare.
Limitele obligatiei de re!tituire (rt. -7
Persoana lipsita de capacitate de e,ercitiu sau cu capacitate de e,ercitiu restransa nu este
obliata la restituire decat in limita folosului realizat.
Dispozitiile art. 1.!25:1.!3; se aplica in mod corespunzator.
Confirmarea actului anulabil (rt. -8
Minorul de)enit ma5or poate confirma actul facut sinur in timpul minoritatii, atunci cand
el trebuia sa fie reprezentat sau asistat. Dupa descarcarea tutorelui, el poate, de asemenea,
sa confirme actul facut de tutorele sau fara respectarea tuturor formalitatilor cerute pentru
inc6eierea lui )alabila. In timpul minoritatii, confirmarea actului anulabil se poate face
numai in conditiile art. 1.2!2 si 1.2!3.
4ectiunea , ) *eclararea 3udecatorea!ca a mortii
Cazul general (rt. -9
01. In cazul in care o persoana este disparuta si e,ista indicii ca a incetat din )iata, aceasta
poate fi declarata moarta prin 6otarare 5udecatoreasca, la cererea oricarei persoane
interesate, daca au trecut cel putin 2 ani de la data primirii ultimelor informatii sau indicii
din care rezulta ca era in )iata.
02. Daca data primirii ultimelor informatii sau indicii despre cel disparut nu se poate
stabili cu e,actitate, termenul pre)azut in alin. 01. se socoteste de la sfarsitul lunii in care
s(au primit ultimele informatii sau indicii, iar in cazul in care nu se poate stabili nici luna,
de la sfarsitul anului calendaristic.
Cazuri !peciale (rt. /0
01. *el disparut in impre5urari deosebite, cum sunt inundatiile, cutremurul, catastrofa de
cale ferata ori aeriana, naufraiul, in cursul unor fapte de razboi sau intr(o alta
impre5urare asemanatoare, ce indreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort,
daca au trecut cel putin ! luni de la data impre5urarii in care a a)ut loc disparitia.
02. Daca ziua in care a inter)enit impre5urarea cand a a)ut loc disparitia nu poate fi
stabilita, sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile art. 3; alin. 02..
02. 'tunci cand este siur ca decesul s(a produs, desi cada)rul nu poate fi asit sau
identificat, moartea poate fi declarata prin 6otarare 5udecatoreasca, fara a se astepta
implinirea )reunui termen de la disparitie.
#rocedura de declarare a mortii (rt. /1
1olutionarea cererii de declarare a mortii se face potri)it dispozitiilor
Codului de procedura civila. *ata prezumata a mortii celui di!parut (rt. /2
01. *el declarat mort este socotit ca a incetat din )iata la data pe care 6otararea ramasa
definiti)a a stabilit(o ca fiind aceea a mortii. Daca 6otararea nu arata si ora mortii, se
socoteste ca cel declarat mort a incetat din )iata in ultima ora a zilei stabilite ca fiind
aceea a mortii.
02. In lipsa unor indicii indestulatoare, se )a stabili ca cel declarat mort a incetat din )iata
in ultima ora a celei din urma zile a termenului pre)azut de art. 3; sau 50, dupa caz.
02. Instanta 5udecatoreasca poate rectifica data mortii stabilita potri)it dispozitiilor alin.
01. si 02., daca se do)edeste ca nu era posibil ca persoana declarata moarta sa fi decedat
la acea data. In acest caz, data mortii este cea stabilita prin 6otararea de rectificare.
#rezumtie (rt. /,
*el disparut este socotit a fi in )iata, daca nu a inter)enit o 6otarare declarati)a de moarte
ramasa definiti)a.
(nularea 7otararii de declarare a mortii (rt. /-
01. Daca cel declarat mort este in )iata, se poate cere, oricand, anularea 6otararii prin care
s(a declarat moartea.
02. *el care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea 6otararii declarati)e de moarte,
inapoierea bunurilor sale in natura, iar daca aceasta nu este cu putinta, restituirea lor prin
ec6i)alent. *u toate acestea, dobanditorul cu titlu oneros nu este obliat sa le inapoieze
decat daca, sub rezer)a dispozitiilor in materie de carte funciara, se )a face do)ada ca la
data dobandirii stia ori trebuia sa stie ca persoana declarata moarta este in )iata.
*e!coperirea certificatului de dece! (rt. //
Orice persoana interesata poate cere oricand anularea 6otararii declarati)e de moarte, in
cazul in care se descopera certificatul de deces al celui declarat mort.
#lata facuta mo!tenitorilor aparenti (rt. /0
Plata facuta mostenitorilor leali sau leatarilor unei persoane, care reapare ulterior
6otararii declarati)e de moarte, este )alabila si liberatorie, daca a fost facuta inainte de
radierea din reistrul de stare ci)ila a mentiunii pri)itoare la deces, cu e,ceptia cazului in
care cel care a facut plata a cunoscut faptul ca persoana declarata moarta este in )iata.
*repturile mo!tenitorului aparent (rt. /7
Mostenitorul aparent care afla ca persoana care a fost declarata decedata prin 6otarare
5udecatoreasca este in )iata pastreaza posesia bunurilor si dobandeste fructele acestora,
cat timp cel reaparut nu solicita restituirea lor.
Capitolul && ) $e!pectul datorat fiintei umane !i drepturilor ei inerente
4ectiunea 1 ) *i!pozitii comune
*repturi ale per!onalitatii (rt. /8
01. Orice persoana are dreptul la )iata, la sanatate, la interitate fizica si psi6ica, la
demnitate, la propria imaine, la respectarea )ietii pri)ate, precum si alte asemenea
drepturi recunoscute de lee.
02. 'ceste drepturi nu sunt transmisibile.
(tributele de identificare (rt. /9
Orice persoana are dreptul la nume, la domiciliu, la resedinta, precum si la o stare ci)ila,
dobandite in conditiile leii.
*reptul de a di!pune de !ine in!u!i (rt. 00
Persoana fizica are dreptul sa dispuna de sine insasi, daca nu incalca drepturile si
libertatile altora, ordinea publica sau bunele mora)uri.
4ectiunea 2 ) *repturile la viata, la !anatate !i la integritate ale per!oanei fizice
8arantarea drepturilor inerente fiintei umane (rt. 01
01. +iata, sanatatea si interitatea fizica si psi6ica a oricarei persoane sunt arantate si
ocrotite in mod eal de lee.
02. Interesul si binele fiintei umane trebuie sa primeze asupra interesului unic al societatii
sau al stiintei.
&nterzicerea practicii eugenice (rt. 02
01. &imeni nu poate aduce atinere speciei umane.
02. %ste interzisa orice practica euenica prin care se tinde la oranizarea selectiei
persoanelor.
&nterventiile a!upra caracterelor genetice (rt. 0,
01. 1unt interzise orice inter)entii medicale asupra caracterelor enetice a)and drept scop
modificarea descendentei persoanei, cu e,ceptia celor care pri)esc pre)enirea si
tratamentul maladiilor enetice.
02. %ste interzisa orice inter)entie a)and drept scop crearea unei fiinte umane enetic
identice unei alte fiinte umane )ii sau moarte, precum si crearea de embrioni umani in
scopuri de cercetare.
02. 4tilizarea te6nicilor de reproducere umana asistata medical nu este admisa pentru
aleerea se,ului )iitorului copil decat in scopul e)itarii unei boli ereditare ra)e leate de
se,ul acestuia.
&nviolabilitatea corpului uman (rt. 0-
01. *orpul uman este in)iolabil.
02. Orice persoana are dreptul la interitatea sa fizica si psi6ica. &u se poate aduce
atinere interitatii fiintei umane decat in cazurile si in conditiile e,pres si limitati)
pre)azute de lee.
%1amenul caracteri!ticilor genetice (rt. 0/
01. %,amenul caracteristicilor enetice ale unei persoane nu poate fi intreprins decat in
scopuri medicale sau de cercetare stiintifica, efectuate in conditiile leii.
02. Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale enetice nu poate fi efectuata
decat in cadrul unei proceduri 5udiciare ci)ile sau penale, dupa caz, sau in scopuri
medicale ori de cercetare stiintifica, efectuate in conditiile leii.
&nterzicerea unor acte patrimoniale (rt. 00
Orice acte care au ca obiect conferirea unei )alori patrimoniale corpului uman,
elementelor sau produselor sale sunt lo)ite de nulitate absoluta, cu e,ceptia cazurilor
e,pres pre)azute de lee.
&nterventiile medicale a!upra unei per!oane (rt. 07
&icio persoana nu poate fi supusa e,perientelor, testelor, prele)arilor, tratamentelor sau
altor inter)entii in scop terapeutic ori in scop de cercetare stiintifica decat in cazurile si in
conditiile e,pres si limitati) pre)azute de lee.
#relevarea !i tran!plantul de la per!oanele in viata (rt. 08
01. Prele)area si transplantul de orane, tesuturi si celule de oriine umana de la donatori
in )iata se fac e,clusi) in cazurile si conditiile pre)azute de lee, cu acordul scris, liber,
prealabil si e,pres al acestora si numai dupa ce au fost informati, in prealabil, asupra
riscurilor inter)entiei. In toate cazurile, donatorul poate re)eni asupra consimtamantului
dat, pana in momentul prele)arii.
02. 1e interzice prele)area de orane, tesuturi si celule de oriine umana de la minori,
precum si de la persoanele aflate in )iata, lipsite de discernamant din cauza unui 6andicap
mintal, unei tulburari mintale ra)e sau dintr(un alt moti) similar, in afara cazurilor
e,pres pre)azute de lee.
4e!izarea in!tantei 3udecatore!ti (rt. 09
La cererea persoanei interesate, instanta poate lua toate masurile necesare pentru a
impiedica sau a face sa inceteze orice atinere ilicita adusa interitatii corpului uman,
precum si pentru a dispune repararea, in conditiile pre)azute la art. 252:25!, a daunelor
materiale si morale suferite.
4ectiunea , ) $e!pectul vietii private !i al demnitatii per!oanei umane
*reptul la libera e1primare (rt. 70
01. Orice persoana are dreptul la libera e,primare.
02. %,ercitarea acestui drept nu poate fi restransa decat in cazurile si limitele pre)azute la
art. /5.
*reptul la viata privata (rt. 71
01. Orice persoana are dreptul la respectarea )ietii sale pri)ate.
02. &imeni nu poate fi supus )reunor imi,tiuni in )iata intima, personala sau de familie,
nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau ori fara
respectarea limitelor pre)azute la art. /5.
02. %ste, de asemenea, interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor
sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din )iata pri)ata a unei
persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor pre)azute la art. /5.
*reptul la demnitate (rt. 72
01. Orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale.
02. %ste interzisa orice atinere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara
consimtamantul acesteia ori fara respectarea limitelor pre)azute la art. /5.
*reptul la propria imagine (rt. 7,
01. Orice persoana are dreptul la propria imaine.
02. In e,ercitarea dreptului la propria imaine, ea poate sa interzica ori sa impiedice
reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a )ocii sale sau, dupa caz,
utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozitiile art. /5 raman aplicabile.
(tingeri adu!e vietii private (rt. 7-
1ub rezer)a aplicarii dispozitiilor art. /5, pot fi considerate ca atineri aduse )ietii
pri)ate<
a. intrarea sau ramanerea fara drept in locuinta sau luarea din aceasta a oricarui obiect
fara acordul celui care o ocupa in mod leal=
b. interceptarea fara drept a unei con)orbiri pri)ate, sa)arsita prin orice mi5loace te6nice,
sau utilizarea, in cunostinta de cauza, a unei asemenea interceptari=
c. captarea ori utilizarea imainii sau a )ocii unei persoane aflate intr(un spatiu pri)at,
fara acordul acesteia=
d. difuzarea de imaini care prezinta interioare ale unui spatiu pri)at, fara acordul celui
care il ocupa in mod leal=
e. tinerea )ietii pri)ate sub obser)atie, prin orice mi5loace, in afara de cazurile pre)azute
e,pres de lee=
f. difuzarea de stiri, dezbateri, anc6ete sau de reporta5e scrise ori audio)izuale pri)ind
)iata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza=
. difuzarea de materiale continand imaini pri)ind o persoana aflata la tratament in
unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal pri)ind starea de
sanatate, problemele de dianostic, pronostic, tratament, circumstante in leatura cu
boala si cu alte di)erse fapte, inclusi) rezultatul autopsiei, fara acordul persoanei in
cauza, iar in cazul in care aceasta este decedata, fara acordul familiei sau al persoanelor
indreptatite=
6. utilizarea, cu rea(credinta, a numelui, imainii, )ocii sau asemanarii cu o alta
persoana=
i. difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale,
inclusi) a datelor pri)ind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei
persoane sau ale membrilor familiei sale, fara acordul persoanei careia acestea ii apartin
sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele.
Limite (rt. 7/
01. &u constituie o incalcare a drepturilor pre)azute in aceasta sectiune atinerile care
sunt permise de lee sau de con)entiile si pactele internationale pri)itoare la drepturile
omului la care Romania este parte.
02. %,ercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna(credinta si cu respectarea
pactelor si con)entiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare
a drepturilor pre)azute in prezenta sectiune.
#rezumtia de con!imtamant (rt. 70
*and insusi cel la care se refera o informatie sau un material le pune la dispozitia unei
persoane fizice ori persoane 5uridice despre care are cunostinta ca isi desfasoara
acti)itatea in domeniul informarii publicului, consimtamantul pentru utilizarea acestora
este prezumat, nefiind necesar un acord scris.
#relucrarea datelor per!onale (rt. 77
Orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mi5loace automate sau neautomate, se
poate face numai in cazurile si conditiile pre)azute de leea speciala.
4ectiunea - ) $e!pectul datorat per!oanei !i dupa dece!ul !au
$e!pectul datorat per!oanei decedate (rt. 78
Persoanei decedate i se datoreaza respect cu pri)ire la memoria sa, precum si cu pri)ire la
corpul sau.
&nterzicerea atingerii memoriei per!oanei decedate (rt. 79
Memoria persoanei decedate este prote5ata in aceleasi conditii ca si imainea si reputatia
persoanei aflate in )iata.
$e!pectarea vointei per!oanei decedate (rt. 80
01. Orice persoana poate determina felul propriilor funeralii si poate dispune cu pri)ire la
corpul sau dupa moarte. In cazul celor lipsiti de capacitate de e,ercitiu sau al celor cu
capacitate de e,ercitiu restransa este necesar si consimtamantul scris al parintilor sau,
dupa caz, al tutorelui.
02. In lipsa unei optiuni e,prese a persoanei decedate, )a fi respectata, in ordine, )ointa
sotului, parintilor, descendentilor, rudelor in linie colaterala pana la al patrulea rad
inclusi), leatarilor uni)ersali sau cu titlu uni)ersal ori dispozitia primarului comunei,
orasului, municipiului sau al sectorului municipiului 7ucuresti in a carui raza teritoriala a
a)ut loc decesul. In toate cazurile se )a tine seama de apartenenta confesionala a
persoanei decedate.
#relevarea de la per!oanele decedate (rt. 81
Prele)area de orane, tesuturi si celule umane, in scop terapeutic sau stiintific, de la
persoanele decedate se efectueaza numai in conditiile pre)azute de lee, cu acordul scris,
e,primat in timpul )ietii, al persoanei decedate sau, in lipsa acestuia, cu acordul scris,
liber, prealabil si e,pres dat, in ordine, de sotul supra)ietuitor, de parinti, de descendenti
ori, in sfarsit, de rudele in linie colaterala pana la al patrulea rad inclusi).
Capitolul &&& ) &dentificarea per!oanei fizice
4ectiunea 1 ) Numele
*reptul la nume (rt. 82
Orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobandit, potri)it leii.
4tructura numelui (rt. 8,
&umele cuprinde numele de familie si prenumele.
*obandirea numelui (rt. 8-
01. &umele de familie se dobandeste prin efectul filiatiei si poate fi modificat prin efectul
sc6imbarii starii ci)ile, in conditiile pre)azute de lee.
02. Prenumele se stabileste la data inreistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere.
%ste interzisa inreistrarea de catre ofiterul de stare ci)ila a prenumelor indecente,
ridicole si a altora asemenea, de natura a afecta ordinea publica si bunele mora)uri ori
interesele copilului, dupa caz.
02. &umele de familie si prenumele copilului asit, nascut din parinti necunoscuti,
precum si cele ale copilului care este parasit de catre mama in spital, iar identitatea
acesteia nu a fost stabilita in termenul pre)azut de lee, se stabilesc prin dispozitia
primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului 7ucuresti in a
carui raza teritoriala a fost asit copilul ori, dupa caz, s(a constatat parasirea lui, in
conditiile leii speciale.
4c7imbarea numelui pe cale admini!trativa (rt. 8/
*etatenii romani pot obtine, in conditiile leii, sc6imbarea pe cale administrati)a a
numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.
4ectiunea 2 ) *omiciliul !i re!edinta
*reptul la domiciliu !i re!edinta (rt. 80
01. *etatenii romani au dreptul sa isi stabileasca ori sa isi sc6imbe, in mod liber,
domiciliul sau resedinta, in tara sau in strainatate, cu e,ceptia cazurilor anume pre)azute
de lee.
02. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, o persoana fizica nu poate sa aiba in acelasi timp
decat un sinur domiciliu si o sinura resedinta, c6iar si atunci cand detine mai multe
locuinte.
*omiciliul (rt. 87
Domiciliul persoanei fizice, in )ederea e,ercitarii drepturilor si libertatilor sale ci)ile,
este acolo unde aceasta declara ca isi are locuinta principala.
$e!edinta (rt. 88
Resedinta persoanei fizice este in locul unde isi are locuinta secundara.
4tabilirea !i !c7imbarea domiciliului (rt. 89
01. 1tabilirea sau sc6imbarea domiciliului se face cu respectarea dispozitiilor leii
speciale.
02. 1tabilirea sau sc6imbarea domiciliului nu opereaza decat atunci cand cel care ocupa
sau se muta intr(un anumit loc a facut(o cu intentia de a a)ea acolo locuinta principala.
02. Do)ada intentiei rezulta din declaratiile persoanei facute la oranele administrati)e
competente sa opereze stabilirea sau sc6imbarea domiciliului, iar in lipsa acestor
declaratii, din orice alte impre5urari de fapt.
#rezumtia de domiciliu (rt. 90
01. Resedinta )a fi considerata domiciliu cand acesta nu este cunoscut.
02. In lipsa de resedinta, persoana fizica este considerata ca domiciliaza la locul ultimului
domiciliu, iar daca acesta nu se cunoaste, la locul unde acea persoana se aseste.
*ovada (rt. 91
01. Do)ada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse in cartea de
identitate.
02. In lipsa acestor mentiuni ori atunci cand acestea nu corespund realitatii, stabilirea sau
sc6imbarea domiciliului ori a resedintei nu )a putea fi opusa altor persoane.
02. Dispozitiile alin. 02. nu se aplica in cazul in care domiciliul sau resedinta a fost
cunoscuta prin alte mi5loace de cel caruia i se opune.
*omiciliul minorului !i al celui pu! !ub interdictie 3udecatorea!ca (rt. 92
01. Domiciliul minorului care nu a dobandit capacitate deplina de e,ercitiu in conditiile
pre)azute de lee este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste in mod
statornic.
02. In cazul in care parintii au domicilii separate si nu se intele la care dintre ei )a a)ea
domiciliul copilul, instanta de tutela, ascultandu(i pe parinti, precum si pe copil, daca
acesta a implinit )arsta de 10 ani, )a decide tinand seama de interesele copilului.
Pana la ramanerea definiti)a a 6otararii 5udecatoresti, minorul este prezumat ca are
domiciliul la parintele la care locuieste in mod statornic.
02. Prin e,ceptie, in situatiile pre)azute de lee, domiciliul minorului poate fi la bunici, la
alte rude ori persoane de incredere, cu consimtamantul acestora. De asemenea, domiciliul
minorului poate fi si la o institutie de ocrotire.
03. Domiciliul minorului, in cazul in care numai unul dintre parintii sai il reprezinta ori in
cazul in care se afla sub tutela, precum si domiciliul persoanei puse sub interdictie
5udecatoreasca este la reprezentantul leal.
Cazuri !peciale (rt. 9,
Domiciliul copilului lipsit, temporar sau definiti), de ocrotirea parintilor sai si supus unor
masuri de protectie speciala, in cazurile pre)azute de lee, se afla la institutia, la familia
sau la persoanele carora le(a fost dat in plasament.
*omiciliul per!oanei pu!e !ub curatela (rt. 9-
In cazul in care s(a instituit o curatela asupra bunurilor celui care a disparut, acesta are
domiciliul la curator, in masura in care acesta este indreptatit sa il reprezinte.
*omiciliul la curatorul !pecial (rt. 9/
Daca a fost numit un curator special pentru administrarea bunurilor succesorale, cei
c6emati la mostenire au domiciliul la curator, in masura in care acesta este indreptatit sa ii
reprezinte.
*omiciliul profe!ional (rt. 90
*el care e,ploateaza o intreprindere are domiciliul si la locul acelei intreprinderi, in tot
ceea ce pri)este obliatiile patrimoniale ce s(au nascut sau urmeaza a se e,ecuta in acel
loc.
*omiciliul ale! (rt. 97
01. Partile unui act 5uridic pot sa aleaa un domiciliu in )ederea e,ercitarii drepturilor sau
a e,ecutarii obliatiilor nascute din acel act.
02. 'leerea domiciliului nu se prezuma, ci trebuie facuta in scris.
4ectiunea , ) (ctele de !tare civila
4tarea civila (rt. 98
1tarea ci)ila este dreptul persoanei de a se indi)idualiza, in familie si societate, prin
calitatile strict personale care decur din actele si faptele de stare ci)ila.
*ovada !tarii civile (rt. 99
01. 1tarea ci)ila se do)edeste prin actele de nastere, casatorie si deces intocmite, potri)it
leii, in reistrele de stare ci)ila, precum si prin certificatele de stare ci)ila eliberate pe
baza acestora.
02. 'ctele de stare ci)ila sunt inscrisuri autentice si fac do)ada, pana la inscrierea in fals,
pentru ceea ce reprezinta constatarile personale ale ofiterului de stare ci)ila si, pana la
proba contrara, pentru celelalte mentiuni.
02. >otararea 5udecatoreasca data cu pri)ire la starea ci)ila a unei persoane este opozabila
oricarei alte persoane cat timp printr(o noua 6otarare nu s(a stabilit contrariul.
03. Daca printr(o 6otarare 5udecatoreasca s(a stabilit o anumita stare ci)ila a unei
persoane, iar printr(o 6otarare 5udecatoreasca ulterioara este admisa o actiune prin care s(
a contestat starea ci)ila astfel stabilita, prima 6otarare isi pierde efectele la data ramanerii
definiti)e a celei de a doua 6otarari.
(nularea, completarea, modificarea !au rectificarea actelor de !tare civila (rt. 100
01. 'nularea, completarea sau modificarea actelor de stare ci)ila si a mentiunilor inscrise
pe acestea se poate face numai in temeiul unei 6otarari 5udecatoresti definiti)e.
02. Rectificarea actelor de stare ci)ila si a mentiunilor inscrise pe marinea acestora se
poate face, din oficiu sau la cerere, numai in temeiul dispozitiei primarului de la primaria
care are in pastrare actul de stare ci)ila.
02. 1tarea ci)ila poate fi modificata in baza unei 6otarari de anulare, completare sau
modificare a unui act de stare ci)ila numai daca a fost formulata si o actiune de
modificare a starii ci)ile, admisa printr(o 6otarare 5udecatoreasca ramasa definiti)a.
03. >otararea 5udecatoreasca prin care se dispune anularea, completarea sau modificarea
unui act de stare ci)ila, precum si inreistrarea facuta in temeiul unei asemenea 6otarari
sunt opozabile oricarei alte persoane cat timp printr(o noua 6otarare nu s(a stabilit
contrariul. 'ctul administrati) prin care s(a dispus rectificarea unui act de stare ci)ila,
precum si inreistrarea facuta in baza lui sunt opozabile oricarei persoane pana la proba
contrara.
&n!crierea mentiunilor pe actul de !tare civila (rt. 101
'nularea, completarea, modificarea si rectificarea unui act de stare ci)ila sau a unei
mentiuni inscrise pe acesta, dispuse prin 6otarare 5udecatoreasca ramasa definiti)a ori,
dupa caz, prin dispozitie a primarului, se inscriu numai prin mentiune pe actul de stare
ci)ila corespunzator. In acest scop, 6otararea 5udecatoreasca ramasa definiti)a se
comunica de indata, din oficiu, de catre instanta care s(a pronuntat ultima asupra
fondului.
(ctele intocmite de un ofiter de !tare civila necompetent (rt. 102
'ctele de stare ci)ila intocmite de o persoana care a e,ercitat in mod public atributiile de
ofiter de stare ci)ila, cu respectarea tuturor pre)ederilor leale, sunt )alabile, c6iar daca
acea persoana nu a)ea aceasta calitate, afara de cazul in care beneficiarii acestor acte au
cunoscut, in momentul intocmirii lor, lipsa acestei calitati.
(lte mi3loace de dovada a !tarii civile (rt. 10,
1tarea ci)ila se poate do)edi, inaintea instantei 5udecatoresti, prin orice mi5loace de
proba, daca<
a. nu au e,istat reistre de stare ci)ila=
b. reistrele de stare ci)ila s(au pierdut ori au fost distruse, in tot sau in parte=
c. nu este posibila procurarea din strainatate a certificatului de stare ci)ila sau a e,trasului
de pe actul de stare ci)ila=
d. intocmirea actului de stare ci)ila a fost omisa sau, dupa caz, refuzata.
"itlul &&& ) +crotirea per!oanei fizice
Capitolul & ) *i!pozitii generale
&ntere!ul per!oanei ocrotite (rt. 10-
01. Orice masura de ocrotire a persoanei fizice se stabileste numai in interesul acesteia.
02. La luarea unei masuri de ocrotire trebuie sa se tina seama de posibilitatea persoanei
fizice de a(si e,ercita drepturile si de a(si indeplini obliatiile cu pri)ire la persoana si
bunurile sale.
#er!oanele ocrotite (rt. 10/
1unt supusi unor masuri speciale de ocrotire minorii si cei care, desi capabili, din cauza
batranetii, a bolii sau a altor moti)e pre)azute de lee nu pot sa isi administreze bunurile
si nici sa isi apere interesele in conditii corespunzatoare.
'a!urile de ocrotire (rt. 100
01. Ocrotirea minorului se realizeaza prin parinti, prin instituirea tutelei, prin darea in
plasament sau, dupa caz, prin alte masuri de protectie speciala anume pre)azute de lee.
02. Ocrotirea ma5orului are loc prin punerea sub interdictie 5udecatoreasca sau prin
instituirea curatelei, in conditiile pre)azute de prezentul cod.
&n!tanta de tutela (rt. 107
01. Procedurile pre)azute de prezentul cod pri)ind ocrotirea persoanei fizice sunt de
competenta instantei de tutela si de familie stabilite potri)it leii, denumita in continuare
instanta de tutela.
02. In toate cazurile, instanta de tutela solutioneaza de indata aceste cereri.
+crotirea per!oanei prin tutela (rt. 108
01. Ocrotirea persoanei fizice prin tutela se realizeaza de catre tutore, desemnat sau
numit, in conditiile prezentului cod, precum si de catre consiliul de familie, ca oran
consultati).
02. *onsiliul de familie poate fi constituit de catre instanta de tutela numai la cererea
persoanelor interesate.
02. In cazul in care nu se constituie consiliul de familie, atributiile acestuia )or fi
e,ercitate de catre instanta de tutela.
+crotirea per!oanei prin curatela (rt. 109
Ocrotirea persoanei fizice prin curatela are loc numai in cazurile si conditiile pre)azute
de lee.
Capitolul && ) "utela minorului
4ectiunea 1 ) *e!c7iderea tutelei
Cazurile de in!tituire (rt. 110
$utela minorului se instituie atunci cand ambii parinti sunt, dupa caz, decedati,
necunoscuti, decazuti din e,ercitiul drepturilor parintesti sau li s(a aplicat pedeapsa
penala a interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie 5udecatoreasca, disparuti ori
declarati 5udecatoreste morti, precum si in cazul in care, la incetarea adoptiei, instanta
6otaraste ca este in interesul minorului instituirea unei tutele.
#er!oanele obligate !a in!tiinteze in!tanta de tutela (rt. 111
'u obliatia ca, de indata ce afla de e,istenta unui minor lipsit de inri5ire parinteasca in
cazurile pre)azute la art. 110, sa instiinteze instanta de tutela<
a. persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei in care
locuieste minorul=
b. ser)iciul de stare ci)ila, cu prile5ul inreistrarii mortii unei persoane, precum si notarul
public, cu prile5ul desc6iderii unei proceduri succesorale=
c. instantele 5udecatoresti, cu prile5ul condamnarii la pedeapsa penala a interzicerii
drepturilor parintesti=
d. oranele administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si orice alta
persoana.
4ectiunea 2 ) "utorele
#er!oana care poate fi numita tutore (rt. 112
01. Poate fi tutore o persoana fizica sau sotul si sotia, impreuna, daca nu se afla in )reunul
dintre cazurile de incompatibilitate pre)azute de prezentul cod.
02. In cazul in care in situatia pre)azuta la art. 110 se afla mai multi minori care sunt frati
sau surori, se numeste, de reula, un sinur tutore.
#er!oanele care nu pot fi numite tutore (rt. 11,
01. &u poate fi tutore<
a. minorul, persoana pusa sub interdictie 5udecatoreasca sau cel pus sub curatela=
b. cel decazut din e,ercitiul drepturilor parintesti sau declarat incapabil de a fi tutore=
c. cel caruia i s(a restrans e,ercitiul unor drepturi ci)ile, fie in temeiul leii, fie prin
6otarare 5udecatoreasca, precum si cel cu rele purtari retinute ca atare de catre o instanta
5udecatoreasca=
d. cel care, e,ercitand o tutela, a fost indepartat din aceasta in conditiile art. 15#=
e. cel aflat in stare de insol)abilitate=
f. cel care, din cauza intereselor potri)nice cu cele ale minorului, nu ar putea indeplini
sarcina tutelei=
. cel inlaturat prin inscris autentic sau prin testament de catre parintele care e,ercita
sinur, in momentul mortii, autoritatea parinteasca.
02. Daca una dintre impre5urarile pre)azute la alin. 01. sur)ine sau este descoperita in
timpul tutelei, tutorele )a fi indepartat, respectandu(se aceeasi procedura ca si la numirea
lui.
*e!emnarea tutorelui de catre parinte (rt. 11-
01. Parintele poate desemna, prin act unilateral sau prin contract de mandat, inc6eiate in
forma autentica, ori, dupa caz, prin testament, persoana care urmeaza a fi numita tutore al
copiilor sai.
02. Desemnarea facuta de parintele care in momentul mortii era decazut din drepturile
parintesti sau pus sub interdictie 5udecatoreasca este lipsita de efecte.
02. Desemnarea facuta in conditiile prezentului articol poate fi re)ocata oricand de catre
parinte, c6iar si printr(un inscris sub semnatura pri)ata.
03. Inscrisul prin care se re)oca persoana desemnata pentru a fi numita tutore se )a
inscrie in reistrul pre)azut la art. 1.03! sau la art. 2.022, dupa caz.
05. &otarul public sau instanta de tutela, dupa caz, are obliatia sa )erifice la reistrele
pre)azute la alin. 03. daca persoana desemnata pentru a fi tutore nu a fost re)ocata.
*e!emnarea mai multor tutori (rt. 11/
In cazul in care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, fara )reo preferinta, ori
e,ista mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului in stare sa indeplineasca
sarcinile tutelei si care isi e,prima dorinta de a fi tutore, instanta de tutela )a 6otari tinand
seama de conditiile lor materiale, precum si de arantiile morale necesare dez)oltarii
armonioase a minorului.
'a!uri provizorii (rt. 110
01. *el c6emat la tutela in conformitate cu dispozitiile art. 113 nu poate fi inlaturat de
catre instanta fara acordul sau decat daca se afla in )reunul dintre cazurile pre)azute la
art. 112 sau daca prin numirea sa interesele minorului ar fi periclitate.
02. In cazul in care cel c6emat la tutela este numai temporar impiedicat in e,ercitarea
atributiilor ce i(au fost conferite, instanta de tutela, dupa incetarea impiedicarii, il
numeste tutore la cererea sa, dar nu mai tarziu de ! luni de la desc6iderea tutelei. Pana
atunci, instanta desemneaza un tutore pro)izoriu.
02. Dupa trecerea celor ! luni, daca persoana desemnata nu a cerut numirea sa ca tutore,
cel numit pro)izoriu tutore ramane sa indeplineasca in continuare sarcinile tutelei pana la
numirea unui tutore in conditiile art. 11#.
8arantii (rt. 117
La numirea sau, dupa caz, in timpul tutelei, instanta de tutela poate 6otari, din oficiu sau
la cererea consiliului de familie, ca tutorele sa dea arantii reale sau personale, daca
interesele minorului cer o astfel de masura. In acest caz, ea stabileste potri)it cu
impre5urarile felul si intinderea arantiilor.
Numirea tutorelui de catre in!tanta de tutela (rt. 118
In lipsa unui tutore desemnat, instanta de tutela numeste cu prioritate ca tutore, daca nu se
opun moti)e intemeiate, o ruda sau un afin ori un prieten al familiei minorului, in stare sa
indeplineasca aceasta sarcina, tinand seama, dupa caz, de relatiile personale, de
apropierea domiciliilor, de conditiile materiale si de arantiile morale pe care le prezinta
cel c6emat la tutela.
#rocedura de numire (rt. 119
01. &umirea tutorelui se face, cu acordul acestuia, de catre instanta de tutela in camera de
consiliu, prin inc6eiere definiti)a. 'tunci cand desemnarea tutorelui s(a facut prin
contract de mandat, cel desemnat tutore nu poate refuza numirea decat pentru moti)ele
pre)azute la art. 120 alin. 02..
02. 'scultarea minorului care a implinit )arsta de 10 ani este obliatorie.
02. In lipsa unui tutore desemnat, daca instanta de tutela a constituit consiliul de familie,
numirea tutorelui se face, potri)it alin. 01., cu consultarea consiliului de familie.
03. Inc6eierea de numire se comunica in scris tutorelui si se afiseaza la sediul instantei de
tutela si la primaria de la domiciliul minorului.
05. Drepturile si indatoririle tutorelui incep de la data comunicarii inc6eierii de numire.
0!. Intre timp, instanta de tutela poate lua masuri pro)izorii cerute de interesele
minorului, putand c6iar sa numeasca un curator special.
$efuzul continuarii tutelei (rt. 120
01. *el numit tutore este dator sa continue indeplinirea sarcinilor tutelei.
02. Poate refuza continuarea tutelei<
a. cel care are )arsta de !0 de ani impliniti=
b. femeia insarcinata sau mama unui copil mai mic de # ani=
c. cel care creste si educa 2 sau mai multi copii=
d. cel care, din cauza bolii, a infirmitatii, a felului acti)itatilor desfasurate, a departarii
domiciliului de locul unde se afla bunurile minorului sau din alte moti)e intemeiate, nu ar
mai putea sa indeplineasca aceasta sarcina.
&nlocuirea tutorelui (rt. 121
Daca )reuna dintre impre5urarile pre)azute la art. 120 alin. 02. sur)ine in timpul tutelei,
tutorele poate cere sa fie inlocuit. *ererea de inlocuire se adreseaza instantei de tutela,
care )a 6otari de urenta. Pana la solutionarea cererii sale de inlocuire, el este obliat sa
continue e,ercitarea atributiilor.
Caracterul per!onal al tutelei (rt. 122
01. $utela este o sarcina personala.
02. *u toate acestea, instanta de tutela, cu a)izul consiliului de familie, poate, tinand
seama de marimea si compunerea patrimoniului minorului, sa decida ca administrarea
patrimoniului ori doar a unei parti a acestuia sa fie incredintata, potri)it leii, unei
persoane fizice sau persoane 5uridice specializate.
8ratuitatea tutelei (rt. 12,
01. $utela este o sarcina ratuita.
02. *u toate acestea, tutorele poate fi indreptatit, pe perioada e,ercitarii sarcinilor tutelei,
la o remuneratie al carei cuantum )a fi stabilit de instanta de tutela, cu a)izul consiliului
de familie, tinand seama de munca depusa in administrarea a)erii si de starea materiala a
minorului si a tutorelui, dar nu mai mult de 10? din )eniturile produse de bunurile
minorului. Instanta de tutela, cu a)izul consiliului de familie, )a putea modifica sau
suprima aceasta remuneratie, potri)it impre5urarilor.
4ectiunea , ) Con!iliul de familie
$olul con!iliului de familie (rt. 12-
01. *onsiliul de familie se poate constitui pentru a supra)e6ea modul in care tutorele isi
e,ercita drepturile si isi indeplineste indatoririle cu pri)ire la persoana si bunurile
minorului.
02. In cazul ocrotirii minorului prin parinti, prin darea in plasament sau, dupa caz, prin
alte masuri de protectie speciala pre)azute de lee nu se )a institui consiliul de familie.
'embrii con!iliului de familie (rt. 12/
01. Instanta de tutela poate constitui un consiliu de familie, compus din 2 rude sau afini,
tinand seama de radul de rudenie si de relatiile personale cu familia minorului. In lipsa
de rude sau afini pot fi numite si alte persoane care au a)ut leaturi de prietenie cu
parintii minorului sau care manifesta interes pentru situatia acestuia.
02. 1otul si sotia nu pot fi, impreuna, membri ai aceluiasi consiliu de familie.
02. In aceleasi conditii, instanta de tutela numeste si 2 supleanti.
03. $utorele nu poate fi membru in consiliul de familie.
(lte di!pozitii aplicabile con!iliului de familie (rt. 120
Dispozitiile art. 112, art. 120 alin. 01. si alin. 02. lit. d., art. 121 si 13/ se aplica in mod
corespunzator si membrilor consiliului de familie.
'odificarea con!iliului de familie (rt. 127
In afara de cazul pre)azut la art. 121, alcatuirea consiliului de familie nu se poate
modifica in timpul tutelei, afara numai daca interesele minorului ar cere o asemenea
sc6imbare sau daca, prin moartea ori disparitia unuia dintre membri, ar fi necesara
completarea.
Con!tituirea con!iliului de familie (rt. 128
01. In )ederea constituirii consiliului de familie, persoanele care indeplinesc conditiile
pentru a fi membri sunt con)ocate la domiciliul minorului de catre instanta de tutela, din
oficiu sau la sesizarea minorului, daca acesta a implinit )arsta de 13 ani, a tutorelui
desemnat, a oricaror altor persoane care au cunostinta despre situatia minorului.
02. &umirea membrilor consiliului de familie se face cu acordul acestora.
02. Minorul care a implinit )arsta de 10 ani )a fi ascultat in conditiile art. 2!3.
6unctionarea con!iliului de familie (rt. 129
01. *onsiliul de familie este con)ocat cu cel putin 10 zile inainte de data intrunirii de
catre tutore, din propria initiati)a sau la cererea oricaruia dintre membrii acestuia, a
minorului care a implinit )arsta de 13 ani sau a instantei de tutela. *u acordul tuturor
membrilor consiliului de familie, con)ocarea se poate face si mai de)reme de implinirea
termenului de 10 zile dinainte de data intrunirii. In toate cazurile, prezenta tuturor
membrilor consiliului de familie acopera nereularitatea con)ocarii.
02. *ei con)ocati sunt obliati sa se prezinte personal la locul indicat in actul de
con)ocare. In cazul in care acestia nu se pot prezenta, ei pot fi reprezentati de persoane
care sunt rude sau afini cu parintii minorului, daca aceste persoane nu sunt desemnate sau
con)ocate in nume propriu ca membri ai consiliului de familie. 1otii se pot reprezenta
reciproc.
02. 1edintele consiliului de familie se tin la domiciliul minorului. In cazul in care
con)ocarea a fost facuta la solicitarea instantei de tutela, sedinta se tine la sediul
acesteia.
(tributii (rt. 1,0
01. *onsiliul de familie da a)ize consultati)e, la solicitarea tutorelui sau a instantei de
tutela, si ia decizii, in cazurile pre)azute de lee. ')izele consultati)e si deciziile se iau in
mod )alabil cu )otul ma5oritatii membrilor sai, consiliul fiind prezidat de persoana cea
mai inaintata in )arsta.
02. La luarea deciziilor, minorul care a implinit )arsta de 10 ani )a fi ascultat, dispozitiile
art. 2!3 fiind aplicabile in mod corespunzator.
02. Deciziile consiliului de familie )or fi moti)ate si consemnate intr(un reistru special
constituit, care se tine de unul dintre membrii consiliului, desemnat in acest scop de
instanta de tutela.
03. 'ctele inc6eiate de tutore in lipsa a)izului consultati) sunt anulabile. Inc6eierea
actului cu nerespectarea a)izului atrae numai raspunderea tutorelui. Dispozitiile art. 155
sunt aplicabile in mod corespunzator.
&nlocuirea con!iliului de familie (rt. 1,1
$utorele poate cere instituirea unui nou consiliu, daca in planerile formulate potri)it
prezentului cod instanta a 6otarat de cel putin doua ori, in mod definiti), impotri)a
deciziilor consiliului de familie.
&mpo!ibilitatea con!tituirii con!iliului de familie (rt. 1,2
Daca in cazul pre)azut la art. 121 nu este posibila constituirea unui nou consiliu, ca si in
cazul contrarietatii de interese dintre minor si toti membrii consiliului de familie si
supleanti, tutorele poate cere instantei de tutela autorizatia de a e,ercita sinur tutela.
4ectiunea - ) %1ercitarea tutelei
91. *i!pozitii generale
%1ercitarea tutelei in intere!ul minorului (rt. 1,,
$utela se e,ercita numai in interesul minorului atat in ceea ce pri)este persoana, cat si
bunurile acestuia.
Continutul tutelei (rt. 1,-
01. $utorele are indatorirea de a inri5i de minor.
02. %l este obliat sa asiure inri5irea minorului, sanatatea si dez)oltarea lui fizica si
mentala, educarea, in)atatura si preatirea profesionala a acestuia, potri)it cu aptitudinile
lui.
"utela e1ercitata de ambii !oti (rt. 1,/
01. In cazul in care tutori sunt 2 soti, acestia raspund impreuna pentru e,ercitarea
atributiilor tutelei. Dispozitiile pri)ind autoritatea parinteasca sunt aplicabile in mod
corespunzator.
02. In cazul in care unul dintre soti introduce actiunea de di)ort, instanta, din oficiu, )a
instiinta instanta de tutela pentru a dispune cu pri)ire la e,ercitarea tutelei.
92. %1ercitarea tutelei cu privire la per!oana minorului
(vizul con!iliului de familie (rt. 1,0
Masurile pri)ind persoana minorului se iau de catre tutore, cu a)izul consiliului de
familie, cu e,ceptia masurilor care au caracter curent.
*omiciliul minorului (rt. 1,7
01. Minorul pus sub tutela are domiciliul la tutore. &umai cu autorizarea instantei de
tutela minorul poate a)ea si o resedinta.
02. Prin e,ceptie de la pre)ederile alin. 01., tutorele poate incu)iinta ca minorul sa aiba o
resedinta determinata de educarea si preatirea sa profesionala. In acest caz, instanta de
tutela )a fi de indata incunostintata de tutore.
6elul invataturii !au al pregatirii profe!ionale (rt. 1,8
01. 8elul in)ataturii sau al preatirii profesionale pe care minorul care nu a implinit )arsta
de 13 ani o primea la data instituirii tutelei nu poate fi sc6imbat de acesta decat cu
incu)iintarea instantei de tutela.
02. Instanta de tutela nu poate, impotri)a )ointei minorului care a implinit )arsta de 13
ani, sa sc6imbe felul in)ataturii acestuia, 6otarata de parinti sau pe care minorul o primea
la data instituirii tutelei.
(!cultarea minorului care a implinit var!ta de 10 ani (rt. 1,9
Instanta de tutela nu poate 6otari fara ascultarea minorului, daca acesta a implinit )arsta
de 10 ani, dispozitiile art. 2!3 fiind aplicabile.
9,. %1ercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului
&nventarul bunurilor minorului (rt. 1-0
01. Dupa numirea tutorelui si in prezenta acestuia si a membrilor consiliului de familie,
un deleat al instantei de tutela )a )erifica la fata locului toate bunurile minorului,
intocmind un in)entar, care )a fi supus aprobarii instantei de tutela.
In)entarul bunurilor minorului )a incepe sa fie intocmit in ma,imum 10 zile de la
numirea tutorelui de catre instanta de tutela.
02. *u prile5ul in)entarierii, tutorele si membrii consiliului de familie sunt tinuti sa
declare in scris, la intrebarea e,presa a deleatului instantei de tutela, creantele, datoriile
sau alte pretentii pe care le au fata de minor. Declaratiile )or fi consemnate in procesul(
)erbal de in)entariere.
02. $utorele sau membrii consiliului de familie care, cunoscand creantele sau pretentiile
proprii fata de minori, nu le(au declarat, desi au fost somati sa le declare, sunt prezumati
ca au renuntat la ele. Daca tutorele sau membrii consiliului de familie nu declara datoriile
pe care le au fata de minor, desi au fost somati sa le declare, pot fi indepartati din functie.
03. *reantele pe care le au asupra minorului tutorele sau )reunul dintre membrii
consiliului de familie, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile acestora pot fi
platite )oluntar numai cu autorizarea instantei de tutela.
(ctele facute in lip!a inventarului (rt. 1-1
Inainte de intocmirea in)entarului, tutorele nu poate face, in numele minorului, decat acte
de conser)are si acte de administrare ce nu sufera intarziere.
(dmini!trarea bunurilor minorului (rt. 1-2
01. $utorele are indatorirea de a administra cu buna(credinta bunurile minorului. In acest
scop, tutorele actioneaza in calitate de administrator insarcinat cu simpla administrare a
bunurilor minorului, dispozitiile titlului + din cartea a III(a aplicandu(se in mod
corespunzator, afara de cazul in care prin prezentul capitol se dispune altfel.
02. &u sunt supuse administrarii bunurile dobandite de minor cu titlu ratuit decat daca
testatorul sau donatorul a stipulat altfel. 'ceste bunuri sunt administrate de curatorul ori
de cel desemnat prin actul de dispozitie sau, dupa caz, numit de catre instanta de tutela.
$eprezentarea minorului (rt. 1-,
$utorele are indatorirea de a(l reprezenta pe minor in actele 5uridice, dar numai pana cand
acesta implineste )arsta de 13 ani.
$egimul 3uridic al actelor de di!pozitie (rt. 1--
01. $utorele nu poate, in numele minorului, sa faca donatii si nici sa aranteze obliatia
altuia. 8ac e,ceptie darurile obisnuite, potri)ite cu starea materiala a minorului.
02. $utorele nu poate, fara a)izul consiliului de familie si autorizarea instantei de tutela,
sa faca acte de instrainare, imparteala, ipotecare ori de re)are cu alte sarcini reale a
bunurilor minorului, sa renunte la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si sa
inc6eie in mod )alabil orice alte acte ce depasesc dreptul de administrare.
02. 'ctele facute cu incalcarea dispozitiilor pre)azute la alin. 01. si 02. sunt anulabile. In
aceste cazuri, actiunea in anulare poate fi e,ercitata de tutore, de consiliul de familie sau
de oricare membru al acestuia, precum si de catre procuror, din oficiu sau la sesizarea
instantei de tutela.
03. *u toate acestea, tutorele poate instraina, fara a)izul consiliului de familie si fara
autorizarea instantei de tutela, bunurile supuse pieirii, deradarii, alterarii ori deprecierii,
precum si cele de)enite nefolositoare pentru minor.
(utorizarea in!tantei de tutela (rt. 1-/
01. Instanta de tutela acorda tutorelui autorizarea numai daca actul raspunde unei ne)oi
sau prezinta un folos neindoielnic pentru minor.
02. 'utorizarea se )a da pentru fiecare act in parte, stabilindu(se, cand este cazul,
conditiile de inc6eiere a actului.
02. In caz de )anzare, autorizarea )a arata daca )anzarea se )a face prin acordul partilor,
prin licitatie publica sau in alt mod.
03. In toate cazurile, instanta de tutela poate indica tutorelui modul in care se
intrebuinteaza sumele de bani obtinute.
&ncuviintarea !i autorizarea actelor minorului care a implinit var!ta de 1- ani (rt.
1-0
01. Minorul care a implinit )arsta de 13 ani inc6eie actele 5uridice cu incu)iintarea scrisa
a tutorelui sau, dupa caz, a curatorului.
02. Daca actul pe care minorul care a implinit )arsta de 13 ani urmeaza sa il inc6eie face
parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face decat cu autorizarea instantei de tutela
si cu a)izul consiliului de familie, )a fi necesara atat autorizarea acesteia, cat si a)izul
consiliului de familie.
02. Minorul nu poate sa faca donatii, altele decat darurile obisnuite potri)it starii lui
materiale, si nici sa aranteze obliatia altuia.
03. 'ctele facute cu incalcarea dispozitiilor alin. 01.:
02. sunt anulabile, dispozitiile art. 133 alin. 02. fiind aplicabile in mod corespunzator.
&nterzicerea unor acte 3uridice (rt. 1-7
01. %ste interzisa, sub sanctiunea nulitatii relati)e, inc6eierea de acte 5uridice intre tutore
sau sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pe de o parte, si minor, pe
de alta parte.
02. *u toate acestea, oricare dintre persoanele pre)azute la alin. 01. poate cumpara la
licitatie publica un bun al minorului, daca are o arantie reala asupra acestui bun ori il
detine in coproprietate cu minorul, dupa caz.
4uma anuala nece!ara pentru intretinerea minorului (rt. 1-8
01. *onsiliul de familie stabileste suma anuala necesara pentru intretinerea minorului si
administrarea bunurilor sale si poate modifica, potri)it impre5urarilor, aceasta suma.
Decizia consiliului de familie se aduce la cunostinta, de indata, instantei de tutela.
02. *6eltuielile necesare pentru intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale se
acopera din )eniturile acestuia. In cazul in care )eniturile minorului nu sunt
indestulatoare, instanta de tutela )a dispune )anzarea bunurilor minorului, prin acordul
partilor sau prin licitatie publica.
02. Obiectele ce au )aloare afecti)a pentru familia minorului sau pentru minor nu )or fi
)andute decat in mod e,ceptional.
03. Daca minorul este lipsit de bunuri si nu are parinti sau alte rude care sunt obliate prin
lee sa ii acorde intretinere ori aceasta nu este suficienta, minorul are dreptul la asistenta
sociala, in conditiile leii.
Con!tituirea de depozite bancare (rt. 1-9
01. 1umele de bani care depasesc ne)oile intretinerii minorului si ale administrarii
bunurilor sale, precum si instrumentele financiare se depun, pe numele minorului, la o
institutie de credit indicata de consiliul de familie, in termen de cel mult 5 zile de la data
incasarii lor.
02. $utorele poate dispune de aceste sume si instrumente financiare numai cu autorizarea
prealabila a instantei de tutela, cu e,ceptia operatiunilor pre)azute la alin. 02..
02. *u toate acestea, el nu )a putea folosi, in niciun caz, sumele de bani si instrumentele
financiare pre)azute la alin. 01. pentru inc6eierea, pe numele minorului, a unor tranzactii
pe piata de capital, c6iar daca ar fi obtinut autorizarea instantei de tutela.
03. $utorele poate depune la o institutie de credit si sumele necesare intretinerii, tot pe
numele minorului. 'cestea se trec intr(un cont separat si pot fi ridicate de tutore, fara
autorizarea instantei de tutela.
Cazurile de numire a curatorului !pecial (rt. 1/0
01. Ori de cate ori intre tutore si minor se i)esc interese contrare, care nu sunt dintre cele
ce trebuie sa duca la inlocuirea tutorelui, instanta de tutela )a numi un curator special.
02. De asemenea, daca din cauza bolii sau din alte moti)e tutorele este impiedicat sa
indeplineasca un anumit act in numele minorului pe care il reprezinta sau ale carui acte le
incu)iinteaza, instanta de tutela )a numi un curator special.
02. Pentru moti)e temeinice, in cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea
oricarei persoane interesate sau din oficiu, poate numi pro)izoriu un curator special, care
)a fi )alidat ori, dupa caz, inlocuit de catre instanta de tutela.
4ectiunea / ) Controlul e1ercitarii tutelei
Controlul in!tantei de tutela (rt. 1/1
01. Instanta de tutela )a efectua un control efecti) si continuu asupra modului in care
tutorele si consiliul de familie isi indeplinesc atributiile cu pri)ire la minor si bunurile
acestuia.
02. In indeplinirea acti)itatii de control, instanta de tutela )a putea cere colaborarea
autoritatilor administratiei publice, a institutiilor si ser)iciilor publice specializate pentru
protectia copilului sau a institutiilor de ocrotire, dupa caz.
*area de !eama (rt. 1/2
01. $utorele este dator sa prezinte anual instantei de tutela o dare de seama despre modul
cum s(a inri5it de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia.
02. Darea de seama se )a prezenta instantei de tutela in termen de 20 de zile de la sfarsitul
anului calendaristic.
02. Daca a)erea minorului este de mica insemnatate, instanta de tutela poate sa autorizeze
ca darea de seama pri)ind administrarea bunurilor minorului sa se faca pe termene mai
luni, care nu )or depasi insa 2 ani.
03. In afara de darea de seama anuala, tutorele este obliat, la cererea instantei de tutela,
sa dea oricand dari de seama despre felul cum s(a inri5it de minor, precum si despre
administrarea bunurilor acestuia.
*e!carcarea tutorelui (rt. 1/,
Instanta de tutela )a )erifica socotelile pri)itoare la )eniturile minorului si la c6eltuielile
facute cu intretinerea acestuia si cu administrarea bunurilor sale si, daca sunt corect
intocmite si corespund realitatii, )a da descarcare tutorelui.
&nterzicerea di!pen!ei de a da !ocoteala (rt. 1/-
Dispensa de a da socoteala acordata de parinti sau de o persoana care ar fi facut minorului
o liberalitate este considerata ca nescrisa.
#langerea impotriva tutorelui (rt. 1//
01. Minorul care a implinit )arsta de 13 ani, consiliul de familie, oricare membru al
acestuia, precum si toti cei pre)azuti la art. 111 pot face planere la instanta de tutela cu
pri)ire la actele sau faptele tutorelui paubitoare pentru minor.
02. Planerea se solutioneaza de urenta, prin inc6eiere e,ecutorie, de catre instanta de
tutela, cu citarea partilor si a membrilor consiliului de familie. Minorul care a implinit
)arsta de 10 ani )a fi ascultat, daca instanta de tutela considera ca este necesar.
4ectiunea 0 ) &ncetarea tutelei
Cazurile de incetare (rt. 1/0
01. $utela inceteaza in cazul in care nu se mai mentine situatia care a dus la instituirea
tutelei, precum si in cazul mortii minorului.
02. 8unctia tutorelui inceteaza prin moartea acestuia, prin indepartarea de la sarcina
tutelei sau prin inlocuirea tutorelui.
'oartea tutorelui (rt. 1/7
01. In cazul mortii tutorelui, mostenitorii sai sau orice alta persoana dintre cele pre)azute
la art. 111 au datoria de a instiinta, de indata, instanta de tutela.
02. Pana la numirea unui nou tutore, mostenitorii )or prelua sarcinile tutelei. Daca sunt
mai multi mostenitori, acestia pot desemna, prin procura speciala, pe unul dintre ei sa
indeplineasca in mod pro)izoriu sarcinile tutelei.
02. Daca mostenitorii sunt minori, instiintarea instantei de tutela se poate face de orice
persoana interesata, precum si de cele pre)azute la art. 111. In acest caz, mostenitorii
tutorelui nu )or prelua sarcinile tutelei, ci instanta de tutela )a numi de urenta un curator
special, care poate fi e,ecutorul testamentar.
&ndepartarea tutorelui (rt. 1/8
In afara de alte cazuri pre)azute de lee, tutorele este indepartat daca sa)arseste un abuz,
o neli5enta ra)a sau alte fapte care il fac nedemn de a fi tutore, precum si daca nu isi
indeplineste in mod corespunzator sarcina.
Numirea curatorului !pecial (rt. 1/9
Pana la preluarea functiei de catre noul tutore, in cazurile pre)azute la art. 15/ si 15#,
instanta de tutela poate numi un curator special.
*area de !eama generala (rt. 100
01. La incetarea din orice cauza a tutelei, tutorele sau, dupa caz, mostenitorii acestuia sunt
datori ca, in termen de cel mult 20 de zile, sa prezinte instantei de tutela o dare de seama
enerala. $utorele are aceeasi indatorire si in caz de indepartare de la tutela.
02. Daca functia tutorelui inceteaza prin moartea acestuia, darea de seama enerala )a fi
intocmita de mostenitorii sai ma5ori sau, in caz de incapacitate a tuturor mostenitorilor, de
reprezentantul lor leal, in termen de cel mult 20 de zile de la data acceptarii mostenirii
sau, dupa caz, de la data solicitarii de catre instanta de tutela. In cazul in care nu e,ista
mostenitori ori acestia sunt in imposibilitate de a actiona, darea de seama enerala )a fi
intocmita de catre un curator special, numit de instanta de tutela, in termenul stabilit de
aceasta.
02. Darea de seama enerala )a trebui sa cuprinda situatiile )eniturilor si c6eltuielilor pe
ultimii ani, sa indice acti)ul si pasi)ul, precum si stadiul in care se afla procesele
minorului.
03. Instanta de tutela il poate constrane pe cel obliat sa faca darea de seama enerala,
potri)it dispozitiilor art. 1!2.
#redarea bunurilor (rt. 101
7unurile care au fost in administrarea tutorelui )or fi predate, dupa caz, fostului minor,
mostenitorilor acestuia sau noului tutore de catre tutore, mostenitorii acestuia sau
reprezentantul lor leal ori, in lipsa, de curatorul special numit potri)it dispozitiilor art.
1!0 alin. 02..
*e!carcarea de ge!tiune (rt. 102
01. Dupa predarea bunurilor, )erificarea socotelilor si aprobarea lor, instanta de tutela )a
da tutorelui descarcare de estiunea sa.
02. *6iar daca instanta de tutela a dat tutorelui descarcare de estiune, acesta raspunde
pentru pre5udiciul cauzat din culpa sa.
02. $utorele care inlocuieste un alt tutore are obliatia sa ceara acestuia, c6iar si dupa
descarcarea de estiune, repararea pre5udiciilor pe care le(a cauzat minorului din culpa sa,
sub sanctiunea de a fi obliat el insusi de a repara aceste pre5udicii.
(menda civila (rt. 10,
01. In cazul refuzului de a continua sarcina tutelei, in alte cazuri decat cele pre)azute la
art. 120 alin. 02., tutorele poate fi sanctionat cu amenda ci)ila, in folosul statului, care nu
poate depasi )aloarea unui salariu minim pe economie.
'menda poate fi repetata de cel mult 2 ori, la inter)al de cate / zile, dupa care se )a numi
un alt tutore.
02. De asemenea, daca tutorele, din culpa sa, indeplineste defectuos sarcina tutelei, )a fi
obliat la plata unei amenzi ci)ile, in folosul statului, care nu poate depasi 2 salarii medii
pe economie.
02. 'menda ci)ila se aplica de catre instanta de tutela, prin inc6eiere e,ecutorie.
Capitolul &&& ) +crotirea interzi!ului 3udecatore!c
Conditii (rt. 10-
01. Persoana care nu are discernamantul necesar pentru a se inri5i de interesele sale, din
cauza alienatiei ori debilitatii mintale, )a fi pusa sub interdictie 5udecatoreasca.
02. Pot fi pusi sub interdictie 5udecatoreasca si minorii cu capacitate de e,ercitiu
restransa.
#er!oanele care pot cere punerea !ub interdictie (rt. 10/
Interdictia poate fi ceruta de persoanele pre)azute la art. 111, care este aplicabil in mod
corespunzator.
*e!emnarea tutorelui (rt. 100
Orice persoana care are capacitatea deplina de e,ercitiu poate desemna prin act unilateral
sau contract de mandat, inc6eiate in forma autentica, persoana care urmeaza a fi numita
tutore pentru a se inri5i de persoana si bunurile sale in cazul in care ar fi pusa sub
interdictie 5udecatoreasca. Dispozitiile art. 113 alin. 02.:
05. se aplica in mod corespunzator.
Numirea unui curator !pecial (rt. 107
In caz de ne)oie si pana la solutionarea cererii de punere sub interdictie 5udecatoreasca,
instanta de tutela poate numi un curator special pentru inri5irea si reprezentarea celui a
carui interdictie a fost ceruta, precum si pentru administrarea bunurilor acestuia.
#rocedura (rt. 108
1olutionarea cererii de punere sub interdictie 5udecatoreasca se face potri)it dispozitiilor
*odului de procedura ci)ila.
+pozabilitatea interdictiei (rt. 109
01. Interdictia isi produce efectele de la data cand 6otararea 5udecatoreasca a ramas
definiti)a.
02. *u toate acestea, lipsa de capacitate a celui interzis nu poate fi opusa unei terte
persoane decat de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate pre)azute de *odul de
procedura ci)ila, afara numai daca cel de(al treilea a cunoscut punerea sub interdictie pe
alta cale.
Numirea tutorelui (rt. 170
Prin 6otararea de punere sub interdictie, instanta de tutela numeste, de indata, un tutore
pentru ocrotirea celui pus sub interdictie 5udecatoreasca. Dispozitiile art. 113:120 se
aplica in mod corespunzator.
(plicarea regulilor de la tutela (rt. 171
Reulile pri)itoare la tutela minorului care nu a implinit )arsta de 13 ani se aplica si in
cazul tutelei celui pus sub interdictie 5udecatoreasca, in masura in care leea nu dispune
altfel.
(ctele inc7eiate de cel pu! !ub interdictie 3udecatorea!ca (rt. 172
'ctele 5uridice inc6eiate de persoana pusa sub interdictie 5udecatoreasca, altele decat cele
pre)azute la art. 32 alin. 02., sunt anulabile, c6iar daca la data inc6eierii lor aceasta ar fi
a)ut discernamant.
&nlocuirea tutorelui (rt. 17,
01. $utorele celui pus sub interdictie 5udecatoreasca este in drept sa ceara inlocuirea sa
dupa 2 ani de la numire.
02. Pentru moti)e temeinice tutorele poate cere inlocuirea sa si inaintea implinirii
termenului de 2 ani.
+bligatiile tutorelui (rt. 17-
01. $utorele este dator sa inri5easca de cel pus sub interdictie 5udecatoreasca, spre a(i
rabi )indecarea si a(i imbunatati conditiile de )iata. In acest scop, se )or intrebuinta
)eniturile si, la ne)oie, toate bunurile celui pus sub interdictie 5udecatoreasca.
02. Instanta de tutela, luand a)izul consiliului de familie si consultand un medic de
specialitate, )a 6otari, tinand seama de impre5urari, daca cel pus sub interdictie
5udecatoreasca )a fi inri5it la locuinta lui sau intr(o institutie sanitara.
02. *and cel pus sub interdictie 5udecatoreasca este casatorit, )a fi ascultat si sotul
acestuia.
Liberalitatile primite de de!cendentii interzi!ului 3udecatore!c (rt. 17/
Din bunurile celui pus sub interdictie 5udecatoreasca, descendentii acestuia pot fi
ratificati de catre tutore, cu a)izul consiliului de familie si cu autorizarea instantei de
tutela, fara insa sa se poata da scutire de raport.
'inorul pu! !ub interdictie 3udecatorea!ca (rt. 170
01. Minorul care, la data punerii sub interdictie 5udecatoreasca, se afla sub ocrotirea
parintilor ramane sub aceasta ocrotire pana la data cand de)ine ma5or, fara a i se numi un
tutore. Dispozitiile art. 1/3 sunt aplicabile si situatiei pre)azute in prezentul alineat.
02. Daca la data cand minorul de)ine ma5or acesta se afla inca sub interdictie
5udecatoreasca, instanta de tutela numeste un tutore.
02. In cazul in care, la data punerii sub interdictie 5udecatoreasca, minorul se afla sub
tutela, instanta de tutela )a 6otari daca fostul tutore al minorului pastreaza sarcina tutelei
sau daca trebuie numit un nou tutore.
$idicarea interdictiei 3udecatore!ti (rt. 177
01. Daca au incetat cauzele care au pro)ocat interdictia, instanta 5udecatoreasca )a
pronunta ridicarea ei.
02. *ererea se poate introduce de cel pus sub interdictie 5udecatoreasca, de tutore, precum
si de persoanele sau institutiile pre)azute la art. 111.
02. >otararea prin care se pronunta ridicarea interdictiei 5udecatoresti isi produce efectele
de la data cand a ramas definiti)a.
03. *u toate acestea, incetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu )a putea fi opusa
decat in conditiile pre)azute la art. 1!; alin. 02., care se aplica in mod corespunzator.
Capitolul & ) Curatela
Cazuri de in!tituire (rt. 178
In afara de cazurile pre)azute de lee, instanta de tutela poate institui curatela<
a. daca, din cauza batranetii, a bolii sau a unei infirmitati fizice, o persoana, desi capabila,
nu poate, personal, sa isi administreze bunurile sau sa isi apere interesele in conditii
corespunzatoare si, din moti)e temeinice, nu isi poate numi un reprezentant sau un
administrator=
b. daca, din cauza bolii sau din alte moti)e, o persoana, desi capabila, nu poate, nici
personal, nici prin reprezentant, sa ia masurile necesare in cazuri a caror rezol)are nu
sufera amanare=
c. daca o persoana, fiind obliata sa lipseasca )reme indelunata de la domiciliu, nu a
lasat un mandatar sau un administrator eneral=
d. daca o persoana a disparut fara a e,ista informatii despre ea si nu a lasat un mandatar
sau un administrator eneral.
Competenta in!tantei de tutela (rt. 179
Instanta de tutela competenta este<
a. in cazul pre)azut la art. 1/# lit. a., instanta de la domiciliul persoanei reprezentate=
b. in cazul pre)azut la art. 1/# lit. b., fie instanta de la domiciliul persoanei reprezentate,
fie instanta de la locul unde trebuie luate masurile urente=
c. in cazurile pre)azute la art. 1/# lit. c. sau d., instanta de la ultimul domiciliu din tara al
celui lipsa ori al celui disparut.
#er!oana care poate fi numita curator (rt. 180
01. Poate fi numita curator orice persoana fizica a)and deplina capacitate de e,ercitiu si
care este in masura sa indeplineasca aceasta sarcina.
02. *and cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat,
inc6eiate in forma autentica, o persoana care sa fie numita curator, aceasta )a fi numita cu
prioritate. &umirea poate fi inlaturata numai pentru moti)e temeinice, dispozitiile art. 113
:120 aplicandu(se in mod corespunzator.
%fectele curatelei (rt. 181
In cazurile pre)azute la art. 1/#, instituirea curatelei nu aduce nicio atinere capacitatii
celui pe care curatorul il reprezinta.
#rocedura de in!tituire (rt. 182
01. *uratela se poate institui la cererea celui care urmeaza a fi reprezentat, a sotului sau, a
rudelor sau a celor pre)azuti la art. 111.
02. *uratela nu se poate institui decat cu consimtamantul celui reprezentat, in afara de
cazurile in care consimtamantul nu poate fi dat.
02. &umirea curatorului se face de instanta de tutela, cu acordul celui desemnat, printr(o
inc6eiere care se comunica in scris curatorului si se afiseaza la sediul instantei de tutela,
precum si la primaria de la domiciliul celui reprezentat.
Continutul curatelei (rt. 18,
01. In cazurile in care se instituie curatela, se aplica reulile de la mandat, cu e,ceptia
cazului in care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu, instanta de tutela )a 6otari
ca se impune in)estirea curatorului cu drepturile si obliatiile unui administrator
insarcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia.
02. Daca sunt aplicabile reulile de la mandat, instanta de tutela poate stabili limitele
mandatului si poate da instructiuni curatorului, in locul celui reprezentat, in toate cazurile
in care acesta din urma nu este in masura sa o faca.
&nlocuirea curatorului (rt. 18-
01. *uratorul este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa 2 ani de la numire.
02. Pentru moti)e temeinice curatorul poate cere inlocuirea sa si inaintea implinirii
termenului de 2 ani.
&ncetarea curatelei (rt. 18/
Daca au incetat cauzele care au pro)ocat instituirea curatelei, aceasta )a fi ridicata de
instanta de tutela la cererea curatorului, a celui reprezentat sau a celor pre)azuti la art.
111.
*i!pozitii !peciale (rt. 180
Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica si curatorului special pre)azut la art. 150, 15;
si 1!/. In aceste din urma cazuri, drepturile si obliatiile stabilite de lee in sarcina
tutorelui se aplica, in mod corespunzator, si curatorului special.
"itlul & ) #er!oana 3uridica
Capitolul & ) *i!pozitii generale
%lementele con!titutive (rt. 187
Orice persoana 5uridica trebuie sa aiba o oranizare de sine statatoare si un patrimoniu
propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul eneral.
Calitatea de per!oana 3uridica (rt. 188
1unt persoane 5uridice entitatile pre)azute de lee, precum si orice alte oranizatii leal
infiintate care, desi nu sunt declarate de lee persoane 5uridice, indeplinesc toate
conditiile pre)azute la art. 1#/.
Categorii de per!oane 3uridice (rt. 189
Persoanele 5uridice sunt de drept public sau de drept pri)at.
#er!oana 3uridica de drept privat (rt. 190
Persoanele 5uridice de drept pri)at se pot constitui, in mod liber, in una dintre formele
pre)azute de lee.
#er!oana 3uridica de drept public (rt. 191
01. Persoanele 5uridice de drept public se infiinteaza prin lee.
02. Prin e,ceptie de la dispozitiile alin. 01., in cazurile anume pre)azute de lee,
persoanele 5uridice de drept public se pot infiinta prin acte ale autoritatilor administratiei
publice centrale sau locale ori prin alte moduri pre)azute de lee.
$egimul 3uridic aplicabil (rt. 192
Persoanele 5uridice leal infiintate se supun dispozitiilor aplicabile cateoriei din care fac
parte, precum si celor cuprinse in prezentul cod, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
%fectele per!onalitatii 3uridice (rt. 19,
01. Persoana 5uridica participa in nume propriu la circuitul ci)il si raspunde pentru
obliatiile asumate cu bunurile proprii, afara de cazul in care prin lee s(ar dispune
altfel.
02. &imeni nu poate in)oca impotri)a unei persoane de buna(credinta calitatea de subiect
de drept a unei persoane 5uridice, daca prin aceasta se urmareste ascunderea unei fraude,
a unui abuz de drept sau a unei atineri aduse ordinii publice.
Capitolul && ) &nfiintarea per!oanei 3uridice
4ectiunea 1 ) *i!pozitii comune
'odurile de infiintare (rt. 19-
01. Persoana 5uridica se infiinteaza<
a. prin actul de infiintare al oranului competent, in cazul autoritatilor si al institutiilor
publice, al unitatilor administrati)(teritoriale, precum si al operatorilor economici care se
constituie de catre stat sau de catre unitatile administrati)teritoriale.
In toate cazurile, actul de infiintare trebuie sa pre)ada in mod e,pres daca autoritatea
publica sau institutia publica este persoana 5uridica=
b. prin actul de infiintare al celor care o constituie, autorizat, in conditiile leii=
c. in orice alt mod pre)azut de lee.
02. Daca prin lee nu se dispune altfel, prin act de infiintare se intelee actul de
constituire a persoanei 5uridice si, dupa caz, statutul acesteia.
*urata per!oanei 3uridice (rt. 19/
Persoana 5uridica se infiinteaza pe durata nedeterminata, daca prin lee, actul de
constituire sau statut nu se pre)ede altfel.
4ectiunea 2 ) Nulitatea per!oanei 3uridice
Cauzele de nulitate (rt. 190
01. &ulitatea unei persoane 5uridice poate fi constatata sau, dupa caz, declarata de instanta
5udecatoreasca numai atunci cand<
a. lipseste actul de infiintare sau nu a fost inc6eiat in forma autentica in situatiile anume
pre)azute de lee=
b. toti fondatorii sau asociatii au fost, potri)it leii, incapabili, la data infiintarii persoanei
5uridice=
c. obiectul de acti)itate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor mora)uri=
d. lipseste autorizatia administrati)a necesara pentru infiintarea acesteia=
e. actul de infiintare nu pre)ede denumirea, sediul sau obiectul de acti)itate=
f. actul de infiintare nu pre)ede aporturile fondatorilor sau ale asociatilor ori capitalul
social subscris si )arsat=
. s(au incalcat dispozitiile leale pri)ind patrimoniul initial sau capitalul social minim,
subscris si )arsat=
6. nu s(a respectat numarul minim de fondatori sau asociati pre)azut de lee=
i. au fost nesocotite alte dispozitii leale imperati)e pre)azute sub sanctiunea nulitatii
actului de infiintare a persoanei 5uridice.
02. &erespectarea dispozitiilor alin. 01. lit. a., c.:. se sanctioneaza cu nulitatea
absoluta.
(!pectele !peciale privind regimul nulitatii (rt. 197
01. &ulitatea relati)a a persoanei 5uridice poate fi in)ocata in termen de un an de la data
inreistrarii sau infiintarii acesteia, dupa caz.
02. &ulitatea absoluta sau relati)a a persoanei 5uridice se acopera in toate cazurile, daca,
pana la inc6iderea dezbaterilor in fata primei instante de 5udecata, cauza de nulitate a fost
inlaturata.
%fectele nulitatii (rt. 198
01. De la data la care 6otararea 5udecatoreasca de constatare sau declarare a nulitatii a
de)enit definiti)a, persoana 5uridica inceteaza fara efect retroacti) si intra in lic6idare.
02. Prin 6otararea 5udecatoreasca de constatare sau declarare a nulitatii se numesc si
lic6idatorii.
02. >otararea 5udecatoreasca definiti)a se comunica, din oficiu, spre a fi notata in toate
reistrele publice in care persoana 5uridica a fost inreistrata sau, dupa caz, mentionata.
03. In toate cazurile, fondatorii sau asociatii raspund, in conditiile leii, pentru obliatiile
persoanei 5uridice care s(au nascut in sarcina acesteia de la data infiintarii ei si pana la
data notarii in reistrele publice a 6otararii 5udecatoresti pre)azute la alin. 02..
$egimul actelor 3uridice inc7eiate cu tertii (rt. 199
01. *onstatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii nu aduce atinere actelor inc6eiate
anterior in numele persoanei 5uridice de catre oranele de administrare, direct sau prin
reprezentare, dupa caz.
02. &ici persoana 5uridica si nici fondatorii sau asociatii nu pot opune tertilor nulitatea
acesteia, in afara de cazul in care se do)edeste ca acestia cunosteau cauza de nulitate la
momentul inc6eierii actului.
4ectiunea , ) &nregi!trarea per!oanei 3uridice
&nregi!trarea per!oanei 3uridice (rt. 200
01. Persoanele 5uridice sunt supuse inreistrarii, daca leile care le sunt aplicabile pre)ad
aceasta inreistrare.
02. Prin inreistrare se intelee inscrierea, inmatricularea sau, dupa caz, orice alta
formalitate de publicitate pre)azuta de lee, facuta in scopul dobandirii personalitatii
5uridice sau al luarii in e)identa a persoanelor 5uridice leal infiintate, dupa caz.
02. Inreistrarea se face la cerere sau, in cazurile anume pre)azute de lee, din oficiu.
+bligatia de verificare a documentelor publicate (rt. 201
Persoana 5uridica este obliata sa )erifice identitatea dintre te,tul actului constituti) sau
al statutului si te,tul depus la reistrul public si cel aparut intr(o publicatie oficiala. In caz
de neconcordanta, tertii pot opune persoanei 5uridice oricare dintre aceste te,te, in afara
de cazul in care se face do)ada ca ei cunosteau te,tul depus la reistru.
Lip!a inregi!trarii (rt. 202
01. Daca inreistrarea persoanei 5uridice are caracter constituti), persoana 5uridica nu se
considera leal infiintata cat timp inreistrarea nu a fost efectuata.
02. Daca insa inreistrarea este ceruta numai pentru opozabilitate fata de terti, actele sau
faptele 5uridice facute in numele sau in contul persoanei 5uridice, pentru care nu s(a
efectuat publicitatea pre)azuta in acest scop de lee, nu pot fi opuse tertilor, in afara de
cazul in care se face do)ada ca acestia cunosteau ca publicitatea nu a fost indeplinita.
$a!punderea pentru neefectuarea formalitatilor de inregi!trare (rt. 20,
8ondatorii, reprezentantii persoanei 5uridice supuse inreistrarii, precum si primii membri
ai oranelor de conducere, de administrare si de control ale acesteia raspund nelimitat si
solidar pentru pre5udiciul cauzat prin neindeplinirea formalitatilor de inreistrare a
persoanei 5uridice, daca aceste formalitati trebuiau sa fie cerute de aceste persoane.
&nregi!trarea modificarilor adu!e actului de infiintare (rt. 20-
Dispozitiile art. 200:202 sunt aplicabile si in cazul inreistrarii modificarilor aduse
actului de infiintare a persoanei 5uridice, realizate cu respectarea conditiilor pre)azute de
lee sau de actul de infiintare a acesteia, dupa caz.
Capitolul &&& ) Capacitatea civila a per!oanei 3uridice
4ectiunea 1 ) Capacitatea de folo!inta a per!oanei 3uridice
*ata dobandirii capacitatii de folo!inta (rt. 20/
01. Persoanele 5uridice care sunt supuse inreistrarii au capacitatea de a a)ea drepturi si
obliatii de la data inreistrarii lor.
02. *elelalte persoane 5uridice au capacitatea de a a)ea drepturi si obliatii, dupa caz,
potri)it art. 1;3, de la data actului de infiintare, de la data autorizarii constituirii lor sau
de la data indeplinirii oricarei alte cerinte pre)azute de lee.
02. *u toate acestea, persoanele 5uridice pre)azute la alin. 01. pot, c6iar de la data actului
de infiintare, sa dobandeasca drepturi si sa isi asume obliatii, insa numai in masura
necesara pentru ca persoana 5uridica sa ia fiinta in mod )alabil.
03. 8ondatorii, asociatii, reprezentantii si orice alte persoane care au lucrat in numele unei
persoane 5uridice in curs de constituire raspund nelimitat si solidar fata de terti pentru
actele 5uridice inc6eiate in contul acesteia cu incalcarea dispozitiilor alin. 02., in afara de
cazul in care persoana 5uridica nou(creata, dupa ce a dobandit personalitate 5uridica, le(a
preluat asupra sa. 'ctele astfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei 5uridice inca de
la data inc6eierii lor si produc efecte depline.
Continutul capacitatii de folo!inta (rt. 200
01. Persoana 5uridica poate a)ea orice drepturi si obliatii ci)ile, afara de acelea care, prin
natura lor sau potri)it leii, nu pot apartine decat persoanei fizice.
02. Persoanele 5uridice fara scop lucrati) pot a)ea doar acele drepturi si obliatii ci)ile
care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lee, actul de constituire sau
statut.
02. 'ctul 5uridic inc6eiat cu incalcarea dispozitiilor alin. 01. si 02. este lo)it de nulitate
absoluta.
*e!fa!urarea activitatilor autorizate (rt. 207
01. In cazul acti)itatilor care trebuie autorizate de oranele competente, dreptul de a
desfasura asemenea acti)itati se naste numai din momentul obtinerii autorizatiei
respecti)e, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
02. 'ctele si operatiunile sa)arsite fara autorizatiile pre)azute de lee sunt lo)ite de
nulitate absoluta, iar persoanele care le(au facut raspund nelimitat si solidar pentru toate
pre5udiciile cauzate, independent de aplicarea altor sanctiuni pre)azute de lee.
Capacitatea de a primi liberalitati (rt. 208
Prin e,ceptie de la pre)ederile art. 205 alin. 02. si daca prin lee nu se dispune altfel,
orice persoana 5uridica poate primi liberalitati in conditiile dreptului comun, de la data
actului de infiintare sau, in cazul fundatiilor testamentare, din momentul desc6iderii
mostenirii testatorului, c6iar si in cazul in care liberalitatile nu sunt necesare pentru ca
persoana 5uridica sa ia fiinta in mod leal.
4ectiunea 2 ) Capacitatea de e1ercitiu !i functionarea per!oanei 3uridice
91. Capacitatea de e1ercitiu
*ata dobandirii capacitatii de e1ercitiu (rt. 209
01. Persoana 5uridica isi e,ercita drepturile si isi indeplineste obliatiile prin oranele sale
de administrare, de la data constituirii lor.
02. 'u calitatea de orane de administrare, in sensul alin. 01., persoanele fizice sau
persoanele 5uridice care, prin lee, actul de constituire sau statut, sunt desemnate sa
actioneze, in raporturile cu tertii, indi)idual sau colecti), in numele si pe seama persoanei
5uridice.
02. Raporturile dintre persoana 5uridica si cei care alcatuiesc oranele sale de
administrare sunt supuse, prin analoie, reulilor mandatului, daca nu s(a pre)azut altfel
prin lee, actul de constituire sau statut.
Lip!a organelor de admini!trare (rt. 210
01. Pana la data constituirii oranelor de administrare, e,ercitarea drepturilor si
indeplinirea obliatiilor care pri)esc persoana 5uridica se fac de catre fondatori ori de
catre persoanele fizice sau persoanele 5uridice desemnate in acest scop.
02. 'ctele 5uridice inc6eiate de catre fondatori sau de catre persoanele desemnate cu
depasirea puterilor conferite potri)it leii, actului de constituire ori statutului, pentru
infiintarea persoanei 5uridice, precum si actele inc6eiate de alte persoane nedesemnate
oblia persoana 5uridica in conditiile estiunii de afaceri.
02. *el care contracteaza pentru persoana 5uridica ramane personal tinut fata de terti daca
aceasta nu se infiinteaza ori daca nu isi asuma obliatia contractata, in afara cazului cand
prin contract a fost e,onerat de aceasta obliatie.
&ncapacitati !i incompatibilitati (rt. 211
01. &u pot face parte din oranele de administrare si de control ale persoanei 5uridice
incapabilii, cei cu capacitate de e,ercitiu restransa, cei decazuti din dreptul de a e,ercita o
functie in cadrul acestor orane, precum si cei declarati prin lee sau prin actul de
constituire incompatibili sa ocupe o astfel de functie.
02. 'ctele inc6eiate cu incalcarea dispozitiilor alin. 01. sunt anulabile. 'cestea nu pot fi
anulate pentru simplul fapt ca persoanele care fac parte din aceste orane sunt incapabile
ori incompatibile, dupa caz, sau pentru ca acestea au fost numite cu incalcarea
dispozitiilor leale ori statutare, daca nu s(a produs o )atamare.
92. 6unctionarea per!oanei 3uridice
(ctele emi!e de organele per!oanei 3uridice (rt. 212
01. >otararile si deciziile luate de oranele de conducere si administrare in conditiile
leii, actului de constituire sau statutului sunt obliatorii c6iar pentru cei care nu au luat
parte la deliberare sau au )otat impotri)a.
02. 8ata de terti 6otararile si deciziile luate in conditiile leii, ale actului de constituire sau
ale statutului produc efecte numai de la data publicarii lor, in cazurile si conditiile
pre)azute de lee, in afara de cazul in care se face do)ada ca acestia le(au cunoscut pe
alta cale.
+bligatiile membrilor organelor de admini!trare
(rt. 21,
'embrii organelor de admini!trare ale unei per!oane 3uridice trebuie !a actioneze
in intere!ul ace!teia, cu prudenta !i diligenta cerute unui bun proprietar. 4epararea
patrimoniilor (rt. 21-
01. Membrii oranelor de administrare au obliatia sa asiure si sa mentina separatia
dintre patrimoniul persoanei 5uridice si propriul lor patrimoniu.
02. %i nu pot folosi in profitul ori in interesul lor sau al unor terti, dupa caz, bunurile
persoanei 5uridice ori informatiile pe care le obtin in )irtutea functiei lor, afara de cazul in
care ar fi autorizati in acest scop de catre cei care i(au numit.
Contrarietatea de intere!e (rt. 21/
01. %ste anulabil actul 5uridic inc6eiat in frauda intereselor persoanei 5uridice de un
membru al oranelor de administrare, daca acesta din urma, sotul, ascendentii sau
descendentii lui, rudele in linie colaterala sau afinii sai, pana la radul al patrulea
inclusi), a)eau )reun interes sa se inc6eie acel act si daca partea cealalta a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca acest lucru.
02. 'tunci cand cel care face parte din oranele de administrare ale persoanei 5uridice ori
una dintre persoanele pre)azute la alin. 01. are interes intr(o problema supusa 6otararii
acestor orane, trebuie sa instiinteze persoana 5uridica si sa nu ia parte la nicio deliberare
pri)itoare la aceasta. In caz contrar, el raspunde pentru daunele cauzate persoanei
5uridice, daca fara )otul lui nu s(ar fi putut obtine ma5oritatea ceruta.
Nulitatea actelor emi!e de organele per!oanei 3uridice (rt. 210
01. >otararile si deciziile contrare leii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate
in 5ustitie de oricare dintre membrii oranelor de conducere sau de administrare care nu
au participat la deliberare ori care au )otat impotri)a si au cerut sa se insereze aceasta in
procesul()erbal de sedinta, in termen de 15 zile de la data cand li s(a comunicat copia de
pe 6otararea sau decizia respecti)a ori de la data cand a a)ut loc sedinta, dupa caz.
02. 'dministratorii nu pot insa ataca 6otararea pri)itoare la re)ocarea lor din functie. %i
au numai dreptul de a fi despaubiti, daca re)ocarea a fost ne5ustificata sau intempesti)a
si au suferit astfel un pre5udiciu.
02. *ererea de anulare se solutioneaza in camera de consiliu de catre instanta competenta
in circumscriptia careia persoana 5uridica isi are sediul, in contradictoriu cu persoana
5uridica in cauza, reprezentata prin administratori. >otararea instantei este supusa numai
apelului.
03. Daca 6otararea este atacata de toti administratorii, persoana 5uridica este reprezentata
in 5ustitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre membrii persoanei
5uridice, care )a indeplini mandatul cu care a fost insarcinata pana cand oranul de
conducere competent, con)ocat in acest scop, )a alee o alta persoana.
05. >otararea definiti)a de anulare )a fi mentionata in reistrul public in care este
inreistrata persoana 5uridica, fiind opozabila de la aceasta data fata de orice persoana,
inclusi) fata de membrii acelei persoane 5uridice.
0!. Daca se in)oca moti)e de nulitate absoluta, dreptul la actiunea in constatarea nulitatii
este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata.
Dispozitiile alin. 02.:05. raman aplicabile.
0/. Pre)ederile prezentului articol se aplica in masura in care prin lei speciale nu se
dispune altfel.
4u!pendarea actelor atacate (rt. 217
01. Odata cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de
ordonanta presedintiala, suspendarea e,ecutarii actelor atacate.
02. Pentru a incu)iinta suspendarea, instanta il poate oblia pe reclamant sa depuna o
cautiune, in conditiile leii. Participarea la circuitul ci)il 'rt. 21#
01. 'ctele 5uridice facute de oranele de administrare ale persoanei 5uridice, in limitele
puterilor ce le(au fost conferite, sunt actele persoanei 5uridice insesi.
02. In raporturile cu tertii, persoana 5uridica este ana5ata prin actele oranelor sale, c6iar
daca aceste acte depasesc puterea de reprezentare conferita prin actul de constituire sau
statut, in afara de cazul in care ea do)edeste ca tertii o cunosteau la data inc6eierii actului.
1impla publicare a actului de constituire sau a statutului persoanei 5uridice nu constituie
do)ada cunoasterii acestui fapt.
02. *lauzele sau dispozitiile actului de constituire ori ale statutului, precum si 6otararile
oranelor statutare ale persoanei 5uridice care limiteaza sau laresc puterile conferite
e,clusi) de lee acestor orane sunt considerate nescrise, c6iar daca au fost publicate.
$a!punderea pentru fapte 3uridice (rt. 219
01. 8aptele licite sau ilicite sa)arsite de oranele persoanei 5uridice oblia insasi persoana
5uridica, insa numai daca ele au leatura cu atributiile sau cu scopul functiilor
incredintate.
02. 8aptele ilicite atra si raspunderea personala si solidara a celor care le(au sa)arsit, atat
fata de persoana 5uridica, cat si fata de terti.
$a!punderea membrilor organelor per!oanei 3uridice (rt. 220
01. 'ctiunea in raspundere impotri)a administratorilor, cenzorilor, directorilor si a altor
persoane care au actionat in calitate de membri ai oranelor persoanei 5uridice, pentru
pre5udiciile cauzate persoanei 5uridice de catre acestia prin incalcarea indatoririlor
stabilite in sarcina lor, apartine, in numele persoanei 5uridice, oranului de conducere
competent, care )a decide cu ma5oritatea ceruta de lee, iar in lipsa, cu ma5oritatea ceruta
de pre)ederile statutare.
02. >otararea poate fi luata c6iar daca problema raspunderii persoanelor pre)azute la alin.
01. nu fiureaza pe ordinea de zi.
02. Oranul de conducere competent desemneaza cu aceeasi ma5oritate persoana
insarcinata sa e,ercite actiunea in 5ustitie.
03. Daca s(a 6otarat introducerea actiunii in raspundere impotri)a administratorilor,
mandatul acestora inceteaza de drept si oranul de conducere competent )a proceda la
inlocuirea lor.
05. In cazul in care actiunea se introduce impotri)a directorilor ana5ati in baza unui alt
contract decat a unui contract indi)idual de munca, acestia sunt suspendati de drept din
functie pana la ramanerea definiti)a a 6otararii 5udecatoresti.
9,. *i!pozitii !peciale
$a!punderea per!oanelor 3uridice de drept public (rt. 221
Daca prin lee nu se dispune altfel, persoanele 5uridice de drept public sunt obliate
pentru faptele licite sau ilicite ale oranele lor, in aceleasi conditii ca persoanele 5uridice
de drept pri)at.
&ndependenta patrimoniala (rt. 222
Persoana 5uridica a)and in subordine o alta persoana 5uridica nu raspunde pentru
nee,ecutarea obliatiilor acesteia din urma si nici persoana 5uridica subordonata nu
raspunde pentru persoana 5uridica fata de care este subordonata, daca prin lee nu se
dispune altfel.
4tatul !i unitatile admini!trativteritoriale (rt. 22,
01. In raporturile ci)ile in care se prezinta nemi5locit, in nume propriu, ca titular de
drepturi si obliatii, statul participa prin Ministerul 8inantelor Publice, afara de cazul in
care leea stabileste un alt oran in acest sens.
02. Dispozitiile alin. 01. sunt aplicabile in mod corespunzator si unitatilor administrati)(
teritoriale care participa la raporturile ci)ile in nume propriu, prin oranele pre)azute de
lee.
$a!punderea civila a !tatului !i a unitatilor admini!trativ)teritoriale (rt. 22-
01. Daca prin lee nu se dispune altfel, statul nu raspunde decat in mod subsidiar pentru
obliatiile oranelor, autoritatilor si institutiilor publice care sunt persoane 5uridice si
niciuna dintre aceste persoane 5uridice nu raspunde pentru obliatiile statului.
02. Dispozitiile alin. 01. sunt aplicabile in mod corespunzator si unitatilor administrati)(
teritoriale care nu raspund decat in mod subsidiar pentru obliatiile oranelor, institutiilor
si ser)iciilor publice din subordinea acestora atunci cand acestea au personalitate
5uridica.
Capitolul & ) &dentificarea per!oanei 3uridice
Nationalitatea per!oanei 3uridice (rt. 22/
1unt de nationalitate romana toate persoanele 5uridice al caror sediu, potri)it actului de
constituire sau statutului, este stabilit in Romania.
*enumirea per!oanei 3uridice (rt. 220
01. Persoana 5uridica poarta denumirea stabilita, in conditiile leii, prin actul de
constituire sau prin statut.
02. Odata cu inreistrarea persoanei 5uridice se )or trece in reistrul public denumirea ei
si celelalte atribute de identificare.
4ediul per!oanei 3uridice (rt. 227
01. 1ediul persoanei 5uridice se stabileste potri)it actului de constituire sau statutului.
02. In functie de obiectul de acti)itate, persoana 5uridica poate a)ea mai multe sedii cu
caracter secundar pentru sucursalele, reprezentantele sale teritoriale si punctele de lucru.
Dispozitiile art. ;/ sunt aplicabile in mod corespunzator.
4c7imbarea denumirii !i !ediului (rt. 228
Persoana 5uridica poate sa isi sc6imbe denumirea sau sediul, in conditiile pre)azute de
lee.
*ovada denumirii !i !ediului (rt. 229
01. In raporturile cu tertii, do)ada denumirii si a sediului persoanei 5uridice se face cu
mentiunile inscrise in reistrele de publicitate sau de e)identa pre)azute de lee pentru
persoana 5uridica respecti)a.
02. In lipsa acestor mentiuni, stabilirea sau sc6imbarea denumirii si a sediului nu )a putea
fi opusa altor persoane.
(lte atribute de identificare (rt. 2,0
In functie de specificul obiectului de acti)itate, persoana 5uridica mai poate a)ea si alte
atribute de identificare, cum sunt numarul de inreistrare in reistrul comertului sau intr(
un alt reistru public, codul unic de inreistrare si alte elemente de identificare, in
conditiile leii.
'entiuni obligatorii (rt. 2,1
$oate documentele, indiferent de forma, care emana de la persoana 5uridica trebuie sa
cuprinda denumirea si sediul, precum si alte atribute de identificare, in cazurile pre)azute
de lee, sub sanctiunea platii de daune(interese persoanei pre5udiciate.
Capitolul ) $eorganizarea per!oanei 3uridice
Notiune (rt. 2,2
Reoranizarea persoanei 5uridice este operatiunea 5uridica in care pot fi implicate una sau
mai multe persoane 5uridice si care are ca efecte infiintarea, modificarea ori incetarea
acestora.
'odurile de reorganizare (rt. 2,,
01. Reoranizarea persoanei 5uridice se realizeaza prin fuziune, prin di)izare sau prin
transformare.
02. Reoranizarea se face cu respectarea conditiilor pre)azute pentru dobandirea
personalitatii 5uridice, in afara de cazurile in care prin lee, actul de constituire sau statut
se dispune altfel.
6uziunea (rt. 2,-
8uziunea se face prin absorbtia unei persoane 5uridice de catre o alta persoana 5uridica
sau prin contopirea mai multor persoane 5uridice pentru a alcatui o persoana 5uridica
noua.
%fectele fuziunii (rt. 2,/
01. In cazul absorbtiei, drepturile si obliatiile persoanei 5uridice absorbite se transfera in
patrimoniul persoanei 5uridice care o absoarbe.
02. In cazul contopirii persoanelor 5uridice, drepturile si obliatiile acestora se transfera in
patrimoniul persoanei 5uridice nou(infiintate.
*ivizarea (rt. 2,0
01. Di)izarea poate fi totala sau partiala.
02. Di)izarea totala se face prin impartirea intreului patrimoniu al unei persoane 5uridice
intre doua sau mai multe persoane 5uridice care e,ista de5a sau care se infiinteaza prin
di)izare.
02. Di)izarea partiala consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unei persoane
5uridice, care continua sa e,iste, si in transmiterea acestei parti catre una sau mai multe
persoane 5uridice care e,ista sau care se infiinteaza in acest mod.
%fectele divizarii (rt. 2,7
01. Patrimoniul persoanei 5uridice care a incetat de a a)ea fiinta prin di)izare se imparte
in mod eal intre persoanele 5uridice dobanditoare, daca prin actul ce a dispus di)izarea
nu s(a stabilit o alta proportie.
02. In cazul di)izarii partiale, cand o parte din patrimoniul unei persoane 5uridice se
desprinde si se transmite unei sinure persoane 5uridice de5a e,istente sau care se
infiinteaza in acest mod, reducerea patrimoniului persoanei 5uridice di)izate este
proportionala cu partea transmisa.
02. In cazul in care partea desprinsa se transmite mai multor persoane 5uridice de5a
e,istente sau care se infiinteaza in acest mod, impartirea patrimoniului intre persoana
5uridica fata de care s(a facut desprinderea si persoanele 5uridice dobanditoare se )a face
potri)it dispozitiilor alin. 02., iar intre persoanele 5uridice dobanditoare, impartirea partii
desprinse se )a face potri)it dispozitiilor alin. 01., ce se )or aplica in mod corespunzator.
&ntinderea ra!punderii in caz de divizare (rt. 2,8
01. In cazul di)izarii, fiecare dintre persoanele 5uridice dobanditoare )a raspunde<
a. pentru obliatiile leate de bunurile care formeaza obiectul drepturilor dobandite sau
pastrate interal=
b. pentru celelalte obliatii ale persoanei 5uridice di)izate, proportional cu )aloarea
drepturilor dobandite sau pastrate, socotita dupa scaderea obliatiilor pre)azute la lit. a..
02. Daca o persoana 5uridica infiintata in conditiile art. 1;3 alin. 01. lit. a. este supusa
di)izarii, prin actul de reoranizare se )a putea stabili si un alt mod de repartizare a
obliatiilor decat acela pre)azut in prezentul articol.
$epartizarea contractelor in caz de divizare (rt. 2,9
In caz de di)izare, contractele se )or repartiza, cu respectarea dispozitiilor art. 20! alin.
02., art. 22/ si 22#, astfel incat e,ecutarea fiecaruia dintre ele sa se faca in intreime de
catre o sinura persoana 5uridica dobanditoare, afara numai daca aceasta nu este cu
putinta.
&ncetarea unor contracte (rt. 2-0
01. In cazul contractelor inc6eiate in considerarea calitatii persoanei 5uridice supuse
reoranizarii, acestea nu isi inceteaza efectele, cu e,ceptia cazului in care partile au
stipulat e,pres contrariul sau mentinerea ori repartizarea contractului este conditionata de
acordul partii interesate.
02. Daca mentinerea sau repartizarea contractului este conditionata de acordul partii
interesate, aceasta )a fi notificata sau, dupa caz, instiintata prin scrisoare recomandata, cu
confirmare de primire, pentru a(si da ori nu consimtamantul in termen de 10 zile
lucratoare de la comunicarea notificarii sau instiintarii. Lipsa de raspuns in acest termen
ec6i)aleaza cu refuzul de mentinere sau preluare a contractului de catre persoana 5uridica
succesoare.
"ran!formarea per!oanei 3uridice (rt. 2-1
01. $ransformarea persoanei 5uridice inter)ine in cazurile pre)azute de lee, atunci cand o
persoana 5uridica isi inceteaza e,istenta, concomitent cu infiintarea, in locul ei, a unei alte
persoane 5uridice.
02. In cazul transformarii, drepturile si obliatiile persoanei 5uridice care si(a incetat
e,istenta se transfera in patrimoniul persoanei 5uridice nou(infiintate, cu e,ceptia cazului
in care prin actul prin care s(a dispus transformarea se pre)ede altfel. In aceste din urma
cazuri, dispozitiile art. 22;, 230 si 232 raman aplicabile.
*ata tran!miterii drepturilor !i obligatiilor (rt. 2-2
01. In cazul reoranizarii persoanelor 5uridice supuse inreistrarii, transmiterea
drepturilor si obliatiilor se realizeaza atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin
inreistrarea operatiunii si de la data acesteia.
02. In ceea ce pri)este celelalte persoane 5uridice nesupuse inreistrarii, transmiterea
drepturilor si obliatiilor, in cazurile pre)azute la alin. 01., se realizeaza atat intre parti,
cat si fata de terti, numai pe data aprobarii de catre oranul competent a in)entarului, a
bilantului contabil intocmit in )ederea predarii(primirii, a e)identei si a repartizarii
tuturor contractelor in curs de e,ecutare, precum si a oricaror alte asemenea acte
pre)azute de lee.
02. In cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate si
celelalte drepturi reale se dobandesc numai prin inscrierea in cartea funciara, in baza
actului de reoranizare inc6eiat in forma autentica sau, dupa caz, a actului administrati)
prin care s(a dispus reoranizarea, in ambele situatii insotit, daca este cazul, de
certificatul de inreistrare a persoanei 5uridice nou(infiintate.
+pozitii (rt. 2-,
01. 'ctele prin care s(a 6otarat reoranizarea pot fi atacate, daca prin lee nu se dispune
altfel, prin opozitie, de catre creditori si orice alte persoane interesate, in termen de 20 de
zile de la data cand au luat cunostinta de aprobarea reoranizarii, dar nu mai tarziu de un
an de la data publicarii acesteia, sau, dupa caz, de la data aprobarii acesteia de catre
oranul competent, potri)it leii.
02. Opozitia suspenda e,ecutarea fata de oponenti pana la ramanerea definiti)a a 6otararii
5udecatoresti, in afara de cazul in care persoana 5uridica debitoare face do)ada e,ecutarii
obliatiilor sau ofera arantii acceptate de creditori ori inc6eie cu acestia un acord pentru
plata datoriilor.
02. Opozitia se 5udeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, de catre instanta
competenta.
03. >otararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai apelului.
Capitolul & ) &ncetarea per!oanei 3uridice
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
'odurile de incetare (rt. 2--
Persoana 5uridica inceteaza, dupa caz, prin constatarea ori declararea nulitatii, prin
fuziune, di)izare totala, transformare, dizol)are sau desfiintare ori printr(un alt mod
pre)azut de actul constituti) sau de lee.
4ectiunea 2 ) *izolvarea per!oanei 3uridice
*izolvarea per!oanelor 3uridice de drept privat (rt. 2-/
Persoanele 5uridice de drept pri)at se dizol)a<
a. daca termenul pentru care au fost constituite s(a implinit=
b. daca scopul a fost realizat ori nu mai poate fi indeplinit=
c. daca scopul pe care il urmaresc sau mi5loacele intrebuintate pentru realizarea acestuia
au de)enit contrare leii sau ordinii publice ori daca ele urmaresc un alt scop decat cel
declarat=
d. prin 6otararea oranelor competente ale acestora=
e. prin orice alt mod pre)azut de lee, actul de constituire sau statut.
*izolvarea per!oanelor 3uridice de drept public (rt. 2-0
Persoanele 5uridice de drept public se dizol)a numai in cazurile si in conditiile anume
pre)azute de lee.
+pozitii (rt. 2-7
In cazul in care persoana 5uridica se dizol)a prin 6otararea oranului competent, creditorii
sau orice alte persoane interesate pot face opozitie, dispozitiile art. 232 aplicandu(se in
mod corespunzator.
Lic7idarea (rt. 2-8
01. Prin efectul dizol)arii persoana 5uridica intra in lic6idare in )ederea )alorificarii
acti)ului si a platii pasi)ului.
02. Persoana 5uridica isi pastreaza capacitatea ci)ila pentru operatiunile necesare
lic6idarii pana la finalizarea acesteia.
02. Daca incetarea persoanei 5uridice are loc prin fuziune, transformare sau prin di)izare
totala, nu se declanseaza procedura lic6idarii.
*e!tinatia bunurilor rama!e dupa lic7idare (rt. 2-9
01. Oricare ar fi cauzele dizol)arii, bunurile persoanei 5uridice ramase dupa lic6idare )or
primi destinatia stabilita in actul de constituire sau statut ori destinatia stabilita in
6otararea oranului competent luata inainte de dizol)are.
02. In lipsa unei asemenea pre)ederi in actul de constituire sau statut ori in lipsa unei
6otarari luate in conditiile alin. 01., precum si in cazul in care pre)ederea sau 6otararea
este contrara leii sau ordinii publice, la propunerea lic6idatorului, bunurile ramase dupa
lic6idare se atribuie de instanta competenta, prin 6otarare supusa numai apelului, unei
persoane 5uridice cu scop identic sau asemanator, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
'tunci cand e,ista mai multe astfel de persoane 5uridice, lic6idatorul propune cel putin 2
persoane 5uridice, caz in care bunurile se atribuie prin traere la sorti.
02. In cazul in care persoana 5uridica a fost dizol)ata pentru moti)ele pre)azute la art. 235
lit. d., precum si in cazul in care nicio persoana 5uridica nu este de acord cu preluarea
bunurilor ramase dupa lic6idare in conditiile alin. 02., acestea )or trece in proprietatea
comunei, orasului sau municipiului in a carui raza teritoriala se afla bunurile.
03. In toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa
lic6idare are loc la data preluarii lor de catre beneficiari, daca prin lee nu se pre)ede
altfel. Procesul()erbal de predare(primire si 6otararea 5udecatoreasca ramasa definiti)a,
in cazurile pre)azute la alin. 02. ori 02., constituie titlu de proprietate sau, dupa caz, pot
ser)i drept temei 5uridic pentru intabularea in cartea funciara.
In cazul bunurilor imobile, dispozitiile art. 1.233 si cele in materie de carte funciara
raman aplicabile.
4ectiunea , ) *i!pozitii !peciale
*e!fiintarea unor per!oane 3uridice (rt. 2/0
01. Persoanele 5uridice infiintate de catre autoritatile publice centrale sau locale, nesupuse
dizol)arii, pot fi desfiintate prin 6otararea oranului care le(a infiintat.
02. In acest caz, daca oranul competent nu a dispus altfel, drepturile si obliatiile
persoanei 5uridice desfiintate se transfera persoanei 5uridice dobanditoare, proportional cu
)aloarea bunurilor transmise acesteia, tinandu(se insa seama si de natura obliatiilor
respecti)e.
*ata incetarii per!onalitatii 3uridice (rt. 2/1
01. Persoanele 5uridice supuse inreistrarii inceteaza la data radierii din reistrele in care
au fost inscrise.
02. *elelalte persoane 5uridice inceteaza la data actului prin care s(a dispus incetarea sau,
dupa caz, la data indeplinirii oricarei alte cerinte pre)azute de lee.
"itlul ) (pararea drepturilor nepatrimoniale
+crotirea per!onalitatii umane (rt. 2/2
Orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea )alorilor intrinseci fiintei umane, cum sunt
)iata, sanatatea, interitatea fizica si psi6ica, demnitatea, intimitatea )ietii pri)ate,
libertatea de constiinta, creatia stiintifica, artistica, literara sau te6nica.
de aparare (rt. 2/,
01. Persoana fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate ori amenintate poate
cere oricand instantei<
a. interzicerea sa)arsirii faptei ilicite, daca aceasta este iminenta=
b. incetarea incalcarii si interzicerea pentru )iitor, daca aceasta dureaza inca=
c. constatarea caracterului ilicit al faptei sa)arsite, daca tulburarea pe care a produs(o
subzista.
02. Prin e,ceptie de la pre)ederile alin. 01., in cazul incalcarii drepturilor nepatrimoniale
prin e,ercitarea dreptului la libera e,primare, instanta poate dispune numai masurile
pre)azute la alin. 01. lit. b. si c..
02. $otodata, cel care a suferit o incalcare a unor asemenea drepturi poate cere instantei sa
il oblie pe autorul faptei sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta
spre a a5une la restabilirea dreptului atins, cum sunt<
a. obliarea autorului, pe c6eltuiala sa, la publicarea 6otararii de condamnare=
b. orice alte masuri necesare pentru incetarea faptei ilicite sau pentru repararea
pre5udiciului cauzat.
03. De asemenea, persoana pre5udiciata poate cere despaubiri sau, dupa caz, o reparatie
patrimoniala pentru pre5udiciul, c6iar nepatrimonial, ce i(a fost cauzat, daca )atamarea
este imputabila autorului faptei pre5udiciabile. In aceste cazuri, dreptul la actiune este
supus prescriptiei e,tincti)e.
(pararea dreptului la nume (rt. 2/-
01. *el al carui nume este contestat poate sa ceara instantei 5udecatoresti recunoasterea
dreptului sau la acel nume.
02. De asemenea, cel care este lezat prin uzurparea, in tot sau in parte, a numelui sau
poate sa ceara oricand instantei 5udecatoresti sa dispuna incetarea acestei atineri
neleitime.
02. Dispozitiile prezentului articol se aplica, in mod corespunzator, si apararii dreptului la
pseudonim, ales in conditiile leii.
'a!uri provizorii (rt. 2//
01. Daca persoana care se considera lezata face do)ada credibila ca drepturile sale
nepatrimoniale fac obiectul unei actiuni ilicite, actuale sau iminente si ca aceasta actiune
risca sa ii cauzeze un pre5udiciu reu de reparat, poate sa ceara instantei 5udecatoresti
luarea unor masuri pro)izorii.
02. Instanta 5udecatoreasca poate sa dispuna in special<
a. interzicerea incalcarii sau incetarea ei pro)izorie=
b. luarea masurilor necesare pentru a asiura conser)area probelor.
02. In cazul pre5udiciilor aduse prin mi5loacele presei scrise sau audio)izuale, instanta
5udecatoreasca nu poate sa dispuna incetarea, cu titlu pro)izoriu, a actiunii pre5udiciabile
decat daca pre5udiciile cauzate reclamantului sunt ra)e, daca actiunea nu este in mod
e)ident 5ustificata, potri)it art. /5, si daca masura luata de instanta nu apare ca fiind
disproportionata in raport cu pre5udiciile cauzate. Dispozitiile art. 252 alin. 02. raman
aplicabile.
03. Instanta solutioneaza cererea potri)it dispozitiilor pri)itoare la ordonanta
presedintiala, care se aplica in mod corespunzator. In cazul in care cererea este formulata
inainte de introducerea actiunii de fond, prin 6otararea prin care s(a dispus masura
pro)izorie se )a fi,a si termenul in care actiunea in fond trebuie sa fie introdusa, sub
sanctiunea incetarii de drept a acelei masuri. Dispozitiile alin. 0!. sunt aplicabile.
05. Daca masurile luate sunt de natura sa produca un pre5udiciu partii ad)erse, instanta il
poate oblia pe reclamant sa dea o cautiune in cuantumul fi,at de aceasta, sub sanctiunea
incetarii de drept a masurii dispuse.
0!. Masurile luate potri)it prezentului articol anterior introducerii actiunii in 5ustitie
pentru apararea dreptului nepatrimonial incalcat inceteaza de drept, daca reclamantul nu a
sesizat instanta in termenul fi,at de aceasta, dar nu mai tarziu de 20 de zile de la luarea
acestora.
0/. Reclamantul este tinut sa repare, la cererea partii interesate, pre5udiciul cauzat prin
masurile pro)izorii luate, daca actiunea de fond este respinsa ca neintemeiata.
*u toate acestea, daca reclamantul nu a fost in culpa ori a a)ut o culpa usoara, instanta, in
raport cu circumstantele concrete, poate fie sa refuze obliarea sa la despaubirile cerute
de partea ad)ersa, fie sa dispuna reducerea acestora.
0#. Daca partea ad)ersa nu solicita daune(interese, instanta )a dispune eliberarea
cautiunii, la cererea reclamantului, prin 6otarare data cu citarea partilor. *ererea se 5udeca
potri)it dispozitiilor pri)itoare la ordonanta presedintiala, care se aplica in mod
corespunzator. In cazul in care paratul se opune la eliberarea cautiunii, instanta )a fi,a un
termen in )ederea introducerii actiunii de fond, care nu poate fi mai lun de 20 de zile de
la data pronuntarii 6otararii, sub sanctiunea incetarii de drept a masurii de
indisponibilizare a sumei depuse cu titlu de cautiune.
*ece!ul titularului dreptului nepatrimonial (rt. 2/0
01. 'ctiunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial incalcat poate fi continuata sau
pornita, dupa moartea persoanei )atamate, de catre sotul supra)ietuitor, de oricare dintre
rudele in linie dreapta ale persoanei decedate, precum si de oricare dintre rudele sale
colaterale pana la radul al patrulea inclusi).
02. 'ctiunea pentru restabilirea interitatii memoriei unei persoane decedate poate fi
pornita de cei pre)azuti la alin. 01..
(pararea drepturilor nepatrimoniale ale per!oanei 3uridice (rt. 2/7
Dispozitiile prezentului titlu se aplica prin asemanare si drepturilor nepatrimoniale ale
persoanelor 5uridice.
C($"%( && ) *e!pre familie -.
(((((((((((((
-. Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a II(a sunt cuprinse in art. 23:
51 din Leea nr. /1"2011.
"itlul & ) *i!pozitii generale
6amilia (rt. 2/8
01. 8amilia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe ealitatea acestora,
precum si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asiura cresterea si educarea copiilor
lor.
02. 8amilia are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.
02. 1tatul este obliat sa spri5ine, prin masuri economice si sociale, inc6eierea casatoriei,
precum si dez)oltarea si consolidarea familiei.
03. In sensul prezentului cod, prin soti se intelee barbatul si femeia uniti prin casatorie.
Ca!atoria (rt. 2/9
01. *asatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, inc6eiata in
conditiile leii.
02. 7arbatul si femeia au dreptul de a se casatori in scopul de a intemeia o familie.
02. *elebrarea reliioasa a casatoriei poate fi facuta numai dupa inc6eierea casatoriei
ci)ile.
03. *onditiile de inc6eiere si cauzele de nulitate ale casatoriei se stabilesc prin prezentul
cod.
05. *asatoria inceteaza prin decesul sau prin declararea 5udecatoreasca a mortii unuia
dintre soti.
0!. *asatoria poate fi desfacuta prin di)ort, in conditiile leii.
%galitatea in drepturi a copiilor (rt. 200
*opiii din afara casatoriei sunt eali in fata leii cu cei din casatorie, precum si cu cei
adoptati.
&ndatorirea parintilor (rt. 201
Parintii sunt cei care au, in primul rand, indatorirea de crestere si educare a copiilor lor
minori.
$elatiile dintre parinti !i copii (rt. 202
01. *opilul nu poate fi separat de parintii sai fara incu)iintarea acestora, cu e,ceptia
cazurilor pre)azute de lee.
02. *opilul care nu locuieste la parintii sai sau, dupa caz, la unul dintre ei are dreptul de a
a)ea leaturi personale cu acestia. %,ercitiul acestui drept nu poate fi limitat decat in
conditiile pre)azute de lee, pentru moti)e temeinice, luand in considerare interesul
superior al copilului.
#rincipiul intere!ului !uperior al copilului (rt. 20,
01. Orice masura pri)itoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu
respectarea interesului superior al copilului.
02. Pentru rezol)area cererilor care se refera la copii, autoritatile competente sunt datoare
sa dea toate indrumarile necesare pentru ca partile sa recura la metodele de solutionare a
conflictelor pe cale amiabila.
02. Procedurile referitoare la relatiile dintre parinti si copii trebuie sa aranteze ca
dorintele si interesele parintilor referitoare la copii pot fi aduse la cunostinta autoritatilor
si ca acestea tin cont de ele in 6otararile pe care le iau.
03. Procedurile pri)itoare la copii trebuie sa se desfasoare intr(un timp rezonabil, astfel
incat interesul superior al copilului si relatiile de familie sa nu fie afectate.
05. In sensul pre)ederilor leale pri)ind protectia copilului, prin copil se intelee
persoana care nu a implinit )arsta de 1# ani si nici nu a dobandit capacitatea deplina de
e,ercitiu, potri)it leii.
(!cultarea copilului (rt. 20-
01. In procedurile administrati)e sau 5udiciare care il pri)esc, ascultarea copilului care a
implinit )arsta de 10 ani este obliatorie. *u toate acestea, poate fi ascultat si copilul care
nu a implinit )arsta de 10 ani, daca autoritatea competenta considera ca acest lucru este
necesar pentru solutionarea cauzei.
02. Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a primi orice
informatie, potri)it cu )arsta sa, de a(si e,prima opinia si de a fi informat asupra
consecintelor pe care le poate a)ea aceasta, daca este respectata, precum si asupra
consecintelor oricarei decizii care il pri)este.
02. Orice copil poate cere sa fie ascultat, potri)it pre)ederilor alin. 01. si 02.. Respinerea
cererii de catre autoritatea competenta trebuie moti)ata.
03. Opiniile copilului ascultat )or fi luate in considerare in raport cu )arsta si cu radul
sau de maturitate.
05. Dispozitiile leale speciale pri)ind consimtamantul sau prezenta copilului, in
procedurile care il pri)esc, precum si pre)ederile referitoare la desemnarea de catre
instanta a unui reprezentant in caz de conflict de interese raman aplicabile.
&n!tanta competenta (rt. 20/
$oate masurile date prin prezenta carte in competenta instantei 5udecatoresti, toate litiiile
pri)ind aplicarea dispozitiilor prezentei carti, precum si masurile de ocrotire a copilului
pre)azute in lei speciale sunt de competenta instantei de tutela. Dispozitiile art. 10/ sunt
aplicabile in mod corespunzator.
"itlul && ) Ca!atoria
Capitolul & ) Logodna
&nc7eierea logodnei (rt. 200
01. Loodna este promisiunea reciproca de a inc6eia casatoria.
02. Dispozitiile pri)ind conditiile de fond pentru inc6eierea casatoriei sunt aplicabile in
mod corespunzator, cu e,ceptia a)izului medical si a autorizarii instantei de tutela.
02. Inc6eierea loodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi do)edita cu orice
mi5loc de proba.
03. Inc6eierea casatoriei nu este conditionata de inc6eierea loodnei.
05. Loodna se poate inc6eia doar intre barbat si femeie.
$uperea logodnei (rt. 207
01. Loodnicul care rupe loodna nu poate fi constrans sa inc6eie casatoria.
02. *lauza penala stipulata pentru ruperea loodnei este considerata nescrisa.
02. Ruperea loodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi do)edita cu orice
mi5loc de proba.
$e!tituirea darurilor (rt. 208
01. In cazul ruperii loodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care loodnicii le(au
primit in considerarea loodnei sau, pe durata acesteia, in )ederea casatoriei, cu e,ceptia
darurilor obisnuite.
02. Darurile se restituie in natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, in masura
imboatirii.
02. Obliatia de restituire nu e,ista daca loodna a incetat prin moartea unuia dintre
loodnici.
$a!punderea pentru ruperea logodnei (rt. 209
01. Partea care rupe loodna in mod abuzi) poate fi obliata la despaubiri pentru
c6eltuielile facute sau contractate in )ederea casatoriei, in masura in care au fost potri)ite
cu impre5urarile, precum si pentru orice alte pre5udicii cauzate.
02. Partea care, in mod culpabil, l(a determinat pe celalalt sa rupa loodna poate fi
obliata la despaubiri in conditiile alin. 01..
"ermenul de pre!criptie (rt. 270
Dreptul la actiune intemeiat pe dispozitiile art. 2!# si 2!; se prescrie intr(un an de la
ruperea loodnei.
Capitolul && ) &nc7eierea ca!atoriei
4ectiunea 1 ) Conditiile de fond pentru inc7eierea ca!atoriei
Con!imtamantul la ca!atorie (rt. 271
*asatoria se inc6eie intre barbat si femeie prin consimtamantul personal si liber al
acestora.
ar!ta matrimoniala (rt. 272
01. *asatoria se poate inc6eia daca )iitorii soti au implinit )arsta de 1# ani.
02. Pentru moti)e temeinice, minorul care a implinit )arsta de 1! ani se poate casatori in
temeiul unui a)iz medical, cu incu)iintarea parintilor sai sau, dupa caz, a tutorelui si cu
autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie minorul isi are domiciliul. In cazul
in care unul dintre parinti refuza sa incu)iinteze casatoria, instanta de tutela 6otaraste si
asupra acestei di)erente, a)and in )edere interesul superior al copilului.
02. Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitate de a(si manifesta
)ointa, incu)iintarea celuilalt parinte este suficienta.
03. De asemenea, in conditiile art. 2;#, este suficienta incu)iintarea parintelui care
e,ercita autoritatea parinteasca.
05. Daca nu e,ista nici parinti, nici tutore care sa poata incu)iinta casatoria, este necesara
incu)iintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa e,ercite drepturile
parintesti.
2igamia (rt. 27,
%ste interzisa inc6eierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita.
&nterzicerea ca!atoriei intre rude (rt. 27-
01. %ste interzisa inc6eierea casatoriei intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in
linie colaterala pana la al patrulea rad inclusi).
02. Pentru moti)e temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de radul al patrulea
poate fi autorizata de instanta de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul cel care
cere incu)iintarea. Instanta se )a putea pronunta pe baza unui a)iz medical special dat in
acest sens.
02. In cazul adoptiei, dispozitiile alin. 01. si 02. sunt aplicabile atat intre cei care au
de)enit rude prin adoptie, cat si intre cei a caror rudenie fireasca a incetat prin efectul
adoptiei.
&nterzicerea ca!atoriei intre tutore !i per!oana minora (rt. 27/
*asatoria este oprita intre tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa.
(lienatia !i debilitatea mintala (rt. 270
%ste interzis sa se casatoreasca alienatul mintal si debilul mintal.
&nterzicerea !au ec7ivalarea unor forme de convietuire cu ca!atoria (rt. 277
01. %ste interzisa casatoria dintre persoane de acelasi se,.
02. *asatoriile dintre persoane de acelasi se, inc6eiate sau contractate in strainatate fie de
cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania.
02. Parteneriatele ci)ile dintre persoane de se, opus sau de acelasi se, inc6eiate sau
contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute
in Romania.
03. Dispozitiile leale pri)ind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor
membre ale 4niunii %uropene si 1patiului %conomic %uropean raman aplicabile.
4ectiunea 2 ) 6ormalitatile pentru inc7eierea ca!atoriei
Comunicarea !tarii de !anatate (rt. 278
*asatoria nu se inc6eie daca )iitorii soti nu declara ca si(au comunicat reciproc starea
sanatatii lor. Dispozitiile leale prin care este oprita casatoria celor care sufera de anumite
boli raman aplicabile.
Locul inc7eierii ca!atoriei (rt. 279
01. *asatoria se celebreaza de catre ofiterul de stare ci)ila, la sediul primariei.
02. Prin e,ceptie, casatoria se poate celebra, cu aprobarea primarului, de catre un ofiter de
stare ci)ila de la o alta primarie decat cea in a carei raza teritoriala domiciliaza sau isi au
resedinta )iitorii soti, cu obliati)itatea instiintarii primariei de domiciliu sau de resedinta
a )iitorilor soti, in )ederea publicarii.
*eclaratia de ca!atorie (rt. 280
01. *ei care )or sa se casatoreasca )or face personal declaratia de casatorie, potri)it leii,
la primaria unde urmeaza a se inc6eia casatoria.
02. In cazurile pre)azute de lee, declaratia de casatorie se poate face si in afara sediului
primariei.
02. 'tunci cand )iitorul sot este minor, parintii sau, dupa caz, tutorele )or face personal o
declaratie prin care incu)iinteaza inc6eierea casatoriei. Dispozitiile art. 2/2 alin. 05.
raman aplicabile.
03. Daca unul dintre )iitorii soti, parintii sau tutorele nu se afla in localitatea unde
urmeaza a se inc6eia casatoria, ei pot face declaratia la primaria in a carei raza teritoriala
isi au domiciliul sau resedinta, care o transmite, in termen de 3# de ore, la primaria unde
urmeaza a se inc6eia casatoria.
Continutul declaratiei de ca!atorie (rt. 281
01. In declaratia de casatorie, )iitorii soti )or arata ca nu e,ista niciun impediment leal la
casatorie si )or mentiona numele de familie pe care il )or purta in timpul casatoriei,
precum si reimul matrimonial ales.
02. Odata cu declaratia de casatorie, ei )or prezenta do)ezile cerute de lee pentru
inc6eierea casatoriei.
(legerea numelui de familie (rt. 282
+iitorii soti pot con)eni sa isi pastreze numele dinaintea casatoriei, sa ia numele oricaruia
dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate sa isi pastreze numele de
dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite.
#ublicitatea declaratiei de ca!atorie (rt. 28,
01. In aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare ci)ila dispune
publicarea acesteia, prin afisarea in e,tras, intr(un loc special amena5at la sediul primariei
si pe paina de internet a acesteia unde urmeaza sa se inc6eie casatoria si, dupa caz, la
sediul primariei unde celalalt sot isi are domiciliul sau resedinta.
02. %,trasul din declaratia de casatorie cuprinde, in mod obliatoriu< data afisarii, datele
de stare ci)ila ale )iitorilor soti si, dupa caz, incu)iintarea parintilor sau a tutorelui,
precum si instiintarea ca orice persoana poate face opozitie la casatorie, in termen de 10
zile de la data afisarii.
02. *asatoria se inc6eie dupa 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie, termen in care
se cuprind atat data afisarii, cat si data inc6eierii casatoriei.
03. Primarul municipiului, al sectorului municipiului 7ucuresti, al orasului sau al
comunei unde urmeaza a se inc6eia casatoria poate sa incu)iinteze, pentru moti)e
temeinice, inc6eierea casatoriei inainte de implinirea termenului pre)azut la alin. 02..
$einnoirea declaratiei de ca!atorie (rt. 28-
In cazul in care casatoria nu s(a inc6eiat in termen de 20 de zile de la data afisarii
declaratiei de casatorie sau daca )iitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala, trebuie
sa se faca o noua declaratie de casatorie si sa se dispuna publicarea acesteia.
+pozitia la ca!atorie (rt. 28/
01. Orice persoana poate face opozitie la casatorie, daca e,ista un impediment leal sau
daca alte cerinte ale leii nu sunt indeplinite.
02. Opozitia la casatorie se face numai in scris, cu aratarea do)ezilor pe care se
intemeiaza.
$efuzul celebrarii ca!atoriei (rt. 280
Ofiterul de stare ci)ila refuza sa celebreze casatoria daca, pe baza )erificarilor pe care
este obliat sa le efectueze, a opozitiilor primite sau a informatiilor pe care le detine, in
masura in care acestea din urma sunt notorii, constata ca nu sunt indeplinite conditiile
pre)azute de lee.
Celebrarea ca!atoriei (rt. 287
01. +iitorii soti sunt obliati sa se prezinte impreuna la sediul primariei, pentru a(si da
consimtamantul la casatorie in mod public, in prezenta a 2 martori, in fata ofiterului de
stare ci)ila.
02. *u toate acestea, in cazurile pre)azute de lee, ofiterul de stare ci)ila poate celebra
casatoria si in afara sediului ser)iciului de stare ci)ila, cu respectarea celorlalte conditii
mentionate la alin. 01..
02. Persoanele care apartin minoritatilor nationale pot solicita celebrarea casatoriei in
limba lor materna, cu conditia ca ofiterul de stare ci)ila sau cel care oficiaza casatoria sa
cunoasca aceasta limba.
'artorii la ca!atorie (rt. 288
01. Martorii atesta faptul ca sotii si(au e,primat consimtamantul potri)it art. 2#/.
02. &u pot fi martori la inc6eierea casatoriei incapabilii, precum si cei care din cauza unei
deficiente psi6ice sau fizice nu sunt apti sa ateste faptele pre)azute la alin. 01..
02. Martorii pot fi si rude sau afini, indiferent de rad, cu oricare dintre )iitorii soti.
'omentul inc7eierii ca!atoriei (rt. 289
*asatoria este inc6eiata in momentul in care, dupa ce ia consimtamantul fiecaruia dintre
)iitorii soti, ofiterul de stare ci)ila ii declara casatoriti.
Capitolul &&& ) 6ormalitati ulterioare inc7eierii ca!atoriei
(ctul de ca!atorie (rt. 290
Dupa inc6eierea casatoriei, ofiterul de stare ci)ila intocmeste, de indata, in reistrul
actelor de stare ci)ila, actul de casatorie, care se semneaza de catre soti, de cei 2 martori
si de catre ofiterul de stare ci)ila.
6ormalitatile privind regimul matrimonial (rt. 291
Ofiterul de stare ci)ila face mentiune pe actul de casatorie despre reimul matrimonial
ales. %l are obliatia ca, din oficiu si de indata, sa comunice la reistrul pre)azut la art.
223 alin. 01., precum si, dupa caz, notarului public care a autentificat con)entia
matrimoniala o copie de pe actul de casatorie.
*ovada ca!atoriei (rt. 292
01. *asatoria se do)edeste cu actul de casatorie si prin certificatul de casatorie eliberat pe
baza acestuia.
02. *u toate acestea, in situatiile pre)azute de lee, casatoria se poate do)edi cu orice
mi5loc de proba.
Capitolul & ) Nulitatea ca!atoriei
4ectiunea 1 ) Nulitatea ab!oluta a ca!atoriei
Cazurile de nulitate ab!oluta (rt. 29,
01. %ste lo)ita de nulitate absoluta casatoria inc6eiata cu incalcarea dispozitiilor
pre)azute la art. 2/1, 2/2, 2/3, 2/! si art. 2#/ alin. 01..
02. In cazul in care sotul unei persoane declarate moarte s(a recasatorit si, dupa aceasta,
6otararea declarati)a de moarte este anulata, noua casatorie ramane )alabila, daca sotul
celui declarat mort a fost de buna(credinta. Prima casatorie se considera desfacuta pe data
inc6eierii noii casatorii.
Lip!a var!tei matrimoniale (rt. 29-
01. *asatoria inc6eiata de minorul care nu a implinit )arsta de 1! ani este lo)ita de
nulitate absoluta.
02. *u toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definiti)a a
6otararii 5udecatoresti, ambii soti au implinit )arsta de 1# ani sau daca sotia a nascut ori a
ramas insarcinata.
Ca!atoria fictiva (rt. 29/
01. *asatoria inc6eiata in alte scopuri decat acela de a intemeia o familie este lo)ita de
nulitate absoluta.
02. *u toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definiti)a a
6otararii 5udecatoresti, a inter)enit con)ietuirea sotilor, sotia a nascut sau a ramas
insarcinata ori au trecut 2 ani de la inc6eierea casatoriei.
#er!oanele care pot invoca nulitatea ab!oluta (rt. 290
Orice persoana interesata poate introduce actiunea in constatarea nulitatii absolute a
casatoriei. *u toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea dupa incetarea sau
desfacerea casatoriei, cu e,ceptia cazului in care ar actiona pentru apararea drepturilor
minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie.
4ectiunea 2 ) Nulitatea relativa a ca!atoriei
Lip!a incuviintarilor cerute de lege (rt. 297
01. %ste anulabila casatoria inc6eiata fara incu)iintarile sau autorizarea pre)azute la art.
2/2 alin. 02., 03. si 05..
02. 'nulabilitatea poate fi in)ocata numai de cel a carui incu)iintare era necesara.
Dispozitiile art. 3! alin. 03. se aplica in mod corespunzator.
iciile de con!imtamant (rt. 298
01. *asatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost )iciat prin
eroare, prin dol sau prin )iolenta.
02. %roarea constituie )iciu de consimtamant numai atunci cand pri)este identitatea fizica
a )iitorului sot.
Lip!a di!cernamantului (rt. 299
%ste anulabila casatoria inc6eiata de persoana lipsita )remelnic de discernamant.
%1i!tenta tutelei (rt. ,00
*asatoria inc6eiata intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa este anulabila.
"ermenul de pre!criptie (rt. ,01
01. 'nularea casatoriei poate fi ceruta in termen de ! luni.
02. In cazul pre)azut la art. 2;/, termenul cure de la data la care cei a caror incu)iintare
sau autorizare era necesara pentru inc6eierea casatoriei au luat cunostinta de aceasta.
02. In cazul nulitatii pentru )icii de consimtamant ori pentru lipsa discernamantului,
termenul cure de la data incetarii )iolentei sau, dupa caz, de la data la care cel interesat a
cunoscut dolul, eroarea ori lipsa )remelnica a discernamantului.
03. In cazul pre)azut la art. 200, termenul cure de la data inc6eierii casatoriei.
Caracterul per!onal al actiunii (rt. ,02
Dreptul la actiunea in anulare nu se transmite mostenitorilor. *u toate acestea, daca
actiunea a fost pornita de catre unul dintre soti, ea poate fi continuata de catre oricare
dintre mostenitorii sai.
(coperirea nulitatii (rt. ,0,
01. In cazurile pre)azute la art. 2/2 alin. 02., 03. si 05., anulabilitatea casatoriei se acopera
daca, pana la ramanerea definiti)a a 6otararii 5udecatoresti, s(au obtinut incu)iintarile si
autorizarea cerute de lee.
02. *asatoria nu poate fi anulata daca sotii au con)ietuit timp de ! luni de la data incetarii
)iolentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei )remelnice a facultatilor
mintale.
02. In toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera daca, intre timp, ambii soti au implinit
)arsta de 1# ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.
4ectiunea , ) %fectele nulitatii ca!atoriei
Ca!atoria putativa (rt. ,0-
01. 1otul de buna(credinta la inc6eierea unei casatorii nule sau anulate pastreaza, pana la
data cand 6otararea 5udecatoreasca ramane definiti)a, situatia unui sot dintr(o casatorie
)alabila.
02. In situatia pre)azuta la alin. 01., raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt supuse,
prin asemanare, dispozitiilor pri)itoare la di)ort.
4ituatia copiilor (rt. ,0/
01. &ulitatea casatoriei nu are niciun efect in pri)inta copiilor, care pastreaza situatia de
copii din casatorie.
02. In ceea ce pri)este drepturile si obliatiile dintre parinti si copii se aplica, prin
asemanare, dispozitiile pri)itoare la di)ort.
+pozabilitatea 7otararii 3udecatore!ti (rt. ,00
01. >otararea 5udecatoreasca de constatare a nulitatii sau de anulare a casatoriei este
opozabila tertelor persoane, in conditiile leii. Dispozitiile art. 2;1, 223 si 225 sunt
aplicabile in mod corespunzator.
02. &ulitatea casatoriei nu poate fi opusa unei terte persoane impotri)a unui act inc6eiat
anterior de aceasta cu unul dintre soti, in afara de cazul in care au fost indeplinite
formalitatile de publicitate pre)azute de lee cu pri)ire la actiunea in constatarea nulitatii
ori in anulare sau tertul a cunoscut, pe alta cale, inainte de inc6eierea actului, cauza de
nulitate a casatoriei. Dispozitiile art. 2;1, 223 si 225 sunt aplicabile in mod corespunzator
si publicitatii actiunii in constatarea nulitatii sau in anularea casatoriei.
Capitolul ) *repturile !i indatoririle per!onale ale !otilor
$eglementarea raporturilor per!onale dintre !oti (rt. ,07
Dispozitiile prezentului capitol se aplica raporturilor personale dintre soti, oricare ar fi
reimul lor matrimonial.
Luarea deciziilor de catre !oti (rt. ,08
1otii 6otarasc de comun acord in tot ceea ce pri)este casatoria.
&ndatoririle !otilor (rt. ,09
01. 1otii isi datoreaza reciproc respect, fidelitate si spri5in moral.
02. %i au indatorirea de a locui impreuna. Pentru moti)e temeinice, ei pot 6otari sa
locuiasca separat.
&ndependenta !otilor (rt. ,10
4n sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau aleerea profesiei
celuilalt sot.
4c7imbarea numelui de familie (rt. ,11
01. 1otii sunt obliati sa poarte numele declarat la inc6eierea casatoriei.
02. Daca sotii au con)enit sa poarte in timpul casatoriei un nume comun si l(au declarat
potri)it dispozitiilor art. 2#1, unul dintre soti nu poate cere sc6imbarea acestui nume pe
cale administrati)a decat cu consimtamantul celuilalt sot.
Capitolul & ) *repturile !i obligatiile patrimoniale ale !otilor
4ectiunea 1 ) *i!pozitii comune
91. *e!pre regimul matrimonial in general
$egimurile matrimoniale (rt. ,12
01. +iitorii soti pot alee ca reim matrimonial< comunitatea leala, separatia de bunuri
sau comunitatea con)entionala.
02. Indiferent de reimul matrimonial ales, nu se poate deroa de la dispozitiile prezentei
sectiuni, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
%fectele regimului matrimonial (rt. ,1,
01. Intre soti, reimul matrimonial produce efecte numai din ziua inc6eierii casatoriei.
02. 8ata de terti, reimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor de
publicitate pre)azute de lee, afara de cazul in care acestia l(au cunoscut pe alta cale.
02. &eindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati, in raport cu
tertii de buna(credinta, ca fiind casatoriti sub reimul matrimonial al comunitatii leale.
'andatul conventional (rt. ,1-
4n sot poate sa dea mandat celuilalt sot sa il reprezinte pentru e,ercitarea drepturilor pe
care le are potri)it reimului matrimonial.
'andatul 3udiciar (rt. ,1/
01. In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a(si manifesta )ointa,
celalalt sot poate cere instantei de tutela incu)iintarea de a(l reprezenta pentru e,ercitarea
drepturilor pe care le are potri)it reimului matrimonial.
Prin 6otararea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si perioada de )alabilitate a
acestui mandat.
02. In afara altor cazuri pre)azute de lee, mandatul inceteaza atunci cand sotul
reprezentat nu se mai afla in situatia pre)azuta la alin. 01. sau cand este numit un tutore
ori, dupa caz, un curator.
02. Dispozitiile art. 23! si 23/ sunt aplicabile in mod corespunzator.
(ctele de di!pozitie care pun in pericol grav intere!ele familiei (rt. ,10
01. In mod e,ceptional, daca unul dintre soti inc6eie acte 5uridice prin care pune in
pericol ra) interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei de tutela ca, pentru o
durata determinata, dreptul de a dispune de anumite bunuri sa poata fi e,ercitat numai cu
consimtamantul sau e,pres. Durata acestei masuri poate fi prelunita, fara insa a se
depasi in total 2 ani. >otararea de incu)iintare a masurii se comunica in )ederea
efectuarii formalitatilor de publicitate imobiliara sau mobiliara, dupa caz.
02. 'ctele inc6eiate cu nerespectarea 6otararii 5udecatoresti sunt anulabile. Dreptul la
actiune se prescrie in termen de un an, care incepe sa cura de la data cand sotul )atamat
a luat cunostinta de e,istenta actului.
02. Dispozitiile art. 23! si 23/ sunt aplicabile in mod corespunzator.
&ndependenta patrimoniala a !otilor (rt. ,17
01. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, fiecare sot poate sa inc6eie orice acte 5uridice cu
celalalt sot sau cu terte persoane.
02. 8iecare sot poate sa faca sinur, fara consimtamantul celuilalt, depozite bancare,
precum si orice alte operatiuni in leatura cu acestea.
02. In raport cu institutia de credit, sotul titular al contului are, c6iar si dupa desfacerea
sau incetarea casatoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, daca prin 6otarare
5udecatoreasca e,ecutorie nu s(a decis altfel.
*reptul la informare (rt. ,18
01. 8iecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu pri)ire la bunurile, )eniturile
si datoriile sale, iar in caz de refuz ne5ustificat se poate adresa instantei de tutela.
02. Instanta poate sa il oblie pe sotul celui care a sesizat(o sau pe orice tert sa furnizeze
informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens.
02. $ertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute atunci cand, potri)it leii, refuzul
este 5ustificat de pastrarea secretului profesional.
03. 'tunci cand informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potri)it leii, numai la
cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relati)a ca sustinerile
sotului reclamant sunt ade)arate.
&ncetarea regimului matrimonial (rt. ,19
01. Reimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau
incetarea casatoriei.
02. In timpul casatoriei, reimul matrimonial poate fi modificat, in conditiile leii.
Lic7idarea regimului matrimonial (rt. ,20
In caz de incetare sau de sc6imbare, reimul matrimonial se lic6ideaza potri)it leii, prin
buna in)oiala sau, in caz de neinteleere, pe cale 5udiciara. >otararea 5udecatoreasca
definiti)a sau, dupa caz, inscrisul intocmit in forma autentica notariala constituie act de
lic6idare.
92. Locuinta familiei
Notiune (rt. ,21
01. Locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care
se afla copiii.
02. Oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara, in conditiile leii, a unui
imobil ca locuinta a familiei, c6iar daca nu este proprietarul imobilului.
$egimul unor acte 3uridice (rt. ,22
01. 8ara consimtamantul scris al celuilalt sot, niciunul dintre soti, c6iar daca este
proprietar e,clusi), nu poate dispune de drepturile asupra locuintei familiei si nici nu
poate inc6eia acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia.
02. De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau
decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al
celuilalt sot.
02. In cazul in care consimtamantul este refuzat fara un moti) leitim, celalalt sot poate
sa sesizeze instanta de tutela, pentru ca aceasta sa autorizeze inc6eierea actului.
03. 1otul care nu si(a dat consimtamantul la inc6eierea actului poate cere anularea lui in
termen de un an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai tarziu de un
an de la data incetarii reimului matrimonial.
05. In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara, sotul care nu si(a dat
consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci numai daune(interese de la celalalt sot,
cu e,ceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta
a familiei.
0!. Dispozitiile alin. 05. se aplica in mod corespunzator actelor inc6eiate cu incalcarea
pre)ederilor alin. 02..
*repturile !otilor a!upra locuintei inc7iriate (rt. ,2,
01. In cazul in care locuinta este detinuta in temeiul unui contract de inc6iriere, fiecare sot
are un drept locati) propriu, c6iar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori
contractul este inc6eiat inainte de casatorie.
02. Dispozitiile art. 222 sunt aplicabile in mod corespunzator.
02. In caz de deces al unuia dintre soti, sotul supra)ietuitor continua e,ercitarea dreptului
sau locati), daca nu renunta in mod e,pres la acesta, in termenul pre)azut la art. 1.#23.
(tribuirea beneficiului contractului de inc7iriere (rt. ,2-
01. La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si
acestia nu se intele, beneficiul contractului de inc6iriere poate fi atribuit unuia dintre
soti, tinand seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa in
desfacerea casatoriei si de posibilitatile locati)e proprii ale fostilor soti.
02. 1otul caruia i s(a atribuit beneficiul contractului de inc6iriere este dator sa plateasca
celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea c6eltuielilor de instalare intr(o alta locuinta,
cu e,ceptia cazului in care di)ortul a fost pronuntat din culpa e,clusi)a a acestuia din
urma. Daca e,ista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la parta5, asupra cotei
cu)enite sotului caruia i s(a atribuit beneficiul contractului de inc6iriere.
02. 'tribuirea beneficiului contractului de inc6iriere se face cu citarea locatorului si
produce efecte fata de acesta de la data cand 6otararea 5udecatoreasca a ramas definiti)a.
03. Pre)ederile alin. 01.:
02. se aplica in mod similar si in cazul in care bunul este proprietatea comuna a celor 2
soti, atribuirea beneficiului locuintei con5uale producand efecte pana la data ramanerii
definiti)e a 6otararii de parta5.
9,. C7eltuielile ca!atoriei
Contributia !otilor (rt. ,2/
01. 1otii sunt obliati sa isi acorde spri5in material reciproc.
02. %i sunt obliati sa contribuie, in raport cu mi5loacele fiecaruia, la c6eltuielile
casatoriei, daca prin con)entie matrimoniala nu s(a pre)azut altfel.
02. Orice con)entie care pre)ede ca suportarea c6eltuielilor casatoriei re)ine doar unuia
dintre soti este considerata nescrisa.
'unca in go!podarie (rt. ,20
Munca oricaruia dintre soti in ospodarie si pentru cresterea copiilor reprezinta o
contributie la c6eltuielile casatoriei.
eniturile din profe!ie (rt. ,27
8iecare sot este liber sa e,ercite o profesie si sa dispuna, in conditiile leii, de )eniturile
incasate, cu respectarea obliatiilor ce ii re)in pri)ind c6eltuielile casatoriei.
*reptul la compen!atie (rt. ,28
1otul care a participat efecti) la acti)itatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o
compensatie, in masura imboatirii acestuia din urma, daca participarea sa a depasit
limitele obliatiei de spri5in material si ale obliatiei de a contribui la c6eltuielile
casatoriei.
9-. (legerea regimului matrimonial
Conventia matrimoniala (rt. ,29
'leerea unui alt reim matrimonial decat cel al comunitatii leale se face prin
inc6eierea unei con)entii matrimoniale.
&nc7eierea conventiei matrimoniale (rt. ,,0
01. 1ub sanctiunea nulitatii absolute, con)entia matrimoniala se inc6eie prin inscris
autentificat de notarul public, cu consimtamantul tuturor partilor, e,primat personal sau
prin mandatar cu procura autentica, speciala si a)and continut predeterminat.
02. *on)entia matrimoniala inc6eiata inainte de casatorie produce efecte numai de la data
inc6eierii casatoriei.
02. *on)entia inc6eiata in timpul casatoriei produce efecte de la data pre)azuta de parti
sau, in lipsa, de la data inc6eierii ei.
4imulatia conventiei matrimoniale (rt. ,,1
'ctul secret, prin care se alee un alt reim matrimonial sau se modifica reimul
matrimonial pentru care sunt indeplinite formalitatile de publicitate pre)azute de lee,
produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna(credinta.
+biectul conventiei matrimoniale (rt. ,,2
01. Prin con)entia matrimoniala nu se poate deroa, sub sanctiunea nulitatii absolute, de
la dispozitiile leale pri)ind reimul matrimonial ales decat in cazurile anume pre)azute
de lee.
02. De asemenea, con)entia matrimoniala nu poate aduce atinere ealitatii dintre soti,
autoritatii parintesti sau de)olutiunii succesorale leale.
Clauza de preciput (rt. ,,,
01. Prin con)entie matrimoniala se poate stipula ca sotul supra)ietuitor sa preia fara plata,
inainte de parta5ul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in
de)almasie sau in coproprietate. *lauza de preciput poate fi stipulata in beneficiul
fiecaruia dintre soti sau numai in fa)oarea unuia dintre ei.
02. *lauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, in
conditiile art. 1.0;! alin. 01. si 02..
02. *lauza de preciput nu aduce nicio atinere dreptului creditorilor comuni de a urmari,
c6iar inainte de incetarea comunitatii, bunurile ce fac obiectul clauzei.
03. *lauza de preciput de)ine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul )ietii
sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au
decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost )andute la
cererea creditorilor comuni.
05. %,ecutarea clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil,
prin ec6i)alent.
#ublicitatea conventiei matrimoniale (rt. ,,-
01. Pentru a fi opozabile tertilor, con)entiile matrimoniale se inscriu in Reistrul national
notarial al reimurilor matrimoniale, oranizat potri)it leii.
02. Dupa autentificarea con)entiei matrimoniale in timpul casatoriei sau dupa primirea
copiei de pe actul casatoriei, potri)it art. 2;1, notarul public e,pediaza, din oficiu, un
e,emplar al con)entiei la ser)iciul de stare ci)ila unde a a)ut loc celebrarea casatoriei,
pentru a se face mentiune pe actul de casatorie, la reistrul mentionat la alin. 01., precum
si la celelalte reistre de publicitate, in conditiile alin. 03..
02. Dispozitiile alin. 02. nu e,clud dreptul oricaruia dintre soti de a solicita indeplinirea
formalitatilor de publicitate.
03. $inand seama de natura bunurilor, con)entiile matrimoniale se )or nota in cartea
funciara, se )or inscrie in reistrul comertului, precum si in alte reistre de publicitate
pre)azute de lee. In toate aceste cazuri, neindeplinirea formalitatilor de publicitate
speciale nu poate fi acoperita prin inscrierea facuta in reistrul mentionat la alin. 01..
05. Orice persoana, fara a fi tinuta sa 5ustifice )reun interes, poate cerceta reistrul
mentionat la alin. 01. si poate solicita, in conditiile leii, eliberarea de e,trase certificate.
&nopozabilitatea conventiei matrimoniale (rt. ,,/
01. *on)entia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu pri)ire la actele inc6eiate de
acestia cu unul dintre soti, decat daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate
pre)azute la art. 223 sau daca tertii au cunoscut(o pe alta cale.
02. De asemenea, con)entia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu pri)ire la actele
inc6eiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de inc6eierea casatoriei.
'odificarea conventiei matrimoniale (rt. ,,0
*on)entia matrimoniala poate fi modificata inainte de inc6eierea casatoriei, cu
respectarea conditiilor pre)azute la art. 220 si 222. Dispozitiile art. 223 si 225 sunt
aplicabile.
&nc7eierea conventiei matrimoniale de catre minor (rt. ,,7
01. Minorul care a implinit )arsta matrimoniala poate inc6eia sau modifica o con)entie
matrimoniala numai cu incu)iintarea ocrotitorului sau leal si cu autorizarea instantei de
tutela.
02. In lipsa incu)iintarii sau a autorizarii pre)azute la alin. 01., con)entia inc6eiata de
minor poate fi anulata in conditiile art. 3!, care se aplica in mod corespunzator.
02. 'ctiunea in anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la inc6eierea
casatoriei.
Nulitatea conventiei matrimoniale (rt. ,,8
In cazul in care con)entia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se aplica reimul
comunitatii leale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna(credinta.
4ectiunea 2 ) $egimul comunitatii legale
2unurile comune (rt. ,,9
7unurile dobandite in timpul reimului comunitatii leale de oricare dintre soti sunt, de la
data dobandirii lor, bunuri comune in de)almasie ale sotilor.
2unurile proprii (rt. ,-0
&u sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot<
a. bunurile dobandite prin mostenire leala, leat sau donatie, cu e,ceptia cazului in care
dispunatorul a pre)azut, in mod e,pres, ca ele )or fi comune=
b. bunurile de uz personal=
c. bunurile destinate e,ercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui
fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri=
d. drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra
semnelor distincti)e pe care le(a inreistrat=
e. bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau
literare, sc6itele si proiectele artistice, proiectele de in)entii si alte asemenea bunuri=
f. indemnizatia de asiurare si despaubirile pentru orice pre5udiciu material sau moral
adus unuia dintre soti=
. bunurile, sumele de bani sau orice )alori care inlocuiesc un bun propriu, precum si
bunul dobandit in sc6imbul acestora=
6. fructele bunurilor proprii.
eniturile din munca !i cele a!imilate ace!tora (rt. ,-1
+eniturile din munca, sumele de bani cu)enite cu titlu de pensie in cadrul asiurarilor
sociale si altele asemenea, precum si )eniturile cu)enite in temeiul unui drept de
proprietate intelectuala sunt bunuri comune, indiferent de data dobandirii lor, insa numai
in cazul in care creanta pri)ind incasarea lor de)ine scadenta in timpul comunitatii.
$egimul 3uridic al bunurilor proprii (rt. ,-2
8iecare sot poate folosi, administra si dispune liber de bunurile sale proprii, in conditiile
leii.
*ovada bunurilor !otilor (rt. ,-,
01. *alitatea de bun comun nu trebuie sa fie do)edita.
02. Do)ada ca un bun este propriu se poate face intre soti prin orice mi5loc de proba. In
cazul pre)azut la art. 230 lit. a., do)ada se face in conditiile leii.
02. Pentru bunurile mobile dobandite anterior casatoriei, inainte de inc6eierea acesteia se
intocmeste un in)entar de catre notarul public sau sub semnatura pri)ata, daca partile
con)in astfel. In lipsa in)entarului, se prezuma, pana la proba contrara, ca bunurile sunt
comune.
6ormalitatile de publicitate (rt. ,--
Oricare dintre soti poate cere sa se faca mentiune in cartea funciara ori, dupa caz, in alte
reistre de publicitate pre)azute de lee despre apartenenta unui bun la comunitate.
(ctele de con!ervare, de folo!inta !i de admini!trare (rt. ,-/
01. 8iecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consimtamantul e,pres al celuilalt
sot. *u toate acestea, sc6imbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decat prin
acordul sotilor.
02. De asemenea, fiecare sot poate inc6eia sinur acte de conser)are, acte de administrare
cu pri)ire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor
comune.
02. Dispozitiile art. 222 raman aplicabile.
03. In masura in care interesele sale leate de comunitatea de bunuri au fost pre5udiciate
printr(un act 5uridic, sotul care nu a participat la inc6eierea actului nu poate pretinde decat
daune(interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna(
credinta.
(ctele de in!trainare !i de grevare (rt. ,-0
01. 'ctele de instrainare sau de re)are cu drepturi reale a)and ca obiect bunurile comune
nu pot fi inc6eiate decat cu acordul ambilor soti.
02. *u toate acestea, oricare dintre soti poate dispune sinur, cu titlu oneros, de bunurile
mobile comune a caror instrainare nu este supusa, potri)it leii, anumitor formalitati de
publicitate. Dispozitiile art. 235 alin. 03. raman aplicabile.
02. 1unt, de asemenea, e,ceptate de la pre)ederile alin. 01. darurile obisnuite.
Nulitatea relativa (rt. ,-7
01. 'ctul inc6eiat fara consimtamantul e,pres al celuilalt sot, atunci cand el este necesar
potri)it leii, este anulabil.
02. $ertul dobanditor care a depus dilienta necesara pentru a se informa cu pri)ire la
natura bunului este aparat de efectele nulitatii. Dispozitiile art. 235 alin. 03. raman
aplicabile.
(portul de bunuri comune (rt. ,-8
7unurile comune pot face obiectul unui aport la societati, asociatii sau fundatii, in
conditiile leii.
$egimul aporturilor (rt. ,-9
01. 1ub sanctiunea pre)azuta la art. 23/, niciunul dintre soti nu poate sinur, fara
consimtamantul scris al celuilalt sot, sa dispuna de bunurile comune ca aport la o
societate sau pentru dobandirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni.
In cazul societatilor comerciale ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata
relementata, sotul care nu si(a dat consimtamantul scris la intrebuintarea bunurilor
comune nu poate pretinde decat daune(interese de la celalalt sot, fara a fi afectate
drepturile dobandite de terti.
02. In cazul pre)azut la alin. 01., calitatea de asociat este recunoscuta sotului care a
aportat bunul comun, dar partile sociale sau actiunile sunt bunuri comune. 1otul asociat
e,ercita sinur drepturile ce decur din aceasta calitate si poate realiza sinur transferul
partilor sociale ori, dupa caz, al actiunilor detinute.
02. *alitatea de asociat poate fi recunoscuta si celuilalt sot, daca acesta si(a e,primat
)ointa in acest sens. In acest caz, fiecare dintre soti are calitatea de asociat pentru partile
sociale sau actiunile atribuite in sc6imbul a 5umatate din )aloarea bunului, daca, prin
con)entie, sotii nu au stipulat alte cote(parti. Partile sociale sau actiunile ce re)in
fiecaruia dintre soti sunt bunuri proprii.
*i!pozitii te!tamentare (rt. ,/0
8iecare sot poate dispune prin leat de partea ce i s(ar cu)eni, la incetarea casatoriei, din
comunitatea de bunuri.
*atoriile comune ale !otilor (rt. ,/1
1otii raspund cu bunurile comune pentru<
a. obliatiile nascute in leatura cu conser)area, administrarea sau dobandirea bunurilor
comune=
b. obliatiile pe care le(au contractat impreuna=
c. obliatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea c6eltuielilor obisnuite ale
casatoriei=
d. repararea pre5udiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor
apartinand unui tert, in masura in care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale
sotilor.
$a!punderea !ub!idiara pentru datoriile comune (rt. ,/2
01. In masura in care obliatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor
comune, sotii raspund solidar, cu bunurile proprii. In acest caz, cel care a platit datoria
comuna se subroa in drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota(parte ce
i(ar re)eni din comunitate daca lic6idarea s(ar face la data platii datoriei.
02. 1otul care a platit datoria comuna in conditiile alin. 01. are un drept de retentie asupra
bunurilor celuilalt sot pana la acoperirea interala a creantelor pe care acesta i le
datoreaza.
.rmarirea bunurilor comune (rt. ,/,
01. 7unurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti.
02. *u toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau
personal poate cere parta5ul bunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru
acoperirea creantei sale.
02. 7unurile astfel impartite de)in bunuri proprii.
.rmarirea veniturilor din profe!ie (rt. ,/-
+eniturile din munca ale unui sot, precum si cele asimilate acestora nu pot fi urmarite
pentru datoriile comune asumate de catre celalalt sot, cu e,ceptia celor pre)azute la art.
251 lit. c..
Lic7idarea regimului comunitatii (rt. ,//
01. La incetarea comunitatii, aceasta se lic6ideaza prin 6otarare 5udecatoreasca sau act
autentic notarial.
02. Pana la finalizarea lic6idarii, comunitatea subzista atat in pri)inta bunurilor, cat si in
pri)inta obliatiilor.
02. *and comunitatea inceteaza prin decesul unuia dintre soti, lic6idarea se face intre
sotul supra)ietuitor si mostenitorii sotului decedat. In acest caz, obliatiile sotului
decedat se di)id intre mostenitori proportional cu cotele ce le re)in din mostenire.
%fectele incetarii regimului comunitatii (rt. ,/0
Daca reimul comunitatii de bunuri inceteaza prin desfacerea casatoriei, fostii soti raman
coproprietari in de)almasie asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei(parti ce
re)ine fiecaruia.
Lic7idarea comunitatii. #arta3ul (rt. ,/7
01. In cadrul lic6idarii comunitatii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, dupa
care se )a proceda la parta5ul bunurilor comune si la reularizarea datoriilor.
02. In acest scop, se determina mai intai cota(parte ce re)ine fiecarui sot, pe baza
contributiei sale atat la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obliatiilor
comune. Pana la proba contrara, se prezuma ca sotii au a)ut o contributie eala.
02. Dispozitiile art. 2!3 alin. 02. se aplica in mod corespunzator.
#arta3ul in timpul regimului comunitatii (rt. ,/8
01. In timpul reimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte,
prin act inc6eiat in forma autentica notariala, in caz de buna in)oiala, ori pe cale
5udecatoreasca, in caz de neinteleere.
02. Pre)ederile art. 25/ alin. 02. se aplica in mod corespunzator.
02. 7unurile atribuite fiecarui sot prin parta5 de)in bunuri proprii, iar bunurile neimpartite
raman bunuri comune.
03. Reimul comunitatii nu inceteaza decat in conditiile leii, c6iar daca toate bunurile
comune au fost impartite potri)it acestui articol.
Conventiile contrare regimului comunitatii legale (rt. ,/9
Orice con)entie contrara dispozitiilor prezentei sectiuni este lo)ita de nulitate absoluta, in
masura in care nu este compatibila cu reimul comunitatii con)entionale.
4ectiunea , ) $egimul !eparatiei de bunuri
$egimul bunurilor (rt. ,00
01. 8iecare dintre soti este proprietar e,clusi) in pri)inta bunurilor dobandite inainte de
inc6eierea casatoriei, precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu dupa
aceasta data.
02. Prin con)entie matrimoniala, partile pot stipula clauze pri)ind lic6idarea acestui
reim in functie de masa de bunuri ac6izitionate de fiecare dintre soti in timpul casatoriei,
in baza careia se )a calcula creanta de participare. Daca partile nu au con)enit altfel,
creanta de participare reprezinta 5umatate din diferenta )alorica dintre cele doua mase de
ac6izitii nete si )a fi datorata de catre sotul a carui masa de ac6izitii nete este mai mare,
putand fi platita in bani sau in natura.
&nventarul bunurilor mobile (rt. ,01
01. La adoptarea acestui reim, notarul public intocmeste un in)entar al bunurilor mobile
proprii, indiferent de modul lor de dobandire .
02. 1e poate intocmi un in)entar si pentru bunurile mobile dobandite in timpul separatiei
de bunuri.
02. In toate cazurile, pentru opozabilitate fata de terti, in)entarul se ane,eaza la con)entia
matrimoniala, supunandu(se acelorasi formalitati de publicitate ca si con)entia
matrimoniala.
03. In lipsa in)entarului se prezuma, pana la proba contrara, ca dreptul de proprietate
e,clusi)a apartine sotului posesor.
05. Daca bunul a fost dobandit printr(un act 5uridic supus, potri)it leii, unei conditii de
forma pentru )aliditate ori unor cerinte de publicitate, dreptul de proprietate e,clusi)a nu
se poate do)edi decat prin inscrisul care indeplineste formele cerute de lee.
2unurile proprietate comuna pe cote)parti (rt. ,02
01. 7unurile dobandite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote(
parti, in conditiile leii.
02. Do)ada coproprietatii se face in conditiile art. 2!1, care se aplica in mod
corespunzator.
6olo!inta bunurilor celuilalt !ot (rt. ,0,
01. 1otul care se foloseste de bunurile celuilalt sot fara impotri)irea acestuia din urma are
obliatiile unui uzufructuar, cu e,ceptia celor pre)azute la art. /22, /2! si /2/. %l este
dator sa restituie numai fructele e,istente la data solicitarii lor de catre celalalt sot sau,
dupa caz, la data incetarii ori sc6imbarii reimului matrimonial.
02. Daca unul dintre soti inc6eie sinur un act prin care dobandeste un bun, folosindu(se,
in tot sau in parte, de bunuri apartinand celuilalt sot, acesta din urma poate alee, in
proportia bunurilor proprii folosite fara acordul sau, intre a reclama pentru sine
proprietatea bunului ac6izitionat si a pretinde daune(interese de la sotul dobanditor.
Proprietatea nu poate fi insa reclamata decat inainte ca sotul dobanditor sa dispuna de
bunul dobandit, cu e,ceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut ca bunul a fost
ac6izitionat de catre sotul )anzator prin )alorificarea bunurilor celuilalt sot.
$a!punderea pentru obligatiile per!onale (rt. ,0-
01. &iciunul dintre soti nu poate fi tinut de obliatiile nascute din acte sa)arsite de
celalalt sot.
02. *u toate acestea, sotii raspund solidar pentru obliatiile asumate de oricare dintre ei
pentru acoperirea c6eltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor leate de cresterea si
educarea copiilor.
*reptul de retentie (rt. ,0/
La incetarea reimului separatiei de bunuri, fiecare dintre soti are un drept de retentie
asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea interala a datoriilor pe care le au unul fata
de celalalt.
4ectiunea - ) $egimul comunitatii conventionale
*omeniul de aplicare (rt. ,00
Reimul comunitatii con)entionale se aplica atunci cand, in conditiile si limitele
pre)azute in prezenta sectiune, se deroa, prin con)entie matrimoniala, de la dispozitiile
pri)ind reimul comunitatii leale.
+biectul conventiei matrimoniale (rt. ,07
In cazul in care se adopta comunitatea con)entionala, con)entia matrimoniala se poate
referi la unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte<
a. includerea in comunitate, in tot ori in parte, a bunurilor dobandite sau a datoriilor
proprii nascute inainte ori dupa inc6eierea casatoriei, cu e,ceptia bunurilor pre)azute la
art. 230 lit. b. si c.=
b. restranerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate in con)entia
matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite ori, dupa caz, nascute inainte sau in timpul
casatoriei, cu e,ceptia obliatiilor pre)azute la art. 251 lit. c.=
c. obliati)itatea acordului ambilor soti pentru inc6eierea anumitor acte de administrare=
in acest caz, daca unul dintre soti se afla in imposibilitate de a(si e,prima )ointa sau se
opune in mod abuzi), celalalt sot poate sa inc6eie sinur actul, insa numai cu
incu)iintarea prealabila a instantei de tutela=
d. includerea clauzei de preciput= e,ecutarea clauzei de preciput se face in natura sau,
daca acest lucru nu este posibil, prin ec6i)alent, din )aloarea acti)ului net al comunitatii=
e. modalitati pri)ind lic6idarea comunitatii con)entionale.
(lte di!pozitii aplicabile (rt. ,08
In masura in care prin con)entie matrimoniala nu se pre)ede altfel, reimul 5uridic al
comunitatii con)entionale se completeaza cu dispozitiile leale pri)ind reimul
comunitatii leale.
4ectiunea / ) 'odificarea regimului matrimonial
91. 'odificarea conventionala
Conditii (rt. ,09
01. Dupa cel putin un an de la inc6eierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa
inlocuiasca reimul matrimonial e,istent cu un alt reim matrimonial ori sa il modifice,
cu respectarea conditiilor pre)azute de lee pentru inc6eierea con)entiilor matrimoniale.
02. Dispozitiile art. 2;1, 223, 225 si 2!1 sunt aplicabile in mod corespunzator.
02. *reditorii pre5udiciati prin sc6imbarea sau lic6idarea reimului matrimonial pot
formula actiunea re)ocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite
formalitatile de publicitate sau, dupa caz, de cand au luat cunostinta mai inainte de aceste
impre5urari pe alta cale.
03. *reditorii pre)azuti la alin. 02. pot in)oca oricand, pe cale de e,ceptie,
inopozabilitatea modificarii sau lic6idarii reimului matrimonial facute in frauda
intereselor lor.
92. 'odificarea 3udiciara
4eparatia 3udiciara de bunuri (rt. ,70
01. Daca reimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii leale sau con)entionale,
instanta, la cererea unuia dintre soti, poate pronunta separatia de bunuri, atunci cand
celalalt sot inc6eie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei.
02. $otodata, instanta )a face aplicarea dispozitiilor art. 25/.
02. Dispozitiile art. 2;1, 223, 225 si 2!1 se aplica in mod corespunzator.
%fectele intre !oti (rt. ,71
01. 1eparatia de bunuri pronuntata de catre instanta face ca reimul matrimonial anterior
sa inceteze, iar sotilor li se aplica reimul matrimonial pre)azut la art. 2!0:2!5.
02. Intre soti, efectele separatiei se produc de la data formularii cererii, cu e,ceptia
cazului in care instanta, la cererea oricaruia dintre ei, dispune ca aceste efecte sa li se
aplice de la data despartirii in fapt.
%fectele fata de terti (rt. ,72
01. *reditorii sotilor nu pot cere separatia de bunuri, dar pot inter)eni in cauza.
02. Dispozitiile art. 2!; alin. 02. si 03. se aplica in mod corespunzator.
Capitolul && ) *e!facerea ca!atoriei
4ectiunea 1 ) Cazurile de divort
91. *i!pozitii generale
'otive de divort (rt. ,7,
Di)ortul poate a)ea loc<
a. prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt
sot=
b. atunci cand, din cauza unor moti)e temeinice, raporturile dintre soti sunt ra)
)atamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila=
c. la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani=
d. la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea
casatoriei.
92. *ivortul prin acordul !otilor pe cale 3udiciara
Conditii (rt. ,7-
01. Di)ortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si
indiferent daca e,ista sau nu copii minori rezultati din casatorie.
02. Di)ortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub
interdictie.
02. Instanta este obliata sa )erifice e,istenta consimtamantului liber si ne)iciat al
fiecarui sot.
9,. *ivortul prin acordul !otilor pe cale admini!trativa !au prin procedura
notariala
Conditii (rt. ,7/
01. Daca sotii sunt de acord cu di)ortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din
afara casatoriei sau adoptati, ofiterul de stare ci)ila ori notarul public de la locul
casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei
prin acordul sotilor, eliberandu(le un certificat de di)ort, potri)it leii.
02. Di)ortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in care
e,ista copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, daca sotii
con)in asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care sa il poarte dupa
di)ort, e,ercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor
dupa di)ort, modalitatea de pastrare a leaturilor personale dintre parintele separat si
fiecare dintre copii, precum si stabilirea contributiei parintilor la c6eltuielile de crestere,
educare, in)atatura si preatire profesionala a copiilor. Daca din raportul de anc6eta
sociala rezulta ca acordul sotilor pri)ind e,ercitarea in comun a autoritatii parintesti sau
cel pri)ind stabilirea locuintei copiilor nu este in interesul copilului, sunt aplicabile
pre)ederile art. 2/! alin. 05..
02. Dispozitiile art. 2/3 alin. 02. sunt aplicabile in mod corespunzator.
#rocedura (rt. ,70
01. *ererea de di)ort se depune de soti impreuna. Ofiterul de stare ci)ila sau notarul
public inreistreaza cererea si le acorda un termen de reflectie de 20 de zile.
02. Prin e,ceptie de la pre)ederile alin. 01., cererea de di)ort se poate depune la notarul
public si prin mandatar cu procura autentica.
02. La e,pirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar ofiterul de stare ci)ila sau,
dupa caz, notarul public )erifica daca sotii staruie sa di)orteze si daca, in acest sens,
consimtamantul lor este liber si ne)iciat.
03. Daca sotii staruie in di)ort, ofiterul de stare ci)ila sau, dupa caz, notarul public
elibereaza certificatul de di)ort fara sa faca )reo mentiune cu pri)ire la culpa sotilor.
05. Dispozitiile art. 2#2 alin. 01. si 02. se aplica in mod corespunzator. Daca sotii nu se
intele asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa di)ort ori, in cazul pre)azut la
art. 2/5 alin. 02., asupra e,ercitarii in comun a drepturilor parintesti, ofiterul de stare
ci)ila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respinere a cererii de di)ort si
indruma sotii sa se adreseze instantei de 5udecata, potri)it pre)ederilor art. 2/3.
0!. 1olutionarea cererilor pri)ind alte efecte ale di)ortului asupra carora sotii nu se
intele este de competenta instantei 5udecatoresti.
'entiunea in actul de ca!atorie (rt. ,77
01. *and cererea de di)ort este depusa la primaria unde s(a inc6eiat casatoria, ofiterul de
stare ci)ila, dupa emiterea certificatului de di)ort, face cu)enita mentiune in actul de
casatorie.
02. In cazul depunerii cererii la primaria in a carei raza teritoriala sotii au a)ut ultima
locuinta comuna, ofiterul de stare ci)ila emite certificatul de di)ort si inainteaza, de
indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s(a inc6eiat casatoria, spre
a se face mentiune in actul de casatorie.
02. In cazul constatarii di)ortului de catre notarul public, acesta emite certificatul de
di)ort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s(a
inc6eiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.
$efuzul ofiterului de !tare civila !au notarului public (rt. ,78
01. Daca nu sunt indeplinite conditiile art. 2/5, ofiterul de stare ci)ila sau, dupa caz,
notarul public respine cererea de di)ort.
02. Impotri)a refuzului ofiterului de stare ci)ila sau notarului public nu e,ista cale de
atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de di)ort instantei de 5udecata, pentru a dispune
desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei pre)azut de lee.
02. Pentru repararea pre5udiciului prin refuzul abuzi) al ofiterului de stare ci)ila sau
notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite
certificatul de di)ort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei
competente.
9-. *ivortul din culpa
Conditii (rt. ,79
01. In cazul pre)azut la art. 2/2 lit. b., di)ortul se poate pronunta daca instanta stabileste
culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei. *u toate acestea, daca din probele
administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta di)ortul din culpa lor
comuna, c6iar daca numai unul dintre ei a facut cerere de di)ort.
Daca culpa apartine in totalitate reclamantului, sunt aplicabile pre)ederile art. 2##.
02. In ipoteza pre)azuta de art. 2/2 lit. c., di)ortul se pronunta din culpa e,clusi)a a
sotului reclamant, cu e,ceptia situatiei in care paratul se declara de acord cu di)ortul,
cand acesta se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.
Continuarea actiunii de divort (rt. ,80
01. In situatia pre)azuta la art. 2/; alin. 01., daca sotul reclamant decedeaza in timpul
procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de di)ort.
02. 'ctiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa
e,clusi)a a sotului parat.
9/. *ivortul din cauza !tarii !anatatii unui !ot
Conditiile divortului (rt. ,81
In cazul pre)azut la art. 2/2 lit. d., desfacerea casatoriei se pronunta fara a se face
mentiune despre culpa sotilor.
4ectiunea 2 ) %fectele divortului
91. *ata de!facerii ca!atoriei
*ata de!facerii ca!atoriei (rt. ,82
01. *asatoria este desfacuta din ziua cand 6otararea prin care s(a pronuntat di)ortul a
ramas definiti)a.
02. Prin e,ceptie, daca actiunea de di)ort este continuata de mostenitorii sotului
reclamant, potri)it art. 2#0, casatoria se socoteste desfacuta la data decesului.
02. In cazul pre)azut de art. 2/5, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului
de di)ort.
92. %fectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre !oti
Numele de familie dupa ca!atorie (rt. ,8,
01. La desfacerea casatoriei prin di)ort, sotii pot con)eni sa pastreze numele purtat in
timpul casatoriei. Instanta ia act de aceasta inteleere prin 6otararea de di)ort.
02. Pentru moti)e temeinice, 5ustificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul
superior al copilului, instanta poate sa incu)iinteze ca sotii sa pastreze numele purtat in
timpul casatoriei, c6iar in lipsa unei inteleeri intre ei.
02. Daca nu a inter)enit o inteleere sau daca instanta nu a dat incu)iintarea, fiecare
dintre fostii soti poarta numele dinaintea casatoriei.
*repturile !otului divortat (rt. ,8-
01. Di)ortul este considerat pronuntat impotri)a sotului din a carui culpa e,clusi)a s(a
desfacut casatoria.
02. 1otul impotri)a caruia a fost pronuntat di)ortul pierde drepturile pe care leea sau
con)entiile inc6eiate anterior cu tertii le atribuie acestuia.
02. 'ceste drepturi nu sunt pierdute in cazul culpei comune sau al di)ortului prin acordul
sotilor.
9,. %fectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre !oti
&. %fecte cu privire la regimul matrimonial
&ncetarea regimului matrimonial (rt. ,8/
01. In cazul di)ortului, reimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii
de di)ort.
02. *u toate acestea, oricare dintre soti sau amandoi, impreuna, in cazul di)ortului prin
acordul lor, pot cere instantei de di)ort sa constate ca reimul matrimonial a incetat de la
data separatiei in fapt.
02. Pre)ederile acestui articol se aplica in mod corespunzator si in cazul di)ortului
pre)azut de art. 2/5.
(ctele inc7eiate in frauda celuilalt !ot (rt. ,80
01. 'ctele mentionate la art. 23! alin. 02., precum si actele din care se nasc obliatii in
sarcina comunitatii, inc6eiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de di)ort
sunt anulabile, daca au fost facute in frauda celuilalt sot.
02. Dispozitiile art. 235 alin. 03. raman aplicabile.
+pozabilitatea fata de terti (rt. ,87
01. >otararea 5udecatoreasca prin care s(a pronuntat di)ortul si, dupa caz, certificatul de
di)ort pre)azut la art. 2/5 sunt opozabile fata de terti, in conditiile leii.
02. Dispozitiile art. 2;1, 223 si 225 sunt aplicabile in mod corespunzator, inclusi) in
cazul pre)azut la art. 2/5.
&&. *reptul la de!pagubiri
(cordarea de!pagubirilor (rt. ,88
Distinct de dreptul la prestatia compensatorie pre)azut la art. 2;0, sotul ne)ino)at, care
sufera un pre5udiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului )ino)at sa il
despaubeasca. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin 6otararea de di)ort.
&&&. +bligatia de intretinere intre fo!tii !oti
+bligatia de intretinere (rt. ,89
01. Prin desfacerea casatoriei, obliatia de intretinere intre soti inceteaza.
02. 1otul di)ortat are dreptul la intretinere, daca se afla in ne)oie din pricina unei
incapacitati de munca sur)enite inainte de casatorie ori in timpul casatoriei. %l are drept
la intretinere si atunci cand incapacitatea se i)este in decurs de un an de la desfacerea
casatoriei, insa numai daca incapacitatea este cauzata de o impre5urare in leatura cu
casatoria.
02. Intretinerea datorata potri)it dispozitiilor alin. 02. se stabileste pana la o patrime din
)enitul net al celui obliat la plata ei, in raport cu mi5loacele sale si cu starea de ne)oie a
creditorului. 'ceasta intretinere, impreuna cu intretinerea datorata copiilor, nu )a putea
depasi 5umatate din )enitul net al celui obliat la plata.
03. *and di)ortul este pronuntat din culpa e,clusi)a a unuia dintre soti, acesta nu
beneficiaza de pre)ederile alin. 02. si 02. decat timp de un an de la desfacerea casatoriei.
05. In afara altor cazuri pre)azute de lee, obliatia de intretinere inceteaza prin
recasatorirea celui indreptatit.
&. #re!tatia compen!atorie
Conditiile pre!tatiei compen!atorii (rt. ,90
01. In cazul in care di)ortul se pronunta din culpa e,clusi)a a sotului parat, sotul
reclamant poate beneficia de o prestatie care sa compenseze, atat cat este posibil, un
dezec6ilibru semnificati) pe care di)ortul l(ar determina in conditiile de )iata ale celui
care o solicita.
02. Prestatia compensatorie se poate acorda numai in cazul in care casatoria a durat cel
putin 20 de ani.
02. 1otul care solicita prestatia compensatorie nu poate cere de la fostul sau sot si pensie
de intretinere, in conditiile art. 2#;.
4tabilirea pre!tatiei compen!atorii (rt. ,91
01. Prestatia compensatorie nu se poate solicita decat odata cu desfacerea casatoriei.
02. La stabilirea prestatiei compensatorii se tine seama atat de resursele sotului care o
solicita, cat si de mi5loacele celuilalt sot din momentul di)ortului, de efectele pe care le
are sau le )a a)ea lic6idarea reimului matrimonial, precum si de orice alte impre5urari
pre)izibile de natura sa le modifice, cum ar fi )arsta si starea de sanatate a sotilor,
contributia la cresterea copiilor minori pe care a a)ut(o si urmeaza sa o aiba fiecare sot,
preatirea profesionala, posibilitatea de a desfasura o acti)itate producatoare de )enituri
si altele asemenea.
6orma pre!tatiei compen!atorii (rt. ,92
01. Prestatia compensatorie poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume lobale sau a
unei rente )iaere, ori in natura, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau
imobile care apartin debitorului.
02. Renta poate fi stabilita intr(o cota procentuala din )enitul debitorului sau intr(o suma
de bani determinata.
02. Renta si uzufructul se pot constitui pe toata durata )ietii celui care solicita prestatia
compensatorie sau pentru o perioada mai scurta, care se stabileste prin 6otararea de
di)ort.
8arantii (rt. ,9,
Instanta, la cererea sotului creditor, il poate oblia pe sotul debitor sa constituie o arantie
reala sau sa dea cautiune pentru a asiura e,ecutarea rentei.
'odificarea pre!tatiei compen!atorii (rt. ,9-
01. Instanta poate mari sau micsora prestatia compensatorie, daca se modifica, in mod
semnificati), mi5loacele debitorului si resursele creditorului.
02. In cazul in care prestatia compensatorie consta intr(o suma de bani, aceasta se
inde,eaza de drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei.
&ncetarea pre!tatiei compen!atorii (rt. ,9/
Prestatia compensatorie inceteaza prin decesul unuia dintre soti, prin recasatorirea sotului
creditor, precum si atunci cand acesta obtine resurse de natura sa ii asiure conditii de
)iata asemanatoare celor din timpul casatoriei.
9-. %fectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti !i copiii lor minori
$aporturile dintre parintii divortati !i copiii lor minori (rt. ,90
01. Instanta de tutela 6otaraste, odata cu pronuntarea di)ortului, asupra raporturilor dintre
parintii di)ortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de
concluziile raportului de anc6eta psi6osociala, precum si, daca este cazul, de in)oiala
parintilor, pe care ii asculta.
02. Dispozitiile art. 2!3 sunt aplicabile.
%1ercitarea autoritatii parinte!ti de catre ambii parinti (rt. ,97
Dupa di)ort, autoritatea parinteasca re)ine in comun ambilor parinti, afara de cazul in
care instanta decide altfel.
%1ercitarea autoritatii parinte!ti de catre un !ingur parinte (rt. ,98
01. Daca e,ista moti)e intemeiate, a)and in )edere interesul superior al copilului, instanta
6otaraste ca autoritatea parinteasca sa fie e,ercitata numai de catre unul dintre parinti.
02. *elalalt parinte pastreaza dreptul de a )e6ea asupra modului de crestere si educare a
copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.
%1ercitarea autoritatii parinte!ti de catre alte per!oane (rt. ,99
01. In mod e,ceptional, instanta de tutela poate 6otari plasamentul copilului la o ruda sau
la o alta familie ori persoana, cu consimtamantul acestora, sau intr(o institutie de ocrotire.
'cestea e,ercita drepturile si indatoririle care re)in parintilor cu pri)ire la persoana
copilului.
02. Instanta stabileste daca drepturile cu pri)ire la bunurile copilului se e,ercita de catre
parinti in comun sau de catre unul dintre ei.
Locuinta copilului dupa divort (rt. -00
01. In lipsa inteleerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al
copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea di)ortului, locuinta copilului
minor la parintele cu care locuieste in mod statornic.
02. Daca pana la di)ort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la
unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.
02. In mod e,ceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate
stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul
acestora, ori la o institutie de ocrotire. 'cestea e,ercita supra)e6erea copilului si
indeplinesc toate actele obisnuite pri)ind sanatatea, educatia si in)atatura sa.
*repturile parintelui !eparat de copil (rt. -01
01. In cazurile pre)azute la art. 300, parintele sau, dupa caz, parintii separati de copilul
lor au dreptul de a a)ea leaturi personale cu acesta.
02. In caz de neinteleere intre parinti, instanta de tutela decide cu pri)ire la modalitatile
de e,ercitare a acestui drept. 'scultarea copilului este obliatorie, art. 2!3 fiind aplicabil.
4tabilirea contributiei parintilor (rt. -02
01. Instanta de tutela, prin 6otararea de di)ort, stabileste contributia fiecarui parinte la
c6eltuielile de crestere, educare, in)atatura si preatire profesionala a copiilor.
02. Dispozitiile titlului + pri)ind obliatia de intretinere se aplica in mod corespunzator.
'odificarea ma!urilor luate cu privire la copil (rt. -0,
In cazul sc6imbarii impre5urarilor, instanta de tutela poate modifica masurile cu pri)ire la
drepturile si indatoririle parintilor di)ortati fata de copiii lor minori, la cererea oricaruia
dintre parinti sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a
institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului.
$aporturile dintre parinti !i copiii lor minori in alte cazuri (rt. -0-
In cazul pre)azut la art. 2;2 alin. 02., instanta 6otaraste asupra raporturilor dintre parinti
si copiii lor minori, dispozitiile art. 2;!:302 fiind aplicabile in mod corespunzator.
"itlul &&& ) $udenia
Capitolul & ) *i!pozitii generale
Notiune (rt. -0/
01. Rudenia fireasca este leatura bazata pe descendenta unei persoane dintr(o alta
persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
02. Rudenia ci)ila este leatura rezultata din adoptia inc6eiata in conditiile pre)azute de
lee.
$udenia in linie dreapta !au colaterala (rt. -00
01. Rudenia este in linie dreapta in cazul descendentei unei persoane dintr(o alta persoana
si poate fi ascendenta sau descendenta.
02. Rudenia este in linie colaterala atunci cand rezulta din faptul ca mai multe persoane
au un ascendent comun.
02. 9radul de rudenie se stabileste astfel<
a. in linie dreapta, dupa numarul nasterilor< astfel, copiii si parintii sunt rude de radul
intai, nepotii si bunicii sunt rude de radul al doilea=
b. in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la
ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda= astfel, fratii sunt rude
de radul al doilea, unc6iul sau matusa si nepotul, de radul al treilea, )erii primari, de
radul al patrulea.
(finitatea (rt. -07
01. 'finitatea este leatura dintre un sot si rudele celuilalt sot.
02. Rudele sotului sunt, in aceeasi linie si acelasi rad, afinii celuilalt sot.
Capitolul && ) 6iliatia
4ectiunea 1 ) 4tabilirea filiatiei
91. *i!pozitii generale
'odurile de !tabilire a filiatiei (rt. -08
01. 8iliatia fata de mama rezulta din faptul nasterii= ea se poate stabili si prin recunoastere
sau prin 6otarare 5udecatoreasca.
02. 8iliatia fata de tatal din casatorie se stabileste prin efectul prezumtiei de paternitate.
02. 8iliatia fata de tatal din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere sau prin
6otarare 5udecatoreasca, dupa caz.
*ovada filiatiei (rt. -09
01. 8iliatia se do)edeste prin actul de nastere intocmit in reistrul de stare ci)ila, precum
si cu certificatul de nastere eliberat pe baza acestuia.
02. In cazul copilului din casatorie, do)ada se face prin actul de nastere si prin actul de
casatorie al parintilor, trecute in reistrele de stare ci)ila, precum si prin certificatele de
stare ci)ila corespunzatoare.
#o!e!ia de !tat (rt. -10
01. Posesia de stat este starea de fapt care indica leaturile de filiatie si rudenie dintre
copil si familia din care se pretinde ca face parte. %a consta, in principal, in oricare dintre
urmatoarele impre5urari<
a. o persoana se comporta fata de un copil ca fiind al sau, inri5indu(se de cresterea si
educarea sa, iar copilul se comporta fata de aceasta persoana ca fiind parintele sau=
b. copilul este recunoscut de catre familie, in societate si, cand este cazul, de catre
autoritatile publice, ca fiind al persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau=
c. copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau.
02. Posesia de stat trebuie sa fie continua, pasnica, publica si neec6i)oca.
#o!e!ia de !tat conforma cu actul de na!tere (rt. -11
01. &icio persoana nu poate reclama o alta filiatie fata de mama decat aceea ce rezulta din
actul sau de nastere si posesia de stat conforma cu acesta.
02. &imeni nu poate contesta filiatia fata de mama a persoanei care are o posesie de stat
conforma cu actul sau de nastere.
02. *u toate acestea, daca printr(o 6otarare 5udecatoreasca s(a stabilit ca a a)ut loc o
substituire de copil ori ca a fost inreistrata ca mama a unui copil o alta femeie decat
aceea care l(a nascut, se poate face do)ada ade)aratei filiatii cu orice mi5loc de proba.
"impul legal al conceptiunii (rt. -12
01. Inter)alul de timp cuprins intre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii
copilului este timpul leal al conceptiunii. %l se calculeaza zi cu zi.
02. Prin mi5loace de proba stiintifice se poate face do)ada conceptiunii copilului intr(o
anumita perioada din inter)alul de timp pre)azut la alin. 01. sau c6iar in afara acestui
inter)al.
*omeniul de aplicare (rt. -1,
Dispozitiile prezentului capitol referitoare la copil sunt aplicabile si persoanei ma5ore a
carei filiatie este cercetata.
92. #rezumtia de paternitate
#rezumtia de paternitate (rt. -1-
01. *opilul nascut sau conceput in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
02. Paternitatea poate fi taaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal
copilului.
9,. $ecunoa!terea copilului
6elurile recunoa!terii (rt. -1/
01. Daca nasterea nu a fost inreistrata in reistrul de stare ci)ila sau copilul a fost trecut
in reistrul de stare ci)ila ca nascut din parinti necunoscuti, mama il poate recunoaste pe
copil.
02. *opilul conceput si nascut in afara casatoriei poate fi recunoscut de catre tatal sau.
02. Dupa moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti
firesti.
6ormele recunoa!terii (rt. -10
01. Recunoasterea poate fi facuta prin declaratie la ser)iciul de stare ci)ila, prin inscris
autentic sau prin testament.
02. Daca recunoasterea este facuta prin inscris autentic, o copie a acestuia este trimisa din
oficiu ser)iciului de stare ci)ila competent, pentru a se face mentiunea corespunzatoare in
reistrele de stare ci)ila.
02. Recunoasterea, c6iar daca a fost facuta prin testament, este ire)ocabila.
$ecunoa!terea de catre minorul neca!atorit (rt. -17
Minorul necasatorit il poate recunoaste sinur pe copilul sau, daca are discernamant la
momentul recunoasterii.
Nulitatea ab!oluta a recunoa!terii (rt. -18
Recunoasterea este lo)ita de nulitate absoluta daca<
a. a fost recunoscut un copil a carui filiatie, stabilita potri)it leii, nu a fost inlaturata. *u
toate acestea, daca filiatia anterioara a fost inlaturata prin 6otarare 5udecatoreasca,
recunoasterea este )alabila=
b. a fost facuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a lasat descendenti firesti=
c. a fost facuta in alte forme decat cele pre)azute de lee.
Nulitatea relativa a recunoa!terii (rt. -19
01. Recunoasterea poate fi anulata pentru eroare, dol sau )iolenta.
02. Prescriptia dreptului la actiune incepe sa cura de la data incetarii )iolentei ori, dupa
caz, a descoperirii erorii sau dolului.
Conte!tarea recunoa!terii de filiatie (rt. -20
01. Recunoasterea care nu corespunde ade)arului poate fi contestata oricand si de orice
persoana interesata.
02. Daca recunoasterea este contestata de celalalt parinte, de copilul recunoscut sau de
descendentii acestuia, do)ada filiatiei este in sarcina autorului recunoasterii sau a
mostenitorilor sai.
9-. (ctiuni privind filiatia
&. Conte!tarea filiatiei
(ctiunea in conte!tatia filiatiei (rt. -21
01. Orice persoana interesata poate contesta oricand, prin actiune in 5ustitie, filiatia
stabilita printr(un act de nastere ce nu este conform cu posesia de stat.
02. In acest caz, filiatia se do)edeste prin certificatul medical constatator al nasterii, prin
e,pertiza medico(leala de stabilire a filiatiei sau, in lipsa certificatului ori in cazul
imposibilitatii efectuarii e,pertizei, prin orice mi5loc de proba, inclusi) prin posesia de
stat.
02. *u toate acestea, do)ada filiatiei nu se face prin martori decat in cazul pre)azut la art.
311 alin. 02. sau atunci cand e,ista inscrisuri care fac demna de crezare actiunea
formulata.
&&. (ctiunea in !tabilirea filiatiei fata de mama
(ctiunea in !tabilirea maternitatii (rt. -22
In cazul in care, din orice moti), do)ada filiatiei fata de mama nu se poate face prin
certificatul constatator al nasterii ori in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse
in certificatul constatator al nasterii, filiatia fata de mama se poate stabili printr(o actiune
in stabilirea maternitatii, in cadrul careia pot fi administrate orice mi5loace de proba.
$egimul 3uridic al actiunii in !tabilirea maternitatii (rt. -2,
01. Dreptul la actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama apartine copilului si se porneste,
in numele acestuia, de catre reprezentantul sau leal.
02. 'ctiunea poate sa fie pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, in
conditiile leii.
02. 'ctiunea poate fi introdusa si impotri)a mostenitorilor pretinsei mame.
03. Dreptul la actiune este imprescriptibil.
05. Daca insa copilul a decedat inainte de a introduce actiunea, mostenitorii sai pot sa o
introduca in termen de un an de la data decesului.
&&&. (ctiunea in !tabilirea paternitatii din afara ca!atoriei
4tabilirea paternitatii prin 7otarare 3udecatorea!ca (rt. -2-
Daca tatal din afara casatoriei nu il recunoaste pe copil, paternitatea acestuia se poate
stabili prin 6otarare 5udecatoreasca.
(ctiunea in !tabilirea paternitatii (rt. -2/
01. 'ctiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste
in numele lui de catre mama, c6iar daca este minora, sau de catre reprezentantul lui
leal.
02. %a poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, in conditiile
leii.
02. 'ctiunea in stabilirea paternitatii poate fi pornita si impotri)a mostenitorilor
pretinsului tata.
#rezumtia filiatiei fata de pretin!ul tata (rt. -20
01. Paternitatea se prezuma daca se do)edeste ca pretinsul tata a con)ietuit cu mama
copilului in perioada timpului leal al conceptiunii.
02. Prezumtia este inlaturata daca pretinsul tata do)edeste ca este e,clus ca el sa il fi
conceput pe copil.
"ermenul de pre!criptie (rt. -27
01. Dreptul la actiunea in stabilirea paternitatii nu se prescrie in timpul )ietii copilului.
02. Dispozitiile art. 322 alin. 05. se aplica in mod corespunzator.
*e!pagubiri (rt. -28
01. Mama copilului poate cere pretinsului tata sa ii plateasca 5umatate din<
a. c6eltuielile nasterii si ale le6uziei=
b. c6eltuielile facute cu intretinerea ei in timpul sarcinii si in perioada de le6uzie.
02. Mama poate solicita aceste despaubiri c6iar si atunci cand copilul s(a nascut mort
sau a murit inainte de pronuntarea 6otararii pri)ind stabilirea paternitatii.
02. Dreptul la actiune al mamei se prescrie in termen de 2 ani de la nasterea copilului.
03. Mama nu poate cere aceste despaubiri daca nu a formulat si actiune pentru stabilirea
paternitatii.
05. In afara c6eltuielilor pre)azute la alin. 01., mama si mostenitorii ei au dreptul la
despaubiri pentru orice alte pre5udicii, potri)it dreptului comun.
&. (ctiuni privind filiatia fata de tatal din ca!atorie
(ctiunea in tagada paternitatii (rt. -29
01. 'ctiunea in taada paternitatii poate fi pornita de sotul mamei, de mama, de tatal
bioloic, precum si de copil. %a poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de
mostenitorii acestora, in conditiile leii.
02. 'ctiunea se introduce de catre sotul mamei impotri)a copilului= cand acesta este
decedat, actiunea se porneste impotri)a mamei sale si, daca este cazul, a altor mostenitori
ai sai.
02. Daca sotul este pus sub interdictie, actiunea poate fi pornita de tutore, iar in lipsa, de
un curator numit de instanta 5udecatoreasca.
03. Mama sau copilul poate introduce actiunea impotri)a sotului. Daca acesta este
decedat, actiunea se porneste impotri)a mostenitorilor lui.
05. $atal bioloic poate introduce actiunea impotri)a sotului mamei si a copilului.
Daca acestia sunt decedati, actiunea se porneste impotri)a mostenitorilor.
"agada paternitatii de catre !otul mamei (rt. -,0
01. 1otul mamei poate introduce actiunea in taada paternitatii in termen de 2 ani, care
cure fie de la data la care sotul a cunoscut ca este prezumat tata al copilului, fie de la o
data ulterioara, cand a aflat ca prezumtia nu corespunde realitatii.
02. $ermenul nu cure impotri)a sotului pus sub interdictie 5udecatoreasca si, c6iar daca
actiunea nu a fost pornita de tutore, ea poate fi introdusa de sot in termen de 2 ani de la
data ridicarii interdictiei.
02. Daca sotul a murit inainte de implinirea termenul mentionat la alin. 01., fara a porni
actiunea, aceasta poate fi pornita de catre mostenitori in termen de un an de la data
decesului.
"agada paternitatii de catre mama (rt. -,1
01. 'ctiunea in taada paternitatii poate fi pornita de catre mama in termen de 2 ani de la
data nasterii copilului.
02. Dispozitiile art. 32; alin. 02. si art. 320 alin. 02. si 02. se aplica in mod corespunzator.
"agada paternitatii de catre pretin!ul tata biologic (rt. -,2
01. 'ctiunea in taada paternitatii introdusa de catre cel care se pretinde tata bioloic
poate fi admisa numai daca acesta face do)ada paternitatii sale fata de copil.
02. Dreptul la actiune nu se prescrie in timpul )ietii tatalui bioloic. Daca acesta a
decedat, actiunea poate fi formulata de mostenitorii sai in termen de cel mult un an de la
data decesului.
02. Dispozitiile art. 32; alin. 02. se aplica in mod corespunzator.
"agada paternitatii de catre copil !i de catre mo!tenitori (rt. -,,
01. 'ctiunea in taada paternitatii se porneste de copil, in timpul minoritatii sale, prin
reprezentantul sau leal.
02. Dreptul la actiune nu se prescrie in timpul )ietii copilului.
02. Dispozitiile art. 322 alin. 05. si art. 32; alin. 02. se aplica in mod corespunzator.
Conte!tarea filiatiei fata de tatal din ca!atorie (rt. -,-
Orice persoana interesata poate cere, oricand, instantei sa constate ca nu sunt intrunite
conditiile pentru ca prezumtia de paternitate sa se aplice unui copil inreistrat in actele de
stare ci)ila ca fiind nascut din casatorie.
. *i!pozitii comune privind actiunile referitoare la filiatie
6iliatia legal !tabilita (rt. -,/
01. 'tat timp cat o leatura de filiatie leal stabilita nu a fost contestata in 5ustitie, nu se
poate stabili, pe nicio cale, o alta filiatie.
02. Dispozitiile art. ;; alin. 03. raman aplicabile.
Citarea parintilor !i a copilului (rt. -,0
Parintii si copilul )or fi citati in toate cauzele referitoare la filiatie, c6iar si atunci cand nu
au calitatea de reclamant sau de parat.
&nadmi!ibilitatea renuntarii (rt. -,7
01. In actiunile pri)itoare la filiatie nu se poate renunta la drept.
02. De asemenea, cel care introduce o actiune pri)itoare la filiatie in numele unui copil
sau al unei persoane puse sub interdictie 5udecatoreasca, precum si copilul minor care a
introdus sinur, potri)it leii, o astfel de actiune nu pot renunta la 5udecarea ei.
4ituatia copilului (rt. -,8
01. Prin 6otararea de admitere a actiunii instanta se pronunta si cu pri)ire la stabilirea
numelui copilului, e,ercitarea autoritatii parintesti si obliatia parintilor de a(l intretine pe
copil.
02. In cazul in care admite o actiune in contestarea filiatiei, instanta poate stabili, daca
este cazul, modul in care copilul pastreaza leaturi personale cu acela care l(a crescut.
(ctiunea formulata in caz de mo!tenire vacanta (rt. -,9
In cazul in care, potri)it leii, o actiune pri)itoare la filiatie poate fi pornita impotri)a
mostenitorilor, iar mostenirea este )acanta, actiunea poate fi introdusa impotri)a
comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului de la locul desc6iderii mostenirii. *itarea
in proces a renuntatorilor, daca e,ista, este obliatorie.
%fectele !tabilirii filiatiei a!upra unui proce! penal (rt. --0
In cazul infractiunilor a caror calificare presupune e,istenta unui raport de filiatie care nu
este leal stabilit, 6otararea penala nu poate fi pronuntata inainte de ramanerea definiti)a
a 6otararii ci)ile pri)itoare la raportul de filiatie.
4ectiunea 2 ) $eproducerea umana a!i!tata medical cu tert donator
$egimul filiatiei (rt. --1
01. Reproducerea umana asistata medical cu tert donator nu determina nicio leatura de
filiatie intre copil si donator.
02. In acest caz, nicio actiune in raspundere nu poate fi pornita impotri)a donatorului.
02. Parinti, in sensul dat de prezenta sectiune, nu pot fi decat un barbat si o femeie sau o
femeie sinura.
Conditii (rt. --2
01. Parintii care, pentru a a)ea un copil, doresc sa recura la reproducerea asistata
medical cu tert donator trebuie sa isi dea consimtamantul in prealabil, in conditii care sa
asiure deplina confidentialitate, in fata unui notar public care sa le e,plice, in mod
e,pres, consecintele actului lor cu pri)ire la filiatie.
02. *onsimtamantul ramane fara efect in cazul decesului, al formularii unei cereri de
di)ort sau al separatiei in fapt, sur)enite anterior momentului conceptiunii realizate in
cadrul reproducerii umane asistate medical. %l poate fi re)ocat oricand, in scris, inclusi)
in fata medicului c6emat sa asiure asistenta pentru reproducerea cu tert donator.
Conte!tarea filiatiei (rt. --,
01. &imeni nu poate contesta filiatia copilului pentru moti)e ce tin de reproducerea
asistata medical si nici copilul astfel nascut nu poate contesta filiatia sa.
02. *u toate acestea, sotul mamei poate taadui paternitatea copilului, in conditiile leii,
daca nu a consimtit la reproducerea asistata medical realizata cu a5utorul unui tert
donator.
02. In cazul in care copilul nu a fost conceput in acest mod, dispozitiile pri)ind taaduirea
paternitatii raman aplicabile.
$a!punderea tatalui (rt. ---
*el care, dupa ce a consimtit la reproducerea asistata medical cu tert donator, nu
recunoaste copilul astfel nascut in afara casatoriei raspunde fata de mama si fata de copil.
In acest caz, paternitatea copilului este stabilita pe cale 5udecatoreasca in conditiile art.
311 si 322.
Confidentialitatea informatiilor (rt. --/
01. Orice informatii pri)ind reproducerea umana asistata medical sunt confidentiale.
02. *u toate acestea, in cazul in care, in lipsa unor astfel de informatii, e,ista riscul unui
pre5udiciu ra) pentru sanatatea unei persoane astfel concepute sau a descendentilor
acesteia, instanta poate autoriza transmiterea lor, in mod confidential, medicului sau
autoritatilor competente.
02. De asemenea, oricare dintre descendentii persoanei astfel concepute poate sa se
pre)aleze de acest drept, daca faptul de a fi pri)at de informatiile pe care le cere poate sa
pre5udicieze ra) sanatatea sa ori pe cea a unei persoane care ii este apropiata.
$aporturile dintre tata !i copil (rt. --0
$atal are aceleasi drepturi si obliatii fata de copilul nascut prin reproducere asistata
medical cu tert donator ca si fata de un copil nascut prin conceptiune naturala.
$eguli aplicabile (rt. --7
Reproducerea umana asistata medical cu tert donator, reimul sau 5uridic, asiurarea
confidentialitatii informatiilor care tin de aceasta, precum si modul de transmitere a lor se
stabilesc prin lee speciala.
4ectiunea , ) 4ituatia legala a copilului
%galitatea in drepturi a copiilor (rt. --8
*opilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita potri)it leii are, fata de fiecare
parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si aceea a unui copil din casatorie.
Numele copilului din ca!atorie (rt. --9
01. *opilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor sai.
02. Daca parintii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor
reunite. In acest caz numele copilului se stabileste prin acordul parintilor si se declara,
odata cu nasterea copilului, la ser)iciul de stare ci)ila.
02. In lipsa acordului parintilor, instanta de tutela 6otaraste si comunica de indata
6otararea ramasa definiti)a la ser)iciul de stare ci)ila unde a fost inreistrata nasterea.
Numele copilului din afara ca!atoriei (rt. -/0
01. *opilul din afara casatoriei ia numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care
filiatia a fost mai intai stabilita.
02. In cazul in care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, copilul, prin
acordul parintilor, poate lua numele de familie al parintelui fata de care si(a stabilit filiatia
ulterior sau numele reunite ale acestora. &oul nume de familie al copilului se declara de
catre parinti, impreuna, la ser)iciul de stare ci)ila la care a fost inreistrata nasterea. In
lipsa acordului parintilor se aplica dispozitiile art. 33; alin. 02..
02. In cazul in care copilul si(a stabilit filiatia in acelasi timp fata de ambii parinti, se
aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 33; alin. 02. si 02..
Capitolul &&& ) (doptia
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
Notiune (rt. -/1
'doptia este operatiunea 5uridica prin care se creeaza leatura de filiatie intre adoptator si
adoptat, precum si leaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.
#rincipiile adoptiei (rt. -/2
'doptia este supusa cumulati) urmatoarelor principii<
a. interesul superior al copilului=
b. necesitatea de a asiura cresterea si educarea copilului intr(un mediu familial=
c. continuitatea cresterii si educarii copilului, tinandu(se seama de oriinea sa etnica,
lin)istica, reliioasa si culturala=
d. celeritatea in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei.
(doptia internationala (rt. -/,
*onditiile si procedura adoptiei internationale, ca si efectele acesteia asupra cetateniei
copilului se stabilesc prin lee speciala.
#rocedura adoptiei (rt. -/-
01. 'doptia se incu)iinteaza de catre instanta de tutela, daca este in interesul superior al
copilului si sunt indeplinite toate celelalte conditii pre)azute de lee.
02. Procedura adoptiei este relementata prin lee speciala.
4ectiunea 2 ) Conditiile de fond ale adoptiei
91. #er!oanele care pot fi adoptate
ar!ta adoptatului (rt. -//
01. *opilul poate fi adoptat pana la dobandirea capacitatii depline de e,ercitiu.
02. *u toate acestea, poate fi adoptata, in conditiile leii, si persoana care a dobandit
capacitate deplina de e,ercitiu, daca a fost crescuta in timpul minoritatii de catre cel care
doreste sa o adopte.
#luralitatea de adoptati : frati !i !urori (rt. -/0
'doptia fratilor, indiferent de se,, de catre persoane sau familii diferite se poate face
numai daca acest lucru este in interesul lor superior.
&nterzicerea adoptiei intre frati (rt. -/7
'doptia intre frati, indiferent de se,, este interzisa.
4ituatia !otilor (rt. -/8
'doptia a 2 soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum
si adoptia intre soti sau fosti soti sunt interzise.
92. #er!oanele care pot adopta
Capacitatea !i !tarea de !anatate (rt. -/9
Persoanele care nu au capacitate deplina de e,ercitiu, precum si persoanele cu boli
psi6ice si 6andicap mintal nu pot adopta.
*iferenta de var!ta (rt. -00
01. 'doptatorul trebuie sa fie cu cel putin 1# ani mai in )arsta decat adoptatul.
02. Pentru moti)e temeinice, instanta de tutela poate incu)iinta adoptia c6iar daca
diferenta de )arsta dintre adoptat si adoptator este mai mica decat 1# ani, dar nu mai
putin de 1! ani.
Conditiile morale !i materiale (rt. -01
01. 'doptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca arantiile morale si
conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dez)oltarii armonioase a copilului.
02. Indeplinirea conditiilor pre)azute la alin. 01. se atesta de catre autoritatile competente,
potri)it leii speciale.
(doptia !imultana !au !ucce!iva (rt. -02
01. Doua persoane nu pot adopta impreuna, nici simultan si nici succesi), cu e,ceptia
cazului in care sunt sot si sotie.
02. *u toate acestea, o noua adoptie poate fi incu)iintata atunci cand<
a. adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat= in acest caz, adoptia anterioara se considera
desfacuta pe data ramanerii definiti)e a 6otararii 5udecatoresti de incu)iintare a noii
adoptii=
b. adoptia anterioara a incetat din orice alt moti).
02. Doua persoane de acelasi se, nu pot adopta impreuna.
9,. Con!imtamantul la adoptie
#er!oanele care con!imt la adoptie (rt. -0,
01. Pentru inc6eierea unei adoptii este necesar consimtamantul urmatoarelor persoane<
a. parintii firesti ori, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati,
necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, in conditiile leii=
b. adoptatul care a implinit 10 ani=
c. adoptatorul sau, dupa caz, sotii din familia adoptatoare, cand acestia adopta impreuna=
d. sotul celui care adopta, cu e,ceptia cazului in care lipsa discernamantului il pune in
imposibilitatea de a(si manifesta )ointa.
02. &u este )alabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau obtinerii efecti)e
a unor foloase, indiferent de natura acestora.
4ituatii !peciale privind con!imtamantul parintilor (rt. -0-
01. Daca unul dintre parintii firesti este necunoscut, mort, declarat mort, precum si daca
se afla, din orice moti), in imposibilitate de a(si manifesta )ointa, consimtamantul
celuilalt parinte este indestulator. *and ambii parinti se afla in una dintre aceste situatii,
adoptia se poate inc6eia fara consimtamantul lor
02. Parintele sau parintii decazuti din e,ercitiul drepturilor parintesti ori carora li s(a
aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la
adoptia copilului. In aceste cazuri, consimtamantul celui care e,ercita autoritatea
parinteasca este si el obliatoriu.
02. Persoana casatorita care a adoptat un copil trebuie sa consimta la adoptia aceluiasi
copil de catre sotul sau. *onsimtamantul parintilor firesti nu mai este necesar in acest
caz.
Libertatea con!imtamantului parintilor (rt. -0/
Parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, tutorele trebuie sa consimta la adoptie in mod
liber, neconditionat si numai dupa ce au fost informati in mod corespunzator asupra
consecintelor adoptiei, in special asupra incetarii leaturilor de rudenie ale copilului cu
familia sa de oriine.
*area !i revocarea con!imtamantului parintilor (rt. -00
01. *onsimtamantul la adoptie al parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui poate fi dat
numai dupa trecerea unui termen de !0 de zile de la data nasterii copilului.
02. *onsimtamantul dat in conditiile alin. 01. poate fi re)ocat in termen de 20 de zile de la
data e,primarii lui.
$efuzul parintilor de a)!i da con!imtamantul (rt. -07
In mod e,ceptional, instanta de tutela poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa
caz, al tutorelui de a consimti la adoptie, daca se do)edeste, cu orice mi5loc de proba, ca
acesta este abuzi) si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului,
tinand seama si de opinia acestuia, data in conditiile leii, cu moti)area e,presa a
6otararii in aceasta pri)inta.
Conditiile e1primarii con!imtamantului (rt. -08
*onditiile in care isi e,prima consimtamantul persoanele c6emate sa consimta la adoptie
sunt relementate prin lee speciala.
4ectiunea , ) %fectele adoptiei
*ata adoptiei (rt. -09
'doptia produce efecte de la data ramanerii definiti)e a 6otararii 5udecatoresti prin care a
fost incu)iintata.
%fectele a!upra rudeniei (rt. -70
01. Prin adoptie se stabilesc filiatia dintre adoptat si cel care adopta, precum si leaturi de
rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.
02. Raporturile de rudenie inceteaza intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si
parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte.
02. *and adoptator este sotul parintelui firesc sau adopti), leaturile de rudenie ale
adoptatului inceteaza numai in raport cu parintele firesc si rudele parintelui firesc care nu
este casatorit cu adoptatorul.
$aporturile dintre adoptator !i adoptat (rt. -71
01. 'doptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si indatoririle parintelui fata de
copilul sau firesc.
02. In cazul in care cel care adopta este sotul parintelui firesc al adoptatului, drepturile si
indatoririle parintesti se e,ercita de catre adoptator si parintele firesc casatorit cu acesta.
02. 'doptatul are fata de adoptator drepturile si indatoririle pe care le are orice persoana
fata de parintii sai firesti.
*ecaderea adoptatorului din e1ercitiul drepturilor parinte!ti (rt. -72
Daca adoptatorul este decazut din e,ercitiul drepturilor parintesti, instanta de tutela,
tinand seama de interesul superior al copilului, poate sa instituie tutela sau una dintre
masurile de protectie pre)azute de lee. 'scultarea copilului este obliatorie, dispozitiile
art. 2!3 fiind aplicabile.
Numele adoptatului (rt. -7,
01. *opilul adoptat dobandeste prin adoptie numele de familie al celui care adopta.
02. Daca adoptia se face de catre 2 soti ori de catre sotul care adopta copilul celuilalt sot,
iar sotii au nume comun, copilul adoptat poarta acest nume. In cazul in care sotii nu au
nume de familie comun, ei sunt obliati sa declare instantei care incu)iinteaza adoptia
numele pe care acesta urmeaza sa il poarte. Daca sotii nu se intele, 6otaraste instanta.
Dispozitiile art. 2!3 raman aplicabile.
02. Pentru moti)e temeinice, instanta, incu)iintand adoptia, la cererea adoptatorului sau a
familiei adoptatoare si cu consimtamantul copilului care a implinit )arsta de 10 ani, poate
dispune sc6imbarea prenumelui copilului adoptat.
03. In cazul adoptiei unei persoane casatorite, care poarta un nume comun cu celalalt sot,
sotul adoptat poate lua numele adoptatorului, cu consimtamantul celuilalt sot, dat in fata
instantei care incu)iinteaza adoptia.
05. Pe baza 6otararii definiti)e de incu)iintare a adoptiei, ser)iciul de stare ci)ila
competent intocmeste, in conditiile leii, un nou act de nastere al copilului, in care
adoptatorii )or fi trecuti ca fiind parintii sai firesti. +ec6iul act de nastere se pastreaza,
mentionandu(se pe marinea acestuia intocmirea noului act.
&nformatiile cu privire la adoptie (rt. -7-
Informatiile cu pri)ire la adoptie sunt confidentiale. Modul in care adoptatul este
informat cu pri)ire la adoptie si la familia sa de oriine, precum si reimul 5uridic eneral
al informatiilor pri)ind adoptia se stabilesc prin lee speciala.
4ectiunea - ) &ncetarea adoptiei
&ncetarea adoptiei (rt. -7/
'doptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a anularii ori a constatarii nulitatii sale.
*e!facerea adoptiei (rt. -70
01. 'doptia este desfacuta de drept in cazul pre)azut la art. 3!2 alin. 02. lit. a..
02. De asemenea, adoptia poate fi desfacuta in cazul in care fata de adoptat este necesara
luarea unei masuri de protectie pre)azute de lee, daca desfacerea adoptiei este in
interesul superior al copilului. In acest caz, adoptia se considera desfacuta la data
ramanerii definiti)e a 6otararii 5udecatoresti prin care se dispune masura de protectie, in
conditiile leii.
*e!facerea adoptiei la cererea adoptatorului (rt. -77
01. 'doptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare, daca
adoptatul a atentat la )iata lor sau a ascendentilor ori descendentilor lor, precum si atunci
cand adoptatul s(a facut )ino)at fata de adoptatori de fapte penale pedepsite cu o
pedeapsa pri)ati)a de libertate de cel putin 2 ani.
02. Daca adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor adoptatului, adoptia poate fi
desfacuta la cererea celor care ar fi )enit la mostenire impreuna cu adoptatul sau in lipsa
acestuia.
02. 'doptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului numai dupa ce adoptatul a
dobandit capacitate deplina de e,ercitiu, in conditiile leii, c6iar daca faptele au fost
sa)arsite anterior acestei date.
*e!facerea adoptiei la cererea adoptatului (rt. -78
'doptia poate fi desfacuta la cererea adoptatului daca adoptatorul s(a facut )ino)at fata
de adoptat de faptele pre)azute la art. 3//.
(nularea adoptiei (rt. -79
01. 'doptia poate fi anulata la cererea oricarei persoane c6emate sa consimta la
inc6eierea ei si al carei consimtamant a fost )iciat prin eroare asupra identitatii
adoptatului, dol sau )iolenta.
02. 'ctiunea poate fi formulata in termen de ! luni de la descoperirea erorii sau a dolului
ori de la data incetarii )iolentei, dar nu mai tarziu de 2 ani de la inc6eierea adoptiei.
Nulitatea ab!oluta a adoptiei (rt. -80
01. 1unt nule adoptia ficti)a, precum si cea inc6eiata cu incalcarea conditiilor de forma
sau de fond, daca, in acest din urma caz, leea nu o sanctioneaza cu nulitatea relati)a.
02. 'doptia este ficti)a daca a fost inc6eiata in alt scop decat cel al ocrotirii interesului
superior al copilului.
02. 'ctiunea in constatarea nulitatii adoptiei poate fi formulata de orice persoana
interesata.
'entinerea adoptiei (rt. -81
Instanta poate respine cererea pri)ind nulitatea daca mentinerea adoptiei este in interesul
celui adoptat. 'cesta este intotdeauna ascultat, dispozitiile art. 2!3 aplicandu(se in mod
corespunzator.
%fectele incetarii adoptiei (rt. -82
01. La incetarea adoptiei, parintii firesti ai copilului redobandesc drepturile si indatoririle
parintesti, cu e,ceptia cazului cand instanta 6otaraste ca este in interesul superior al
copilului sa instituie tutela sau o alta masura de protectie a copilului, in conditiile leii.
02. De asemenea, adoptatul redobandeste numele de familie si, dupa caz, prenumele a)ut
inainte de incu)iintarea adoptiei. *u toate acestea, pentru moti)e temeinice, instanta
poate incu)iinta ca acesta sa pastreze numele dobandit prin adoptie.
02. 'doptatul este intotdeauna ascultat in conditiile art. 2!3.
"itlul & ) (utoritatea parintea!ca
Capitolul & ) *i!pozitii generale
(utoritatea parintea!ca (rt. -8,
01. 'utoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care pri)esc atat
persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod eal ambilor parinti.
02. Parintii e,ercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu
respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il
pri)esc, tinand cont de )arsta si de radul sau de maturitate.
02. 'mbii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.
*urata autoritatii parinte!ti (rt. -8-
'utoritatea parinteasca se e,ercita pana la data cand copilul dobandeste capacitatea
deplina de e,ercitiu.
&ndatorirea de re!pect (rt. -8/
*opilul datoreaza respect parintilor sai indiferent de )arsta sa.
Neintelegerile dintre parinti (rt. -80
Ori de cate ori e,ista neinteleeri intre parinti cu pri)ire la e,ercitiul drepturilor sau la
indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta de tutela, dupa ce ii asculta pe parinti si luand
in considerare concluziile raportului referitor la anc6eta psi6osociala, 6otaraste potri)it
interesului superior al copilului. 'scultarea copilului este obliatorie, dispozitiile art. 2!3
fiind aplicabile.
Capitolul && ) *repturile !i indatoririle parinte!ti
Continutul autoritatii parinte!ti (rt. -87
Parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, inri5ind de sanatatea si dez)oltarea
lui fizica, psi6ica si intelectuala, de educatia, in)atatura si preatirea profesionala a
acestuia, potri)it propriilor lor con)ineri, insusirilor si ne)oilor copilului= ei sunt datori
sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare e,ercitarii corespunzatoare a drepturilor
pe care leea le recunoaste acestuia.
&ndatoririle !pecifice (rt. -88
01. Parintii au indatorirea de a creste copilul in conditii care sa asiure dez)oltarea sa
fizica, mentala, spirituala, morala si sociala in mod armonios.
02. In acest scop, parintii sunt obliati<
a. sa coopereze cu copilul si sa ii respecte )iata intima, pri)ata si demnitatea=
b. sa prezinte si sa permita informarea si lamurirea copilului despre toate actele si faptele
care l(ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia=
c. sa ia toate masurile necesare pentru prote5area si realizarea drepturilor copilului=
d. sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele 5uridice cu atributii in domeniul
inri5irii, educarii si formarii profesionale a copilului.
'a!urile di!ciplinare (rt. -89
Masurile disciplinare nu pot fi luate de parinti decat cu respectarea demnitatii copilului.
1unt interzise luarea unor masuri, precum si aplicarea unor pedepse fizice, de natura a
afecta dez)oltarea fizica, psi6ica sau starea emotionala a copilului.
*repturile parintelui minor (rt. -90
01. Parintele minor care a implinit )arsta de 13 ani are numai drepturile si indatoririle
parintesti cu pri)ire la persoana copilului.
02. Drepturile si indatoririle cu pri)ire la bunurile copilului re)in tutorelui sau, dupa caz,
altei persoane, in conditiile leii.
$eligia copilului (rt. -91
01. Parintii indruma copilul, potri)it propriilor con)ineri, in aleerea unei reliii, in
conditiile leii, tinand seama de opinia, )arsta si de radul de maturitate ale acestuia, fara
a(l putea oblia sa adere la o anumita reliie sau la un anumit cult reliios.
02. *opilul care a implinit )arsta de 13 ani are dreptul sa isi aleaa liber confesiunea
reliioasa.
Numele copilului (rt. -92
Parintii ale prenumele si, cand este cazul, numele de familie al copilului, in conditiile
leii.
4upraveg7erea copilului (rt. -9,
Parintii au dreptul si indatorirea de supra)e6ere a copilului minor.
$elatiile !ociale ale copilului (rt. -9-
Parintii sau reprezentantii leali ai copilului pot, numai in baza unor moti)e temeinice, sa
impiedice corespondenta si leaturile personale ale copilului in )arsta de pana la 13 ani.
&einteleerile se solutioneaza de catre instanta de tutela, cu ascultarea copilului, in
conditiile art. 2!3.
&napoierea copilului de la alte per!oane (rt. -9/
01. Parintii pot cere oricand instantei de tutela inapoierea copilului de la orice persoana
care il tine fara drept.
02. Instanta de tutela poate respine cererea numai daca inapoierea este )adit contrara
interesului superior al copilului.
02. 'scultarea copilului este obliatorie, dispozitiile art. 2!3 fiind aplicabile.
Locuinta copilului (rt. -90
01. *opilul minor locuieste la parintii sai.
02. Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia )or stabili, de comun acord, locuinta
copilului.
02. In caz de neinteleere intre parinti, instanta de tutela 6otaraste, luand in considerare
concluziile raportului de anc6eta psi6osociala si ascultandu(i pe parinti si pe copil, daca a
implinit )arsta de 10 ani. Dispozitiile art. 2!3 raman aplicabile.
03. Locuinta copilului, stabilita potri)it prezentului articol, nu poate fi sc6imbata fara
acordul parintilor decat in cazurile pre)azute e,pres de lee.
05. Parintele la care copilul nu locuieste in mod statornic are dreptul de a a)ea leaturi
personale cu minorul, la locuinta acestuia. Instanta de tutela poate limita e,ercitiul acestui
drept, daca aceasta este in interesul superior al copilului.
4c7imbarea locuintei copilului (rt. -97
01. Daca afecteaza e,ercitiul autoritatii sau al unor drepturi parintesti, sc6imbarea
locuintei copilului, impreuna cu parintele la care locuieste, nu poate a)ea loc decat cu
acordul prealabil al celuilalt parinte.
02. In caz de neinteleere intre parinti, 6otaraste instanta de tutela potri)it interesului
superior al copilului, luand in considerare concluziile raportului de anc6eta psi6osociala
si ascultandu(i pe parinti. 'scultarea copilului este obliatorie, dispozitiile art. 2!3 fiind
aplicabile.
4c7imbarea felului invataturii ori al pregatirii profe!ionale (rt. -98
01. *opilul care a implinit )arsta de 13 ani poate cere parintilor sa isi sc6imbe felul
in)ataturii sau al preatirii profesionale ori locuinta necesara desa)arsirii in)ataturii ori
preatirii sale profesionale.
02. Daca parintii se opun, copilul poate sesiza instanta de tutela, iar aceasta 6otaraste pe
baza raportului de anc6eta psi6osociala. 'scultarea copilului este obliatorie, dispozitiile
art. 2!3 fiind aplicabile.
+bligatia de intretinere (rt. -99
01. $atal si mama sunt obliati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor,
asiurandu(i cele necesare traiului, precum si educatia, in)atatura si preatirea sa
profesionala.
02. Daca minorul are un )enit propriu care nu este indestulator, parintii au obliatia de a(i
asiura conditiile necesare pentru cresterea, educarea si preatirea sa profesionala.
02. Parintii sunt obliati sa il intretina pe copilul de)enit ma5or, daca se afla in
continuarea studiilor, pana la terminarea acestora, dar fara a depasi )arsta de 2! de ani.
03. In caz de neinteleere, intinderea obliatiei de intretinere, felul si modalitatile
e,ecutarii, precum si contributia fiecaruia dintre parinti se stabilesc de instanta de tutela
pe baza raportului de anc6eta psi6osociala.
&ndependenta patrimoniala (rt. /00
Parintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor
parintelui, in afara de dreptul la mostenire si la intretinere.
(dmini!trarea bunurilor copilului (rt. /01
01. Parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum
si de a(l reprezenta in actele 5uridice ci)ile ori de a(i incu)iinta aceste acte, dupa caz.
02. Dupa implinirea )arstei de 13 ani minorul isi e,ercita drepturile si isi e,ecuta
obliatiile sinur, in conditiile leii, insa numai cu incu)iintarea parintilor si, dupa caz, a
instantei de tutela.
(lte di!pozitii aplicabile (rt. /02
01. Drepturile si indatoririle parintilor cu pri)ire la bunurile copilului sunt aceleasi cu cele
ale tutorelui, dispozitiile care relementeaza tutela fiind aplicabile in mod corespunzator.
02. *u toate acestea, nu se intocmeste in)entarul pre)azut la art. 130, in cazul in care
copilul nu are alte bunuri decat cele de uz personal.
Capitolul &&& ) %1ercitarea autoritatii parinte!ti
'odul de e1ercitare a autoritatii parinte!ti (rt. /0,
01. Parintii e,ercita impreuna si in mod eal autoritatea parinteasca.
02. 8ata de tertii de buna(credinta, oricare dintre parinti, care indeplineste sinur un act
curent pentru e,ercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor parintesti, este prezumat
ca are si consimtamantul celuilalt parinte.
%1ercitarea autoritatii parinte!ti in caz de divort (rt. /0-
Daca parintii sunt di)ortati, autoritatea parinteasca se e,ercita potri)it dispozitiilor
referitoare la efectele di)ortului in raporturile dintre parinti si copii.
Copilul din afara ca!atoriei (rt. /0/
01. In cazul copilului din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita concomitent sau,
dupa caz, succesi) fata de ambii parinti, autoritatea parinteasca se e,ercita in comun si in
mod eal de catre parinti, daca acestia con)ietuiesc.
02. Daca parintii copilului din afara casatoriei nu con)ietuiesc, modul de e,ercitare a
autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin
asemanare dispozitiile pri)itoare la di)ort.
02. Instanta sesizata cu o cerere pri)ind stabilirea filiatiei este obliata sa dispuna asupra
modului de e,ercitare a autoritatii parintesti, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile
pri)itoare la di)ort.
&nvoiala parintilor (rt. /00
*u incu)iintarea instantei de tutela parintii se pot intelee cu pri)ire la e,ercitarea
autoritatii parintesti sau cu pri)ire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este
respectat interesul superior al acestuia. 'scultarea copilului este obliatorie, dispozitiile
art. 2!3 fiind aplicabile.
%1ercitarea autoritatii parinte!ti de catre un !ingur parinte (rt. /07
Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin 6otarare 5udecatoreasca, pus sub
interdictie, decazut din e,ercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice moti), se afla in
neputinta de a(si e,prima )ointa, celalalt parinte e,ercita sinur autoritatea parinteasca.
Capitolul & ) *ecaderea din e1ercitiul drepturilor parinte!ti
Conditii (rt. /08
01. Instanta de tutela, la cererea autoritatilor administratiei publice cu atributii in
domeniul protectiei copilului, poate pronunta decaderea din e,ercitiul drepturilor
parintesti daca parintele pune in pericol )iata, sanatatea sau dez)oltarea copilului prin
relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea
abuzi)a, prin neli5enta ra)a in indeplinirea obliatiilor parintesti ori prin atinerea
ra)a a interesului superior al copilului.
02. *ererea se 5udeca de urenta, cu citarea parintilor si pe baza raportului de anc6eta
psi6osociala. Participarea procurorului este obliatorie.
&ntinderea decaderii (rt. /09
01. Decaderea din e,ercitiul drepturilor parintesti este totala si se intinde asupra tuturor
copiilor nascuti la data pronuntarii 6otararii.
02. *u toate acestea, instanta poate dispune decaderea numai cu pri)ire la anumite
drepturi parintesti ori la anumiti copii, dar numai daca, in acest fel, nu sunt prime5duite
cresterea, educarea, in)atatura si preatirea profesionala a copiilor.
+bligatia de intretinere (rt. /10
Decaderea din e,ercitiul drepturilor parintesti nu scuteste parintele de obliatia sa de a da
intretinere copilului.
&n!tituirea tutelei (rt. /11
In cazul in care, dupa decaderea din e,ercitiul drepturilor parintesti, copilul se afla in
situatia de a fi lipsit de inri5irea ambilor parinti, se instituie tutela.
$edarea e1ercitiului drepturilor parinte!ti (rt. /12
01. Instanta reda parintelui e,ercitiul drepturilor parintesti, daca au incetat impre5urarile
care au dus la decaderea din e,ercitiul acestora si daca parintele nu mai pune in pericol
)iata, sanatatea si dez)oltarea copilului.
02. Pana la solutionarea cererii, instanta poate inadui parintelui sa aiba leaturi
personale cu copilul, daca aceasta este in interesul superior al copilului.
$itlul + ( Obliatia de intretinere
*apitolul I ( Dispozitii enerale
*aracterul leal al obliatiei de intretinere 'rt. 512
Obliatia de intretinere e,ista numai intre persoanele pre)azute de lee. %a se datoreaza
numai daca sunt intrunite conditiile cerute de lee.
*aracterul personal al obliatiei de intretinere 'rt. 513
01. Obliatia de intretinere are caracter personal.
02. %a se stine prin moartea debitorului sau a creditorului obliatiei de intretinere, daca
prin lee nu se pre)ede altfel.
02. Dreptul la intretinere nu poate fi cedat si nu poate fi urmarit decat in conditiile
pre)azute de lee.
Inadmisibilitatea renuntarii la intretinere 'rt. 515
&imeni nu poate renunta pentru )iitor la dreptul sau la intretinere.
*apitolul II ( Persoanele intre care e,ista obliatia de intretinere si ordinea in care aceasta
se datoreaza
1ubiectele obliatiei de intretinere 'rt. 51!
01. Obliatia de intretinere e,ista intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si
surori, precum si intre celelalte persoane anume pre)azute de lee.
02. Dispozitiile alin. 01. pri)ind obliatia de intretinere intre rudele in linie dreapta,
precum si intre frati si surori sunt aplicabile si in cazul adoptiei.
02. Obliatia de intretinere e,ista intre fostii soti, in conditiile pre)azute de lee.
Intretinerea copilului de catre sotul parintelui sau 'rt. 51/
01. 1otul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot este obliat sa presteze
intretinere copilului cat timp acesta este minor, insa numai daca parintii sai firesti au
murit, sunt disparuti ori sunt in ne)oie.
02. La randul sau, copilul poate fi obliat sa dea intretinere celui care l(a intretinut astfel
timp de 10 ani.
Obliatia de intretinere apartinand mostenitorilor 'rt. 51#
01. Mostenitorii persoanei care a fost obliata la intretinerea unui minor sau care i(a dat
intretinere fara a a)ea obliatia leala sunt tinuti, in masura )alorii bunurilor mostenite,
sa continue intretinerea, daca parintii minorului au murit, sunt disparuti sau sunt in
ne)oie, insa numai cat timp cel intretinut este minor.
02. In cazul in care sunt mai multi mostenitori, obliatia este solidara, fiecare dintre ei
contribuind la intretinerea minorului proportional cu )aloarea bunurilor mostenite.
Ordinea de plata a intretinerii 'rt. 51;
Intretinerea se datoreaza in ordinea urmatoare<
a. sotii si fostii soti isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti obliati=
b. descendentul este obliat la intretinere inaintea ascendentului, iar daca sunt mai multi
descendenti sau mai multi ascendenti, cel in rad mai apropiat inaintea celui mai
indepartat=
c. fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor.
Intretinerea in cazul desfacerii adoptiei 'rt. 520
Dupa incetarea adoptiei, adoptatul poate cere intretinere numai de la rudele sale firesti
sau, dupa caz, de la sotul sau.
Pluralitatea de debitori 'rt. 521
01. In cazul in care mai multe dintre persoanele pre)azute la art. 51! sunt obliate sa
intretina aceeasi persoana, ele )or contribui la plata intretinerii, proportional cu
mi5loacele pe care le au.
02. Daca parintele are drept la intretinere de la mai multi copii, el poate, in caz de
urenta, sa porneasca actiunea numai impotri)a unuia dintre ei. *el care a platit
intretinerea se poate intoarce impotri)a celorlalti obliati pentru partea fiecaruia.
Obliatia subsidiara 'rt. 522
In cazul in care cel obliat in primul rand la intretinere nu are mi5loace indestulatoare
pentru a acoperi ne)oile celui care o cere, instanta de tutela le poate oblia pe celelalte
persoane indatorate la intretinere sa o completeze, in ordinea stabilita la art. 51;.
Di)izibilitatea intretinerii 'rt. 522
*and cel obliat nu poate presta, in acelasi timp, intretinere tuturor celor indreptatiti sa o
ceara, instanta de tutela, tinand seama de ne)oile fiecareia dintre aceste persoane, poate
6otari fie ca intretinerea sa se plateasca numai uneia dintre ele, fie ca intretinerea sa se
imparta intre mai multe sau toate persoanele indreptatite sa o ceara. In acest caz, instanta
6otaraste, totodata, modul in care se imparte intretinerea intre persoanele care urmeaza a
o primi.
*apitolul III ( *onditiile obliatiei de intretinere
*reditorul intretinerii 'rt. 523
're drept la intretinere numai cel care se afla in ne)oie, neputandu(se intretine din munca
sau din bunurile sale.
Dreptul la intretinere al minorului 'rt. 525
01. Minorul care cere intretinere de la parintii sai se afla in ne)oie daca nu se poate
intretine din munca sa, c6iar daca ar a)ea bunuri.
02. *u toate acestea, in cazul in care parintii n(ar putea presta intretinerea fara a(si
prime5dui propria lor e,istenta, instanta de tutela poate incu)iinta ca intretinerea sa se
asiure prin )alorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu e,ceptia celor de stricta
necesitate.
*omportamentul necorespunzator 'rt. 52!
01. &u poate pretinde intretinere acela care s(a facut )ino)at fata de cel obliat la
intretinere de fapte ra)e, contrare leii sau bunelor mora)uri.
02. 'cela care se afla in stare de ne)oie din culpa sa poate cere numai intretinerea de
stricta necesitate.
Debitorul intretinerii 'rt. 52/
01. Poate fi obliat la intretinere numai cel care are mi5loacele pentru a o plati sau are
posibilitatea de a dobandi aceste mi5loace.
02. La stabilirea mi5loacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de )eniturile si
bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora= de asemenea, )or fi
a)ute in )edere celelalte obliatii ale sale.
Do)ada starii de ne)oie 'rt. 52#
1tarea de ne)oie a persoanei indreptatite la intretinere, precum si mi5loacele celui care
datoreaza intretinere pot fi do)edite prin orice mi5loc de proba.
*apitolul I+ ( 1tabilirea si e,ecutarea obliatiei de intretinere
*uantumul intretinerii 'rt. 52;
01. Intretinerea este datorata potri)it cu ne)oia celui care o cere si cu mi5loacele celui
care urmeaza a o plati.
02. *and intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din )enitul
sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o 5umatate pentru 2 sau mai multi
copii.
02. *uantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor
persoane, potri)it leii, nu poate depasi 5umatate din )enitul net lunar al celui obliat.
Modalitatile de e,ecutare 'rt. 520
01. Obliatia de intretinere se e,ecuta in natura, prin asiurarea celor necesare traiului si,
dupa caz, a c6eltuielilor pentru educare, in)atatura si preatire profesionala.
02. Daca obliatia de intretinere nu se e,ecuta de buna)oie, in natura, instanta de tutela
dispune e,ecutarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani.
02. Pensia de intretinere se poate stabili sub forma unei sume fi,e sau intr(o cota
procentuala din )enitul net lunar al celui care datoreaza intretinere. Dispozitiile art. 52;
alin. 02. si 02. raman aplicabile.
Modificarea si incetarea pensiei de intretinere 'rt. 521
01. Daca se i)este o sc6imbare in ceea ce pri)este mi5loacele celui care presteaza
intretinerea si ne)oia celui care o primeste, instanta de tutela, potri)it impre5urarilor,
poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate 6otari incetarea platii ei.
02. Pensia de intretinere stabilita intr(o suma fi,a se inde,eaza de drept, trimestrial, in
functie de rata inflatiei.
Data de la care se datoreaza pensia de intretinere 'rt. 522
01. Pensia de intretinere se datoreaza de la data cererii de c6emare in 5udecata.
02. *u toate acestea, pensia poate fi acordata si pentru o perioada anterioara, daca
introducerea cererii de c6emare in 5udecata a fost intarziata din culpa debitorului.
Plata pensiei de intretinere 'rt. 522
01. Pensia de intretinere se plateste in rate periodice, la termenele con)enite de parti sau,
in lipsa acordului lor, la cele stabilite prin 6otarare 5udecatoreasca.
02. *6iar daca creditorul intretinerii a decedat in perioada corespunzatoare unei rate,
intretinerea este datorata in intreime pentru acea perioada.
02. De asemenea, partile pot con)eni sau, daca sunt moti)e temeinice, instanta de tutela
poate 6otari ca intretinerea sa se e,ecute prin plata anticipata a unei sume lobale care sa
acopere ne)oile de intretinere ale celui indreptatit pe o perioada mai indelunata sau pe
intreaa perioada in care se datoreaza intretinerea, in masura in care debitorul intretinerii
are mi5loacele necesare acoperirii acestei obliatii.
Restituirea intretinerii nedatorate 'rt. 523
Daca, din orice moti), se do)edeste ca intretinerea prestata, de buna)oie sau ca urmare a
unei 6otarari 5udecatoresti, nu era datorata, cel care a e,ecutat obliatia poate sa ceara
restituirea de la cel care a primit(o sau de la cel care a)ea, in realitate, obliatia sa o
presteze, in acest din urma caz, pe temeiul imboatirii fara 5usta cauza.
*'R$%' III ( Despre bunuri -.
(((((((((((((
-. Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a III(a sunt cuprinse in art. 55:
#2 din Leea nr. /1"2011.
$itlul I ( 7unurile si drepturile reale in eneral
*apitolul I ( Despre bunuri in eneral
1ectiunea 1 ( Despre distinctia bunurilor
&otiune 'rt. 525
1unt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept
patrimonial.
7unurile mobile si imobile 'rt. 52!
7unurile sunt mobile sau imobile.
7unurile imobile 'rt. 52/
1unt imobile terenurile, iz)oarele si cursurile de apa, plantatiile prinse in radacini,
constructiile si orice alte lucrari fi,ate in pamant cu caracter permanent, platformele si
alte instalatii de e,ploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum
si tot ceea ce, in mod natural sau artificial, este incorporat in acestea cu caracter
permanent.
7unurile care raman sau de)in imobile 'rt. 52#
01. Raman bunuri imobile materialele separate in mod pro)izoriu de un imobil, pentru a
fi din nou intrebuintate, atat timp cat sunt pastrate in aceeasi forma, precum si partile
interante ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destinate spre
a fi reinterate.
02. Materialele aduse pentru a fi intrebuintate in locul celor )ec6i de)in bunuri imobile
din momentul in care au dobandit aceasta destinatie.
7unurile mobile 'rt. 52;
01. 7unurile pe care leea nu le considera imobile sunt bunuri mobile.
02. 1unt bunuri mobile si undele electromanetice sau asimilate acestora, precum si
eneria de orice fel produse, captate si transmise, in conditiile leii, de orice persoana si
puse in ser)iciul sau, indiferent de natura mobiliara sau imobiliara a sursei acestora.
7unurile mobile prin anticipatie 'rt. 530
01. 7oatiile de orice natura ale solului si subsolului, fructele neculese inca, plantatiile si
constructiile incorporate in sol de)in mobile prin anticipatie, atunci cand, prin )ointa
partilor, sunt pri)ite in natura lor indi)iduala in )ederea detasarii lor.
02. Pentru opozabilitate fata de terti, este necesara notarea in cartea funciara.
4ni)ersalitatea de fapt 'rt. 531
01. *onstituie o uni)ersalitate de fapt ansamblul bunurilor care apartin aceleiasi persoane
si au o destinatie comuna stabilita prin )ointa acesteia sau prin lee.
02. 7unurile care alcatuiesc uni)ersalitatea de fapt pot, impreuna sau separat, sa faca
obiectul unor acte sau raporturi 5uridice distincte.
Reulile aplicabile drepturilor purtand asupra bunurilor 'rt. 532
01. Daca nu se pre)ede altfel, sunt supuse reulilor referitoare la bunurile imobile si
drepturile reale asupra acestora.
02. *elelalte drepturi patrimoniale sunt supuse, in limitele pre)azute de lee, reulilor
referitoare la bunurile mobile.
7unurile funibile si bunurile nefunibile 'rt. 532
01. 7unurile sunt funibile sau nefunibile.
02. 1unt funibile bunurile determinabile dupa numar, masura sau reutate, astfel incat
pot fi inlocuite unele prin altele in e,ecutarea unei obliatii.
02. Prin act 5uridic, un bun funibil prin natura sa poate fi considerat ca nefunibil.
7unurile consumptibile si bunurile neconsumptibile 'rt. 533
01. 7unurile sunt consumptibile sau neconsumptibile.
02. 1unt consumptibile bunurile mobile a caror intrebuintare obisnuita implica
instrainarea sau consumarea substantei.
02. 4n bun consumptibil prin natura sa poate de)eni neconsumptibil daca, prin act
5uridic, i se sc6imba intrebuintarea.
7unurile di)izibile si bunurile indi)izibile 'rt. 535
01. 7unurile sunt di)izibile sau indi)izibile.
02. 7unurile care nu pot fi impartite in natura fara a li se sc6imba destinatia sunt bunuri
indi)izibile.
02. Prin act 5uridic, un bun di)izibil prin natura lui poate fi considerat indi)izibil.
7unurile principale si bunurile accesorii 'rt. 53!
01. 7unul care a fost destinat, in mod stabil si e,clusi), intrebuintarii economice a altui
bun este accesoriu atat timp cat satisface aceasta utilizare.
02. Destinatia comuna poate sa fie stabilita numai de proprietarul ambelor bunuri.
02. Daca nu se pre)ede altfel, bunul accesoriu urmeaza situatia 5uridica a bunului
principal, inclusi) in caz de instrainare sau de re)are a bunului principal.
03. Incetarea calitatii de bun accesoriu nu poate fi insa opusa unui tert care a dobandit
anterior drepturi pri)itoare la bunul principal.
05. 1epararea temporara a unui bun accesoriu de bunul principal nu ii inlatura aceasta
calitate.
0!. Drepturile unui tert pri)itoare la un bun nu pot fi incalcate prin transformarea acestuia
in bun accesoriu.
1ectiunea 2 ( Produsele bunurilor
Produsele bunurilor 'rt. 53/
Produsele bunurilor sunt fructele si productele.
8ructele 'rt. 53#
01. 8ructele reprezinta acele produse care deri)a din folosirea unui bun, fara a diminua
substanta acestuia. 8ructele sunt< naturale, industriale si ci)ile.
8ructele ci)ile se numesc si )enituri.
02. 8ructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fara
inter)entia omului, cum ar fi acelea pe care pamantul le produce de la sine, productia si
sporul animalelor.
02. 8ructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca
rezultat al inter)entiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.
03. 8ructele ci)ile sunt )eniturile rezultate din folosirea bunului de catre o alta persoana
in )irtutea unui act 5uridic, precum c6iriile, arenzile, dobanzile, )enitul rentelor si
di)idendele.
Productele 'rt. 53;
Productele sunt produsele obtinute dintr(un bun cu consumarea sau diminuarea substantei
acestuia, precum copacii unei paduri, piatra dintr(o cariera si altele asemenea.
Dobandirea fructelor si a productelor 'rt. 550
01. 8ructele si productele se cu)in proprietarului, daca prin lee nu se dispune altfel.
02. Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale si industriale se dobandeste la data
separarii de bunul care le(a produs.
02. Dreptul de proprietate asupra fructelor ci)ile se dobandeste zi cu zi.
03. *el care, fara acordul proprietarului, a)anseaza c6eltuielile necesare pentru
producerea si perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea c6eltuielilor.
05. In acest caz, produsele sau contra)aloarea acestora pot fi retinute pana la restituirea
c6eltuielilor. *u toate acestea, proprietarul poate cere obliarea posesorului la predarea
produselor ori a contra)alorii acestora daca furnizeaza o arantie indestulatoare.
*apitolul II ( Drepturile reale in eneral
Drepturile reale 'rt. 551
1unt drepturi reale<
1. dreptul de proprietate=
2. dreptul de superficie=
2. dreptul de uzufruct=
3. dreptul de uz=
5. dreptul de abitatie=
!. dreptul de ser)itute=
/. dreptul de administrare=
#. dreptul de concesiune=
;. dreptul de folosinta=
10. drepturile reale de arantie=
11. alte drepturi carora leea le recunoaste acest caracter.
8ormele de proprietate 'rt. 552
Proprietatea este publica sau pri)ata.
Proprietatea pri)ata 'rt. 552
01. 1unt obiect al proprietatii pri)ate toate bunurile de uz sau de interes pri)at apartinand
persoanelor fizice, persoanelor 5uridice de drept pri)at sau de drept public, inclusi)
bunurile care alcatuiesc domeniul pri)at al statului si al unitatilor administrati)(
teritoriale.
02. Mostenirile )acante se constata prin certificat de )acanta succesorala si intra in
domeniul pri)at al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, fara inscriere in cartea
funciara. Imobilele cu pri)ire la care s(a renuntat la dreptul de proprietate conform art.
5!2 alin. 02. se dobandesc, fara inscriere in cartea funciara, de comuna, oras sau
municipiu, dupa caz, si intra in domeniul pri)at al acestora prin 6otararea consiliului
local.
02. Mostenirile )acante si imobilele mentionate la alin. 02., aflate in strainatate, se cu)in
statului roman.
03. 7unurile obiect al proprietatii pri)ate, indiferent de titular, sunt si raman in circuitul
ci)il, daca prin lee nu se dispune altfel. %le pot fi instrainate, pot face obiectul unei
urmariri silite si pot fi dobandite prin orice mod pre)azut de lee.
Proprietatea publica 'rt. 553
01. 7unurile statului si ale unitatilor administrati)(teritoriale care, prin natura lor sau prin
declaratia leii, sunt de uz sau de interes public formeaza obiectul proprietatii publice,
insa numai daca au fost leal dobandite de catre acestea.
02. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, dispozitiile aplicabile dreptului de proprietate
pri)ata se aplica si dreptului de proprietate publica, insa numai in masura in care sunt
compatibile cu acesta din urma.
$itlul II ( Proprietatea pri)ata
*apitolul I ( Dispozitii enerale
1ectiunea 1 ( *ontinutul, intinderea si stinerea dreptului de proprietate pri)ata
*ontinutul dreptului de proprietate pri)ata 'rt. 555
01. Proprietatea pri)ata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in
mod e,clusi), absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lee.
02. In conditiile leii, dreptul de proprietate pri)ata este susceptibil de modalitati si
dezmembraminte, dupa caz.
Limitele e,ercitarii dreptului de proprietate pri)ata 'rt. 55!
01. Dreptul de proprietate poate fi e,ercitat in limitele materiale ale obiectului sau.
'cestea sunt limitele corporale ale bunului care formeaza obiectul dreptului de
proprietate, cu inradirile stabilite prin lee.
02. Prin lee poate fi limitata e,ercitarea atributelor dreptului de proprietate.
02. %,ercitarea dreptului de proprietate poate fi limitata si prin )ointa proprietarului, cu
e,ceptiile pre)azute de lee.
Dobandirea dreptului de proprietate 'rt. 55/
01. Dreptul de proprietate se poate dobandi, in conditiile leii, prin con)entie, mostenire
leala sau testamentara, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de buna(credinta in
cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, traditiune, precum si prin 6otarare
5udecatoreasca, atunci cand ea este translati)a de proprietate prin ea insasi.
02. In cazurile pre)azute de lee, proprietatea se poate dobandi prin efectul unui act
administrati).
02. Prin lee se pot relementa si alte moduri de dobandire a dreptului de proprietate.
03. *u e,ceptia cazurilor anume pre)azute de lee, in cazul bunurilor imobile dreptul de
proprietate se dobandeste prin inscriere in cartea funciara, cu respectarea dispozitiilor
pre)azute la art. ###.
Riscul pieirii bunului 'rt. 55#
Proprietarul suporta riscul pieirii bunului, daca acesta n(a fost asumat de o alta persoana
sau daca prin lee nu se dispune altfel.
Intinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor 'rt. 55;
01. Proprietatea terenului se intinde si asupra subsolului si a spatiului de deasupra
terenului, cu respectarea limitelor leale.
02. Proprietarul poate face, deasupra si in subsolul terenului, toate constructiile,
plantatiile si lucrarile pe care le aseste de cu)iinta, in afara de e,ceptiile stabilite de
lee, si poate trae din ele toate foloasele pe care acestea le(ar produce. %l este tinut sa
respecte, in conditiile si in limitele determinate de lee, drepturile tertilor asupra
resurselor minerale ale subsolului, iz)oarelor si apelor subterane, lucrarilor si instalatiilor
subterane si altora asemenea.
02. 'pele de suprafata si albiile acestora apartin proprietarului terenului pe care se
formeaza sau cur, in conditiile pre)azute de lee. Proprietarul unui teren are, de
asemenea, dreptul de a apropria si de a utiliza, in conditiile leii, apa iz)oarelor si a
lacurilor aflate pe terenul respecti), apa freatica, precum si apele plu)iale.
Obliatia de ranituire 'rt. 5!0
Proprietarii terenurilor in)ecinate sunt obliati sa contribuie la ranituire prin
reconstituirea 6otarului si fi,area semnelor corespunzatoare, suportand, in mod eal,
c6eltuielile ocazionate de aceasta.
Dreptul de inradire 'rt. 5!1
Orice proprietar poate sa isi inradeasca proprietatea, suportand, in conditiile leii,
c6eltuielile ocazionate.
1tinerea dreptului de proprietate 'rt. 5!2
01. Dreptul de proprietate pri)ata se stine prin pieirea bunului, dar nu se stine prin
neuz. %l poate fi insa dobandit de altul prin uzucapiune sau intr(un alt mod, in cazurile si
conditiile anume determinate de lee.
02. Proprietarul poate abandona bunul sau mobil sau poate renunta, prin declaratie
autentica, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, inscris in cartea funciara.
Dreptul se stine in momentul parasirii bunului mobil, iar daca bunul este imobil, prin
inscrierea in cartea funciara, in conditiile leii, a declaratiei de renuntare.
02. %,proprierea se poate face numai pentru o cauza de utilitate publica stabilita potri)it
leii, cu 5usta si prealabila despaubire, fi,ata de comun acord intre proprietar si
e,propriator. In caz de di)erenta asupra cuantumului despaubirilor, acesta se stabileste
pe cale 5udecatoreasca.
03. &u pot fi supuse confiscarii decat bunurile destinate sau folosite pentru sa)arsirea
unei infractiuni ori contra)entii sau cele rezultate din acestea.
1ectiunea 2 ( 'pararea dreptului de proprietate pri)ata
'ctiunea in re)endicare 'rt. 5!2
01. Proprietarul unui bun are dreptul de a(l re)endica de la posesor sau de la o alta
persoana care il detine fara drept. %l are, de asemenea, dreptul la despaubiri, daca este
cazul.
02. Dreptul la actiunea in re)endicare este imprescriptibil, cu e,ceptia cazurilor in care
prin lee se dispune altfel.
02. Dreptul de proprietate dobandit cu buna(credinta, in conditiile leii, este pe deplin
recunoscut.
03. >otararea 5udecatoreasca prin care s(a admis actiunea in re)endicare este opozabila si
poate fi e,ecutata si impotri)a tertului dobanditor, in conditiile *odului de procedura
ci)ila.
'ctiunea neatorie 'rt. 5!3
01. Proprietarul poate intenta actiunea neatorie contra oricarei persoane care pretinde ca
este titularul )reunui drept real, altul decat cel de proprietate, asupra bunului sau.
02. Dreptul la actiunea neatorie este imprescriptibil.
Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciara 'rt. 5!5
In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, do)ada dreptului de proprietate se face cu
e,trasul de carte funciara.
%fectele admiterii actiunii in re)endicare 'rt. 5!!
01. Paratul )a fi obliat la restituirea bunului sau la despaubiri daca bunul a pierit din
culpa sa ori a fost instrainat. In aceleasi conditii, paratul )a fi obliat la restituirea
productelor sau a contra)alorii acestora. In toate cazurile, despaubirile )or fi e)aluate in
raport cu momentul restituirii.
02. Posesorul de rea(credinta sau detentorul precar )a fi obliat, la cerere, si la restituirea
fructelor produse de bun pana la inapoierea acestuia catre proprietar.
02. Proprietarul poate fi obliat, la cerere, sa restituie posesorului c6eltuielile necesare pe
care acesta le(a facut.
03. *6eltuielile utile se restituie, la cerere, in limita sporului de )aloare, daca prin lee nu
se pre)ede altfel.
05. De asemenea, proprietarul )a putea fi obliat, la cerere, la restituirea c6eltuielilor
necesare pentru producerea si culeerea fructelor sau a productelor.
0!. Paratul are un drept de retentie asupra produselor pana la restituirea c6eltuielilor
facute pentru producerea si culeerea acestora, cu e,ceptia cazului in care proprietarul
furnizeaza paratului o arantie indestulatoare.
0/. Dreptul de retentie nu poate fi e,ercitat in niciun caz asupra bunului fruifer sau cand
intrarea in stapanirea materiala a bunului s(a facut prin )iolenta ori frauda sau cand
produsele sunt bunuri perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte
de timp, unei scaderi semnificati)e a )alorii lor.
0#. Proprietarul nu este dator sa acopere c6eltuielile )oluptuare. Posesorul are dreptul de
a(si insusi lucrarile efectuate cu aceste c6eltuieli numai daca prin aceasta bunul nu se
deterioreaza.
0;. Dispozitiile alin. 02., 03. si 0#. se aplica numai in acele situatii in care c6eltuielile nu
se concretizeaza intr(o lucrare noua, caz in care sunt incidente dispozitiile
corespunzatoare din materia accesiunii imobiliare artificiale.
*apitolul II ( 'ccesiunea
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
Dobandirea dreptului de proprietate prin accesiune 'rt. 5!/
Prin accesiune, proprietarul unui bun de)ine proprietarul a tot ce se alipeste cu bunul ori
se incorporeaza in acesta, daca leea nu pre)ede altfel.
8ormele accesiunii 'rt. 5!#
'ccesiunea este naturala, cand unirea sau incorporarea este urmarea unui e)eniment
natural, ori artificiala, cand rezulta din fapta proprietarului ori a unei alte persoane.
1ectiunea 2 ( 'ccesiunea imobiliara naturala
'lu)iunile 'rt. 5!;
'dauirile de teren la malurile apelor curatoare re)in proprietarului fondului ri)eran,
numai daca ele se formeaza treptat.
$erenul lasat de apele curatoare 'rt. 5/0
Proprietarul fondului ri)eran dobandeste, de asemenea, terenul lasat de apele curatoare
care s(au retras treptat de la tarmul respecti).
$erenul lasat de apele statatoare 'rt. 5/1
01. Proprietarul terenului incon5urat de 6elesteie, iazuri, canale si alte asemenea ape
statatoare nu de)ine proprietarul terenurilor aparute prin scaderea temporara a acestor ape
sub inaltimea de scurere.
02. $ot astfel, proprietarul acestor ape nu dobandeste niciun drept asupra terenului
acoperit ca urmare a unor re)arsari sporadice.
')ulsiunea 'rt. 5/2
Proprietarul terenului de la care o apa curatoare a smuls brusc o portiune de mal din
teren, alipind(o la terenul altui proprietar ri)eran, nu pierde dreptul de proprietate asupra
partii desprinse daca o re)endica in termen de un an de la data faptului.
'lbiile raurilor, insulele si prundisurile 'rt. 5/2
01. 'lbiile raurilor apartin proprietarilor ri)erani, cu e,ceptia acelora care, potri)it leii,
fac obiectul proprietatii publice.
02. Insulele si prundisurile care nu sunt in leatura cu terenurile a)and malul la ni)elul
mediu al apei re)in proprietarului albiei.
02. Daca insula apartine proprietarilor ri)erani si trece peste 5umatatea apei, fiecare dintre
ei are dreptul de proprietate asupra partii de insula ce se intinde spre el pornind de la
5umatatea apei.
Dreptul de proprietate asupra insulelor nou(formate 'rt. 5/3
In cazul in care o apa curatoare, formandu(si un brat nou, incon5oara terenul unui
proprietar ri)eran, el ramane proprietar asupra insulei astfel create.
'lbiile parasite de apele curatoare 'rt. 5/5
'lbia parasita de o apa curatoare care si(a format un nou curs )a a)ea reimul 5uridic
stabilit in leea speciala.
'ccesiunea naturala asupra animalelor 'rt. 5/!
01. 'nimalele domestice ratacite pe terenul altuia ii re)in acestuia din urma daca
proprietarul nu le re)endica in termen de 20 de zile de la data declaratiei facute la
primarie de catre proprietarul terenului.
02. Porumbeii, iepurii, pestii si alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar
apartin acestuia cat timp raman pe fond, cu e,ceptia cazului in care trecerea a fost
pro)ocata prin frauda sau prin artificii.
02. Roiul de albine trecut pe terenul altuia re)ine proprietarului acestuia numai daca
proprietarul roiului nu il urmareste sau inceteaza sa il urmareasca timp de doua zile.
1ectiunea 2 ( 'ccesiunea imobiliara artificiala
@1. Dispozitii comune
Dobandirea lucrarii de catre proprietarul imobilului 'rt. 5//
01. *onstructiile, plantatiile si orice alte lucrari efectuate asupra unui imobil, denumite in
continuare lucrari, re)in proprietarului acelui imobil daca prin lee sau act 5uridic nu se
pre)ede altfel.
02. *and lucrarea este realizata de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu
materialele altuia, dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in fa)oarea proprietarului
imobilului din momentul inceperii lucrarii, pe masura realizarii ei, daca prin lee sau act
5uridic nu se pre)ede altfel.
*ateoriile de lucrari 'rt. 5/#
01. Lucrarile pot fi autonome sau adauate, cu caracter durabil sau pro)izoriu.
02. Lucrarile autonome sunt constructiile, plantatiile si orice alte lucrari cu caracter de
sine statator realizate asupra unui imobil.
02. Lucrarile adauate nu au caracter de sine statator. %le pot fi<
a. necesare, atunci cand in lipsa acestora imobilul ar pieri sau s(ar deteriora=
b. utile, atunci cand sporesc )aloarea economica a imobilului=
c. )oluptuare, atunci cand sunt facute pentru simpla placere a celui care le(a realizat, fara
a spori )aloarea economica a imobilului.
Prezumtiile in fa)oarea proprietarului imobilului 'rt. 5/;
01. Orice lucrare este prezumata a fi facuta de proprietarul imobilului, cu c6eltuiala sa si
ca este a lui, pana la proba contrara.
02. Proba contrara se poate face cand s(a constituit un drept de superficie, cand
proprietarul imobilului nu si(a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrarii noi sau in
alte cazuri pre)azute de lee.
@2. Realizarea lucrarii cu materialele altuia
Reimul 5uridic 'rt. 5#0
01. In cazul in care a realizat lucrarea cu materialele altuia, proprietarul imobilului de)ine
proprietarul lucrarii, neputand fi obliat la desfiintarea acesteia si nici la restituirea
materialelor intrebuintate.
02. Proprietarul materialelor are numai dreptul la contra)aloarea materialelor, precum si
la repararea, in conditiile leii, a oricaror alte pre5udicii cauzate.
@2. Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia
Lucrarile autonome cu caracter durabil efectuate cu buna(credinta 'rt. 5#1
In cazul in care autorul lucrarii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este
de buna(credinta, proprietarul imobilului are dreptul<
a. sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al lucrarii,
platind, la aleerea sa, autorului lucrarii fie )aloarea materialelor si a manoperei, fie
sporul de )aloare adus imobilului prin efectuarea lucrarii= sau
b. sa ceara obliarea autorului lucrarii sa cumpere imobilul la )aloarea de circulatie pe
care acesta ar fi a)ut(o daca lucrarea nu s(ar fi efectuat.
Lucrarile autonome cu caracter durabil efectuate cu rea(credinta 'rt. 5#2
01. In cazul in care autorul lucrarii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia
este de rea(credinta, proprietarul imobilului are dreptul<
a. sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al lucrarii, cu
plata, la aleerea sa, catre autorul lucrarii, a 5umatate din )aloarea materialelor si a
manoperei ori din sporul de )aloare adus imobilului= sau
b. sa ceara obliarea autorului lucrarii la desfiintarea acesteia= sau
c. sa ceara obliarea autorului lucrarii sa cumpere imobilul la )aloarea de circulatie pe
care acesta ar fi a)ut(o daca lucrarea nu s(ar fi efectuat.
02. Desfiintarea lucrarii se face, cu respectarea dispozitiilor leale in materie, pe
c6eltuiala autorului acesteia, care este tinut totodata sa repare orice pre5udicii cauzate,
inclusi) pentru lipsa de folosinta.
@3. Realizarea unei lucrari adauate cu caracter durabil asupra imobilului altuia
Lucrarile adauate necesare 'rt. 5#2
01. Proprietarul imobilului dobandeste dreptul de proprietate asupra lucrarii adauate
necesare din momentul efectuarii acesteia, platind autorului c6eltuielile rezonabile facute
de acesta, c6iar daca imobilul nu mai e,ista.
02. In cazul in care lucrarea a fost efectuata cu rea(credinta, din suma datorata de
proprietarul imobilului se )a putea deduce )aloarea fructelor imobilului diminuata cu
costurile necesare obtinerii acestora.
Lucrarile adauate utile 'rt. 5#3
01. In cazul in care autorul lucrarii utile este de buna(credinta, proprietarul imobilului
de)ine proprietarul lucrarii din momentul efectuarii acesteia, cu plata, la aleerea sa<
a. a )alorii materialelor si a manoperei= sau
b. a sporului de )aloare adus imobilului.
02. In cazul in care autorul lucrarii utile este de rea(credinta, proprietarul imobilului are
dreptul<
a. sa de)ina proprietarul lucrarii, in functie de reimul acesteia, cu sau fara inscriere in
cartea funciara, dupa caz, platind, la aleerea sa, autorului lucrarii fie 5umatate din
)aloarea materialelor si a manoperei, fie 5umatate din sporul de )aloare adus imobilului=
sau
b. sa ceara obliarea autorului lucrarii la desfiintarea acesteia, cu repunerea imobilului in
situatia anterioara si plata de daune(interese.
02. In ambele cazuri, cand )aloarea lucrarii este considerabila, proprietarul imobilului
poate cere obliarea autorului sa il cumpere la )aloarea de circulatie pe care imobilul ar fi
a)ut(o daca lucrarea nu s(ar fi efectuat.
Lucrarile adauate )oluptuare 'rt. 5#5
01. In cazul lucrarii )oluptuare, proprietarul imobilului are dreptul<
a. sa de)ina proprietarul lucrarii, fara inscriere in cartea funciara si fara nicio obliatie
catre autorul lucrarii=
b. sa ceara obliarea autorului de rea(credinta al lucrarii la desfiintarea acesteia, cu
readucerea imobilului in situatia anterioara si plata de daune(interese.
02. 'utorul de buna(credinta al lucrarii poate sa o ridice inainte de restituirea imobilului
catre proprietar, cu conditia de a readuce imobilul in situatia anterioara.
@5. Intelesul unor termeni
7una(credinta a autorului lucrarii 'rt. 5#!
01. 'utorul lucrarii este de buna(credinta daca se intemeiaza fie pe cuprinsul cartii
funciare in care, la data realizarii lucrarii, era inscris ca proprietar al imobilului, fie pe un
mod de dobandire nesupus inscrierii in cartea funciara, daca, in ambele cazuri, nu rezulta
din cartea funciara si nu a cunoscut pe nicio alta cale )iciul titlului sau.
02. *u toate acestea, nu poate in)oca buna(credinta cel care construieste in lipsa sau cu
nerespectarea autorizatiilor cerute de lee.
02. Dispozitiile alin. 01. si 02. sunt aplicabile si autorului lucrarii care se intemeiaza pe un
drept de superficie sau pe orice alt drept care, potri)it leii, ii permite, realizand o lucrare
asupra imobilului altuia, sa de)ina proprietarul acesteia.
@!. Dispozitii speciale
Lucrarile realizate partial asupra imobilului autorului 'rt. 5#/
01. In cazul lucrarii cu caracter durabil realizate cu buna(credinta partial asupra
imobilului autorului si partial pe terenul proprietarului )ecin, acesta din urma poate cere
inscrierea intr(o noua carte funciara a unui drept de coproprietate al )ecinilor asupra
imobilului rezultat, incluzand terenul aferent, in raport cu )aloarea contributiei fiecaruia.
02. Daca lucrarea a fost realizata cu rea(credinta, proprietarul terenului )ecin poate opta
intre a cere ridicarea lucrarii de pe teren, cu obliarea autorului acesteia la plata de daune(
interese, daca este cazul, si a cere inscrierea in cartea funciara a unui drept de
coproprietate al )ecinilor. La stabilirea cotelor(parti se )a tine seama de )aloarea
terenului proprietarului )ecin si de 5umatate din )aloarea contributiei autorului lucrarii.
02. In caz de neinteleere intre parti, instanta de 5udecata )a stabili )aloarea contributiei
fiecareia la imobilul rezultat, respecti) a cotelor(parti din dreptul de proprietate.
Lucrarile pro)izorii 'rt. 5##
*and lucrarea are caracter pro)izoriu, in absenta unei inteleeri contrare, autorul ei )a fi
obliat sa o desfiinteze, cu respectarea dispozitiilor leale in materie, si, daca este de rea(
credinta, sa plateasca despaubiri pentru pre5udiciile cauzate, inclusi) pentru lipsa de
folosinta.
Inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara 'rt. 5#;
Ori de cate ori dobandirea dreptului de proprietate, e,clusi)a sau pe cote(parti, este
conditionata, potri)it relementarilor din prezenta sectiune, de inscrierea in cartea
funciara, inscrierea se face in temeiul con)entiei partilor, inc6eiata in forma autentica,
sau, dupa caz, al 6otararii 5udecatoresti.
Dreptul autorului lucrarii la ridicarea materialelor 'rt. 5;0
01. Pana la data inc6eierii con)entiei sau a introducerii actiunii de catre cel indreptatit la
inscrierea in cartea funciara, autorul lucrarii isi poate ridica materialele.
02. Daca lucrarea a fost efectuata cu rea(credinta, autorul acesteia )a putea fi obliat,
daca este cazul, la plata de daune(interese.
Reulile pri)ind e,ercitarea dreptului autorului lucrarii la indemnizatie 'rt. 5;1
01. Prescriptia dreptului la actiune al autorului lucrarii pri)ind plata indemnizatiei nu
cure cat timp el este lasat de proprietar sa detina imobilul.
02. 'utorul lucrarii de buna(credinta are un drept de ipoteca leala asupra imobilului
pentru plata indemnizatiei si poate cere inscrierea dreptului de ipoteca in baza con)entiei
inc6eiate in forma autentica sau a unei 6otarari 5udecatoresti, potri)it dispozitiilor art.
5#;.
Reulile pri)ind obliarea autorului lucrarii la cumpararea imobilului 'rt. 5;2
01. Ori de cate ori proprietarul opteaza pentru obliarea autorului lucrarii la cumpararea
imobilului, in absenta inteleerii partilor, proprietarul poate cere instantei 5udecatoresti
stabilirea pretului si pronuntarea unei 6otarari care sa tina loc de contract de )anzare(
cumparare.
02. Proprietarul initial al imobilului are un drept de ipoteca leala asupra acestuia pentru
plata pretului de catre autorul lucrarii.
Pasi)itatea proprietarului pe durata realizarii lucrarii 'rt. 5;2
'utorul de rea(credinta al lucrarii nu poate sa opuna proprietarului terenului pasi)itatea
pe care ar fi )adit(o pe durata realizarii lucrarii.
'utorul lucrarii care foloseste materialele altuia 'rt. 5;3
Daca nu sunt indeplinite conditiile leale pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia
de buna(credinta, cel care realizeaza o lucrare asupra imobilului altuia folosind
materialele unui tert este obliat la plata contra)alorii materialelor, precum si la
repararea, in conditiile leii, a oricaror alte pre5udicii cauzate.
1tabilirea indemnizatiei sau a despaubirii 'rt. 5;5
Ori de cate ori, in aplicarea unei dispozitii din prezenta sectiune, instanta este in)estita sa
stabileasca intinderea indemnizatiei sau a despaubirii, ea )a tine seama de )aloarea de
circulatie a bunului calculata la data 6otararii 5udecatoresti.
*azurile speciale de accesiune 'rt. 5;!
01. $itularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care ii
permite sa dobandeasca proprietatea asupra lucrarii realizate asupra acelui imobil )a
a)ea, in caz de accesiune, in mod corespunzator, drepturile si obliatiile relementate
pentru proprietarul imobilului, daca nu s(a pre)azut altfel in momentul constituirii
dreptului real.
02. Dispozitiile art. 5#2 si art. 5#/ alin. 02. se aplica, in mod corespunzator, si lucrarilor
autonome cu caracter durabil efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia
care nu ii permite sa dobandeasca proprietatea asupra lucrarii realizate asupra acelui
imobil.
02. Pentru lucrarile adauate efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia
care nu ii permite sa dobandeasca proprietatea lucrarii realizate asupra acelui imobil se
aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. /1!, in lipsa unei pre)ederi contrare.
Lucrarile efectuate de un detentor precar 'rt. 5;/
Lucrarile facute de un detentor precar sunt supuse, in mod corespunzator, reulilor
aplicabile autorului de rea(credinta.
1ectiunea 3 ( 'ccesiunea mobiliara
'ccesiunea mobiliara 'rt. 5;#
01. 7unul mobil produs cu materialele altuia apartine celui care l(a confectionat sau, dupa
caz, proprietarului materialelor, in functie de raportul dintre manopera si )aloarea
materialelor, determinat la data confectionarii bunului.
02. Proprietarul bunului datoreaza despaubiri eale cu )aloarea manoperei sau, dupa
caz, cu )aloarea materialelor.
Raportul dintre )aloarea manoperei si )aloarea materialelor 'rt. 5;;
In toate cazurile in care )aloarea materialelor este eala cu manopera sau e,ista o
diferenta nesemnificati)a, proprietatea asupra bunului este comuna si se e,ercita in
conditiile sectiunii a 2(a a cap. I+ din prezentul titlu.
4nirea a doua bunuri mobile 'rt. !00
In cazul in care se unesc doua bunuri mobile a)and proprietari diferiti, fiecare poate
pretinde separarea bunurilor daca prin aceasta celalalt proprietar nu ar suferi un
pre5udiciu mai mare de o zecime din )aloarea bunului sau.
Reulile aplicabile in cazul imposibilitatii de separare a bunurilor unite 'rt. !01
Daca nu se poate obtine separarea bunurilor mobile unite sunt aplicabile, in mod
corespunzator, dispozitiile art. 5;# si 5;;.
*apitolul III ( Limitele 5uridice ale dreptului de proprietate pri)ata
1ectiunea 1 ( Limite leale
@1. Dispozitii comune
Interesul public si interesul pri)at 'rt. !02
01. Leea poate limita e,ercitarea dreptului de proprietate fie in interes public, fie in
interes pri)at.
02. Limitele leale in interes pri)at pot fi modificate ori desfiintate temporar prin acordul
partilor. Pentru opozabilitate fata de terti este necesara indeplinirea formalitatilor de
publicitate pre)azute de lee.
Reulile pri)ind protectia mediului si buna )ecinatate 'rt. !02
Dreptul de proprietate oblia la respectarea sarcinilor pri)ind protectia mediului si
asiurarea bunei )ecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potri)it leii
sau obiceiului, re)in proprietarului.
@2. 8olosirea apelor
Reulile pri)ind curerea fireasca a apelor 'rt. !03
01. Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in niciun fel curerea fireasca a
apelor pro)enite de pe fondul superior.
02. Daca aceasta curere cauzeaza pre5udicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate
cere autorizarea 5ustitiei spre a face pe fondul sau lucrarile necesare sc6imbarii directiei
apelor, suportand toate c6eltuielile ocazionate.
02. La randul sau, proprietarul fondului superior este obliat sa nu efectueze nicio lucrare
de natura sa ara)eze situatia fondului inferior.
Reulile pri)ind curerea pro)ocata a apelor 'rt. !05
01. Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica nici curerea pro)ocata de
proprietarul fondului superior sau de alte persoane, asa cum este cazul apelor care tasnesc
pe acest din urma fond datorita unor lucrari subterane intreprinse de proprietarul acestuia,
al apelor pro)enite din secarea terenurilor mlastinoase, al apelor folosite intr(un scop
casnic, aricol sau industrial, insa numai daca aceasta curere preceda )arsarea intr(un
curs de apa sau intr(un sant.
02. In acest caz, proprietarul fondului superior este obliat sa aleaa calea si mi5loacele
de scurere de natura sa aduca pre5udicii minime fondului inferior, ramanand dator la
plata unei despaubiri 5uste si prealabile catre proprietarul acestui din urma fond.
02. Dispozitiile prezentului articol nu se aplica atunci cand pe fondul inferior se afla o
constructie, impreuna cu radina si curtea aferenta, sau un cimitir.
*6eltuielile referitoare la iriatii 'rt. !0!
01. Proprietarul care )rea sa foloseasca pentru iriarea terenului sau apele naturale si
artificiale de care poate dispune in mod efecti) are dreptul ca, pe c6eltuiala sa e,clusi)a,
sa faca pe terenul ri)eranului opus lucrarile necesare pentru captarea apei.
02. Dispozitiile art. !05 alin. 02. si 02. se aplica in mod corespunzator.
Obliatia proprietarului caruia ii prisoseste apa 'rt. !0/
01. Proprietarul caruia ii prisoseste apa pentru necesitatile curente este obliat ca, in
sc6imbul unei 5uste si prealabile compensatii, sa ofere acest surplus pentru proprietarul
care nu si(ar putea procura apa necesara pentru fondul sau decat cu o c6eltuiala e,cesi)a.
02. Proprietarul nu poate fi scutit de obliatia pre)azuta la alin. 01. pretinzand ca ar putea
acorda surplusului de apa o alta destinatie decat satisfacerea necesitatilor curente. %l
poate insa cere despaubiri suplimentare proprietarului aflat in ne)oie, cu conditia de a
do)edi e,istenta reala a destinatiei pretinse.
Intrebuintarea iz)oarelor 'rt. !0#
01. Proprietarul poate acorda orice intrebuintare iz)orului ce ar e,ista pe fondul sau, sub
rezer)a de a nu aduce atinere drepturilor dobandite de proprietarul fondului inferior.
02. Proprietarul fondului pe care se afla iz)orul nu poate sa ii sc6imbe cursul daca prin
aceasta sc6imbare ar lipsi locuitorii unei localitati de apa necesara pentru satisfacerea
ne)oilor curente.
Despaubirile datorate proprietarului fondului pe care se afla iz)orul 'rt. !0;
01. Proprietarul fondului pe care se afla iz)orul poate cere repararea pre5udiciilor cauzate
de persoana care, prin lucrarile efectuate, a secat, a micsorat ori a alterat apele sale.
02. Daca starea de fapt o permite, proprietarul fondului poate pretinde restabilirea
situatiei anterioare atunci cand apa era indispensabila pentru e,ploatarea fondului sau.
02. In cazul in care iz)orul se intinde pe doua fonduri in)ecinate, dispozitiile alin. 01. si
02. se aplica in mod corespunzator, tinand seama de intinderea iz)orului pe fiecare fond.
Reulile speciale pri)ind folosirea apelor 'rt. !10
Dispozitiile prezentului pararaf se completeaza cu relementarile speciale in materia
reimului apelor.
@2. Picatura stresinii
Picatura stresinii 'rt. !11
Proprietarul este obliat sa isi faca streasina casei sale astfel incat apele pro)enind de la
ploi sa nu se scura pe fondul proprietarului )ecin.
@3. Distanta si lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrari si plantatii
Distanta minima in constructii 'rt. !12
Orice constructii, lucrari sau plantatii se pot face de catre proprietarul fondului numai cu
respectarea unei distante minime de !0 de cm fata de linia de 6otar, daca nu se pre)ede
altfel prin lee sau prin reulamentul de urbanism, astfel incat sa nu se aduca atinere
drepturilor proprietarului )ecin. Orice deroare de la distanta minima se poate face prin
acordul partilor e,primat printr(un inscris autentic.
Distanta minima pentru arbori 'rt. !12
01. In lipsa unor dispozitii cuprinse in lee, reulamentul de urbanism sau a obiceiului
locului, arborii trebuie saditi la o distanta de cel putin 2 metri de linia de 6otar, cu
e,ceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a ardurilor )ii.
02. In caz de nerespectare a distantei, proprietarul )ecin este indreptatit sa ceara scoaterea
ori, dupa caz, taierea, la inaltimea cu)enita, a arborilor, plantatiilor ori a ardurilor )ii, pe
c6eltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.
02. Proprietarul fondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor apartinand
proprietarului )ecin are dreptul de a le taia, precum si dreptul de a pastra fructele cazute
in mod natural pe fondul sau.
@5. +ederea asupra proprietatii )ecinului
8ereastra sau desc6iderea in zidul comun 'rt. !13
&u este permis sa se faca fereastra sau desc6idere in zidul comun decat cu acordul
proprietarilor.
Distanta minima pentru fereastra de )edere 'rt. !15
01. %ste obliatorie pastrarea unei distante de cel putin 2 metri intre fondul, inradit sau
neinradit, apartinand proprietarului )ecin si fereastra pentru )edere, balconul ori alte
asemenea lucrari ce ar fi orientate catre acest fond.
02. 8ereastra pentru )edere, balconul ori alte asemenea lucrari neparalele cu linia de 6otar
spre fondul in)ecinat sunt interzise la o distanta mai mica de un metru.
02. Distanta se calculeaza de la punctul cel mai apropiat de linia de 6otar, e,istent pe fata
zidului in care s(a desc6is )ederea sau, dupa caz, pe linia e,terioara a balconului, pana la
linia de 6otar. Distanta, si in cazul lucrarilor neparalele, se masoara tot perpendicular, de
la punctul cel mai apropiat al lucrarii de linia de 6otar si pana la aceasta linie.
8ereastra de lumina 'rt. !1!
Dispozitiile art. !15 nu e,clud dreptul proprietarului de a(si desc6ide, fara limita de
distanta, ferestre de lumina daca sunt astfel construite incat sa impiedice )ederea spre
fondul in)ecinat.
@!. Dreptul de trecere
Dreptul de trecere 'rt. !1/
01. Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i sa
permita trecerea pe fondul )ecinului sau pentru e,ploatarea fondului propriu.
02. $recerea trebuie sa se faca in conditii de natura sa aduca o minima stan5enire
e,ercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica= in cazul
in care mai multe fonduri )ecine au acces la calea publica, trecerea se )a face pe fondul
caruia i s(ar aduce cele mai putine pre5udicii.
02. Dreptul de trecere este imprescriptibil. %l se stine in momentul in care fondul
dominant dobandeste un alt acces la calea publica.
%,ercitarea dreptului de trecere in situatii speciale 'rt. !1#
01. Daca lipsa accesului pro)ine din )anzare, sc6imb, parta5 sau dintr(un alt act 5uridic,
trecerea nu )a putea fi ceruta decat celor care au dobandit partea de teren pe care se facea
anterior trecerea.
02. *and lipsa accesului este imputabila proprietarului care pretinde trecerea, aceasta
poate fi stabilita numai cu consimtamantul proprietarului fondului care are acces la calea
publica si cu plata dublului despaubirii.
Intinderea si modul de stabilire a dreptului de trecere 'rt. !1;
Intinderea si modul de e,ercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin inteleerea
partilor, prin 6otarare 5udecatoreasca sau printr(o folosinta continua pe timp de 10 ani.
Prescriptia actiunii in despaubire si restituirea despaubirii incasate 'rt. !20
01. $ermenul de prescriptie pentru dreptul la actiunea in despaubire pe care o are
proprietarul fondului aser)it impotri)a proprietarului fondului dominant incepe sa cura
din momentul stabilirii dreptului de trecere.
02. In cazul in care inceteaza dreptul de trecere, proprietarul fondului aser)it este dator sa
restituie despaubirea incasata, cu deducerea paubei suferite in raport cu durata efecti)a
a dreptului de trecere.
@/. 'lte limite leale
Dreptul de trecere pentru utilitati 'rt. !21
01. Proprietarul este obliat sa permita trecerea prin fondul sau a retelelor edilitare ce
deser)esc fonduri in)ecinate sau din aceeasi zona, de natura conductelor de apa, az sau
altele asemenea, a canalelor si a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, dupa caz,
precum si a oricaror alte instalatii sau materiale cu acelasi scop.
02. 'ceasta obliatie subzista numai pentru situatia in care trecerea prin alta parte ar fi
imposibila, periculoasa sau foarte costisitoare.
02. In toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despaubiri 5uste. Daca este
)orba despre utilitati noi, despaubirea trebuie sa fie si prealabila.
03. *ladirile, curtile si radinile acestora sunt e,ceptate de la acest drept de trecere, daca
ea are ca obiect conducte si canale subterane, in cazul in care acestea sunt utilitati noi.
Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrari 'rt. !22
01. De asemenea, proprietarul este obliat sa permita folosirea fondului sau pentru
efectuarea unor lucrari necesare fondului in)ecinat, precum si accesul )ecinului pe
terenul sau pentru taierea crenilor si culeerea fructelor, in sc6imbul unei despaubiri,
daca este cazul.
02. Dispozitiile art. !21 alin. 02. sunt aplicabile.
Dreptul de trecere pentru reintrarea in posesie 'rt. !22
01. Proprietarul unui fond nu poate impiedica accesul altuia pentru a redobandi posesia
unui bun al sau, a5uns intamplator pe fondul respecti), daca a fost instiintat in prealabil.
02. In toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o 5usta despaubire pentru
pre5udiciile ocazionate de reintrarea in posesie, precum si pentru cele pe care bunul le(a
cauzat fondului.
1tarea de necesitate 'rt. !23
01. In cazul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se apara pe
sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul sa ceara o
despaubire ec6itabila numai de la cel care a fost sal)at.
02. &u poate pretinde nicio despaubire proprietarul care a pro)ocat sau a fa)orizat
aparitia pericolului.
Reuli speciale 'rt. !25
Inradirile cuprinse in prezenta sectiune se completeaza cu dispozitiile leilor speciale
pri)ind reimul 5uridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile si constructiile de orice
fel, padurile, bunurile din patrimoniul national(cultural, bunurile sacre ale cultelor
reliioase, precum si altele asemenea.
1ectiunea 2 ( Limite con)entionale
Limitarea dreptului de proprietate prin acte 5uridice 'rt. !2!
Proprietarul poate sa consimta la limitarea dreptului sau prin acte 5uridice, daca nu
incalca ordinea publica si bunele mora)uri.
*lauza de inalienabilitate. *onditii. Domeniu de aplicare 'rt. !2/
01. Prin con)entie sau testament se poate interzice instrainarea unui bun, insa numai
pentru o durata de cel mult 3; de ani si daca e,ista un interes serios si leitim. $ermenul
incepe sa cura de la data dobandirii bunului.
02. Dobanditorul poate fi autorizat de catre instanta sa dispuna de bun daca interesul care
a 5ustificat clauza de inalienabilitate a bunului a disparut sau daca un interes superior o
impune.
02. &ulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate intr(un contract atrae nulitatea
intreului contract daca a fost determinanta la inc6eierea acestuia. In contractele cu titlu
oneros, caracterul determinant se prezuma, pana la proba contrara.
03. *lauza de inalienabilitate este subinteleasa in con)entiile din care se naste obliatia
de a transmite in )iitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila.
05. $ransmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprita prin stipularea
inalienabilitatii.
*onditii de opozabilitate 'rt. !2#
01. *lauza de inalienabilitate nu poate fi in)ocata impotri)a dobanditorilor bunului sau a
creditorilor proprietarului care s(a obliat sa nu instraineze decat daca este )alabila si
indeplineste conditiile de opozabilitate.
02. Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie sa fie supusa formalitatilor de
publicitate pre)azute de lee, daca este cazul.
02. In cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, in mod corespunzator, reulile pre)azute
pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna(credinta.
03. In cazul in care clauza de inalienabilitate a fost pre)azuta intr(un contract cu titlu
ratuit, ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului.
05. &eindeplinirea conditiilor de opozabilitate nu il lipseste pe beneficiarul clauzei de
inalienabilitate de dreptul de a pretinde daune(interese proprietarului care nu se
conformeaza acestei obliatii.
1anctiunile pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate 'rt. !2;
01. Instrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in cazul incalcarii clauzei de
inalienabilitate de catre dobanditor.
02. 'tat instrainatorul, cat si tertul, daca inalienabilitatea s(a stipulat in fa)oarea acestuia,
pot sa ceara anularea actului de instrainare subsec)ent inc6eiat cu nerespectarea clauzei.
02. &u pot fi supuse urmaririi bunurile pentru care s(a stipulat inalienabilitatea, cat timp
clauza produce efecte, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
1ectiunea 2 ( Limite 5udiciare
Depasirea incon)enientelor normale ale )ecinatatii 'rt. !20
01. Daca proprietarul cauzeaza, prin e,ercitarea dreptului sau, incon)eniente mai mari
decat cele normale in relatiile de )ecinatate, instanta de 5udecata poate, din considerente
de ec6itate, sa il oblie la despaubiri in folosul celui )atamat, precum si la restabilirea
situatiei anterioare atunci cand acest lucru este posibil.
02. In cazul in care pre5udiciul cauzat ar fi minor in raport cu necesitatea sau utilitatea
desfasurarii acti)itatii pre5udiciabile de catre proprietar, instanta )a putea incu)iinta
desfasurarea acelei acti)itati. *el pre5udiciat )a a)ea insa dreptul la despaubiri.
02. Daca pre5udiciul este iminent sau foarte probabil, instanta poate sa incu)iinteze, pe
cale de ordonanta presedintiala, masurile necesare pentru pre)enirea paubei.
*apitolul I+ ( Proprietatea comuna
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
&otiune 'rt. !21
Dispozitiile prezentului capitol se aplica ori de cate ori, in temeiul unui act 5uridic sau al
altui mod de dobandire pre)azut de lee, dreptul de proprietate pri)ata are 2 sau mai
multi titulari.
8ormele proprietatii comune 'rt. !22
01. 8ormele proprietatii comune sunt urmatoarele<
a. proprietatea pe cote(parti 0coproprietatea.=
b. proprietatea in de)almasie 0de)almasia..
02. *oproprietatea poate fi obisnuita sau fortata.
02. *oproprietatea fortata nu poate inceta prin parta5 5udiciar.
Prezumtia de coproprietate 'rt. !22
Daca bunul este stapanit in comun, coproprietatea se prezuma, pana la proba contrara.
1ectiunea 2 ( *oproprietatea obisnuita
Intinderea cotelor(parti 'rt. !23
01. 8iecare coproprietar este titularul e,clusi) al unei cote(parti din dreptul de proprietate
si poate dispune in mod liber de aceasta in lipsa de stipulatie contrara.
02. *otele(parti sunt prezumate a fi eale, pana la proba contrara. Daca bunul a fost
dobandit prin act 5uridic, proba contrara nu se )a putea face decat prin inscrisuri.
Repartizarea beneficiilor si a sarcinilor intre coproprietari 'rt. !25
*oproprietarii )or imparti beneficiile si )or suporta sarcinile coproprietatii, proportional
cu cota lor parte din drept.
%,ercitarea in comun a dreptului de folosinta 'rt. !2!
01. 8iecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun in masura in care nu sc6imba
destinatia si nu aduce atinere drepturilor celorlalti coproprietari.
02. *el care, impotri)a )ointei celorlalti proprietari, e,ercita in mod e,clusi) folosinta
bunului comun poate fi obliat la despaubiri.
8ructele bunului comun 'rt. !2/
8ructele produse de bunul comun se cu)in tuturor coproprietarilor, proportional cu cota
lor parte din drept.
Dreptul la restituirea c6eltuielilor 'rt. !2#
01. *oproprietarul care a suportat sinur c6eltuielile producerii sau culeerii fructelor are
dreptul la restituirea acestor c6eltuieli de catre coproprietari, in proportie cu cotele lor
parti.
02. 8ructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun insusite de un
coproprietar fac parte din masa parta5abila cat timp ele nu au fost consumate ori
instrainate sau nu au pierit si pot fi identificate distinct. In caz contrar, coproprietarul
interesat are dreptul la despaubiri, cu e,ceptia cazului in care fructele au pierit in mod
fortuit. Dreptul la actiunea in despaubiri este supus prescriptiei, potri)it dreptului
comun.
02. Dreptul de a reclama fructele ci)ile ale bunului comun insusite de un coproprietar este
supus prescriptiei, potri)it dreptului comun.
Modul de folosire a bunului comun 'rt. !2;
Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul coproprietarilor, iar in caz
de neinteleere, prin 6otarare 5udecatoreasca.
'ctele de conser)are 'rt. !30
8iecare coproprietar poate sa faca acte de conser)are cu pri)ire la bunul comun fara
acordul celorlalti coproprietari.
'ctele de administrare si de dispozitie 'rt. !31
01. 'ctele de administrare, precum inc6eierea sau denuntarea unor contracte de locatiune,
cesiunile de )enituri imobiliare si altele asemenea, cu pri)ire la bunul comun pot fi facute
numai cu acordul coproprietarilor ce detin ma5oritatea cotelor(parti.
02. 'ctele de administrare care limiteaza in mod substantial posibilitatea unui
coproprietar de a folosi bunul comun in raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o
sarcina e,cesi)a prin raportare la cota sa parte sau la c6eltuielile suportate de catre ceilalti
coproprietari nu )or putea fi efectuate decat cu acordul acestuia.
02. *oproprietarul sau coproprietarii interesati pot cere instantei sa suplineasca acordul
coproprietarului aflat in imposibilitate de a(si e,prima )ointa sau care se opune in mod
abuzi) la efectuarea unui act de administrare indispensabil mentinerii utilitatii sau )alorii
bunului.
03. Orice acte 5uridice de dispozitie cu pri)ire la bunul comun, actele de folosinta cu titlu
ratuit, cesiunile de )enituri imobiliare si locatiunile inc6eiate pe termen mai mare de 2
ani, precum si actele care urmaresc e,clusi) infrumusetarea bunului nu se pot inc6eia
decat cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act 5uridic cu titlu ratuit )a fi considerat
act de dispozitie.
1anctiunile 'rt. !32
01. 'ctele 5uridice facute cu nerespectarea reulilor pre)azute la art. !31 sunt inopozabile
coproprietarului care nu a consimtit, e,pres ori tacit, la inc6eierea actului.
02. *oproprietarului )atamat i se recunoaste dreptul ca, inainte de parta5, sa e,ercite
actiunile posesorii impotri)a tertului care ar fi intrat in posesia bunului comun in urma
inc6eierii actului. In acest caz, restituirea posesiei bunului se )a face in folosul tuturor
coproprietarilor, cu daune(interese, daca este cazul, in sarcina celor care au participat la
inc6eierea actului.
'ctiunile in 5ustitie 'rt. !32
01. 8iecare coproprietar poate sta sinur in 5ustitie, indiferent de calitatea procesuala, in
orice actiune pri)itoare la coproprietate, inclusi) in cazul actiunii in re)endicare.
02. >otararile 5udecatoresti pronuntate in folosul coproprietatii profita tuturor
coproprietarilor. >otararile 5udecatoresti potri)nice unui coproprietar nu sunt opozabile
celorlalti coproprietari.
02. *and actiunea nu este introdusa de toti coproprietarii, paratul poate cere instantei de
5udecata introducerea in cauza a celorlalti coproprietari in calitate de reclamanti, in
termenul si conditiile pre)azute in *odul de procedura ci)ila pentru c6emarea in 5udecata
a altor persoane.
*ontractele de administrare a coproprietatii 'rt. !33
01. 1e poate deroa de la dispozitiile art. !25, !2!, !31 si art. !32 alin. 01. printr(un
contract de administrare a coproprietatii inc6eiat cu acordul tuturor coproprietarilor.
02. In cazul in care oricare dintre coproprietari denunta contractul de administrare, acesta
isi inceteaza e,istenta, ramanand aplicabile reulile din prezenta sectiune.
02. In cazul in care, printre bunurile aflate in coproprietate, se afla si bunuri imobile,
contractele de administrare a coproprietatii si declaratiile de denuntare a acestora )or fi
notate in cartea funciara, la cererea oricaruia dintre coproprietari.
Reulile aplicabile in cazul cotitularilor altor drepturi reale 'rt. !35
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si in cazul e,ercitarii
impreuna, de catre doua sau mai multe persoane, a unui alt drept real principal.
1ectiunea 2 ( *oproprietatea fortata
@1. Dispozitii comune
*azurile de coproprietate fortata 'rt. !3!
1e afla in coproprietate fortata<
1. bunurile pre)azute la art. !3;, !!0, !#/ si 1.131=
2. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile )ecine, situate pe
linia de 6otar intre acestea, cum ar fi potecile, fantanile, drumurile si iz)oarele=
2. bunurile comune afectate utilizarii a doua sau a mai multor fonduri, cum ar fi o
centrala termica sau alte instalatii care deser)esc doua sau mai multe cladiri, un drum
comun intr(un cartier de locuinte sau alte asemenea bunuri=
3. orice alt bun comun pre)azut de lee.
Reimul 5uridic eneral 'rt. !3/
01. 8iecare coproprietar poate e,ercita folosinta bunului comun, cu conditia sa respecte
destinatia acestuia si sa permita e,ercitarea folosintei de catre ceilalti coproprietari.
02. *and bunul comun are caracter accesoriu in raport cu un bun principal, fiecare
coproprietar poate sa dispuna cu pri)ire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra
bunului comun numai odata cu e,ercitarea dreptului de dispozitie asupra bunului
principal.
02. *6eltuielile pentru intretinerea si conser)area bunului comun se suporta in mod
proportional cu cota(parte din drept a fiecarui coproprietar. *and bunul comun are
caracter accesoriu, in absenta unei con)entii contrare, cota(parte din drept a fiecarui
coproprietar se stabileste in functie de intinderea bunului principal.
@2. *oproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe eta5e sau
apartamente
I. Partile comune
&otiune 'rt. !3#
01. Daca intr(o cladire sau intr(un ansamblu rezidential e,ista spatii cu destinatie de
locuinta sau cu alta destinatie a)and proprietari diferiti, partile din cladire care, fiind
destinate intrebuintarii spatiilor respecti)e, nu pot fi folosite decat in comun sunt obiectul
unui drept de coproprietate fortata.
02. Partile comune sunt bunuri accesorii in raport cu spatiile locati)e, care constituie
bunurile principale in sensul art. 53!.
Partile comune 'rt. !3;
01. 1unt considerate parti comune, in masura in care prin lee ori prin act 5uridic nu se
pre)ede altfel<
a. terenul pe care se afla cladirea, compus atat din suprafata construita, cat si din cea
neconstruita necesara, potri)it naturii sau destinatiei constructiei, pentru a asiura
e,ploatarea normala a acesteia= pentru e)entuala suprafata e,cedentara proprietarii sunt
titularii unei coproprietati obisnuite=
b. fundatia, curtea interioara, structura, structura de rezistenta, peretii perimetrali si
despartitori dintre proprietati si"sau spatiile comune, acoperisul, terasele, scarile si casa
scarilor, 6olurile, pi)nitele si subsolurile necompartimentate, rezer)oarele de apa,
centralele termice proprii si ascensoarele=
c. instalatiile de apa si canalizare, electrice, de telecomunicatii, de incalzire si de aze de
la bransament"racord pana la punctul de distributie catre partile aflate in proprietate
e,clusi)a, canalele plu)iale, paratrasnetele, antenele colecti)e, precum si alte asemenea
parti=
d. alte bunuri care, potri)it leii sau )ointei partilor, sunt in folosinta comuna.
02. *osurile de fum si de aerisire, precum si spatiile pentru spalatorii si uscatorii sunt
considerate parti comune e,clusi) pentru coproprietarii care utilizeaza aceste utilitati in
conformitate cu proiectul cladirii.
'tribuirea in folosinta e,clusi)a a partilor comune 'rt. !50
01. Partile comune pot fi atribuite coproprietarilor in folosinta e,clusi)a numai daca prin
aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalti coproprietari.
02. Decizia de atribuire in folosinta e,clusi)a trebuie adoptata cu o ma5oritate de doua
treimi din numarul coproprietarilor si al cotelor(parti. In cladirile unde sunt constituite
asociatii de proprietari, decizia se adopta de catre adunarea enerala, cu aceeasi
ma5oritate.
'ctele 5uridice pri)ind cotele(parti 'rt. !51
*ota(parte din dreptul de proprietate asupra partilor comune are caracter accesoriu in
raport cu dreptul de proprietate asupra spatiului din cladire care constituie bunul
principal= instrainarea sau ipotecarea cotei(parti nu se )a putea face decat odata cu dreptul
asupra spatiului care constituie bunul principal.
1tabilirea cotelor(parti 'rt. !52
In lipsa unei stipulatii contrare e,istente in titlurile de proprietate, cotele(parti se stabilesc
prin raportarea suprafetei utile a fiecarui spatiu locati) la totalul suprafetei utile a spatiilor
locati)e din cladire.
II. Drepturile si obliatiile coproprietarilor
%,ercitarea dreptului de folosinta 'rt. !52
8iecare coproprietar poate folosi, in conditiile acordului de asociere, atat spatiul care
constituie bunul principal, cat si partile comune, fara a aduce atinere drepturilor
celorlalti proprietari si fara a sc6imba destinatia cladirii. In lipsa acordului de asociere,
dispozitiile art. !3/ raman aplicabile.
*6eltuielile leate de intretinerea, repararea si e,ploatarea partilor comune 'rt. !53
01. In lipsa unor pre)ederi leale sau inteleeri contrare, fiecare coproprietar suporta
c6eltuielile leate de intretinerea, repararea si e,ploatarea partilor comune, in proportie
cu cota sa parte.
02. *u toate acestea, c6eltuielile leate de partile comune folosite e,clusi) de catre unii
dintre coproprietari cad in sarcina acestora din urma.
Obliatia de conser)are a cladirii 'rt. !55
Proprietarul este obliat sa asiure intretinerea spatiului care constituie bunul principal,
astfel incat cladirea sa se pastreze in stare buna.
Obliatia de a permite accesul in spatiile care constituie bunurile principale 'rt. !5!
01. *oproprietarii sunt obliati sa permita accesul in spatiile care constituie bunuri
principale pentru efectuarea lucrarilor necesare conser)arii cladirii si intretinerii partilor
comune.
02. In aceasta situatie, pentru pre5udiciile cauzate, ei )or fi despaubiti de catre asociatia
de proprietari sau, dupa caz, de catre proprietarul in interesul caruia au fost efectuate
lucrarile.
Reulile aplicabile in cazul distruerii cladirii 'rt. !5/
01. In cazul in care cladirea a fost distrusa in intreime ori intr(o proportie mai mare de
5umatate din )aloarea ei, orice coproprietar poate, in lipsa unei inteleeri contrare, sa
solicite )anzarea la licitatie publica a terenului si a materialelor de constructie care au
rezultat.
02. In caz de distruere a unei parti mai mici decat cea pre)azuta la alin. 01.,
coproprietarii )or contribui la refacerea partilor comune, proportional cu cotele(parti.
Daca unul sau mai multi coproprietari refuza sau nu pot sa participe la refacere, ei sunt
obliati sa cedeze celorlalti coproprietari cotele lor parti din dreptul de proprietate. Pretul
se stabileste de parti ori, in caz de neinteleere, de catre instanta 5udecatoreasca.
Incetarea destinatiei folosintei comune 'rt. !5#
01. Incetarea destinatiei de folosinta comuna pentru partile comune din cladirile cu mai
multe eta5e sau apartamente se poate 6otari cu acordul tuturor coproprietarilor.
02. In cazul incetarii destinatiei de folosinta comuna in conditiile alin. 01., de)in
aplicabile dispozitiile pri)itoare la coproprietatea obisnuita.
02. Imobilul, respecti) partea din imobil care rezulta din incetarea destinatiei folosintei
comune se inscrie in mod corespunzator in cartea funciara pe baza documentatiei
cadastrale intocmite in acest scop.
III. 'sociatia de proprietari
*onstituirea asociatiilor de proprietari 'rt. !5;
In cazul cladirilor cu mai multe eta5e ori apartamente sau in cazul ansamblurilor
rezidentiale formate din locuinte indi)iduale, amplasate izolat, insiruit sau cuplat, in care
e,ista proprietati comune si proprietati indi)iduale, se constituie asociatia de proprietari,
care se oranizeaza si functioneaza in conditiile leii.
@2. *oproprietatea asupra despartiturilor comune
Prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor comune 'rt. !!0
01. Aidul, santul, precum si orice alta despartitura intre doua fonduri sunt prezumate a fi
in proprietatea comuna a )ecinilor, daca nu rezulta contrariul din titlul de proprietate,
dintr(un semn de necomunitate ori daca proprietatea comuna nu a de)enit proprietate
e,clusi)a prin uzucapiune, in conditiile leii.
02. Dispozitiile art. !51 sunt aplicabile in mod corespunzator.
1emnele de necomunitate 'rt. !!1
01. %,ista semn de necomunitate a zidului atunci cand culmea acestuia este dreapta si
perpendiculara spre un fond si inclinata spre celalalt fond. Aidul este prezumat a fi in
proprietatea e,clusi)a a proprietarului fondului catre care este inclinata coama zidului.
02. %,ista semn de necomunitate a santului atunci cand pamantul este aruncat ori inaltat
e,clusi) pe o parte a santului. Bantul este prezumat a fi in proprietatea e,clusi)a a
proprietarului fondului pe care este aruncat pamantul.
02. +or fi considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac sa se prezume ca
zidul a fost construit e,clusi) de unul dintre proprietari.
Obliatia de construire a despartiturilor comune 'rt. !!2
01. Oricare dintre )ecini ii poate oblia pe proprietarii fondurilor in)ecinate sa contribuie
la construirea unei despartituri comune.
02. In lipsa unor dispozitii leale, a reulilor de urbanism sau a obiceiului locului,
inaltimea zidului comun se stabileste de parti, dar fara a depasi 2 metri, socotindu(se si
coama zidului.
*6eltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune 'rt. !!2
01. *oproprietarii sunt tinuti sa suporte c6eltuielile ocazionate de intretinerea si repararea
despartiturii comune, proportional cu dreptul fiecaruia.
02. *u toate acestea, fiecare coproprietar poate sa nu participe la c6eltuielile de intretinere
si reparare, renuntand la dreptul sau de proprietate asupra despartiturii comune,
dispozitiile in materie de carte funciara fiind aplicabile. *oproprietarul nu )a putea fi
aparat de a participa la c6eltuieli, in cazul in care are o constructie spri5inita de zidul
comun ori in cazul in care trae un alt folos din e,ploatarea despartiturii comune.
*onstructiile si instalatiile aflate in leatura cu zidul comun 'rt. !!3
01. Oricare dintre coproprietari are dreptul sa spri5ine constructii ori sa instaleze rinzi in
zidul comun cu obliatia de a lasa ! centimetri spre celalalt coproprietar si fara a afecta
dreptul acestuia de a spri5ini constructiile sale ori de a instala propriile rinzi in zidul
comun.
02. 4n coproprietar )a a)ea dreptul de a scurta rinzile puse de )ecinul sau pana in
5umatatea zidului, in cazul in care ar dori sa instaleze el insusi rinzi ori sa construiasca
un cos de fum in acelasi loc.
Inaltarea zidului comun 'rt. !!5
01. Oricare dintre coproprietari poate sa inalte zidul, cu indatorirea de a suporta sinur
c6eltuielile de inaltare peste limita zidului comun, precum si c6eltuielile de reparare a
partii comune a zidului ca urmare a inaltarii acestuia.
02. In cazul in care zidul nu poate rezista inaltarii, proprietarul care doreste sa faca
aceasta inaltare este dator sa reconstruiasca zidul in intreime luand din fondul sau
suprafata pentru a asiura rosimea necesara zidului nou(ridicat.
02. +ecinul care nu a contribuit la inaltare poate dobandi coproprietatea, platind 5umatate
din )aloarea actualizata a materialelor si manoperei folosite, precum si, daca este cazul,
5umatate din )aloarea terenului intrebuintat pentru inrosarea zidului.
Dobandirea coproprietatii asupra despartiturilor 'rt. !!!
+ecinul care nu a contribuit la realizarea despartiturii comune poate dobandi un drept de
coproprietate asupra despartiturii, platind 5umatate din )aloarea actualizata a materialelor
si manoperei folosite si, dupa caz, 5umatate din )aloarea terenului pe care despartitura a
fost construita. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.
1ectiunea 3 ( Proprietatea comuna in de)almasie
Proprietatea comuna in de)almasie 'rt. !!/
%,ista proprietate in de)almasie atunci cand, prin efectul leii sau in temeiul unui act
5uridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara ca )reuna
dintre acestea sa fie titularul unei cote(parti determinate din dreptul de proprietate asupra
bunului sau bunurilor comune.
Reulile aplicabile proprietatii de)almase 'rt. !!#
01. Daca se naste prin efectul leii, proprietatea in de)almasie este supusa dispozitiilor
acelei lei care se completeaza, in mod corespunzator, cu cele pri)ind reimul
comunitatii leale.
02. In cazul in care iz)orul proprietatii in de)almasie este un act 5uridic, dispozitiile
pri)itoare la reimul comunitatii leale se aplica in mod corespunzator.
1ectiunea 5 ( Parta5ul
Imprescriptibilitatea actiunii de parta5 'rt. !!;
Incetarea coproprietatii prin parta5 poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care parta5ul a
fost suspendat prin lee, act 5uridic ori 6otarare 5udecatoreasca.
8elurile parta5ului 'rt. !/0
Parta5ul poate fi facut prin buna in)oiala sau prin 6otarare 5udecatoreasca, in conditiile
leii.
Imparteala partilor comune ale cladirilor 'rt. !/1
01. Parta5ul este inadmisibil in cazurile pre)azute de sectiunile a 2(a si a 3(a din prezentul
capitol, precum si in alte cazuri pre)azute de lee.
02. *u toate acestea, parta5ul poate fi cerut in cazul partilor comune din cladirile cu mai
multe eta5e sau apartamente atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate
folosintei comune.
02. In cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata, parta5ul
este posibil numai prin buna in)oiala.
*on)entiile pri)itoare la suspendarea parta5ului 'rt. !/2
*on)entiile pri)ind suspendarea parta5ului nu pot fi inc6eiate pentru o perioada mai mare
de 5 ani. In cazul imobilelor, con)entiile trebuie inc6eiate in forma autentica si supuse
formalitatilor de publicitate pre)azute de lee.
1uspendarea pronuntarii parta5ului prin 6otarare 5udecatoreasca 'rt. !/2
Instanta sesizata cu cererea de parta5 poate suspenda pronuntarea parta5ului, pentru cel
mult un an, pentru a nu se aduce pre5udicii ra)e intereselor celorlalti coproprietari. Daca
pericolul acestor pre5udicii este inlaturat inainte de implinirea termenului, instanta, la
cererea partii interesate, )a re)eni asupra masurii.
*onditiile speciale pri)ind capacitatea de e,ercitiu 'rt. !/3
Daca un coproprietar este lipsit de capacitate de e,ercitiu ori are capacitate de e,ercitiu
restransa, parta5ul )a putea fi facut prin buna in)oiala numai cu autorizarea instantei de
tutela, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului leal.
Inadmisibilitatea parta5ului in cazul uzucapiunii 'rt. !/5
Parta5ul poate fi cerut c6iar atunci cand unul dintre coproprietari a folosit e,clusi) bunul,
afara de cazul cand acesta l(a uzucapat, in conditiile leii.
Reulile pri)itoare la modul de impartire 'rt. !/!
01. Parta5ul bunurilor comune se )a face in natura, proportional cu cota(parte a fiecarui
coproprietar.
02. Daca bunul este indi)izibil ori nu este comod parta5abil in natura, parta5ul se )a face
in unul dintre urmatoarele moduri<
a. atribuirea intreului bun, in sc6imbul unei sulte, in fa)oarea unuia ori a mai multor
coproprietari, la cererea acestora=
b. )anzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neinteleere, la
licitatie publica, in conditiile leii, si distribuirea pretului catre coproprietari proportional
cu cota(parte a fiecaruia dintre ei.
Datoriile nascute in leatura cu bunul comun 'rt. !//
01. Oricare dintre coproprietari poate cere stinerea datoriilor nascute in leatura cu
coproprietatea si care sunt scadente ori de)in scadente in cursul anului in care are loc
parta5ul.
02. 1uma necesara pentru stinerea acestor obliatii )a fi preluata, in lipsa unei stipulatii
contrare, din pretul )anzarii bunului comun cu ocazia parta5ului si )a fi suportata de catre
coproprietari proportional cu cota(parte a fiecaruia.
%,ecutarea silita pri)itoare la bunul comun 'rt. !/#
01. *reditorii unui coproprietar pot urmari silit cota lui parte din dreptul asupra bunului
comun sau pot cere instantei imparteala bunului, caz in care urmarirea se )a face asupra
partii de bun sau, dupa caz, asupra sumei de bani cu)enite debitorului.
02. In cazul )anzarii silite a unei cote(parti din dreptul de proprietate asupra unui bun,
e,ecutorul 5udecatoresc ii )a notifica pe ceilalti coproprietari cu cel putin doua saptamani
inainte de data stabilita pentru )anzare, instiintandu(i despre ziua, ora si locul licitatiei.
La pret eal, coproprietarii )or fi preferati la ad5udecarea cotei(parti.
02. *reditorii care au un drept de arantie asupra bunului comun ori cei a caror creanta s(
a nascut in leatura cu conser)area sau administrarea acestuia au dreptul sa urmareasca
silit bunul, in mainile oricui s(ar asi, atat inainte, cat si dupa parta5.
03. *on)entiile de suspendare a impartelii pot fi opuse creditorilor numai daca, inainte de
nasterea creantelor, au dobandit data certa in cazul bunurilor mobile sau au fost
autentificate in cazul bunurilor imobile si s(au indeplinit formalitatile de publicitate
pre)azute de lee, daca este cazul.
Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului 'rt. !/;
01. *reditorii personali ai unui coproprietar )or putea, de asemenea, sa inter)ina, pe
c6eltuiala lor, in parta5ul cerut de coproprietari ori de un alt creditor.
%i nu pot insa sa atace un parta5 efectuat, afara numai daca acesta s(a facut in lipsa lor si
fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut(o, precum si in cazurile cand parta5ul a
fost simulat ori s(a facut astfel incat creditorii nu au putut sa inter)ina in proces.
02. Dispozitiile alin. 01. sunt aplicabile si in cazul creditorilor care au un drept de arantie
asupra bunului comun ori al celor a caror creanta s(a nascut in leatura cu conser)area
sau administrarea acestuia.
%fectele 5uridice ale parta5ului 'rt. !#0
01. 8iecare coproprietar de)ine proprietarul e,clusi) al bunurilor sau, dupa caz, al
sumelor de bani ce i(au fost atribuite numai cu incepere de la data stabilita in actul de
parta5, dar nu mai de)reme de data inc6eierii actului, in cazul impartelii )oluntare, sau,
dupa caz, de la data ramanerii definiti)e a 6otararii 5udecatoresti.
02. In cazul imobilelor, efectele 5uridice ale parta5ului se produc numai daca actul de
parta5 inc6eiat in forma autentica sau 6otararea 5udecatoreasca ramasa definiti)a, dupa
caz, au fost inscrise in cartea funciara.
Opozabilitatea unor acte 5uridice 'rt. !#1
'ctele inc6eiate, in conditiile leii, de un coproprietar cu pri)ire la bunul comun raman
)alabile si sunt opozabile celui caruia i(a fost atribuit bunul in urma parta5ului.
1tramutarea arantiilor 'rt. !#2
9arantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale parti se stramuta de drept
asupra bunului atribuit acestuia sau, dupa caz, a sumelor de bani care i(au fost atribuite
prin parta5.
9arantia pentru e)ictiune si )icii ascunse 'rt. !#2
01. *oproprietarii isi datoreaza, in limita cotelor(parti, arantie pentru e)ictiune si )icii
ascunse, dispozitiile leale pri)itoare la obliatia de arantie a )anzatorului aplicandu(se
in mod corespunzator.
02. 8iecare este obliat sa il despaubeasca pe coproprietarul pre5udiciat prin efectul
e)ictiunii sau al )iciului ascuns. Daca unul dintre coproprietari este insol)abil, partea
datorata de acesta se )a suporta, proportional, de catre ceilalti coproprietari, inclusi) de
coproprietarul pre5udiciat.
02. *oproprietarii nu datoreaza arantie daca pre5udiciul este urmarea faptei sa)arsite de
un alt coproprietar sau daca au fost scutiti prin actul de parta5.
Desfiintarea parta5ului 'rt. !#3
01. Parta5ul prin buna in)oiala poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze ca si contractele.
02. Parta5ul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lo)it de nulitate absoluta.
02. Parta5ul este insa )alabil c6iar daca nu cuprinde toate bunurile comune= pentru
bunurile omise se poate face oricand un parta5 suplimentar.
Instrainarea bunurilor atribuite 'rt. !#5
&u poate in)oca nulitatea relati)a a parta5ului prin buna in)oiala coproprietarul care,
cunoscand cauza de nulitate, instraineaza in tot sau in parte bunurile atribuite.
Reulile aplicabile bunurilor aflate in coproprietate si in de)almasie 'rt. !#!
Pre)ederile prezentei sectiuni sunt aplicabile bunurilor aflate in coproprietate, indiferent
de iz)orul sau, precum si celor aflate in de)almasie.
*apitolul + ( Proprietatea periodica
Proprietatea periodica 'rt. !#/
Dispozitiile prezentului capitol se aplica, in absenta unei relementari speciale, ori de
cate ori mai multe persoane e,ercita succesi) si repetiti) atributul folosintei specific
dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, in inter)ale de timp
determinate, eale sau ineale.
$emeiul proprietatii periodice 'rt. !##
Proprietatea periodica se naste in temeiul unui act 5uridic, dispozitiile in materie de carte
funciara aplicandu(se in mod corespunzator.
+alabilitatea actelor inc6eiate de coproprietar 'rt. !#;
01. In pri)inta inter)alului de timp ce ii re)ine, orice coproprietar poate inc6eia, in
conditiile leii, acte precum inc6irierea, )anzarea, ipotecarea si altele asemenea.
02. 'ctele de administrare sau de dispozitie pri)ind cota(parte din dreptul de proprietate
aferenta unui alt inter)al de timp sunt inopozabile titularului cotei(parti respecti)e.
Dispozitiile art. !32 alin. 02. si art. !32 se aplica in mod corespunzator.
02. In raporturile cu tertii cocontractanti de buna(credinta, actele de administrare sau de
dispozitie mentionate la alin. 02. sunt anulabile.
Drepturile si obliatiile coproprietarilor 'rt. !;0
01. 8iecare coproprietar este obliat sa faca toate actele de conser)are, in asa fel incat sa
nu impiedice ori sa nu inreuneze e,ercitarea drepturilor celorlalti coproprietari. Pentru
reparatiile mari, coproprietarul care a)anseaza c6eltuielile necesare are dreptul la
despaubiri in raport cu )aloarea drepturilor celorlalti coproprietari.
02. 'ctele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului pot fi facute numai
cu acordul celorlalti coproprietari.
02. La incetarea inter)alului, coproprietarul este dator sa predea bunul coproprietarului
indreptatit sa il foloseasca in urmatorul inter)al.
03. *oproprietarii pot inc6eia un contract de administrare, dispozitiile art. !33 alin. 02.
aplicandu(se in mod corespunzator.
Obliatia de despaubire si e,cluderea 'rt. !;1
01. &erespectarea obliatiilor pre)azute in prezentul capitol atrae plata de despaubiri.
02. In cazul in care unul dintre coproprietari tulbura in mod ra) e,ercitarea proprietatii
periodice, acesta )a putea fi e,clus, prin 6otarare 5udecatoreasca, la cererea
coproprietarului )atamat.
02. %,cluderea )a putea fi dispusa numai daca unul dintre ceilalti coproprietari sau un tert
cumpara cota(parte a celui e,clus.
03. In acest scop, se )a pronunta, mai intai, o inc6eiere de admitere in principiu a cererii
de e,cludere, prin care se )a stabili ca sunt indeplinite conditiile e,cluderii, inc6eiere
care )a putea fi atacata cu recurs pe cale separata.
05. Dupa ramanerea definiti)a a inc6eierii de admitere in principiu, in absenta inteleerii
partilor, se )a stabili pretul )anzarii silite pe baza de e,pertiza. Dupa consemnarea
pretului la institutia de credit stabilita de instanta, se )a pronunta 6otararea care )a tine
loc de contract de )anzare(cumparare.
0!. Dupa ramanerea definiti)a a acestei 6otarari, dobanditorul isi )a putea inscrie dreptul
in cartea funciara, iar transmitatorul )a putea sa ridice suma consemnata la institutia de
credit stabilita de instanta.
Incetarea proprietatii periodice 'rt. !;2
Proprietatea periodica inceteaza prin radiere din cartea funciara in temeiul dobandirii de
catre o sinura persoana a tuturor cotelor(parti din dreptul de proprietate periodica,
precum si in alte cazuri pre)azute de lee.
$itlul III ( Dezmembramintele dreptului de proprietate pri)ata
*apitolul I ( 1uperficia
&otiune 'rt. !;2
01. 1uperficia este dreptul de a a)ea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia,
deasupra ori in subsolul acelui teren, asupra caruia superficiarul dobandeste un drept de
folosinta.
02. Dreptul de superficie se dobandeste in temeiul unui act 5uridic, precum si prin
uzucapiune sau prin alt mod pre)azut de lee. Dispozitiile in materie de carte funciara
raman aplicabile.
02. 1uperficia se poate inscrie si in temeiul unui act 5uridic prin care proprietarul
intreului fond a transmis e,clusi) constructia ori a transmis terenul si constructia, in
mod separat, catre doua persoane, c6iar daca nu s(a stipulat e,pres constituirea
superficiei.
03. In situatia in care s(a construit pe terenul altuia, superficia se poate inscrie pe baza
renuntarii proprietarului terenului la dreptul de a in)oca accesiunea, in fa)oarea
constructorului. De asemenea, ea se poate inscrie in fa)oarea unui tert pe baza cesiunii
dreptului de a in)oca accesiunea.
Durata dreptului de superficie 'rt. !;3
Dreptul de superficie se poate constitui pe o durata de cel mult ;; de ani. La implinirea
termenului, dreptul de superficie poate fi reinnoit.
Intinderea si e,ercitarea dreptului de superficie 'rt. !;5
01. Dreptul de superficie se e,ercita in limitele si in conditiile actului constituti). In lipsa
unei stipulatii contrare, e,ercitarea dreptului de superficie este delimitata de suprafata de
teren pe care urmeaza sa se construiasca si de cea necesara e,ploatarii constructiei sau,
dupa caz, de suprafata de teren aferenta si de cea necesara e,ploatarii constructiei
edificate.
02. In cazul pre)azut la art. !;2 alin. 02., in absenta unei stipulatii contrare, titularul
dreptului de superficie nu poate modifica structura constructiei. %l o poate insa demola,
dar cu obliatia de a o reconstrui in forma initiala.
02. In cazul in care superficiarul modifica structura constructiei, proprietarul terenului
poate sa ceara, in termen de 2 ani, incetarea dreptului de superficie sau repunerea in
situatia anterioara. In al doilea caz, curerea termenului de prescriptie de 2 ani este
suspendata pana la e,pirarea duratei superficiei.
03. $itularul poate dispune in mod liber de dreptul sau. *at timp constructia e,ista,
dreptul de folosinta asupra terenului se poate instraina ori ipoteca numai odata cu dreptul
de proprietate asupra constructiei.
'ctiunea confesorie de superficie 'rt. !;!
01. 'ctiunea confesorie de superficie poate fi intentata impotri)a oricarei persoane care
impiedica e,ercitarea dreptului, c6iar si a proprietarului terenului.
02. Dreptul la actiune este imprescriptibil.
%)aluarea prestatiei superficiarului 'rt. !;/
01. In cazul in care superficia s(a constituit cu titlu oneros, daca partile nu au pre)azut
alte modalitati de plata a prestatiei de catre superficiar, titularul dreptului de superficie
datoreaza, sub forma de rate lunare, o suma eala cu c6iria stabilita pe piata libera, tinand
seama de natura terenului, de destinatia constructiei in cazul in care aceasta e,ista, de
zona in care se afla terenul, precum si de orice alte criterii de determinare a contra)alorii
folosintei.
02. In caz de neinteleere intre parti, suma datorata proprietarului terenului )a fi stabilita
pe cale 5udecatoreasca.
*azurile de incetare a superficiei 'rt. !;#
Dreptul de superficie se stine prin radierea din cartea funciara, pentru una dintre
urmatoarele cauze<
a. la e,pirarea termenului=
b. prin consolidare, daca terenul si constructia de)in proprietatea aceleiasi persoane=
c. prin pieirea constructiei, daca e,ista stipulatie e,presa in acest sens=
d. in alte cazuri pre)azute de lee.
%fectele incetarii superficiei prin e,pirarea termenului 'rt. !;;
01. In cazul pre)azut la art. !;# lit. a., in absenta unei stipulatii contrare, proprietarul
terenului dobandeste dreptul de proprietate asupra constructiei edificate de superficiar
prin accesiune, cu obliatia de a plati )aloarea de circulatie a acesteia de la data e,pirarii
termenului.
02. *and constructia nu e,ista in momentul constituirii dreptului de superficie, iar
)aloarea acesteia este eala sau mai mare decat aceea a terenului, proprietarul terenului
poate cere obliarea constructorului sa cumpere terenul la )aloarea de circulatie pe care
acesta ar fi a)ut(o daca nu ar fi e,istat constructia. *onstructorul poate refuza sa cumpere
terenul daca ridica, pe c6eltuiala sa, constructia cladita pe teren si repune terenul in
situatia anterioara.
02. In absenta unei inteleeri contrare inc6eiate cu proprietarul terenului,
dezmembramintele consimtite de superficiar se stin in momentul incetarii dreptului de
superficie. Ipotecile care re)eaza dreptul de superficie se stramuta de drept asupra sumei
primite de la proprietarul terenului in cazul pre)azut la alin. 01., se e,tind de drept asupra
terenului in cazul pre)azut la alin. 02. teza I sau se stramuta de drept asupra materialelor
in cazul pre)azut la alin. 02. teza a II(a.
03. Ipotecile constituite cu pri)ire la teren pe durata e,istentei superficiei nu se e,tind cu
pri)ire la intreul imobil in momentul incetarii dreptului de superficie in cazul pre)azut
la alin. 01.. %le se stramuta de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul
terenului in cazul pre)azut la alin. 02. teza I sau se e,tind de drept cu pri)ire la intreul
teren in cazul pre)azut la alin. 02. teza a II(a.
%fectele incetarii superficiei prin consolidare 'rt. /00
01. In cazul in care dreptul de superficie s(a stins prin consolidare, in absenta unei
stipulatii contrare, dezmembramintele consimtite de superficiar se mentin pe durata
pentru care au fost constituite, dar nu mai tarziu de implinirea termenului initial al
superficiei.
02. Ipotecile nascute pe durata e,istentei superficiei se mentin fiecare in functie de
obiectul asupra caruia s(au constituit.
%fectele incetarii superficiei prin pieirea constructiei 'rt. /01
01. In cazul stinerii dreptului de superficie prin pieirea constructiei, drepturile reale care
re)eaza dreptul de superficie se stin, daca leea nu pre)ede altfel.
02. Ipotecile nascute cu pri)ire la nuda proprietate asupra terenului pe durata e,istentei
dreptului de superficie se mentin asupra dreptului de proprietate reintreit.
'lte dispozitii aplicabile 'rt. /02
Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si in cazul plantatiilor, precum si al altor
lucrari autonome cu caracter durabil.
*apitolul II ( 4zufructul
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
&otiune 'rt. /02
4zufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a culee fructele acestuia,
intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a(i conser)a substanta.
*onstituirea uzufructului 'rt. /03
01. 4zufructul se poate constitui prin act 5uridic, uzucapiune sau alte moduri pre)azute de
lee, dispozitiile in materie de carte funciara fiind aplicabile.
02. 4zufructul se poate constitui numai in fa)oarea unei persoane e,istente.
'ctiunea confesorie de uzufruct 'rt. /05
Dispozitiile art. !;! alin. 01. se aplica uzufructului in mod corespunzator.
Obiectul uzufructului 'rt. /0!
Pot fi date in uzufruct orice bunuri mobile sau imobile, corporale ori incorporale, inclusi)
o masa patrimoniala, o uni)ersalitate de fapt ori o cota(parte din acestea.
'ccesoriile bunurilor ce formeaza obiectul uzufructului 'rt. /0/
4zufructul poarta asupra tuturor accesoriilor bunului dat in uzufruct, precum si asupra a
tot ce se uneste sau se incorporeaza in acesta.
Durata uzufructului 'rt. /0#
01. 4zufructul in fa)oarea unei persoane fizice este cel mult )iaer.
02. 4zufructul constituit in fa)oarea unei persoane 5uridice poate a)ea durata de cel mult
20 de ani. 'tunci cand este constituit cu depasirea acestui termen, uzufructul se reduce de
drept la 20 de ani.
02. Daca nu s(a pre)azut durata uzufructului, se prezuma ca este )iaer sau, dupa caz, ca
este constituit pe o durata de 20 de ani.
03. 4zufructul constituit pana la data la care o alta persoana )a a5une la o anumita )arsta
dureaza pana la acea data, c6iar daca acea persoana ar muri inainte de implinirea )arstei
stabilite.
1ectiunea 2 ( Drepturile si obliatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar
@1. Drepturile uzufructuarului si ale nudului proprietar
Drepturile uzufructuarului 'rt. /0;
In lipsa de stipulatie contrara, uzufructuarul are folosinta e,clusi)a a bunului, inclusi)
dreptul de a culee fructele acestuia.
8ructele naturale si industriale 'rt. /10
8ructele naturale si industriale percepute dupa constituirea uzufructului apartin
uzufructuarului, iar cele percepute dupa stinerea uzufructului re)in nudului proprietar,
fara a putea pretinde unul altuia despaubiri pentru c6eltuielile ocazionate de producerea
lor.
8ructele ci)ile 'rt. /11
8ructele ci)ile se cu)in uzufructuarului proportional cu durata uzufructului, dreptul de a
le pretinde dobandindu(se zi cu zi.
*)asiuzufructul 'rt. /12
Daca uzufructul cuprinde, printre altele, si bunuri consumptibile, cum ar fi bani, rane,
bauturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, insa cu obliatia de a restitui bunuri
de aceeasi cantitate, calitate si )aloare sau, la aleerea proprietarului, contra)aloarea lor
la data stinerii uzufructului.
4zufructul asupra bunurilor neconsumptibile 'rt. /12
01. Daca uzufructul poarta asupra unor bunuri care, fara a fi consumptibile, se uzeaza ca
urmare a utilizarii lor, uzufructuarul are dreptul de a le folosi ca un bun proprietar si
potri)it destinatiei lor.
02. In acest caz, el nu )a fi obliat sa le restituie decat in starea in care se )or afla la data
stinerii uzufructului.
02. 4zufructuarul poate sa dispuna, ca un bun proprietar, de bunurile care, fara a fi
consumptibile, se deterioreaza rapid prin utilizare. In acest caz, la sfarsitul uzufructului,
uzufructuarul )a restitui )aloarea pe care ar fi a)ut(o bunul la aceasta din urma data.
*esiunea uzufructului 'rt. /13
01. In absenta unei pre)ederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul sau unei alte
persoane fara acordul nudului proprietar, dispozitiile in materie de carte funciara fiind
aplicabile.
02. 4zufructuarul ramane dator e,clusi) fata de nudul proprietar numai pentru obliatiile
nascute inainte de cesiune. Pana la notificarea cesiunii, uzufructuarul si cesionarul
raspund solidar pentru indeplinirea tuturor obliatiilor fata de nudul proprietar.
02. Dupa notificarea cesiunii, cesionarul este dator fata de nudul proprietar pentru toate
obliatiile nascute dupa notificarea cesiunii. In acest caz, uzufructuarului i se aplica, in
mod corespunzator, dispozitiile leale din materia fideiusiunii.
03. Dupa cesiune, dreptul de uzufruct continua, dupa caz, pana la implinirea termenului
initial sau pana la decesul uzufructuarului initial.
*ontractele de locatiune 'rt. /15
01. 4zufructuarul are dreptul de a inc6iria sau, dupa caz, de a arenda bunul primit in
uzufruct.
02. Locatiunile de imobile inc6eiate de uzufructuar, inscrise in cartea funciara, sunt
opozabile proprietarului sau mostenitorilor acestuia, dupa stinerea uzufructului prin
decesul sau, dupa caz, incetarea e,istentei 5uridice a uzufructuarului, pana la implinirea
termenului lor, dar nu mai mult de 2 ani de la incetarea uzufructului.
02. Reinnoirile de inc6irieri de imobile sau de arendari facute de uzufructuar si inscrise in
cartea funciara inainte de e,pirarea contractelor initiale sunt opozabile proprietarului si
mostenitorilor sai pe o perioada de cel mult ! luni ori, dupa caz, de un an, daca la data
stinerii uzufructului nu au fost puse in e,ecutare. In niciun caz, locatiunile nu pot dura
mai mult de 2 ani de la data stinerii uzufructului.
03. In cazul in care uzufructul s(a stins prin e,pirarea termenului, locatiunile inceteaza, in
toate cazurile, odata cu stinerea uzufructului.
Lucrarile si imbunatatirile 'rt. /1!
01. La incetarea uzufructului, uzufructuarul nu poate pretinde )reo despaubire pentru
lucrarile adauate unui bun imobil, cu e,ceptia celor necesare, sau pentru imbunatatirile
aduse unui bun mobil, c6iar atunci cand prin acestea s(a sporit )aloarea bunului.
02. Daca lucrarile sau imbunatatirile au fost facute fara incu)iintarea proprietarului,
acesta poate cere obliarea uzufructuarului la ridicarea lor si la readucerea bunului in
starea in care i(a fost incredintat.
02. 4zufructuarul )a putea cere o indemnizatie ec6itabila pentru lucrarile necesare
adauate. De asemenea, el )a putea cere o indemnizatie ec6itabila si pentru celelalte
lucrari adauate sau pentru imbunatatirile facute cu incu)iintarea proprietarului, daca prin
acestea s(a sporit )aloarea bunului.
03. In cazul lucrarilor autonome facute de uzufructuar asupra unui bun imobil, )or fi
aplicabile, in mod corespunzator, in lipsa de stipulatie sau dispozitie leala contrara,
dispozitiile din materia accesiunii imobiliare artificiale.
%,ploatarea padurilor tinere 'rt. /1/
01. Daca uzufructul cuprinde paduri tinere destinate de proprietarul lor unor taieri
periodice, uzufructuarul este dator sa pastreze ordinea si catimea taierii, potri)it reulilor
stabilite de proprietar in conformitate cu dispozitiile leale, fara ca uzufructuarul sa poata
pretinde )reo despaubire pentru partile lasate netaiate in timpul uzufructului.
02. 'rborii care se scot din pepiniere fara deradarea acestora nu fac parte din uzufruct
decat cu obliatia uzufructuarului de a se conforma dispozitiilor leale in ce pri)este
inlocuirea lor.
%,ploatarea padurilor inalte 'rt. /1#
01. 4zufructuarul poate, conformandu(se dispozitiilor leale si folosintei obisnuite a
proprietarului, sa e,ploateze partile de paduri inalte care au fost destinate taierii reulate,
fie ca aceste taieri se fac periodic pe o intindere de pamant determinata, fie ca se fac
numai pentru un numar de arbori alesi pe toata suprafata fondului.
02. In celelalte cazuri, uzufructuarul nu poate taia arborii inalti= )a putea insa intrebuinta,
pentru a face reparatiile la care este obliat, arbori cazuti accidental= in acest scop poate
c6iar sa taie arborii trebuinciosi, cu indatorirea insa de a constata, in prezenta nudului
proprietar, aceasta trebuinta.
'lte drepturi ale uzufructuarului asupra padurilor ce fac obiectul uzufructului 'rt. /1;
4zufructuarul poate lua din paduri araci pentru )ii= poate, de asemenea, lua produsele
anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosintei obisnuite a proprietarului, in
limitele dispozitiilor leale.
Dreptul asupra pomilor fructiferi 'rt. /20
Pomii fructiferi ce se usuca si cei cazuti accidental se cu)in uzufructuarului cu indatorirea
de a(i inlocui cu altii.
Dreptul asupra carierelor de piatra si de nisip aflate in e,ploatare 'rt. /21
In conditiile leii, uzufructuarul se foloseste intocmai ca nudul proprietar de carierele de
piatra si de nisip ce sunt in e,ploatare la constituirea dreptului de uzufruct.
1ituatia carierelor de piatra si de nisip nedesc6ise si a comorilor 'rt. /22
4zufructuarul nu are niciun drept asupra carierelor nedesc6ise inca si nici asupra comorii
ce s(ar putea descoperi in timpul uzufructului.
@2. Obliatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar
In)entarierea bunurilor 'rt. /22
01. 4zufructuarul preia bunurile in starea in care se afla la data constituirii uzufructului=
acesta nu )a putea intra insa in posesia lor decat dupa in)entarierea bunurilor mobile si
constatarea starii in care se afla imobilele, cu e,ceptia cazului in care uzufructul unui bun
mobil este dobandit prin uzucapiune.
02. In)entarul se intocmeste numai in prezenta nudului proprietar ori dupa notificarea
acestuia.
Respectarea destinatiei bunurilor 'rt. /23
In e,ercitarea dreptului sau, uzufructuarul este tinut sa respecte destinatia data bunurilor
de nudul proprietar, cu e,ceptia cazului in care se asiura o crestere a )alorii bunului sau
cel putin nu se pre5udiciaza in niciun fel interesele proprietarului.
Raspunderea uzufructuarului pentru pre5udicii 'rt. /25
4zufructuarul este obliat sa il despaubeasca pe nudul proprietar pentru orice pre5udiciu
cauzat prin folosirea necorespunzatoare a bunurilor date in uzufruct.
*onstituirea arantiei pentru indeplinirea obliatiilor uzufructuarului 'rt. /2!
01. In lipsa unei stipulatii contrare, uzufructuarul este obliat sa depuna o arantie pentru
indeplinirea obliatiilor sale.
02. 1unt scutiti sa depuna arantie )anzatorul si donatorul care si(au rezer)at dreptul de
uzufruct.
02. In cazul in care uzufructuarul este scutit de arantie, instanta poate dispune depunerea
unei arantii sau luarea unei masuri conser)atorii atunci cand uzufructuarul, prin fapta sa
ori prin starea de insol)abilitate in care se afla, pune in pericol drepturile nudului
proprietar.
&umirea administratorului 'rt. /2/
01. Daca uzufructuarul nu poate oferi o arantie, instanta, la cererea nudului proprietar, )a
numi un administrator al imobilelor si )a dispune ca fructele ci)ile incasate si sumele ce
reprezinta contra)aloarea fructelor naturale si industriale percepute sa fie depuse la o
institutie de credit aleasa de parti. In acest caz, uzufructuarul )a incasa numai dobanzile
aferente.
02. &udul proprietar poate cere )anzarea bunurilor ce se uzeaza prin folosinta si
depunerea sumelor la o institutie de credit aleasa de parti. Dobanzile produse in cursul
uzufructului re)in uzufructuarului.
02. *u toate acestea, uzufructuarul )a putea cere sa ii fie lasate o parte din bunurile
mobile necesare folosintei sale sau familiei sale, cu obliatia de a le restitui la stinerea
uzufructului.
Intarzierea in depunerea arantiei 'rt. /2#
Intarzierea in depunerea arantiei nu afecteaza dreptul uzufructuarului de a percepe
fructele care i se cu)in de la data constituirii uzufructului.
Modul de suportare a reparatiilor de catre uzufructuar si nudul proprietar 'rt. /2;
01. 4zufructuarul este obliat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului.
02. Reparatiile mari sunt in sarcina nudului proprietar.
02. 1unt reparatii mari acelea ce au ca obiect o parte importanta din bun si care implica o
c6eltuiala e,ceptionala, cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea
constructiilor pri)ind structura de rezistenta, zidurile interioare si"sau e,terioare,
acoperisul, instalatiile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la inlocuirea sau
repararea motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic in
ansamblul sau.
03. Reparatiile mari sunt in sarcina uzufructuarului atunci cand sunt determinate de
neefectuarea reparatiilor de intretinere.
%fectuarea reparatiilor mari 'rt. /20
01. 4zufructuarul este obliat sa il instiinteze pe nudul proprietar despre necesitatea
reparatiilor mari.
02. 'tunci cand nudul proprietar nu efectueaza la timp reparatiile mari, uzufructuarul le
poate face pe c6eltuiala sa, nudul proprietar fiind obliat sa restituie contra)aloarea lor
pana la sfarsitul anului in curs, actualizata la data platii.
Distruerile datorate )ec6imii ori cazului fortuit 'rt. /21
4zufructuarul si nudul proprietar nu sunt obliati sa reconstruiasca ceea ce s(a distrus
datorita )ec6imii ori dintr(un caz fortuit.
4zufructul cu titlu particular 'rt. /22
4zufructuarul cu titlu particular nu este obliat la plata datoriilor pentru care fondul este
ipotecat, iar daca le )a plati, are actiune contra nudului proprietar.
1uportarea sarcinilor si a c6eltuielilor in caz de litiiu 'rt. /22
01. 4zufructuarul suporta toate sarcinile si c6eltuielile ocazionate de litiiile pri)ind
folosinta bunului, culeerea fructelor ori incasarea )eniturilor.
02. Daca bunul este asiurat, pe durata uzufructului primele de asiurare sunt platite de
uzufructuar.
Instiintarea nudului proprietar 'rt. /23
4zufructuarul este obliat sa aduca de indata la cunostinta nudului proprietar orice
uzurpare a fondului si orice contestare a dreptului de proprietate, sub sanctiunea obliarii
la plata de daune(interese.
1uportarea sarcinilor si a c6eltuielilor proprietatii 'rt. /25
01. *6eltuielile si sarcinile proprietatii re)in nudului proprietar.
02. 'tunci cand sarcinile si c6eltuielile proprietarului au fost suportate de uzufructuar,
nudul proprietar este obliat la rambursarea acestora, iar cand uzufructul este cu titlu
oneros, nudul proprietar datoreaza acestuia si dobanda leala.
Obliatiile in caz de pieire a turmei 'rt. /2!
01. Daca turma data in uzufruct a pierit in intreime din cauze neimputabile
uzufructuarului, acesta )a restitui numai pieile ori )aloarea acestora.
02. Daca turma nu a pierit in intreime, uzufructuarul este obliat sa inlocuiasca
animalele pierite cu cele de prasila.
@2. Dispozitii speciale
Opozabilitatea uzufructului asupra creantelor 'rt. /2/
4zufructul asupra unei creante este opozabil tertilor in aceleasi conditii ca si cesiunea de
creanta si cu indeplinirea formalitatilor de publicitate pre)azute de lee.
Drepturile si obliatiile in cazul uzufructului asupra creantelor 'rt. /2#
01. 4zufructuarul are dreptul sa incaseze capitalul si sa perceapa dobanzile creantei si sa
indeplineasca toate actele necesare pentru conser)area ori incasarea dobanzilor. $itularul
dreptului de creanta poate face toate actele de dispozitie care nu aduc atinere drepturilor
uzufructuarului.
02. Dupa plata creantei, uzufructul continua asupra capitalului, cu obliatia
uzufructuarului de a(l restitui creditorului la stinerea uzufructului.
02. 4zufructuarul suporta toate c6eltuielile si sarcinile referitoare la dobanzi.
4zufructul rentei )iaere 'rt. /2;
4zufructuarul rentei )iaere are dreptul de a percepe, pe durata uzufructului sau,
)eniturile dobandite zi cu zi. 'cesta )a fi obliat numai la restituirea )eniturilor incasate
cu anticipatie.
Dreptul de a spori capitalul 'rt. /30
01. Dreptul de a spori capitalul care face obiectul uzufructului, cum ar fi cel de a dobandi
)alori mobiliare, apartine nudului proprietar, iar uzufructuarul are numai dreptul de a
e,ercita uzufructul asupra bunurilor astfel dobandite.
02. Daca nudul proprietar cedeaza dreptul sau, bunul dobandit in urma instrainarii este
predat uzufructuarului, care )a da socoteala la sfarsitul uzufructului.
Dreptul de )ot 'rt. /31
01. Dreptul de )ot aferent unei actiuni sau altei )alori mobiliare, unei parti indi)ize, unei
cote(parti din dreptul de proprietate sau oricarui alt bun apartine uzufructuarului.
02. *u toate acestea, apartine nudului proprietar )otul care are ca efect modificarea
substantei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul detinut in coproprietate,
ori sc6imbarea destinatiei acestui bun sau incetarea societatii, reoranizarea ori incetarea
persoanei 5uridice sau, dupa caz, a unei intreprinderi.
02. Repartizarea e,ercitarii dreptului de )ot in alte conditii decat cele pre)azute la alin.
01. si 02. nu este opozabila tertilor, afara de cazul in care acestia au cunoscut(o in mod
e,pres.
Dreptul la di)idende 'rt. /32
Di)idendele a caror distribuire a fost aprobata, in conditiile leii, de adunarea enerala in
timpul uzufructului se cu)in uzufructuarului de la data stabilita prin 6otararea adunarii
enerale.
Obliatia nudului proprietar de a restitui sumele a)ansate de uzufructuar 'rt. /32
01. Daca uzufructuarul uni)ersal ori cu titlu uni)ersal plateste datoriile aferente masei
patrimoniale sau partii din masa patrimoniala date in uzufruct, nudul proprietar trebuie sa
restituie sumele a)ansate, la stinerea uzufructului, fara nicio dobanda.
02. In cazul in care uzufructuarul nu plateste datoriile pre)azute la alin. 01., nudul
proprietar poate, la aleere, sa le plateasca el insusi sau sa )anda o parte suficienta din
bunurile date in uzufruct. Daca insa nudul proprietar plateste aceste datorii, uzufructuarul
datoreaza dobanzi pe toata durata uzufructului.
02. Leatarul uzufructului uni)ersal ori cu titlu uni)ersal este obliat sa ac6ite, in
proportie cu obiectul uzufructului si fara niciun drept de restituire, leatele cu titlu
particular a)and ca obiect obliatii de intretinere sau, dupa caz, rente )iaere.
Dreptul creditorilor asupra bunurilor uzufructului 'rt. /33
Daca plata datoriilor nu se )a face in modul pre)azut la art. /32, creditorii pot sa
urmareasca bunurile date in uzufruct.
4zufructul fondului de comert 'rt. /35
In lipsa de stipulatie contrara, uzufructuarul unui fond de comert nu poate sa dispuna de
bunurile ce il compun. In situatia in care dispune de aceste bunuri are obliatia de a le
inlocui cu altele similare si de )aloare eala.
1ectiunea 2 ( 1tinerea uzufructului
*azurile de stinere a uzufructului 'rt. /3!
01. 4zufructul se stine pe cale principala prin<
a. moartea uzufructuarului ori, dupa caz, incetarea personalitatii 5uridice=
b. a5unerea la termen=
c. consolidare, atunci cand calitatea de uzufructuar si de nud proprietar se intrunesc in
aceeasi persoana=
d. renuntarea la uzufruct=
e. neuzul timp de 10 de ani sau, dupa caz, timp de 2 ani in cazul uzufructului unei
creante.
02. 4zufructul se stine prin decesul ori, dupa caz, incetarea e,istentei 5uridice a
uzufructuarului c6iar daca termenul nu s(a implinit.
02. In cazul imobilelor sunt aplicabile dispozitiile in materie de carte funciara.
1tinerea uzufructului in caz de abuz de folosinta 'rt. /3/
01. 4zufructul poate inceta la cererea nudului proprietar atunci cand uzufructuarul
abuzeaza de folosinta bunului, aduce stricaciuni acestuia ori il lasa sa se deradeze.
02. *reditorii uzufructuarului pot inter)eni in proces pentru conser)area drepturilor lor= ei
se pot ana5a sa repare stricaciunile si pot oferi arantii pentru )iitor.
02. Instanta poate dispune, dupa impre5urari, fie stinerea uzufructului, fie preluarea
folosintei bunului de catre nudul proprietar, cu obliatia acestuia de a plati
uzufructuarului o renta pe durata uzufructului. *and bunul este imobil, pentru arantarea
rentei, instanta poate dispune inscrierea unei ipoteci in cartea funciara.
1tinerea uzufructului in caz de pieire a bunului 'rt. /3#
01. 4zufructul se stine in cazul in care bunul a fost distrus in intreime dintr(un caz
fortuit. *and bunul a fost distrus in parte, uzufructul continua asupra partii ramase.
02. In toate cazurile, uzufructul )a continua asupra despaubirii platite de tert sau, dupa
caz, asupra indemnizatiei de asiurare, daca aceasta nu este folosita pentru repararea
bunului. Dispozitiile art. /12 se aplica in mod corespunzator.
*apitolul III ( 4zul si abitatia
Dreptul de uz 'rt. /3;
4zul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a(i culee fructele naturale
si industriale numai pentru ne)oile proprii si ale familiei sale.
Dreptul de abitatie 'rt. /50
$itularul dreptului de abitatie are dreptul de a locui in locuinta nudului proprietar
impreuna cu sotul si copiii sai, c6iar daca nu a fost casatorit sau nu a)ea copii la data la
care s(a constituit abitatia, precum si cu parintii ori alte persoane aflate in intretinere.
*onstituirea uzului si a abitatiei 'rt. /51
4zul si abitatia se constituie in temeiul unui act 5uridic sau prin alte moduri pre)azute de
lee.
Limitele dreptului de uz si abitatie 'rt. /52
Dreptul de uz ori de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul ce face obiectul acestor drepturi
nu poate fi inc6iriat sau, dupa caz, arendat.
Obliatia uzuarului si a titularului dreptului de abitatie 'rt. /52
01. Daca titularul dreptului de uz sau de abitatie este indreptatit sa perceapa toate fructele
naturale si industriale produse de bun ori, dupa caz, sa ocupe intreaa locuinta, este dator
sa plateasca toate c6eltuielile de cultura si reparatiile de intretinere intocmai ca si
uzufructuarul.
02. Daca titularul dreptului de uz sau de abitatie nu este indreptatit sa perceapa decat o
parte din fructe ori sa ocupe decat o parte din locuinta, )a suporta c6eltuielile de cultura
sau de intretinere in proportie cu partea de care se foloseste.
'lte dispozitii aplicabile 'rt. /53
Dispozitiile prezentului capitol se completeaza, in mod corespunzator, cu cele pri)itoare
la uzufruct.
*apitolul I+ ( 1er)itutile
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
&otiune 'rt. /55
01. 1er)itutea este sarcina care re)eaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului
unui alt proprietar.
02. 4tilitatea rezulta din destinatia economica a fondului dominant sau consta intr(o
sporire a confortului acestuia.
*onstituirea ser)itutii 'rt. /5!
1er)itutea se poate constitui in temeiul unui act 5uridic ori prin uzucapiune, dispozitiile in
materie de carte funciara ramanand aplicabile.
'ctiunea confesorie de ser)itute 'rt. /5/
Dispozitiile art. !;! alin. 01. se aplica in mod corespunzator.
*onstituirea ser)itutii in )ederea utilitatii )iitoare 'rt. /5#
1er)itutea se poate constitui in )ederea unei utilitati )iitoare a fondului dominant.
Obliatiile in sarcina proprietarului fondului aser)it 'rt. /5;
01. Prin actul de constituire se pot impune in sarcina proprietarului fondului aser)it
anumite obliatii pentru asiurarea uzului si utilitatii fondului dominant.
02. In acest caz, sub conditia notarii in cartea funciara, obliatia se transmite
dobanditorilor subsec)enti ai fondului aser)it.
1er)itutile aparente si neaparente 'rt. /!0
01. 1er)itutile sunt aparente sau neaparente.
02. 1er)itutile aparente sunt acelea a caror e,istenta este atestata de un semn )izibil de
ser)itute, cum ar fi o usa, o fereastra, un apeduct.
02. 1er)itutile neaparente sunt acelea a caror e,istenta nu este atestata de )reun semn
)izibil de ser)itute, cum ar fi ser)itutea de a nu construi ori de a nu construi peste o
anumita inaltime.
1er)itutile continue si necontinue 'rt. /!1
01. 1er)itutile sunt continue sau necontinue.
02. 1er)itutile continue sunt acelea al caror e,ercitiu este sau poate fi continuu fara a fi
necesar faptul actual al omului, cum ar fi ser)itutea de )edere ori ser)itutea de a nu
construi.
02. 1er)itutile necontinue sunt acelea pentru a caror e,istenta este necesar faptul actual al
omului, cum ar fi ser)itutea de trecere cu piciorul ori cu mi5loace de transport.
1er)itutile poziti)e si neati)e 'rt. /!2
01. 1er)itutile sunt poziti)e sau neati)e.
02. 1er)itutile poziti)e sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant e,ercita o
parte din preroati)ele dreptului de proprietate asupra fondului aser)it, cum ar fi
ser)itutea de trecere.
02. 1er)itutile neati)e sunt acelea prin care proprietarul fondului aser)it este obliat sa
se abtina de la e,ercitarea unora dintre preroati)ele dreptului sau de proprietate, cum ar
fi ser)itutea de a nu construi.
Dobandirea ser)itutii prin uzucapiune 'rt. /!2
Prin uzucapiune tabulara poate fi dobandita orice ser)itute, iar prin uzucapiune
e,tratabulara pot fi dobandite numai ser)itutile poziti)e.
'lte dispozitii aplicabile 'rt. /!3
Modul de e,ercitiu al ser)itutii se dobandeste in aceleasi conditii ca si dreptul de
ser)itute.
1ectiunea 2 ( Drepturile si obliatiile proprietarilor
Reulile pri)ind e,ercitarea si conser)area ser)itutii 'rt. /!5
01. In lipsa )reunei pre)ederi contrare, proprietarul fondului dominant poate lua toate
masurile si poate face, pe c6eltuiala sa, toate lucrarile pentru a e,ercita si conser)a
ser)itutea.
02. *6eltuielile leate de conser)area acestor lucrari re)in celor 2 proprietari,
proportional cu a)anta5ele pe care le obtin, in masura in care lucrarile efectuate pentru
e,ercitiul ser)itutii sunt necesare si profita inclusi) fondului aser)it.
%,onerarea de raspundere 'rt. /!!
In toate cazurile in care c6eltuielile lucrarilor necesare pentru e,ercitarea si conser)area
ser)itutilor re)in proprietarului fondului aser)it, acesta se )a putea e,onera de obliatie
renuntand la dreptul de proprietate asupra fondului aser)it in intreime sau asupra partii
din fondul aser)it necesare pentru e,ercitarea ser)itutii in fa)oarea proprietarului
fondului dominant. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.
1c6imbarea locului de e,ercitare a ser)itutii 'rt. /!/
01. Proprietarul fondului aser)it este obliat sa se abtina de la orice act care limiteaza ori
impiedica e,ercitiul ser)itutii. 'stfel, el nu )a putea sc6imba starea locurilor ori stramuta
e,ercitarea ser)itutii in alt loc.
02. Daca are un interes serios si leitim, proprietarul fondului aser)it )a putea sc6imba
locul prin care se e,ercita ser)itutea in masura in care e,ercitarea ser)itutii ramane la fel
de comoda pentru proprietarul fondului dominant.
Obliatia de a nu ara)a situatia fondului aser)it 'rt. /!#
Proprietarul fondului dominant nu poate ara)a situatia fondului aser)it si nu poate
produce pre5udicii proprietarului fondului aser)it prin e,ercitarea ser)itutii.
%,ercitarea ser)itutii in caz de impartire a fondurilor 'rt. /!;
01. Daca fondul dominant se imparte, ser)itutea )a putea fi e,ercitata pentru uzul si
utilitatea fiecarei parti, fara ca situatia fondului aser)it sa poata fi ara)ata.
02. Daca fondul aser)it se imparte, ser)itutea se poate e,ercita, pentru uzul si utilitatea
fondului dominant, pe toate partile rezultate din impartire, sub rezer)a pre)ederilor art.
/!#.
02. *u toate acestea, daca ser)itutea este e,ercitata pentru uzul si utilitatea e,clusi)a a
uneia dintre partile despartite din fondul dominant ori nu se poate e,ercita decat pe una
dintre partile despartite din fondul aser)it, ser)itutea asupra celorlalte parti se stine.
1ectiunea 2 ( 1tinerea ser)itutilor
*auzele de stinere a ser)itutilor 'rt. //0
01. 1er)itutile se stin pe cale principala prin radierea lor din cartea funciara pentru una
dintre urmatoarele cauze<
a. consolidarea, atunci cand ambele fonduri a5un sa aiba acelasi proprietar=
b. renuntarea proprietarului fondului dominant=
c. a5unerea la termen=
d. rascumpararea=
e. imposibilitatea definiti)a de e,ercitare=
f. neuzul timp de 10 de ani=
. disparitia oricarei utilitati a acestora.
02. 1er)itutea se stine, de asemenea, prin e,proprierea fondului aser)it, daca ser)itutea
este contrara utilitatii publice careia ii )a fi afectat bunul e,propriat.
1tinerea ser)itutii prin neuz 'rt. //1
01. $ermenul de 10 de ani pre)azut la art. //0 alin. 01. lit. f. cure de la data ultimului act
de e,ercitiu al ser)itutilor necontinue ori de la data primului act contrar ser)itutilor
continue.
02. %,ercitarea ser)itutii de catre un coproprietar ori de catre uzufructuar profita si
celorlalti coproprietari, respecti) nudului proprietar.
Rascumpararea ser)itutii de trecere 'rt. //2
01. 1er)itutea de trecere )a putea fi rascumparata de proprietarul fondului aser)it daca
e,ista o disproportie )adita intre utilitatea care o procura fondului dominant si
incon)enientele sau deprecierea pro)ocata fondului aser)it.
02. In caz de neinteleere intre parti, instanta poate suplini consimtamantul proprietarului
fondului dominant. La stabilirea pretului de rascumparare, instanta )a tine cont de
)ec6imea ser)itutii si de sc6imbarea )alorii celor doua fonduri.
$itlul I+ ( 8iducia
&otiune 'rt. //2
8iducia este operatiunea 5uridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera
drepturi reale, drepturi de creanta, arantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu
de asemenea drepturi, prezente ori )iitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le
e,ercita cu un scop determinat, in folosul unuia sau mai multor beneficiari. 'ceste
drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi si
obliatii din patrimoniile fiduciarilor.
Iz)oarele fiduciei 'rt. //3
01. 8iducia este stabilita prin lee sau prin contract inc6eiat in forma autentica. %a trebuie
sa fie e,presa.
02. Leea in temeiul careia este stabilita fiducia se completeaza cu dispozitiile prezentului
titlu, in masura in care nu cuprinde dispozitii contrare.
Interdictia liberalitatii indirecte 'rt. //5
*ontractul de fiducie este lo)it de nulitate absoluta daca prin el se realizeaza o liberalitate
indirecta in folosul beneficiarului.
Partile contractului de fiducie 'rt. //!
01. Orice persoana fizica sau 5uridica poate fi constituitor in contractul de fiducie.
02. Pot a)ea calitatea de fiduciari in acest contract numai institutiile de credit, societatile
de in)estitii si de administrare a in)estitiilor, societatile de ser)icii de in)estitii financiare,
societatile de asiurare si de reasiurare leal infiintate.
02. De asemenea, pot a)ea calitatea de fiduciari notarii publici si a)ocatii, indiferent de
forma de e,ercitare a profesiei.
7eneficiarul fiduciei 'rt. ///
7eneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o terta persoana.
Reprezentarea intereselor constituitorului 'rt. //#
In absenta unei stipulatii contrare, constituitorul poate, in orice moment, sa desemneze un
tert care sa ii reprezinte interesele in e,ecutarea contractului si care sa ii e,ercite
drepturile nascute din contractul de fiducie.
*ontinutul contractului de fiducie 'rt. //;
*ontractul de fiducie trebuie sa mentioneze, sub sanctiunea nulitatii absolute<
a. drepturile reale, drepturile de creanta, arantiile si orice alte drepturi patrimoniale
transferate=
b. durata transferului, care nu poate depasi 22 de ani incepand de la data inc6eierii sale=
c. identitatea constituitorului sau a constituitorilor=
d. identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor=
e. identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel putin reulile care permit
determinarea acestora=
f. scopul fiduciei si intinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale fiduciarului
ori ale fiduciarilor.
Inreistrarea fiscala 'rt. /#0
01. 1ub sanctiunea nulitatii absolute, contractul de fiducie si modificarile sale trebuie sa
fie inreistrate la cererea fiduciarului, in termen de o luna de la data inc6eierii acestora, la
oranul fiscal competent sa administreze sumele datorate de fiduciar buetului eneral
consolidat al statului.
02. *and masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt
inreistrate, in conditiile pre)azute de lee, sub aceeasi sanctiune, la compartimentul de
specialitate al autoritatii administratiei publice locale competent pentru administrarea
sumelor datorate buetelor locale ale unitatilor administrati)teritoriale in raza carora se
afla imobilul, dispozitiile de carte funciara ramanand aplicabile.
02. Desemnarea ulterioara a beneficiarului, in cazul in care acesta nu este precizat c6iar in
contractul de fiducie, trebuie sa fie facuta, sub aceeasi sanctiune, printr(un act scris
inreistrat in aceleasi conditii.
03. Daca pentru transmiterea unor drepturi este necesara indeplinirea unor cerinte
speciale de forma, se )a inc6eia un act separat cu respectarea cerintelor leale. In aceste
cazuri, lipsa inreistrarii fiscale atrae aplicarea sanctiunilor administrati)e pre)azute de
lee.
Opozabilitatea fiduciei 'rt. /#1
01. 8iducia este opozabila tertilor de la data mentionarii sale in 'r6i)a %lectronica de
9arantii Reale Mobiliare.
02. Inscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusi) a arantiilor reale imobiliare, care fac
obiectul contractului de fiducie se face si in cartea funciara, pentru fiecare drept in parte.
Precizarea calitatii fiduciarului 'rt. /#2
01. *and fiduciarul actioneaza in contul masei patrimoniale fiduciare, el poate sa faca
mentiune e,presa in acest sens, cu e,ceptia cazurilor in care acest lucru este interzis prin
contractul de fiducie.
02. De asemenea, cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi a caror transmitere
este supusa publicitatii, in reistrul de publicitate fiduciarul poate solicita sa se
mentioneze denumirea fiduciarului si calitatea in care actioneaza.
02. In toate cazurile in care constituitorul sau beneficiarul solicita acest lucru in
conformitate cu contractul de fiducie, fiduciarul )a trebui sa isi precizeze calitatea in care
actioneaza. In caz contrar, daca actul este paubitor pentru constituitor, se )a considera ca
actul a fost inc6eiat de fiduciar in nume propriu.
Obliatia de a da socoteala 'rt. /#2
*ontractul de fiducie trebuie sa cuprinda conditiile in care fiduciarul da socoteala
constituitorului cu pri)ire la indeplinirea obliatiilor sale. De asemenea, fiduciarul trebuie
sa dea socoteala, la inter)ale precizate in contractul de fiducie, beneficiarului si
reprezentantului constituitorului, la cererea acestora.
Puterile si remunerarea fiduciarului 'rt. /#3
01. In raporturile cu tertii, se considera ca fiduciarul are puteri depline asupra masei
patrimoniale fiduciare, actionand ca un )eritabil si unic titular al drepturilor in cauza, cu
e,ceptia cazului in care se do)edeste ca tertii a)eau cunostinta de limitarea acestor puteri.
02. 8iduciarul )a fi remunerat potri)it inteleerii partilor, iar in lipsa acesteia, potri)it
reulilor care carmuiesc administrarea bunurilor altuia.
Insol)enta fiduciarului 'rt. /#5
Desc6iderea procedurii insol)entei impotri)a fiduciarului nu afecteaza masa patrimoniala
fiduciara.
Limitarea raspunderii in functie de separatia maselor patrimoniale 'rt. /#!
01. 7unurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite, in conditiile leii, de titularii
de creante nascute in leatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului
care au o arantie reala asupra bunurilor acestuia si a carei opozabilitate este dobandita,
potri)it leii, anterior stabilirii fiduciei. Dreptul de urmarire poate fi e,ercitat si de ceilalti
creditori ai constituitorului, insa numai in temeiul 6otararii 5udecatoresti definiti)e de
admitere a actiunii prin care a fost desfiintat sau a de)enit inopozabil, in orice mod, cu
efect retroacti), contractul de fiducie.
02. $itularii creantelor nascute in leatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu
pot urmari decat aceste bunuri, cu e,ceptia cazului in care, prin contractul de fiducie, s(a
pre)azut obliatia fiduciarului sau"si a constituitorului de a raspunde pentru o parte sau
pentru tot pasi)ul fiduciei. In acest caz, )a fi urmarit mai intai acti)ul masei patrimoniale
fiduciare, iar apoi, daca este necesar, bunurile fiduciarului sau"si ale constituitorului, in
limita si in ordinea pre)azute in contractul de fiducie.
Raspunderea fiduciarului pentru pre5udiciile cauzate 'rt. /#/
Pentru pre5udiciile cauzate prin actele de conser)are sau administrare a masei
patrimoniale fiduciare, fiduciarul raspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse in
patrimoniul sau.
Inlocuirea fiduciarului 'rt. /##
01. Daca fiduciarul nu isi indeplineste obliatiile sau pune in pericol interesele care i(au
fost incredintate, constituitorul, reprezentantul sau sau beneficiarul poate cere in 5ustitie
inlocuirea fiduciarului.
02. Pana la solutionarea cererii de inlocuire, constituitorul, reprezentantul sau sau, in lipsa
acestora, beneficiarul )a numi un administrator pro)izoriu al masei patrimoniale
fiduciare. In cazul in care constituitorul, reprezentantul sau sau beneficiarul desemneaza
concomitent un administrator pro)izoriu, )a pre)ala desemnarea facuta de constituitorul
ori de reprezentantul sau leal.
02. Mandatul administratorului pro)izoriu inceteaza in momentul inlocuirii fiduciarului
sau in momentul respinerii definiti)e a cererii de inlocuire. 1olutionarea cererii de
inlocuire a fiduciarului se realizeaza de urenta si cu precadere.
03. &umirea noului fiduciar si a administratorului pro)izoriu poate fi dispusa de instanta
de 5udecata numai cu acordul acestora.
05. In cazul in care instanta de 5udecata a numit un nou fiduciar, acesta )a a)ea toate
drepturile si obliatiile pre)azute in contractul de fiducie.
0!. *onstituitorul, reprezentatul acestuia, noul fiduciar sau administratorul pro)izoriu
poate sa inreistreze aceasta modificare a fiduciei, aplicandu(se in mod corespunzator
dispozitiile art. /#0 si /#1. Inlocuirea fiduciarului se produce numai dupa aceasta
inreistrare.
Denuntarea, modificarea si re)ocarea contractului de fiducie 'rt. /#;
01. *at timp nu a fost acceptat de catre beneficiar, contractul de fiducie poate fi denuntat
unilateral de catre constituitor.
02. Dupa acceptarea de catre beneficiar, contractul nu poate fi modificat sau re)ocat de
catre parti ori denuntat unilateral de catre constituitor decat cu acordul beneficiarului sau,
in absenta acestuia, cu autorizarea instantei 5udecatoresti.
Incetarea contractului de fiducie 'rt. /;0
01. *ontractul de fiducie inceteaza prin implinirea termenului sau prin realizarea scopului
urmarit cand aceasta inter)ine inainte de implinirea termenului.
02. %l inceteaza, de asemenea, in cazul in care toti beneficiarii renunta la fiducie, iar in
contract nu s(a precizat cum )or continua raporturile fiduciare intr(o asemenea situatie.
Declaratiile de renuntare sunt supuse acelorasi formalitati de inreistrare ca si contractul
de fiducie. Incetarea se produce la data finalizarii formalitatilor de inreistrare pentru
ultima declaratie de renuntare.
02. *ontractul de fiducie inceteaza si in momentul in care s(a dispus desc6iderea
procedurii insol)entei impotri)a fiduciarului sau in momentul in care se produc, potri)it
leii, efectele reoranizarii persoanei 5uridice.
%fectele incetarii contractului de fiducie 'rt. /;1
01. *and contractul de fiducie inceteaza, masa patrimoniala fiduciara e,istenta in acel
moment se transfera la beneficiar, iar in absenta acestuia, la constituitor.
02. *ontopirea masei patrimoniale fiduciare in patrimoniul beneficiarului sau al
constituitorului se )a produce numai dupa plata datoriilor fiduciare.
$itlul + ( 'dministrarea bunurilor altuia
*apitolul I ( Dispozitii enerale
*alitatea de administrator al bunurilor altuia 'rt. /;2
01. Persoana care este imputernicita, prin leat sau con)entie, cu administrarea unuia sau
mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu ii apartine are
calitatea de administrator al bunurilor altuia.
02. Imputernicirea prin leat produce efecte daca este acceptata de administratorul
desemnat.
02. Pre)ederile prezentului titlu sunt aplicabile oricarei administrari a bunurilor altuia, cu
e,ceptia cazului in care leea, actul constituti) sau impre5urarile concrete impun
aplicarea unui alt reim 5uridic de administrare.
03. 'dministratorul persoana fizica trebuie sa aiba capacitate deplina de e,ercitiu.
Remuneratia administratorului 'rt. /;2
01. *u e,ceptia cazului in care, potri)it leii, actului constituti) sau inteleerii ulterioare
a partilor ori impre5urarilor concrete, administrarea se realizeaza cu titlu ratuit,
administratorul are dreptul la o remuneratie stabilita prin actul constituti) sau prin
inteleerea ulterioara a partilor, prin lee ori, in lipsa, prin 6otarare 5udecatoreasca. In
acest ultim caz, se )a tine seama de uzante si, in lipsa unui asemenea criteriu, de )aloarea
ser)iciilor prestate de administrator.
02. Persoana care actioneaza fara a a)ea acest drept sau fara a fi autorizata in acest sens
nu are dreptul la remuneratie, ramanand aplicabile, daca este cazul, reulile de la
estiunea de afaceri.
Domeniul de aplicare 'rt. /;3
In absenta unor dispozitii leale speciale, pre)ederile prezentului titlu se aplica in toate
cazurile de administrare a bunurilor altuia.
*apitolul II ( 8ormele de administrare
1ectiunea 1 ( 'dministrarea simpla
&otiune 'rt. /;5
Persoana imputernicita cu administrarea simpla este tinuta sa efectueze toate actele
necesare pentru conser)area bunurilor, precum si actele utile pentru ca acestea sa poata fi
folosite conform destinatiei lor obisnuite.
'tributiile administratorului 'rt. /;!
01. *el imputernicit cu administrarea simpla este tinut sa culeaa fructele bunurilor si sa
e,ercite drepturile aferente administrarii acestora.
02. 'dministratorul incaseaza creantele administrate, eliberand in mod )alabil c6itantele
corespunzatoare, si e,ercita drepturile aferente )alorilor mobiliare pe care le are in
administrare, precum dreptul de )ot, de con)ersie si de rascumparare.
Mentinerea destinatiei bunurilor 'rt. /;/
'dministratorul este obliat sa continue modul de folosire sau de e,ploatare a bunurilor
fruifere fara a sc6imba destinatia acestora, cu e,ceptia cazului in care este autorizat de
catre beneficiar sau, in caz de impiedicare a acestuia, de catre instanta 5udecatoreasca.
In)estirea sumelor de bani 'rt. /;#
01. 'dministratorul este obliat sa in)esteasca sumele de bani aflate in administrarea sa
in conformitate cu dispozitiile prezentului titlu referitoare la plasamentele considerate
siure.
02. 'dministratorul poate, totodata, sa modifice in)estitiile efectuate anterior dobandirii
de catre acesta a calitatii sale ori efectuate de el insusi in calitate de administrator.
'utorizarea actelor de dispozitie 'rt. /;;
01. *and administrarea are ca obiect un bun indi)idual determinat, administratorul )a
putea sa instraineze cu titlu oneros bunul sau sa il re)eze cu o arantie reala, atunci cand
este necesar pentru conser)area )alorii bunului, ac6itarea datoriilor ori mentinerea
modului de folosinta potri)it destinatiei obisnuite a bunului, numai cu autorizarea
beneficiarului sau, in caz de impiedicare a acestuia ori in cazul in care acesta nu a fost
inca determinat, a instantei 5udecatoresti.
02. 4n bun supus pericolului deprecierii sau pieirii imediate poate fi instrainat fara
aceasta autorizare.
02. *and administrarea are ca obiect o masa patrimoniala sau un patrimoniu,
administratorul poate sa instraineze un bun indi)idual determinat sau sa il re)eze cu o
arantie reala ori de cate ori este necesar pentru buna administrare a uni)ersalitatii. In
celelalte cazuri, este necesara autorizarea prealabila a beneficiarului sau, dupa caz, a
instantei 5udecatoresti.
03. Inc6eierea actului de instrainare in lipsa autorizarii prealabile cerute potri)it
prezentului articol atrae, in cazul in care cauzeaza pre5udicii, obliatia de reparare
interala si reprezinta moti) de inlocuire a administratorului.
1ectiunea 2 ( 'dministrarea deplina
'tributiile administratorului 'rt. #00
Persoana imputernicita cu administrarea deplina este tinuta sa conser)e si sa e,ploateze
in mod profitabil bunurile, sa sporeasca patrimoniul sau sa realizeze afectatiunea masei
patrimoniale, in masura in care aceasta este in interesul beneficiarului.
Intinderea puterilor administratorului 'rt. #01
Pentru aducerea la indeplinire a obliatiilor sale, administratorul )a putea sa instraineze,
cu titlu oneros, bunurile sau sa le re)eze cu un drept real ori c6iar sa le sc6imbe
destinatia, precum si sa efectueze orice alte acte necesare sau utile, inclusi) orice forma
de in)estitie.
*apitolul III ( Reimul 5uridic al administrarii
1ectiunea 1 ( Obliatiile administratorului fata de beneficiar
Limitele raspunderii administratorului 'rt. #02
01. 'dministratorul bunurilor altuia actioneaza numai in limitele puterilor ce ii sunt
conferite si este tinut, in e,ercitarea atributiilor sale, sa respecte obliatiile ce ii incumba
potri)it leii, actului constituti) sau inteleerii ulterioare a partilor.
02. 'dministratorul nu )a fi raspunzator pentru pieirea bunurilor pricinuita de forta
ma5ora, )ec6imea sau natura perisabila a bunurilor ori de folosirea obisnuita si autorizata
a acestora.
Obliatia de dilienta, onestitate si loialitate 'rt. #02
01. 'dministratorul trebuie sa actioneze cu dilienta pe care un bun proprietar o depune
in administrarea bunurilor sale.
02. 'dministratorul trebuie, totodata, sa actioneze cu onestitate si loialitate in )ederea
realizarii optime a intereselor beneficiarului sau a scopului urmarit.
%)itarea conflictului de interese 'rt. #03
01. 'dministratorul nu isi poate e,ercita atributiile in interesul sau propriu sau al unei
terte persoane.
02. 'dministratorul este obliat sa e)ite aparitia unui conflict intre interesul sau propriu si
obliatiile sale de administrator.
02. In masura in care administratorul insusi este si beneficiar, acesta este tinut sa isi
e,ercite atributiile in interesul comun al tuturor beneficiarilor, prin acordarea unui
tratament eal interesului sau si celui al celorlalti beneficiari.
'nuntarea conflictului de interese 'rt. #05
'dministratorul este obliat sa il anunte de indata pe beneficiar despre orice interes pe
care l(ar a)ea intr(o anumita acti)itate si care este de natura sa il puna intr(o situatie de
conflict de interese, precum si drepturile pe care le(ar putea in)oca impotri)a
beneficiarului sau a bunurilor administrate, indicand, dupa caz, natura si )aloarea
drepturilor respecti)e, cu e,ceptia intereselor si drepturilor nascute din actul constituti) al
administrarii.
Interdictia dobandirii de drepturi in leatura cu bunurile administrate 'rt. #0!
01. In timpul e,ercitarii calitatii sale, administratorul nu )a putea de)eni parte la niciun
contract a)and ca obiect bunurile administrate sau sa dobandeasca, altfel decat prin
succesiune, orice fel de drepturi asupra bunurilor respecti)e sau impotri)a beneficiarului.
02. Prin e,ceptie de la dispozitiile alin. 01., administratorul )a putea inc6eia actele
mentionate, cu imputernicirea e,presa a beneficiarului sau, in caz de impiedicare a
acestuia sau in cazul in care acesta nu a fost inca determinat, a instantei 5udecatoresti.
1eparatia bunurilor administrate 'rt. #0/
'dministratorul este obliat sa tina o e)identa a bunurilor sale proprii distincta de cea a
bunurilor preluate in administrare. 'ceasta obliatie subzista si in cazul in care, la
preluarea bunurilor beneficiarului administrarii, nu a fost intocmit un in)entar.
Interdictia folosirii bunurilor administrate in interes propriu 'rt. #0#
In absenta acordului beneficiarului sau a imputernicirii conferite prin lee, prin actul
constituti) ori prin inteleerea ulterioara a partilor, administratorul este obliat a nu folosi
in propriul sau a)anta5 bunurile administrate, precum si datele sau informatiile care ii
par)in in )irtutea administrarii.
Interdictia actelor de dispozitie cu titlu ratuit 'rt. #0;
'dministratorul nu )a putea dispune cu titlu ratuit de bunurile sau drepturile care ii sunt
incredintate, cu e,ceptia cazului in care interesul unei bune administrari o impune.
Dreptul de a reprezenta in 5ustitie 'rt. #10
'dministratorul poate sta in 5ustitie pentru orice cerere sau actiune referitoare la
administrarea bunurilor si poate inter)eni in orice cerere sau actiune a)and drept obiect
bunurile administrate.
Impartialitatea administratorului 'rt. #11
Daca e,ista mai multi beneficiari, concomitenti sau succesi)i, administratorul este tinut
sa actioneze cu impartialitate, tinand cont de drepturile si interesele fiecaruia dintre ei.
'tenuarea raspunderii administratorului 'rt. #12
In aprecierea limitelor raspunderii administratorului si a despaubirilor datorate de
acesta, instanta 5udecatoreasca )a putea reduce intinderea acestora, tinand cont de
circumstantele asumarii administrarii sau de caracterul ratuit al ser)iciului
administratorului.
1ectiunea 2 ( Obliatiile administratorului si ale beneficiarului in raporturile cu tertii
Raspunderea personala a administratorului 'rt. #12
01. 'dministratorul care, in limitele puterilor conferite, isi asuma obliatii in numele
beneficiarului sau al fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara, nu )a fi tinut
personal raspunzator fata de tertii contractanti.
02. 'dministratorul este personal raspunzator fata de tertii cu care contracteaza daca se
oblia in nume propriu, sub rezer)a drepturilor detinute de acestia impotri)a
beneficiarului sau, dupa caz, a fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara.
Raspunderea personala a administratorului in cazul depasirii puterilor conferite 'rt. #13
'dministratorul care isi depaseste puterile este tinut personal fata de tertii cu care a
contractat, in masura in care acestia nu au cunoscut faptul depasirii puterilor ori
beneficiarul nu a ratificat in mod e,pres sau tacit actul inc6eiat de administrator cu
depasirea puterilor conferite.
Depasirea puterilor incredintate mai multor persoane 'rt. #15
01. 1e considera o depasire a puterilor conferite fapta administratorului de a e,ercita in
mod indi)idual atributiile pe care trebuie sa le e,ercite impreuna cu altcine)a.
02. Prin e,ceptie de la pre)ederile alin. 01., nu constituie o incalcare a puterilor
e,ercitarea acestora intr(un mod mai a)anta5os decat acela care ii era impus prin actul de
imputernicire.
Limitarea raspunderii beneficiarului fata de terti 'rt. #1!
01. 7eneficiarul raspunde fata de terti pentru pre5udiciile pricinuite in mod culpabil de
administrator in e,ercitarea atributiilor sale numai pana la concurenta castiului obtinut.
02. Pre)ederile alin. 01. se aplica, in mod corespunzator, in cazul masei patrimoniale
fiduciare.
'dministratorul aparent 'rt. #1/
Orice persoana care, a)and capacitate deplina de e,ercitiu, creeaza aparenta despre o alta
persoana ca este administratorul bunurilor sale )a fi tinuta de toate contractele pe care
aceasta din urma persoana le inc6eie cu tertii de bunacredinta.
1ectiunea 2 ( In)entar, arantii si asiurare
Iz)orul obliatiei pri)ind in)entarul, arantiile si asiurarea 'rt. #1#
01. 'dministratorul nu este obliat sa faca in)entarul, sa subscrie o polita de asiurare sau
sa furnizeze o alta arantie pentru buna e,ecutare a indatoririlor sale, in absenta unei
clauze a actului constituti), a inteleerii ulterioare a partilor, a unei dispozitii leale
contrare sau a unei 6otarari 5udecatoresti pronuntate la cererea beneficiarului sau a
oricarei persoane interesate.
02. In cazul in care o asemenea obliatie a fost stabilita in sarcina administratorului prin
lee sau prin 6otarare 5udecatoreasca, administratorul )a putea solicita instantei
5udecatoresti, pentru moti)e temeinice, sa fie dispensat de indeplinirea ei.
*riteriile pentru aprecierea moti)elor temeinice 'rt. #1;
01. In solutionarea cererilor pre)azute la art. #1#, instanta 5udecatoreasca )a tine seama
de )aloarea bunurilor, de situatia partilor, precum si de alte circumstante.
02. Instanta nu )a putea admite cererea de stabilire a obliatiei administratorului pri)ind
in)entarul, arantiile sau asiurarea, daca pe aceasta cale s(ar incalca o clauza contrara
din actul constituti) sau din inteleerea ulterioara a partilor.
*uprinsul in)entarului 'rt. #20
01. In cazurile in care administratorul este obliat sa intocmeasca un in)entar, acesta
trebuie sa cuprinda o enumerare completa a bunurilor incredintate sau a continutului
masei patrimoniale ori a patrimoniului supus administrarii.
02. In)entarul contine, ori de cate ori este cazul<
a. datele de identificare a bunurilor imobile si descrierea bunurilor mobile, cu indicarea
)alorii acestora, iar in cazul unei uni)ersalitati de bunuri mobile, o identificare
corespunzatoare a uni)ersalitatii respecti)e=
b. identificarea sumelor de bani=
c. lista instrumentelor financiare.
02. De asemenea, in cazul administrarii unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu,
in)entarul cuprinde lista datoriilor si se inc6eie cu o recapitulatie a acti)ului si pasi)ului.
03. 'dministratorul are obliatia sa notifice beneficiarului, prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire, data si locul intocmirii in)entarului.
05. In)entarul se intocmeste fie prin inscris autentic, fie prin inscris sub semnatura pri)ata
cuprinzand data si locul intocmirii si semnat de autor si de beneficiar, iar in absenta
acestuia din urma, de 2 martori. *onstatarile cu pri)ire la care beneficiarul nu a facut
obiectiuni au deplina forta probanta fata de acesta din urma.
7unurile de uz personal 'rt. #21
In masura in care patrimoniul administrat cuprinde bunuri de uz personal ale titularului
sau, dupa caz, ale defunctului, in in)entar se face o mentiune de ordin eneral cu pri)ire
la acestea, descriindu(se doar obiectele de imbracaminte, inscrisurile personale, bi5uteriile
sau obiectele de uz curent a caror )aloare indi)iduala depaseste ec6i)alentul in lei al
sumei de 100 euro.
1tarea bunurilor indicate in in)entar 'rt. #22
7unurile indicate in in)entar sunt prezumate a fi in buna stare la data intocmirii acestuia,
cu e,ceptia cazului in care in)entarul cuprinde o mentiune contrara areata de beneficiar
sau, in absenta acordului beneficiarului, mentiunea este insotita de un document
do)editor.
*omunicarea si contestarea in)entarului 'rt. #22
01. O copie a in)entarului )a fi predata de administrator persoanei care l(a desemnat si
beneficiarului, precum si oricarei alte persoane interesate despre care acesta are
cunostinta.
02. In)entarul poate fi facut public numai in cazurile si potri)it procedurii pre)azute de
lee.
02. Orice persoana interesata poate contesta in 5ustitie in)entarul sau oricare dintre
mentiunile continute de acesta si )a putea solicita intocmirea unui nou in)entar, cu
participarea unui e,pert 5udiciar.
'siurarea facultati)a 'rt. #23
01. *6iar in absenta unei obliatii stabilite prin lee, prin actul constituti) sau prin
inteleerea partilor ori prin 6otarare 5udecatoreasca, administratorul poate asiura
bunurile incredintate impotri)a riscurilor obisnuite, precum furtul sau incendiul, pe
c6eltuiala beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar.
02. 'dministratorul poate subscrie totodata o polita de asiurare profesionala pentru buna
e,ecutare a obliatiilor sale.
02. *6eltuielile prile5uite de asiurarea pre)azuta la alin. 02. sunt in sarcina beneficiarului
sau a patrimoniului fiduciar, in cazul in care administrarea este efectuata cu titlu ratuit.
1ectiunea 3 ( 'dministrarea colecti)a si delearea
'doptarea 6otararilor 'rt. #25
In cazul in care sunt desemnate mai multe persoane in calitate de administratori, daca
leea sau actul de desemnare nu pre)ede altfel, 6otararile se iau prin )ointa ma5oritatii
acestora.
'doptarea 6otararilor in situatii speciale 'rt. #2!
01. 'dministratorii )or putea efectua in mod indi)idual acte de conser)are.
02. In cazul in care nu se pot lua 6otarari in mod )alabil din cauza opunerii constante a
unora dintre administratori, celelalte acte de administrare a bunurilor altuia )or putea fi
facute, in caz de urenta, cu autorizarea instantei 5udecatoresti.
02. In masura in care neinteleerile dintre administratori persista, iar administrarea este
serios afectata, instanta )a putea dispune, la solicitarea oricarei persoane interesate, una
sau mai multe dintre urmatoarele masuri<
a. stabilirea unui mecanism simplificat de adoptare a 6otararilor=
b. repartizarea atributiilor intre administratori=
c. conferirea )otului decisi), in caz de paritate de )oturi, unuia dintre administratori=
d. inlocuirea administratorului sau, dupa caz, a administratorilor carora le este imputabila
situatia creata.
Raspunderea solidara 'rt. #2/
01. 'dministratorii sunt raspunzatori in mod solidar pentru indeplinirea atributiilor lor.
02. *u toate acestea, in cazul in care atributiile sunt repartizate prin lee, actul de
desemnare sau 6otarare 5udecatoreasca, iar repartizarea a fost respectata, fiecare
administrator este raspunzator doar pentru partea sa de administrare.
Prezumtia de aprobare a 6otararilor 'rt. #2#
01. 1e prezuma ca administratorul a aprobat toate 6otararile adoptate de ceilalti
administratori si )a raspunde pentru acestea in solidar cu ei in masura in care nu s(a opus
in momentul adoptarii 6otararii si nu a notificat aceasta opozitie beneficiarului intr(un
termen rezonabil.
02. 1e prezuma ca administratorul a aprobat 6otararea adoptata in absenta sa in masura in
care nu isi face cunoscuta opozitia celorlalti administratori si beneficiarului intr(un
termen rezonabil de la data la care a luat cunostinta de 6otararea respecti)a.
02. 'dministratorul nu )a raspunde in situatia in care nu a putut, pentru moti)e temeinice,
sa notifice opozitia sa in conditiile alin. 01..
Delearea 'rt. #2;
01. 'dministratorul isi poate delea partial atributiile sau poate imputernici un tert sa il
reprezinte la inc6eierea unui act determinat.
02. 'dministratorul nu poate delea unei terte persoane administrarea enerala sau
e,ercitiul unei puteri discretionare, cu e,ceptia cazului in care delearea se face catre un
coadministrator.
02. 'dministratorul raspunde pentru faptele celui substituit in masura in care beneficiarul
nu a autorizat in mod e,pres substituirea, iar in cazul in care autorizarea e,ista, raspunde
numai pentru lipsa de dilienta in aleerea si indrumarea inlocuitorului.
Raspunderea reprezentantului administratorului 'rt. #20
01. 'ctele prin care reprezentantul administratorului a incalcat pre)ederile actului de
desemnare sau uzantele sunt inopozabile beneficiarului.
02. De asemenea, beneficiarul se poate indrepta impotri)a reprezentantului
administratorului pentru pre5udiciile suferite, c6iar daca era autorizat e,pres sa
incredinteze reprezentarea.
1ectiunea 5 ( Plasamentele considerate siure
*ateoriile de plasamente considerate siure 'rt. #21
1unt prezumate a fi siure plasamentele stabilite periodic de 7anca &ationala a Romaniei
si de *omisia &ationala a +alorilor Mobiliare.
Limitele prudentiale ale efectuarii plasamentelor 'rt. #22
01. 'dministratorul 6otaraste cu pri)ire la efectuarea plasamentelor in functie de
randament si de cresterea estimata a )alorii. 'dministratorul )a cauta sa realizeze un
portofoliu di)ersificat, care sa produca )enituri fi,e si, respecti), )ariabile, intr(o
proportie stabilita in functie de con5unctura economica.
02. 'dministratorul nu )a putea ac6izitiona mai mult de 5? din actiunile aceleiasi
societati comerciale si nici nu )a putea ac6izitiona actiuni, obliatiuni sau alte )alori
mobiliare ale unei persoane 5uridice care nu si(a indeplinit obliatia de plata a
di)idendelor ori dobanzilor sau acorda imprumuturi persoanei 5uridice respecti)e.
Plasarea sumelor de bani 'rt. #22
01. 'dministratorul )a putea depozita sumele de bani care ii sunt incredintate la o
institutie de credit sau de asiurare ori la un oranism de plasament colecti), in masura in
care depozitul este rambursabil la )edere sau in urma unui a)iz de ma,imum 20 de zile.
02. 'dministratorul )a putea efectua totodata depuneri pe perioade mai luni in masura in
care acestea sunt arantate interal de 8ondul de arantare a depozitelor in sistemul
bancar sau, dupa caz, de 8ondul de prote5are a asiuratilor.
02. In lipsa arantiei pre)azute la alin. 02., administratorul nu )a putea efectua depuneri
pe perioade mai luni, cu e,ceptia cazului in care instanta il autorizeaza in acest sens si in
conformitate cu reulile determinate de aceasta.
Mentinerea plasamentelor anterioare 'rt. #23
01. 'dministratorul )a putea mentine plasamentele e,istente la data preluarii functiei
c6iar daca acestea nu sunt considerate siure.
02. 'dministratorul )a putea totodata sa detina )alori mobiliare care le inlocuiesc pe cele
detinute anterior ca urmare a reoranizarii, lic6idarii sau fuziunii persoanei 5uridice
emitente.
Obliatia de reparare a pre5udiciului pentru plasamentele nesiure 'rt. #25
01. 1e prezuma ca un administrator actioneaza prudent daca isi indeplineste atributiile in
conformitate cu pre)ederile prezentei sectiuni.
02. 'dministratorul care efectueaza un alt plasament decat cele mentionate la art. #21 si
care nu a fost autorizat e,pres de catre beneficiar )a fi tinut sa repare pre5udiciul rezultat
fara a se tine seama de e,istenta )reunei culpe.
Obliatia administratorului de a(si arata calitatea 'rt. #2!
01. 'dministratorul trebuie sa indice calitatea sa si persoana beneficiarului pentru
plasamentele facute in cursul administrarii.
02. In caz contrar, plasamentul si profitul aferent )or re)eni tot beneficiarului. Daca
plasamentele sunt nerentabile, administratorul )a acoperi personal pierderile cauzate
beneficiarului.
1ectiunea ! ( Repartitia profiturilor si a pierderilor
Repartitia profitului si a pierderilor 'rt. #2/
01. Repartitia profitului si a pierderilor intre beneficiarul fructelor si cel al capitalului se
)a realiza in conformitate cu pre)ederile actului constituti).
02. In lipsa unei indicatii e,prese in act, repartitia se face ec6itabil, tinand seama de
obiectul administrarii, de circumstantele care au dat nastere la administrare, precum si de
practicile contabile eneral acceptate.
Debitarea contului de )enituri 'rt. #2#
01. *ontul de )enituri se )a debita cu sumele reprezentand urmatoarele c6eltuieli si alte
c6eltuieli de natura similara, in urmatoarea ordine<
a. impozitele si ta,ele platite, aferente bunurilor administrate=
b. 5umatate din remuneratia administratorului si din c6eltuielile rezonabile efectuate de
acesta pentru administrarea comuna a capitalului si a dobanzilor=
c. primele de asiurare, costurile reparatiilor minore, precum si celelalte c6eltuieli
obisnuite ale administrarii=
d. c6eltuielile efectuate pentru conser)area drepturilor beneficiarului fructelor si 5umatate
din costurile prile5uite de descarcarea 5udiciara de estiune, in masura in care instanta
5udecatoreasca nu dispune altfel=
e. costurile amortizarii bunurilor, cu e,ceptia celor utilizate in scop personal de catre
beneficiar.
02. 'dministratorul )a putea repartiza c6eltuielile importante pe o perioada de timp
rezonabila, pentru a mentine )eniturile la un ni)el constant.
Debitarea contului de capital 'rt. #2;
01. *ontul de capital se )a debita cu sumele reprezentand c6eltuieli care nu sunt trecute in
debitul contului de )enituri, precum c6eltuielile referitoare la in)estitiile de capital,
instrainarea de bunuri, conser)area drepturilor beneficiarului capitalului sau a dreptului
de proprietate a bunurilor administrate.
02. *ontul de capital se )a debita totodata cu sumele reprezentand ta,e si impozite platite
asupra castiurilor din capital, c6iar si atunci cand leea speciala le califica impozite pe
)enit.
Momentul nasterii dreptului beneficiarului la )enitul net 'rt. #30
7eneficiarul fructelor este indreptatit la )enitul net rezultat din administrarea bunurilor
incepand cu data pre)azuta in actul constituti) sau, in lipsa unei asemenea date, de la
momentul inceperii administrarii ori, dupa caz, al decesului testatorului.
Dobandirea fructelor 'rt. #31
01. *and beneficiarul este proprietarul bunului fruifer, fructele se dobandesc potri)it
reulilor pre)azute la art. 550 alin. 02. si 02.. In cazul in care beneficiarul este o terta
persoana, se aplica in mod corespunzator reulile pre)azute la art. /10 si /11.
02. Di)idendele si distributiile unei persoane 5uridice se datoreaza de la data indicata in
6otararea de distributie sau, in lipsa acesteia, de la data 6otararii respecti)e. 7eneficiarul
nu )a a)ea dreptul la plata di)idendelor stabilite ulterior momentului incetarii dreptului
sau.
1ectiunea / ( Darea de seama anuala
Obliatia pri)ind darea de seama 'rt. #32
*el putin o data pe an administratorul ii )a prezenta beneficiarului o dare de seama a
estiunii sale.
*ontinutul si auditarea darii de seama 'rt. #32
01. Darea de seama trebuie sa cuprinda toate informatiile necesare )erificarii e,actitatii
acesteia.
02. La cererea persoanei interesate, darea de seama poate fi auditata de catre un e,pert
independent.
02. In cazul in care administratorul se opune auditarii, persoana interesata poate sa
solicite instantei 5udecatoresti desemnarea unui e,pert independent pentru a )erifica darea
de seama.
Darea de seama in ipoteza in care sunt mai multi administratori 'rt. #33
Daca sunt mai multi administratori, acestia )or intocmi o sinura dare de seama, cu
e,ceptia cazului in care atributiile lor au fost repartizate prin lee, prin actul constituti)
sau de catre instanta 5udecatoreasca, iar aceasta repartizare a fost respectata.
%,aminarea reistrelor 'rt. #35
'dministratorul este obliat sa ii permita beneficiarului, in orice moment, e,aminarea
reistrelor si a documentelor 5ustificati)e ce au leatura cu estiunea sa.
*apitolul I+ ( Incetarea administrarii
1ectiunea 1 ( *auzele de incetare
*azurile de incetare 'rt. #3!
'dministrarea inceteaza<
a. prin stinerea dreptului beneficiarului asupra bunurilor administrate=
b. prin e,pirarea termenului sau implinirea conditiei stipulate in actul constituti)=
c. prin indeplinirea scopului administrarii sau prin incetarea cauzei care a dat nastere
administrarii=
d. prin denuntarea de catre beneficiar a actului de desemnare, ca urmare a solicitarii
comunicate administratorului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, de a
restitui bunurile de indata=
e. prin inlocuirea administratorului de catre beneficiar sau de catre instanta
5udecatoreasca, la cererea altei persoane interesate=
f. prin decesul, punerea sub interdictie 5udecatoreasca, renuntarea administratorului ori
supunerea acestuia la procedura insol)entei=
. prin punerea sub interdictie 5udecatoreasca a beneficiarului sau supunerea acestuia la
procedura insol)entei, in masura in care aceasta afecteaza bunurile administrate.
&otificarea renuntarii 'rt. #3/
01. 'dministratorul poate renunta la atributiile sale, pe baza notificarii adresate, prin
scrisoare recomandata cu confirmare de primire, beneficiarului si, dupa caz, celorlalti
administratori sau persoanei imputernicite sa desemneze un inlocuitor.
02. &otificarea )a cuprinde un termen de prea)iz rezonabil, care sa ii permita
beneficiarului sa numeasca un alt administrator sau sa preia el insusi administrarea
bunurilor. In caz contrar, administratorul )a repara pre5udiciul cauzat prin renuntarea sa
intempesti)a.
02. Renuntarea administratorului produce efecte de la data e,pirarii termenului de
prea)iz.
Moartea sau punerea sub interdictie a administratorului 'rt. #3#
01. Moartea sau punerea sub interdictie a administratorului )a fi comunicata
beneficiarului si, dupa caz, celorlalti administratori, de catre mostenitorii acestuia sau
e,ecutorul testamentar ori de catre tutorele administratorului.
02. Mostenitorii, e,ecutorul testamentar si tutorele, dupa caz, sunt obliati sa intreprinda,
in pri)inta oricarei afaceri incepute, orice masura imediata care este necesara pentru
pre)enirea producerii unei pierderi, precum si sa dea socoteala si sa predea bunurile catre
persoana indreptatita.
Obliatiile asumate ulterior incetarii administrarii 'rt. #3;
01. Obliatiile asumate fata de terti, ulterior incetarii administrarii, de un administrator de
buna(credinta sunt pe deplin )alabile si il oblia pe beneficiar sau, dupa caz, pe fiduciar.
02. Pre)ederile alin. 01. se aplica si in cazul obliatiilor asumate de administrator ulterior
incetarii administrarii, atunci cand aceasta este o consecinta necesara sau o masura
necesara pentru pre)enirea pierderilor.
02. 7eneficiarul sau fiduciarul este de asemenea tinut de obliatiile asumate fata de tertii
care nu au cunoscut faptul incetarii administrarii.
03. 8iduciarul raspunde numai in limitele acti)ului masei patrimoniale fiduciare.
1ectiunea 2 ( Darea de seama si predarea bunurilor
Darea de seama finala 'rt. #50
01. La incetarea raporturilor de administrare, administratorul )a prezenta o dare de seama
finala beneficiarului si, dupa caz, administratorului inlocuitor sau celorlalti
administratori. In cazul incetarii simultane a raporturilor de administrare ale mai multor
administratori, acestia )or prezenta o sinura dare de seama, cu e,ceptia cazului in care
atributiile acestora sunt separate.
02. Darea de seama )a cuprinde toate datele necesare pentru a permite )erificarea
e,actitatii sale. Reistrele si celelalte documente 5ustificati)e )or putea fi consultate de
persoanele interesate.
02. 'cceptarea darii de seama de catre beneficiar il descarca pe administrator.
Descarcarea 5udiciara de estiune 'rt. #51
01. In cazul in care oricare dintre beneficiari nu accepta darea de seama, administratorul
poate cere instantei 5udecatoresti sa o incu)iinteze.
02. Ori de cate ori se considera necesar, instanta 5udecatoreasca )a dispune efectuarea
unei e,pertize de specialitate.
Locul predarii bunurilor 'rt. #52
In lipsa unei stipulatii contrare, administratorul preda bunurile administrate la locul unde
se asesc acestea.
Intinderea obliatiei de restituire 'rt. #52
01. 'dministratorul este obliat sa predea tot ce a primit in e,ercitarea atributiilor sale,
c6iar daca plata primita de la tert este nedatorata beneficiarului sau, dupa caz,
fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara.
02. 'dministratorul este, de asemenea, obliat sa restituie orice profit sau orice alt a)anta5
patrimonial realizat in folos personal prin utilizarea, fara permisiune, a datelor si a
informatiilor obtinute in )irtutea calitatii sale.
02. 'dministratorul care a folosit, fara permisiune, un bun este obliat sa il indemnizeze
pe beneficiar sau, dupa caz, pe fiduciar, in contul masei patrimoniale fiduciare cu
ec6i)alentul folosintei bunului.
1uportarea c6eltuielilor administrarii 'rt. #53
01. *6eltuielile administrarii, inclusi) cele ocazionate de prezentarea darii de seama si de
predarea bunurilor, sunt in sarcina beneficiarului sau, dupa caz, a fiduciarului, pentru
masa patrimoniala fiduciara.
02. In cazul renuntarii, denuntarii actului de desemnare sau al inlocuirii administratorului,
beneficiarul ori fiduciarul, in contul masei patrimoniale fiduciare, are in sarcina, pe lana
c6eltuielile mentionate la alin. 01., si plata remuneratiei cu)enite administratorului in
raport cu durata acti)itatii sale.
Data curerii dobanzilor 'rt. #55
01. 'dministratorul datoreaza dobanzi asupra soldului de la data acceptarii ori a
incu)iintarii 5udiciare a darii de seama sau, dupa caz, de la data notificarii prin scrisoare
recomandata cu confirmare de primire sau prin orice alt mi5loc pre)azut de lee.
02. 7eneficiarul sau fiduciarul, pentru masa patrimoniala fiduciara, datoreaza dobanzi
pentru sumele cu)enite administratorului doar de la punerea in intarziere potri)it alin. 01..
Deducerea remuneratiei 'rt. #5!
01. 'dministratorul poate deduce din soldul administrarii remuneratia care ii este datorata
de beneficiar sau de fiduciar, in contul masei patrimoniale fiduciare, pentru acti)itatea sa.
02. 'dministratorul are drept de retentie asupra bunului administrat pana la plata interala
a datoriei fata de el.
1olidaritatea beneficiarilor 'rt. #5/
In caz de pluralitate de beneficiari, acestia sunt tinuti solidar la indeplinirea obliatiilor
fata de administrator.
$itlul +I ( Proprietatea publica
*apitolul I ( Dispozitii enerale
Definitia dreptului de proprietate publica 'rt. #5#
Proprietatea publica este dreptul de proprietate ce apartine statului sau unei unitati
administrati)(teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaratia leii,
sunt de uz ori de interes public, cu conditia sa fie dobandite prin unul dintre modurile
pre)azute de lee.
Obiectul proprietatii publice. Delimitarea de domeniul pri)at 'rt. #5;
01. *onstituie obiect e,clusi) al proprietatii publice boatiile de interes public ale
subsolului, spatiul aerian, apele cu potential eneretic )alorificabil, de interes national,
pla5ele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului
continental, precum si alte bunuri stabilite prin lee oranica.
02. *elelalte bunuri care apartin statului ori unitatilor administrati)(teritoriale fac parte,
dupa caz, din domeniul public sau din domeniul pri)at al acestora, insa numai daca au
fost, la randul lor, dobandite prin unul dintre modurile pre)azute de lee.
Domeniul public national, 5udetean si local 'rt. #!0
01. 7unurile proprietate publica fac parte din domeniul public national, 5udetean sau,
dupa caz, local.
02. Delimitarea dintre domeniul public national, 5udetean si local se face in conditiile
leii.
02. 7unurile care formeaza obiectul e,clusi) al proprietatii publice a statului sau a
unitatilor administrati)(teritoriale potri)it unei lei oranice nu pot fi trecute din
domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrati)(teritoriale sau
in)ers decat ca urmare a modificarii leii oranice. In celelalte cazuri, trecerea unui bun
din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrati)(teritoriale si
in)ers se face in conditiile leii.
*aracterele dreptului de proprietate publica 'rt. #!1
01. 7unurile proprietate publica sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
02. Proprietatea asupra acestor bunuri nu se stine prin neuz si nu poate fi dobandita de
terti prin uzucapiune sau, dupa caz, prin posesia de buna(credinta asupra bunurilor
mobile.
02. In conditiile leii, bunurile proprietate publica pot fi date in administrare sau in
folosinta si pot fi concesionate ori inc6iriate.
Limitele e,ercitarii dreptului de proprietate publica 'rt. #!2
01. Dreptul de proprietate publica este susceptibil de orice limite relementate de lee sau
de prezentul cod pentru dreptul de proprietate pri)ata, in masura in care acestea sunt
compatibile cu uzul sau interesul public caruia ii sunt destinate bunurile afectate.
02. Incompatibilitatea se constata prin acordul dintre titularul proprietatii publice si
persoana interesata sau, in caz de di)erenta, pe cale 5udecatoreasca.
02. In aceste cazuri, persoana interesata are dreptul la o 5usta si prompta despaubire din
partea titularului proprietatii publice.
*azurile de dobandire a dreptului de proprietate publica 'rt. #!2
Dreptul de proprietate publica se dobandeste<
a. prin ac6izitie publica, efectuata in conditiile leii=
b. prin e,propriere pentru cauza de utilitate publica, in conditiile leii=
c. prin donatie sau leat, acceptat in conditiile leii, daca bunul, prin natura lui sau prin
)ointa dispunatorului, de)ine de uz ori de interes public= d. prin con)entie cu titlu oneros,
daca bunul, prin natura lui sau prin )ointa dobanditorului, de)ine de uz ori de interes
public=
e. prin transferul unui bun din domeniul pri)at al statului in domeniul public al acestuia
sau din domeniul pri)at al unei unitati administrati)(teritoriale in domeniul public al
acesteia, in conditiile leii=
f. prin alte moduri stabilite de lee.
1tinerea dreptului de proprietate publica 'rt. #!3
Dreptul de proprietate publica se stine daca bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul
pri)at, daca a incetat uzul sau interesul public, cu respectarea conditiilor pre)azute de
lee.
'pararea dreptului de proprietate publica 'rt. #!5
01. Obliatia apararii in 5ustitie a proprietatii publice re)ine titularului.
02. $itularii drepturilor corespunzatoare proprietatii publice sunt obliati<
a. sa il informeze pe proprietar cu pri)ire la orice tulburare adusa dreptului de proprietate
publica=
b. sa il introduca in proces pe titularul dreptului de proprietate publica, in conditiile
pre)azute de *odul de procedura ci)ila.
02. Dispozitiile art. 5!2 se aplica in mod corespunzator.
*apitolul II ( Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice 'rt. #!!
Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice sunt dreptul de administrare, dreptul
de concesiune si dreptul de folosinta cu titlu ratuit.
1ectiunea 2 ( Dreptul de administrare
*onstituirea dreptului de administrare 'rt. #!/
01. Dreptul de administrare se constituie prin 6otarare a 9u)ernului, a consiliului
5udetean sau, dupa caz, a consiliului local.
02. 'utoritatile pre)azute la alin. 01. controleaza modul de e,ercitare a dreptului de
administrare.
%,ercitarea dreptului de administrare 'rt. #!#
01. Dreptul de administrare apartine reiilor autonome sau, dupa caz, autoritatilor
administratiei publice centrale sau locale si altor institutii publice de interes national,
5udetean ori local.
02. $itularul dreptului de administrare poate folosi si dispune de bunul dat in administrare
in conditiile stabilite de lee si, daca este cazul, de actul de constituire.
1tinerea dreptului de administrare 'rt. #!;
Dreptul de administrare inceteaza odata cu incetarea dreptului de proprietate publica sau
prin actul de re)ocare emis, in conditiile leii, daca interesul public o impune, de oranul
care l(a constituit.
'pararea dreptului de administrare 'rt. #/0
01. 'pararea in 5ustitie a dreptului de administrare re)ine titularului dreptului.
02. Dispozitiile art. !;! alin. 01. se aplica in mod corespunzator.
1ectiunea 2 ( Dreptul de concesiune
*ontinutul dreptului de concesiune 'rt. #/1
01. *oncesionarul are dreptul si, in acelasi timp, obliatia de e,ploatare a bunului, in
sc6imbul unei rede)ente si pentru o durata determinata, cu respectarea conditiilor
pre)azute de lee si a contractului de concesiune.
02. *alitatea de concesionar o poate a)ea orice persoana fizica sau persoana 5uridica.
02. Procedura de concesionare, precum si inc6eierea, e,ecutarea si incetarea contractului
de concesiune sunt supuse conditiilor pre)azute de lee.
%,ercitarea dreptului de concesiune 'rt. #/2
01. *oncesionarul poate efectua orice acte materiale sau 5uridice necesare pentru a
asiura e,ploatarea bunului. *u toate acestea, sub sanctiunea nulitatii absolute,
concesionarul nu poate instraina si nici re)a bunul dat in concesiune sau, dupa caz,
bunurile destinate ori rezultate din realizarea concesiunii si care trebuie, potri)it leii sau
actului constituti), sa fie predate concedentului la incetarea, din orice moti)e, a
concesiunii.
02. 8ructele, precum si, in limitele pre)azute de lee si in actul de constituire, productele
bunului concesionat re)in concesionarului.
02. In toate cazurile, e,ercitarea dreptului de concesiune este supusa controlului din
partea concedentului, in conditiile leii si ale contractului de concesiune.
'pararea dreptului de concesiune 'rt. #/2
01. 'pararea in 5ustitie a dreptului de concesiune re)ine concesionarului.
02. Dispozitiile art. !;! alin. 01. se aplica in mod corespunzator.
1ectiunea 3 ( Dreptul de folosinta cu titlu ratuit
*ontinutul si limitele dreptului de folosinta cu titlu ratuit 'rt. #/3
01. Dreptul de folosinta asupra bunurilor proprietate publica se acorda, cu titlu ratuit, pe
termen limitat, in fa)oarea institutiilor de utilitate publica.
02. In lipsa unor dispozitii contrare in actul de constituire, titularul nu beneficiaza de
fructele ci)ile ale bunului.
02. Dispozitiile pri)ind constituirea si incetarea dreptului de administrare se aplica in mod
corespunzator.
'pararea dreptului de folosinta cu titlu ratuit 'rt. #/5
01. 'pararea in 5ustitie a dreptului de folosinta cu titlu ratuit re)ine titularului dreptului.
02. Dispozitiile art. !;! alin. 01. se aplica in mod corespunzator.
$itlul +II ( *artea funciara
*apitolul I ( Dispozitii enerale
1copul si obiectul cartii funciare 'rt. #/!
01. *artea funciara descrie imobilele si arata drepturile reale ce au ca obiect aceste
bunuri.
02. In cazurile pre)azute de lee pot fi inscrise in cartea funciara si alte drepturi, fapte sau
raporturi 5uridice, daca au leatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara.
02. Prin imobil, in sensul prezentului titlu, se intelee una sau mai multe parcele de teren
alaturate, indiferent de cateoria de folosinta, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi
proprietar, situate pe teritoriul unei unitati administrati)(teritoriale si care sunt identificate
printr(un numar cadastral unic.
Drepturile tabulare 'rt. #//
Drepturile reale imobiliare inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare. %le se
dobandesc, se modifica si se stin numai cu respectarea reulilor de carte funciara.
Obiectul drepturilor tabulare 'rt. #/#
01. Obiectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. #/! alin. 02., care dupa
inscrierea in cartea funciara nu mai poate sa fie modificat decat cu respectarea reulilor
de carte funciara.
02. 'ceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un sinur imobil.
02. Mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi carte funciara decat daca se afla in
coproprietate pe cote(parti ori in de)almasie.
Modificarea imobilului inscris in cartea funciara 'rt. #/;
01. Imobilul inscris in cartea funciara se poate modifica prin alipiri, daca mai multe
imobile alaturate se unesc intr(un sinur imobil sau daca se adaua o parte dintr(un
imobil la un alt imobil ori, dupa caz, se mareste intinderea acestuia.
02. De asemenea, imobilul inscris in cartea funciara se modifica si prin dezlipiri, daca se
desparte o parte din imobil sau se micsoreaza intinderea acestuia.
02. 'lipirea sau dezlipirea unui imobil re)at cu sarcini nu se poate face decat cu
consimtamantul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie sa fie
abuzi), el putand fi cenzurat de catre instanta 5udecatoreasca.
03. Daca insa creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, dupa caz, atat la dezlipirea, cat si
la alipirea imobilului re)at la un alt imobil, in lipsa de con)entie contrara, ipotecile )or
lua ran dupa cele ce re)eaza imobilul la care s(a facut alipirea.
05. Operatiunile de modificare a imobilului inscris in cartea funciara, prin alipiri sau
dezlipiri, au caracter material si nu implica niciun transfer de proprietate.
Inscrierile in caz de alipire sau dezlipire 'rt. ##0
01. In caz de alipire sau dezlipire, imobilele rezultate se )or transcrie in carti funciare noi,
cu mentionarea noului numar cadastral pentru fiecare imobil, iar cartea funciara sau, dupa
caz, )ec6ile carti funciare se )or inc6ide, fara a se mai putea redesc6ide pentru alte
inscrieri.
02. Daca intreul imobil inscris in cartea funciara a fost transcris, aceasta se )a inc6ide si
nu )a mai putea fi redesc6isa pentru noi inscrieri.
8elurile inscrierilor 'rt. ##1
01. Inscrierile sunt de 2 feluri< intabularea, inscrierea pro)izorie si notarea.
02. Intabularea si inscrierea pro)izorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se
refera la inscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi 5uridice in leatura cu imobilele
cuprinse in cartea funciara.
02. Inscrierea pro)izorie si notarea se fac numai in cazurile anume pre)azute de lee.
Inscrierea drepturilor reale afectate de modalitati 'rt. ##2
01. Drepturile reale sub conditie suspensi)a sau rezolutorie nu se intabuleaza. %le se pot
insa inscrie pro)izoriu.
02. $ermenul e,tincti) sau sarcina liberalitatii se )a putea arata atat in cuprinsul
intabularii, cat si al inscrierii pro)izorii.
*ercetarea cartii funciare 'rt. ##2
01. Orice persoana, fara a fi tinuta sa 5ustifice )reun interes, poate cerceta orice carte
funciara, precum si celelalte documente cu care aceasta se intreeste, potri)it leii. Mapa
cu inscrisurile care au stat la baza efectuarii inscrierilor in cartea funciara poate fi
consultata de orice persoana interesata, cu respectarea dispozitiilor leale cu pri)ire la
prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
02. La cerere, se )or elibera e,trase sau copii certificate, conforme cu e,emplarul oriinal
aflat in ar6i)a.
02. &imeni nu )a putea in)oca faptul ca nu a a)ut cunostinta de e,istenta )reunei inscrieri
efectuate in cartea funciara sau, dupa caz, a unei cereri de inscriere inreistrate la biroul
de cadastru si publicitate imobiliara.
Procedura de inscriere 'rt. ##3
Procedura de inscriere in cartea funciara se )a stabili prin lee speciala.
*apitolul II ( Inscrierea drepturilor tabulare
Dobandirea si stinerea drepturilor reale asupra imobilelor 'rt. ##5
01. 1ub rezer)a unor dispozitii leale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse
in cartea funciara se dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea
lor in cartea funciara, pe baza actului sau faptului care a 5ustificat inscrierea.
02. Drepturile reale se )or pierde sau stine numai prin radierea lor din cartea funciara, cu
consimtamantul titularului, dat prin inscris autentic notarial. 'cest consimtamant nu este
necesar daca dreptul se stine prin implinirea termenului aratat in inscriere ori prin
decesul sau, dupa caz, prin incetarea e,istentei 5uridice a titularului, daca acesta era o
persoana 5uridica.
02. Daca dreptul ce urmeaza sa fie radiat este re)at in folosul unei terte persoane,
radierea se )a face cu pastrarea dreptului acestei persoane, cu e,ceptia cazurilor anume
pre)azute de lee.
03. >otararea 5udecatoreasca definiti)a sau, in cazurile pre)azute de lee, actul autoritatii
administrati)e )a inlocui acordul de )ointa sau, dupa caz, consimtamantul titularului.
Modificarea drepturilor reale asupra imobilelor 'rt. ##!
Modificarea unui drept real imobiliar se face potri)it reulilor stabilite pentru dobandirea
sau stinerea drepturilor reale, daca prin lee nu se dispune altfel.
Dobandirea unor drepturi reale fara inscriere 'rt. ##/
01. Drepturile reale se dobandesc fara inscriere in cartea funciara cand pro)in din
mostenire, accesiune naturala, )anzare silita, e,propriere pentru cauza de utilitate publica,
precum si in alte cazuri e,pres pre)azute de lee.
02. *u toate acestea, in cazul )anzarii silite, daca urmarirea imobilului nu a fost in
prealabil notata in cartea funciara, drepturile reale astfel dobandite nu )or putea fi opuse
tertilor dobanditori de buna(credinta.
02. In cazurile pre)azute la alin. 01., titularul drepturilor astfel dobandite nu )a putea insa
dispune de ele prin cartea funciara decat dupa ce s(a facut inscrierea.
*onditii de inscriere 'rt. ###
Inscrierea in cartea funciara se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial, a 6otararii
5udecatoresti ramase definiti)a, a certificatului de mostenitor sau in baza unui alt act emis
de autoritatile administrati)e, in cazurile in care leea pre)ede aceasta.
Renuntarea la dreptul de proprietate 'rt. ##;
01. Proprietarul poate renunta la dreptul sau printr(o declaratie autentica notariala
inreistrata la biroul de cadastru si publicitate imobiliara pentru a se inscrie radierea
dreptului.
02. In acest caz, comuna, orasul sau municipiul, dupa caz, poate cere inscrierea dreptului
de proprietate in folosul sau, in baza 6otararii consiliului local, cu respectarea
dispozitiilor leale pri)ind transferul drepturilor reale imobiliare, daca o alta persoana nu
a solicitat inscrierea in temeiul uzucapiunii.
02. In situatia bunurilor re)ate de sarcini reale, unitatea administrati)(teritoriala care a
preluat bunul este tinuta in limita )alorii bunului.
Data producerii efectelor inscrierilor 'rt. #;0
01. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, inscrierile in cartea funciara isi )or produce
efectele de la data inreistrarii cererilor, tinandu(se insa cont de data, ora si minutul
inreistrarii acestora in toate cazurile in care cererea a fost depusa personal, prin
mandatar ori notar public sau, dupa caz, comunicata prin telefa,, posta electronica ori
prin alte mi5loace ce asiura transmiterea te,tului si confirmarea primirii cererii de
inscriere cu toate documentele 5ustificati)e.
02. In cazul drepturilor de ipoteca, ordinea inreistrarii cererilor )a determina si ranul
acestora.
02. Daca mai multe cereri s(au primit in aceeasi zi prin posta sau curier, drepturile de
ipoteca )or a)ea acelasi ran, iar celelalte drepturi )or dobandi numai pro)izoriu ran
eal, urmand ca instanta sa se pronunte, la cererea oricarei persoane interesate, asupra
ranului si, daca )a fi cazul, asupra radierii inscrierii ne)alabile.
03. In cazul in care doua sau mai multe drepturi au primit pro)izoriu ran eal, potri)it
dispozitiilor alin. 02., )a fi preferat, indiferent de data certa a titlurilor aflate in concurs,
cel care a fost pus in posesia bunului sau, dupa caz, cel fata de care debitorul si(a e,ecutat
cel dintai obliatiile ce ii incumba, cu e,ceptia drepturilor de ipoteca care )or a)ea
acelasi ran. In situatia in care niciunul din dobanditori n(a fost pus in posesia bunului
sau, dupa caz, debitorul nu si(a e,ecutat obliatiile fata de niciunul dintre ei, )a fi preferat
cel care a sesizat cel dintai instanta de 5udecata in temeiul dispozitiilor prezentului articol.
05. Dispozitiile alin. 02. si 03. se aplica si atunci cand, in aceeasi zi, o cerere de inscriere a
fost depusa ori comunicata in conditiile alin. 01., iar alta primita prin posta sau curier.
*onflictul dintre tertii dobanditori de la un autor comun 'rt. #;1
In cazul in care doua sau mai multe persoane au fost indreptatite sa dobandeasca, prin
acte inc6eiate cu acelasi autor, drepturi asupra aceluiasi imobil care se e,clud reciproc,
cel care si(a inscris primul dreptul )a fi socotit titularul dreptului tabular, indiferent de
data titlului in temeiul caruia s(a sa)arsit inscrierea in cartea funciara.
1ituatia tertului dobanditor de rea(credinta 'rt. #;2
01. *el care a fost indreptatit, printr(un act 5uridic )alabil inc6eiat, sa inscrie un drept real
in folosul sau poate cere radierea din cartea funciara a unui drept concurent sau, dupa caz,
acordarea de ran preferential fata de inscrierea efectuata de alta persoana, insa numai
daca sunt intrunite urmatoarele 2 conditii<
a. actul 5uridic in temeiul caruia se solicita radierea sau acordarea ranului preferential sa
fie anterior aceluia in baza caruia tertul si(a inscris dreptul=
b. dreptul reclamantului si cel al tertului dobanditor sa pro)ina de la un autor comun=
c. inscrierea dreptului in folosul reclamantului sa fi fost impiedicata de tertul dobanditor
prin )iolenta sau )iclenie, dupa caz.
02. Radierea sau acordarea ranului preferential poate fi ceruta si daca )iolenta ori
)iclenia a pro)enit de la o alta persoana decat tertul dobanditor, dar numai daca acesta din
urma a cunoscut sau, dupa caz, trebuia sa cunoasca aceasta impre5urare la data inc6eierii
contractului in baza caruia a dobandit dreptul intabulat in folosul sau.
02. Dreptul la actiune se prescrie in termen de 2 ani de la data inscrierii de catre tert a
dreptului in folosul sau.
Persoanele impotri)a carora se poate face inscrierea drepturilor tabulare 'rt. #;2
Inscrierea unui drept real se poate efectua numai<
a. impotri)a aceluia care, la data inreistrarii cererii, este inscris ca titular al dreptului
asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta=
b. impotri)a aceluia care, inainte de a fi fost inscris, si(a re)at dreptul, daca amandoua
inscrierile se cer deodata.
Inscrierea drepturilor reale in cazul actelor 5uridice succesi)e 'rt. #;3
In cazul in care un drept supus inscrierii in cartea funciara a facut obiectul unor cesiuni
succesi)e fara ca inscrierile sa fi fost efectuate, cel din urma indreptatit nu )a putea cere
inscrierea dreptului in folosul sau decat daca solicita, odata cu inscrierea acestuia, si
inscrierea dobandirilor succesi)e anterioare pe care le )a do)edi cu inscrisuri oriinale
sau copii lealizate, dupa caz.
Inscrierile intemeiate pe obliatiile defunctului 'rt. #;5
Inscrierile intemeiate pe obliatiile defunctului se )or putea sa)arsi si dupa ce dreptul a
fost inscris pe numele mostenitorului, insa numai in masura in care mostenitorul este tinut
de aceste obliatii.
'ctiunea in prestatie tabulara 'rt. #;!
01. In cazurile in care cel obliat sa transmita, sa constituie ori sa modifice in folosul
altuia un drept real asupra unui imobil nu isi e,ecuta obliatiile necesare pentru inscrierea
in cartea funciara, se )a putea cere instantei 5udecatoresti sa dispuna inscrierea= dreptul la
actiune este prescriptibil in conditiile leii.
02. Daca actiunea in prestatie tabulara a fost notata in cartea funciara, 6otararea
5udecatoreasca se )a inscrie, din oficiu, si impotri)a acelora care au dobandit )reun drept
tabular dupa notare.
%fectele actiunii in prestatie tabulara fata de tertul dobanditor de rea(credinta 'rt. #;/
01. 'ctiunea in prestatie tabulara se )a putea indrepta si impotri)a tertului dobanditor
inscris anterior in cartea funciara, daca actul 5uridic in)ocat de reclamant este anterior
celui in temeiul caruia a fost inscris dreptul tertului dobanditor, iar acesta a fost de rea(
credinta la data inc6eierii actului.
02. Dreptul la actiune impotri)a tertului se prescrie in termen de 2 ani de la data inscrierii
de catre acesta a dreptului in folosul sau, cu e,ceptia cazului in care dreptul la actiune al
reclamantului contra antecesorului tabular s(a prescris mai inainte.
Inscrierea pro)izorie 'rt. #;#
In afara altor cazuri pre)azute de lee, inscrierea pro)izorie in cartea funciara se )a putea
cere<
1. daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensi)a ori rezolutorie sau daca
pri)este ori re)eaza o constructie )iitoare= in cazul inscrierii pro)izorii a)and ca obiect o
constructie )iitoare, 5ustificarea acesteia se face in conditiile leii=
2. daca, in temeiul unei 6otarari care nu este inca definiti)a, partea cazuta in pretentii a
fost obliata la stramutarea, constituirea sau stinerea unui drept tabular ori cel care
administreaza bunurile unei alte persoane a fost obliat sa dea o arantie ipotecara=
2. daca debitorul a consemnat sumele pentru care a fost inscrisa ipoteca=
3. daca se dobandeste un drept tabular inscris pro)izoriu=
5. daca ambele parti consimt doar pentru efectuarea unei inscrieri pro)izorii.
%fectele inscrierii pro)izorii 'rt. #;;
01. Inscrierea pro)izorie are ca efect dobandirea, modificarea sau stinerea unui drept
tabular de la data inreistrarii cererii, sub conditia si in masura 5ustificarii ei.
02. Custificarea unei inscrieri pro)izorii se face cu consimtamantul celui impotri)a caruia
s(a efectuat inscrierea pro)izorie, dat in forma autentica, sau in temeiul unei 6otarari
5udecatoresti definiti)e. In acest din urma caz, dispozitiile art. #;! si #;/ se aplica, in
mod corespunzator, si actiunii in 5ustificare tabulara.
02. Custificarea radierii dreptului de ipoteca se face in temeiul 6otararii 5udecatoresti de
)alidare ramase definiti)a, al consimtamantului creditorului dat in forma autentica, al
procesului()erbal intocmit de e,ecutorul 5udecatoresc prin care se constata acceptarea
platii sau, dupa caz, al inc6eierii intocmite de acesta prin care se constata efectuarea
platii, ramasa definiti)a.
03. Custificarea unei inscrieri pro)izorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care
s(au facut conditionat de 5ustificarea ei= ne5ustificarea unei inscrieri pro)izorii atrae, la
cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s(au facut conditionat de
5ustificarea ei.
Prezumtia e,istentei sau ine,istentei unui drept tabular 'rt. ;00
01. Daca in cartea funciara s(a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma
ca dreptul e,ista in folosul ei.
02. Daca un drept real s(a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu e,ista.
02. Do)ada contrara se poate face numai in cazurile pre)azute la art. ##/, precum si pe
calea actiunii in rectificare.
Dobandirea cu buna(credinta a unui drept tabular 'rt. ;01
01. 1ub rezer)a unor dispozitii leale contrare, oricine a dobandit cu buna(credinta )reun
drept real inscris in cartea funciara, in temeiul unui act 5uridic cu titlu oneros, )a fi socotit
titularul dreptului inscris in folosul sau, c6iar daca, la cererea ade)aratului titular, dreptul
autorului sau este radiat din cartea funciara.
02. $ertul dobanditor este considerat de buna(credinta numai daca, la data inreistrarii
cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, sunt indeplinite urmatoarele conditii<
a. nu a fost inreistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare=
b. din cuprinsul cartii funciare nu rezulta nicio cauza care sa 5ustifice rectificarea acesteia
in fa)oarea altei persoane= si
c. nu a cunoscut, pe alta cale, ine,actitatea cuprinsului cartii funciare.
02. Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobandit cu
bunacredinta un drept de ipoteca in temeiul unui act 5uridic inc6eiat cu titularul de carte
funciara ori cu succesorul sau in drepturi, dupa caz.
03. Dispozitiile prezentului articol nu pot fi insa opuse de o parte contractanta celeilalte si
nici de succesorii lor uni)ersali sau cu titlu uni)ersal, dupa caz.
*apitolul III ( &otarea unor drepturi, fapte si raporturi 5uridice
'ctele sau faptele supuse notarii 'rt. ;02
01. Drepturile, faptele sau alte raporturi 5uridice pre)azute la art. #/! alin. 02. de)in
opozabile tertelor persoane e,clusi) prin notare, daca nu se do)edeste ca au fost
cunoscute pe alta cale, in afara cazului in care din lee rezulta ca simpla cunoastere a
acestora nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. In caz de conflict de
drepturi care pro)in de la un autor comun, dispozitiile art. #;0:#;2, #;! si #;/ se aplica
in mod corespunzator.
02. In afara altor cazuri pre)azute de lee, sunt supuse notarii in cartea funciara<
1. punerea sub interdictie 5udecatoreasca si ridicarea acestei masuri=
2. cererea de declarare a mortii unei persoane fizice, 6otararea 5udecatoreasca de
declarare a mortii si cererea de anulare sau de rectificare a 6otararii 5udecatoresti de
declarare a mortii=
2. calitatea de bun comun a unui imobil=
3. con)entia matrimoniala, precum si modificarea sau, dupa caz, inlocuirea ei=
5. destinatia unui imobil de locuinta a familiei=
!. locatiunea si cesiunea de )enituri=
/. aportul de folosinta la capitalul social al unei societati=
#. interdictia con)entionala de instrainare sau de re)are a unui drept inscris=
;. )anzarea facuta cu rezer)a dreptului de proprietate=
10. dreptul de a re)oca sau denunta unilateral contractul=
11. pactul comisoriu si declaratia de rezolutiune sau de reziliere unilaterala a contractului=
12. antecontractul si pactul de optiune=
12. dreptul de preemptiune nascut din con)entii=
13. intentia de a instraina sau de a ipoteca=
15. sc6imbarea ranului ipotecii, poprirea, a5ul sau constituirea altei arantii reale
asupra creantei ipotecare=
1!. desc6iderea procedurii insol)entei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului
supus acestei masuri, precum si inc6iderea acestei proceduri=
1/. sec6estrul, urmarirea imobilului, a fructelor ori )eniturilor sale=
1#. actiunea in prestatie tabulara, actiunea in 5ustificare si actiunea in rectificare=
1;. actiunile pentru apararea drepturilor reale inscrise in cartea funciara, actiunea in
parta5, actiunile in desfiintarea actului 5uridic pentru nulitate, rezolutiune ori alte cauze de
ineficacitate, actiunea re)ocatorie, precum si orice alte actiuni pri)itoare la alte drepturi,
fapte, alte raporturi 5uridice in leatura cu imobilele inscrise=
20. punerea in miscare a actiunii penale pentru o inscriere in cartea funciara sa)arsita
printr(o fapta pre)azuta de leea penala.
02. In sensul prezentului articol, prin terti se intelee orice persoana care a dobandit un
drept real sau un alt drept in leatura cu imobilul inscris in cartea funciara.
'ctele sau faptele care pot fi notate in cartea funciara 'rt. ;02
1e )or putea nota in cartea funciara, fara insa ca opozabilitatea fata de terti sa depinda de
aceasta inscriere<
1. incapacitatea sau restranerea, prin efectul leii, a capacitatii de e,ercitiu ori de
folosinta=
2. declaratia de utilitate publica in )ederea e,proprierii unui imobil=
2. orice alte fapte sau raporturi 5uridice care au leatura cu imobilul si care sunt pre)azute
in acest scop de lee.
&otarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca 'rt. ;03
01. Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca in
folosul unei anumite persoane sa fie notata, aratand in acest din urma caz si suma ce
corespunde obliatiei arantate.
02. Daca instrainarea sau ipotecarea se realizeaza in termen de 2 luni de la notarea
intentiei de a instraina sau de a ipoteca, dreptul inscris )a a)ea ranul notarii.
Pierderea efectului notarii 'rt. ;05
01. &otarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca isi pierde efectul prin trecerea unui
termen de 2 luni de la data inreistrarii cererii.
02. 'nul, luna si ziua in care notarea isi pierde efectul )or fi mentionate atat in notare, cat
si in inc6eierea ce a dispus(o.
&otarea antecontractelor si a pactelor de optiune 'rt. ;0!
01. Promisiunea de a inc6eia un contract a)and ca obiect dreptul de proprietate asupra
imobilului sau un alt drept in leatura cu acesta se poate nota in cartea funciara, daca
promitentul este inscris in cartea funciara ca titularul dreptului care face obiectul
promisiunii, iar antecontractul, sub sanctiunea respinerii cererii de notare, pre)ede
termenul in care urmeaza a fi inc6eiat contractul. &otarea se poate efectua oricand in
termenul stipulat in antecontract pentru e,ecutarea sa, dar nu mai tarziu de ! luni de la
e,pirarea lui.
02. Promisiunea se )a putea radia, daca cel indreptatit nu a cerut instantei pronuntarea
unei 6otarari care sa tina loc de contract, in termen de ! luni de la trecerea termenului
fi,at pentru inc6eierea lui sau daca, intre timp, imobilul a fost definiti) ad5udecat in
cadrul )anzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obliatiile
promitentului.
02. Radierea se )a dispune din oficiu, daca, pana la e,pirarea termenului de ! luni
pre)azut la alin. 02., n(a fost ceruta inscrierea dreptului care a facut obiectul promisiunii,
cu e,ceptia cazului cand cel indreptatit a cerut notarea in cartea funciara a actiunii
pre)azute la alin. 02.. De asemenea, promisiunea se )a radia din oficiu in toate cazurile
cand, pana la inc6eierea contractului amintit mai sus ori pana la solutionarea definiti)a a
actiunii pre)azute la alin. 02., imobilul a fost definiti) ad5udecat in cadrul )anzarii silite
de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obliatiile promitentului.
03. Dispozitiile prezentului articol se aplica prin asemanare si pactelor de optiune notate
in cartea funciara. In aceste cazuri, daca, pana la e,pirarea termenului stipulat in contract
pentru e,ercitarea optiunii, beneficiarul pactului nu solicita, in baza declaratiei de optiune
si a do)ezii comunicarii sale catre cealalta parte, intabularea dreptului ce urmeaza a fi
dobandit, se )a dispune din oficiu radierea pactului inscris in folosul sau.
*apitolul I+ ( Rectificarea inscrierilor de carte funciara
&otiune 'rt. ;0/
01. *and o inscriere facuta in cartea funciara nu corespunde cu situatia 5uridica reala, se
poate cere rectificarea acesteia.
02. Prin rectificare se intelee radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri
ine,acte efectuate in cartea funciara.
02. 1ituatia 5uridica reala trebuie sa rezulte dintr(o recunoastere facuta de titularul
inscrierii a carei rectificare se solicita, prin declaratie data in forma autentica notariala,
ori dintr(o 6otarare 5udecatoreasca definiti)a pronuntata impotri)a acestuia, prin care s(a
admis actiunea de fond. 'ctiunea de fond poate fi, dupa caz, o actiune in anulare,
rezolutiune, reductiune sau orice alta actiune intemeiata pe o cauza de ineficacitate a
actului 5uridic.
Rectificarea intabularii sau inscrierii pro)izorii 'rt. ;0#
01. Orice persoana interesata poate cere rectificarea unei intabulari sau inscrieri
pro)izorii, daca<
1. inscrierea sau inc6eierea nu este )alabila ori actul in temeiul caruia a fost efectuata
inscrierea a fost desfiintat, in conditiile leii, pentru cauze ori moti)e anterioare sau
concomitente inc6eierii ori, dupa caz, emiterii lui=
2. dreptul inscris a fost resit calificat=
2. nu mai sunt intrunite conditiile de e,istenta a dreptului inscris sau au incetat efectele
actului 5uridic in temeiul caruia s(a facut inscrierea=
3. inscrierea in cartea funciara nu mai este, din orice alte moti)e, in concordanta cu
situatia 5uridica reala a imobilului.
02. Rectificarea inscrierilor in cartea funciara se poate face fie pe cale amiabila, prin
declaratia autentica notariala a titularului dreptului ce urmeaza a fi radiat sau modificat,
fie, in caz de litiiu, prin 6otarare 5udecatoreasca definiti)a.
02. *and dreptul inscris in cartea funciara urmeaza a fi rectificat, titularul lui este obliat
sa predea celui indreptatit, odata cu consimtamantul dat in forma autentica notariala
pentru efectuarea rectificarii, si inscrisurile necesare, iar in caz contrar, persoana
interesata )a putea solicita instantei sa dispuna inscrierea in cartea funciara. In acest din
urma caz, 6otararea instantei de 5udecata )a suplini consimtamantul la inscriere al partii
care are obliatia de a preda inscrisurile necesare rectificarii.
03. 'ctiunea in rectificare poate fi introdusa concomitent sau separat, dupa ce a fost
admisa actiunea de fond, cand este cazul. %a poate fi formulata atat impotri)a
dobanditorului nemi5locit, cat si impotri)a tertilor dobanditori, cu titlu oneros sau cu titlu
ratuit, in conditiile pre)azute la art. ;0;, cu e,ceptia actiunii intemeiate pe dispozitiile
alin. 01. pct. 2 si 3, care nu poate fi pornita impotri)a tertilor care si(au inscris )reun drept
real, dobandit cu buna(credinta si printr(un act 5uridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in
temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu(se pe cuprinsul cartii funciare.
$ermenele de e,ercitare a actiunii in rectificare 'rt. ;0;
01. 1ub rezer)a prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare este
imprescriptibila fata de dobanditorul nemi5locit, precum si fata de tertul care a dobandit
cu rea(credinta dreptul inscris in folosul sau. Daca actiunea de fond introdusa pe cale
separata a fost admisa, actiunea in rectificare este, de asemenea, imprescriptibila atat
impotri)a celor care au fost c6emati in 5udecata, cat si impotri)a tertilor care au dobandit
un drept real dupa ce actiunea de fond a fost notata in cartea funciara.
02. 8ata de tertele persoane care au dobandit cu buna(credinta un drept real prin donatie
sau leat cu titlu particular, actiunea in rectificare, sub rezer)a prescriptiei dreptului la
actiunea de fond, nu se )a putea introduce decat in termen de 5 ani, socotiti de la
inreistrarea cererii lor de inscriere.
02. De asemenea, sub rezer)a prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in
rectificare, intemeiata e,clusi) pe dispozitiile art. ;0# alin. 01. pct. 1 si 2, se )a putea
indrepta si impotri)a tertelor persoane care si(au inscris )reun drept real, dobandit cu
buna(credinta si printr(un act 5uridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui
contract de ipoteca, intemeindu(se pe cuprinsul cartii funciare. In aceste cazuri, termenul
)a fi de 2 ani, socotiti de la data inreistrarii cererii de inscriere formulate de catre
dobanditorul nemi5locit al dreptului a carui rectificare se cere, cu e,ceptia cazului cand
inc6eierea, prin care s(a ordonat inscrierea care face obiectul actiunii in rectificare, a fost
comunicata celui indreptatit, caz in care termenul )a fi de un an de la comunicarea
acesteia.
03. $ermenele pre)azute la alin. 02. si 02. sunt termene de decadere.
%fectele admiterii actiunii in rectificare 'rt. ;10
01. >otararea prin care se admite rectificarea unei inscrieri nu )a aduce atinere
drepturilor inscrise in folosul celor care nu au fost parti in cauza.
02. Daca insa actiunea in rectificare a fost notata in cartea funciara, 6otararea
5udecatoreasca de admitere se )a inscrie, din oficiu, si impotri)a acelora care au dobandit
)reun drept tabular dupa notare, care se )a radia odata cu dreptul autorului lor.
Rectificarea notarii in cartea funciara 'rt. ;11
01. In lipsa consimtamantul titularului, orice persoana interesata )a putea cere rectificarea
unei notari in cazurile pre)azute la art. ;0#, precum si ori de cate ori, din alte cauze,
notarea nu este sau a incetat sa fie e,acta.
02. Rectificarea se )a incu)iinta in temeiul unei 6otarari 5udecatoresti definiti)e= dreptul
la actiune este imprescriptibil.
02. Dispozitiile art. ;10 raman aplicabile.
Radierea drepturilor conditionale 'rt. ;12
01. Dreptul afectat de o conditie suspensi)a se )a radia din oficiu, daca nu se do)edeste
indeplinirea conditiei care afecteaza dreptul, in termen de 5 ani de la inscriere.
02. $ot astfel se )a radia conditia rezolutorie, daca nu s(a cerut, in temeiul ei, radierea
dreptului inscris sub o asemenea modalitate, timp de 10 ani de la inscriere.
Indreptarea erorilor materiale 'rt. ;12
%rorile materiale sa)arsite cu prile5ul inscrierilor efectuate in cartea funciara, altele decat
cele care constituie cazuri de rectificare, se pot indrepta la cerere sau din oficiu.
Dispozitiile art. ;0;:;11 sunt aplicabile in mod corespunzator.
Modificarea descrierii imobilului 'rt. ;13
Proprietarul imobilului inscris in cartea funciara )a putea cere oricand modificarea
mentiunilor din cartea funciara pri)itoare la descrierea, destinatia sau suprafata acestuia,
in conditiile leii.
Raspunderea pentru tinerea defectuoasa a cartii funciare 'rt. ;15
01. *el pre5udiciat printr(o fapta sa)arsita, c6iar din culpa, in pastrarea si administrarea
cartii funciare )a putea cere obliarea, in solidar, la plata de despaubiri a oficiului
teritorial de cadastru si publicitate imobiliara de la locul situarii imobilului si a persoanei
raspunzatoare de pre5udiciul astfel cauzat, daca pre5udiciul nu a putut fi inlaturat, in tot
sau in parte, prin e,ercitarea actiunilor si cailor de atac pre)azute de lee.
02. Dreptul la actiune se prescrie intr(un termen de un an, socotit din ziua in care cel
)atamat a cunoscut faptul paubitor, insa nu mai tarziu de 2 ani de la data cand s(a
sa)arsit fapta prin care s(a cauzat pre5udiciul. Prescriptia este suspendata prin e,ercitarea
actiunilor si cailor de atac pre)azute de lee pentru inlaturarea efectelor faptei
paubitoare.
$itlul +III ( Posesia
*apitolul I ( Dispozitii enerale
&otiune 'rt. ;1!
01. Posesia este e,ercitarea in fapt a preroati)elor dreptului de proprietate asupra unui
bun de catre persoana care il stapaneste si care se comporta ca un proprietar.
02. Dispozitiile prezentului titlu se aplica, in mod corespunzator, si in pri)inta posesorului
care se comporta ca un titular al altui drept real, cu e,ceptia drepturilor reale de arantie.
%,ercitarea posesiei 'rt. ;1/
01. Posesorul poate e,ercita preroati)ele dreptului de proprietate asupra bunului fie in
mod nemi5locit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane.
02. Persoanele lipsite de capacitate de e,ercitiu si persoanele 5uridice e,ercita posesia
prin reprezentantul lor leal.
*azurile care nu constituie posesie 'rt. ;1#
01. &u constituie posesie stapanirea unui bun de catre un detentor precar, precum<
a. locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul a5ist=
b. titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitatie sau ser)itute, fata de nuda
proprietate=
c. fiecare coproprietar, in proportie cu cotele(parti ce re)in celorlalti coproprietari=
d. orice alta persoana care, detinand temporar un bun al altuia, este obliata sa il restituie
sau care il stapaneste cu inaduinta acestuia.
02. Detentorul precar poate in)oca efectele recunoscute posesiei numai in cazurile si
limitele pre)azute de lee.
Prezumtia de posesie si prezumtia de proprietate 'rt. ;1;
01. Pana la proba contrara, acela care stapaneste bunul este prezumat posesor.
02. Detentia precara, odata do)edita, este prezumata ca se mentine pana la proba
inter)ertirii sale.
02. Pana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar, cu e,ceptia imobilelor
inscrise in cartea funciara.
Inter)ertirea precaritatii in posesie 'rt. ;20
01. Inter)ertirea detentiei precare in posesie nu se poate face decat in urmatoarele cazuri<
a. daca detentorul precar inc6eie cu buna(credinta un act translati) de proprietate cu titlu
particular cu alta persoana decat cu proprietarul bunului=
b. daca detentorul precar sa)arseste impotri)a posesorului acte de rezistenta neec6i)oce
in pri)inta intentiei sale de a incepe sa se comporte ca un proprietar= in acest caz,
inter)ertirea nu se )a produce insa mai inainte de implinirea termenului pre)azut pentru
restituirea bunului=
c. daca detentorul precar instraineaza bunul, printr(un act translati) de proprietate cu titlu
particular, cu conditia ca dobanditorul sa fie de buna(credinta.
02. In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, dobanditorul este de bunacredinta daca
inscrie dreptul in folosul sau intemeindu(se pe cuprinsul cartii funciare.
In celelalte cazuri, este de buna(credinta dobanditorul care nu cunostea si nici nu trebuia,
dupa impre5urari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a celui de la care a dobandit
bunul.
Incetarea posesiei 'rt. ;21
Posesia inceteaza prin<
a. transformarea sa in detentie precara=
b. instrainarea bunului=
c. abandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea funciara a declaratiei de renuntare
la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil=
d. pieirea bunului=
e. trecerea bunului in proprietate publica=
f. inscrierea dreptului de proprietate al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz,
conform art. ##; alin. 02.=
. deposedare, daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de un an.
*apitolul II ( +iciile posesiei
+iciile posesiei 'rt. ;22
01. In afara situatiilor pre)azute de lee, nu poate produce efecte 5uridice decat posesia
utila.
02. &u este utila posesia discontinua, tulburata sau clandestina. Pana la proba contrara,
posesia este prezumata a fi utila.
Discontinuitatea 'rt. ;22
Posesia este discontinua atat timp cat posesorul o e,ercita cu intermitente anormale in
raport cu natura bunului.
+iolenta 'rt. ;23
Posesia este tulburata atat timp cat este dobandita sau conser)ata prin acte de )iolenta,
fizica sau morala, care nu au fost pro)ocate de o alta persoana.
*landestinitatea 'rt. ;25
Posesia este clandestina, daca se e,ercita astfel incat nu poate fi cunoscuta.
In)ocarea )iciilor posesiei 'rt. ;2!
01. Discontinuitatea poate fi opusa posesorului de catre orice persoana interesata.
02. &umai persoana fata de care posesia este tulburata sau clandestina poate in)oca aceste
)icii.
Incetarea )iciilor posesiei 'rt. ;2/
Posesia )iciata de)ine utila indata ce )iciul inceteaza.
*apitolul III ( %fectele posesiei
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
4zucapiunea si dobandirea fructelor 'rt. ;2#
In conditiile prezentului capitol, posesorul poate dobandi proprietatea asupra bunului
posedat sau, dupa caz, asupra fructelor produse de acesta.
7unurile care nu pot fi uzucapate 'rt. ;2;
&u pot fi uzucapate bunurile care, inainte sau dupa intrarea in posesie, au fost declarate
prin lee inalienabile.
1ectiunea 2 ( 4zucapiunea imobiliara
4zucapiunea e,tratabulara 'rt. ;20
01. Dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembramintele sale pot fi inscrise in
cartea funciara, in temeiul uzucapiunii, in folosul celui care l(a posedat timp de 10 ani,
daca< a. proprietarul inscris in cartea funciara a decedat ori, dupa caz, si(a incetat
e,istenta= b. a fost inscrisa in cartea funciara declaratia de renuntare la proprietate= c.
imobilul nu era inscris in nicio carte funciara.
02. In toate cazurile, uzucapantul poate dobandi dreptul numai daca si(a inreistrat
cererea de inscriere in cartea funciara inainte ca o terta persoana sa isi fi inreistrat
propria cerere de inscriere a dreptului in folosul sau, pe baza unei cauze leitime, in
cursul sau c6iar dupa implinirea termenului de uzucapiune.
4zucapiunea tabulara 'rt. ;21
01. Drepturile celui care a fost inscris, fara cauza leitima, in cartea funciara, ca
proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate cand cel
inscris cu buna(credinta a posedat imobilul timp de 5 ani dupa momentul inreistrarii
cererii de inscriere, daca posesia sa a fost ne)iciata.
02. %ste suficient ca buna(credinta sa e,iste in momentul inreistrarii cererii de inscriere
si in momentul intrarii in posesie.
*urerea termenului uzucapiunii 'rt. ;22
01. In cazurile pre)azute la art. ;20 alin. 01. lit. a. si b., termenul uzucapiunii nu incepe
sa cura inainte de data decesului sau, dupa caz, a incetarii e,istentei 5uridice a
proprietarului, respecti) inainte de data inscrierii declaratiei de renuntare la proprietate,
c6iar daca intrarea in posesie s(a produs la o data anterioara.
02. +iciile posesiei suspenda cursul uzucapiunii.
Conctiunea posesiilor 'rt. ;22
01. 8iecare posesor este considerat ca incepe in persoana sa o noua posesie, indiferent
daca bunul a fost transmis cu titlu uni)ersal sau particular.
02. *u toate acestea, pentru a in)oca uzucapiunea, posesorul actual poate sa uneasca
propria posesie cu aceea a autorului sau.
'lte dispozitii aplicabile 'rt. ;23
Dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza, in mod corespunzator, cu cele pri)itoare la
prescriptia e,tincti)a.
1ectiunea 2 ( Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna(credinta
Prezumtia de titlu de proprietate 'rt. ;25
Oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu
de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului.
Opozabilitatea fata de terti 'rt. ;2!
*u e,ceptia cazurilor pre)azute de lee, posesia de buna(credinta a bunului mobil asiura
opozabilitatea fata de terti a actelor 5uridice constituti)e sau translati)e de drepturi reale.
Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna(credinta 'rt. ;2/
01. Persoana care, cu buna(credinta, inc6eie cu un neproprietar un act translati) de
proprietate cu titlu oneros a)and ca obiect un bun mobil de)ine proprietarul acelui bun
din momentul luarii sale in posesie efecti)a.
02. *u toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi re)endicat de la posesorul de buna(
credinta, daca actiunea este intentata, sub sanctiunea decaderii, in termen de 2 ani de la
data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului.
02. Daca bunul pierdut sau furat a fost cumparat dintr(un loc ori de la o persoana care
)inde in mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori daca a fost ad5udecat la o licitatie publica,
iar actiunea in re)endicare a fost introdusa inauntrul termenului de 2 ani, posesorul de
buna(credinta poate retine bunul pana la indemnizarea sa interala pentru pretul platit
)anzatorului.
03. Dispozitiile prezentului articol nu se aplica bunurilor mobile care sunt accesorii unui
imobil.
05. Dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in leatura cu
dobandirea dreptului de uzufruct si a dreptului de uz asupra unui bun mobil.
7una(credinta 'rt. ;2#
01. %ste de buna(credinta posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dupa impre5urari,
sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a instrainatorului.
02. 7una(credinta trebuie sa e,iste la data intrarii in posesia efecti)a a bunului.
Dobandirea bunului mobil in temeiul uzucapiunii 'rt. ;2;
'cela care poseda bunul altuia timp de 10 ani, in alte conditii decat cele pre)azute in
prezenta sectiune, poate dobandi dreptul de proprietate, in temeiul uzucapiunii.
Dispozitiile art. ;22 alin. 02., art. ;22 si ;23 se aplica in mod corespunzator.
Posesia titlurilor la purtator 'rt. ;30
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica si titlurilor la purtator, in masura in care prin lei
speciale nu se dispune altfel.
1ectiunea 3 ( Ocupatiunea
Dobandirea bunului prin ocupatiune 'rt. ;31
01. Posesorul unui lucru mobil care nu apartine nimanui de)ine proprietarul acestuia, prin
ocupatiune, de la data intrarii in posesie, insa numai daca aceasta se face in conditiile
leii.
02. 1unt lucruri fara stapan bunurile mobile abandonate, precum si bunurile care, prin
natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele salbatice, pestele si resursele ac)atice
)ii din bazinele piscicole naturale, fructele de padure, ciupercile comestibile din flora
spontana, plantele medicinale si aromatice si altele asemenea.
02. Lucrurile mobile de )aloare foarte mica sau foarte deteriorate care sunt lasate intr(un
loc public, inclusi) pe un drum public sau intr(un mi5loc de transport in comun, sunt
considerate lucruri abandonate.
Proprietatea bunului asit 'rt. ;32
01. 7unul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului sau.
02. 9asitorul bunului este obliat ca, in termen de 10 zile, sa il restituie proprietarului ori,
daca acesta nu poate fi cunoscut, sa il predea oranului de politie din localitatea in care a
fost asit. 'cesta are obliatia de a pastra bunul timp de ! luni, fiind aplicabile in acest
sens dispozitiile pri)itoare la depozitul necesar.
02. Oranul de politie )a afisa la sediul sau si pe paina de internet un anunt pri)itor la
pierderea bunului, cu mentionarea tuturor elementelor de descriere a acestuia.
Proprietatea asupra bunului asit in loc public 'rt. ;32
Daca bunul a fost asit intr(un loc public, el )a fi predat, pe baza de proces()erbal,
persoanei care detine un titlu, altul decat titlul de proprietate publica, asupra locului
respecti). In termen de 2 zile de la data preluarii bunului pierdut, aceasta persoana este
obliata sa il predea, pe baza de proces()erbal, oranelor de politie din localitate. In
acelasi termen, anuntul mentionat la art. ;32 alin. 02. se )a afisa la locul unde a fost asit
bunul.
+anzarea bunului asit 'rt. ;33
Daca, datorita impre5urarilor sau naturii bunului, pastrarea sa tinde sa ii diminueze
)aloarea ori de)ine prea costisitoare, el )a fi )andut prin licitatie publica, conform leii.
In acest caz, drepturile si obliatiile leate de bun se )or e,ercita in leatura cu pretul
obtinut in urma )anzarii.
Restituirea bunului asit catre proprietar 'rt. ;35
01. 7unul sau pretul obtinut din )alorificarea lui se )a remite proprietarului, daca acesta il
pretinde, sub sanctiunea decaderii, in termenul pre)azut la art. ;32 alin. 02. teza a II(a,
insa nu mai inainte de a se ac6ita c6eltuielile leate de pastrarea bunului.
02. De asemenea, in cazul bunurilor cu )aloare comerciala, proprietarul este obliat sa
plateasca asitorului o recompensa reprezentand a zecea parte din pret sau din )aloarea
actuala a bunului. Obliatia de plata a recompensei nu e,ista in cazul pre)azut la art. ;32,
daca asitorul este persoana care detine spatiul ori un reprezentant sau un ana5at al
acesteia.
02. In cazul in care proprietarul a facut o oferta publica de recompensa, asitorul are
dreptul de a opta intre suma la care s(a obliat proprietarul prin aceasta oferta si
recompensa fi,ata de lee ori stabilita de catre instanta 5udecatoreasca.
03. Daca bunul ori pretul nu este pretins de proprietarul oriinar, el )a fi considerat lucru
fara stapan si remis asitorului pe baza de proces()erbal. In acest caz, asitorul
dobandeste dreptul de proprietate prin ocupatiune. Do)ada ocupatiunii se poate face prin
procesul()erbal mentionat sau prin orice alt mi5loc de proba.
05. Daca asitorul refuza sa preia bunul sau pretul, acesta re)ine comunei, orasului sau
municipiului pe teritoriul caruia a fost asit si intra in domeniul pri)at al acestuia.
Drepturile asupra tezaurului asit 'rt. ;3!
01. $ezaurul este orice bun mobil ascuns sau inropat, c6iar in)oluntar, in pri)inta caruia
nimeni nu poate do)edi ca este proprietar.
02. Dreptul de proprietate asupra tezaurului descoperit intr(un bun imobil sau intr(un bun
mobil apartine, in cote eale, proprietarului bunului imobil sau al bunului mobil in care a
fost descoperit si descoperitorului.
02. Dispozitiile prezentului articol nu se aplica bunurilor mobile culturale, calificate astfel
potri)it leii, care sunt descoperite fortuit sau ca urmare a unor cercetari ar6eoloice
sistematice, si nici acelor bunuri care, potri)it leii, fac obiectul proprietatii publice.
'lte dispozitii aplicabile 'rt. ;3/
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si persoanelor care, pe un
alt temei, au dreptul la restituirea bunului pierdut.
1ectiunea 5 ( Dobandirea fructelor prin posesia de buna(credinta
*onditiile dobandirii fructelor bunului posedat 'rt. ;3#
01. Posesorul de buna(credinta dobandeste dreptul de proprietate asupra fructelor bunului
posedat.
02. Posesorul trebuie sa fie de buna(credinta la data perceperii fructelor. 8ructele ci)ile
percepute anticipat re)in posesorului in masura in care buna sa credinta se mentine la
data scadentei acestora.
02. In cazul fructelor produse de imobile inscrise in cartea funciara, buna(credinta se
apreciaza in raport cu conditiile cerute tertilor dobanditori pentru a respine actiunea in
rectificare.
03. In celelalte cazuri, posesorul este de buna(credinta atunci cand are con)inerea ca este
proprietarul bunului in temeiul unui act translati) de proprietate ale carui cauze de
ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui, dupa impre5urari, sa le cunoasca. 7una(
credinta inceteaza din momentul in care cauzele de ineficacitate ii sunt cunoscute.
05. Posesorul de rea(credinta trebuie sa restituie fructele percepute, precum si
contra)aloarea acelora pe care a omis sa le perceapa.
*apitolul I+ ( 'ctiunile posesorii
'ctiunile posesorii 'rt. ;3;
01. *el care a posedat un bun cel putin un an poate solicita instantei de 5udecata
pre)enirea ori inlaturarea oricarei tulburari a posesiei sale sau, dupa caz, restituirea
bunului. De asemenea, posesorul este indreptatit sa pretinda despaubiri pentru
pre5udiciile cauzate.
02. %,ercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si detentorului precar.
Persoanele impotri)a carora se pot introduce actiunile posesorii 'rt. ;50
01. 'ctiunile posesorii pot fi introduse si impotri)a proprietarului.
02. 'ctiunea posesorie nu poate fi insa introdusa impotri)a persoanei fata de care e,ista
obliatia de restituire a bunului.
$ermenul de e,ercitare a actiunii posesorii 'rt. ;51
01. In caz de tulburare ori de deposedare, pasnica sau )iolenta, actiunea se introduce in
termenul de prescriptie de un an de la data tulburarii sau deposedarii.
02. Daca tulburarea ori deposedarea este )iolenta, actiunea poate fi introdusa si de cel
care e,ercita o posesie )iciata, indiferent de durata posesiei sale.
Luarea masurilor pentru conser)area bunului posedat 'rt. ;52
01. Daca e,ista moti)e temeinice sa se considere ca bunul posedat poate fi distrus ori
deteriorat de un lucru aflat in posesia unei alte persoane sau ca urmare a unor lucrari,
precum ridicarea unei constructii, taierea unor arbori ori efectuarea unor sapaturi pe
fondul in)ecinat, posesorul poate sa ceara luarea masurilor necesare pentru e)itarea
pericolului sau, daca este cazul, incetarea lucrarilor.
02. Pana la solutionarea cererii, posesorul ori, dupa caz, cealalta persoana poate fi
obliata la plata unei cautiuni, lasate la aprecierea instantei, numai in urmatoarele situatii<
a. daca instanta dispune, in mod pro)izoriu, deplasarea lucrului ori incetarea lucrarilor,
cautiunea se stabileste in sarcina posesorului, astfel incat sa se poata repara pre5udiciul ce
s(ar cauza paratului prin aceasta masura=
b. daca instanta incu)iinteaza mentinerea lucrului in starea sa actuala ori continuarea
lucrarilor, cautiunea se stabileste in sarcina paratului astfel incat sa se asiure posesorului
sumele necesare pentru restabilirea situatiei anterioare.
*'R$%' I+ ( Despre mostenire si liberalitati -.
(((((((((((
-. Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a I+(a sunt cuprinse in art. ;1:
;# din Leea nr. /1"2011.
$itlul I ( Dispozitii referitoare la mostenire in eneral
*apitolul I ( Dispozitii enerale
&otiune 'rt. ;52
Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau
mai multe persoane in fiinta.
Desc6iderea mostenirii 'rt. ;53
01. Mostenirea unei persoane se desc6ide in momentul decesului acesteia.
02. Mostenirea se desc6ide la ultimul domiciliu al defunctului. Do)ada ultimului
domiciliu se face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu 6otararea 5udecatoreasca
declarati)a de moarte ramasa definiti)a.
02. Daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul
Romaniei, mostenirea se desc6ide la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public
celui dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa e,iste cel putin un bun
imobil al celui care lasa mostenirea. In cazul in care in patrimoniul succesoral nu e,ista
bunuri imobile, locul desc6iderii mostenirii este in circumscriptia notarului public celui
dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa se afle bunuri mobile ale celui ce
lasa mostenirea. 'tunci cand in patrimoniul succesoral nu e,ista bunuri situate in
Romania, locul desc6iderii mostenirii este in circumscriptia notarului public celui dintai
sesizat.
03. Dispozitiile alin. 02. se aplica in mod corespunzator atunci cand primul oran sesizat
in )ederea desfasurarii procedurii succesorale este instanta 5udecatoreasca.
8elurile mostenirii 'rt. ;55
01. Patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire leala, in masura in care cel care
lasa mostenirea nu a dispus altfel prin testament.
02. O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin mostenire testamentara,
iar cealalta parte prin mostenire leala.
'ctele 5uridice asupra mostenirii nedesc6ise 'rt. ;5!
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, sunt lo)ite de nulitate absoluta actele 5uridice a)and
ca obiect drepturi e)entuale asupra unei mosteniri nedesc6ise inca, precum actele prin
care se accepta mostenirea sau se renunta la aceasta, inainte de desc6iderea ei, ori actele
prin care se instraineaza sau se promite instrainarea unor drepturi care s(ar putea dobandi
la desc6iderea mostenirii.
*apitolul II ( *onditiile enerale ale dreptului de a mosteni
*apacitatea de a mosteni 'rt. ;5/
01. O persoana poate mosteni daca e,ista la momentul desc6iderii mostenirii. Dispozitiile
art. 2!, 52 si 20# sunt aplicabile.
02. Daca, in cazul mortii mai multor persoane, nu se poate stabili ca una a supra)ietuit
alteia, acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe alta.
&edemnitatea de drept 'rt. ;5#
01. %ste de drept nedemna de a mosteni< a. persoana condamnata penal pentru sa)arsirea
unei infractiuni cu intentia de a(l ucide pe cel care lasa mostenirea= b. persoana
condamnata penal pentru sa)arsirea, inainte de desc6iderea mostenirii, a unei infractiuni
cu intentia de a(l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost desc6isa la
data sa)arsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans )ocatia la mostenire a faptuitorului.
02. In cazul in care condamnarea pentru faptele mentionate la alin. 01. este impiedicata
prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale,
nedemnitatea opereaza daca acele fapte au fost constatate printr(o 6otarare 5udecatoreasca
ci)ila definiti)a.
02. &edemnitatea de drept poate fi constatata oricand, la cererea oricarei persoane
interesate sau din oficiu de catre instanta de 5udecata ori de catre notarul public, pe baza
6otararii 5udecatoresti din care rezulta nedemnitatea.
&edemnitatea 5udiciara 'rt. ;5;
01. Poate fi declarata nedemna de a mosteni< a. persoana condamnata penal pentru
sa)arsirea, cu intentie, impotri)a celui care lasa mostenirea a unor fapte ra)e de
)iolenta, fizica sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au a)ut ca urmare moartea
)ictimei= b. persoana care, cu rea(credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat
testamentul defunctului= c. persoana care, prin dol sau )iolenta, l(a impiedicat pe cel care
lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa re)oce testamentul.
02. 1ub sanctiunea decaderii, orice succesibil poate cere instantei 5udecatoresti sa declare
nedemnitatea in termen de un an de la data desc6iderii mostenirii. Introducerea actiunii
constituie un act de acceptare tacita a mostenirii de catre succesibilul reclamant.
02. Daca 6otararea de condamnare pentru faptele pre)azute la alin. 01. lit. a. se pronunta
ulterior datei desc6iderii mostenirii, termenul de un an se calculeaza de la data ramanerii
definiti)e a 6otararii de condamnare.
03. 'tunci cand condamnarea pentru faptele mentionate la alin. 01. lit. a. este impiedicata
prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale,
nedemnitatea se poate declara daca acele fapte au fost constatate printr(o 6otarare
5udecatoreasca ci)ila definiti)a. In acest caz, termenul de un an cure de la aparitia cauzei
de impiedicare a condamnarii, daca aceasta a inter)enit dupa desc6iderea mostenirii.
05. In cazurile pre)azute la alin. 01. lit. b. si c., termenul de un an cure de la data cand
succesibilul a cunoscut moti)ul de nedemnitate, daca aceasta data este ulterioara
desc6iderii mostenirii.
0!. *omuna, orasul sau, dupa caz, municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile
la data desc6iderii mostenirii poate introduce actiunea pre)azuta la alin. 02., in cazul in
care, cu e,ceptia autorului uneia dintre faptele pre)azute la alin. 01., nu mai e,ista alti
succesibili. Dispozitiile alin. 02.:
05. se aplica in mod corespunzator.
%fectele nedemnitatii 'rt. ;!0
01. &edemnul este inlaturat atat de la mostenirea leala, cat si de la cea testamentara.
02. Posesia e,ercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerata posesie de
rea(credinta.
02. 'ctele de conser)are, precum si actele de administrare, in masura in care profita
mostenitorilor, inc6eiate intre nedemn si terti, sunt )alabile. De asemenea, se mentin si
actele de dispozitie cu titlu oneros inc6eiate intre nedemn si tertii dobanditori de buna(
credinta, reulile din materia cartii funciare fiind insa aplicabile.
Inlaturarea efectelor nedemnitatii 'rt. ;!1
01. %fectele nedemnitatii de drept sau 5udiciare pot fi inlaturate e,pres prin testament sau
printr(un act autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea.
8ara o declaratie e,presa, nu constituie inlaturare a efectelor nedemnitatii leatul lasat
nedemnului dupa sa)arsirea faptei care atrae nedemnitatea.
02. %fectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie
inter)enita dupa condamnare, ratiere sau prin prescriptia e,ecutarii pedepsei penale.
+ocatia la mostenire 'rt. ;!2
Pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lee sau sa fi fost
desemnata de catre defunct prin testament.
$itlul II ( Mostenirea leala
*apitolul I ( Dispozitii enerale
Mostenitorii leali 'rt. ;!2
01. Mostenirea se cu)ine, in ordinea si dupa reulile stabilite in prezentul titlu, sotului
supra)ietuitor si rudelor defunctului, si anume descendentilor, ascendentilor si
colateralilor acestuia, dupa caz.
02. Descendentii si ascendentii au )ocatie la mostenire indiferent de radul de rudenie cu
defunctul, iar colateralii numai pana la radul al patrulea inclusi).
02. In lipsa mostenitorilor leali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite
comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului in a carui raza teritoriala se aflau bunurile
la data desc6iderii mostenirii.
Principiile enerale ale de)olutiunii leale a mostenirii 'rt. ;!3
01. Rudele defunctului )in la mostenire in urmatoarea ordine<
a. clasa intai< descendentii=
b. clasa a doua< ascendentii pri)ileiati si colateralii pri)ileiati=
c. clasa a treia< ascendentii ordinari=
d. clasa a patra< colateralii ordinari.
02. Daca in urma dezmostenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiata nu pot
culee intreaa mostenire, atunci partea ramasa se atribuie rudelor din clasa subsec)enta
care indeplinesc conditiile pentru a mosteni.
02. Inauntrul fiecarei clase, rudele de radul cel mai apropiat cu defunctul inlatura de la
mostenire rudele de rad mai indepartat, cu e,ceptia cazurilor pentru care leea dispune
altfel.
03. Intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi rad, mostenirea se imparte in mod eal,
daca leea nu pre)ede altfel.
*apitolul II ( Reprezentarea succesorala
&otiune 'rt. ;!5
Prin reprezentare succesorala, un mostenitor leal de un rad mai indepartat, numit
reprezentant, urca, in )irtutea leii, in drepturile ascendentului sau, numit reprezentat,
pentru a culee partea din mostenire ce i s(ar fi cu)enit acestuia daca nu ar fi fost nedemn
fata de defunct sau decedat la data desc6iderii mostenirii.
Domeniul de aplicare 'rt. ;!!
01. Pot )eni la mostenire prin reprezentare succesorala numai descendentii copiilor
defunctului si descendentii fratilor sau surorilor defunctului.
02. In limitele pre)azute la alin. 01. si daca sunt indeplinite conditiile pre)azute la art.
;!/, reprezentarea opereaza in toate cazurile, fara a deosebi dupa cum reprezentantii sunt
rude de acelasi rad ori de rade diferite in raport cu defunctul.
*onditii 'rt. ;!/
01. Poate fi reprezentata persoana lipsita de capacitatea de a mosteni, precum si
nedemnul, c6iar aflat in )iata la data desc6iderii mostenirii.
02. Pentru a )eni prin reprezentare succesorala la mostenirea defunctului, reprezentantul
trebuie sa indeplineasca toate conditiile enerale pentru a(l mosteni pe acesta.
02. Reprezentarea opereaza c6iar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat sau
a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a fost dezmostenit de el.
%fectul eneral al reprezentarii succesorale 'rt. ;!#
01. In cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala, mostenirea se imparte pe
tulpina.
02. Prin tulpina se intelee<
: inauntrul clasei intai, descendentul de radul intai care culee mostenirea sau este
reprezentat la mostenire=
: inauntrul clasei a doua, colateralul pri)ileiat de radul al doilea care culee
mostenirea sau este reprezentat la mostenire.
02. Daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri, in cadrul fiecarei ramuri subdi)izarea
se face tot pe tulpina, partea cu)enita descendentilor de acelasi rad din aceeasi ramura
impartindu(se intre ei in mod eal.
%fectul particular al reprezentarii succesorale 'rt. ;!;
01. *opiii nedemnului conceputi inainte de desc6iderea mostenirii de la care nedemnul a
fost e,clus )or raporta la mostenirea acestuia din urma bunurile pe care le(au mostenit
prin reprezentarea nedemnului, daca )in la mostenirea lui in concurs cu alti copii ai sai,
conceputi dupa desc6iderea mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul. Raportul se
face numai in cazul si in masura in care )aloarea bunurilor primite prin reprezentarea
nedemnului a depasit )aloarea pasi)ului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa il
suporte ca urmare a reprezentarii.
02. Raportul se face potri)it dispozitiilor pre)azute in sectiunea a 2(a a cap. I+ din titlul
I+ al prezentei carti.
*apitolul III ( Mostenitorii leali
1ectiunea 1 ( 1otul supra)ietuitor
*onditii 'rt. ;/0
1otul supra)ietuitor il mosteneste pe sotul decedat daca, la data desc6iderii mostenirii, nu
e,ista o 6otarare de di)ort definiti)a.
+ocatia la mostenire a sotului supra)ietuitor 'rt. ;/1
01. 1otul supra)ietuitor este c6emat la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de
mostenitori leali.
02. In absenta persoanelor pre)azute la alin. 01. sau daca niciuna dintre ele nu )rea ori nu
poate sa )ina la mostenire, sotul supra)ietuitor culee intreaa mostenire.
*ota succesorala a sotului supra)ietuitor 'rt. ;/2
01. *ota sotului supra)ietuitor este de<
a. un sfert din mostenire, daca )ine in concurs cu descendentii defunctului=
b. o treime din mostenire, daca )ine in concurs atat cu ascendenti pri)ileiati, cat si cu
colaterali pri)ileiati ai defunctului=
c. o 5umatate din mostenire, daca )ine in concurs fie numai cu ascendenti pri)ileiati, fie
numai cu colaterali pri)ileiati ai defunctului=
d. trei sferturi din mostenire, daca )ine in concurs fie cu ascendenti ordinari, fie cu
colaterali ordinari ai defunctului.
02. *ota sotului supra)ietuitor in concurs cu mostenitori leali apartinand unor clase
diferite se stabileste ca si cand acesta ar fi )enit in concurs numai cu cea mai apropiata
dintre ele.
02. Daca, in urma casatoriei putati)e, doua sau mai multe persoane au situatia unui sot
supra)ietuitor, cota stabilita potri)it alin. 01. si 02. se imparte in mod eal intre acestea.
Dreptul de abitatie al sotului supra)ietuitor 'rt. ;/2
01. 1otul supra)ietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta
corespunzatoare ne)oilor sale beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in care a
locuit pana la data desc6iderii mostenirii, daca aceasta casa face parte din bunurile
mostenirii.
02. Dreptul de abitatie este ratuit, inalienabil si insesizabil.
02. Oricare dintre mostenitori poate cere fie restranerea dreptului de abitatie, daca
locuinta nu este necesara in intreime sotului supra)ietuitor, fie sc6imbarea obiectului
abitatiei, daca pune la dispozitia sotului supra)ietuitor o alta locuinta corespunzatoare.
03. Dreptul de abitatie se stine la parta5, dar nu mai de)reme de un an de la data
desc6iderii mostenirii. 'cest drept inceteaza, c6iar inainte de implinirea termenului de un
an, in caz de recasatorire a sotului supra)ietuitor.
05. $oate litiiile cu pri)ire la dreptul de abitatie relementat prin prezentul articol se
solutioneaza de catre instanta competenta sa 5udece parta5ul mostenirii, care )a 6otari de
urenta, in camera de consiliu.
Dreptul special de mostenire al sotului supra)ietuitor 'rt. ;/3
*and nu )ine in concurs cu descendentii defunctului, sotul supra)ietuitor mosteneste, pe
lana cota stabilita potri)it art. ;/2, mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost
afectate folosintei comune a sotilor.
1ectiunea 2 ( Descendentii defunctului
Dreptul de mostenire al descendentilor 'rt. ;/5
01. Descendentii sunt copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit.
02. Descendentii defunctului inlatura mostenitorii din celelalte clase si )in la mostenire in
ordinea pro,imitatii radului de rudenie. Dispozitiile art. ;!3 alin. 02. se aplica in mod
corespunzator.
02. In concurs cu sotul supra)ietuitor, descendentii defunctului, indiferent de numarul lor,
cule impreuna trei sferturi din mostenire.
03. Mostenirea sau partea din mostenire care li se cu)ine descendentilor se imparte intre
acestia in mod eal, cand )in la mostenire in nume propriu, ori pe tulpina, cand )in la
mostenire prin reprezentare succesorala.
1ectiunea 2 ( 'scendentii pri)ileiati si colateralii pri)ileiati
+ocatia la mostenire a ascendentilor pri)ileiati si a colateralilor pri)ileiati 'rt. ;/!
01. 'scendentii pri)ileiati sunt tatal si mama defunctului.
02. *olateralii pri)ileiati sunt fratii si surorile defunctului, precum si descendentii
acestora, pana la al patrulea rad inclusi) cu defunctul.
02. 'scendentii pri)ileiati si colateralii pri)ileiati )in la mostenire daca descendentii nu
indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. ;!2 alin. 02. se aplica in
mod corespunzator.
Impartirea mostenirii intre sotul supra)ietuitor, ascendentii pri)ileiati si colateralii
pri)ileiati 'rt. ;//
01. Daca sotul supra)ietuitor )ine la mostenire in concurs atat cu ascendenti pri)ileiati,
cat si cu colaterali pri)ileiati ai defunctului, partea cu)enita clasei a doua este de doua
treimi din mostenire.
02. Daca sotul supra)ietuitor )ine la mostenire in concurs fie numai cu ascendenti
pri)ileiati, fie numai cu colaterali pri)ileiati ai defunctului, partea cu)enita clasei a
doua este de o 5umatate din mostenire.
Impartirea mostenirii intre ascendentii pri)ileiati si colateralii pri)ileiati 'rt. ;/#
Mostenirea sau partea din mostenire cu)enita ascendentilor pri)ileiati si colateralilor
pri)ileiati se imparte intre acestia in functie de numarul ascendentilor pri)ileiati care
)in la mostenire, dupa cum urmeaza<
a. in cazul in care la mostenire )ine un sinur parinte, acesta )a culee un sfert, iar
colateralii pri)ileiati, indiferent de numarul lor, )or culee trei sferturi=
b. in cazul in care la mostenire )in 2 parinti, acestia )or culee impreuna o 5umatate, iar
colateralii pri)ileiati, indiferent de numarul lor, )or culee cealalta 5umatate.
'bsenta ascendentilor pri)ileiati sau a colateralilor pri)ileiati 'rt. ;/;
01. In cazul in care colateralii pri)ileiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a
mosteni, ascendentii pri)ileiati )or culee mostenirea sau partea din mostenire cu)enita
clasei a doua.
02. In cazul in care ascendentii pri)ileiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a
mosteni, colateralii pri)ileiati )or culee mostenirea sau partea din mostenire cu)enita
clasei a doua.
Impartirea mostenirii intre ascendentii pri)ileiati 'rt. ;#0
Mostenirea sau partea din mostenire cu)enita ascendentilor pri)ileiati se imparte intre
acestia in mod eal.
Impartirea mostenirii intre colateralii pri)ileiati 'rt. ;#1
01. Mostenirea sau partea din mostenire cu)enita colateralilor pri)ileiati se imparte intre
acestia in mod eal.
02. In cazul in care colateralii pri)ileiati )in la mostenire prin reprezentare succesorala,
mostenirea sau partea din mostenire ce li se cu)ine se imparte intre ei pe tulpina.
02. In cazul in care colateralii pri)ileiati sunt rude cu defunctul pe linii colaterale
diferite, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cu)ine se imparte, in mod eal, intre
linia materna si cea paterna. In cadrul fiecarei linii, sunt aplicabile dispozitiile alin. 01. si
02..
03. In ipoteza pre)azuta la alin. 02., colateralii pri)ileiati care sunt rude cu defunctul pe
ambele linii )or culee, pe fiecare dintre acestea, partea din mostenire ce li se cu)ine.
1ectiunea 3 ( 'scendentii ordinari
Dreptul de mostenire al ascendentilor ordinari 'rt. ;#2
01. 'scendentii ordinari sunt rudele in linie dreapta ascendenta ale defunctului, cu
e,ceptia parintilor acestuia.
02. 'scendentii ordinari )in la mostenire daca descendentii, ascendentii pri)ileiati si
colateralii pri)ileiati nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile
art. ;!3 alin. 02. se aplica in mod corespunzator.
02. 'scendentii ordinari )in la mostenire in ordinea radelor de rudenie cu defunctul.
03. In concurs cu sotul supra)ietuitor, ascendentii ordinari ai defunctului, indiferent de
numarul lor, cule impreuna un sfert din mostenire.
05. Mostenirea sau partea din mostenire cu)enita ascendentilor ordinari de acelasi rad se
imparte intre acestia in mod eal.
1ectiunea 5 ( *olateralii ordinari
Dreptul de mostenire al colateralilor ordinari 'rt. ;#2
01. *olateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului pana la radul al patrulea
inclusi), cu e,ceptia colateralilor pri)ileiati.
02. *olateralii ordinari )in la mostenire daca descendentii, ascendentii pri)ileiati,
colateralii pri)ileiati si ascendentii ordinari nu indeplinesc conditiile necesare pentru a
mosteni. Dispozitiile art. ;!3 alin. 02. se aplica in mod corespunzator.
02. *olateralii ordinari )in la mostenire in ordinea radelor de rudenie cu defunctul.
03. In concurs cu sotul supra)ietuitor, colateralii ordinari ai defunctului, indiferent de
numarul lor, cule impreuna un sfert din mostenire.
05. Mostenirea sau partea din mostenire cu)enita colateralilor ordinari de acelasi rad se
imparte intre acestia in mod eal.
$itlul III ( Liberalitatile
*apitolul I ( Dispozitii comune
1ectiunea 1 ( Dispozitii preliminare
&otiune si cateorii 'rt. ;#3
01. Liberalitatea este actul 5uridic prin care o persoana dispune cu titlu ratuit de bunurile
sale, in tot sau in parte, in fa)oarea unei alte persoane.
02. &u se pot face liberalitati decat prin donatie sau prin leat cuprins in testament.
Donatia 'rt. ;#5
Donatia este contractul prin care, cu intentia de a ratifica, o parte, numita donator,
dispune in mod ire)ocabil de un bun in fa)oarea celeilalte parti, numita donatar.
Leatul 'rt. ;#!
Leatul este dispozitia testamentara prin care testatorul stipuleaza ca, la decesul sau, unul
sau mai multi leatari sa dobandeasca intreul sau patrimoniu, o fractiune din acesta sau
anumite bunuri determinate.
1ectiunea 2 ( *apacitatea in materie de liberalitati
*apacitatea de folosinta 'rt. ;#/
01. Orice persoana poate face si primi liberalitati, cu respectarea reulilor pri)ind
capacitatea.
02. *onditia capacitatii de a dispune prin liberalitati trebuie indeplinita la data la care
dispunatorul isi e,prima consimtamantul.
02. *onditia capacitatii de a primi o donatie trebuie indeplinita la data la care donatarul
accepta donatia.
03. *onditia capacitatii de a primi un leat trebuie indeplinita la data desc6iderii
mostenirii testatorului.
Lipsa capacitatii depline de e,ercitiu a dispunatorului 'rt. ;##
01. *el lipsit de capacitate de e,ercitiu sau cu capacitate de e,ercitiu restransa nu poate
dispune de bunurile sale prin liberalitati, cu e,ceptia cazurilor pre)azute de lee.
02. 1ub sanctiunea nulitatii relati)e, nici c6iar dupa dobandirea capacitatii depline de
e,ercitiu persoana nu poate dispune prin liberalitati in folosul celui care a a)ut calitatea
de reprezentant ori ocrotitor leal al sau, inainte ca acesta sa fi primit de la instanta de
tutela descarcare pentru estiunea sa. 1e e,cepteaza situatia in care reprezentantul ori,
dupa caz, ocrotitorul leal este ascendentul dispunatorului.
Desemnarea beneficiarului liberalitatii 'rt. ;#;
01. 1ub sanctiunea nulitatii absolute, dispunatorul trebuie sa il determine pe beneficiarul
liberalitatii ori cel putin sa pre)ada criteriile pe baza carora acest beneficiar sa poata fi
determinat la data la care liberalitatea produce efecte 5uridice.
02. Persoana care nu e,ista la data intocmirii liberalitatii poate beneficia de o liberalitate
daca aceasta este facuta in fa)oarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din
urma de a transmite beneficiarului obiectul liberalitatii indata ce )a fi posibil.
02. 1ub sanctiunea nulitatii absolute, dispunatorul nu poate lasa unui tert dreptul de a(l
desemna pe beneficiarul liberalitatii sau de a stabili obiectul acesteia. *u toate acestea,
repartizarea bunurilor transmise prin leat unor persoane desemnate de testator poate fi
lasata la aprecierea unui tert.
03. %ste )alabila liberalitatea facuta unei persoane desemnate de dispunator, cu o sarcina
in fa)oarea unei persoane alese fie de ratificat, fie de un tert desemnat, la randul sau, tot
de catre dispunator.
Incapacitatile speciale 'rt. ;;0
01. 1unt anulabile liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in
perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau inri5iri de specialitate
dispunatorului pentru boala care este cauza a decesului.
02. 1unt e,ceptate de la pre)ederile alin. 01.< a. liberalitatile facute sotului, rudelor in
linie dreapta sau colateralilor pri)ileiati= b. liberalitatile facute altor rude pana la al
patrulea rad inclusi), daca, la data liberalitatii, dispunatorul nu are sot si nici rude in
linie dreapta sau colaterali pri)ileiati.
02. Dispozitiile alin. 01. si 02. sunt aplicabile si in pri)inta preotilor sau a altor persoane
care acordau asistenta reliioasa in timpul bolii care este cauza a decesului.
03. Daca dispunatorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescriptie a dreptului la
actiunea in anulare cure de la data la care mostenitorii au luat cunostinta de e,istenta
liberalitatii.
05. In cazul in care dispunatorul s(a restabilit, leatul de)ine )alabil, iar actiunea in
anularea donatiei poate fi introdusa in termen de 2 ani de la data la care dispunatorul s(a
restabilit.
Incapacitatile speciale in materia leatelor 'rt. ;;1
1unt anulabile leatele in fa)oarea<
a. notarului public care a autentificat testamentul=
b. interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului=
c. martorilor, in cazurile pre)azute la art. 1.032 alin. 02. si art. 1.03/ alin. 02.=
d. aentilor instrumentatori, in cazurile pre)azute la art. 1.03/=
e. persoanelor care au acordat, in mod leal, asistenta 5uridica la redactarea testamentului.
1imulatia 'rt. ;;2
01. 1anctiunea nulitatii relati)e pre)azute la art. ;## alin. 02., art. ;;0 si ;;1 se aplica si
liberalitatilor de6izate sub forma unui contract cu titlu oneros sau facute unei persoane
interpuse.
02. 1unt prezumate pana la proba contrara ca fiind persoane interpuse ascendentii,
descendentii si sotul persoanei incapabile de a primi liberalitati, precum si ascendentii si
descendentii sotului acestei persoane.
1ectiunea 2 ( 1ubstitutiile fideicomisare
&otiune 'rt. ;;2
Dispozitia prin care o persoana, denumita instituit, este insarcinata sa administreze bunul
sau bunurile care constituie obiectul liberalitatii si sa le transmita unui tert, denumit
substituit, desemnat de dispunator, nu produce efecte decat in cazul in care este permisa
de lee.
1ubstitutia fideicomisara 'rt. ;;3
01. O liberalitate poate fi re)ata de o sarcina care consta in obliatia instituitului,
donatar sau leatar, de a administra bunurile care constituie obiectul liberalitatii si de a le
transmite, la decesul sau, substituitului desemnat de dispunator.
02. Instituitului i se aplica in mod corespunzator dispozitiile din prezentul cod referitoare
la fiduciar.
02. Incapacitatile de a dispune se apreciaza in raport cu dispunatorul, iar cele de a primi,
in raport cu instituitul si cu substituitul.
%fectele cu pri)ire la bunuri 'rt. ;;5
01. 1arcina pre)azuta la art. ;;3 produce efecte numai cu pri)ire la bunurile care au
constituit obiectul liberalitatii si care la data decesului instituitului pot fi identificate si se
afla in patrimoniul sau.
02. 'tunci cand liberalitatea are ca obiect )alori mobiliare, sarcina produce efecte si
asupra )alorilor mobiliare care le inlocuiesc.
02. Daca liberalitatea are ca obiect drepturi supuse formalitatilor de publicitate, sarcina
trebuie sa respecte aceleasi formalitati. In cazul imobilelor, sarcina este supusa notarii in
cartea funciara.
Drepturile substituitului 'rt. ;;!
01. Drepturile substituitului se nasc la moartea instituitului.
02. 1ubstituitul dobandeste bunurile care constituie obiectul liberalitatii ca efect al )ointei
dispunatorului.
02. 1ubstituitul nu poate fi, la randul sau, supus obliatiei de administrare si de
transmitere a bunurilor.
9arantiile si asiurarile 'rt. ;;/
In )ederea e,ecutarii sarcinii, dispunatorul poate impune instituitului constituirea de
arantii si inc6eierea unor contracte de asiurare.
Imputarea sarcinii asupra cotitatii disponibile 'rt. ;;#
Daca instituitul este mostenitor rezer)atar al dispunatorului, sarcina nu poate incalca
rezer)a sa succesorala.
'cceptarea donatiei dupa decesul dispunatorului 'rt. ;;;
Oferta de donatie facuta substituitului poate fi acceptata de acesta si dupa decesul
dispunatorului.
Ineficacitatea substitutiei 'rt. 1.000
'tunci cand substituitul predecedeaza instituitului sau renunta la beneficiul liberalitatii,
bunul re)ine instituitului, cu e,ceptia cazului in care s(a pre)azut ca bunul )a fi cules de
mostenitorii substituitului ori a fost desemnat un al doilea substituit.
1ectiunea 3 ( Liberalitatile reziduale
&otiune 'rt. 1.001
Dispunatorul poate stipula ca substituitul sa fie ratificat cu ceea ce ramane, la data
decesului instituitului, din donatiile sau leatele facute in fa)oarea acestuia din urma.
Dreptul de dispozitie al instituitului 'rt. 1.002
Liberalitatea reziduala nu il impiedica pe instituit sa inc6eie acte cu titlu oneros si nici sa
retina bunurile ori sumele obtinute in urma inc6eierii acestora.
Interdictia de a dispune cu titlu ratuit 'rt. 1.002
01. Instituitul nu poate dispune prin testament de bunurile care au constituit obiectul unei
liberalitati reziduale.
02. Dispunatorul poate interzice instituitului sa dispuna de bunuri prin donatie. *u toate
acestea, atunci cand este mostenitor rezer)atar al dispunatorului, instituitul pastreaza
posibilitatea de a dispune prin acte intre )ii sau pentru cauza de moarte de bunurile care
au constituit obiectul donatiilor imputate asupra rezer)ei sale succesorale.
Independenta patrimoniala a instituitului 'rt. 1.003
Instituitul nu este tinut sa dea socoteala dispunatorului ori mostenitorilor acestuia.
'plicarea reulilor substitutiei fideicomisare 'rt. 1.005
Dispozitiile pre)azute la art. ;;5, art. ;;! alin. 02., art. ;;/, ;;; si 1.000 sunt aplicabile
liberalitatilor reziduale.
1ectiunea 5 ( Re)izuirea conditiilor si sarcinilor
Domeniul de aplicare 'rt. 1.00!
Daca, din cauza unor situatii impre)izibile si neimputabile beneficiarului, sur)enite
acceptarii liberalitatii, indeplinirea conditiilor sau e,ecutarea sarcinilor care afecteaza
liberalitatea a de)enit e,trem de dificila ori e,cesi) de oneroasa pentru beneficiar, acesta
poate cere re)izuirea sarcinilor sau a conditiilor.
1olutionarea cererii de re)izuire 'rt. 1.00/
01. *u respectarea, pe cat posibil, a )ointei dispunatorului, instanta de 5udecata sesizata
cu cererea de re)izuire poate sa dispuna modificari cantitati)e sau calitati)e ale
conditiilor sau ale sarcinilor care afecteaza liberalitatea ori sa le rupeze cu acelea
similare pro)enind din alte liberalitati.
02. Instanta de 5udecata poate autoriza instrainarea partiala sau totala a obiectului
liberalitatii, stabilind ca pretul sa fie folosit in scopuri conforme cu )ointa dispunatorului,
precum si orice alte masuri care sa mentina pe cat posibil destinatia urmarita de acesta.
Inlaturarea efectelor re)izuirii 'rt. 1.00#
Daca moti)ele care au determinat re)izuirea conditiilor sau a sarcinilor nu mai subzista,
persoana interesata poate cere inlaturarea pentru )iitor a efectelor re)izuirii.
1ectiunea ! ( Dispozitii speciale
*lauzele considerate nescrise 'rt. 1.00;
01. %ste considerata nescrisa clauza prin care, sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau
restituirii obiectului acesteia, beneficiarul este obliat sa nu conteste )aliditatea unei
clauze de inalienabilitate ori sa nu solicite re)izuirea conditiilor sau a sarcinilor.
02. De asemenea, este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se pre)ede
dezmostenirea ca sanctiune pentru incalcarea obliatiilor pre)azute la alin. 01. sau pentru
contestarea dispozitiilor din testament care aduc atinere drepturilor mostenitorilor
rezer)atari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor mora)uri.
*onfirmarea liberalitatilor 'rt. 1.010
*onfirmarea unei liberalitati de catre mostenitorii uni)ersali ori cu titlu uni)ersal ai
dispunatorului atrae renuntarea la dreptul de a opune )iciile de forma sau orice alte
moti)e de nulitate, fara ca prin aceasta renuntare sa se pre5udicieze drepturile tertilor.
*apitolul II ( Donatia
1ectiunea 1 ( Inc6eierea contractului
8orma donatiei 'rt. 1.011
01. Donatia se inc6eie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute.
02. &u sunt supuse dispozitiei alin. 01. donatiile indirecte, cele de6izate si darurile
manuale.
02. 7unurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enumerate si e)aluate intr(un
inscris, c6iar sub semnatura pri)ata, sub sanctiunea nulitatii absolute a donatiei.
03. 7unurile mobile corporale cu o )aloare de pana la 25.000 lei pot face obiectul unui
dar manual, cu e,ceptia cazurilor pre)azute de lee. Darul manual se inc6eie )alabil prin
acordul de )ointe al partilor, insotit de traditiunea bunului.
Inreistrarea donatiei autentice 'rt. 1.012
In scop de informare a persoanelor care 5ustifica e,istenta unui interes leitim, notarul
care autentifica un contract de donatie are obliatia sa inscrie de indata acest contract in
reistrul national notarial, tinut in format electronic, potri)it leii. Dispozitiile in materie
de carte funciara raman aplicabile.
8ormarea contractului 'rt. 1.012
01. Oferta de donatie poate fi re)ocata cat timp ofertantul nu a luat cunostinta de
acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrae caducitatea
acceptarii.
02. Oferta nu mai poate fi acceptata dupa decesul destinatarului ei. Mostenitorii
destinatarului pot insa comunica acceptarea facuta de acesta.
02. Oferta de donatie facuta unei persoane lipsite de capacitate de e,ercitiu se accepta de
catre reprezentantul leal.
03. Oferta de donatie facuta unei persoane cu capacitate de e,ercitiu restransa poate fi
acceptata de catre aceasta, cu incu)iintarea ocrotitorului leal.
Promisiunea de donatie 'rt. 1.013
01. 1ub sanctiunea nulitatii absolute, promisiunea de donatie este supusa formei
autentice.
02. In caz de nee,ecutare din partea promitentului, promisiunea de donatie nu confera
beneficiarului decat dreptul de a pretinde daune(interese ec6i)alente cu c6eltuielile pe
care le(a facut si a)anta5ele pe care le(a acordat tertilor in considerarea promisiunii.
Principiul ire)ocabilitatii 'rt. 1.015
01. Donatia nu este )alabila atunci cand cuprinde clauze ce permit donatorului sa o
re)oce prin )ointa sa.
02. 'stfel, este lo)ita de nulitate absoluta donatia care<
a. este afectata de o conditie a carei realizare depinde e,clusi) de )ointa donatorului=
b. impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le(ar contracta in )iitor, daca
)aloarea ma,ima a acestora nu este determinata in contractul de donatie=
c. confera donatorului dreptul de a denunta unilateral contractul=
d. permite donatorului sa dispuna in )iitor de bunul donat, c6iar daca donatorul moare
fara sa fi dispus de acel bun. Daca dreptul de a dispune )izeaza doar o parte din bunurile
donate, nulitatea opereaza numai in pri)inta acestei parti.
Intoarcerea con)entionala 'rt. 1.01!
01. *ontractul poate sa pre)ada intoarcerea bunurilor daruite, fie pentru cazul cand
donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul cand atat donatarul, cat si
descendentii sai ar predeceda donatorului.
02. In cazul in care donatia are ca obiect bunuri supuse unor formalitati de publicitate,
atat dreptul donatarului, cat si dreptul de intoarcere sunt supuse acestor formalitati.
1ectiunea 2 ( %fectele donatiei
Raspunderea donatorului 'rt. 1.01/
In e,ecutarea donatiei, dispunatorul raspunde numai pentru dol si culpa ra)a.
9arantia contra e)ictiunii 'rt. 1.01#
01. Donatorul nu raspunde pentru e)ictiune decat daca a promis e,pres arantia sau daca
e)ictiunea decure din fapta sa ori dintr(o impre5urare care afecteaza dreptul transmis, pe
care a cunoscut(o si nu a comunicat(o donatarului la inc6eierea contractului.
02. In cazul donatiei cu sarcini, in limita )alorii acestora, donatorul raspunde pentru
e)ictiune ca si )anzatorul.
9arantia contra )iciilor ascunse 'rt. 1.01;
01. Donatorul nu raspunde pentru )iciile ascunse ale bunului donat.
02. $otusi, daca a cunoscut )iciile ascunse si nu le(a adus la cunostinta donatarului la
inc6eierea contractului, donatorul este tinut sa repare pre5udiciul cauzat donatarului prin
aceste )icii.
02. In cazul donatiei cu sarcini, in limita )alorii acestora, donatorul raspunde pentru
)iciile ascunse ca si )anzatorul.
1ectiunea 2 ( Re)ocarea donatiei
@1. Dispozitii comune
*auzele de re)ocare 'rt. 1.020
Donatia poate fi re)ocata pentru inratitudine si pentru nee,ecutarea fara 5ustificare a
sarcinilor la care s(a obliat donatarul.
Modul de operare 'rt. 1.021
Re)ocarea pentru inratitudine si pentru neindeplinirea sarcinilor nu opereaza de drept.
Re)ocarea promisiunii de donatie 'rt. 1.022
01. Promisiunea de donatie se re)oca de drept daca anterior e,ecutarii sale se i)este unul
dintre cazurile de re)ocare pentru inratitudine pre)azute la art. 1022.
02. De asemenea, promisiunea de donatie se re)oca de drept si atunci cand, anterior
e,ecutarii sale, situatia materiala a promitentului s(a deteriorat intr(o asemenea masura
incat e,ecutarea promisiunii a de)enit e,cesi) de oneroasa pentru acesta ori promitentul a
de)enit insol)abil.
@2. Re)ocarea pentru inratitudine
*azuri 'rt. 1.022
Donatia se re)oca pentru inratitudine in urmatoarele cazuri<
a. daca donatarul a atentat la )iata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca
altii intentioneaza sa atenteze, nu l(a instiintat=
b. daca donatarul se face )ino)at de fapte penale, cruzimi sau in5urii ra)e fata de
donator=
c. daca donatarul refuza in mod ne5ustificat sa asiure alimente donatorului a5uns in
ne)oie, in limita )alorii actuale a bunului donat, tinandu(se insa seama de starea in care
se afla bunul la momentul donatiei.
*ererea de re)ocare 'rt. 1.023
01. Dreptul la actiunea prin care se solicita re)ocarea pentru inratitudine se prescrie in
termen de un an din ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a sa)arsit fapta de
inratitudine.
02. 'ctiunea in re)ocare pentru inratitudine poate fi e,ercitata numai impotri)a
donatarului. Daca donatarul moare dupa introducerea actiunii, aceasta poate fi continuata
impotri)a mostenitorilor.
02. *ererea de re)ocare nu poate fi introdusa de mostenitorii donatorului, cu e,ceptia
cazului in care donatorul a decedat in termenul pre)azut la alin. 01. fara sa il fi iertat pe
donatar. De asemenea, mostenitorii pot introduce actiunea in re)ocare in termen de un an
de la data mortii donatorului, daca acesta a decedat fara sa fi cunoscut cauza de re)ocare.
03. 'ctiunea pornita de donator poate fi continuata de mostenitorii acestuia.
%fectele enerale ale re)ocarii 'rt. 1.025
01. In caz de re)ocare pentru inratitudine, daca restituirea in natura a bunului donat nu
este posibila, donatarul )a fi obliat sa plateasca )aloarea acestuia, socotita la data
solutionarii cauzei.
02. In urma re)ocarii donatiei pentru inratitudine, donatarul )a fi obliat sa restituie
fructele pe care le(a perceput incepand cu data introducerii cererii de re)ocare a donatiei.
%fectele speciale ale re)ocarii 'rt. 1.02!
Re)ocarea pentru inratitudine nu are niciun efect in pri)inta drepturilor reale asupra
bunului donat dobandite de la donatar, cu titlu oneros, de catre tertii de buna(credinta si
nici asupra arantiilor constituite in fa)oarea acestora. In cazul bunurilor supuse unor
formalitati de publicitate, dreptul tertului trebuie sa fi fost inscris anterior inreistrarii
cererii de re)ocare in reistrele de publicitate aferente.
@2. Re)ocarea pentru nee,ecutarea sarcinii
'ctiunile in caz de nee,ecutare a sarcinii 'rt. 1.02/
01. Daca donatarul nu indeplineste sarcina la care s(a obliat, donatorul sau succesorii sai
in drepturi pot cere fie e,ecutarea sarcinii, fie re)ocarea donatiei.
02. In cazul in care sarcina a fost stipulata in fa)oarea unui tert, acesta poate cere numai
e,ecutarea sarcinii.
02. Dreptul la actiunea prin care se solicita e,ecutarea sarcinii sau re)ocarea donatiei se
prescrie in termen de 2 ani de la data la care sarcina trebuia e,ecutata.
Intinderea obliatiei de e,ecutare 'rt. 1.02#
Donatarul este tinut sa indeplineasca sarcina numai in limita )alorii bunului donat,
actualizata la data la care sarcina trebuia indeplinita.
%fecte 'rt. 1.02;
*and donatia este re)ocata pentru neindeplinirea sarcinilor, bunul reintra in patrimoniul
donatorului liber de orice drepturi constituite intre timp asupra lui, sub rezer)a
dispozitiilor art. 1.!3#.
1ectiunea 3 ( Donatiile facute )iitorilor soti in )ederea casatoriei si donatiile intre soti
*aducitatea donatiilor 'rt. 1.020
Donatiile facute )iitorilor soti sau unuia dintre ei, sub conditia inc6eierii casatoriei, nu
produc efecte in cazul in care casatoria nu se inc6eie.
Re)ocabilitatea donatiei intre soti 'rt. 1.021
Orice donatie inc6eiata intre soti este re)ocabila numai in timpul casatoriei.
&ulitatea donatiei intre soti 'rt. 1.022
&ulitatea casatoriei atrae nulitatea relati)a a donatiei facute sotului de rea(credinta.
Donatiile simulate 'rt. 1.022
01. %ste lo)ita de nulitate orice simulatie in care donatia reprezinta contractul secret in
scopul de a eluda re)ocabilitatea donatiilor intre soti.
02. %ste prezumata persoana interpusa, pana la proba contrara, orice ruda a donatarului la
a carei mostenire acesta ar a)ea )ocatie in momentul donatiei si care nu a rezultat din
casatoria cu donatorul.
Capitolul &&& ) "e!tamentul
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
Notiune (rt. 1.0,-
$estamentul este actul unilateral, personal si re)ocabil prin care o persoana, numita
testator, dispune, in una dintre formele cerute de lee, pentru timpul cand nu )a mai fi in
)iata.
Continutul te!tamentului (rt. 1.0,/
$estamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac
parte din acesta, precum si la desemnarea directa sau indirecta a leatarului. 'laturi de
aceste dispozitii sau c6iar si in lipsa unor asemenea dispozitii, testamentul poate sa
contina dispozitii referitoare la parta5, re)ocarea dispozitiilor testamentare anterioare,
dezmostenire, numirea de e,ecutori testamentari, sarcini impuse leatarilor sau
mostenitorilor leali si alte dispozitii care produc efecte dupa decesul testatorului.
"e!tamentul reciproc (rt. 1.0,0
1ub sanctiunea nulitatii absolute a testamentului, doua sau mai multe persoane nu pot
dispune, prin acelasi testament, una in fa)oarea celeilalte sau in fa)oarea unui tert.
#roba te!tamentului (rt. 1.0,7
01. Orice persoana care pretinde un drept ce se intemeiaza pe un testament trebuie sa
do)edeasca e,istenta si continutul lui in una dintre formele pre)azute de lee.
02. Daca testamentul a disparut printr(un caz fortuit sau de forta ma5ora ori prin fapta
unui tert, fie dupa moartea testatorului, fie in timpul )ietii sale, insa fara ca acesta sa ii fi
cunoscut disparitia, )alabilitatea formei si cuprinsul testamentului )or putea fi do)edite
prin orice mi5loc de proba.
Con!imtamantul te!tatorului (rt. 1.0,8
01. $estamentul este )alabil numai daca testatorul a a)ut discernamant si consimtamantul
sau nu a fost )iciat.
02. Dolul poate atrae anularea testamentului c6iar daca manoperele dolosi)e nu au fost
sa)arsite de beneficiarul dispozitiilor testamentare si nici nu au fost cunoscute de catre
acesta.
&nterpretarea te!tamentului (rt. 1.0,9
01. Reulile de interpretare a contractelor sunt aplicabile si testamentului, in masura in
care sunt compatibile cu caracterele 5uridice ale acestuia.
02. %lementele e,trinseci inscrisului testamentar pot fi folosite numai in masura in care se
spri5ina pe cele intrinseci.
02. Leatul in fa)oarea creditorului nu este prezumat a fi facut in compensatia creantei
sale.
4ectiunea 2 ) 6ormele te!tamentului
6ormele te!tamentului ordinar (rt. 1.0-0
$estamentul ordinar poate fi oloraf sau autentic.
"e!tamentul olograf (rt. 1.0-1
1ub sanctiunea nulitatii absolute, testamentul oloraf trebuie scris in intreime, datat si
semnat de mana testatorului.
*e!c7iderea te!tamentului olograf (rt. 1.0-2
01. Inainte de a fi e,ecutat, testamentul oloraf se )a prezenta unui notar public pentru a
fi )izat spre nesc6imbare.
02. In cadrul procedurii succesorale, notarul public procedeaza, in conditiile leii
speciale, la desc6iderea si )alidarea testamentului oloraf si il depune in dosarul
succesoral. Desc6iderea testamentului si starea in care se aseste se constata prin proces(
)erbal.
02. *ei interesati pot primi, dupa )izarea spre nesc6imbare, pe c6eltuiala lor, copii
lealizate ale testamentului oloraf.
03. Dupa finalizarea procedurii succesorale, oriinalul testamentului se preda leatarilor,
potri)it inteleerii dintre ei, iar in lipsa acesteia, persoanei desemnate prin 6otarare
5udecatoreasca.
"e!tamentul autentic (rt. 1.0-,
01. $estamentul este autentic daca a fost autentificat de un notar public sau de o alta
persoana in)estita cu autoritate publica de catre stat, potri)it leii.
02. *u ocazia autentificarii, testatorul poate fi asistat de unul sau de 2 martori.
&ntocmirea te!tamentului autentic (rt. 1.0--
01. $estatorul isi dicteaza dispozitiile in fata notarului, care se inri5este de scrierea
actului si apoi i(l citeste sau, dupa caz, i(l da sa il citeasca, mentionandu(se e,pres
indeplinirea acestor formalitati. Daca dispunatorul isi redactase de5a actul de ultima
)ointa, testamentul autentic ii )a fi citit de catre notar.
02. Dupa citire, dispunatorul trebuie sa declare ca actul e,prima ultima sa )ointa.
02. $estamentul este apoi semnat de catre testator, iar inc6eierea de autentificare de catre
notar.
(utentificarea in !ituatii particulare (rt. 1.0-/
01. In cazul acelora care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot
semna, notarul public, indeplinind actul, )a face mentiune despre aceasta impre5urare in
inc6eierea pe care o intocmeste, mentiunea astfel facuta tinand loc de semnatura.
Mentiunea )a fi citita testatorului de catre notar, in prezenta a 2 martori, aceasta
formalitate suplinind absenta semnaturii testatorului.
02. Declaratia de )ointa a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se )a da in
scris in fata notarului public, prin inscrierea de catre parte, inaintea semnaturii, a
mentiunii Dconsimt la prezentul act, pe care l(am cititE.
02. Daca surdul, mutul sau surdomutul este, din orice moti), in imposibilitate de a scrie,
declaratia de )ointa se )a lua prin interpret, dispozitiile alin. 01. aplicandu(se in mod
corespunzator.
03. Pentru a lua consimtamantul unui ne)azator, notarul public )a intreba daca a auzit
bine cand i s(a citit cuprinsul testamentului, consemnand aceasta in inc6eierea de
autentificare.
&nregi!trarea te!tamentului autentic (rt. 1.0-0
In scop de informare a persoanelor care 5ustifica e,istenta unui interes leitim, notarul
care autentifica testamentul are obliatia sa il inscrie, de indata, in Reistrul national
notarial tinut in format electronic, potri)it leii. Informatii cu pri)ire la e,istenta unui
testament se pot da numai dupa decesul testatorului.
"e!tamentele privilegiate (rt. 1.0-7
01. 1e poate intocmi in mod )alabil un testament in urmatoarele situatii speciale<
a. in fata unui functionar competent al autoritatii ci)ile locale, in caz de epidemii,
catastrofe, razboaie sau alte asemenea impre5urari e,ceptionale=
b. in fata comandantului )asului sau a celui care il inlocuieste, daca testatorul se afla la
bordul unui )as sub pa)ilionul Romaniei, in cursul unei calatorii maritime sau flu)iale.
$estamentul intocmit la bordul unei aerona)e este supus acelorasi conditii=
c. in fata comandantului unitatii militare ori a celui care il inlocuieste, daca testatorul este
militar sau, fara a a)ea aceasta calitate, este salariat ori presteaza ser)icii in cadrul
fortelor armate ale Romaniei si nu se poate adresa unui notar public=
d. in fata directorului, medicului sef al institutiei sanitare sau a medicului sef al
ser)iciului ori, in lipsa acestora, in fata medicului de arda, cat timp dispunatorul este
internat intr(o institutie sanitara in care notarul public nu are acces.
02. In toate cazurile pre)azute la alin. 01. este obliatoriu ca testamentul sa se
intocmeasca in prezenta a 2 martori.
02. $estamentul pri)ileiat se semneaza de testator, de aentul instrumentator si de cei 2
martori. Daca testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se )a face mentiune
despre cauza care l(a impiedicat sa semneze.
03. Dispozitiile alin. 02. sunt pre)azute sub sanctiunea nulitatii absolute.
05. Pre)ederile art. 1.032 se aplica in mod corespunzator si in pri)inta testamentului
pri)ileiat.
Caducitatea te!tamentelor privilegiate (rt. 1.0-8
01. $estamentul pri)ileiat de)ine caduc la 15 zile de la data cand dispunatorul ar fi putut
sa testeze in )reuna dintre formele ordinare. $ermenul se suspenda daca testatorul a a5uns
intr(o stare in care nu ii este cu putinta sa testeze.
02. Pre)ederile alin. 01. nu se aplica dispozitiei testamentare prin care se recunoaste un
copil.
"e!tamentul !umelor !i valorilor depozitate (rt. 1.0-9
01. Dispozitiile testamentare pri)ind sumele de bani, )alorile sau titlurile de )aloare
depuse la institutii specializate sunt )alabile cu respectarea conditiilor de forma pre)azute
de leile speciale aplicabile acestor institutii.
02. Institutiile specializate nu )or putea proceda la predarea leatului a)and ca obiect
sume de bani, )alori sau titluri de )aloare decat in baza 6otararii 5udecatoresti ori a
certificatului de mostenitor care constata )alabilitatea dispozitiei testamentare si calitatea
de leatar, pre)ederile referitoare la raport si reductiune fiind aplicabile.
02. Institutiile de credit au obliatia ca, la instituirea de catre clientii acestora a unei
dispozitii testamentare, sa comunice, de indata, mentiunea acesteia in reistrul pre)azut la
art. 1.03!.
Conver!iunea formei te!tamentare (rt. 1.0/0
4n testament nul din cauza unui )iciu de forma produce efecte daca indeplineste
conditiile pre)azute de lee pentru alta forma testamentara.
4ectiunea , ) $evocarea voluntara a te!tamentului
$evocarea voluntara e1pre!a (rt. 1.0/1
01. 4n testament nu poate fi re)ocat e,pres, in tot sau in parte, decat printr(un act autentic
notarial sau printr(un testament ulterior.
02. $estamentul care re)oca un testament anterior poate fi intocmit intr(o forma diferita
de aceea a testamentului re)ocat.
02. Re)ocarea e,presa a testamentului facuta printr(un act autentic notarial sau printr(un
testament autentic se )a inscrie de indata de catre notar in reistrul national notarial
pre)azut la art. 1.03!.
$evocarea voluntara tacita (rt. 1.0/2
01. $estatorul poate re)oca testamentul oloraf si prin distruerea, ruperea sau stererea
sa. Btererea unei dispozitii a testamentului oloraf de catre testator implica re)ocarea
acelei dispozitii. Modificarile realizate prin sterere se semneaza de catre testator.
02. Distruerea, ruperea sau stererea testamentului oloraf, cunoscuta de testator, atrae
de asemenea re)ocarea, cu conditia ca acesta sa fi fost in masura sa il refaca.
02. $estamentul ulterior nu il re)oca pe cel anterior decat in masura in care contine
dispozitii contrare sau incompatibile cu acesta. %fectele re)ocarii nu sunt inlaturate in caz
de caducitate sau re)ocare a testamentului ulterior.
$etractarea revocarii (rt. 1.0/,
01. Dispozitia re)ocatorie poate fi retractata in mod e,pres prin act autentic notarial sau
prin testament.
02. Retractarea unei dispozitii re)ocatorii inlatura efectele re)ocarii, cu e,ceptia cazului
in care testatorul si(a manifestat )ointa in sens contrar sau daca aceasta intentie a
testatorului rezulta din impre5urarile concrete. Dispozitiile art. 1.051 alin. 02. raman
aplicabile.
02. Retractarea unei dispozitii re)ocatorii facuta printr(un act autentic notarial sau printr(
un testament autentic se )a inscrie de indata de catre notar in reistrul national notarial
pre)azut la art. 1.03!.
4ectiunea - ) Legatul
91. Categorii de legate
Cla!ificarea legatelor (rt. 1.0/-
01. Leatele sunt uni)ersale, cu titlu uni)ersal sau cu titlu particular.
02. Leatul poate fi pur si simplu, cu termen, sub conditie sau cu sarcina.
Legatul univer!al (rt. 1.0//
Leatul uni)ersal este dispozitia testamentara care confera uneia sau mai multor persoane
)ocatie la intreaa mostenire.
Legatul cu titlu univer!al (rt. 1.0/0
01. Leatul cu titlu uni)ersal este dispozitia testamentara care confera uneia sau mai
multor persoane )ocatie la o fractiune a mostenirii.
02. Prin fractiune a mostenirii se intelee<
a. fie proprietatea unei cote(parti din aceasta=
b. fie un dezmembramant al proprietatii asupra totalitatii sau a unei cote(parti din
mostenire=
c. fie proprietatea sau un dezmembramant asupra totalitatii ori asupra unei coteparti din
uni)ersalitatea bunurilor determinate dupa natura sau pro)enienta lor.
Legatul cu titlu particular (rt. 1.0/7
Orice leat care nu este uni)ersal sau cu titlu uni)ersal este un leat cu titlu particular.
92. %fectele legatelor
6ructele bunurilor ce con!tituie obiectul legatului (rt. 1.0/8
Leatarul are dreptul la fructele bunurilor mostenirii care i se cu)in din ziua desc6iderii
mostenirii sau din ziua in care leatul produce efecte in pri)inta sa, cu e,ceptia cazului in
care cel care a posedat bunurile ce constituie obiectul leatului a fost de buna(credinta.
*repturile legatarului cu titlu particular (rt. 1.0/9
01. Leatarul cu titlu particular al unui bun indi)idual determinat dobandeste proprietatea
acestuia de la data desc6iderii mostenirii.
02. Leatarul cu titlu particular al unor bunuri de en este titularul unei creante asupra
mostenirii. Daca testatorul nu a pre)azut altfel, cel insarcinat cu e,ecutarea acestui leat
este obliat a preda bunuri de calitate medie.
4arcina e1ce!iva a legatului cu titlu particular (rt. 1.000
01. Daca leatarul nu poate indeplini sarcina cu care este re)at leatul sau fara a depasi
)aloarea bunurilor primite in temeiul acestuia, se )a putea libera predand beneficiarului
sarcinii bunurile ce i(au fost lasate prin leat sau )aloarea lor.
02. +aloarea bunurilor lasate prin leat si a sarcinilor )a fi aceea de la data desc6iderii
mostenirii.
(cce!oriile bunului care con!tituie obiectul unui legat cu titlu particular (rt. 1.001
01. 7unul care constituie obiectul unui leat cu titlu particular se preda cu accesoriile
sale, in starea in care se aseste la data desc6iderii mostenirii.
02. Leatul cuprinde si dreptul la actiunea in despaubire pentru pre5udiciul adus bunului
de catre un tert dupa intocmirea testamentului.
02. Leatul unui bun care, dupa intocmirea testamentului, a cunoscut cresteri cantitati)e,
calitati)e sau )alorice prin alipire, lucrari autonome, lucrari adauate sau ac6izitionarea
altor bunuri in cadrul unei uni)ersalitati se prezuma, pana la proba contrara, a )iza intre
bunul ori uni)ersalitatea rezultata.
Legatul rentei viagere !au al unei creante de intretinere (rt. 1.002
*and obiectul leatului cuprinde o renta )iaera sau o creanta de intretinere, e,ecutarea
acestuia este datorata din ziua desc6iderii mostenirii.
Legatul alternativ (rt. 1.00,
In cazul in care leatarului cu titlu particular i(a fost lasat fie un bun, fie altul, dreptul de
aleere re)ine celui tinut sa e,ecute leatul, daca testatorul nu a conferit acest drept
leatarului sau unui tert.
Legatul bunului altuia (rt. 1.00-
01. *and bunul indi)idual determinat care a facut obiectul unui leat cu titlu particular
apartine unei alte persoane decat testatorul si nu este cuprins in patrimoniul acestuia la
data desc6iderii mostenirii, atunci se aplica dispozitiile prezentului articol.
02. Daca, la data intocmirii testamentului, testatorul nu a stiut ca bunul nu este al sau,
leatul este anulabil.
02. In cazul in care testatorul a stiut ca bunul nu este al sau, cel insarcinat cu e,ecutarea
leatului este obliat, la aleerea sa, sa dea fie bunul in natura, fie )aloarea acestuia de la
data desc6iderii mostenirii.
Legatul con3unctiv (rt. 1.00/
01. Leatul cu titlu particular este prezumat a fi con5uncti) atunci cand testatorul a lasat,
prin acelasi testament, un bun determinat indi)idual sau eneric mai multor leatari cu
titlu particular, fara a preciza partea fiecaruia.
02. In cazul leatului con5uncti), daca unul dintre leatari nu )rea sau nu poate sa
primeasca leatul, partea lui )a profita celorlalti leatari.
02. Pre)ederile alin. 02. se aplica si atunci cand obiectul leatului con5uncti) il constituie
un dezmembramant al dreptului de proprietate.
C7eltuielile predarii legatului (rt. 1.000
In lipsa unei dispozitii testamentare sau leale contrare, c6eltuielile predarii leatului sunt
in sarcina mostenirii, fara ca prin aceasta sa se aduca atinere rezer)ei succesorale.
*reptul de preferinta al creditorilor mo!tenirii fata de legatari (rt. 1.007
01. *reditorii mostenirii au dreptul sa fie platiti cu prioritate fata de leatari.
02. Daca leatele cu titlu particular depasesc acti)ul net al mostenirii, ele )or fi reduse in
masura depasirii, la cererea creditorilor mostenirii sau a celui care este obliat sa le
e,ecute.
02. In cazul in care, fara a se cunoaste anumite datorii sau sarcini ale mostenirii, a fost
e,ecutat un leat, mostenitorul leal sau testamentar, creditorii sau orice persoana
interesata poate solicita restituirea de la leatarul platit, in masura in care leatul urmeaza
a fi redus.
9,. &neficacitatea legatelor
$evocarea voluntara a legatului (rt. 1.008
01. Leatele sunt supuse dispozitiilor pri)ind re)ocarea )oluntara a testamentului.
02. Orice instrainare a bunului ce constituie obiectul unui leat cu titlu particular,
consimtita de catre testator, c6iar daca este afectata de modalitati, re)oca implicit leatul
pentru tot ceea ce s(a instrainat.
02. Ineficacitatea instrainarii nu afecteaza re)ocarea decat daca<
a. este determinata de incapacitatea sau )icierea )ointei testatorului= ori
b. instrainarea reprezinta o donatie in fa)oarea beneficiarului leatului si nu s(a facut sub
conditii sau cu sarcini substantial diferite de acelea care afecteaza leatul.
03. Distruerea )oluntara de catre testator a bunului ce constituie obiectul leatului cu
titlu particular re)oca implicit leatul.
$evocarea 3udecatorea!ca (rt. 1.009
01. Re)ocarea 5udecatoreasca a leatului poate fi ceruta in cazul neindeplinirii, fara
5ustificare, a sarcinii instituite de testator. &eindeplinirea fortuita a sarcinii poate atrae
re)ocarea numai daca, potri)it )ointei testatorului, eficacitatea leatului este conditionata
de e,ecutarea sarcinii.
02. Re)ocarea 5udecatoreasca a leatului poate fi solicitata si pentru inratitudine in
urmatoarele cazuri<
a. daca leatarul a atentat la )iata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca
altii intentioneaza sa atenteze, nu l(a instiintat=
b. daca leatarul se face )ino)at de fapte penale, cruzimi sau in5urii ra)e fata de testator
ori de in5urii ra)e la adresa memoriei testatorului.
"ermenul de pre!criptie (rt. 1.070
Dreptul la actiunea in re)ocarea 5udecatoreasca a leatului se prescrie in termen de un an
de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de inratitudine sau, dupa caz, de la data
la care sarcina trebuia e,ecutata.
Caducitatea legatului (rt. 1.071
Orice leat de)ine caduc atunci cand<
a. leatarul nu mai este in )iata la data desc6iderii mostenirii=
b. leatarul este incapabil de a primi leatul la data desc6iderii mostenirii=
c. leatarul este nedemn=
d. leatarul renunta la leat=
e. leatarul decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensi)e ce afecteaza leatul, daca
aceasta a)ea un caracter pur personal=
f. bunul ce formeaza obiectul leatului cu titlu particular a pierit in totalitate din moti)e
care nu tin de )ointa testatorului, in timpul )ietii testatorului sau inaintea implinirii
conditiei suspensi)e ce afecteaza leatul.
*e!tinatia bunurilor con!tituind obiectul unui legat ineficace (rt. 1.072
Ineficacitatea leatului din cauza nulitatii, re)ocarii, caducitatii sau desfiintarii pentru
nerealizarea conditiei suspensi)e ori pentru indeplinirea conditiei rezolutorii profita
mostenitorilor ale caror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau, dupa caz, inlaturate
prin e,istenta leatului sau care a)eau obliatia sa e,ecute leatul.
$egimul legatului)!arcina (rt. 1.07,
*u e,ceptia cazului pre)azut la art. 1.0/1 lit. f., caducitatea sau re)ocarea 5udecatoreasca
a unui leat re)at cu un leat(sarcina in fa)oarea unui tert nu atrae ineficacitatea
acestui din urma leat. Mostenitorii care beneficiaza de ineficacitatea leatului sunt
obliati sa e,ecute leatul(sarcina.
4ectiunea / ) *ezmo!tenirea
Notiune (rt. 1.07-
01. Dezmostenirea este dispozitia testamentara prin care testatorul ii inlatura de la
mostenire, in tot sau in parte, pe unul sau mai multi dintre mostenitorii sai leali.
02. Dezmostenirea este directa atunci cand testatorul dispune prin testament inlaturarea
de la mostenire a unuia sau mai multor mostenitori leali si indirecta atunci cand
testatorul instituie unul sau mai multi leatari.
%fectele (rt. 1.07/
01. In cazul dezmostenirii sotului supra)ietuitor, mostenitorii din clasa cu care acesta )ine
in concurs cule partea din mostenire ramasa dupa atribuirea cotei cu)enite sotului
supra)ietuitor ca urmare a dezmostenirii.
02. Daca, in urma dezmostenirii, pe lana sotul supra)ietuitor, )in la mostenire atat cel
dezmostenit, cat si acela care beneficiaza de dezmostenire, acesta din urma culee partea
ramasa dupa atribuirea cotei sotului supra)ietuitor si a cotei celui dezmostenit.
02. 'tunci cand, in urma dezmostenirii, un mostenitor primeste o cota inferioara cotei
sale leale, mostenitorul cu care )ine in concurs culee partea care ar fi re)enit celui
dezmostenit.
03. Daca, in urma dezmostenirii, o persoana este inlaturata total de la mostenire, cota ce i
s(ar fi cu)enit se atribuie mostenitorilor cu care ar fi )enit in concurs sau, in lipsa
acestora, mostenitorilor subsec)enti.
05. Dispozitiile pre)azute la alin. 01.:
03. nu pot profita persoanelor incapabile de a primi leate.
Nulitatea (rt. 1.070
01. Dispozitia testamentara prin care mostenitorii leali au fost dezmosteniti este supusa
cauzelor de nulitate, absoluta sau relati)a, pre)azute de lee.
02. $ermenul de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare cure de la data la care cei
dezmosteniti au luat cunostinta de dispozitia testamentara prin care au fost inlaturati de la
mostenire, dar nu mai de)reme de data desc6iderii mostenirii.
4ectiunea 0 ) %1ecutiunea te!tamentara
*e!emnarea !i mi!iunea e1ecutorului (rt. 1.077
01. $estatorul poate numi una sau mai multe persoane, conferindu(le imputernicirea
necesara e,ecutarii dispozitiilor testamentare. %,ecutorul testamentar poate fi desemnat si
de catre un tert determinat prin testament.
02. Daca au fost desemnati mai multi e,ecutori testamentari, oricare dintre ei poate
actiona fara concursul celorlalti, cu e,ceptia cazului in care testatorul a dispus altfel sau
le(a impartit atributiile.
02. Puterile e,ecutorului testamentar pot fi e,ercitate de la data acceptarii misiunii prin
declaratie autentica notariala.
Capacitatea e1ecutorului (rt. 1.078
Persoana lipsita de capacitate de e,ercitiu sau cu capacitate de e,ercitiu restransa nu
poate fi e,ecutor testamentar.
*reptul de admini!trare (rt. 1.079
01. %,ecutorul testamentar are dreptul sa administreze patrimoniul succesoral pe o
perioada de cel mult 2 ani de la data desc6iderii mostenirii, c6iar daca testatorul nu i(a
conferit in mod e,pres acest drept.
02. Prin testament, dreptul de administrare poate fi restrans doar la o parte din
patrimoniul succesoral sau la un termen mai scurt.
02. $ermenul de 2 ani poate fi prelunit de instanta de 5udecata, pentru moti)e temeinice,
prin acordarea unor termene succesi)e de cate un an.
#uterile e1ecutorului (rt. 1.080
01. %,ecutorul testamentar<
a. )a cere, in conditiile leii, punerea siiliilor, daca printre mostenitori sunt si minori,
persoane puse sub interdictie 5udecatoreasca sau disparute=
b. )a starui a se face in)entarul bunurilor mostenirii in prezenta sau cu citarea
mostenitorilor=
c. )a cere instantei sa incu)iinteze )anzarea bunurilor, in lipsa de sume suficiente pentru
e,ecutarea leatelor. Instanta )a putea incu)iinta )anzarea imobilelor succesorale numai
daca nu e,ista mostenitori rezer)atari=
d. )a depune diliente pentru e,ecutarea testamentului, iar in caz de contestatie, pentru a
apara )aliditatea sa=
e. )a plati datoriile mostenirii daca a fost imputernicit in acest sens prin testament.
In lipsa unei asemenea imputerniciri, e,ecutorul testamentar )a putea ac6ita datoriile
numai cu incu)iintarea instantei=
f. )a incasa creantele mostenirii.
02. $estatorul poate dispune ca e,ecutorul testamentar sa procedeze la parta5area
bunurilor mostenirii. Parta5ul produce efecte numai daca proiectul prezentat de catre
e,ecutor a fost aprobat de toti mostenitorii.
"ran!miterea e1ecutiunii (rt. 1.081
01. Puterile e,ecutorului testamentar nu pot fi transmise.
02. Misiunea e,ecutorului testamentar numit in considerarea unei functii determinate
poate fi continuata de catre persoana care preia acea functie.
+bligatia de a da !ocoteala !i ra!punderea e1ecutorului (rt. 1.082
01. La sfarsitul fiecarui an si la incetarea misiunii sale, e,ecutorul testamentar este obliat
sa dea socoteala pentru estiunea sa, c6iar daca nu e,ista mostenitori rezer)atari. 'ceasta
obliatie se transmite mostenitorilor e,ecutorului.
02. %,ecutorul testamentar raspunde ca un mandatar in leatura cu e,ecutarea
dispozitiilor testamentare.
02. Daca au fost desemnati mai multi e,ecutori testamentari, raspunderea acestora este
solidara, cu e,ceptia cazului in care testatorul le(a impartit atributiile si fiecare dintre ei s(
a limitat la misiunea incredintata.
$emuneratia e1ecutorului (rt. 1.08,
Misiunea e,ecutorului testamentar este ratuita, daca testatorul nu a stabilit o remuneratie
in sarcina mostenirii.
4uportarea c7eltuielilor (rt. 1.08-
*6eltuielile facute de e,ecutorul testamentar in e,ercitarea puterilor sale sunt in sarcina
mostenirii.
&ncetarea e1ecutiunii (rt. 1.08/
%,ecutiunea testamentara poate inceta<
a. prin indeplinirea sau imposibilitatea aducerii la indeplinire a misiunii primite=
b. prin renuntare in forma unei declaratii autentice notariale=
c. prin decesul e,ecutorului testamentar=
d. prin punerea sub interdictie 5udecatoreasca a e,ecutorului testamentar=
e. prin re)ocarea de catre instanta a e,ecutorului testamentar care nu isi indeplineste
misiunea ori o indeplineste in mod necorespunzator=
f. prin e,pirarea termenului in care se e,ercita dreptul de administrare, afara de cazul in
care instanta decide prelunirea termenului.
Capitolul & ) $ezerva !ucce!orala, cotitatea di!ponibila !i reductiunea
liberalitatilor e1ce!ive
4ectiunea 1 ) $ezerva !ucce!orala !i cotitatea di!ponibila
Notiunea de rezerva !ucce!orala (rt. 1.080
Rezer)a succesorala este partea din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezer)atari au
dreptul in )irtutea leii, c6iar impotri)a )ointei defunctului, manifestata prin liberalitati
ori dezmosteniri.
'o!tenitorii rezervatari (rt. 1.087
1unt mostenitori rezer)atari sotul supra)ietuitor, descendentii si ascendentii pri)ileiati ai
defunctului.
&ntinderea rezervei !ucce!orale (rt. 1.088
Rezer)a succesorala a fiecarui mostenitor rezer)atar este de 5umatate din cota succesorala
care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i s(ar fi cu)enit ca mostenitor leal.
Notiunea de cotitate di!ponibila (rt. 1.089
*otitatea disponibila este partea din bunurile mostenirii care nu este rezer)ata prin lee si
de care defunctul putea dispune in mod neinradit prin liberalitati.
Cotitatea di!ponibila !peciala a !otului !upravietuitor (rt. 1.090
01. Liberalitatile neraportabile facute sotului supra)ietuitor, care )ine la mostenire in
concurs cu alti descendenti decat cei comuni lor, nu pot depasi un sfert din mostenire si
nici partea descendentului care a primit cel mai putin.
02. Daca defunctul nu a dispus prin liberalitati de diferenta dintre cotitatea disponibila
stabilita potri)it art. 1.0#; si cotitatea disponibila speciala, atunci aceasta diferenta re)ine
descendentilor.
02. Dispozitiile alin. 01. si 02. se aplica in mod corespunzator atunci cand descendentul
mentionat la alin. 01. a fost dezmostenit direct, iar de aceasta dezmostenire ar beneficia
sotul supra)ietuitor.
4ectiunea 2 ) $eductiunea liberalitatilor e1ce!ive
4tabilirea rezervei !ucce!orale !i a cotitatii di!ponibile (rt. 1.091
01. +aloarea masei succesorale, in functie de care se determina rezer)a succesorala si
cotitatea disponibila, se stabileste astfel<
a. determinarea acti)ului brut al mostenirii, prin insumarea )alorii bunurilor e,istente in
patrimoniul succesoral la data desc6iderii mostenirii=
b. determinarea acti)ului net al mostenirii, prin scaderea pasi)ului succesoral din acti)ul
brut= c. reunirea ficti)a, doar pentru calcul, la acti)ul net, a )alorii donatiilor facute de cel
care lasa mostenirea.
02. In )ederea aplicarii alin. 01. lit. c., se ia in considerare )aloarea la data desc6iderii
mostenirii a bunurilor donate, tinandu(se insa cont de starea lor in momentul donatiei, din
care se scade )aloarea sarcinilor asumate prin contractele de donatie. Daca bunurile au
fost instrainate de donatar, se tine seama de )aloarea lor la data instrainarii. Daca bunurile
donate au fost inlocuite cu altele, se tine cont de )aloarea, la data desc6iderii mostenirii, a
bunurilor intrate in patrimoniu si de starea lor la momentul dobandirii. $otusi, daca
de)alorizarea bunurilor intrate in patrimoniu era ine)itabila la data dobandirii, in )irtutea
naturii lor, inlocuirea bunurilor nu este luata in considerare. In masura in care bunul donat
sau cel care l(a inlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donatia nu se
)a supune reunirii ficti)e. 1umele de bani sunt supuse inde,arii in raport cu indicele
inflatiei, corespunzator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului
si data desc6iderii mostenirii.
02. &u se )a tine seama in stabilirea rezer)ei de darurile obisnuite, de donatiile
remuneratorii si, in masura in care nu sunt e,cesi)e, nici de sumele c6eltuite pentru
intretinerea sau, daca este cazul, pentru formarea profesionala a descendentilor, a
parintilor sau a sotului si nici de c6eltuielile de nunta.
03. Pana la do)ada contrara, instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un
ascendent pri)ileiat sau catre sotul supra)ietuitor este prezumata a fi donatie daca
instrainarea s(a facut cu rezer)a uzufructului, uzului ori abitatiei sau in sc6imbul
intretinerii pe )iata ori a unei rente )iaere. Prezumtia opereaza numai in fa)oarea
descendentilor, ascendentilor pri)ileiati si a sotului supra)ietuitor ai defunctului, daca
acestia nu au consimtit la instrainare.
05. Rezer)a succesorala si cotitatea disponibila se calculeaza in functie de )aloarea
stabilita potri)it alin. 01.. La stabilirea rezer)ei nu se tine seama de cei care au renuntat la
mostenire, cu e,ceptia celor obliati la raport, potri)it art. 1.13/ alin. 02..
'odul de operare (rt. 1.092
Dupa desc6iderea mostenirii, liberalitatile care incalca rezer)a succesorala sunt supuse
reductiunii, la cerere.
#er!oanele care pot cere reductiunea (rt. 1.09,
Reductiunea liberalitatilor e,cesi)e poate fi ceruta numai de catre mostenitorii
rezer)atari, de succesorii lor, precum si de catre creditorii c6irorafari ai mostenitorilor
rezer)atari.
Caile de realizare a reductiunii (rt. 1.09-
01. Reductiunea liberalitatilor e,cesi)e se poate realiza prin buna in)oiala a celor
interesati.
02. In lipsa unei asemenea in)oieli, reductiunea poate fi in)ocata in fata instantei de
5udecata pe cale de e,ceptie sau pe cale de actiune, dupa caz.
02. In cazul pluralitatii de mostenitori rezer)atari, reductiunea opereaza numai in limita
cotei de rezer)a cu)enite celui care a cerut(o si profita numai acestuia.
"ermenul de pre!criptie (rt. 1.09/
01. Dreptul la actiunea in reductiune a liberalitatilor e,cesi)e se prescrie in termen de 2
ani de la data desc6iderii mostenirii sau, dupa caz, de la data la care mostenitorii
rezer)atari au pierdut posesia bunurilor care formeaza obiectul liberalitatilor.
02. In cazul liberalitatilor e,cesi)e a caror e,istenta nu a fost cunoscuta de mostenitorii
rezer)atari, termenul de prescriptie incepe sa cura de la data cand au cunoscut e,istenta
acestora si caracterul lor e,cesi).
02. %,ceptia de reductiune este imprescriptibila e,tincti).
+rdinea reductiunii (rt. 1.090
01. Leatele se reduc inaintea donatiilor.
02. Leatele se reduc toate deodata si proportional, afara daca testatorul a dispus ca
anumite leate )or a)ea preferinta, caz in care )or fi reduse mai intai celelalte leate.
02. Donatiile se reduc succesi), in ordinea in)ersa a datei lor, incepand cu cea mai noua.
03. Donatiile concomitente se reduc toate deodata si proportional, afara daca donatorul a
dispus ca anumite donatii )or a)ea preferinta, caz in care )or fi reduse mai intai celelalte
donatii.
05. Daca beneficiarul donatiei care ar trebui redusa este insol)abil, se )a proceda la
reductiunea donatiei anterioare.
%fectele reductiunii (rt. 1.097
01. Reductiunea are ca efect ineficacitatea leatelor sau, dupa caz, desfiintarea donatiilor
in masura necesara intreirii rezer)ei succesorale.
02. Intreirea rezer)ei, ca urmare a reductiunii, se realizeaza in natura.
02. Reductiunea se realizeaza prin ec6i)alent in cazul in care, inainte de desc6iderea
mostenirii, donatarul a instrainat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum si
atunci cand bunul a pierit dintr(o cauza imputabila donatarului.
03. *and donatia supusa reductiunii a fost facuta unui mostenitor rezer)atar care nu este
obliat la raportul donatiei, acesta )a putea pastra in contul rezer)ei sale partea care
depaseste cotitatea disponibila.
05. Daca donatarul este un succesibil obliat la raport, iar partea supusa reductiunii
reprezinta mai putin de 5umatate din )aloarea bunului donat, donatarul rezer)atar poate
pastra bunul, iar reductiunea necesara intreirii rezer)ei celorlalti mostenitori rezer)atari
se )a face prin luare mai putin sau prin ec6i)alent banesc.
0!. In cazul intreirii rezer)ei in natura, ratificatul pastreaza fructele partii din bun care
depaseste cotitatea disponibila, percepute pana la data la care cei indreptatiti au cerut
reductiunea.
$eductiunea unor liberalitati !peciale (rt. 1.098
01. Daca donatia sau leatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abitatie sau o renta ori
intretinere )iaera, mostenitorii rezer)atari au facultatea fie de a e,ecuta liberalitatea
astfel cum a fost stipulata, fie de a abandona proprietatea cotitatii disponibile in fa)oarea
beneficiarului liberalitatii, fie de a solicita reductiunea potri)it dreptului comun.
02. Daca mostenitorii rezer)atari nu se intele asupra optiunii, reductiunea se )a face
potri)it dreptului comun.
&mputarea liberalitatilor (rt. 1.099
01. Daca beneficiarul liberalitatii nu este mostenitor rezer)atar, liberalitatea primita se
imputa asupra cotitatii disponibile, iar daca o depaseste, este supusa reductiunii.
02. Daca ratificatul este mostenitor rezer)atar si liberalitatea nu este supusa raportului,
ea se imputa asupra cotitatii disponibile. Daca este cazul, e,cedentul se imputa asupra
cotei de rezer)a la care are dreptul ratificatul si, daca o depaseste, este supus
reductiunii.
02. Daca ratificatul este mostenitor rezer)atar si liberalitatea este supusa raportului, ea
se imputa asupra rezer)ei celui ratificat, iar daca e,ista, e,cedentul se imputa asupra
cotitatii disponibile, afara de cazul in care dispunatorul a stipulat imputarea sa asupra
rezer)ei lobale. In acest ultim caz, numai partea care e,cedeaza rezer)ei lobale se
imputa asupra cotitatii disponibile. In toate cazurile, daca se depaseste cotitatea
disponibila, liberalitatea este supusa reductiunii.
03. Daca e,ista mai multe liberalitati, imputarea se face potri)it alin. 01.:02., tinand
seama si de ordinea reductiunii liberalitatilor e,cesi)e.
"itlul & ) "ran!mi!iunea !i parta3ul mo!tenirii
Capitolul & ) "ran!mi!iunea mo!tenirii
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
Notiunile de optiune !ucce!orala !i de !ucce!ibil (rt. 1.100
01. *el c6emat la mostenire in temeiul leii sau al )ointei defunctului poate accepta
mostenirea sau poate renunta la ea.
02. Prin succesibil se intelee persoana care indeplineste conditiile pre)azute de lee
pentru a putea mosteni, dar care nu si(a e,ercitat inca dreptul de optiune succesorala.
Caracterele 3uridice ale optiunii (rt. 1.101
1ub sanctiunea nulitatii absolute, optiunea succesorala este indi)izibila si nu poate fi
afectata de nicio modalitate.
ocatia multipla la mo!tenire (rt. 1.102
01. Mostenitorul care, in baza leii sau a testamentului, cumuleaza mai multe )ocatii la
mostenire are, pentru fiecare dintre ele, un drept de optiune distinct.
02. Leatarul c6emat la mostenire si ca mostenitor leal isi )a putea e,ercita optiunea in
oricare dintre aceste calitati. Daca, desi nu a fost incalcata rezer)a, din testament rezulta
ca defunctul a dorit sa diminueze cota ce i s(ar fi cu)enit leatarului ca mostenitor leal,
acesta din urma poate opta doar ca leatar.
"ermenul de optiune !ucce!orala (rt. 1.10,
01. Dreptul de optiune succesorala se e,ercita in termen de un an de la data desc6iderii
mostenirii.
02. $ermenul de optiune cure<
a. de la data nasterii celui c6emat la mostenire, daca nasterea s(a produs dupa desc6iderea
mostenirii=
b. de la data inreistrarii mortii in reistrul de stare ci)ila, daca inreistrarea se face in
temeiul unei 6otarari 5udecatoresti de declarare a mortii celui care lasa mostenirea, afara
numai daca succesibilul a cunoscut faptul mortii sau 6otararea de declarare a mortii la o
data anterioara, caz in care termenul cure de la aceasta din urma data=
c. de la data la care leatarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca leatul sau, daca
testamentul cuprinzand acest leat este descoperit dupa desc6iderea mostenirii= d. de la
data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca leatura de rudenie pe care se
intemeiaza )ocatia sa la mostenire, daca aceasta data este ulterioara desc6iderii
mostenirii.
02. $ermenului pre)azut la alin. 01. i se aplica pre)ederile cuprinse in cartea a +I(a
referitoare la suspendarea si repunerea in termenul de prescriptie e,tincti)a.
#rorogarea termenului (rt. 1.10-
01. In cazul in care succesibilul a cerut intocmirea in)entarului anterior e,ercitarii
dreptului de optiune succesorala, termenul de optiune nu se )a implini mai de)reme de
doua luni de la data la care i se comunica procesul()erbal de in)entariere.
02. Pe durata efectuarii in)entarului, succesibilul nu poate fi considerat mostenitor, cu
e,ceptia cazului in care a acceptat mostenirea.
$etran!miterea dreptului de optiune (rt. 1.10/
01. Mostenitorii celui care a decedat fara a fi e,ercitat dreptul de optiune succesorala il
e,ercita separat, fiecare pentru partea sa, in termenul aplicabil dreptului de optiune
pri)ind mostenirea autorului lor.
02. In cazul pre)azut la alin. 01., partea succesibilului care renunta profita celorlalti
mostenitori ai autorului sau.
4ectiunea 2 ) (cceptarea mo!tenirii
Libertatea acceptarii mo!tenirii (rt. 1.100
&imeni nu poate fi obliat sa accepte o mostenire ce i se cu)ine.
(cceptarea mo!tenirii de catre creditori (rt. 1.107
*reditorii succesibilului pot accepta mostenirea, pe cale oblica, in limita indestularii
creantei lor.
6elurile acceptarii (rt. 1.108
01. 'cceptarea poate fi e,presa sau tacita.
02. 'cceptarea este e,presa cand succesibilul isi insuseste e,plicit titlul sau calitatea de
mostenitor printr(un inscris autentic sau sub semnatura pri)ata.
02. 'cceptarea este tacita cand succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea sa il
faca decat in calitate de mostenitor.
&nregi!trarea actelor de acceptare (rt. 1.109
In situatia in care acceptarea este facuta printr(un inscris autentic, declaratia de acceptare
se )a inscrie in reistrul national notarial, tinut in format electronic, potri)it leii.
(ctele cu valoare de acceptare tacita (rt. 1.110
01. 'ctele de dispozitie 5uridica pri)ind o parte sau totalitatea drepturilor asupra
mostenirii atra acceptarea tacita a acesteia. 1unt astfel de acte<
a. instrainarea, cu titlu ratuit sau oneros, de catre succesibil a drepturilor asupra
mostenirii=
b. renuntarea, c6iar ratuita, in folosul unuia sau mai multor mostenitori determinati=
c. renuntarea la mostenire, cu titlu oneros, c6iar in fa)oarea tuturor comostenitorilor sau
mostenitorilor subsec)enti.
02. De asemenea, pot a)ea )aloare de acceptare tacita a mostenirii actele de dispozitie,
administrare definiti)a ori folosinta a unor bunuri din mostenire.
02. 'ctele de conser)are, supra)e6ere si de administrare pro)izorie nu )aloreaza
acceptare, daca din impre5urarile in care acestea s(au efectuat nu rezulta ca succesibilul
si(a insusit prin ele calitatea de mostenitor.
03. 1unt considerate a fi de administrare pro)izorie actele de natura urenta a caror
indeplinire este necesara pentru normala punere in )aloare, pe termen scurt, a bunurilor
mostenirii.
*eclaratia de neacceptare (rt. 1.111
1uccesibilul care intentioneaza sa indeplineasca un act ce poate a)ea semnificatia
acceptarii mostenirii, dar care doreste ca prin aceasta sa nu fie considerat acceptant,
trebuie sa dea in acest sens, anterior indeplinirii actului, o declaratie autentica notariala.
#rezumtia de renuntare (rt. 1.112
01. %ste prezumat, pana la proba contrara, ca a renuntat la mostenire succesibilul care,
desi cunostea desc6iderea mostenirii si calitatea lui de succesibil, ca urmare a citarii sale
in conditiile leii, nu accepta mostenirea in termenul pre)azut la art. 1.102. *itatia trebuie
sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii acesteia, pe lana elementele pre)azute de *odul de
procedura ci)ila, si precizarea ca, daca succesibilul nu isi e,ercita dreptul de a accepta
mostenirea in termenul pre)azut la art. 1.102, )a fi prezumat ca renunta la mostenire.
02. Prezumtia de renuntare opereaza numai daca citatia i(a fost comunicata succesibilului
cu cel putin 20 de zile inainte de e,pirarea termenului de optiune succesorala.
$educerea termenului de optiune (rt. 1.11,
01. Pentru moti)e temeinice, la cererea oricarei persoane interesate, un succesibil poate fi
obliat, cu aplicarea procedurii pre)azute de lee pentru ordonanta presedintiala, sa isi
e,ercite dreptul de optiune succesorala inauntrul unui termen stabilit de instanta
5udecatoreasca, mai scurt decat cel pre)azut la art. 1.102.
02. 1uccesibilul care nu opteaza in termenul stabilit de instanta 5udecatoreasca este
considerat ca a renuntat la mostenire.
%fectele acceptarii (rt. 1.11-
01. 'cceptarea consolideaza transmisiunea mostenirii realizata de plin drept la data
decesului.
02. Mostenitorii leali si leatarii uni)ersali sau cu titlu uni)ersal raspund pentru datoriile
si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota
fiecaruia.
02. Leatarul cu titlu particular nu este obliat sa suporte datoriile si sarcinile mostenirii.
Prin e,ceptie, el raspunde pentru pasi)ul mostenirii, insa numai cu bunul sau bunurile ce
formeaza obiectul leatului, daca<
a. testatorul a dispus in mod e,pres in acest sens=
b. dreptul lasat prin leat are ca obiect o uni)ersalitate, cum ar fi o mostenire culeasa de
catre testator si nelic6idata inca= in acest caz, leatarul raspunde pentru pasi)ul acelei
uni)ersalitati=
c. celelalte bunuri ale mostenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor si sarcinilor
mostenirii.
03. In cazul instrainarii bunurilor mostenirii dupa desc6iderea acesteia, bunurile intrate in
patrimoniul succesoral prin efectul subroatiei pot fi afectate stinerii datoriilor si
sarcinilor mostenirii.
&ntocmirea inventarului (rt. 1.11/
01. 1uccesibilii, creditorii mostenirii si orice persoana interesata pot cere notarului
competent sa dispuna efectuarea unui in)entar al bunurilor din patrimoniul succesoral,
toate c6eltuielile care se )or face in acest scop fiind in sarcina mostenirii.
02. Daca succesibilii sau persoanele care detin bunuri din patrimoniul succesoral se opun,
efectuarea in)entarului este dispusa de catre instanta 5udecatoreasca de la locul
desc6iderii mostenirii.
02. In)entarul se efectueaza de catre persoana desemnata prin acordul succesibililor si al
creditorilor sau, in lipsa unui asemenea acord, de catre persoana desemnata fie de notar,
fie, dupa caz, de instanta de 5udecata competenta.
#roce!ul)verbal de inventariere (rt. 1.110
01. Procesul()erbal de in)entariere cuprinde enumerarea, descrierea si e)aluarea
pro)izorie a bunurilor ce se aflau in posesia defunctului la data desc6iderii mostenirii.
02. 7unurile a caror proprietate este contestata se )or mentiona separat.
02. In in)entar se cuprind mentiuni pri)ind pasi)ul succesoral.
03. 7unurile mostenirii care se asesc in posesia altei persoane )or fi in)entariate cu
precizarea locului unde se afla si a moti)ului pentru care se asesc acolo.
05. In cazul in care, cu ocazia in)entarierii, se )a asi )reun testament lasat de defunct,
acesta )a fi )izat spre nesc6imbare si )a fi depus in depozit la biroul notarului public.
0!. In)entarul se semneaza de cel care l(a intocmit, de succesibilii aflati la locul
in)entarului, iar in lipsa acestora sau in cazul refuzului lor de a semna, in)entarul )a fi
semnat de 2 martori.
'a!urile !peciale de con!ervare a bunurilor (rt. 1.117
01. Daca e,ista pericol de instrainare, pierdere, inlocuire sau distruere a bunurilor,
notarul )a putea pune bunurile sub siiliu sau le )a preda unui custode.
02. Poate fi numit custode, cu acordul tuturor celor interesati, unul dintre succesibili, iar
in caz contrar, o alta persoana aleasa de catre notar.
02. In cazul in care conser)area bunurilor mostenirii necesita anumite c6eltuieli, acestea
)or fi facute, cu incu)iintarea notarului, de catre custodele pre)azut la alin. 01. sau, in
lipsa custodelui, de un curator special, numit de notar pentru administrarea bunurilor.
03. 7unurile date in custodie sau in administrare se predau pe baza de proces)erbal
semnat de notar si de custode sau curator. Daca predarea are loc concomitent cu
in)entarierea, se )a face mentiune in procesul()erbal, un e,emplar al acestuia predandu(
se custodelui sau curatorului.
05. *ustodele sau curatorul este obliat sa restituie bunurile si sa dea socoteala notarului
asupra c6eltuielilor de conser)are sau administrare a acestor bunuri la finalizarea
procedurii succesorale sau atunci cand notarul considera necesar.
0!. Oricine se considera )atamat prin in)entarul intocmit sau prin masurile de conser)are
si administrare luate de notarul public poate face planere la instanta 5udecatoreasca
competenta.
'a!urile !peciale privind !umele de bani !i alte valori (rt. 1.118
01. Daca in timpul efectuarii in)entarului se )or asi sume de bani, 6artii de )aloare,
cecuri sau alte )alori, se )or depune in depozitul notarial sau la o institutie specializata,
facandu(se mentiune despre aceasta si in procesul()erbal de in)entariere.
02. Din sumele de bani asite la in)entariere se )or lasa mostenitorilor sau celor care
locuiau cu defunctul si ospodareau impreuna cu acesta sumele necesare pentru<
a. intretinerea persoanelor ce erau in sarcina celui decedat, pentru ma,imum ! luni=
b. plata sumelor datorate in baza contractelor indi)iduale de munca sau pentru plata
asiurarilor sociale=
c. acoperirea c6eltuielilor pentru conser)area si administrarea bunurilor mostenirii.
(cceptarea fortata (rt. 1.119
01. 1uccesibilul care, cu rea(credinta, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul
succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului ori reductiunii este considerat ca a
acceptat mostenirea, c6iar daca anterior renuntase la ea. %l nu )a a)ea insa niciun drept
cu pri)ire la bunurile sustrase sau ascunse si, dupa caz, )a fi obliat sa raporteze ori sa
reduca donatia ascunsa fara a participa la distribuirea bunului donat.
02. Mostenitorul aflat in situatia pre)azuta la alin. 01. este tinut sa plateasca datoriile si
sarcinile mostenirii proportional cu cota sa din mostenire, inclusi) cu propriile sale
bunuri.
4ectiunea , ) $enuntarea la mo!tenire
6orma renuntarii (rt. 1.120
01. Renuntarea la mostenire nu se presupune, cu e,ceptia cazurilor pre)azute la art. 1.112
si art. 1.112 alin. 02..
02. Declaratia de renuntare se face in forma autentica la orice notar public sau, dupa caz,
la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, in conditiile si limitele
pre)azute de lee.
02. Pentru informarea tertilor, declaratia de renuntare se )a inscrie, pe c6eltuiala
renuntatorului, in reistrul national notarial, tinut in format electronic, potri)it leii.
%fectele renuntarii (rt. 1.121
01. 1uccesibilul care renunta este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor.
02. Partea renuntatorului profita mostenitorilor pe care i(ar fi inlaturat de la mostenire sau
celor a caror parte ar fi diminuat(o daca ar fi acceptat mostenirea.
$enuntarea frauduloa!a (rt. 1.122
01. *reditorii succesibilului care a renuntat la mostenire in frauda lor pot cere instantei
re)ocarea renuntarii in ceea ce ii pri)este, insa numai in termen de 2 luni de la data la
care au cunoscut renuntarea.
02. 'dmiterea actiunii in re)ocare produce efectele acceptarii mostenirii de catre
succesibilul debitor numai in pri)inta creditorului reclamant si in limita creantei acestuia.
$evocarea renuntarii (rt. 1.12,
01. In tot cursul termenului de optiune, renuntatorul poate re)oca renuntarea, daca
mostenirea nu a fost de5a acceptata de alti succesibili care au )ocatie la partea care i(ar
re)eni, dispozitiile art. 1.120 aplicandu(se in mod corespunzator.
02. Re)ocarea renuntarii )aloreaza acceptare, bunurile mostenirii fiind preluate in starea
in care se asesc si sub rezer)a drepturilor dobandite de terti asupra acelor bunuri.
"ermenul de pre!criptie (rt. 1.12-
Dreptul la actiunea in anularea acceptarii sau renuntarii se prescrie in termen de ! luni,
calculat in caz de )iolenta de la incetarea acesteia, iar in celelalte cazuri din momentul in
care titularul dreptului la actiune a cunoscut cauza de nulitate relati)a.
4ectiunea - ) 4ezina
Notiune (rt. 1.12/
Pe lana stapanirea de fapt e,ercitata asupra patrimoniului succesoral, sezina le confera
mostenitorilor sezinari si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a e,ercita
drepturile si actiunile defunctului.
'o!tenitorii !ezinari (rt. 1.120
1unt mostenitori sezinari sotul supra)ietuitor, descendentii si ascendentii pri)ileiati.
*obandirea !ezinei de catre mo!tenitorii legali ne!ezinari (rt. 1.127
01. Mostenitorii leali nesezinari dobandesc sezina numai prin eliberarea certificatului de
mostenitor, dar cu efect retroacti) din ziua desc6iderii mostenirii.
02. Pana la intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii, mostenitorul leal nesezinar nu
poate fi urmarit in calitate de mostenitor.
&ntrarea legatarului univer!al !au cu titlu univer!al in !tapanirea mo!tenirii (rt.
1.128
01. Leatarul uni)ersal poate cere intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii de la
mostenitorii rezer)atari. Daca asemenea mostenitori nu e,ista sau refuza, leatarul
uni)ersal intra in stapanirea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor.
02. Leatarul cu titlu uni)ersal poate cere intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii de la
mostenitorii rezer)atari sau, dupa caz, de la leatarul uni)ersal intrat in stapanirea
mostenirii ori de la mostenitorii leali nerezer)atari care au intrat in stapanirea mostenirii,
fie de drept, fie prin eliberarea certificatului de mostenitor. Daca asemenea mostenitori nu
e,ista sau refuza, leatarul cu titlu uni)ersal intra in stapanirea mostenirii prin eliberarea
certificatului de mostenitor.
#redarea legatului cu titlu particular (rt. 1.129
Leatarul cu titlu particular intra in posesia obiectului leatului din ziua in care acesta i(a
fost predat de buna)oie sau, in lipsa, din ziua depunerii la instanta a cererii de predare.
4ectiunea / ) #etitia de ereditate
#er!oanele care pot obtine recunoa!terea calitatii de mo!tenitor (rt. 1.1,0
Mostenitorul cu )ocatie uni)ersala sau cu titlu uni)ersal poate obtine oricand
recunoasterea calitatii sale de mostenitor contra oricarei persoane care, pretinzand ca se
intemeiaza pe titlul de mostenitor, poseda toate sau o parte din bunurile din patrimoniul
succesoral.
%fectele recunoa!terii calitatii de mo!tenitor (rt. 1.1,1
01. Recunoasterea calitatii de mostenitor il oblia pe detinatorul fara titlu al bunurilor din
patrimoniul succesoral la restituirea acestor bunuri cu aplicarea reulilor pre)azute la art.
1.!25:1.!3;.
02. In pri)inta actelor 5uridice inc6eiate intre detinatorul fara titlu al bunurilor succesorale
si terti, dispozitiile art. ;!0 alin. 02. se aplica in mod corespunzator.
4ectiunea 0 ) Certificatul de mo!tenitor
Notiune (rt. 1.1,2
*ertificatul de mostenitor se elibereaza de catre notarul public si cuprinde constatari
referitoare la patrimoniul succesoral, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le
re)in din acest patrimoniu, precum si alte mentiuni pre)azute de lee.
%fecte (rt. 1.1,,
01. *ertificatul de mostenitor face do)ada calitatii de mostenitor, leal sau testamentar,
precum si do)ada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor
din masa succesorala, in cota care se cu)ine fiecaruia.
02. In )ederea stabilirii componentei patrimoniului succesoral, notarul public procedeaza,
mai intai, la lic6idarea reimului matrimonial.
Nulitatea (rt. 1.1,-
*ei care se considera )atamati in drepturile lor prin eliberarea certificatului de mostenitor
pot cere instantei 5udecatoresti constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii acestuia si
stabilirea drepturilor lor, conform leii.
Capitolul && ) 'o!tenirea vacanta
Notiune (rt. 1.1,/
01. Daca nu sunt mostenitori leali sau testamentari, mostenirea este )acanta.
02. Daca prin leat s(a atribuit numai o parte a mostenirii si nu e,ista mostenitori leali
ori )ocatia acestora a fost restransa ca efect al testamentului lasat de defunct, partea din
mostenire ramasa neatribuita este )acanta.
(dmini!trarea provizorie a bunurilor mo!tenirii (rt. 1.1,0
01. *at timp mostenirea nu a fost acceptata sau daca succesibilul nu este cunoscut,
notarul public competent poate sa numeasca un curator special al mostenirii, pentru
apararea drepturilor mostenitorului e)entual, a)and drepturile si indatoririle de
administrare pre)azute la art. 1.11/ alin. 02.:05..
02. In cazurile pre)azute la alin. 01., actiunile impotri)a mostenirii se )or indrepta
impotri)a unui curator special, numit de notarul public competent, la cererea
reclamantului.
02. Daca e,ista indicii ca mostenirea urmeaza a fi declarata )acanta, notarul public
competent incunostinteaza si oranul care reprezinta comuna, orasul sau, dupa caz,
municipiul.
4omarea !ucce!ibililor (rt. 1.1,7
01. Daca in termen de un an si ! luni de la desc6iderea mostenirii nu s(a infatisat niciun
succesibil, notarul, la cererea oricarei persoane interesate, ii )a soma pe toti succesibilii,
printr(o publicatie facuta la locul desc6iderii mostenirii, la locul unde se afla imobilele
din patrimoniul succesoral, precum si intr(un ziar de lara circulatie, pe c6eltuiala
mostenirii, sa se infatiseze la biroul sau in termen de cel mult doua luni de la publicare.
02. Daca niciun succesibil nu se prezinta in termenul fi,at in publicatie, notarul )a
constata ca mostenirea este )acanta.
*reptul de a culege mo!tenirea vacanta (rt. 1.1,8
Mostenirile )acante re)in comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului in a carui raza
teritoriala se aflau bunurile la data desc6iderii mostenirii si intra in domeniul lor pri)at.
%ste considerata nescrisa orice dispozitie testamentara care, fara a stipula transmiterea
bunurilor mostenirii, urmareste sa inlature aceasta reula.
&ntrarea in !tapanirea mo!tenirii vacante !i ra!punderea pentru pa!iv (rt. 1.1,9
01. *omuna, orasul sau, dupa caz, municipiul intra in stapanirea de fapt a mostenirii de
indata ce toti succesibilii cunoscuti au renuntat la mostenire ori, la implinirea termenului
pre)azut la art. 1.12/, daca niciun mostenitor nu este cunoscut. Mostenirea se dobandeste
retroacti) de la data desc6iderii sale.
02. *omuna, orasul sau, dupa caz, municipiul suporta pasi)ul mostenirii )acante numai in
limita )alorii bunurilor din patrimoniul succesoral.
*e!fiintarea vacantei mo!tenirii (rt. 1.1-0
Daca, desi s(a constatat )acanta mostenirii, e,ista mostenitori, atunci acestia pot e,ercita
petitia de ereditate impotri)a comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului.
Capitolul &&& ) (mintirile de familie
2unurile care con!tituie amintiri de familie (rt. 1.1-1
01. *onstituie amintiri de familie bunurile ce au apartinut membrilor familiei si stau
marturie istoriei acesteia.
02. 1unt incluse in aceasta cateorie bunuri precum corespondenta purtata de membrii
familiei, ar6i)ele familiale, decoratiile, armele de colectie, portretele de familie,
documentele, precum si orice alte bunuri cu semnificatie morala deosebita pentru
respecti)a familie.
$egimul 3uridic al amintirilor de familie (rt. 1.1-2
01. Mostenitorii pot iesi din indi)iziune cu pri)ire la bunurile care constituie amintiri de
familie numai prin parta5 )oluntar.
02. In cazul in care nu se realizeaza parta5ul )oluntar, bunurile care constituie amintiri de
familie raman in indi)iziune.
02. Pe durata indi)iziunii, prin acordul mostenitorilor sau, in lipsa acestuia, prin 6otararea
instantei, amintirile de familie sunt depozitate in interesul familiei la unul ori mai multi
dintre mostenitori sau in locul con)enit de ei.
03. Mostenitorul desemnat ca depozitar poate re)endica bunurile care constituie amintiri
de familie de la cel care le detine pe nedrept, dar nu le poate instraina, imprumuta sau da
in locatiune fara acordul unanim al coindi)izarilor.
Capitolul & ) #arta3ul !ucce!oral !i raportul
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale referitoare la parta3ul !ucce!oral
4tarea de indiviziune (rt. 1.1-,
01. &imeni nu poate fi obliat a ramane in indi)iziune. Mostenitorul poate cere oricand
iesirea din indi)iziune, c6iar si atunci cand e,ista con)entii sau clauze testamentare care
pre)ad altfel.
02. Dispozitiile art. !!;:!#! se aplica si parta5ului succesoral in masura in care nu sunt
incompatibile cu acesta.
#arta3ul voluntar (rt. 1.1--
01. Daca toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de e,ercitiu deplina, parta5ul se
poate realiza prin buna in)oiala, in forma si prin actul pe care partile le con)in. Daca
printre bunurile succesorale se afla imobile, con)entia de parta5 trebuie inc6eiata in forma
autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
02. Daca nu sunt prezenti toti mostenitorii ori daca printre ei se afla minori sau persoane
puse sub interdictie 5udecatoreasca ori persoane disparute, atunci se )or pune siilii pe
bunurile mostenirii in cel mai scurt termen, iar parta5ul )oluntar se )a realiza cu
respectarea reulilor referitoare la protectia persoanelor lipsite de capacitate de e,ercitiu
sau cu capacitate de e,ercitiu restransa ori pri)itoare la persoanele disparute.
'a!uri con!ervatorii (rt. 1.1-/
7unurile mostenirii pot sa faca obiectul unor masuri conser)atorii, in tot sau in parte, la
cererea persoanelor interesate, in conditiile leii.
4ectiunea 2 ) $aportul donatiilor
Notiune (rt. 1.1-0
01. Raportul donatiilor este obliatia pe care o au intre ei sotul supra)ietuitor si
descendentii defunctului care )in efecti) si impreuna la mostenirea leala de a readuce la
mostenire bunurile care le(au fost donate fara scutire de raport de catre cel ce lasa
mostenirea.
02. In lipsa de stipulatie contrara din partea donatorului, cei mentionati la alin. 01. sunt
obliati la raport numai daca ar fi a)ut )ocatie concreta la mostenirea defunctului in cazul
in care aceasta s(ar fi desc6is la data donatiei.
4cutirea de raport a renuntatorului la mo!tenirea legala (rt. 1.1-7
01. In caz de renuntare la mostenirea leala, descendentul sau sotul supra)ietuitor nu mai
are obliatia de raport, putand pastra liberalitatea primita in limitele cotitatii disponibile.
02. Prin stipulatie e,presa in contractul de donatie, donatarul poate fi obliat la raportul
donatiei si in cazul renuntarii la mostenire. In acest caz, donatarul )a readuce la mostenire
numai )aloarea bunului donat care depaseste partea din bunurile defunctului la care ar fi
a)ut dreptul ca mostenitor leal.
#er!oanele care pot cere raportul donatiei (rt. 1.1-8
Dreptul de a cere raportul il au numai descendentii si sotul supra)ietuitor, precum si, pe
cale oblica, creditorii personali ai acestora.
Caracterul per!onal al obligatiei de raport (rt. 1.1-9
01. Mostenitorul datoreaza raportul numai pentru donatiile pe care le(a primit personal de
la donator.
02. Daca descendentul donatarului )ine in nume propriu la mostenirea donatorului, nu
este obliat sa raporteze donatia facuta ascendentului sau, c6iar daca a acceptat
mostenirea acestuia din urma.
02. Descendentul care )ine la mostenire prin reprezentare succesorala este obliat sa
raporteze donatia primita de la defunct de catre ascendentul sau pe care il reprezinta,
c6iar daca nu l(a mostenit pe acesta din urma.
%1ceptiile de la obligatia de raport (rt. 1.1/0
01. &u sunt supuse raportului<
a. donatiile pe care defunctul le(a facut cu scutire de raport. 1cutirea poate fi facuta prin
c6iar actul de donatie sau printr(un act ulterior, intocmit in una dintre formele pre)azute
pentru liberalitati=
b. donatiile de6izate sub forma unor instrainari cu titlu oneros sau efectuate prin
persoane interpuse, cu e,ceptia cazului in care se do)edeste ca cel care a lasat mostenirea
a urmarit un alt scop decat scutirea de raport=
c. darurile obisnuite, donatiile remuneratorii si, in masura in care nu sunt e,cesi)e,
sumele c6eltuite pentru intretinerea sau, daca este cazul, pentru formarea profesionala a
descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici c6eltuielile de nunta, in masura in care cel
care lasa mostenirea nu a dispus altfel=
d. fructele culese, )eniturile scadente pana in ziua desc6iderii mostenirii si ec6i)alentul
banesc al folosintei e,ercitate de donatar asupra bunului donat.
02. De asemenea, raportul nu este datorat nici in cazul in care bunul donat a pierit fara
culpa donatarului. *u toate acestea, daca bunul a fost reconstituit prin folosirea unei
indemnizatii incasate ca urmare a pieirii sale, donatarul este tinut sa faca raportul bunului
in masura in care indemnizatia a ser)it la reconstituirea acelui bun. In cazul in care
indemnizatia nu a fost utilizata in acest scop, ea insasi este supusa raportului.
Daca indemnizatia rezulta dintr(un contract de asiurare, aceasta se raporteaza numai in
masura in care depaseste cuantumul total al primelor platite de donatar.
'odul de efectuare a raportului (rt. 1.1/1
01. Raportul se face prin ec6i)alent. %ste considerata ca nescrisa dispozitia care impune
donatarului raportul in natura.
02. *u toate acestea, donatarul poate efectua raportul in natura daca la data cererii de
raport este inca proprietarul bunului si nu l(a re)at cu o sarcina reala si nici nu l(a dat in
locatiune pentru o perioada mai mare de 2 ani.
02. Raportul prin ec6i)alent se poate realiza prin preluare, prin imputatie sau in bani.
03. Raportul prin preluare se realizeaza prin luarea din masa succesorala de catre
mostenitorii indreptatiti la raport a unor bunuri, pe cat posibil de aceeasi natura si calitate
cu cele care au format obiectul donatiei, tinand seama de cotele succesorale ale fiecaruia.
05. In cazul raportului prin imputatie, )aloarea donatiei se scade din partea mostenitorului
obliat la raport.
0!. In cazul raportului in bani, cel obliat la raport )a depune la dispozitia celorlalti
mostenitori o suma de bani care reprezinta diferenta dintre )aloarea bunului donat si
partea din aceasta )aloare ce corespunde cotei sale succesorale.
Caile de realizare a raportului (rt. 1.1/2
01. Raportul se realizeaza in cadrul parta5ului, prin buna in)oiala sau pe cale
5udecatoreasca.
02. Raportul cerut de unul dintre mostenitori profita si celorlalti mostenitori indreptatiti sa
solicite raportul, cu e,ceptia celor care au renuntat in mod e,pres la raport.
%valuarea bunului in cazul raportului prin ec7ivalent (rt. 1.1/,
01. In )ederea efectuarii raportului prin ec6i)alent, se ia in considerare )aloarea bunului
donat la momentul 5udecatii, tinandu(se insa cont de starea lui in momentul donatiei, din
care se scade )aloarea, la momentul 5udecatii, a sarcinilor asumate prin contractul de
donatie.
02. Daca bunul a fost instrainat de donatar anterior cererii de raport, se tine seama de
)aloarea lui la data instrainarii. Daca bunul donat a fost inlocuit cu altul, se tine cont de
)aloarea, la data raportului, a bunului intrat in patrimoniu si de starea lui la momentul
dobandirii. $otusi, daca de)alorizarea bunului intrat in patrimoniu era ine)itabila la data
dobandirii, in )irtutea naturii sale, inlocuirea bunului nu este luata in considerare.
02. 1umele de bani sunt supuse inde,arii in raport cu indicele inflatiei, corespunzator
perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului si data realizarii
raportului.
(meliorarile !i degradarile bunului donat in cazul raportului in natura (rt. 1.1/-
01. Donatarul are dreptul sa recupereze, proportional cu cotele succesorale, c6eltuielile
rezonabile pe care le(a facut cu lucrarile adauate, precum si cu lucrarile autonome
necesare si utile pana la data raportului.
02. $otodata, donatarul este raspunzator de toate deradarile si deteriorarile care au
micsorat )aloarea bunului ca urmare a faptei sale culpabile.
02. Donatarul poate retine bunul pana la plata efecti)a a sumelor ce ii sunt datorate pentru
c6eltuielile pre)azute la alin. 01., afara de cazul in care creanta lui se compenseaza cu
despaubirile pe care le datoreaza potri)it alin. 02..
4ectiunea , ) #lata datoriilor
#lata pa!ivului. %1ceptiile de la divizarea de drept a pa!ivului mo!tenirii (rt. 1.1//
01. Mostenitorii uni)ersali si cu titlu uni)ersal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor
mostenirii proportional cu cota succesorala ce ii re)ine fiecaruia.
02. Inainte de parta5ul succesoral, creditorii ale caror creante pro)in din conser)area sau
din administrarea bunurilor mostenirii ori s(au nascut inainte de desc6iderea mostenirii
pot cere sa fie platiti din bunurile aflate in indi)iziune. De asemenea, ei pot solicita
e,ecutarea silita asupra acestor bunuri.
02. Reula di)izarii de drept a pasi)ului succesoral nu se aplica daca<
a. obliatia este indi)izibila=
b. obliatia are ca obiect un bun indi)idual determinat ori o prestatie determinata asupra
unui astfel de bun=
c. obliatia este arantata cu o ipoteca sau o alta arantie reala, caz in care mostenitorul
care primeste bunul afectat arantiei )a fi obliat pentru tot, insa numai in limita )alorii
acelui bun, iar participarea sa la restul pasi)ului mostenirii se reduce corespunzator=
d. unul dintre mostenitori este insarcinat, prin titlu, sa e,ecute sinur obliatia. In acest
caz, daca titlul il reprezinta testamentul, scutirea celorlalti mostenitori constituie o
liberalitate, supusa reductiunii daca este cazul.
4ituatia creditorilor per!onali ai mo!tenitorilor (rt. 1.1/0
01. Inainte de parta5ul succesoral, creditorii personali ai unui mostenitor nu pot urmari
partea acestuia din bunurile mostenirii.
02. *reditorii personali ai mostenitorilor si orice persoana ce 5ustifica un interes leitim
pot sa ceara parta5ul in numele debitorului lor, pot pretinde sa fie prezenti la parta5ul prin
buna in)oiala sau pot sa inter)ina in procesul de parta5.
02. *eilalti mostenitori pot obtine respinerea actiunii de parta5 introduse de catre
creditor, platind datoria in numele si pe seama mostenitorului debitor.
03. *reditorii pot solicita re)ocarea parta5ului fara a fi obliati sa do)edeasca frauda
copartasilor numai daca, desi au cerut sa fie prezenti, parta5ul s(a realizat in lipsa lor si
fara sa fi fost con)ocati. In toate celelalte cazuri, actiunea in re)ocarea parta5ului ramane
supusa dispozitiilor art. 1.5!2.
05. Din bunurile mostenirii atribuite la parta5, precum si din cele care le iau locul in
patrimoniul mostenitorului, creditorii mostenirii )or fi platiti cu preferinta fata de
creditorii personali ai mostenitorului.
0!. Dispozitiile alin. 05. sunt aplicabile si leatarilor cu titlu particular ori de cate ori
obiectul leatului nu consta intr(un bun indi)idual determinat.
$egre!ul intre mo!tenitori. &n!olvabilitatea unuia dintre mo!tenitori (rt. 1.1/7
01. Mostenitorul uni)ersal sau cu titlu uni)ersal care, din cauza arantiei reale sau din
orice alta cauza, a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa are drept de reres
impotri)a celorlalti mostenitori, insa numai pentru partea din datoria comuna ce re)enea
fiecaruia, c6iar si atunci cand mostenitorul care a platit datoria ar fi fost subroat in
drepturile creditorilor.
02. *and unul dintre mostenitorii uni)ersali sau cu titlu uni)ersal este insol)abil, partea
lui din pasi)ul mostenirii se imparte intre toti ceilalti in proportie cu cotele succesorale
ale fiecaruia.
02. Mostenitorul are dreptul de a cere plata creantelor pe care le are fata de mostenire de
la ceilalti mostenitori, ca orice alt creditor al mostenirii. In pri)inta partii din datorie care
ii re)ine ca mostenitor, dispozitiile art. 1.!20:1.!23 sunt aplicabile.
$aportul datoriilor (rt. 1.1/8
01. Daca, la data parta5ului succesoral, un mostenitor are o datorie certa si lic6ida fata de
mostenire, aceasta se lic6ideaza prin luare mai putin.
02. Daca mostenitorul are mai multe datorii fata de mostenire care nu sunt acoperite cu
partea sa din bunurile mostenirii, aceste datorii se stin proportional prin raport in limita
partii respecti)e.
02. Raportul nu opereaza in pri)inta creantei pe care un mostenitor o are fata de
mostenire. Insa mostenitorul care este atat creditor, cat si debitor al mostenirii se poate
pre)ala de compensatia leala, c6iar daca nu ar fi intrunite conditiile acesteia.
03. Prin acordul tuturor mostenitorilor, raportul datoriilor se poate realiza si inainte de
parta5ul succesoral.
"itlurile e1ecutorii obtinute impotriva defunctului (rt. 1.1/9
$itlurile e,ecutorii obtinute impotri)a defunctului pot fi e,ecutate si impotri)a
mostenitorilor sai, in conditiile pre)azute de *odul de procedura ci)ila.
4ectiunea - ) #arta3ul de a!cendent
4ubiecte (rt. 1.100
'scendentii pot face parta5ul bunurilor lor intre descendenti.
6orme (rt. 1.101
01. Parta5ul de ascendent se poate realiza prin donatie sau prin testament, cu respectarea
formelor, conditiilor si reulilor pre)azute de lee pentru aceste acte 5uridice.
02. Parta5ul realizat prin donatie nu poate a)ea ca obiect decat bunurile prezente.
Cuprin! (rt. 1.102
Daca in parta5ul de ascendent nu au fost cuprinse toate bunurile mostenirii, bunurile
necuprinse se )or parta5a conform leii.
&neficacitate (rt. 1.10,
01. %ste lo)it de nulitate absoluta parta5ul in care nu s(au cuprins toti descendentii care
indeplinesc conditiile pentru a )eni la mostenire, fie in nume propriu, fie prin
reprezentare succesorala.
02. Dispozitiile alin. 01. nu se aplica parta5ului in care nu a fost inclus un descendent care
)ine la mostenire prin reprezentare succesorala, insa a fost cuprins acela pe care il
reprezinta.
02. Daca prin parta5ul de ascendent se incalca rezer)a succesorala a )reunui descendent
sau a sotului supra)ietuitor, sunt aplicabile dispozitiile pri)itoare la reductiunea
liberalitatilor e,cesi)e.
C($"%( ) *e!pre obligatii -.
(((((((((((((((((
-. Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a +(a sunt cuprinse in art. 102:
1#; din Leea nr. /1"2011.
"itlul & ) *i!pozitii generale
Continutul raportului obligational (rt. 1.10-
Obliatia este o leatura de drept in )irtutea careia debitorul este tinut sa procure o
prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata.
&zvoarele obligatiilor (rt. 1.10/
Obliatiile iz)orasc din contract, act unilateral, estiunea de afaceri, imboatirea fara
5usta cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din orice alt act sau fapt de care
leea leaa nasterea unei obliatii.
"itlul && ) &zvoarele obligatiilor
Capitolul & ) Contractul
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
Notiune (rt. 1.100
*ontractul este acordul de )ointe dintre doua sau mai multe persoane cu intentia de a
constitui, modifica sau stine un raport 5uridic.
$egulile aplicabile contractelor (rt. 1.107
01. $oate contractele se supun reulilor enerale din prezentul capitol.
02. Reulile particulare pri)itoare la anumite contracte sunt pre)azute in prezentul cod
sau in lei speciale.
$egulile aplicabile contractelor nenumite (rt. 1.108
*ontractelor nerelementate de lee li se aplica pre)ederile prezentului capitol, iar daca
acestea nu sunt indestulatoare, reulile speciale pri)itoare la contractul cu care se
aseamana cel mai mult.
Libertatea de a contracta (rt. 1.109
Partile sunt libere sa inc6eie orice contracte si sa determine continutul acestora, in
limitele impuse de lee, de ordinea publica si de bunele mora)uri.
2una)credinta (rt. 1.170
Partile trebuie sa actioneze cu buna(credinta atat la neocierea si inc6eierea contractului,
cat si pe tot timpul e,ecutarii sale. %le nu pot inlatura sau limita aceasta obliatie.
4ectiunea 2 ) *iferite categorii de contracte
Contractul !inalagmatic !i contractul unilateral (rt. 1.171
*ontractul este sinalamatic atunci cand obliatiile nascute din acesta sunt reciproce si
interdependente. In caz contrar, contractul este unilateral c6iar daca e,ecutarea lui
presupune obliatii in sarcina ambelor parti.
Contractul cu titlu onero! !i contractul cu titlu gratuit (rt. 1.172
01. *ontractul prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un a)anta5 in sc6imbul
obliatiilor asumate este cu titlu oneros.
02. *ontractul prin care una dintre parti urmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu,
fara a obtine in sc6imb )reun a)anta5, este cu titlu ratuit.
Contractul comutativ !i contractul aleatoriu (rt. 1.17,
01. %ste comutati) contractul in care, la momentul inc6eierii sale, e,istenta drepturilor si
obliatiilor partilor este certa, iar intinderea acestora este determinata sau determinabila.
02. %ste aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin )ointa partilor, ofera cel putin
uneia dintre parti sansa unui casti si o e,pune totodata la riscul unei pierderi, ce depind
de un e)eniment )iitor si incert.
Contractul con!en!ual, !olemn !au real (rt. 1.17-
01. *ontractul poate fi consensual, solemn sau real.
02. *ontractul este consensual atunci cand se formeaza prin simplul acord de )ointa al
partilor.
02. *ontractul este solemn atunci cand )aliditatea sa este supusa indeplinirii unor
formalitati pre)azute de lee.
03. *ontractul este real atunci cand, pentru )aliditatea sa, este necesara remiterea
bunului.
Contractul de adeziune (rt. 1.17/
*ontractul este de adeziune atunci cand clauzele sale esentiale sunt impuse ori sunt
redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalta
parte nea)and decat sa le accepte ca atare.
Contractul)cadru (rt. 1.170
01. *ontractul(cadru este acordul prin care partile con)in sa neocieze, sa inc6eie sau sa
mentina raporturi contractuale ale caror elemente esentiale sunt determinate de acesta.
02. Modalitatea de e,ecutare a contractului(cadru, in special termenul si )olumul
prestatiilor, precum si, daca este cazul, pretul acestora sunt precizate prin con)entii
ulterioare.
Contractul inc7eiat cu con!umatorii (rt. 1.177
*ontractul inc6eiat cu consumatorii este supus leilor speciale si, in completare,
dispozitiilor prezentului cod.
4ectiunea , ) &nc7eierea contractului
91. *i!pozitii preliminare
Libertatea formei (rt. 1.178
*ontractul se inc6eie prin simplul acord de )ointe al partilor daca leea nu impune o
anumita formalitate pentru inc6eierea sa )alabila.
Conditiile e!entiale pentru validitatea contractului (rt. 1.179
01. *onditiile esentiale pentru )aliditatea unui contract sunt<
1. capacitatea de a contracta=
2. consimtamantul partilor=
2. un obiect determinat si licit=
3. o cauza licita si morala.
02. In masura in care leea pre)ede o anumita forma a contractului, aceasta trebuie
respectata, sub sanctiunea pre)azuta de dispozitiile leale aplicabile.
92. Capacitatea partilor
Capacitatea partilor (rt. 1.180
Poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lee si nici oprita sa
inc6eie anumite contracte.
$eguli aplicabile (rt. 1.181
Reulile pri)itoare la capacitatea de a contracta sunt relementate in principal in cartea I.
9,. Con!imtamantul
&. 6ormarea contractului
&nc7eierea contractului (rt. 1.182
01. *ontractul se inc6eie prin neocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezer)e
a unei oferte de a contracta.
02. %ste suficient ca partile sa se puna de acord asupra elementelor esentiale ale
contractului, c6iar daca lasa unele elemente secundare spre a fi con)enite ulterior ori
incredinteaza determinarea acestora unei alte persoane.
02. In conditiile pre)azute la alin. 02., daca partile nu a5un la un acord asupra
elementelor secundare ori persoana careia i(a fost incredintata determinarea lor nu ia o
decizie, instanta )a dispune, la cererea oricareia dintre parti, completarea contractului,
tinand seama, dupa impre5urari, de natura acestuia si de intentia partilor.
2una)credinta in negocieri (rt. 1.18,
01. Partile au libertatea initierii, desfasurarii si ruperii neocierilor si nu pot fi tinute
raspunzatoare pentru esecul acestora.
02. Partea care se ana5eaza intr(o neociere este tinuta sa respecte e,ientele bunei(
credinte. Partile nu pot con)eni limitarea sau e,cluderea acestei obliatii.
02. %ste contrara e,ientelor bunei(credinte, intre altele, conduita partii care initiaza sau
continua neocieri fara intentia de a inc6eia contractul.
03. Partea care initiaza, continua sau rupe neocierile contrar bunei(credinte raspunde
pentru pre5udiciul cauzat celeilalte parti. Pentru stabilirea acestui pre5udiciu se )a tine
seama de c6eltuielile ana5ate in )ederea neocierilor, de renuntarea de catre cealalta
parte la alte oferte si de orice impre5urari asemanatoare.
+bligatia de confidentialitate in negocierile precontractuale (rt. 1.18-
*and o informatie confidentiala este comunicata de catre o parte in cursul neocierilor,
cealalta parte este tinuta sa nu o di)ule si sa nu o foloseasca in interes propriu, indiferent
daca se inc6eie sau nu contractul. Incalcarea acestei obliatii atrae raspunderea partii in
culpa.
%lementele de care depinde inc7eierea contractului (rt. 1.18/
'tunci cand, in timpul neocierilor, o parte insista sa se a5una la un acord asupra unui
anumit element sau asupra unei anumite forme, contractul nu se inc6eie pana nu se
a5une la un acord cu pri)ire la acestea.
'omentul !i locul inc7eierii contractului (rt. 1.180
01. *ontractul se inc6eie in momentul si in locul in care acceptarea a5une la ofertant,
c6iar daca acesta nu ia cunostinta de ea din moti)e care nu ii sunt imputabile.
02. De asemenea, contractul se considera inc6eiat in momentul in care destinatarul ofertei
sa)arseste un act sau un fapt concludent, fara a(l instiinta pe ofertant, daca, in temeiul
ofertei, al practicilor statornicite intre parti, al uzantelor sau potri)it naturii afacerii,
acceptarea se poate face in acest mod.
6orma ofertei !i a acceptarii (rt. 1.187
Oferta si acceptarea trebuie emise in forma ceruta de lee pentru inc6eierea )alabila a
contractului.
+ferta de a contracta (rt. 1.188
01. O propunere constituie oferta de a contracta daca aceasta contine suficiente elemente
pentru formarea contractului si e,prima intentia ofertantului de a se oblia in cazul
acceptarii ei de catre destinatar.
02. Oferta poate pro)eni de la persoana care are initiati)a inc6eierii contractului, care ii
determina continutul sau, dupa impre5urari, care propune ultimul element esential al
contractului.
02. Dispozitiile art. 1.1#2:1.202 se aplica in mod corespunzator si atunci cand
impre5urarile in care se inc6eie contractul nu permit identificarea ofertei sau a acceptarii.
#ropunerea adre!ata unor per!oane nedeterminate (rt. 1.189
01. Propunerea adresata unor persoane nedeterminate, c6iar daca este precisa, nu
)aloreaza oferta, ci, dupa impre5urari, solicitare de oferta sau intentie de neociere.
02. *u toate acestea, propunerea )aloreaza oferta daca aceasta rezulta astfel din lee, din
uzante ori, in mod neindoielnic, din impre5urari. In aceste cazuri, re)ocarea ofertei
adresate unor persoane nedeterminate produce efecte numai daca este facuta in aceeasi
forma cu oferta insasi sau intr(o modalitate care permite sa fie cunoscuta in aceeasi
masura cu aceasta.
4olicitarea de oferte (rt. 1.190
1olicitarea de a formula oferte, adresata uneia sau mai multor persoane determinate, nu
constituie, prin ea insasi, oferta de a contracta.
+ferta irevocabila (rt. 1.191
01. Oferta este ire)ocabila de indata ce autorul ei se oblia sa o mentina un anumit
termen. Oferta este, de asemenea, ire)ocabila atunci cand poate fi considerata astfel in
temeiul acordului partilor, al practicilor statornicite intre acestea, al neocierilor, al
continutului ofertei ori al uzantelor.
02. Declaratia de re)ocare a unei oferte ire)ocabile nu produce niciun efect.
"ermenul de acceptare (rt. 1.192
$ermenul de acceptare cure din momentul in care oferta a5une la destinatar.
+ferta fara termen adre!ata unei per!oane ab!ente (rt. 1.19,
01. Oferta fara termen de acceptare, adresata unei persoane care nu este prezenta, trebuie
mentinuta un termen rezonabil, dupa impre5urari, pentru ca destinatarul sa o primeasca,
sa o analizeze si sa e,pedieze acceptarea.
02. Re)ocarea ofertei nu impiedica inc6eierea contractului decat daca a5une la destinatar
inainte ca ofertantul sa primeasca acceptarea sau, dupa caz, inaintea sa)arsirii actului ori
faptului care, potri)it pre)ederilor art. 1.1#! alin. 02., determina inc6eierea contractului.
02. Ofertantul raspunde pentru pre5udiciul cauzat prin re)ocarea ofertei inaintea e,pirarii
termenului pre)azut la alin. 01..
+ferta fara termen adre!ata unei per!oane prezente (rt. 1.19-
01. Oferta fara termen de acceptare, adresata unei persoane prezente ramane fara efecte
daca nu este acceptata de indata.
02. Dispozitiile alin. 01. se aplica si in cazul ofertei transmise prin telefon sau prin alte
asemenea mi5loace de comunicare la distanta.
Caducitatea ofertei (rt. 1.19/
01. Oferta de)ine caduca daca<
a. acceptarea nu a5une la ofertant in termenul stabilit sau, in lipsa, in termenul pre)azut
la art. 1.1;2 alin. 01.=
b. destinatarul o refuza.
02. Decesul sau incapacitatea ofertantului atrae caducitatea ofertei ire)ocabile numai
atunci cand natura afacerii sau impre5urarile o impun.
(cceptarea ofertei (rt. 1.190
01. Orice act sau fapt al destinatarului constituie acceptare daca indica in mod
neindoielnic acordul sau cu pri)ire la oferta, astfel cum aceasta a fost formulata, si a5une
in termen la autorul ofertei. Dispozitiile art. 1.1#! raman aplicabile.
02. $acerea sau inactiunea destinatarului nu )aloreaza acceptare decat atunci cand aceasta
rezulta din lee, din acordul partilor, din practicile statornicite intre acestea, din uzante
sau din alte impre5urari.
(cceptarea necore!punzatoare a ofertei (rt. 1.197
01. Raspunsul destinatarului nu constituie acceptare atunci cand<
a. cuprinde modificari sau completari care nu corespund ofertei primite=
b. nu respecta forma ceruta anume de ofertant=
c. a5une la ofertant dupa ce oferta a de)enit caduca.
02. Raspunsul destinatarului, e,primat potri)it alin. 01., poate fi considerat, dupa
impre5urari, ca o contraoferta.
(cceptarea tardiva (rt. 1.198
01. 'cceptarea tardi)a produce efecte numai daca autorul ofertei il instiinteaza de indata
pe acceptant despre inc6eierea contractului.
02. 'cceptarea facuta in termen, dar a5unsa la ofertant dupa e,pirarea termenului, din
moti)e neimputabile acceptantului, produce efecte daca ofertantul nu il instiinteaza
despre aceasta de indata.
$etragerea ofertei !au a acceptarii (rt. 1.199
Oferta sau acceptarea poate fi retrasa daca retraerea a5une la destinatar anterior ori
concomitent cu oferta sau, dupa caz, cu acceptarea.
Comunicarea ofertei, acceptarii !i revocarii (rt. 1.200
01. Oferta, acceptarea, precum si re)ocarea acestora produc efecte numai din momentul
in care a5un la destinatar, c6iar daca acesta nu ia cunostinta de ele din moti)e care nu ii
sunt imputabile.
02. *omunicarea acceptarii trebuie facuta prin mi5loace cel putin la fel de rapide ca cele
folosite de ofertant, daca din lee, din acordul partilor, din practicile statornicite intre
acestea sau din alte asemenea impre5urari nu rezulta contrariul.
Clauze e1terne (rt. 1.201
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, partile sunt tinute de clauzele e,trinseci la care
contractul face trimitere.
Clauze !tandard (rt. 1.202
01. 1ub rezer)a pre)ederilor art. 1.202, dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod
corespunzator si atunci cand la inc6eierea contractului sunt utilizate clauze standard.
02. 1unt clauze standard stipulatiile stabilite in prealabil de una dintre parti pentru a fi
utilizate in mod eneral si repetat si care sunt incluse in contract fara sa fi fost neociate
cu cealalta parte.
02. *lauzele neociate pre)aleaza asupra clauzelor standard.
03. 'tunci cand ambele parti folosesc clauze standard si nu a5un la o inteleere cu
pri)ire la acestea, contractul se inc6eie totusi pe baza clauzelor con)enite si a oricaror
clauze standard comune in substanta lor, cu e,ceptia cazului in care una dintre parti
notifica celeilalte parti, fie anterior momentului inc6eierii contractului, fie ulterior si de
indata, ca nu intentioneaza sa fie tinuta de un astfel de contract.
Clauze neuzuale (rt. 1.20,
*lauzele standard care pre)ad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii,
dreptul de a denunta unilateral contractul, de a suspenda e,ecutarea obliatiilor sau care
pre)ad in detrimentul celeilalte parti decaderea din drepturi ori din beneficiul termenului,
limitarea dreptului de a opune e,ceptii, restranerea libertatii de a contracta cu alte
persoane, reinnoirea tacita a contractului, leea aplicabila, clauze compromisorii sau prin
care se deroa de la normele pri)itoare la competenta instantelor 5udecatoresti nu produc
efecte decat daca sunt acceptate, in mod e,pres, in scris, de cealalta parte.
&&. alabilitatea con!imtamantului
Conditii (rt. 1.20-
*onsimtamantul partilor trebuie sa fie serios, liber si e,primat in cunostinta de cauza.
Lip!a di!cernamantului (rt. 1.20/
01. %ste anulabil contractul inc6eiat de o persoana care, la momentul inc6eierii acestuia,
se afla, fie si numai )remelnic, intr(o stare care o punea in neputinta de a(si da seama de
urmarile faptei sale.
02. *ontractul inc6eiat de o persoana pusa ulterior sub interdictie poate fi anulat daca, la
momentul cand actul a fost facut, cauzele punerii sub interdictie e,istau si erau indeobste
cunoscute.
&&&. iciile con!imtamantului
Cazuri (rt. 1.200
01. *onsimtamantul este )iciat cand este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin
)iolenta.
02. De asemenea, consimtamantul este )iciat in caz de leziune.
%roarea (rt. 1.207
01. Partea care, la momentul inc6eierii contractului, se afla intr(o eroare esentiala poate
cere anularea acestuia, daca cealalta parte stia sau, dupa caz, trebuia sa stie ca faptul
asupra caruia a purtat eroarea era esential pentru inc6eierea contractului.
02. %roarea este esentiala<
1. cand poarta asupra naturii sau obiectului contractului=
2. cand poarta asupra identitatii obiectului prestatiei sau asupra unei calitati a acestuia ori
asupra unei alte impre5urari considerate esentiale de catre parti in absenta careia
contractul nu s(ar fi inc6eiat=
2. cand poarta asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta
careia contractul nu s(ar fi inc6eiat.
02. %roarea de drept este esentiala atunci cand pri)este o norma 5uridica determinanta,
potri)it )ointei partilor, pentru inc6eierea contractului.
03. %roarea care pri)este simplele moti)e ale contractului nu este esentiala, cu e,ceptia
cazului in care prin )ointa partilor asemenea moti)e au fost considerate 6otaratoare.
%roarea ne!cuzabila (rt. 1.208
01. *ontractul nu poate fi anulat daca faptul asupra caruia a purtat eroarea putea fi, dupa
impre5urari, cunoscut cu diliente rezonabile.
02. %roarea de drept nu poate fi in)ocata in cazul dispozitiilor leale accesibile si
pre)izibile.
%roarea a!umata (rt. 1.209
&u atrae anularea contractului eroarea care poarta asupra unui element cu pri)ire la care
riscul de eroare a fost asumat de cel care o in)oca sau, dupa impre5urari, trebuia sa fie
asumat de acesta.
%roarea de calcul (rt. 1.210
1impla eroare de calcul nu atrae anularea contractului, ci numai rectificarea, afara de
cazul in care, concretizandu(se intr(o eroare asupra cantitatii, a fost esentiala pentru
inc6eierea contractului. %roarea de calcul trebuie corectata la cererea oricareia dintre
parti.
%roarea de comunicare !au de tran!mitere (rt. 1.211
Dispozitiile pri)itoare la eroare se aplica in mod corespunzator si atunci cand eroarea
poarta asupra declaratiei de )ointa ori cand declaratia a fost transmisa ine,act prin
intermediul unei alte persoane sau prin mi5loace de comunicare la distanta.
&nvocarea erorii cu buna)credinta (rt. 1.212
Partea care este )ictima unei erori nu se poate pre)ala de aceasta contrar e,ientelor
bunei(credinte.
(daptarea contractului (rt. 1.21,
01. Daca o parte este indreptatita sa in)oce anulabilitatea contractului pentru eroare, dar
cealalta parte declara ca doreste sa e,ecute ori e,ecuta contractul asa cum acesta fusese
inteles de partea indreptatita sa in)oce anulabilitatea, contractul se considera ca a fost
inc6eiat asa cum l(a inteles aceasta din urma parte.
02. In acest caz, dupa ce a fost informata asupra felului in care partea indreptatita sa
in)oce anulabilitatea a inteles contractul si inainte ca aceasta sa fi obtinut anularea,
cealalta parte trebuie, in termen de cel mult 2 luni de la data cand a fost notificata ori de
la data cand i s(a comunicat cererea de c6emare in 5udecata, sa declare ca este de acord cu
e,ecutarea sau sa e,ecute fara intarziere contractul, astfel cum a fost inteles de partea
aflata in eroare.
02. Daca declaratia a fost facuta si comunicata partii aflate in eroare in termenul pre)azut
la alin. 02. sau contractul a fost e,ecutat, dreptul de a obtine anularea este stins si
notificarea pre)azuta la alin. 02. este considerata lipsita de efecte.
*olul (rt. 1.21-
01. *onsimtamantul este )iciat prin dol atunci cand partea s(a aflat intr(o eroare
pro)ocata de manoperele frauduloase ale celeilalte parti ori cand aceasta din urma a omis,
in mod fraudulos, sa il informeze pe contractant asupra unor impre5urari pe care se
cu)enea sa i le dez)aluie.
02. Partea al carei consimtamant a fost )iciat prin dol poate cere anularea contractului,
c6iar daca eroarea in care s(a aflat nu a fost esentiala.
02. *ontractul este anulabil si atunci cand dolul pro)ine de la reprezentantul, prepusul ori
erantul afacerilor celeilalte parti.
03. Dolul nu se presupune.
*olul comi! de un tert (rt. 1.21/
01. Partea care este )ictima dolului unui tert nu poate cere anularea decat daca cealalta
parte a cunoscut sau, dupa caz, ar fi trebuit sa cunoasca dolul la inc6eierea contractului.
02. Independent de anularea contractului, autorul dolului raspunde pentru pre5udiciile ce
ar rezulta.
iolenta (rt. 1.210
01. Poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri
5ustificate induse, fara drept, de cealalta parte sau de un tert.
02. %,ista )iolenta cand temerea insuflata este de asa natura incat partea amenintata putea
sa creada, dupa impre5urari, ca, in lipsa consimtamantului sau, )iata, persoana, onoarea
sau bunurile sale ar fi e,puse unui pericol ra) si iminent.
02. +iolenta poate atrae anularea contractului si atunci cand este indreptata impotri)a
unei persoane apropiate, precum sotul, sotia, ascendentii ori descendentii partii al carei
consimtamant a fost )iciat.
03. In toate cazurile, e,istenta )iolentei se apreciaza tinand seama de )arsta, starea
sociala, sanatatea si caracterul celui asupra caruia s(a e,ercitat )iolenta, precum si de
orice alta impre5urare ce a putut influenta starea acestuia la momentul inc6eierii
contractului.
(menintarea cu e1ercitiul unui drept (rt. 1.217
*onstituie )iolenta si temerea insuflata prin amenintarea cu e,ercitiul unui drept facuta
cu scopul de a obtine a)anta5e in5uste.
4tarea de nece!itate (rt. 1.218
*ontractul inc6eiat de o parte aflata in stare de necesitate nu poate fi anulat decat daca
cealalta parte a profitat de aceasta impre5urare.
"emerea reverentiara (rt. 1.219
1impla temere iz)orata din respect, fara sa fi fost )iolenta, nu atrae anularea
contractului.
iolenta !avar!ita de un tert (rt. 1.220
01. +iolenta atrae anularea contractului si atunci cand este e,ercitata de un tert, insa
numai daca partea al carei consimtamant nu a fost )iciat cunostea sau, dupa caz, ar fi
trebuit sa cunoasca )iolenta sa)arsita de catre tert.
02. Independent de anularea contractului, autorul )iolentei raspunde pentru pre5udiciile ce
ar rezulta.
Leziunea (rt. 1.221
01. %,ista leziune atunci cand una dintre parti, profitand de starea de ne)oie, de lipsa de
e,perienta ori de lipsa de cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in fa)oarea sa ori a unei
alte persoane o prestatie de o )aloare considerabil mai mare, la data inc6eierii
contractului, decat )aloarea propriei prestatii.
02. %,istenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului.
02. Leziunea poate e,ista si atunci cand minorul isi asuma o obliatie e,cesi)a prin
raportare la starea sa patrimoniala, la a)anta5ele pe care le obtine din contract ori la
ansamblul circumstantelor.
4anctiune (rt. 1.222
01. Partea al carei consimtamant a fost )iciat prin leziune poate cere, la aleerea sa,
anularea contractului sau reducerea obliatiilor sale cu )aloarea daunelor(interese la care
ar fi indreptatita.
02. *u e,ceptia cazului pre)azut de art. 1.221 alin. 02., actiunea in anulare este admisibila
numai daca leziunea depaseste 5umatate din )aloarea pe care o a)ea, la momentul
inc6eierii contractului, prestatia promisa sau e,ecutata de partea lezata. Disproportia
trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare.
02. In toate cazurile, instanta poate sa mentina contractul daca cealalta parte ofera, in mod
ec6itabil, o reducere a propriei creante sau, dupa caz, o ma5orare a propriei obliatii.
Dispozitiile art. 1.212 pri)itoare la adaptarea contractului se aplica in mod
corespunzator.
"ermenul de pre!criptie (rt. 1.22,
01. Dreptul la actiunea in anulare sau in reducerea obliatiilor pentru leziune se prescrie
in termen de un an de la data inc6eierii contractului.
02. 'nulabilitatea contractului nu poate sa fie opusa pe cale de e,ceptie cand dreptul la
actiune este prescris.
&nadmi!ibilitatea leziunii (rt. 1.22-
&u pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzactia, precum si alte contracte
anume pre)azute de lee.
9-. +biectul contractului
+biectul contractului (rt. 1.22/
01. Obiectul contractului il reprezinta operatiunea 5uridica, precum )anzarea, locatiunea,
imprumutul si altele asemenea, con)enita de parti, astfel cum aceasta reiese din
ansamblul drepturilor si obliatiilor contractuale.
02. Obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii
absolute.
02. Obiectul este ilicit atunci cand este pro6ibit de lee sau contra)ine ordinii publice ori
bunelor mora)uri.
+biectul obligatiei (rt. 1.220
01. Obiectul obliatiei este prestatia la care se ana5eaza debitorul.
02. 1ub sanctiunea nulitatii absolute, el trebuie sa fie determinat sau cel putin
determinabil si licit.
&mpo!ibilitatea initiala a obiectului obligatiei (rt. 1.227
*ontractul este )alabil c6iar daca, la momentul inc6eierii sale, una dintre parti se afla in
imposibilitate de a(si e,ecuta obliatia, afara de cazul in care prin lee se pre)ede altfel.
2unurile viitoare (rt. 1.228
In lipsa unei pre)ederi leale contrare, contractele pot purta si asupra bunurilor )iitoare.
2unurile care nu !unt in circuitul civil (rt. 1.229
&umai bunurile care sunt in circuitul ci)il pot face obiectul unei prestatii contractuale.
2unurile care apartin altuia (rt. 1.2,0
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, bunurile unui tert pot face obiectul unei prestatii,
debitorul fiind obliat sa le procure si sa le transmita creditorului sau, dupa caz, sa obtina
acordul tertului. In cazul nee,ecutarii obliatiei, debitorul raspunde pentru pre5udiciile
cauzate.
*eterminarea calitatii obiectului (rt. 1.2,1
'tunci cand nu poate fi stabilita potri)it contractului, calitatea prestatiei sau a obiectului
acesteia trebuie sa fie rezonabila sau, dupa impre5urari, cel putin de ni)el mediu.
*eterminarea obiectului de catre un tert (rt. 1.2,2
01. 'tunci cand pretul sau orice alt element al contractului urmeaza sa fie determinat de
un tert, acesta trebuie sa actioneze in mod corect, dilient si ec6idistant.
02. Daca tertul nu poate sau nu doreste sa actioneze ori aprecierea sa este in mod manifest
nerezonabila, instanta, la cererea partii interesate, )a stabili, dupa caz, pretul sau
elementul nedeterminat de catre parti.
*eterminarea pretului intre profe!ioni!ti (rt. 1.2,,
Daca un contract inc6eiat intre profesionisti nu stabileste pretul si nici nu indica o
modalitate pentru a(l determina, se presupune ca partile au a)ut in )edere pretul practicat
in mod obisnuit in domeniul respecti) pentru aceleasi prestatii realizate in conditii
comparabile sau, in lipsa unui asemenea pret, un pret rezonabil.
$aportarea la un factor de referinta (rt. 1.2,-
'tunci cand, potri)it contractului, pretul se determina prin raportare la un factor de
referinta, iar acest factor nu e,ista, a incetat sa mai e,iste ori nu mai este accesibil, el se
inlocuieste, in absenta unei con)entii contrare, cu factorul de referinta cel mai apropiat.
9/. Cauza
Notiune (rt. 1.2,/
*auza este moti)ul care determina fiecare parte sa inc6eie contractul.
Conditii (rt. 1.2,0
01. *auza trebuie sa e,iste, sa fie licita si morala.
02. *auza este ilicita cand este contrara leii si ordinii publice.
02. *auza este imorala cand este contrara bunelor mora)uri.
6rauda la lege (rt. 1.2,7
*auza este ilicita si atunci cand contractul este doar mi5locul pentru a eluda aplicarea unei
norme leale imperati)e.
4anctiune (rt. 1.2,8
01. Lipsa cauzei atrae anulabilitatea contractului, cu e,ceptia cazului in care contractul a
fost resit calificat si poate produce alte efecte 5uridice.
02. *auza ilicita sau imorala atrae nulitatea absoluta a contractului daca este comuna ori,
in caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut(o sau, dupa impre5urari, trebuia s(o
cunoasca.
#roba cauzei (rt. 1.2,9
01. *ontractul este )alabil c6iar atunci cand cauza nu este e,pres pre)azuta.
02. %,istenta unei cauze )alabile se prezuma pana la proba contrara.
90. 6orma contractului
6ormele de e1primare a con!imtamantului (rt. 1.2-0
01. +ointa de a contracta poate fi e,primata )erbal sau in scris.
02. +ointa poate fi manifestata si printr(un comportament care, potri)it leii, con)entiei
partilor, practicilor statornicite intre acestea sau uzantelor, nu lasa nicio indoiala asupra
intentiei de a produce efectele 5uridice corespunzatoare.
6orma !cri!a (rt. 1.2-1
Inscrisul care constata inc6eierea contractului poate fi sub semnatura pri)ata sau autentic,
a)and forta probanta pre)azuta de lee.
4anctiune (rt. 1.2-2
01. %ste lo)it de nulitate absoluta contractul inc6eiat in lipsa formei pe care, in c6ip
neindoielnic, leea o cere pentru inc6eierea sa )alabila.
02. Daca partile s(au in)oit ca un contract sa fie inc6eiat intr(o anumita forma, pe care
leea nu o cere, contractul se socoteste )alabil c6iar daca forma nu a fost respectata.
'odificarea contractului (rt. 1.2-,
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, orice modificare a contractului este supusa conditiilor
de forma cerute de lee pentru inc6eierea sa.
6orma ceruta pentru in!crierea in cartea funciara (rt. 1.2--
In afara altor cazuri pre)azute de lee, trebuie sa fie inc6eiate prin inscris autentic, sub
sanctiunea nulitatii absolute, con)entiile care stramuta sau constituie drepturi reale care
urmeaza a fi inscrise in cartea funciara.
6orma contractelor electronice (rt. 1.2-/
*ontractele care se inc6eie prin mi5loace electronice sunt supuse conditiilor de forma
pre)azute de leea speciala.
4ectiunea - ) Nulitatea contractului
91. *i!pozitii generale
Nulitatea (rt. 1.2-0
01. Orice contract inc6eiat cu incalcarea conditiilor cerute de lee pentru inc6eierea sa
)alabila este supus nulitatii, daca prin lee nu se pre)ede o alta sanctiune.
02. &ulitatea poate fi absoluta sau relati)a.
02. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, nulitatea contractului poate fi constatata sau
declarata prin acordul partilor.
03. Prin acordul partilor nu pot fi instituite si nici suprimate cauze de nulitate. Orice
con)entie sau clauza contrara este considerata nescrisa.
Nulitatea ab!oluta (rt. 1.2-7
01. %ste nul contractul inc6eiat cu incalcarea unei dispozitii leale instituite pentru
ocrotirea unui interes eneral.
02. &ulitatea absoluta poate fi in)ocata de orice persoana interesata, pe cale de actiune
sau de e,ceptie.
02. Instanta este obliata sa in)oce din oficiu nulitatea absoluta.
03. *ontractul lo)it de nulitate absoluta nu este susceptibil de confirmare decat in cazurile
pre)azute de lee.
Nulitatea relativa (rt. 1.2-8
01. *ontractul inc6eiat cu incalcarea unei dispozitii leale instituite pentru ocrotirea unui
interes particular este anulabil.
02. &ulitatea relati)a poate fi in)ocata numai de cel al carui interes este ocrotit prin
dispozitia leala incalcata.
02. &ulitatea relati)a nu poate fi in)ocata din oficiu de instanta 5udecatoreasca.
03. *ontractul anulabil este susceptibil de confirmare.
#re!criptia (rt. 1.2-9
01. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, nulitatea absoluta poate fi in)ocata oricand, fie pe
cale de actiune, fie pe cale de e,ceptie.
02. &ulitatea relati)a poate fi in)ocata pe cale actiune numai in termenul de prescriptie
stabilit de lee. *u toate acestea, partea careia i se cere e,ecutarea contractului poate
opune oricand nulitatea relati)a a contractului, c6iar si dupa implinirea termenului de
prescriptie a dreptului la actiunea in anulare.
92. Cauzele de nulitate
Cauzele de nulitate ab!oluta (rt. 1.2/0
*ontractul este lo)it de nulitate absoluta in cazurile anume pre)azute de lee, precum si
atunci cand rezulta neindoielnic din lee ca interesul ocrotit este unul eneral.
Cauzele de nulitate relativa (rt. 1.2/1
*ontractul este anulabil cand au fost nesocotite dispozitiile leale pri)itoare la
capacitatea de e,ercitiu, cand consimtamantul uneia dintre parti a fost )iciat, precum si in
alte cazuri anume pre)azute de lee.
#rezumtia de nulitate relativa (rt. 1.2/2
In cazurile in care natura nulitatii nu este determinata ori nu reiese in c6ip neindoielnic
din lee, contractul este anulabil.
Nulitatea virtuala (rt. 1.2/,
In afara cazurilor in care leea pre)ede sanctiunea nulitatii, contractul se desfiinteaza si
atunci cand sanctiunea nulitatii absolute sau, dupa caz, relati)e trebuie aplicata pentru ca
scopul dispozitiei leale incalcate sa fie atins.
9,. %fectele nulitatii
*e!fiintarea contractului !i a actelor !ub!ecvente (rt. 1.2/-
01. *ontractul lo)it de nulitate absoluta sau anulat este considerat a nu fi fost niciodata
inc6eiat.
02. Desfiintarea contractului atrae, in conditiile leii, si desfiintarea actelor subsec)ente
inc6eiate in baza lui.
02. In cazul in care contractul este desfiintat, fiecare parte trebuie sa restituie celeilalte, in
natura sau prin ec6i)alent, prestatiile primite, potri)it pre)ederilor art. 1.!2;:1.!3/,
c6iar daca acestea au fost e,ecutate succesi) sau au a)ut un caracter continuu.
Nulitatea partiala (rt. 1.2//
01. *lauzele contrare leii, ordinii publice sau bunelor mora)uri si care nu sunt
considerate nescrise atra nulitatea contractului in intreul sau numai daca sunt, prin
natura lor, esentiale sau daca, in lipsa acestora, contractul nu s(ar fi inc6eiat.
02. In cazul in care contractul este mentinut in parte, clauzele nule sunt inlocuite de drept
cu dispozitiile leale aplicabile.
02. Dispozitiile alin. 02. se aplica in mod corespunzator si clauzelor care contra)in unor
dispozitii leale imperati)e si sunt considerate de lee nescrise.
Nulitatea contractului plurilateral (rt. 1.2/0
In cazul contractelor cu mai multe parti in care prestatia fiecarei parti este facuta in
considerarea unui scop comun, nulitatea contractului in pri)inta uneia dintre parti nu
atrae desfiintarea in intreime a contractului, afara de cazul in care participarea acesteia
este esentiala pentru e,istenta contractului.
*aunele)intere!e. $educerea pre!tatiilor (rt. 1.2/7
In caz de )iolenta sau dol, cel al carui consimtamant este )iciat are dreptul de a pretinde,
in afara de anulare, si daune(interese sau, daca prefera mentinerea contractului, de a
solicita numai reducerea prestatiei sale cu )aloarea daunelor(interese la care ar fi
indreptatit.
$epararea pre3udiciului in cazul nulitatii contractului inc7eiat in forma autentica
(rt. 1.2/8
In cazul anularii sau constatarii nulitatii contractului inc6eiat in forma autentica pentru o
cauza de nulitate a carei e,istenta rezulta din insusi te,tul contractului, partea pre5udiciata
poate cere obliarea notarului public la repararea pre5udiciilor suferite, in conditiile
raspunderii ci)ile delictuale pentru fapta proprie.
$efacerea contractului nul (rt. 1.2/9
*ontractul nul poate fi refacut, in tot sau in parte, cu respectarea tuturor conditiilor
pre)azute de lee la data refacerii lui. In toate cazurile, contractul refacut nu )a produce
efecte decat pentru )iitor, iar nu si pentru trecut.
Conver!iunea contractului nul (rt. 1.200
01. 4n contract lo)it de nulitate absoluta )a produce totusi efectele actului 5uridic pentru
care sunt indeplinite conditiile de fond si de forma pre)azute de lee.
02. *u toate acestea, dispozitiile alin. 01. nu se aplica daca intentia de a e,clude aplicarea
con)ersiunii este stipulata in contractul lo)it de nulitate sau reiese, in c6ip neindoielnic,
din scopurile urmarite de parti la data inc6eierii contractului.
9-. alidarea contractului
Cauzele de validare (rt. 1.201
01. *ontractul afectat de o cauza de nulitate este )alidat atunci cand nulitatea este
acoperita.
02. &ulitatea poate fi acoperita prin confirmare sau prin alte moduri anume pre)azute de
lee.
Confirmarea contractului (rt. 1.202
01. *onfirmarea unui contract anulabil rezulta din )ointa, e,presa sau tacita, de a renunta
la dreptul de a in)oca nulitatea.
02. +ointa de a renunta trebuie sa fie certa.
Conditiile confirmarii (rt. 1.20,
01. 4n contract anulabil poate fi confirmat daca in momentul confirmarii conditiile sale
de )aliditate sunt intrunite.
02. Persoana care poate in)oca nulitatea poate confirma contractul numai cunoscand
cauza de nulitate si, in caz de )iolenta, numai dupa incetarea acesteia.
02. Persoana c6emata de lee sa incu)iinteze actele minorului poate, in numele si in
interesul acestuia, cere anularea contractului facut fara incu)iintarea sa ori sa confirme
contractul atunci cand aceasta incu)iintare era suficienta pentru inc6eierea )alabila a
acestuia.
03. Dispozitiile alin. 02. se aplica in mod corespunzator si in cazul actelor inc6eiate fara
autorizarea instantei de tutela.
05. In lipsa confirmarii e,prese, este suficient ca obliatia sa fie e,ecutata in mod
)oluntar la data la care ea putea fi )alabil confirmata de catre partea interesata.
0!. *el care trebuie sa confirme poate sa fie pus in intarziere printr(o notificare prin care
partea interesata sa ii solicite fie sa confirme contractul anulabil, fie sa e,ercite actiunea
in anulare, in termen de ! luni de la notificare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a
cere anularea contractului.
Cuprin!ul actului confirmativ (rt. 1.20-
Pentru a fi )alabil, actul confirmati) trebuie sa cuprinda obiectul, cauza si natura
obliatiei si sa faca mentiune despre moti)ul actiunii in anulare, precum si despre intentia
de a repara )iciul pe care se intemeiaza acea actiune.
%fectele confirmarii (rt. 1.20/
01. *onfirmarea isi produce efectele din momentul inc6eierii contractului si atrae
renuntarea la mi5loacele si e,ceptiile ce puteau fi opuse, sub rezer)a insa a drepturilor
dobandite si conser)ate de tertii de buna(credinta.
02. *and fiecare dintre parti poate in)oca nulitatea contractului sau mai multe parti o pot
in)oca impotri)a alteia, confirmarea facuta de una dintre acestea nu impiedica in)ocarea
nulitatii de catre celelalte parti.
02. *onfirmarea unui contract anulabil pentru )icierea consimtamantului prin dol sau
)iolenta nu implica prin ea insasi renuntarea la dreptul de a cere daune(interese.
4ectiunea / ) &nterpretarea contractului
&nterpretarea dupa vointa concordanta a partilor (rt. 1.200
01. *ontractele se interpreteaza dupa )ointa concordanta a partilor, iar nu dupa sensul
literal al termenilor.
02. La stabilirea )ointei concordante se )a tine seama, intre altele, de scopul contractului,
de neocierile purtate de parti, de practicile statornicite intre acestea si de
comportamentul lor ulterior inc6eierii contractului.
&nterpretarea !i!tematica (rt. 1.207
*lauzele se interpreteaza unele prin altele, dand fiecareia intelesul ce rezulta din
ansamblul contractului.
&nterpretarea clauzelor indoielnice (rt. 1.208
01. *lauzele susceptibile de mai multe intelesuri se interpreteaza in sensul ce se
potri)este cel mai bine naturii si obiectului contractului.
02. *lauzele indoielnice se interpreteaza tinand seama, intre altele, de natura contractului,
de impre5urarile in care a fost inc6eiat, de interpretarea data anterior de parti, de sensul
atribuit in eneral clauzelor si e,presiilor in domeniu si de uzante.
02. *lauzele se interpreteaza in sensul in care pot produce efecte, iar nu in acela in care
nu ar putea produce niciunul.
03. *ontractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia partile si(au propus a contracta,
oricat de enerali ar fi termenii folositi.
05. *lauzele destinate sa e,emplifice sau sa inlature orice indoiala asupra aplicarii
contractului la un caz particular nu ii restran aplicarea in alte cazuri care nu au fost
e,pres pre)azute.
$egulile !ub!idiare de interpretare (rt. 1.209
01. Daca, dupa aplicarea reulilor de interpretare, contractul ramane neclar, acesta se
interpreteaza in fa)oarea celui care se oblia.
02. 1tipulatiile inscrise in contractele de adeziune se interpreteaza impotri)a celui care le(
a propus.
4ectiunea 0 ) %fectele contractului
91. %fectele intre parti
6orta obligatorie (rt. 1.270
01. *ontractul )alabil inc6eiat are putere de lee intre partile contractante.
02. *ontractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze
autorizate de lee.
&mpreviziunea (rt. 1.271
01. Partile sunt tinute sa isi e,ecute obliatiile, c6iar daca e,ecutarea lor a de)enit mai
oneroasa, fie datorita cresterii costurilor e,ecutarii propriei obliatii, fie datorita scaderii
)alorii contraprestatiei.
02. *u toate acestea, daca e,ecutarea contractului a de)enit e,cesi) de oneroasa datorita
unei sc6imbari e,ceptionale a impre5urarilor care ar face )adit in5usta obliarea
debitorului la e,ecutarea obliatiei, instanta poate sa dispuna<
a. adaptarea contractului, pentru a distribui in mod ec6itabil intre parti pierderile si
beneficiile ce rezulta din sc6imbarea impre5urarilor=
b. incetarea contractului, la momentul si in conditiile pe care le stabileste.
02. Dispozitiile alin. 02. sunt aplicabile numai daca<
a. sc6imbarea impre5urarilor a inter)enit dupa inc6eierea contractului=
b. sc6imbarea impre5urarilor, precum si intinderea acesteia nu au fost si nici nu puteau fi
a)ute in )edere de catre debitor, in mod rezonabil, in momentul inc6eierii contractului=
c. debitorul nu si(a asumat riscul sc6imbarii impre5urarilor si nici nu putea fi in mod
rezonabil considerat ca si(ar fi asumat acest risc=
d. debitorul a incercat, intr(un termen rezonabil si cu buna(credinta, neocierea adaptarii
rezonabile si ec6itabile a contractului.
Continutul contractului (rt. 1.272
01. *ontractul )alabil inc6eiat oblia nu numai la ceea ce este e,pres stipulat, dar si la
toate urmarile pe care practicile statornicite intre parti, uzantele, leea sau ec6itatea le
dau contractului, dupa natura lui.
02. *lauzele obisnuite intr(un contract se subintele, desi nu sunt stipulate in mod
e,pres.
Con!tituirea !i tran!ferul drepturilor reale (rt. 1.27,
01. Drepturile reale se constituie si se transmit prin acordul de )ointa al partilor, c6iar
daca bunurile nu au fost predate, daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate,
ori prin indi)idualizarea bunurilor, daca acordul poarta asupra unor bunuri de en.
02. 8ructele bunului sau dreptului transmis se cu)in dobanditorului de la data transferului
proprietatii bunului ori, dupa caz, a cesiunii dreptului, afara de cazul in care prin lee sau
prin )ointa partilor se dispune altfel.
02. Dispozitiile in materie de carte funciara, precum si dispozitiile speciale referitoare la
transferul anumitor cateorii de bunuri mobile raman aplicabile.
$i!cul in contractul tran!lativ de proprietate (rt. 1.27-
01. In lipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu este predat, riscul contractului
ramane in sarcina debitorului obliatiei de predare, c6iar daca proprietatea a fost
transferata dobanditorului. In cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obliatiei de
predare pierde dreptul la contraprestatie, iar daca a primit(o, este obliat sa o restituie.
02. *u toate acestea, creditorul pus in intarziere preia riscul pieirii fortuite a bunului. %l
nu se poate libera c6iar daca ar do)edi ca bunul ar fi pierit si daca obliatia de predare ar
fi fost e,ecutata la timp.
"ran!miterea !ucce!iva a unui bun mobil (rt. 1.27/
01. Daca cine)a a transmis succesi) catre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil
corporal, cel care a dobandit cu buna(credinta posesia efecti)a a bunului este titular al
dreptului, c6iar daca titlul sau are data ulterioara.
02. %ste de buna(credinta dobanditorul care, la data intrarii in posesie, nu a cunoscut si
nici nu putea sa cunoasca obliatia asumata anterior de instrainator.
02. Daca niciunul dintre dobanditori nu a obtinut posesia efecti)a a bunului mobil
corporal si creanta fiecaruia de predare a bunului este e,iibila, )a fi preferat cel care a
sesizat cel dintai instanta de 5udecata.
*enuntarea unilaterala (rt. 1.270
01. Daca dreptul de a denunta contractul este recunoscut uneia dintre parti, acesta poate fi
e,ercitat atat timp cat e,ecutarea contractului nu a inceput.
02. In contractele cu e,ecutare succesi)a sau continua, acest drept poate fi e,ercitat cu
respectarea unui termen rezonabil de prea)iz, c6iar si dupa inceperea e,ecutarii
contractului, insa denuntarea nu produce efecte in pri)inta prestatiilor e,ecutate sau care
se afla in curs de e,ecutare.
02. Daca s(a stipulat o prestatie in sc6imbul denuntarii, aceasta produce efecte numai
atunci cand prestatia este e,ecutata.
03. Dispozitiile prezentului articol se aplica in lipsa de con)entie contrara.
Contractul pe durata nedeterminata (rt. 1.277
*ontractul inc6eiat pe durata nedeterminata poate fi denuntat unilateral de oricare dintre
parti cu respectarea unui termen rezonabil de prea)iz. Orice clauza contrara sau stipularea
unei prestatii in sc6imbul denuntarii contractului se considera nescrisa.
#actul de optiune (rt. 1.278
01. 'tunci cand partile con)in ca una dintre ele sa ramana leata de propria declaratie de
)ointa, iar cealalta sa o poata accepta sau refuza, acea declaratie se considera o oferta
ire)ocabila si produce efectele pre)azute la art. 1.1;1.
02. Daca partile nu au con)enit un termen pentru acceptare, acesta poate fi stabilit de
instanta prin ordonanta presedintiala, cu citarea partilor.
02. Pactul de optiune trebuie sa contina toate elementele contractului pe care partile
urmaresc sa il inc6eie, astfel incat acesta sa se poata inc6eia prin simpla acceptare a
beneficiarului optiunii.
03. *ontractul se inc6eie prin e,ercitarea optiunii in sensul acceptarii de catre beneficiar a
declaratiei de )ointa a celeilalte parti, in conditiile con)enite prin pact.
05. 'tat pactul de optiune, cat si declaratia de acceptare trebuie inc6eiate in forma
pre)azuta de lee pentru contractul pe care partile urmaresc sa il inc6eie.
#romi!iunea de a contracta (rt. 1.279
01. Promisiunea de a contracta trebuie sa contina toate acele clauze ale contractului
promis, in lipsa carora partile nu ar putea e,ecuta promisiunea.
02. In caz de nee,ecutare a promisiunii, beneficiarul are dreptul la daune(interese.
02. De asemenea, daca promitentul refuza sa inc6eie contractul promis, instanta, la
cererea partii care si(a indeplinit propriile obliatii, poate sa pronunte o 6otarare care sa
tina loc de contract, atunci cand natura contractului o permite, iar cerintele leii pentru
)aliditatea acestuia sunt indeplinite. Pre)ederile prezentului alineat nu sunt aplicabile in
cazul promisiunii de a inc6eia un contract real, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
03. *on)entia prin care partile se oblia sa neocieze in )ederea inc6eierii sau modificarii
unui contract nu constituie promisiune de a contracta.
92. %fectele fata de terti
&. *i!pozitii generale
$elativitatea efectelor contractului (rt. 1.280
*ontractul produce efecte numai intre parti, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
+pozabilitatea efectelor contractului (rt. 1.281
*ontractul este opozabil tertilor, care nu pot aduce atinere drepturilor si obliatiilor
nascute din contract. $ertii se pot pre)ala de efectele contractului, insa fara a a)ea dreptul
de a cere e,ecutarea lui, cu e,ceptia cazurilor pre)azute de lee.
"ran!mi!iunea drepturilor !i obligatiilor catre !ucce!ori (rt. 1.282
01. La moartea unei parti, drepturile si obliatiile contractuale ale acesteia se transmit
succesorilor sai uni)ersali sau cu titlu uni)ersal, daca din lee, din stipulatia partilor ori
din natura contractului nu rezulta contrariul.
02. Drepturile, precum si, in cazurile pre)azute de lee, obliatiile contractuale in stransa
leatura cu un bun se transmit, odata cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai partilor.
&&. #romi!iunea faptei altuia
%fecte (rt. 1.28,
01. *el care se ana5eaza la a determina un tert sa inc6eie sau sa ratifice un act este tinut
sa repare pre5udiciul cauzat daca tertul refuza sa se oblie sau, atunci cand s(a obliat si
ca fideiusor, daca tertul nu e,ecuta prestatia promisa.
02. *u toate acestea, promitentul nu raspunde daca asiura e,ecutarea obliatiei tertului,
fara a se produce )reun pre5udiciu creditorului.
02. Intentia promitentului de a se ana5a personal nu se prezuma, ci trebuie sa reiasa
neindoielnic din contract sau din impre5urarile in care acesta a fost inc6eiat.
&&&. 4tipulatia pentru altul
%fecte (rt. 1.28-
01. Oricine poate stipula in numele sau, insa in beneficiul unui tert.
02. Prin efectul stipulatiei, beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului
e,ecutarea prestatiei.
Conditiile privind tertul beneficiar (rt. 1.28/
7eneficiarul trebuie sa fie determinat sau, cel putin, determinabil la data inc6eierii
stipulatiei si sa e,iste in momentul in care promitentul trebuie sa isi e,ecute obliatia. In
caz contrar, stipulatia profita stipulantului, fara a ara)a insa sarcina promitentului.
(cceptarea !tipulatiei (rt. 1.280
01. Daca tertul beneficiar nu accepta stipulatia, dreptul sau se considera a nu fi e,istat
niciodata.
02. 1tipulatia poate fi re)ocata cat timp acceptarea beneficiarului nu a a5uns la stipulant
sau la promitent. 1tipulatia poate fi acceptata si dupa decesul stipulantului sau al
promitentului.
$evocarea !tipulatiei (rt. 1.287
01. 1tipulantul este sinurul indreptatit sa re)oce stipulatia, creditorii sau mostenitorii sai
neputand sa o faca. 1tipulantul nu poate insa re)oca stipulatia fara acordul promitentului
daca acesta din urma are interesul sa o e,ecute.
02. Re)ocarea stipulatiei produce efecte din momentul in care a5une la promitent. Daca
nu a fost desemnat un alt beneficiar, re)ocarea profita stipulantului sau mostenitorilor
acestuia, fara a ara)a insa sarcina promitentului.
'i3loacele de aparare ale promitentului (rt. 1.288
Promitentul poate opune beneficiarului numai apararile intemeiate pe contractul care
cuprinde stipulatia.
&. 4imulatia
%fecte intre parti (rt. 1.289
01. *ontractul secret produce efecte numai intre parti si, daca din natura contractului ori
din stipulatia partilor nu rezulta contrariul, intre succesorii lor uni)ersali sau cu titlu
uni)ersal.
02. *u toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici intre parti daca nu
indeplineste conditiile de fond cerute de lee pentru inc6eierea sa )alabila.
%fecte fata de terti (rt. 1.290
01. *ontractul secret nu poate fi in)ocat de parti, de catre succesorii lor uni)ersali, cu titlu
uni)ersal sau cu titlu particular si nici de catre creditorii instrainatorului aparent
impotri)a tertilor care, intemeindu(se cu buna(credinta pe contractul public, au dobandit
drepturi de la ac6izitorul aparent.
02. $ertii pot in)oca impotri)a partilor e,istenta contractului secret, atunci cand acesta le
)atama drepturile.
$aporturile cu creditorii (rt. 1.291
01. %,istenta contractului secret nu poate fi opusa de parti creditorilor dobanditorului
aparent care, cu buna(credinta, au notat inceperea urmaririi silite in cartea funciara sau au
obtinut sec6estru asupra bunurilor care au facut obiectul simulatiei.
02. Daca e,ista un conflict intre creditorii instrainatorului aparent si creditorii
dobanditorului aparent, sunt preferati cei dintai, in cazul in care creanta lor este anterioara
contractului secret.
#roba !imulatiei (rt. 1.292
Do)ada simulatiei poate fi facuta de terti sau de creditori cu orice mi5loc de proba. Partile
pot do)edi si ele simulatia cu orice mi5loc de proba, atunci cand pretind ca aceasta are
caracter ilicit.
(ctele unilaterale (rt. 1.29,
Dispozitiile referitoare la simulatie se aplica in mod corespunzator si actelor 5uridice
unilaterale destinate unei persoane determinate, care au fost simulate prin acordul dintre
autorul actului si destinatarul sau.
(ctele nepatrimoniale (rt. 1.29-
Dispozitiile referitoare la simulatie nu se aplica actelor 5uridice nepatrimoniale.
4ectiunea 7 ) $eprezentarea
"emeiul reprezentarii (rt. 1.29/
Puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lee, fie dintr(un act 5uridic ori dintr(o
6otarare 5udecatoreasca, dupa caz.
%fecte (rt. 1.290
*ontractul inc6eiat de reprezentant, in limitele imputernicirii, in numele reprezentatului
produce efecte direct intre reprezentat si cealalta parte.
Nearatarea calitatii de reprezentant (rt. 1.297
01. *ontractul inc6eiat de reprezentant in limita puterilor conferite, atunci cand tertul
contractant nu cunostea si nici nu ar fi trebuit sa cunoasca faptul ca reprezentantul actiona
in aceasta calitate, ii oblia numai pe reprezentant si pe tert, daca prin lee nu se pre)ede
altfel.
02. *u toate acestea, daca reprezentantul, atunci cand contracteaza cu tertul in limita
puterilor conferite, pe seama unei intreprinderi, pretinde ca este titularul acesteia, tertul
care descopera ulterior identitatea ade)aratului titular poate sa e,ercite si impotri)a
acestuia din urma drepturile pe care le are impotri)a reprezentantului.
Capacitatea partilor (rt. 1.298
In cazul reprezentarii con)entionale, atat reprezentatul, cat si reprezentantul trebuie sa
aiba capacitatea de a inc6eia actul pentru care reprezentarea a fost data.
iciile de con!imtamant (rt. 1.299
*ontractul este anulabil atunci cand consimtamantul reprezentantului este )iciat. Daca
insa )iciul de consimtamant pri)este elemente stabilite de reprezentat, contractul este
anulabil numai daca )ointa acestuia din urma a fost )iciata.
2una)credinta (rt. 1.,00
01. 'fara de cazul in care sunt rele)ante pentru elementele stabilite de reprezentat, buna
sau reaua(credinta, cunoasterea sau necunoasterea unei anumite impre5urari se apreciaza
in persoana reprezentantului.
02. Reprezentatul de rea(credinta nu poate in)oca niciodata buna(credinta a
reprezentantului.
6orma imputernicirii (rt. 1.,01
Imputernicirea nu produce efecte decat daca este data cu respectarea formelor cerute de
lee pentru inc6eierea )alabila a contractului pe care reprezentantul urmeaza sa il
inc6eie.
;u!tificarea puterii de a reprezenta (rt. 1.,02
*ontractantul poate intotdeauna cere reprezentantului sa faca do)ada puterilor
incredintate de reprezentat si, daca reprezentarea este cuprinsa intr(un inscris, sa ii remita
o copie a inscrisului, semnata pentru conformitate.
Conflictul de intere!e (rt. 1.,0,
*ontractul inc6eiat de un reprezentant aflat in conflict de interese cu reprezentatul poate
fi anulat la cererea reprezentatului, atunci cand conflictul era cunoscut sau trebuia sa fie
cunoscut de contractant la data inc6eierii contractului.
Contractul cu !ine in!u!i !i dubla reprezentare (rt. 1.,0-
01. *ontractul inc6eiat de reprezentant cu sine insusi, in nume propriu, este anulabil
numai la cererea reprezentatului, cu e,ceptia cazului in care reprezentantul a fost
imputernicit in mod e,pres in acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat in
asemenea mod incat sa e,cluda posibilitatea unui conflict de interese.
02. Dispozitiile alin. 01. se aplica si in cazul dublei reprezentari.
&ncetarea imputernicirii (rt. 1.,0/
Puterea de reprezentare inceteaza prin renuntarea de catre reprezentant la imputernicire
sau prin re)ocarea acesteia de catre reprezentat.
'odificarea !i revocarea imputernicirii (rt. 1.,00
Modificarea si re)ocarea imputernicirii trebuie aduse la cunostinta tertilor prin mi5loace
corespunzatoare. In caz contrar, acestea nu sunt opozabile tertilor decat daca se do)edeste
ca acestia le cunosteau ori puteau sa le cunoasca in momentul inc6eierii contractului.
(lte cauze de incetare a puterii de a reprezenta (rt. 1.,07
01. Puterea de a reprezenta inceteaza prin decesul sau incapacitatea reprezentantului ori a
reprezentatului, daca din con)entie ori din natura afacerii nu rezulta contrariul.
02. Daca reprezentantul sau reprezentatul este persoana 5uridica, puterea de a reprezenta
inceteaza la data la care persoana 5uridica isi inceteaza e,istenta.
02. In cazul desc6iderii procedurii insol)entei asupra reprezentantului sau reprezentatului,
puterea de a reprezenta inceteaza in conditiile pre)azute de lee.
03. Incetarea puterii de a reprezenta nu produce efecte in pri)inta tertilor care, in
momentul inc6eierii contractului, nu cunosteau si nici nu trebuiau sa cunoasca aceasta
impre5urare.
+bligatiile reprezentantului la incetarea imputernicirii (rt. 1.,08
01. La incetarea puterilor incredintate, reprezentantul este obliat sa restituie
reprezentatului inscrisul care constata aceste puteri.
02. Reprezentantul nu poate retine acest inscris drept arantie a creantelor sale asupra
reprezentatului, dar poate sa ceara o copie a inscrisului, certificata de reprezentat, cu
mentiunea ca puterea de reprezentare a incetat.
Lip!a !au depa!irea puterii de reprezentare (rt. 1.,09
01. *ontractul inc6eiat de persoana care actioneaza in calitate de reprezentant, insa fara a
a)ea imputernicire sau cu depasirea puterilor conferite, nu produce efecte intre
reprezentat si tert.
02. Daca insa, prin comportamentul sau, reprezentatul l(a determinat pe tertul contractant
sa creada in mod rezonabil ca reprezentantul are puterea de a(l reprezenta si ca actioneaza
in limita puterilor conferite, reprezentatul nu se poate pre)ala fata de tertul contractant de
lipsa puterii de a reprezenta.
$a!punderea reprezentantului (rt. 1.,10
*el care inc6eie un contract in calitate de reprezentant, nea)and imputernicire ori
depasind limitele puterilor care i(au fost incredintate, raspunde pentru pre5udiciile cauzate
tertului contractant care s(a increzut, cu buna(credinta, in inc6eierea )alabila a
contractului.
$atificarea (rt. 1.,11
01. In cazurile pre)azute la art. 1.20;, cel in numele caruia s(a inc6eiat contractul poate sa
il ratifice, respectand formele cerute de lee pentru inc6eierea sa )alabila.
02. $ertul contractant poate, printr(o notificare, sa acorde un termen rezonabil pentru
ratificare, dupa a carui implinire contractul nu mai poate fi ratificat.
%fectele ratificarii (rt. 1.,12
Ratificarea are efect retroacti), fara a afecta insa drepturile dobandite de terti intre timp.
"ran!mi!iunea facultatii de a ratifica (rt. 1.,1,
8acultatea de a ratifica se transmite mostenitorilor.
*e!fiintarea contractului inaintea ratificarii (rt. 1.,1-
$ertul contractant si cel care a inc6eiat contractul in calitate de reprezentant pot con)eni
desfiintarea contractului cat timp acesta nu a fost ratificat.
4ectiunea 8 ) Ce!iunea contractului
Notiune (rt. 1.,1/
01. O parte poate sa isi substituie un tert in raporturile nascute dintr(un contract numai
daca prestatiile nu au fost inca interal e,ecutate, iar cealalta parte consimte la aceasta.
02. 1unt e,ceptate cazurile anume pre)azute de lee.
6orma ce!iunii (rt. 1.,10
*esiunea contractului si acceptarea acesteia de catre contractantul cedat trebuie inc6eiate
in forma ceruta de lee pentru )aliditatea contractului cedat.
'omentul ce!iunii (rt. 1.,17
01. Daca o parte a consimtit in mod anticipat ca partea cealalta sa isi poata substitui un
tert in raporturile nascute din contract, cesiunea produce efecte fata de acea parte din
momentul in care substituirea ii este notificata ori, dupa caz, din momentul in care o
accepta.
02. In cazul in care toate elementele contractului rezulta dintr(un inscris in care este
cuprinsa clauza Dla ordinE sau o alta mentiune ec6i)alenta, daca prin lee nu se pre)ede
altfel, irarea inscrisului produce efectul substituirii iratarului in toate drepturile si
obliatiile irantului.
02. Dispozitiile in materie de carte funciara, precum si dispozitiile referitoare la transferul
ori publicitatea anumitor cateorii de bunuri mobile raman aplicabile.
Liberarea cedentului (rt. 1.,18
01. *edentul este liberat de obliatiile sale fata de contractantul cedat din momentul in
care substituirea isi produce efectele fata de acesta.
02. In cazul in care a declarat ca nu il libereaza pe cedent, contractantul cedat se poate
indrepta impotri)a acestuia atunci cand cesionarul nu isi e,ecuta obliatiile. In acest caz,
contractantul cedat trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de reres impotri)a
cedentului, sa ii notifice nee,ecutarea obliatiilor de catre cesionar, in termen de 15 zile
de la data nee,ecutarii sau, dupa caz, de la data la care a cunoscut faptul nee,ecutarii.
%1ceptiile contractantului cedat (rt. 1.,19
*ontractantul cedat poate opune cesionarului toate e,ceptiile ce rezulta din contract.
*ontractantul cedat nu poate in)oca insa fata de cesionar )icii de consimtamant, precum
si orice aparari sau e,ceptii nascute din raporturile sale cu cedentul decat daca si(a
rezer)at acest drept atunci cand a consimtit la substituire.
+bligatia de garantie (rt. 1.,20
01. *edentul aranteaza )aliditatea contractului.
02. 'tunci cand cedentul aranteaza e,ecutarea contractului, acesta )a fi tinut ca un
fideiusor pentru obliatiile contractantului cedat.
4ectiunea 9 ) &ncetarea contractului
Cauzele de incetare (rt. 1.,21
*ontractul inceteaza, in conditiile leii, prin e,ecutare, acordul de )ointa al partilor,
denuntare unilaterala, e,pirarea termenului, indeplinirea sau, dupa caz, neindeplinirea
conditiei, imposibilitate fortuita de e,ecutare, precum si din orice alte cauze pre)azute de
lee.
%fectele incetarii (rt. 1.,22
La incetarea contractului partile sunt liberate de obliatiile asumate. %le pot fi insa tinute
la repararea pre5udiciilor cauzate si, dupa caz, la restituirea, in natura sau prin ec6i)alent,
a prestatiilor primite in urma inc6eierii contractului.
$e!tituirea pre!tatiilor (rt. 1.,2,
Restituirea prestatiilor primite se face potri)it dispozitiilor art. 1.!25: 1.!3;.
Capitolul && ) (ctul 3uridic unilateral
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
Notiune (rt. 1.,2-
%ste unilateral actul 5uridic care presupune numai manifestarea de )ointa a autorului sau.
$egimul 3uridic (rt. 1.,2/
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, dispozitiile leale pri)itoare la contracte se aplica in
mod corespunzator actelor unilaterale.
(ctele unilaterale !upu!e comunicarii (rt. 1.,20
01. 'ctul unilateral este supus comunicarii atunci cand constituie, modifica sau stine un
drept al destinatarului si ori de cate ori informarea destinatarului este necesara potri)it
naturii actului.
02. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, comunicarea se poate face in orice modalitate
adec)ata, dupa impre5urari.
02. 'ctul unilateral produce efecte din momentul in care comunicarea a5une la
destinatar, c6iar daca acesta nu a luat cunostinta de aceasta din moti)e care nu ii sunt
imputabile.
4ectiunea 2 ) (ctul unilateral ca izvor de obligatii
#romi!iunea unilaterala (rt. 1.,27
01. Promisiunea unilaterala facuta cu intentia de a se oblia independent de acceptare il
leaa numai pe autor.
02. Destinatarul actului poate sa refuze dreptul astfel nascut.
02. Daca autorul actului nu a stipulat e,pres un termen, promisiunea se considera facuta
pentru o anumita durata, potri)it cu natura obliatiei si cu impre5urarile in care a fost
asumata.
#romi!iunea publica de recompen!a (rt. 1.,28
01. *el care promite in mod public o recompensa in sc6imbul e,ecutarii unei prestatii
este obliat sa faca plata, c6iar daca prestatia a fost e,ecutata fara a se cunoaste
promisiunea.
02. Daca prestatia a fost e,ecutata de mai multe persoane impreuna, recompensa se
imparte intre ele, potri)it contributiei fiecareia la obtinerea rezultatului, iar daca aceasta
nu se poate stabili, recompensa se imparte in mod eal.
02. 'tunci cand prestatia a fost e,ecutata separat de mai multe persoane, recompensa se
cu)ine aceleia care a comunicat cea dintai rezultatul.
$evocarea promi!iunii publice de recompen!a (rt. 1.,29
01. Promisiunea poate fi re)ocata in aceeasi forma in care a fost facuta publica sau intr(o
forma ec6i)alenta.
02. Re)ocarea nu produce efecte fata de cel care, mai inainte de publicarea ei, a e,ecutat
prestatia.
02. Daca re)ocarea a fost facuta fara 5usta cauza, autorul promisiunii datoreaza o
despaubire ec6itabila, care nu )a putea depasi recompensa promisa, celor care inainte de
publicarea re)ocarii au facut c6eltuieli in )ederea e,ecutarii prestatiei. *u toate acestea,
promitentul nu datoreaza despaubiri, daca do)edeste ca rezultatul cerut nu putea fi
obtinut.
03. Dreptul la actiunea in despaubire se prescrie in termen de un an de la data publicarii
re)ocarii.
Capitolul &&& ) 6aptul 3uridic licit
4ectiunea 1 ) 8e!tiunea de afaceri
Conditii (rt. 1.,,0
01. %,ista estiune de afaceri atunci cand, fara sa fie obliata, o persoana, numita erant,
estioneaza in mod )oluntar si oportun afacerile altei persoane, numita erat, care nu
cunoaste e,istenta estiunii sau, cunoscand estiunea, nu este in masura sa desemneze un
mandatar ori sa se inri5easca in alt fel de afacerile sale.
02. *el care, fara sa stie, lucreaza in interesul altuia nu este tinut de obliatiile ce ii re)in,
potri)it leii, erantului. %l este indreptatit la restituire potri)it reulilor aplicabile
imboatirii fara 5usta cauza.
02. &u e,ista estiune de afaceri atunci cand cel care administreaza afacerile unei alte
persoane actioneaza cu intentia de a o ratifica.
+bligatia de in!tiintare (rt. 1.,,1
9erantul trebuie sa il instiinteze pe erat despre estiunea inceputa de indata ce acest
lucru este posibil.
Continuarea ge!tiunii (rt. 1.,,2
9estiunea de afaceri il oblia pe erant sa continue estiunea inceputa pana cand o poate
abandona fara riscul )reunei pierderi ori pana cand eratul, personal sau prin
reprezentant, ori, dupa caz, mostenitorii acestuia sunt in masura sa o preia.
Continuarea ge!tiunii de catre mo!tenitorii gerantului (rt. 1.,,,
Mostenitorii erantului care cunosc estiunea sunt tinuti sa continue afacerile incepute de
acesta din urma, in aceleasi conditii ca si erantul.
*iligenta datorata de gerant (rt. 1.,,-
01. 9erantul este dator sa se inri5easca de interesele eratului cu dilienta pe care un bun
proprietar o depune in administrarea bunurilor sale.
02. *and estiunea a urmarit sa il apere pe erat de o pauba iminenta, erantul nu
raspunde decat pentru pre5udiciile cauzate eratului cu intentie sau din culpa ra)a.
+bligatiile gerantului (rt. 1.,,/
La incetarea estiunii, erantul trebuie sa dea socoteala eratului si sa ii remita acestuia
toate bunurile obtinute cu ocazia estiunii.
(ctele inc7eiate de gerant (rt. 1.,,0
01. 9erantul care actioneaza in nume propriu este tinut fata de tertii cu care a contractat,
fara a limita dreptul oricaruia dintre acestia de a se reresa impotri)a eratului.
02. 'tunci cand actioneaza in numele eratului, erantul nu este tinut fata de tertii cu care
a contractat decat daca eratul nu este obliat fata de acestia.
+bligatiile geratului (rt. 1.,,7
01. 'tunci cand conditiile estiunii de afaceri sunt intrunite, c6iar daca rezultatul nu a fost
atins, eratul trebuie sa ramburseze erantului c6eltuielile necesare, precum si, in limita
sporului de )aloare, c6eltuielile utile facute de erant, impreuna cu dobanzile din ziua in
care au fost efectuate, si sa il despaubeasca pentru pre5udiciul pe care, fara culpa sa,
erantul l(a suferit din cauza estiunii.
02. 9eratul trebuie sa e,ecute si obliatiile nascute din actele necesare si utile care, in
numele ori in beneficiul sau, au fost inc6eiate de erant.
02. *aracterul necesar sau util al actelor si c6eltuielilor se apreciaza la momentul la care
erantul le(a facut.
03. In )ederea arantarii c6eltuielilor necesare, erantul are dreptul de a cere instantei, in
urma unei e,pertize dispuse de aceasta cu procedura pre)azuta de lee pentru ordonanta
presedintiala, inscrierea in cartea funciara a unei ipoteci leale, in conditiile leii.
&mpotrivirea beneficiarului ge!tiunii (rt. 1.,,8
01. *el care incepe sau continua o estiune, cunoscand sau trebuind sa cunoasca
impotri)irea titularului afacerii, poate cere numai restituirea c6eltuielilor necesare. In
acest caz, instanta, la cererea titularului afacerii, poate acorda un termen pentru
e,ecutarea obliatiei de restituire.
02. *el care inora impotri)irea titularului este raspunzator pentru pre5udiciile cauzate
c6iar si din cea mai usoara culpa.
8e!tiunea inoportuna (rt. 1.,,9
'ctele si c6eltuielile care, fara a fi necesare sau utile, au fost efectuate pe perioada
estiunii il oblia pe erat la restituire numai in masura in care i(au procurat )reun
a)anta5.
$atificarea ge!tiunii (rt. 1.,-0
In pri)inta actelor 5uridice, estiunea ratificata produce, de la data cand a fost inceputa,
efectele unui mandat.
4ectiunea 2 ) #lata nedatorata
Notiune (rt. 1.,-1
01. *el care plateste fara a datora are dreptul la restituire.
02. &u este supus restituirii ceea ce s(a platit cu titlu de liberalitate sau estiune de
afaceri.
02. 1e prezuma, pana la proba contrara, ca plata s(a facut cu intentia de a stine o datorie
proprie.
#lata primita cu buna)credinta de creditor (rt. 1.,-2
01. Restituirea nu poate fi dispusa atunci cand, in urma platii, cel care a primit(o cu buna(
credinta a lasat sa se implineasca termenul de prescriptie ori s(a lipsit, in orice mod, de
titlul sau de creanta sau a renuntat la arantiile creantei.
02. In acest caz, cel care a platit are drept de reres impotri)a ade)aratului debitor in
temeiul subroatiei leale in drepturile creditorului platit.
$e!tituirea platii anticipate (rt. 1.,-,
*eea ce debitorul a platit inainte de implinirea termenului suspensi) nu se poate restitui
decat atunci cand plata s(a facut prin dol sau )iolenta. De asemenea, este supusa restituirii
si plata facuta inainte de indeplinirea conditiei suspensi)e.
$eguli aplicabile re!tituirii (rt. 1.,--
Restituirea platii nedatorate se face potri)it dispozitiilor art. 1.!25: 1.!3;.
4ectiunea , ) &mbogatirea fara 3u!ta cauza
Conditii (rt. 1.,-/
*el care, in mod neimputabil, s(a imboatit fara 5usta cauza in detrimentul altuia este
obliat la restituire, in masura pierderii patrimoniale suferite de cealalta persoana, dar
fara a fi tinut dincolo de limita propriei sale imboatiri.
&mbogatirea 3u!tificata (rt. 1.,-0
Imboatirea este 5ustificata atunci cand rezulta<
a. din e,ecutarea unei obliatii )alabile=
b. din nee,ercitarea de catre cel paubit a unui drept contra celui imboatit=
c. dintr(un act indeplinit de cel paubit in interesul sau personal si e,clusi), pe riscul sau
ori, dupa caz, cu intentia de a ratifica.
Conditiile !i intinderea re!tituirii (rt. 1.,-7
01. Restituirea nu este datorata decat daca imboatirea subzista la data sesizarii instantei.
02. *el care s(a imboatit este obliat la restituire, in conditiile pre)azute la art. 1.!2; si
urmatoarele.
Caracterul !ub!idiar (rt. 1.,-8
*ererea de restituire nu poate fi admisa, daca cel pre5udiciat are dreptul la o alta actiune
pentru a obtine ceea ce ii este datorat.
Capitolul & ) $a!punderea civila
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
$a!punderea delictuala (rt. 1.,-9
01. Orice persoana are indatorirea sa respecte reulile de conduita pe care leea sau
obiceiul locului le impune si sa nu aduca atinere, prin actiunile ori inactiunile sale,
drepturilor sau intereselor leitime ale altor persoane.
02. *el care, a)and discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate pre5udiciile
cauzate, fiind obliat sa le repare interal.
02. In cazurile anume pre)azute de lee, o persoana este obliata sa repare pre5udiciul
cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum si de ruina
edificiului.
03. Raspunderea pentru pre5udiciile cauzate de produsele cu defecte se stabileste prin lee
speciala.
$a!punderea contractuala (rt. 1.,/0
01. Orice persoana trebuie sa isi e,ecute obliatiile pe care le(a contractat.
02. 'tunci cand, fara 5ustificare, nu isi indeplineste aceasta indatorire, ea este
raspunzatoare de pre5udiciul cauzat celeilalte parti si este obliata sa repare acest
pre5udiciu, in conditiile leii.
02. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, niciuna dintre parti nu poate inlatura aplicarea
reulilor raspunderii contractuale pentru a opta in fa)oarea altor reuli care i(ar fi mai
fa)orabile.
4ectiunea 2 ) Cauze e1oneratoare de ra!pundere
6orta ma3ora !i cazul fortuit (rt. 1.,/1
01. Daca leea nu pre)ede altfel sau partile nu con)in contrariul, raspunderea este
inlaturata atunci cand pre5udiciul este cauzat de forta ma5ora sau de caz fortuit.
02. 8orta ma5ora este orice e)eniment e,tern, impre)izibil, absolut in)incibil si
ine)itabil.
02. *azul fortuit este un e)eniment care nu poate fi pre)azut si nici impiedicat de catre
cel care ar fi fost c6emat sa raspunda daca e)enimentul nu s(ar fi produs.
03. Daca, potri)it leii, debitorul este e,onerat de raspundere contractuala pentru un caz
fortuit, el este, de asemenea, e,onerat si in caz de forta ma5ora.
6apta victimei !au a tertului (rt. 1.,/2
8apta )ictimei insesi si fapta tertului inlatura raspunderea c6iar daca nu au caracteristicile
fortei ma5ore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, insa numai in cazurile in care, potri)it
leii sau con)entiei partilor, cazul fortuit este e,onerator de raspundere.
%1ercitiul drepturilor (rt. 1.,/,
*el care cauzeaza un pre5udiciu prin c6iar e,ercitiul drepturilor sale nu este obliat sa il
repare, cu e,ceptia cazului in care dreptul este e,ercitat abuzi).
(lte cauze de e1onerare (rt. 1.,/-
+ictima nu poate obtine repararea pre5udiciului cauzat de persoana care i(a acordat a5utor
in mod dezinteresat sau de lucrul, animalul ori edificiul de care s(a folosit cu titlu ratuit
decat daca do)edeste intentia sau culpa ra)a a celui care, potri)it leii, ar fi fost c6emat
sa raspunda.
Clauze privind ra!punderea (rt. 1.,//
01. &u se poate e,clude sau limita, prin con)entii sau acte unilaterale, raspunderea pentru
pre5udiciul material cauzat altuia printr(o fapta sa)arsita cu intentie sau din culpa ra)a.
02. 1unt )alabile clauzele care e,clud raspunderea pentru pre5udiciile cauzate, printr(o
simpla imprudenta sau neli5enta, bunurilor )ictimei.
02. Raspunderea pentru pre5udiciile cauzate interitatii fizice sau psi6ice ori sanatatii nu
poate fi inlaturata ori diminuata decat in conditiile leii.
03. Declaratia de acceptare a riscului producerii unui pre5udiciu nu constituie, prin ea
insasi, renuntarea )ictimei la dreptul de a obtine plata despaubirilor.
(nunturi privitoare la ra!pundere (rt. 1.,/0
01. 4n anunt care e,clude sau limiteaza raspunderea contractuala, indiferent daca este
adus ori nu la cunostinta publicului, nu are niciun efect decat daca acela care il in)oca
face do)ada ca cel pre5udiciat cunostea e,istenta anuntului la momentul inc6eierii
contractului.
02. Printr(un anunt nu poate fi e,clusa sau limitata raspunderea delictuala pentru
pre5udiciile cauzate )ictimei. 4n asemenea anunt poate a)ea insa )aloarea semnalarii
unui pericol, fiind aplicabile, dupa impre5urari, dispozitiile art. 1.2/1 alin. 01..
4ectiunea , ) $a!punderea pentru fapta proprie
Conditiile ra!punderii (rt. 1.,/7
01. *el care cauzeaza altuia un pre5udiciu printr(o fapta ilicita, sa)arsita cu )ino)atie, este
obliat sa il repare.
02. 'utorul pre5udiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.
Criterii particulare de apreciere a vinovatiei (rt. 1.,/8
Pentru aprecierea )ino)atiei se )a tine seama de impre5urarile in care s(a produs
pre5udiciul, straine de persoana autorului faptei, precum si, daca este cazul, de faptul ca
pre5udiciul a fost cauzat de un profesionist in e,ploatarea unei intreprinderi.
$epararea pre3udiciului con!tand in vatamarea unui intere! (rt. 1.,/9
'utorul faptei ilicite este obliat sa repare pre5udiciul cauzat si cand acesta este urmare a
atinerii aduse unui interes al altuia, daca interesul este leitim, serios si, prin felul in
care se manifesta, creeaza aparenta unui drept subiecti).
Legitima aparare (rt. 1.,00
01. &u datoreaza despaubire cel care, fiind in leitima aparare, a cauzat aresorului un
pre5udiciu.
02. *u toate acestea, )a putea fi obliat la plata unei indemnizatii adec)ate si ec6itabile
cel care a sa)arsit o infractiune prin depasirea limitelor leitimei aparari.
4tarea de nece!itate (rt. 1.,01
*el care, aflat in stare de necesitate, a distrus sau a deteriorat bunurile altuia pentru a se
apara pe sine ori bunurile proprii de un pre5udiciu sau pericol iminent este obliat sa
repare pre5udiciul cauzat, potri)it reulilor aplicabile imboatirii fara 5usta cauza.
+bligatia tertului de reparare a pre3udiciului (rt. 1.,02
Daca, in cazurile pre)azute la art. 1.2!0 alin. 02. si art. 1.2!1, fapta paubitoare a fost
sa)arsita in interesul unei terte persoane, cel pre5udiciat se )a indrepta impotri)a acesteia
in temeiul imboatirii fara 5usta cauza.
*ivulgarea !ecretului comercial (rt. 1.,0,
O persoana se poate e,onera de raspundere pentru pre5udiciul cauzat prin di)ularea
secretului comercial do)edind ca di)ularea a fost impusa de impre5urari ra)e ce
pri)eau sanatatea sau siuranta publica.
&ndeplinirea unei activitati impu!e ori permi!e de lege (rt. 1.,0-
Indeplinirea unei acti)itati impuse ori permise de lee sau ordinul superiorului nu il
e,onereaza de raspundere pe cel care putea sa isi dea seama de caracterul ilicit al faptei
sale sa)arsite in asemenea impre5urari.
%fectele 7otararii penale (rt. 1.,0/
Instanta ci)ila nu este leata de dispozitiile leii penale si nici de 6otararea definiti)a de
ac6itare sau de incetare a procesului penal in ceea ce pri)este e,istenta pre5udiciului ori a
)ino)atiei autorului faptei ilicite.
$a!punderea minorului !i a celui pu! !ub interdictie 3udecatorea!ca (rt. 1.,00
01. Minorul care nu a implinit )arsta de 13 ani sau persoana pusa sub interdictie
5udecatoreasca nu raspunde de pre5udiciul cauzat, daca nu se do)edeste discernamantul
sau la data sa)arsirii faptei.
02. Minorul care a implinit )arsta de 13 ani raspunde de pre5udiciul cauzat, in afara de
cazul in care do)edeste ca a fost lipsit de discernamant la data sa)arsirii faptei.
$a!punderea altor per!oane lip!ite de di!cernamant (rt. 1.,07
01. *el care a cauzat un pre5udiciu nu este raspunzator daca in momentul in care a
sa)arsit fapta paubitoare era intr(o stare, c6iar )remelnica, de tulburare a mintii care l(a
pus in neputinta de a(si da seama de urmarile faptei sale.
02. *u toate acestea, cel care a cauzat pre5udiciul este raspunzator, daca starea )remelnica
de tulburare a mintii a fost pro)ocata de el insusi, prin betia produsa de alcool, de
stupefiante sau de alte substante.
+bligatia !ub!idiara de indemnizare a victimei (rt. 1.,08
01. Lipsa discernamantului nu il scuteste pe autorul pre5udiciului de plata unei
indemnizatii catre )ictima ori de cate ori nu poate fi ana5ata raspunderea persoanei care
a)ea, potri)it leii, indatorirea de a(l supra)e6ea.
02. Indemnizatia )a fi stabilita intr(un cuantum ec6itabil, tinandu(se seama de starea
patrimoniala a partilor.
$a!punderea altor per!oane (rt. 1.,09
01. *el care l(a indemnat sau l(a determinat pe altul sa cauzeze un pre5udiciu, l(a a5utat in
orice fel sa il pricinuiasca sau, cu buna stiinta, a tainuit bunuri ce pro)eneau dintr(o fapta
ilicita ori a tras foloase din pre5udicierea altuia raspunde solidar cu autorul faptei.
02. Dispozitiile alin. 01. se aplica si in pri)inta celui care, in orice fel, a impiedicat ori a
intarziat c6emarea in 5udecata a autorului faptei ilicite.
&mpo!ibilitatea de individualizare a autorului faptei ilicite (rt. 1.,70
Daca pre5udiciul a fost cauzat prin actiunea simultana sau succesi)a a mai multor
persoane, fara sa se poata stabili ca a fost cauzat sau, dupa caz, ca nu putea fi cauzat prin
fapta )reuneia dintre ele, toate aceste persoane )or raspunde solidar fata de )ictima.
inovatia comuna. #luralitatea de cauze (rt. 1.,71
01. In cazul in care )ictima a contribuit cu intentie sau din culpa la cauzarea ori la marirea
pre5udiciului sau nu le(a e)itat, in tot sau in parte, desi putea sa o faca, cel c6emat sa
raspunda )a fi tinut numai pentru partea de pre5udiciu pe care a pricinuit(o.
02. Dispozitiile alin. 01. se aplica si in cazul in care la cauzarea pre5udiciului au contribuit
atat fapta sa)arsita de autor, cu intentie sau din culpa, cat si forta ma5ora, cazul fortuit ori
fapta tertului pentru care autorul nu este obliat sa raspunda.
4ectiunea - ) $a!punderea pentru fapta altuia
$a!punderea pentru fapta minorului !au a celui pu! !ub interdictie (rt. 1.,72
01. *el care in temeiul leii, al unui contract ori al unei 6otarari 5udecatoresti este obliat
sa supra)e6eze un minor sau o persoana pusa sub interdictie raspunde de pre5udiciul
cauzat altuia de catre aceste din urme persoane.
02. Raspunderea subzista c6iar in cazul cand faptuitorul, fiind lipsit de discernamant, nu
raspunde pentru fapta proprie.
02. *el obliat la supra)e6ere este e,onerat de raspundere numai daca do)edeste ca nu a
putut impiedica fapta pre5udiciabila. In cazul parintilor sau, dupa caz, al tutorilor, do)ada
se considera a fi facuta numai daca ei probeaza ca fapta copilului constituie urmarea unei
alte cauze decat modul in care si(au indeplinit indatoririle decurand din e,ercitiul
autoritatii parintesti.
$a!punderea comitentilor pentru prepu!i (rt. 1.,7,
01. *omitentul este obliat sa repare pre5udiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori
fapta sa)arsita de acestia are leatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.
02. %ste comitent cel care, in )irtutea unui contract sau in temeiul leii, e,ercita directia,
supra)e6erea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari
in interesul sau ori al altuia.
02. *omitentul nu raspunde daca do)edeste ca )ictima cunostea sau, dupa impre5urari,
putea sa cunoasca, la data sa)arsirii faptei pre5udiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio
leatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.
Corelatia formelor de ra!pundere pentru fapta altei per!oane (rt. 1.,7-
01. Parintii nu raspund daca fac do)ada ca sunt indeplinite cerintele raspunderii persoanei
care a)ea obliatia de supra)e6ere a minorului.
02. &icio alta persoana, in afara comitentului, nu raspunde pentru fapta pre5udiciabila
sa)arsita de minorul care a)ea calitatea de prepus. *u toate acestea, in cazul in care
comitentul este parintele minorului care a sa)arsit fapta ilicita, )ictima are dreptul de a
opta asupra temeiului raspunderii.
4ectiunea / ) $a!punderea pentru pre3udiciul cauzat de animale !au de lucruri
$a!punderea pentru pre3udiciile cauzate de animale (rt. 1.,7/
Proprietarul unui animal sau cel care se ser)este de el raspunde, independent de orice
culpa, de pre5udiciul cauzat de animal, c6iar daca acesta a scapat de sub paza sa.
$a!punderea pentru pre3udiciile cauzate de lucruri (rt. 1.,70
01. Oricine este obliat sa repare, independent de orice culpa, pre5udiciul cauzat de lucrul
aflat sub paza sa.
02. Dispozitiile alin. 01. sunt aplicabile si in cazul coliziunii unor )e6icule sau in alte
cazuri similare. *u toate acestea, in astfel de cazuri, sarcina repararii tuturor pre5udiciilor
)a re)eni numai celui a carui fapta culpabila intruneste, fata de ceilalti, conditiile fortei
ma5ore.
Notiunea de paza (rt. 1.,77
In intelesul dispozitiilor art. 1.2/5 si 1.2/!, are paza animalului sau a lucrului proprietarul
ori cel care, in temeiul unei dispozitii leale sau al unui contract ori c6iar numai in fapt,
e,ercita in mod independent controlul si supra)e6erea asupra animalului sau a lucrului
si se ser)este de acesta in interes propriu.
$a!punderea pentru ruina edificiului (rt. 1.,78
Proprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este obliat sa repare
pre5udiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor parti din ele, daca aceasta este
urmarea lipsei de intretinere sau a unui )iciu de constructie.
(lte cazuri de ra!pundere (rt. 1.,79
01. *el care ocupa un imobil, c6iar fara niciun titlu, raspunde pentru pre5udiciul cauzat
prin caderea sau aruncarea din imobil a unui lucru.
02. Daca, in cazul pre)azut la alin. 01., sunt indeplinite si conditiile raspunderii pentru
pre5udiciile cauzate de lucruri, )ictima are un drept de optiune in )ederea repararii
pre5udiciului.
Cauze de e1onerare (rt. 1.,80
In cazurile pre)azute la art. 1.2/5, 1.2/!, 1.2/# si 1.2/; nu e,ista obliatie de reparare a
pre5udiciului, atunci cand acesta este cauzat e,clusi) de fapta )ictimei insesi ori a unui
tert sau este urmarea unui caz de forta ma5ora.
4ectiunea 0 ) $epararea pre3udiciului in cazul ra!punderii delictuale
+biectul reparatiei (rt. 1.,81
01. Orice pre5udiciu da dreptul la reparatie.
02. Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzarii pre5udiciului, c6iar daca acest drept nu
poate fi )alorificat imediat.
02. Dreptului la reparatie ii sunt aplicabile, de la data nasterii sale, toate dispozitiile leale
pri)ind e,ecutarea, transmisiunea, transformarea si stinerea obliatiilor.
$a!punderea !olidara (rt. 1.,82
*ei care raspund pentru o fapta pre5udiciabila sunt tinuti solidar la reparatie fata de cel
pre5udiciat.
$aporturile dintre debitori (rt. 1.,8,
Intre cei care raspund solidar, sarcina reparatiei se imparte proportional in masura in care
fiecare a participat la cauzarea pre5udiciului ori potri)it cu intentia sau cu ra)itatea
culpei fiecaruia, daca aceasta participare nu poate fi stabilita. In cazul in care nici astfel
nu se poate imparti sarcina reparatiei, fiecare )a contribui in mod eal la repararea
pre5udiciului.
*reptul de regre! (rt. 1.,8-
01. *el care raspunde pentru fapta altuia se poate intoarce impotri)a aceluia care a cauzat
pre5udiciul, cu e,ceptia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator pentru
pre5udiciul cauzat.
02. *and cel care raspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul 8inantelor Publice se
)a intoarce in mod obliatoriu, pe cale 5udiciara, impotri)a aceluia care a cauzat
pre5udiciul, in masura in care acesta din urma este raspunzator, potri)it leii speciale,
pentru producerea acelui pre5udiciu.
02. Daca pre5udiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel care, fiind raspunzator
pentru fapta uneia dintre ele, a platit despaubirea se poate intoarce si impotri)a celorlalte
persoane care au contribuit la cauzarea pre5udiciului sau, daca )a fi cazul, impotri)a celor
care raspund pentru acestea. In toate cazurile, reresul )a fi limitat la ceea ce depaseste
partea ce re)ine persoanei pentru care se raspunde si nu poate depasi partea din
despaubire ce re)ine fiecareia dintre persoanele impotri)a carora se e,ercita reresul.
03. In toate cazurile, cel care e,ercita reresul nu poate recupera partea din despaubire
care corespunde propriei sale contributii la cauzarea pre5udiciului.
&ntinderea reparatiei (rt. 1.,8/
01. Pre5udiciul se repara interal, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
02. 1e )or putea acorda despaubiri si pentru un pre5udiciu )iitor daca producerea lui este
neindoielnica.
02. Despaubirea trebuie sa cuprinda pierderea suferita de cel pre5udiciat, castiul pe care
in conditii obisnuite el ar fi putut sa il realizeze si de care a fost lipsit, precum si
c6eltuielile pe care le(a facut pentru e)itarea sau limitarea pre5udiciului.
03. Daca fapta ilicita a determinat si pierderea sansei de a obtine un a)anta5 sau de a e)ita
o pauba, reparatia )a fi proportionala cu probabilitatea obtinerii a)anta5ului ori, dupa
caz, a e)itarii paubei, tinand cont de impre5urari si de situatia concreta a )ictimei.
6ormele reparatiei (rt. 1.,80
01. Repararea pre5udiciului se face in natura, prin restabilirea situatiei anterioare, iar daca
aceasta nu este cu putinta ori daca )ictima nu este interesata de reparatia in natura, prin
plata unei despaubiri, stabilite prin acordul partilor sau, in lipsa, prin 6otarare
5udecatoreasca.
02. La stabilirea despaubirii se )a a)ea in )edere, daca prin lee nu se pre)ede altfel,
data producerii pre5udiciului.
02. Daca pre5udiciul are un caracter de continuitate, despaubirea se acorda sub forma de
prestatii periodice.
03. In cazul pre5udiciului )iitor, despaubirea, indiferent de forma in care s(a acordat, )a
putea fi sporita, redusa sau suprimata, daca, dupa stabilirea ei, pre5udiciul s(a marit, s(a
micsorat ori a incetat.
atamarea integritatii corporale !au a !anatatii (rt. 1.,87
01. In caz de )atamare a interitatii corporale sau a sanatatii unei persoane, despaubirea
trebuie sa cuprinda, in conditiile art. 1.2## si 1.2#;, dupa caz, ec6i)alentul castiului din
munca de care cel paubit a fost lipsit sau pe care este impiedicat sa il dobandeasca, prin
efectul pierderii sau reducerii capacitatii sale de munca. In afara de aceasta, despaubirea
trebuie sa acopere c6eltuielile de inri5ire medicala si, daca )a fi cazul, c6eltuielile
determinate de sporirea ne)oilor de )iata ale celui paubit, precum si orice alte pre5udicii
materiale.
02. Despaubirea pentru pierderea sau nerealizarea castiului din munca se acorda,
tinandu(se seama si de sporirea ne)oilor de )iata ale celui pre5udiciat, sub forma de
prestatii banesti periodice. La cererea )ictimei, instanta )a putea acorda despaubirea,
pentru moti)e temeinice, sub forma unei sume lobale.
02. In toate cazurile, instanta )a putea acorda celui paubit o despaubire pro)izorie
pentru acoperirea ne)oilor urente.
4tabilirea pierderii !i a nerealizarii ca!tigului din munca (rt. 1.,88
01. Despaubirea pentru pierderea sau nerealizarea castiului din munca se )a stabili pe
baza )enitului mediu lunar net din munca al celui paubit din ultimul an inainte de
pierderea sau reducerea capacitatii sale de munca ori, in lipsa, pe baza )enitului lunar net
pe care l(ar fi putut realiza, tinandu(se seama de calificarea profesionala pe care o a)ea
sau ar fi a)ut(o la terminarea preatirii pe care era in curs sa o primeasca.
02. *u toate acestea, daca cel paubit face do)ada posibilitatii obtinerii unui )enit din
munca mai mare in baza unui contract inc6eiat in ultimul an, iar acesta nu a fost pus in
e,ecutare, se )a tine seama in stabilirea despaubirii de aceste )enituri.
02. Daca cel paubit nu a)ea o calificare profesionala si nici nu era in curs sa o
primeasca, despaubirea se )a stabili pe baza salariului minim net pe economie.
atamarea minorului (rt. 1.,89
01. Daca cel care a suferit )atamarea interitatii corporale sau a sanatatii este un minor,
despaubirea stabilita potri)it pre)ederilor art. 1.2## alin. 01. )a fi datorata de la data
cand, in mod normal, minorul si(ar fi terminat preatirea profesionala pe care o primea.
02. Pana la acea data, daca minorul a)ea un casti la momentul )atamarii, despaubirea
se )a stabili pe baza castiului de care a fost lipsit, iar daca nu a)ea un casti, potri)it
dispozitiilor art. 1.2##, care se aplica in mod corespunzator. 'ceasta din urma
despaubire )a fi datorata de la data cand minorul a implinit )arsta pre)azuta de lee
pentru a putea fi parte intr(un raport de munca.
#er!oana indreptatita la de!pagubire in caz de dece! (rt. 1.,90
01. Despaubirea pentru pre5udiciile cauzate prin decesul unei persoane se cu)ine numai
celor indreptatiti, potri)it leii, la intretinere din partea celui decedat.
02. *u toate acestea, instanta, tinand seama de impre5urari, poate acorda despaubire si
celui caruia )ictima, fara a fi obliata de lee, ii presta intretinere in mod curent.
02. La stabilirea despaubirii se )a tine seama de ne)oile celui paubit, precum si de
)eniturile pe care, in mod normal, cel decedat le(ar fi a)ut pe timpul pentru care s(a
acordat despaubirea. Dispozitiile art. 1.2#/:1.2#; se aplica in mod corespunzator.
$epararea pre3udiciului nepatrimonial (rt. 1.,91
01. In caz de )atamare a interitatii corporale sau a sanatatii, poate fi acordata si o
despaubire pentru restranerea posibilitatilor de )iata familiala si sociala.
02. Instanta 5udecatoreasca )a putea, de asemenea, sa acorde despaubiri ascendentilor,
descendentilor, fratilor, surorilor si sotului, pentru durerea incercata prin moartea
)ictimei, precum si oricarei alte persoane care, la randul ei, ar putea do)edi e,istenta unui
asemenea pre5udiciu.
02. Dreptul la despaubire pentru atinerile aduse drepturilor inerente personalitatii
oricarui subiect de drept )a putea fi cedat numai in cazul cand a fost stabilit printr(o
tranzactie sau printr(o 6otarare 5udecatoreasca definiti)a.
03. Dreptul la despaubire, recunoscut potri)it dispozitiilor prezentului articol, nu trece la
mostenitori. 'cestia il pot insa e,ercita, daca actiunea a fost pornita de defunct.
05. Dispozitiile art. 252:25! raman aplicabile.
C7eltuieli de ingri3ire a !anatatii. C7eltuieli de inmormantare (rt. 1.,92
*el care a facut c6eltuieli pentru inri5irea sanatatii )ictimei sau, in caz de deces al
acesteia, pentru inmormantare are dreptul la inapoierea lor de la cel care raspunde pentru
fapta ce a prile5uit aceste c6eltuieli.
*e!pagubirea in raport cu a3utorul !i pen!ia (rt. 1.,9,
01. Daca in cadrul asiurarilor sociale s(a recunoscut dreptul la un a5utor sau la o pensie,
reparatia este datorata numai in masura in care pauba suferita prin )atamare sau moarte
depaseste a5utorul ori pensia.
02. *at timp a5utorul sau pensia nu a fost efecti) acordata sau, dupa caz, refuzata celui
paubit, instanta nu il poate oblia pe cel c6emat sa raspunda decat la o despaubire
pro)izorie, in conditiile dispozitiilor art. 1.2#/ alin. 02..
#rorogarea termenului pre!criptiei (rt. 1.,9-
In toate cazurile in care despaubirea deri)a dintr(un fapt supus de leea penala unei
prescriptii mai luni decat cea ci)ila, termenul de prescriptie a raspunderii penale se
aplica si dreptului la actiunea in raspundere ci)ila.
4u!pendarea pre!criptiei (rt. 1.,9/
Prescriptia dreptului la actiune cu pri)ire la repararea pre5udiciului cauzat prin )atamarea
interitatii corporale sau a sanatatii ori prin decesul unei persoane este suspendata pana la
stabilirea pensiei sau a a5utoarelor ce s(ar cu)eni, in cadrul asiurarilor sociale, celui
indreptatit la reparatie.
"itlul &&& ) 'odalitatile obligatiilor
Capitolul & ) *i!pozitii generale
Categorii de obligatii (rt. 1.,90
01. Obliatiile pot fi pure si simple, obliatii simple sau afectate de modalitati.
02. Obliatiile pure si simple nu sunt susceptibile de modalitati.
+bligatii !imple (rt. 1.,97
01. Obliatia simpla nu este afectata de termen sau conditie si poate fi e,ecutata imediat,
din proprie initiati)a sau la cererea creditorului.
02. Obliatia este simpla, iar nu conditionala, daca eficacitatea sau desfiintarea ei depinde
de un e)eniment care, fara ca partile sa stie, a)usese de5a loc in momentul in care
debitorul s(a obliat sub conditie.
+bligatii afectate de modalitati (rt. 1.,98
Obliatiile pot fi afectate de termen sau conditie.
Capitolul && ) Conditia
+bligatia conditionala (rt. 1.,99
%ste afectata de conditie obliatia a carei eficacitate sau desfiintare depinde de un
e)eniment )iitor si nesiur.
Conditia !u!pen!iva (rt. 1.-00
*onditia este suspensi)a atunci cand de indeplinirea sa depinde eficacitatea obliatiei.
Conditia rezolutorie (rt. 1.-01
01. *onditia este rezolutorie atunci cand indeplinirea ei determina desfiintarea obliatiei.
02. Pana la proba contrara, conditia se prezuma a fi rezolutorie ori de cate ori scadenta
obliatiilor principale preceda momentul la care conditia s(ar putea indeplini.
Conditia impo!ibila, ilicita !au imorala (rt. 1.-02
*onditia imposibila, contrara leii sau bunelor mora)uri este considerata nescrisa, iar
daca este insasi cauza contractului, atrae nulitatea absoluta a acestuia.
Conditia pur pote!tativa (rt. 1.-0,
Obliatia contractata sub o conditie suspensi)a ce depinde e,clusi) de )ointa debitorului
nu produce niciun efect.
Con!tatarea indeplinirii conditiei (rt. 1.-0-
01. Indeplinirea conditiei se apreciaza dupa criteriile stabilite de parti sau pe care acestea
este probabil sa le fi a)ut in )edere dupa impre5urari.
02. *and obliatia este contractata sub conditia producerii unui e)eniment intr(un anumit
termen, conditia este socotita neindeplinita daca termenul s(a implinit fara ca e)enimentul
sa se produca. In lipsa unui termen, conditia se considera neindeplinita numai atunci cand
este siur ca e)enimentul nu se )a produce.
02. 'tunci cand obliatia este contractata sub conditia ca un e)eniment nu se )a produce
intr(un anumit termen, conditia se considera indeplinita daca este siur ca e)enimentul nu
se )a produce. In lipsa unui termen, conditia nu se considera indeplinita decat atunci cand
este siur ca e)enimentul nu se )a produce.
03. Partea interesata poate cere oricand instantei sa constate indeplinirea sau
neindeplinirea conditiei.
*eterminarea indeplinirii !au neindeplinirii conditiei (rt. 1.-0/
01. *onditia se considera indeplinita daca debitorul obliat sub aceasta conditie impiedica
realizarea ei.
02. *onditia se considera neindeplinita daca partea interesata de indeplinirea conditiei
determina, cu rea(credinta, realizarea e)enimentului.
$enuntarea la conditie (rt. 1.-00
01. Partea in al carei interes e,clusi) a fost stipulata conditia este libera sa renunte
unilateral la aceasta atat timp cat conditia nu s(a indeplinit.
02. Renuntarea la conditie face ca obliatia sa fie simpla.
%fectele indeplinirii conditiei (rt. 1.-07
01. *onditia indeplinita este prezumata a produce efecte retroacti), din momentul
inc6eierii contractului, daca din )ointa partilor, natura contractului ori dispozitiile leale
nu rezulta contrariul.
02. In cazul contractelor cu e,ecutare continua sau succesi)a afectate de o conditie
rezolutorie, indeplinirea acesteia, in lipsa unei stipulatii contrare, nu are niciun efect
asupra prestatiilor de5a e,ecutate.
02. 'tunci cand conditia suspensi)a produce efecte retroacti)e, in caz de indeplinire,
debitorul este obliat la e,ecutare ca si cum obliatia ar fi fost simpla. 'ctele inc6eiate de
proprietarul sub conditie suspensi)a sunt )alabile si, in cazul indeplinirii conditiei,
produc efecte de la data inc6eierii lor.
03. 'tunci cand conditia rezolutorie produce efecte retroacti)e, in caz de indeplinire,
fiecare dintre parti este obliata sa restituie celeilalte prestatiile pe care le(a primit in
temeiul obliatiei ca si cum aceasta nu ar fi e,istat niciodata. Dispozitiile pri)itoare la
restituirea prestatiilor se aplica in mod corespunzator.
"ran!miterea obligatiei conditionale (rt. 1.-08
01. Obliatia afectata de conditie este transmisibila, drepturile dobanditorului fiind insa
supuse aceleiasi conditii.
02. Obliatia afectata de conditie se poate prelua, dispozitiile art. 1.5;;:1.!0#
aplicandu(se in mod corespunzator.
(ctele con!ervatorii (rt. 1.-09
*reditorul poate, c6iar inainte de indeplinirea conditiei, sa faca orice acte de conser)are a
dreptului sau.
6ructele cule!e inaintea indeplinirii conditiei (rt. 1.-10
In lipsa de stipulatie sau pre)edere leala contrara, fructele culese ori incasate inaintea
indeplinirii conditiei se cu)in proprietarului sub conditie rezolutorie.
Capitolul &&& ) "ermenul
+bligatia afectata de termen (rt. 1.-11
01. Obliatia este afectata de termen atunci cand e,ecutarea sau stinerea ei depinde de
un e)eniment )iitor si siur.
02. $ermenul poate fi stabilit de parti sau de instanta ori pre)azut de lee.
Categorii de termene (rt. 1.-12
01. $ermenul este suspensi) atunci cand, pana la implinirea lui, este amanata scadenta
obliatiei.
02. $ermenul este e,tincti) atunci cand, la implinirea lui, obliatia se stine.
2eneficiul termenului (rt. 1.-1,
01. $ermenul profita debitorului, afara de cazul cand din lee, din )ointa partilor sau din
impre5urari rezulta ca a fost stipulat in fa)oarea creditorului sau a ambelor parti.
02. *el ce are beneficiul e,clusi) al termenului poate renunta oricand la acesta, fara
consimtamantul celeilalte parti.
%fectul termenului !u!pen!iv (rt. 1.-1-
*eea ce este datorat cu termen nu se poate cere inainte de implinirea acestuia, dar ceea ce
s(a e,ecutat de buna)oie si in cunostinta de cauza inainte de implinirea termenului nu
este supus restituirii.
4tabilirea 3udiciara a termenului (rt. 1.-1/
01. 'tunci cand partile con)in sa amane stabilirea termenului sau lasa uneia dintre ele
sarcina de a(l stabili si cand, dupa o durata rezonabila de timp, termenul nu a fost inca
stabilit, instanta poate, la cererea uneia dintre parti, sa fi,eze termenul tinand seama de
natura obliatiei, de situatia partilor si de orice alte impre5urari.
02. Instanta poate, de asemenea, sa fi,eze termenul atunci cand, prin natura sa, obliatia
presupune un termen si nu e,ista nicio con)entie prin care acesta sa poata fi determinat.
02. *ererea pentru stabilirea termenului se solutioneaza potri)it reulilor aplicabile
ordonantei presedintiale, fiind supusa prescriptiei, care incepe sa cura de la data
inc6eierii contractului.
Calculul termenelor (rt. 1.-10
*alculul termenelor, indiferent de durata si iz)orul lor, se face potri)it reulilor stabilite
in titlul III din cartea a +I(a.
*ecaderea din beneficiul termenului (rt. 1.-17
01. Debitorul decade din beneficiul termenului daca se afla in stare de insol)abilitate sau,
dupa caz, de insol)enta declarata in conditiile leii, precum si atunci cand, cu intentie sau
dintr(o culpa ra)a, diminueaza prin fapta sa arantiile constituite in fa)oarea creditorului
sau nu constituie arantiile promise.
02. In sensul pre)ederilor alin. 01., starea de insol)abilitate rezulta din inferioritatea
acti)ului patrimonial ce poate fi supus, potri)it leii, e,ecutarii silite, fata de )aloarea
totala a datoriilor e,iibile. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, aceasta stare se constata
de instanta, care, in acest scop, poate tine seama de anumite impre5urari, precum
disparitia intempesti)a a debitorului, neplata unor datorii de)enite scadente, declansarea
impotri)a sa a unei proceduri de e,ecutare silita si altele asemenea.
02. Decaderea din beneficiul termenului poate fi ceruta si atunci cand, din culpa sa,
debitorul a5une in situatia de a nu mai satisface o conditie considerata esentiala de
creditor la data inc6eierii contractului. In acest caz, este necesar sa se fi stipulat e,pres
caracterul esential al conditiei si posibilitatea sanctiunii decaderii, precum si sa fi e,istat
un interes leitim pentru creditor sa considere conditia respecti)a drept esentiala.
%1igibilitatea anticipata (rt. 1.-18
Renuntarea la termen sau decaderea din beneficiul termenului face ca obliatia sa de)ina
de indata e,iibila.
&nopozabilitatea decaderii din termen (rt. 1.-19
Decaderea din beneficiul termenului a unui debitor, c6iar solidar, nu este opozabila
celorlalti codebitori.
Nerealizarea evenimentului (rt. 1.-20
Daca un e)eniment pe care partile il considera ca fiind un termen nu se realizeaza,
obliatia de)ine e,iibila in ziua in care e)enimentul ar fi trebuit in mod normal sa se
produca. In acest caz, sunt aplicabile pre)ederile prezentului capitol.
"itlul & ) +bligatiile comple1e
Capitolul & ) +bligatiile divizibile !i obligatiile indivizibile
Categorii (rt. 1.-21
Obliatiile pot fi di)izibile sau indi)izibile.
+bligatia divizibila (rt. 1.-22
01. Obliatia este di)izibila intre mai multi debitori atunci cand acestia sunt obliati fata
de creditor la aceeasi prestatie, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrans la e,ecutarea
obliatiei decat separat si in limita partii sale din datorie.
02. Obliatia este di)izibila intre mai multi creditori atunci cand fiecare dintre acestia nu
poate sa ceara de la debitorul comun decat e,ecutarea partii sale din creanta.
#rezumtia de egalitate (rt. 1.-2,
Daca prin lee ori prin contract nu se dispune altfel, debitorii unei obliatii di)izibile sunt
tinuti fata de creditor in parti eale. 'ceasta reula se aplica, in mod similar, si in pri)inta
creditorilor.
#rezumtia de divizibilitate. %1ceptii (rt. 1.-2-
Obliatia este di)izibila de plin drept, cu e,ceptia cazului in care indi)izibilitatea a fost
stipulata in mod e,pres ori obiectul obliatiei nu este, prin natura sa, susceptibil de
di)izare materiala sau intelectuala.
%fectele obligatiei indivizibile (rt. 1.-2/
01. Obliatia indi)izibila nu se di)ide intre debitori, intre creditori si nici intre
mostenitorii acestora.
02. 8iecare dintre debitori sau dintre mostenitorii acestora poate fi constrans separat la
e,ecutarea intreii obliatii si, respecti), fiecare dintre creditori sau dintre mostenitorii
acestora poate cere e,ecutarea interala.
4olidaritatea !i indivizibilitatea (rt. 1.-20
01. 1olidaritatea debitorilor sau creditorilor nu atrae, prin ea insasi, indi)izibilitatea
obliatiilor.
02. In lipsa de stipulatie contrara, creditorii si debitorii unei obliatii indi)izibile nu sunt
leati solidar.
*ivizibilitatea obligatiei intre mo!tenitori (rt. 1.-27
Obliatia di)izibila prin natura ei care nu are decat un sinur debitor si un sinur creditor
trebuie sa fie e,ecutata intre acestia ca si cum ar fi indi)izibila, insa ea ramane di)izibila
intre mostenitorii fiecaruia dintre ei.
%1ecutarea in natura (rt. 1.-28
*and e,ecutarea obliatiei indi)izibile are loc in natura, fiecare creditor nu poate cere si
primi prestatia datorata decat in intreime.
$e!tituirea pre!tatiilor (rt. 1.-29
Obliatia de restituire a prestatiilor efectuate in temeiul unei obliatii indi)izibile este
di)izibila, afara de cazul in care indi)izibilitatea obliatiei de restituire rezulta din c6iar
natura ei.
*aunele)intere!e (rt. 1.-,0
01. Obliatia de a e,ecuta prin ec6i)alent o obliatie indi)izibila este di)izibila.
02. Daunele(interese suplimentare nu pot fi cerute decat debitorului )ino)at de
nee,ecutarea obliatiei. %le se cu)in creditorilor numai in proportie cu partea din creanta
ce re)ine fiecaruia dintre ei.
%1i!tenta mai multor creditori (rt. 1.-,1
01. *reditorii si debitorii unei obliatii indi)izibile nu sunt prezumati a(si fi incredintat
reciproc puterea de a actiona pentru ceilalti in pri)inta creantei.
02. &o)atia, remiterea de datorie, compensatia ori confuziunea consimtita sau care
opereaza fata de un creditor nu stine obliatia decat pentru partea din creanta ce re)ine
acestuia. 8ata de ceilalti creditori, debitorul ramane obliat pentru tot.
02. Debitorul care a platit celorlalti creditori este indreptatit sa primeasca de la acestia
ec6i)alentul partii din obliatie cu)enite creditorului care a consimtit la stinerea creantei
sau fata de care aceasta a operat.
%1i!tenta mai multor debitori (rt. 1.-,2
01. &o)atia, remiterea de datorie, compensatia ori confuziunea consimtita sau care
opereaza in pri)inta unui debitor stine obliatia indi)izibila si ii libereaza pe ceilalti
debitori, acestia ramanand insa tinuti sa plateasca celui dintai ec6i)alentul partilor lor.
02. *reditorul poate sa ceara oricaruia dintre debitori e,ecutarea intreii obliatii, oricare
ar fi partea din obliatie ce re)ine acestuia. *reditorul poate, de asemenea, sa ceara ca toti
debitorii sa efectueze plata in acelasi timp.
02. Debitorul c6emat in 5udecata pentru totalitatea obliatiei poate cere un termen pentru
a(i introduce in cauza pe ceilalti debitori, cu e,ceptia cazului in care prestatia nu poate fi
realizata decat de cel c6emat in 5udecata, care, in acest caz, poate fi obliat sa e,ecute
sinur intreaa prestatie, a)and insa drept de reres impotri)a celorlalti debitori.
03. Punerea in intarziere a unuia dintre debitori, de drept sau la cererea creditorului, nu
produce efecte impotri)a celorlalti debitori.
05. Indata ce cauza indi)izibilitatii inceteaza, obliatia de)ine di)izibila.
#re!criptia (rt. 1.-,,
01. 1uspendarea prescriptiei fata de unul dintre creditorii sau debitorii unei obliatii
indi)izibile produce efecte si fata de ceilalti.
02. $ot astfel, intreruperea prescriptiei in pri)inta unuia dintre creditorii sau debitorii unei
obliatii indi)izibile produce efecte si fata de ceilalti.
Capitolul && ) +bligatiile !olidare
4ectiunea 1 ) +bligatiile !olidare intre creditori
4olidaritatea dintre creditori (rt. 1.-,-
01. Obliatia solidara confera fiecarui creditor dreptul de a cere e,ecutarea intreii
obliatii si de a da c6itanta liberatorie pentru tot.
02. %,ecutarea obliatiei in beneficiul unuia dintre creditorii solidari il libereaza pe
debitor in pri)inta celorlalti creditori solidari.
&zvorul !olidaritatii (rt. 1.-,/
1olidaritatea dintre creditori nu e,ista decat daca este stipulata in mod e,pres.
$eprezentarea reciproca a creditorilor (rt. 1.-,0
01. *reditorii solidari sunt prezumati a(si fi incredintat reciproc puterea de a actiona
pentru estionarea si satisfacerea interesului lor comun.
02. Orice acte prin care unul dintre creditorii solidari ar consimti la reducerea ori
inlaturarea drepturilor, accesoriilor sau beneficiilor creantei ori ar pre5udicia in orice alt
mod interesele celorlalti creditori sunt inopozabile acestora din urma.
02. >otararea 5udecatoreasca obtinuta de unul dintre creditori impotri)a debitorului
comun profita si celorlalti creditori.
03. >otararea 5udecatoreasca pronuntata in fa)oarea debitorului comun nu poate fi
in)ocata si impotri)a creditorilor care nu au fost parte in proces.
(legerea debitorului (rt. 1.-,7
Debitorul poate plati, la aleerea sa, oricaruia dintre creditorii solidari, liberandu(se astfel
fata de toti, insa numai atat timp cat niciunul dintre creditori nu l(a urmarit in 5ustitie. In
acest din urma caz, debitorul nu se poate libera decat platind creditorului reclamant.
Compen!atia (rt. 1.-,8
Debitorul poate opune unui creditor solidar compensatia care a operat in raport cu un alt
creditor solidar, insa numai in proportie cu partea din creanta ce re)ine acestuia din
urma.
Confuziunea (rt. 1.-,9
Daca unul dintre creditorii solidari dobandeste si calitatea de debitor, confuziunea nu
stine creanta solidara decat in proportie cu partea din creanta ce ii re)ine acelui creditor.
*eilalti creditori solidari isi pastreaza dreptul de reres impotri)a creditorului in persoana
caruia a operat confuziunea, proportional cu partea din creanta ce ii re)ine fiecaruia
dintre ei.
$emiterea de datorie (rt. 1.--0
Remiterea de datorie consimtita de unul dintre creditorii solidari nu il libereaza pe debitor
decat pentru partea din creanta ce ii re)ine acelui creditor.
#re!criptia (rt. 1.--1
01. 1uspendarea prescriptiei in folosul unuia dintre creditorii solidari poate fi in)ocata si
de catre ceilalti creditori solidari.
02. Intreruperea prescriptiei in pri)inta unuia dintre creditorii solidari profita tuturor
creditorilor solidari.
*ivizibilitatea obligatiei intre mo!tenitori (rt. 1.--2
Obliatia in fa)oarea unui creditor solidar se imparte de drept intre mostenitorii sai.
4ectiunea 2 ) +bligatiile !olidare intre debitori
91. *i!pozitii generale
4olidaritatea dintre debitori (rt. 1.--,
Obliatia este solidara intre debitori atunci cand toti sunt obliati la aceeasi prestatie,
astfel incat fiecare poate sa fie tinut separat pentru intreaa obliatie, iar e,ecutarea
acesteia de catre unul dintre codebitori ii libereaza pe ceilalti fata de creditor.
+bligatiile !olidare afectate de modalitati (rt. 1.---
%,ista solidaritate c6iar daca debitorii sunt obliati sub modalitati diferite.
&zvoarele !olidaritatii (rt. 1.--/
1olidaritatea dintre debitori nu se prezuma. %a nu e,ista decat atunci cand este stipulata
e,pres de parti ori este pre)azuta de lee.
#rezumtie de !olidaritate (rt. 1.--0
1olidaritatea se prezuma intre debitorii unei obliatii contractate in e,ercitiul acti)itatii
unei intreprinderi, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
92. %fectele !olidaritatii in raporturile dintre creditor !i debitorii !olidari
&. %fectele principale in raporturile dintre creditor !i debitorii !olidari
*repturile creditorului (rt. 1.--7
01. *reditorul poate cere plata oricaruia dintre debitorii solidari, fara ca acesta sa ii poata
opune beneficiul de di)iziune.
02. 4rmarirea pornita contra unuia dintre debitorii solidari nu il impiedica pe creditor sa
se indrepte impotri)a celorlalti codebitori. Debitorul urmarit poate insa cere introducerea
in cauza a celorlalti codebitori.
%1ceptii !i aparari contra creditorului comun (rt. 1.--8
01. Debitorul solidar poate sa opuna creditorului toate mi5loacele de aparare care ii sunt
personale, precum si pe cele care sunt comune tuturor codebitorilor. %l nu poate insa
folosi mi5loacele de aparare care sunt pur personale altui codebitor.
02. Debitorul solidar care, prin fapta creditorului, este lipsit de o arantie sau de un drept
pe care ar fi putut sa il )alorifice prin subroatie este liberat de datorie pana la concurenta
)alorii acelor arantii sau drepturi.
#re!criptia (rt. 1.--9
01. 1uspendarea si intreruperea prescriptiei fata de unul dintre debitorii solidari produc
efecte si fata de ceilalti codebitori.
02. Intreruperea prescriptiei fata de un mostenitor al debitorului solidar nu produce efecte
fata de ceilalti codebitori decat pentru partea acelui mostenitor, c6iar daca este )orba
despre o creanta ipotecara.
Compen!atia (rt. 1.-/0
01. *ompensatia nu opereaza intre creditor si un debitor solidar decat in limita partii din
datorie ce re)ine acestuia din urma.
02. In acest caz, ceilalti codebitori nu sunt tinuti solidar decat pentru partea ramasa din
datorie dupa ce a operat compensatia.
$emiterea de datorie (rt. 1.-/1
01. Remiterea de datorie consimtita unuia dintre debitorii solidari nu ii libereaza pe
ceilalti codebitori, cu e,ceptia cazului in care creditorul declara aceasta in mod e,pres
sau remite de buna)oie debitorului oriinalul inscrisului sub semnatura pri)ata
constatator al creantei. Daca unui codebitor ii este remis oriinalul inscrisului autentic
constatator al creantei, creditorul poate do)edi ca nu a consimtit remiterea de datorie
decat in pri)inta acelui debitor.
02. Daca remiterea de datorie s(a facut numai in fa)oarea unuia dintre codebitorii solidari,
ceilalti raman tinuti solidar fata de creditor, dar cu scaderea partii din datorie pentru care
a operat remiterea. *u toate acestea, ei continua sa raspunda pentru tot atunci cand, la
data remiterii de datorie, creditorul si(a rezer)at in mod e,pres aceasta posibilitate, caz in
care ceilalti codebitori isi pastreaza dreptul de reres impotri)a debitorului beneficiar al
remiterii de datorie.
Confuziunea (rt. 1.-/2
*onfuziunea ii libereaza pe ceilalti codebitori solidari pentru partea aceluia care reuneste
in persoana sa calitatile de creditor si debitor al obliatiei solidare.
$enuntarea la !olidaritate (rt. 1.-/,
01. Renuntarea la solidaritate in pri)inta unuia dintre codebitorii solidari nu afecteaza
e,istenta obliatiei solidare in raport cu ceilalti. *odebitorul solidar care beneficiaza de
renuntarea la solidaritate ramane tinut pentru partea sa atat fata de creditor, cat si fata de
ceilalti codebitori in cazul reresului acestora din urma.
02. Renuntarea la solidaritate trebuie sa fie e,presa.
02. De asemenea, creditorul renunta la solidaritate atunci cand<
a. fara a(si rezer)a beneficiul solidaritatii in raport cu debitorul solidar care a facut plata,
mentioneaza in c6itanta ca plata reprezinta partea acestuia din urma din obliatia
solidara. Daca plata are ca obiect numai o parte din dobanzi, renuntarea la solidaritate nu
se intinde si asupra dobanzilor neplatite ori asupra capitalului decat daca plata separata a
dobanzilor, astfel mentionata in c6itanta, se face timp de 2 ani=
b. il c6eama in 5udecata pe unul dintre codebitorii solidari pentru partea acestuia, iar
cererea a)and acest obiect este admisa.
&&. %fectele !ecundare in raporturile dintre creditor !i debitorii !olidari
&mpo!ibilitatea e1ecutarii obligatiei in natura (rt. 1.-/-
01. 'tunci cand e,ecutarea in natura a unei obliatii de)ine imposibila din fapta unuia sau
mai multor debitori solidari sau dupa ce acestia au fost pusi personal in intarziere, ceilalti
codebitori nu sunt liberati de obliatia de a(i plati creditorului prin ec6i)alent, insa nu
raspund de daunele(interese suplimentare care i s(ar cu)eni.
02. *reditorul nu poate cere daune(interese suplimentare decat codebitorilor solidari din a
caror culpa obliatia a de)enit imposibil de e,ecutat in natura, precum si celor care se
aflau in intarziere atunci cand obliatia a de)enit imposibil de e,ecutat.
%fectele 7otararii 3udecatore!ti (rt. 1.-//
01. >otararea 5udecatoreasca pronuntata impotri)a unuia dintre codebitorii solidari nu are
autoritate de lucru 5udecat fata de ceilalti codebitori.
02. >otararea 5udecatoreasca pronuntata in fa)oarea unuia dintre codebitorii solidari
profita si celorlalti, cu e,ceptia cazului in care s(a intemeiat pe o cauza ce putea fi
in)ocata numai de acel codebitor.
9,. %fectele !olidaritatii in raporturile dintre debitori
$egre!ul intre codebitori (rt. 1.-/0
01. Debitorul solidar care a e,ecutat obliatia nu poate cere codebitorilor sai decat partea
din datorie ce re)ine fiecaruia dintre ei, c6iar daca se subroa in drepturile creditorului.
02. Partile ce re)in codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind eale, daca din
con)entie, lee sau din impre5urari nu rezulta contrariul.
&n!olvabilitatea codebitorilor (rt. 1.-/7
01. Pierderea ocazionata de insol)abilitatea unuia dintre codebitorii solidari se suporta de
catre ceilalti codebitori in proportie cu partea din datorie ce re)ine fiecaruia dintre ei.
02. *u toate acestea, creditorul care renunta la solidaritate sau care consimte o remitere
de datorie in fa)oarea unuia dintre codebitori suporta partea din datorie ce ar fi re)enit
acestuia.
'i3loacele de aparare ale debitorului urmarit (rt. 1.-/8
Debitorul urmarit pentru partea sa din datoria platita poate opune codebitorului solidar
care a facut plata toate mi5loacele de aparare comuna pe care acesta din urma nu le(a opus
creditorului. 'cesta poate, de asemenea, sa opuna codebitorului care a e,ecutat obliatia
mi5loacele de aparare care ii sunt personale, insa nu si pe acelea care sunt pur personale
altui codebitor.
4olidaritatea contractata in intere!ul unui codebitor (rt. 1.-/9
Daca obliatia solidara este contractata in interesul e,clusi) al unuia dintre codebitori sau
rezulta din fapta unuia dintre ei, acesta este tinut sinur de intreaa datorie fata de ceilalti
codebitori, care, in acest caz, sunt considerati, in raport cu acesta, fideiusori.
*ivizibilitatea obligatiei !olidare intre mo!tenitori (rt. 1.-00
Obliatia unui debitor solidar se imparte de drept intre mostenitorii acestuia, afara de
cazul in care obliatia este indi)izibila.
Capitolul &&& ) +bligatiile alternative !i facultative
4ectiunea 1 ) +bligatiile alternative
+bligatia alternativa (rt. 1.-01
01. Obliatia este alternati)a atunci cand are ca obiect doua prestatii principale, iar
e,ecutarea uneia dintre acestea il libereaza pe debitor de intreaa obliatie.
02. Obliatia ramane alternati)a c6iar daca, la momentul la care se naste, una dintre
prestatii era imposibil de e,ecutat.
(legerea pre!tatiei (rt. 1.-02
01. 'leerea prestatiei prin care se )a stine obliatia re)ine debitorului, cu e,ceptia
cazului in care este acordata in mod e,pres creditorului.
02. Daca partea careia ii apartine aleerea prestatiei nu isi e,prima optiunea in termenul
care ii este acordat in acest scop, aleerea prestatiei )a apartine celeilalte parti.
Limitele alegerii (rt. 1.-0,
Debitorul nu poate e,ecuta si nici nu poate fi constrans sa e,ecute o parte dintr(o prestatie
si o parte din cealalta.
(legerea pre!tatiei de catre debitor (rt. 1.-0-
01. Debitorul care are aleerea prestatiei este obliat, atunci cand una dintre prestatii a
de)enit imposibil de e,ecutat c6iar din culpa sa, sa e,ecute cealalta prestatie.
02. Daca, in acelasi caz, ambele prestatii de)in imposibil de e,ecutat, iar imposibilitatea
cu pri)ire la una dintre prestatii este cauzata de culpa debitorului, acesta este tinut sa
plateasca )aloarea prestatiei care a de)enit ultima imposibil de e,ecutat.
(legerea pre!tatiei de catre creditor (rt. 1.-0/
In cazul in care aleerea prestatiei re)ine creditorului<
a. daca una dintre prestatii a de)enit imposibil de e,ecutat, fara culpa )reuneia dintre
parti, creditorul este obliat sa o primeasca pe cealalta=
b. daca creditorului ii este imputabila imposibilitatea de e,ecutare a uneia dintre prestatii,
el poate fie sa pretinda e,ecutarea celeilalte prestatii, despaubindu(l pe debitor pentru
pre5udiciile cauzate, fie sa il libereze pe acesta de e,ecutarea obliatiei=
c. daca debitorului ii este imputabila imposibilitatea de a e,ecuta una dintre prestatii,
creditorul poate cere fie despaubiri pentru prestatia imposibil de e,ecutat, fie cealalta
prestatie=
d. daca debitorului ii este imputabila imposibilitatea de a e,ecuta ambele prestatii,
creditorul poate cere despaubiri pentru oricare dintre acestea.
4tingerea obligatiei (rt. 1.-00
Obliatia se stine daca toate prestatiile de)in imposibil de e,ecutat fara culpa
debitorului si inainte ca acesta sa fi fost pus in intarziere.
#luralitatea de pre!tatii (rt. 1.-07
Dispozitiile acestei sectiuni se aplica in mod corespunzator in cazul in care obliatia
alternati)a are ca obiect mai mult de doua prestatii principale.
4ectiunea 2 ) +bligatiile facultative
$egim 3uridic (rt. 1.-08
01. Obliatia este facultati)a atunci cand are ca obiect o sinura prestatie principala de
care debitorul se poate insa libera e,ecutand o alta prestatie determinata.
02. Debitorul este liberat daca, fara culpa sa, prestatia principala de)ine imposibil de
e,ecutat.
"itlul ) %1ecutarea obligatiilor
Capitolul & ) #lata
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
Notiune (rt. 1.-09
01. Obliatia se stine prin plata atunci cand prestatia datorata este e,ecutata de
buna)oie.
02. Plata consta in remiterea unei sume de bani sau, dupa caz, in e,ecutarea oricarei alte
prestatii care constituie obiectul insusi al obliatiei.
"emeiul platii (rt. 1.-70
Orice plata presupune o datorie.
#lata obligatiei naturale (rt. 1.-71
Restituirea nu este admisa in pri)inta obliatiilor naturale care au fost e,ecutate de
buna)oie.
4ectiunea 2 ) 4ubiectele platii
#er!oanele care pot face plata (rt. 1.-72
Plata poate sa fie facuta de orice persoana, c6iar daca este un tert in raport cu acea
obliatie.
#lata facuta de un incapabil (rt. 1.-7,
Debitorul care a e,ecutat prestatia datorata nu poate cere restituirea in)ocand
incapacitatea sa la data e,ecutarii.
#lata obligatiei de catre un tert (rt. 1.-7-
01. *reditorul este dator sa refuze plata oferita de tert daca debitorul l(a incunostintat in
prealabil ca se opune la aceasta, cu e,ceptia cazului in care un asemenea refuz l(ar
pre5udicia pe creditor.
02. In celelalte cazuri, creditorul nu poate refuza plata facuta de un tert decat daca natura
obliatiei sau con)entia partilor impune ca obliatia sa fie e,ecutata numai de debitor.
02. Plata facuta de un tert stine obliatia daca este facuta pe seama debitorului. In acest
caz, tertul nu se subroa in drepturile creditorului platit decat in cazurile si conditiile
pre)azute de lee.
03. Dispozitiile prezentului capitol pri)ind conditiile platii se aplica in mod corespunzator
atunci cand plata este facuta de un tert.
#er!oanele care pot primi plata (rt. 1.-7/
Plata trebuie facuta creditorului, reprezentantului sau, leal sau con)entional, persoanei
indicate de acesta ori persoanei autorizate de instanta sa o primeasca.
#lata facuta unui incapabil (rt. 1.-70
Plata facuta unui creditor care este incapabil de a o primi nu libereaza pe debitor decat in
masura in care profita creditorului.
#lata facuta unui tert (rt. 1.-77
01. Plata facuta unei alte persoane decat cele mentionate la art. 1.3/5 este totusi )alabila
daca<
a. este ratificata de creditor=
b. cel care a primit plata de)ine ulterior titularul creantei=
c. a fost facuta celui care a pretins plata in baza unei c6itante liberatorii semnate de
creditor.
02. Plata facuta in alte conditii decat cele mentionate la alin. 01. stine obliatia numai in
masura in care profita creditorului.
#lata facuta unui creditor aparent (rt. 1.-78
01. Plata facuta cu buna(credinta unui creditor aparent este )alabila, c6iar daca ulterior se
stabileste ca acesta nu era ade)aratul creditor.
02. *reditorul aparent este tinut sa restituie ade)aratului creditor plata primita, potri)it
reulilor stabilite pentru restituirea prestatiilor.
#lata bunurilor indi!ponibilizate (rt. 1.-79
Plata facuta cu nesocotirea unui sec6estru, a unei popriri ori a unei opozitii formulate, in
conditiile leii, pentru a opri efectuarea platii de catre debitor nu ii impiedica pe creditorii
care au obtinut luarea unei asemenea masuri sa ceara din nou plata. In acest caz, debitorul
pastreaza dreptul de reres impotri)a creditorului care a primit plata ne)alabil facuta.
4ectiunea , ) Conditiile platii
*iligenta ceruta in e1ecutarea obligatiilor (rt. 1.-80
01. Debitorul este tinut sa isi e,ecute obliatiile cu dilienta pe care un bun proprietar o
depune in administrarea bunurilor sale, afara de cazul in care prin lee sau prin contract
s(ar dispune altfel.
02. In cazul unor obliatii inerente unei acti)itati profesionale, dilienta se apreciaza
tinand seama de natura acti)itatii e,ercitate.
+bligatiile de mi3loace !i obligatiile de rezultat (rt. 1.-81
01. In cazul obliatiei de rezultat, debitorul este tinut sa procure creditorului rezultatul
promis.
02. In cazul obliatiilor de mi5loace, debitorul este tinut sa foloseasca toate mi5loacele
necesare pentru atinerea rezultatului promis.
02. Pentru a stabili daca o obliatie este de mi5loace sau de rezultat se )a tine seama
indeosebi de<
a. modul in care obliatia este stipulata in contract=
b. e,istenta si natura contraprestatiei si celelalte elemente ale contractului=
c. radul de risc pe care il presupune atinerea rezultatului=
d. influenta pe care cealalta parte o are asupra e,ecutarii obliatiei.
+bligatia de a preda bunuri individual determinate (rt. 1.-82
01. Debitorul unui bun indi)idual determinat este liberat prin predarea acestuia in starea
in care se afla la momentul nasterii obliatiei.
02. Daca insa, la data e,ecutarii, debitorul nu este titularul dreptului ce trebuia transmis
ori cedat sau, dupa caz, nu poate dispune de acesta in mod liber, obliatia debitorului nu
se stine, dispozitiile art. 1.220 aplicandu(se in mod corespunzator.
+bligatia de a !tramuta proprietatea (rt. 1.-8,
01. Obliatia de a stramuta proprietatea implica si obliatiile de a preda lucrul si de a(l
conser)a pana la predare.
02. In ceea ce pri)este imobilele inscrise in cartea funciara, obliatia de a stramuta
proprietatea o cuprinde si pe aceea de a preda inscrisurile necesare pentru efectuarea
inscrierii.
Cedarea drepturilor !au actiunilor (rt. 1.-8-
Daca bunul a pierit, s(a pierdut sau a fost scos din circuitul ci)il, fara culpa debitorului,
acesta este dator sa cedeze creditorului drepturile sau actiunile in despaubire pe care le
are cu pri)ire la bunul respecti).
+bligatia de a preda un bun (rt. 1.-8/
Obliatia de a preda un bun indi)idual determinat o cuprinde si pe aceea de a(l conser)a
pana la predare.
+bligatia de a da bunuri de gen (rt. 1.-80
Daca obliatia are ca obiect bunuri de en, debitorul are dreptul sa aleaa bunurile ce )or
fi predate. %l nu este insa liberat decat prin predarea unor bunuri de calitate cel putin
medie.
+bligatia de a con!titui o garantie (rt. 1.-87
*el care este tinut sa constituie o arantie, fara ca modalitatea si forma acesteia sa fie
determinate, poate oferi, la aleerea sa, o arantie reala sau personala ori o alta arantie
suficienta.
+bligatia de a da o !uma de bani (rt. 1.-88
01. Debitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea catre creditor a sumei
nominale datorate.
02. Plata se poate face prin orice mi5loc folosit in mod obisnuit in locul unde aceasta
trebuie efectuata.
02. *u toate acestea, creditorul care accepta in conditiile alin. 02. un cec ori un alt
instrument de plata este prezumat ca o face numai cu conditia ca acesta sa fie onorat.
*obanzile !umelor de bani (rt. 1.-89
01. Dobanda este cea con)enita de parti sau, in lipsa, cea stabilita de lee.
02. Dobanzile scadente produc ele insele dobanzi numai atunci cand leea sau contractul,
in limitele permise de lee, o pre)ede ori, in lipsa, atunci cand sunt cerute in instanta. In
acest din urma caz, dobanzile cur numai de la data cererii de c6emare in 5udecata.
#lata partiala (rt. 1.-90
01. *reditorul poate refuza sa primeasca o e,ecutare partiala, c6iar daca prestatia ar fi
di)izibila.
02. *6eltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul e,ecutarii partiale sunt in
sarcina debitorului, c6iar si atunci cand creditorul accepta o asemenea e,ecutare.
#lata facuta cu bunul altuia (rt. 1.-91
01. 'tunci cand, in e,ecutarea obliatiei sale, debitorul preda un bun care nu ii apartine
sau de care nu poate dispune, el nu poate cere creditorului restituirea bunului predat decat
daca se ana5eaza sa e,ecute prestatia datorata cu un alt bun de care acesta poate
dispune.
02. *reditorul de buna(credinta poate insa restitui bunul primit si solicita, daca este cazul,
daune(interese pentru repararea pre5udiciului suferit.
*area in plata (rt. 1.-92
01. Debitorul nu se poate libera e,ecutand o alta prestatie decat cea datorata, c6iar daca
)aloarea prestatiei oferite ar fi eala sau mai mare, decat daca creditorul consimte la
aceasta. In acest din urma caz, obliatia se stine atunci cand noua prestatie este
efectuata.
02. Daca prestatia oferita in sc6imb consta in transferul proprietatii sau al unui alt drept,
debitorul este tinut de arantia contra e)ictiunii si de arantia contra )iciilor lucrului,
potri)it reulilor aplicabile in materia )anzarii, cu e,ceptia cazului in care creditorul
prefera sa ceara prestatia initiala si repararea pre5udiciului. In aceste cazuri, arantiile
oferite de terti nu renasc.
Ce!iunea de creanta in locul e1ecutarii (rt. 1.-9,
01. 'tunci cand, in locul prestatiei initiale, este cedata o creanta, obliatia se stine in
momentul satisfacerii creantei cedate. Dispozitiile art. 1.5!#: 1.5#3 sunt aplicabile in
mod corespunzator.
02. Daca, potri)it inteleerii partilor, obliatia in locul careia debitorul isi cedeaza propria
creanta se stine inca de la data cesiunii, dispozitiile art. 1.5#! sunt aplicabile in mod
corespunzator, cu e,ceptia cazului in care creditorul prefera sa ceara prestatia initiala.
Locul platii (rt. 1.-9-
01. In lipsa unei stipulatii contrare ori daca locul platii nu se poate stabili potri)it naturii
prestatiei sau in temeiul contractului, al practicilor statornicite intre parti ori al uzantelor<
a. obliatiile banesti trebuie e,ecutate la domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului de
la data platii=
b. obliatia de a preda un lucru indi)idual determinat trebuie e,ecutata in locul in care
bunul se afla la data inc6eierii contractului=
c. celelalte obliatii se e,ecuta la domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului la data
inc6eierii contractului.
02. Partea care, dupa inc6eierea contractului, isi sc6imba domiciliul sau, dupa caz, sediul
determinat, potri)it pre)ederilor alin. 01., ca loc al platii, suporta c6eltuielile suplimentare
pe care aceasta sc6imbare le cauzeaza.
*ata platii (rt. 1.-9/
01. In lipsa unui termen stipulat de parti sau determinat in temeiul contractului, al
practicilor statornicite intre acestea ori al uzantelor, obliatia trebuie e,ecutata de indata.
02. Instanta poate stabili un termen atunci cand natura prestatiei sau locul unde urmeaza
sa se faca plata o impune.
#lata anticipata (rt. 1.-90
01. Debitorul este liber sa e,ecute obliatia c6iar inaintea scadentei daca partile nu au
con)enit contrariul ori daca aceasta nu rezulta din natura contractului sau din
impre5urarile in care a fost inc6eiat.
02. *u toate acestea, creditorul poate refuza e,ecutarea anticipata daca are un interes
leitim ca plata sa fie facuta la scadenta.
02. In toate cazurile, c6eltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul e,ecutarii
anticipate a obliatiei sunt in sarcina debitorului.
*ata platii prin virament bancar (rt. 1.-97
Daca plata se face prin )irament bancar, data platii este aceea la care contul creditorului a
fost alimentat cu suma de bani care a facut obiectul platii.
C7eltuielile platii (rt. 1.-98
*6eltuielile platii sunt in sarcina debitorului, in lipsa de stipulatie contrara.
4ectiunea - ) *ovada platii
'i3loace de dovada (rt. 1.-99
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, do)ada platii se face cu orice mi5loc de proba.
C7itanta liberatorie (rt. 1./00
01. *el care plateste are dreptul la o c6itanta liberatorie, precum si, daca este cazul, la
remiterea inscrisului oriinal al creantei.
02. *6eltuielile intocmirii c6itantei sunt in sarcina debitorului, in lipsa de stipulatie
contrara.
02. In cazul in care creditorul refuza, in mod ne5ustificat, sa elibereze c6itanta, debitorul
are dreptul sa suspende plata.
#rezumtia e1ecutarii pre!tatiei acce!orii (rt. 1./01
*6itanta in care se consemneaza primirea prestatiei principale face sa se prezume, pana la
proba contrara, e,ecutarea prestatiilor accesorii.
#rezumtia e1ecutarii pre!tatiilor periodice (rt. 1./02
*6itanta data pentru primirea uneia dintre prestatiile periodice care fac obiectul obliatiei
face sa se prezume, pana la proba contrara, e,ecutarea prestatiilor de)enite scadente
anterior.
$emiterea in!cri!ului original al creantei (rt. 1./0,
01. Remiterea )oluntara a inscrisului oriinal constatator al creantei, facuta de creditor
catre debitor, unul din codebitori sau fideiusor, naste prezumtia stinerii obliatiei prin
plata. Proba contrara re)ine celui interesat sa do)edeasca stinerea obliatiei pe alta cale.
02. Daca inscrisul oriinal remis )oluntar este intocmit in forma autentica, creditorul are
dreptul sa probeze ca remiterea s(a facut pentru un alt moti) decat stinerea obliatiei.
02. 1e prezuma, pana la proba contrara, ca intrarea persoanelor mentionate la alin. 01. in
posesia inscrisului oriinal al creantei s(a facut printr(o remitere )oluntara din partea
creditorului.
#lata prin virament bancar (rt. 1./0-
01. Daca plata se face prin )irament bancar, ordinul de plata semnat de debitor si )izat de
institutia de credit platitoare prezuma efectuarea platii, pana la proba contrara.
02. Debitorul are oricand dreptul sa solicite institutiei de credit a creditorului o
confirmare, in scris, a efectuarii platii prin )irament. 'ceasta confirmare face do)ada
platii.
Liberarea garantiilor (rt. 1./0/
Daca partile nu au con)enit ca arantiile )or asiura e,ecutarea unei alte obliatii,
creditorul care a primit plata trebuie sa consimta la liberarea bunurilor afectate de
arantiile reale constituite pentru satisfacerea creantei sale, precum si sa restituie bunurile
detinute in arantie, daca este cazul.
4ectiunea / ) &mputatia platii
&mputatia platii facuta prin acordul partilor (rt. 1./00
01. Plata efectuata de debitorul mai multor datorii fata de acelasi creditor, care au acelasi
obiect, se imputa asupra acestora conform acordului partilor.
02. In lipsa acordului partilor, se aplica dispozitiile prezentei sectiuni.
&mputatia facuta de debitor (rt. 1./07
01. Debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de acelasi fel are dreptul sa
indice, atunci cand plateste, datoria pe care intelee sa o e,ecute. Plata se imputa mai
intai asupra c6eltuielilor, apoi asupra dobanzilor si, la urma, asupra capitalului.
02. Debitorul nu poate, fara consimtamantul creditorului, sa impute plata asupra unei
datorii care nu este inca e,iibila cu preferinta fata de o datorie scadenta, cu e,ceptia
cazului in care s(a pre)azut ca debitorul poate plati anticipat.
02. In cazul platii efectuate prin )irament bancar, debitorul face imputatia prin mentiunile
corespunzatoare consemnate de el pe ordinul de plata.
&mputatia facuta de creditor (rt. 1./08
01. In lipsa unei indicatii din partea debitorului, creditorul poate, intr(un termen rezonabil
dupa ce a primit plata, sa indice debitorului datoria asupra careia aceasta se )a imputa.
*reditorul nu poate imputa plata asupra unei datorii nee,iibile ori litiioase.
02. 'tunci cand creditorul remite debitorului o c6itanta liberatorie, el este dator sa faca
imputatia prin acea c6itanta.
&mputatia legala (rt. 1./09
01. Daca niciuna dintre parti nu face imputatia platii, )or fi aplicate, in ordine,
urmatoarele reuli<
a. plata se imputa cu prioritate asupra datoriilor a5unse la scadenta=
b. se )or considera stinse, in primul rand, datoriile nearantate sau cele pentru care
creditorul are cele mai putine arantii=
c. imputatia se )a face mai intai asupra datoriilor mai oneroase pentru debitor=
d. daca toate datoriile sunt deopotri)a scadente, precum si, in eala masura, arantate si
oneroase, se )or stine datoriile mai )ec6i=
e. in lipsa tuturor criteriilor mentionate la lit. a.:d., imputatia se )a face proportional cu
)aloarea datoriilor.
02. In toate cazurile, plata se )a imputa mai intai asupra c6eltuielilor de 5udecata si
e,ecutare, apoi asupra ratelor, dobanzilor si penalitatilor, in ordinea cronoloica a
scadentei acestora, si, in final, asupra capitalului, daca partile nu con)in altfel.
4ectiunea 0 ) #unerea in intarziere a creditorului
Cazuri de punere in intarziere a creditorului (rt. 1./10
*reditorul poate fi pus in intarziere atunci cand refuza, in mod ne5ustificat, plata oferita in
mod corespunzator sau cand refuza sa indeplineasca actele preatitoare fara de care
debitorul nu isi poate e,ecuta obliatia.
%fectele punerii in intarziere a creditorului (rt. 1./11
01. *reditorul pus in intarziere preia riscul imposibilitatii de e,ecutare a obliatiei, iar
debitorul nu este tinut sa restituie fructele culese dupa punerea in intarziere.
02. *reditorul este tinut la repararea pre5udiciilor cauzate prin intarziere si la acoperirea
c6eltuielilor de conser)are a bunului datorat.
*repturile debitorului (rt. 1./12
Debitorul poate consemna bunul pe c6eltuiala si riscurile creditorului, liberandu(se astfel
de obliatia sa.
#rocedura (rt. 1./1,
Procedura ofertei de plata si a consemnatiunii este pre)azuta de *odul de procedura
ci)ila.
anzarea publica (rt. 1./1-
01. Daca natura bunului face imposibila consemnarea, daca bunul este perisabil sau daca
depozitarea lui necesita costuri de intretinere ori c6eltuieli considerabile, debitorul poate
porni )anzarea publica a bunului si poate consemna pretul, notificand in prealabil
creditorului si primind incu)iintarea instantei 5udecatoresti.
02. Daca bunul este cotat la bursa sau pe o alta piata relementata, daca are un pret curent
sau are o )aloare prea mica fata de c6eltuielile unei )anzari publice, instanta poate
incu)iinta )anzarea bunului fara notificarea creditorului.
$etragerea bunului con!emnat (rt. 1./1/
Debitorul are dreptul sa retraa bunul consemnat cat timp creditorul nu a declarat ca
accepta consemnarea sau aceasta nu a fost )alidata de instanta.
*reanta renaste cu toate arantiile si toate celelalte accesorii ale sale din momentul
retraerii bunului.
Capitolul && ) %1ecutarea !ilita a obligatiilor
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
*repturile creditorului (rt. 1./10.
01. *reditorul are dreptul la indeplinirea interala, e,acta si la timp a obliatiei.
02. 'tunci cand, fara 5ustificare, debitorul nu isi e,ecuta obliatia si se afla in intarziere,
creditorul poate, la aleerea sa si fara a pierde dreptul la daune(interese, daca i se cu)in<
1. sa ceara sau, dupa caz, sa treaca la e,ecutarea silita a obliatiei=
2. sa obtina, daca obliatia este contractuala, rezolutiunea sau rezilierea contractului ori,
dupa caz, reducerea propriei obliatii corelati)e=
2. sa foloseasca, atunci cand este cazul, orice alt mi5loc pre)azut de lee pentru realizarea
dreptului sau.
Nee1ecutarea imputabila creditorului (rt. 1./17
O parte nu poate in)oca nee,ecutarea obliatiilor celeilalte parti in masura in care
nee,ecutarea este cauzata de propria sa actiune sau omisiune.
$a!punderea debitorului (rt. 1./18
01. Daca prin lee nu se dispune altfel, debitorul raspunde personal de indeplinirea
obliatiilor sale.
02. Raspunderea debitorului poate fi limitata numai in cazurile si conditiile pre)azute de
lee.
$a!punderea pentru fapta tertilor (rt. 1./19
Daca partile nu con)in altfel, debitorul raspunde pentru pre5udiciile cauzate din culpa
persoanei de care se foloseste pentru e,ecutarea obliatiilor contractuale.
$a!punderea tertilor (rt. 1./20
*reditorul poate urmari si bunurile care apartin tertilor, daca acestea sunt afectate pentru
plata datoriilor debitorului ori au facut obiectul unor acte 5uridice care au fost re)ocate ca
fiind inc6eiate in frauda creditorului.
4ectiunea 2 ) #unerea in intarziere a debitorului
'oduri (rt. 1./21
Punerea in intarziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului.
#unerea in intarziere de catre creditor (rt. 1./22
01. Debitorul poate fi pus in intarziere fie printr(o notificare scrisa prin care creditorul ii
solicita e,ecutarea obliatiei, fie prin cererea de c6emare in 5udecata.
02. Daca prin lee sau prin contract nu se pre)ede altfel, notificarea se comunica
debitorului prin e,ecutor 5udecatoresc sau prin orice alt mi5loc care asiura do)ada
comunicarii.
02. Prin notificare trebuie sa se acorde debitorului un termen de e,ecutare, tinand seama
de natura obliatiei si de impre5urari. Daca prin notificare nu se acorda un asemenea
termen, debitorul poate sa e,ecute obliatia intr(un termen rezonabil, calculat din ziua
comunicarii notificarii.
03. Pana la e,pirarea termenului pre)azut la alin. 02., creditorul poate suspenda
e,ecutarea propriei obliatii, poate cere daune(interese, insa nu poate e,ercita celelalte
drepturi pre)azute la art. 1.51!, daca prin lee nu se pre)ede altfel. *reditorul poate
e,ercita aceste drepturi daca debitorul il informeaza ca nu )a e,ecuta obliatiile in
termenul stabilit sau daca, la e,pirarea termenului, obliatia nu a fost e,ecutata.
05. *ererea de c6emare in 5udecata formulata de creditor, fara ca anterior debitorul sa fi
fost pus in intarziere, confera debitorului dreptul de a e,ecuta obliatia intr(un termen
rezonabil, calculat de la data cand cererea i(a fost comunicata. Daca obliatia este
e,ecutata in acest termen, c6eltuielile de 5udecata raman in sarcina creditorului.
&ntarzierea de drept in e1ecutarea obligatiei (rt. 1./2,
01. Debitorul se afla de drept in intarziere atunci cand s(a stipulat ca simpla implinire a
termenului stabilit pentru e,ecutare produce un asemenea efect.
02. De asemenea, debitorul se afla de drept in intarziere in cazurile anume pre)azute de
lee, precum si atunci cand<
a. obliatia nu putea fi e,ecutata in mod util decat intr(un anumit timp, pe care debitorul
l(a lasat sa treaca, sau cand nu a e,ecutat(o imediat, desi e,ista urenta=
b. prin fapta sa, debitorul a facut imposibila e,ecutarea in natura a obliatiei sau cand a
incalcat o obliatie de a nu face=
c. debitorul si(a manifestat in mod neindoielnic fata de creditor intentia de a nu e,ecuta
obliatia sau cand, fiind )orba de o obliatie cu e,ecutare succesi)a, refuza ori neli5eaza
sa isi e,ecute obliatia in mod repetat=
d. nu a fost e,ecutata obliatia de a plati o suma de bani, asumata in e,ercitiul acti)itatii
unei intreprinderi= e. obliatia se naste din sa)arsirea unei fapte ilicite e,tracontractuale.
02. In cazurile pre)azute la alin. 01. si 02., daca obliatia de)ine scadenta dupa decesul
debitorului, mostenitorii acestuia nu sunt in intarziere decat dupa trecerea a 15 zile de la
data la care creditorul i(a notificat sau, dupa caz, de la data notificarii curatorului
desemnat in conditiile art. 1.12!.
03. *azurile in care debitorul se afla de drept in intarziere trebuie do)edite de creditor.
Orice declaratie sau stipulatie contrara se considera nescrisa.
+ferta de e1ecutare (rt. 1./2-
Debitorul nu este in intarziere daca a oferit, cand se cu)enea, prestatia datorata, c6iar fara
a respecta formalitatile pre)azute la art. 1.510:1.515, insa creditorul a refuzat, fara
temei leitim, sa o primeasca.
%fectele intarzierii debitorului (rt. 1./2/
Debitorul raspunde, de la data la care se afla in intarziere, pentru orice pierdere cauzata
de un caz fortuit, cu e,ceptia situatiei in care cazul fortuit il libereaza pe debitor de insasi
e,ecutarea obliatiei.
Cazul obligatiilor !olidare (rt. 1./20
01. &otificarea prin care creditorul pune in intarziere pe unul dintre codebitorii solidari
produce efecte si in pri)inta celorlalti.
02. &otificarea facuta de unul dintre creditorii solidari produce, tot astfel, efecte si in
pri)inta celorlalti creditori.
4ectiunea , ) %1ecutarea !ilita in natura
*reptul la e1ecutarea in natura (rt. 1./27
01. *reditorul poate cere intotdeauna ca debitorul sa fie constrans sa e,ecute obliatia in
natura, cu e,ceptia cazului in care o asemenea e,ecutare este imposibila.
02. Dreptul la e,ecutare in natura cuprinde, daca este cazul, dreptul la repararea sau
inlocuirea bunului, precum si orice alt mi5loc pentru a remedia o e,ecutare defectuoasa.
%1ecutarea obligatiei de a face (rt. 1./28
01. In cazul nee,ecutarii unei obliatii de a face, creditorul poate, pe c6eltuiala
debitorului, sa e,ecute el insusi ori sa faca sa fie e,ecutata obliatia.
02. *u e,ceptia cazului in care debitorul este de drept in intarziere, creditorul poate sa
e,ercite acest drept numai daca il instiinteaza pe debitor fie odata cu punerea in
intarziere, fie ulterior acesteia.
%1ecutarea obligatiei de a nu face (rt. 1./29
In cazul nee,ecutarii obliatiei de a nu face, creditorul poate cere instantei incu)iintarea
sa inlature ori sa ridice ceea ce debitorul a facut cu incalcarea obliatiei, pe c6eltuiala
debitorului, in limita stabilita prin 6otarare 5udecatoreasca.
4ectiunea - ) %1ecutarea prin ec7ivalent
91. *i!pozitii generale
*reptul la daune)intere!e (rt. 1./,0
*reditorul are dreptul la daune(interese pentru repararea pre5udiciului pe care debitorul i
l(a cauzat si care este consecinta directa si necesara a nee,ecutarii fara 5ustificare sau,
dupa caz, culpabile a obliatiei.
92. #re3udiciul
&. %valuarea pre3udiciului
$epararea integrala (rt. 1./,1
01. *reditorul are dreptul la repararea interala a pre5udiciului pe care l(a suferit din
faptul nee,ecutarii.
02. Pre5udiciul cuprinde pierderea efecti) suferita de creditor si beneficiul de care acesta
este lipsit. La stabilirea intinderii pre5udiciului se tine seama si de c6eltuielile pe care
creditorul le(a facut, intr(o limita rezonabila, pentru e)itarea sau limitarea pre5udiciului.
02. *reditorul are dreptul si la repararea pre5udiciului nepatrimonial.
Caracterul cert al pre3udiciului (rt. 1./,2
01. La stabilirea daunelor(interese se tine seama de pre5udiciile )iitoare, atunci cand
acestea sunt certe.
02. Pre5udiciul ce ar fi cauzat prin pierderea unei sanse de a obtine un a)anta5 poate fi
reparat proportional cu probabilitatea obtinerii a)anta5ului, tinand cont de impre5urari si
de situatia concreta a creditorului.
02. Pre5udiciul al carui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determina de instanta
de 5udecata.
#revizibilitatea pre3udiciului (rt. 1./,,
Debitorul raspunde numai pentru pre5udiciile pe care le(a pre)azut sau pe care putea sa le
pre)ada ca urmare a nee,ecutarii la momentul inc6eierii contractului, afara de cazul in
care nee,ecutarea este intentionata ori se datoreaza culpei ra)e a acestuia. *6iar si in
acest din urma caz, daunele(interese nu cuprind decat ceea ce este consecinta directa si
necesara a nee,ecutarii obliatiei.
#re3udiciul imputabil creditorului (rt. 1./,-
01. Daca, prin actiunea sau omisiunea sa culpabila, creditorul a contribuit la producerea
pre5udiciului, despaubirile datorate de debitor se )or diminua in mod corespunzator.
'ceasta dispozitie se aplica si atunci cand pre5udiciul este cauzat in parte de un
e)eniment al carui risc a fost asumat de creditor.
02. Debitorul nu datoreaza despaubiri pentru pre5udiciile pe care creditorul le(ar fi putut
e)ita cu o minima dilienta.
*aunele moratorii in cazul obligatiilor bane!ti (rt. 1./,/
01. In cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la
daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul con)enit de parti
sau, in lipsa, in cel pre)azut de lee, fara a trebui sa do)edeasca )reun pre5udiciu. In acest
caz, debitorul nu are dreptul sa faca do)ada ca pre5udiciul suferit de creditor ca urmare a
intarzierii platii ar fi mai mic.
02. Daca, inainte de scadenta, debitorul datora dobanzi mai mari decat dobanda leala,
daunele moratorii sunt datorate la ni)elul aplicabil inainte de scadenta.
02. Daca nu sunt datorate dobanzi moratorii mai mari decat dobanda leala, creditorul are
dreptul, in afara dobanzii leale, la daune(interese pentru repararea interala a
pre5udiciului suferit.
*aunele moratorii in cazul obligatiilor de a face (rt. 1./,0
In cazul altor obliatii decat cele a)and ca obiect plata unei sume de bani, e,ecutarea cu
intarziere da intotdeauna dreptul la daune(interese eale cu dobanda leala, calculata de
la data la care debitorul este in intarziere asupra ec6i)alentului in bani al obliatiei, cu
e,ceptia cazului in care s(a stipulat o clauza penala ori creditorul poate do)edi un
pre5udiciu mai mare cauzat de intarzierea in e,ecutarea obliatiei.
*ovada pre3udiciului (rt. 1./,7
Do)ada nee,ecutarii obliatiei nu il scuteste pe creditor de proba pre5udiciului, cu
e,ceptia cazului in care prin lee sau prin con)entia partilor se pre)ede altfel.
&&. Clauza penala !i arvuna
Clauza penala (rt. 1./,8
01. *lauza penala este aceea prin care partile stipuleaza ca debitorul se oblia la o
anumita prestatie in cazul nee,ecutarii obliatiei principale.
02. In caz de nee,ecutare, creditorul poate cere fie e,ecutarea silita in natura a obliatiei
principale, fie clauza penala.
02. Debitorul nu se poate libera oferind despaubirea con)enita.
03. *reditorul poate cere e,ecutarea clauzei penale fara a fi tinut sa do)edeasca )reun
pre5udiciu.
05. Dispozitiile pri)itoare la clauza penala sunt aplicabile con)entiei prin care creditorul
este indreptatit ca, in cazul rezolutiunii sau rezilierii contractului din culpa debitorului, sa
pastreze plata partiala facuta de acesta din urma. 1unt e,ceptate dispozitiile pri)itoare la
ar)una.
Cumulul penalitatii cu e1ecutarea in natura (rt. 1./,9
*reditorul nu poate cere atat e,ecutarea in natura a obliatiei principale, cat si plata
penalitatii, afara de cazul in care penalitatea a fost stipulata pentru nee,ecutarea
obliatiilor la timp sau in locul stabilit. In acest din urma caz, creditorul poate cere atat
e,ecutarea obliatiei principale, cat si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau
daca nu accepta, fara rezer)e, e,ecutarea obliatiei.
Nulitatea clauzei penale (rt. 1./-0
01. &ulitatea obliatiei principale o atrae pe aceea a clauzei penale.
&ulitatea clauzei penale nu o atrae pe aceea a obliatiei principale.
02. Penalitatea nu poate fi ceruta atunci cand e,ecutarea obliatiei a de)enit imposibila
din cauze neimputabile debitorului.
$educerea cuantumului penalitatii (rt. 1./-1
01. Instanta nu poate reduce penalitatea decat atunci cand< a. obliatia principala a fost
e,ecutata in parte si aceasta e,ecutare a profitat creditorului= b. penalitatea este )adit
e,cesi)a fata de pre5udiciul ce putea fi pre)azut de parti la inc6eierea contractului.
02. In cazul pre)azut la alin. 01. lit. b., penalitatea astfel redusa trebuie insa sa ramana
superioara obliatiei principale.
02. Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.
+bligatia principala indivizibila (rt. 1./-2
'tunci cand obliatia principala este indi)izibila, fara a fi solidara, iar nee,ecutarea
acesteia rezulta din fapta unuia dintre codebitori, penalitatea poate fi ceruta fie in
totalitate celui care nu a e,ecutat, fie celorlalti codebitori, fiecaruia pentru partea sa.
'cestia pastreaza dreptul de reres in contra celui care a pro)ocat nee,ecutarea.
+bligatia principala divizibila (rt. 1./-,
01. 'tunci cand obliatia principala este di)izibila, penalitatea este, de asemenea,
di)izibila, fiind suportata numai de codebitorul care este )ino)at de nee,ecutare si numai
pentru partea de care acesta este tinut.
02. Dispozitiile alin. 01. nu se aplica atunci cand clauza penala a fost stipulata pentru a
impiedica o plata partiala, iar unul dintre codebitori a impiedicat e,ecutarea obliatiei in
totalitate. In acest caz, intreaa penalitate poate fi ceruta acestuia din urma, iar de la
ceilalti codebitori numai proportional cu partea fiecaruia din datorie, fara a limita reresul
acestora impotri)a celui care nu a e,ecutat obliatia.
(rvuna confirmatorie (rt. 1./--
01. Daca, la momentul inc6eierii contractului, o parte da celeilalte, cu titlu de ar)una, o
suma de bani sau alte bunuri funibile, in caz de e,ecutare ar)una trebuie imputata
asupra prestatiei datorate sau, dupa caz, restituita.
02. Daca partea care a dat ar)una nu e,ecuta obliatia fara 5ustificare, cealalta parte poate
declara rezolutiunea contractului, retinand ar)una. 'tunci cand nee,ecutarea pro)ine de
la partea care a primit ar)una, cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului si
poate cere dublul acesteia.
02. *reditorul obliatiei nee,ecutate poate insa opta pentru e,ecutare sau pentru
rezolutiunea contractului si repararea pre5udiciului potri)it dreptului comun.
(rvuna penalizatoare (rt. 1./-/
Daca in contract este stipulat e,pres dreptul uneia dintre parti sau dreptul ambelor parti
de a se dezice de contract, cel care denunta contractul pierde ar)una data sau, dupa caz,
trebuie sa restituie dublul celei primite.
$e!tituirea arvunei (rt. 1./-0
'r)una se restituie cand contractul inceteaza din cauze ce nu atra raspunderea )reuneia
dintre parti.
9,. inovatia debitorului
inovatia debitorului (rt. 1./-7
Debitorul este tinut sa repare pre5udiciul cauzat cu intentie sau din culpa.
#rezumtia de culpa (rt. 1./-8
*ulpa debitorului unei obliatii contractuale se prezuma prin simplul fapt al
nee,ecutarii.
4ectiunea / ) $ezolutiunea, rezilierea !i reducerea pre!tatiilor
*reptul la rezolutiune !au reziliere (rt. 1./-9
01. Daca nu cere e,ecutarea silita a obliatiilor contractuale, creditorul are dreptul la
rezolutiunea sau, dupa caz, rezilierea contractului, precum si la daune(interese, daca i se
cu)in.
02. Rezolutiunea poate a)ea loc pentru o parte a contractului, numai atunci cand
e,ecutarea sa este di)izibila. De asemenea, in cazul contractului plurilateral,
neindeplinirea de catre una dintre parti a obliatiei nu atrae rezolutiunea contractului
fata de celelalte parti, cu e,ceptia cazului in care prestatia nee,ecutata trebuia, dupa
circumstante, sa fie considerata esentiala.
02. Daca nu se pre)ede altfel, dispozitiile referitoare la rezolutiune se aplica si in cazul
rezilierii.
'odul de operare (rt. 1.//0
<1= $ezolutiunea poate fi di!pu!a de in!tanta, la cerere, !au, dupa caz, poate fi
declarata unilateral de catre partea indreptatita.
<2= *e a!emenea, in cazurile anume prevazute de lege !au daca partile au convenit
a!tfel, rezolutiunea poate opera de plin drept. $educerea pre!tatiilor (rt. 1.//1
01. *reditorul nu are dreptul la rezolutiune atunci cand nee,ecutarea este de mica
insemnatate. In cazul contractelor cu e,ecutare succesi)a, creditorul are dreptul la
reziliere, c6iar daca nee,ecutarea este de mica insemnatate, insa are un caracter repetat.
Orice stipulatie contrara este considerata nescrisa.
02. %l are insa dreptul la reducerea proportionala a prestatiei sale daca, dupa impre5urari,
aceasta este posibila.
02. Daca reducerea prestatiilor nu poate a)ea loc, creditorul nu are dreptul decat la daune(
interese.
$ezolutiunea unilaterala (rt. 1.//2
01. Rezolutiunea sau rezilierea contractului poate a)ea loc prin notificarea scrisa a
debitorului atunci cand partile au con)enit astfel, cand debitorul se afla de drept in
intarziere ori cand acesta nu a e,ecutat obliatia in termenul fi,at prin punerea in
intarziere.
02. Declaratia de rezolutiune sau de reziliere trebuie facuta in termenul de prescriptie
pre)azut de lee pentru actiunea corespunzatoare acestora.
02. In toate cazurile, declaratia de rezolutiune sau de reziliere se inscrie in cartea funciara
ori, dupa caz, in alte reistre publice, pentru a fi opozabila tertilor.
03. Declaratia de rezolutiune este ire)ocabila de la data comunicarii ei catre debitor sau,
dupa caz, de la data e,pirarii termenului pre)azut la alin. 01..
#actul comi!oriu (rt. 1.//,
01. Pactul comisoriu produce efecte daca pre)ede, in mod e,pres, obliatiile a caror
nee,ecutare atrae rezolutiunea sau rezilierea de drept a contractului.
02. In cazul pre)azut la alin. 01., rezolutiunea sau rezilierea este subordonata punerii in
intarziere a debitorului, afara de cazul in care s(a con)enit ca ea )a rezulta din simplul
fapt al nee,ecutarii.
02. Punerea in intarziere nu produce efecte decat daca indica in mod e,pres conditiile in
care pactul comisoriu opereaza.
%fectele rezolutiunii !i ale rezilierii (rt. 1.//-
01. *ontractul desfiintat prin rezolutiune se considera ca nu a fost niciodata inc6eiat.
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, fiecare parte este tinuta, in acest caz, sa restituie
celeilalte parti prestatiile primite.
02. Rezolutiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la solutionarea
diferendelor ori asupra celor care sunt destinate sa produca efecte c6iar in caz de
rezolutiune.
02. *ontractul reziliat inceteaza doar pentru )iitor.
4ectiunea 0 ) Cauze 3u!tificate de nee1ecutare a obligatiilor contractuale
+rdinea e1ecutarii obligatiilor (rt. 1.///
01. Daca din con)entia partilor sau din impre5urari nu rezulta contrariul, in masura in care
obliatiile pot fi e,ecutate simultan, partile sunt tinute sa le e,ecute in acest fel.
02. In masura in care e,ecutarea obliatiei unei parti necesita o perioada de timp, acea
parte este tinuta sa e,ecute contractul prima, daca din con)entia partilor sau din
impre5urari nu rezulta altfel.
%1ceptia de nee1ecutare (rt. 1.//0
01. 'tunci cand obliatiile nascute dintr(un contract sinalamatic sunt e,iibile, iar una
dintre parti nu e,ecuta sau nu ofera e,ecutarea obliatiei, cealalta parte poate, intr(o
masura corespunzatoare, sa refuze e,ecutarea propriei obliatii, afara de cazul in care din
lee, din )ointa partilor sau din uzante rezulta ca cealalta parte este obliata sa e,ecute
mai intai.
02. %,ecutarea nu poate fi refuzata daca, potri)it impre5urarilor si tinand seama de mica
insemnatate a prestatiei nee,ecutate, acest refuz ar fi contrar bunei(credinte.
&mpo!ibilitatea de e1ecutare (rt. 1.//7
01. 'tunci cand imposibilitatea de e,ecutare este totala si definiti)a si pri)este o obliatie
contractuala importanta, contractul este desfiintat de plin drept si fara )reo notificare,
c6iar din momentul producerii e)enimentului fortuit. Dispozitiile art. 1.2/3 alin. 02. sunt
aplicabile in mod corespunzator.
02. Daca imposibilitatea de e,ecutare a obliatiei este temporara, creditorul poate
suspenda e,ecutarea propriilor obliatii ori poate obtine desfiintarea contractului. In acest
din urma caz, reulile din materia rezolutiunii sunt aplicabile in mod corespunzator.
Capitolul &&& ) 'i3loacele de protectie a drepturilor creditorului
4ectiunea 1 ) 'a!urile con!ervatorii
'a!urile con!ervatorii (rt. 1.//8
*reditorul poate sa ia toate masurile necesare sau utile pentru conser)area drepturilor
sale, precum asiurarea do)ezilor, indeplinirea unor formalitati de publicitate si
informare pe contul debitorului, e,ercitarea actiunii oblice ori luarea unor masuri
asiuratorii.
'a!urile a!iguratorii (rt. 1.//9
Principalele masuri asiuratorii sunt sec6estrul si poprirea asiuratorie. Masurile
asiuratorii se iau in conformitate cu dispozitiile *odului de procedura ci)ila.
4ectiunea 2 ) (ctiunea oblica
Notiune (rt. 1./00
01. *reditorul a carui creanta este certa si e,iibila poate sa e,ercite drepturile si actiunile
debitorului atunci cand acesta, in pre5udiciul creditorului, refuza sau neli5eaza sa le
e,ercite.
02. *reditorul nu )a putea e,ercita drepturile si actiunile care sunt strans leate de
persoana debitorului.
02. *el impotri)a caruia se e,ercita actiunea oblica poate opune creditorului toate
mi5loacele de aparare pe care le(ar fi putut opune debitorului.
%fectele admiterii actiunii oblice (rt. 1./01
>otararea 5udecatoreasca de admitere a actiunii oblice profita tuturor creditorilor, fara
nicio preferinta in fa)oarea creditorului care a e,ercitat actiunea.
4ectiunea , ) (ctiunea revocatorie
Notiune (rt. 1./02
01. Daca do)edeste un pre5udiciu, creditorul poate cere sa fie declarate inopozabile fata
de el actele 5uridice inc6eiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care
debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insol)abilitate.
02. 4n contract cu titlu oneros sau o plata facuta in e,ecutarea unui asemenea contract
poate fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit
plata cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insol)abilitate.
Conditii privitoare la creanta (rt. 1./0,
*reanta trebuie sa fie certa la data introducerii actiunii.
"ermen de pre!criptie (rt. 1./0-
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, dreptul la actiune se prescrie in termen de un an de la
data la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca pre5udiciul ce rezulta din actul
atacat.
%fectele admiterii actiunii (rt. 1./0/
01. 'ctul atacat )a fi declarat inopozabil atat fata de creditorul care a introdus actiunea,
cat si fata de toti ceilalti creditori care, putand introduce actiunea, au inter)enit in cauza.
'cestia )or a)ea dreptul de a fi platiti din pretul bunului urmarit, cu respectarea cauzelor
de preferinta e,istente intre ei.
02. $ertul dobanditor poate pastra bunul platind creditorului caruia profita admiterea
actiunii o suma de bani eala cu pre5udiciul suferit de acesta din urma prin inc6eierea
actului. In caz contrar, 6otararea 5udecatoreasca de admitere a actiunii re)ocatorii
indisponibilizeaza bunul pana la incetarea e,ecutarii silite a creantei pe care s(a intemeiat
actiunea, dispozitiile pri)itoare la publicitatea si efectele clauzei de inalienabilitate
aplicandu(se in mod corespunzator.
"itlul & ) "ran!mi!iunea !i tran!formarea obligatiilor
Capitolul & ) Ce!iunea de creanta
4ectiunea 1 ) Ce!iunea de creanta in general
Notiune (rt. 1./00
01. *esiunea de creanta este con)entia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o
creanta impotri)a unui tert.
02. Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica<
a. transferului creantelor in cadrul unei transmisiuni uni)ersale sau cu titlu uni)ersal=
b. transferului titlurilor de )aloare si altor instrumente financiare, cu e,ceptia dispozitiilor
sectiunii a 2(a din prezentul capitol.
6elurile ce!iunii (rt. 1./07
01. *esiunea de creanta poate fi cu titlu oneros sau cu titlu ratuit.
02. Daca cesiunea este cu titlu ratuit, dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza in
mod corespunzator cu cele din materia contractului de donatie.
02. Daca cesiunea este cu titlu oneros, dispozitiile prezentului capitol se completeaza in
mod corespunzator cu cele din materia contractului de )anzarecumparare sau, dupa caz,
cu cele care relementeaza orice alta operatiune 5uridica in cadrul careia partile au
con)enit sa se e,ecute prestatia constand in transmiterea unei creante.
"ran!ferul drepturilor (rt. 1./08
01. *esiunea de creanta transfera cesionarului<
a. toate drepturile pe care cedentul le are in leatura cu creanta cedata=
b. drepturile de arantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate.
02. *u toate acestea, cedentul nu poate sa predea cesionarului, fara acordul
constituitorului, posesia bunului luat in a5. In cazul in care constituitorul se opune, bunul
a5at ramane in custodia cedentului.
Creante care nu pot fi cedate (rt. 1./09
01. &u pot face obiectul unei cesiuni creantele care sunt declarate netransmisibile de
lee.
02. *reanta ce are ca obiect o alta prestatie decat plata unei sume de bani poate fi cedata
numai daca cesiunea nu face ca obliatia sa fie, in mod substantial, mai oneroasa.
Clauza de inalienabilitate (rt. 1./70
01. *esiunea care este interzisa sau limitata prin con)entia cedentului cu debitorul nu
produce efecte in pri)inta debitorului decat daca<
a. debitorul a consimtit la cesiune=
b. interdictia nu este e,pres mentionata in inscrisul constatator al creantei, iar cesionarul
nu a cunoscut si nu trebuia sa cunoasca e,istenta interdictiei la momentul cesiunii=
c. cesiunea pri)este o creanta ce are ca obiect o suma de bani.
02. Dispozitiile alin. 01. nu limiteaza raspunderea cedentului fata de debitor pentru
incalcarea interdictiei de a ceda creanta.
Ce!iunea partiala (rt. 1./71
01. *reanta pri)itoare la o suma de bani poate fi cedata in parte.
02. *reanta ce are ca obiect o alta prestatie nu poate fi cedata in parte decat daca obliatia
este di)izibila, iar cesiunea nu face ca aceasta sa de)ina, in mod substantial, mai oneroasa
pentru debitor.
Creante viitoare (rt. 1./72
01. In caz de cesiune a unei creante )iitoare, actul trebuie sa cuprinda elementele care
permit identificarea creantei cedate.
02. *reanta se considera transferata din momentul inc6eierii contractului de cesiune.
6orma ce!iunii (rt. 1./7,
01. *reanta este cedata prin simpla con)entie a cedentului si a cesionarului, fara
notificarea debitorului.
02. *onsimtamantul debitorului nu este cerut decat atunci cand, dupa impre5urari, creanta
este leata in mod esential de persoana creditorului.
#redarea in!cri!ului con!tatator al creantei (rt. 1./7-
01. *edentul este obliat sa remita cesionarului titlul constatator al creantei aflat in
posesia sa, precum si orice alte inscrisuri do)editoare ale dreptului transmis.
02. In caz de cesiune partiala a creantei, cesionarul are dreptul la o copie lealizata a
inscrisului constatator al creantei, precum si la mentionarea cesiunii, cu semnatura
partilor, pe inscrisul oriinal. Daca cesionarul dobandeste si restul creantei, de)in
aplicabile dispozitiile alin. 01..
%fectele ce!iunii inainte de notificare (rt. 1./7/
01. *esiunea de creanta produce efecte intre cedent si cesionar, iar acesta din urma poate
pretinde tot ceea ce primeste cedentul de la debitor, c6iar daca cesiunea nu a fost facuta
opozabila debitorului.
02. *esionarul poate, in aceleasi impre5urari, sa faca acte de conser)are cu pri)ire la
dreptul cedat.
*obanzile !cadente !i neinca!ate (rt. 1./70
Daca nu s(a con)enit altfel, dobanzile si orice alte )enituri aferente creantei, de)enite
scadente, dar neincasate inca de cedent, se cu)in cesionarului, cu incepere de la data
cesiunii.
Co!turi !uplimentare (rt. 1./77
Debitorul are dreptul sa fie despaubit de cedent si de cesionar pentru orice c6eltuieli
suplimentare cauzate de cesiune.
Comunicarea !i acceptarea ce!iunii (rt. 1./78
01. Debitorul este tinut sa plateasca cesionarului din momentul in care<
a. accepta cesiunea printr(un inscris cu data certa=
b. primeste o comunicare scrisa a cesiunii, pe suport 6artie sau in format electronic, in
care se arata identitatea cesionarului, se identifica in mod rezonabil creanta cedata si se
solicita debitorului sa plateasca cesionarului. In cazul unei cesiuni partiale, trebuie
indicata si intinderea cesiunii.
02. Inainte de acceptare sau de primirea comunicarii, debitorul nu se poate libera decat
platind cedentului.
02. 'tunci cand comunicarea cesiunii este facuta de cesionar, debitorul ii poate cere
acestuia sa ii prezinte do)ada scrisa a cesiunii.
03. Pana la primirea unei asemenea do)ezi, debitorul poate sa suspende plata.
05. *omunicarea cesiunii nu produce efecte daca do)ada scrisa a cesiunii nu este
comunicata debitorului.
+pozabilitatea ce!iunii unei univer!alitati de creante (rt. 1./79
*esiunea unei uni)ersalitati de creante, actuale sau )iitoare, nu este opozabila tertilor
decat prin inscrierea cesiunii in ar6i)a. *u toate acestea, cesiunea nu este opozabila
debitorilor decat din momentul comunicarii ei.
Comunicarea odata cu cererea de c7emare in 3udecata (rt. 1./80
'tunci cand cesiunea se comunica odata cu actiunea intentata impotri)a debitorului,
acesta nu poate fi obliat la c6eltuieli de 5udecata daca plateste pana la primul termen,
afara de cazul in care, la momentul comunicarii cesiunii, debitorul se afla de5a in
intarziere.
+pozabilitatea ce!iunii fata de fideiu!or (rt. 1./81
*esiunea nu este opozabila fideiusorului decat daca formalitatile pre)azute pentru
opozabilitatea cesiunii fata de debitor au fost indeplinite si in pri)inta fideiusorului
insusi.
%fectele ce!iunii intre ce!ionar !i debitorul cedat (rt. 1./82
01. Debitorul poate sa opuna cesionarului toate mi5loacele de aparare pe care le(ar fi putut
in)oca impotri)a cedentului. 'stfel, el poate sa opuna plata facuta cedentului inainte ca
cesiunea sa ii fi de)enit opozabila, indiferent daca are sau nu cunostinta de e,istenta altor
cesiuni, precum si orice alta cauza de stinere a obliatiilor sur)enita inainte de acel
moment.
02. Debitorul poate, de asemenea, sa opuna cesionarului plata pe care el insusi ori
fideiusorul sau a facut(o cu buna(credinta unui creditor aparent, c6iar daca au fost
indeplinite formalitatile cerute pentru a face opozabila cesiunea debitorului si tertilor.
02. In cazul in care cesiunea i(a de)enit opozabila prin acceptare, debitorul cedat nu mai
poate opune cesionarului compensatia pe care o putea in)oca in raporturile cu cedentul.
Ce!iuni !ucce!ive (rt. 1./8,
01. 'tunci cand cedentul a transmis aceeasi creanta mai multor cesionari succesi)i,
debitorul se libereaza platind in temeiul cesiunii care i(a fost comunicata mai intai sau pe
care a acceptat(o mai intai printr(un inscris cu data certa.
02. In raporturile dintre cesionarii succesi)i ai aceleiasi creante este preferat cel care si(a
inscris mai intai cesiunea la ar6i)a, indiferent de data cesiunii sau a comunicarii acesteia
catre debitor.
%fectele ce!iunii partiale intre ce!ionarii creantei (rt. 1./8-
In cazul unei cesiuni partiale, cedentul si cesionarul sunt platiti proportional cu )aloarea
creantei fiecaruia dintre ei. 'ceasta reula se aplica in mod corespunzator cesionarilor
care dobandesc impreuna aceeasi creanta.
+bligatia de garantie (rt. 1./8/
01. Daca cesiunea este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obliatia de arantie fata de
cesionar.
02. 'stfel, cedentul aranteaza e,istenta creantei in raport cu data cesiunii, fara a
raspunde si de sol)abilitatea debitorului cedat. Daca cedentul s(a obliat e,pres sa
aranteze pentru sol)abilitatea debitorului cedat, se prezuma, in lipsa unei stipulatii
contrare, ca s(a a)ut in )edere numai sol)abilitatea de la data cesiunii.
02. Raspunderea pentru sol)abilitatea debitorului cedat se intinde pana la concurenta
pretului cesiunii, la care se adaua c6eltuielile suportate de cesionar in leatura cu
cesiunea.
03. De asemenea, daca cedentul cunostea, la data cesiunii, starea de insol)abilitate a
debitorului cedat, sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile leale pri)ind
raspunderea )anzatorului de rea(credinta pentru )iciile ascunse ale bunului )andut.
05. In lipsa de stipulatie contrara, cedentul cu titlu ratuit nu aranteaza nici macar
e,istenta creantei la data cesiunii.
$a!punderea cedentului pentru evictiune (rt. 1./80
01. In toate cazurile, cedentul raspunde daca, prin fapta sa proprie, sinura ori concurenta
cu fapta unei alte persoane, cesionarul nu dobandeste creanta in patrimoniul sau ori nu
poate sa o faca opozabila tertilor.
02. Intr(un asemenea caz, intinderea raspunderii cedentului se determina potri)it
dispozitiilor art. 1.5#5 alin. 03..
4ectiunea 2 ) Ce!iunea unei creante con!tatate printr)un titlu nominativ, la ordin
!au la purtator
Notiune !i feluri (rt. 1./87
01. *reantele incorporate in titluri nominati)e, la ordin ori la purtator nu se pot transmite
prin simplul acord de )ointa al partilor.
02. Reimul titlurilor mentionate la alin. 01., precum si al altor titluri de )aloare se
stabileste prin lee speciala.
'odalitati de tran!mitere (rt. 1./88
01. In cazul titlurilor nominati)e, transmisiunea se mentioneaza atat pe inscrisul respecti),
cat si in reistrul tinut pentru e)identa acestora.
02. Pentru transmiterea titlurilor la ordin este necesar irul, efectuat potri)it dispozitiilor
aplicabile in materia cambiilor.
02. *reanta incorporata intr(un titlu la purtator se transmite prin remiterea materiala a
titlului. Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.
'i3loace de aparare (rt. 1./89
01. Debitorul nu poate opune detinatorului titlului alte e,ceptii decat cele care pri)esc
nulitatea titlului, cele care reies neindoielnic din cuprinsul acestuia, precum si cele care
pot fi in)ocate personal impotri)a detinatorului.
02. *u toate acestea, detinatorul care a dobandit titlul in frauda debitorului nu se poate
pre)ala de dispozitiile alin. 01..
#lata creantei (rt. 1./90
Debitorul care a emis titlul la purtator este tinut sa plateasca creanta constatata prin acel
titlu oricarui detinator care ii remite titlul, cu e,ceptia cazului in care i s(a comunicat o
6otarare 5udecatoreasca prin care este obliat sa refuze plata.
#unerea in circulatie fara voia emitentului (rt. 1./91
Debitorul care a emis titlul la purtator ramane tinut fata de orice detinator de buna(
credinta, c6iar daca demonstreaza ca titlul a fost pus in circulatie impotri)a )ointei sale.
(ctiunea detinatorului depo!edat in mod nelegitim (rt. 1./92
*el care a fost deposedat in mod neleitim de un titlu la purtator nu il poate impiedica pe
debitor sa plateasca creanta celui care ii prezinta titlul decat prin comunicarea unei
6otarari 5udecatoresti. In acest caz, instanta se )a pronunta pe cale de ordonanta
presedintiala.
Capitolul && ) 4ubrogatia
6elurile !ubrogatiei (rt. 1./9,
01. Oricine plateste in locul debitorului poate fi subroat in drepturile creditorului, fara a
putea insa dobandi mai multe drepturi decat acesta.
02. 1ubroatia poate fi con)entionala sau leala.
02. 1ubroatia con)entionala poate fi consimtita de debitor sau de creditor. %a trebuie sa
fie e,presa si, pentru a fi opusa tertilor, trebuie constatata prin inscris.
4ubrogatia con!imtita de creditor (rt. 1./9-
01. 1ubroatia este consimtita de creditor atunci cand, primind plata de la un tert, ii
transmite acestuia, la momentul platii, toate drepturile pe care le a)ea impotri)a
debitorului.
02. 1ubroatia opereaza fara consimtamantul debitorului. Orice stipulatie contrara se
considera nescrisa.
4ubrogatia con!imtita de debitor (rt. 1./9/
01. 1ubroatia este consimtita de debitor atunci cand acesta se imprumuta spre a(si plati
datoria si, pe aceasta cale, transmite imprumutatorului drepturile creditorului fata de care
a)ea datoria respecti)a.
02. 1ubroatia este )alabila numai daca actul de imprumut si c6itanta de plata a datoriei
au data certa, in actul de imprumut se declara ca suma a fost imprumutata spre a se plati
datoria, iar in c6itanta se mentioneaza ca plata a fost facuta cu banii imprumutati de noul
creditor.
02. 1ubroatia consimtita de debitor are loc fara consimtamantul creditorului initial, in
lipsa de stipulatie contrara.
4ubrogatia legala (rt. 1./90
In afara de alte cazuri pre)azute de lee, subroatia se produce de drept<
a. in folosul creditorului, c6iar c6irorafar, care plateste unui creditor care are un drept de
preferinta, potri)it leii=
b. in folosul dobanditorului unui bun care il plateste pe titularul creantei insotite de o
arantie asupra bunului respecti)=
c. in folosul celui care, fiind obliat impreuna cu altii sau pentru altii, are interes sa stina
datoria=
d. in folosul mostenitorului care plateste din bunurile sale datoriile succesiunii=
e. in alte cazuri stabilite de lee.
%fectele !ubrogatiei (rt. 1./97
01. 1ubroatia isi produce efectele din momentul platii pe care tertul o face in folosul
creditorului.
02. 1ubroatia produce efecte impotri)a debitorului principal si a celor care au arantat
obliatia. 'cestia pot opune noului creditor mi5loacele de aparare pe care le a)eau
impotri)a creditorului initial.
4ubrogatia partiala (rt. 1./98
01. In caz de subroatie partiala, creditorul initial, titular al unei arantii, poate e,ercita
drepturile sale pentru partea neplatita din creanta cu preferinta fata de noul creditor.
02. *u toate acestea, in cazul in care creditorul initial s(a obliat fata de noul creditor sa
aranteze suma pentru care a operat subroatia, cel din urma este preferat.
Capitolul &&& ) #reluarea datoriei
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
Conditii (rt. 1./99
Obliatia de a plati o suma de bani ori de a e,ecuta o alta prestatie poate fi transmisa de
debitor unei alte persoane<
a. fie printr(un contract inc6eiat intre debitorul initial si noul debitor, sub rezer)a
dispozitiilor art. 1.!05=
b. fie printr(un contract inc6eiat intre creditor si noul debitor, prin care acesta din urma isi
asuma obliatia.
%fecte (rt. 1.000
Prin inc6eierea contractului de preluare a datoriei, noul debitor il inlocuieste pe cel )ec6i,
care, daca nu s(a stipulat altfel si sub rezer)a art. 1.!01, este liberat.
&n!olvabilitatea noului debitor (rt. 1.001
Debitorul initial nu este liberat prin preluarea datoriei, daca se do)edeste ca noul debitor
era insol)abil la data cand a preluat datoria, iar creditorul a consimtit la preluare, fara a
cunoaste aceasta impre5urare.
(cce!oriile creantei (rt. 1.002
01. *reditorul se poate pre)ala in contra noului debitor de toate drepturile pe care le are in
leatura cu datoria preluata.
02. Preluarea datoriei nu are niciun efect asupra e,istentei arantiilor creantei, afara de
cazul cand acestea nu pot fi despartite de persoana debitorului.
02. *u toate acestea, obliatia fideiusorului sau a tertului care a constituit o arantie
pentru realizarea creantei se )a stine daca aceste persoane nu si(au dat acordul la
preluare.
'i3loacele de aparare (rt. 1.00,
01. Daca din contract nu rezulta altfel, noul debitor poate opune creditorului toate
mi5loacele de aparare pe care le(ar fi putut opune debitorul initial, in afara de
compensatie sau orice alta e,ceptie personala a acestuia din urma.
02. &oul debitor nu poate opune creditorului mi5loacele de aparare intemeiate pe raportul
5uridic dintre noul debitor si debitorul initial, c6iar daca acest raport a fost moti)ul
determinant al preluarii.
&neficacitatea preluarii datoriei (rt. 1.00-
01. *and contractul de preluare este desfiintat, obliatia debitorului initial renaste, cu
toate accesoriile sale, sub rezer)a drepturilor dobandite de tertii de buna(credinta.
02. *reditorul poate, de asemenea, cere daune(interese celui ce a preluat datoria, afara
numai daca acesta din urma do)edeste ca nu poarta raspunderea desfiintarii contractului
si a pre5udiciilor suferite de creditor.
4ectiunea 2 ) #reluarea datoriei prin contract inc7eiat cu debitorul
(cordul creditorului (rt. 1.00/
Preluarea datoriei con)enita cu debitorul isi )a produce efectele numai daca creditorul isi
da acordul.
Comunicarea preluarii (rt. 1.000
01. Oricare dintre contractanti poate comunica creditorului contractul de preluare,
cerandu(i sa isi dea acordul.
02. *reditorului nu i se poate cere acordul cat timp nu a primit comunicarea.
02. *at timp creditorul nu si(a dat acordul, contractantii pot modifica sau denunta
contractul.
"ermenul de acceptare (rt. 1.007
01. *ontractantul care comunica preluarea datoriei creditorului ii poate stabili un termen
rezonabil pentru raspuns.
02. Daca ambii contractanti au comunicat creditorului preluarea datoriei, stabilind
termene diferite, raspunsul urmeaza sa fie dat in termenul care se implineste cel din
urma.
02. Preluarea datoriei este considerata refuzata daca creditorul nu a raspuns in termen.
+bligatiile tertului (rt. 1.008
01. *at timp creditorul nu si(a dat acordul sau daca a refuzat preluarea, cel care a preluat
datoria este obliat sa il libereze pe debitor, e,ecutand la timp obliatia.
02. *reditorul nu dobandeste un drept propriu impotri)a celui obliat sa il libereze pe
debitor, cu e,ceptia cazului in care se face do)ada ca partile contractante au )oit altfel.
*apitolul I+ ( &o)atia
&otiune si feluri 'rt. 1.!0;
01. &o)atia are loc atunci cand debitorul contracteaza fata de creditor o obliatie noua,
care inlocuieste si stine obliatia initiala.
02. De asemenea, no)atia se produce atunci cand un debitor nou il inlocuieste pe cel
initial, care este liberat de creditor, stinandu(se astfel obliatia initiala. In acest caz,
no)atia poate opera fara consimtamantul debitorului initial.
02. &o)atia are loc si atunci cand, ca efect al unui contract nou, un alt creditor este
substituit celui initial, fata de care debitorul este liberat, stinandu(se astfel obliatia
)ec6e.
Proba no)atiei 'rt. 1.!10
&o)atia nu se prezuma. Intentia de a no)a trebuie sa fie neindoielnica.
9arantiile creantei no)ate 'rt. 1.!11
01. Ipotecile care aranteaza creanta initiala nu )or insoti noua creanta decat daca aceasta
s(a pre)azut in mod e,pres.
02. In cazul no)atiei prin sc6imbarea debitorului, ipotecile leate de creanta initiala nu
subzista asupra bunurilor debitorului initial fara consimtamantul acestuia din urma si nici
nu se stramuta asupra bunurilor noului debitor fara acordul sau.
02. 'tunci cand no)atia opereaza intre creditor si unul dintre debitorii solidari, ipotecile
leate de )ec6ea creanta nu pot fi transferate decat asupra bunurilor codebitorului care
contracteaza noua datorie.
Mi5loacele de aparare 'rt. 1.!12
'tunci cand no)atia are loc prin sc6imbarea debitorului, noul debitor nu poate opune
creditorului mi5loacele de aparare pe care le a)ea impotri)a debitorului initial si nici cele
pe care acesta din urma le a)ea impotri)a creditorului, cu e,ceptia situatiei in care, in
acest ultim caz, debitorul poate in)oca nulitatea absoluta a actului din care s(a nascut
obliatia initiala.
%fectele no)atiei asupra debitorilor solidari si fideiusorilor 'rt. 1.!12
01. &o)atia care opereaza intre creditor si unul dintre debitorii solidari ii libereaza pe
ceilalti codebitori cu pri)ire la creditor. &o)atia care opereaza cu pri)ire la debitorul
principal ii libereaza pe fideiusori.
02. *u toate acestea, atunci cand creditorul a cerut acordul codebitorilor sau, dupa caz, al
fideiusorilor ca acestia sa fie tinuti de noua obliatie, creanta initiala subzista in cazul in
care debitorii sau fideiusorii nu isi e,prima acordul.
%fectele no)atiei asupra creditorilor solidari 'rt. 1.!13
&o)atia consimtita de un creditor solidar nu este opozabila celorlalti creditori decat
pentru partea din creanta ce re)ine acelui creditor.
$itlul +II ( 1tinerea obliatiilor
*apitolul I ( Dispozitii enerale
Moduri de stinere a obliatiilor 'rt. 1.!15
Obliatiile se stin prin plata, compensatie, confuziune, remitere de datorie,
imposibilitate fortuita de e,ecutare, precum si prin alte moduri e,pres pre)azute de lee.
*apitolul II ( *ompensatia
&otiune 'rt. 1.!1!
Datoriile reciproce se stin prin compensatie pana la concurenta celei mai mici dintre ele.
*onditii 'rt. 1.!1/
01. *ompensatia opereaza de plin drept de indata ce e,ista doua datorii certe, lic6ide si
e,iibile, oricare ar fi iz)orul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita
cantitate de bunuri funibile de aceeasi natura.
02. O parte poate cere lic6idarea 5udiciara a unei datorii pentru a putea opune
compensatia.
02. Oricare dintre parti poate renunta, in mod e,pres ori tacit, la compensatie.
*azuri in care compensatia este e,clusa 'rt. 1.!1#
*ompensatia nu are loc atunci cand<
a. creanta rezulta dintr(un act facut cu intentia de a paubi=
b. datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau cu titlu de comodat=
c. are ca obiect un bun insesizabil.
$ermenul de ratie 'rt. 1.!1;
$ermenul de ratie acordat pentru plata uneia dintre datorii nu impiedica realizarea
compensatiei.
Imputatia 'rt. 1.!20
'tunci cand mai multe obliatii susceptibile de compensatie sunt datorate de acelasi
debitor, reulile stabilite pentru imputatia platii se aplica in mod corespunzator.
8ideiusiunea 'rt. 1.!21
01. 8ideiusorul poate opune in compensatie creanta pe care debitorul principal o
dobandeste impotri)a creditorului obliatiei arantate.
02. Debitorul principal nu poate, pentru a se libera fata de creditorul sau, sa opuna
compensatia pentru ceea ce acesta din urma datoreaza fideiusorului.
%fectele compensatiei fata de terti 'rt. 1.!22
01. *ompensatia nu are loc si nici nu se poate renunta la ea in detrimentul drepturilor
dobandite de un tert.
02. 'stfel, debitorul care, fiind tert poprit, dobandeste o creanta asupra creditorului
popritor nu poate opune compensatia impotri)a acestuia din urma.
02. Debitorul care putea sa opuna compensatia si care a platit datoria nu se mai poate
pre)ala, in detrimentul tertilor, de pri)ileiile sau de ipotecile creantei sale.
*esiunea sau ipoteca asupra unei creante 'rt. 1.!22
01. Debitorul care accepta pur si simplu cesiunea sau ipoteca asupra creantei consimtita
de creditorul sau unui tert nu mai poate opune acelui tert compensatia pe care ar fi putut
sa o in)oce impotri)a creditorului initial inainte de acceptare.
02. *esiunea sau ipoteca pe care debitorul nu a acceptat(o, dar care i(a de)enit opozabila,
nu impiedica decat compensatia datoriilor creditorului initial care sunt ulterioare
momentului in care cesiunea sau ipoteca i(a de)enit opozabila.
*apitolul III ( *onfuziunea
&otiune 'rt. 1.!23
01. 'tunci cand, in cadrul aceluiasi raport obliational, calitatile de creditor si debitor se
intrunesc in aceeasi persoana, obliatia se stine de drept prin confuziune.
02. *onfuziunea nu opereaza daca datoria si creanta se asesc in acelasi patrimoniu, dar
in mase de bunuri diferite.
*onfuziunea si ipoteca 'rt. 1.!25
01. Ipoteca se stine prin confuziunea calitatilor de creditor ipotecar si de proprietar al
bunului ipotecat.
02. %a renaste daca creditorul este e)ins din orice cauza independenta de el.
8ideiusiunea 'rt. 1.!2!
*onfuziunea ce opereaza prin reunirea calitatilor de creditor si debitor profita
fideiusorilor. *ea care opereaza prin reunirea calitatilor de fideiusor si creditor ori de
fideiusor si debitor principal nu stine obliatia principala.
%fectele confuziunii fata de terti 'rt. 1.!2/
*onfuziunea nu aduce atinere drepturilor dobandite anterior de terti in leatura cu
creanta stinsa pe aceasta cale.
Desfiintarea confuziunii 'rt. 1.!2#
Disparitia cauzei care a determinat confuziunea face sa renasca obliatia cu efect
retroacti).
*apitolul I+ ( Remiterea de datorie
&otiune 'rt. 1.!2;
01. Remiterea de datorie are loc atunci cand creditorul il libereaza pe debitor de obliatia
sa.
02. Remiterea de datorie este totala, daca nu se stipuleaza contrariul.
8eluri 'rt. 1.!20
01. Remiterea de datorie poate fi e,presa sau tacita.
02. %a poate fi cu titlu oneros sau cu titlu ratuit, potri)it naturii actului prin care aceasta
se realizeaza.
Do)ada 'rt. 1.!21
Do)ada remiterii de datorie se face in conditiile art. 1.3;;.
9arantii 'rt. 1.!22
Renuntarea e,presa la un pri)ileiu sau la o ipoteca facuta de creditor nu prezuma
remiterea de datorie in pri)inta creantei arantate.
8ideiusiunea 'rt. 1.!22
01. Remiterea de datorie facuta debitorului principal libereaza pe fideiusor, ca si pe
oricare alte persoane tinute pentru el.
02. Remiterea de datorie consimtita in fa)oarea fideiusorului nu libereaza pe debitorul
principal.
02. Daca remiterea de datorie este con)enita cu unul dintre fideiusori, ceilalti raman
obliati sa aranteze pentru tot, cu includerea partii arantate de acesta, numai daca au
consimtit e,pres la e,onerarea lui.
03. Prestatia pe care a primit(o creditorul de la un fideiusor pentru a(l e,onera de
obliatia de arantie se imputa asupra datoriei, profitand, in proportia )alorii acelei
prestatii, atat debitorului principal, cat si celorlalti fideiusori.
*apitolul + ( Imposibilitatea fortuita de e,ecutare
&otiune. *onditii 'rt. 1.!23
01. Debitorul este liberat atunci cand obliatia sa nu mai poate fi e,ecutata din cauza unei
forte ma5ore, a unui caz fortuit ori a unor alte e)enimente asimilate acestora, produse
inainte ca debitorul sa fie pus in intarziere.
02. Debitorul este, de asemenea, liberat, c6iar daca se afla in intarziere, atunci cand
creditorul nu ar fi putut, oricum, sa beneficieze de e,ecutarea obliatiei din cauza
impre5urarilor pre)azute la alin. 01., afara de cazul in care debitorul a luat asupra sa riscul
producerii acestora.
02. 'tunci cand imposibilitatea este temporara, e,ecutarea obliatiei se suspenda pentru
un termen rezonabil, apreciat in functie de durata si urmarile e)enimentului care a
pro)ocat imposibilitatea de e,ecutare.
03. Do)ada imposibilitatii de e,ecutare re)ine debitorului.
05. Debitorul trebuie sa notifice creditorului e,istenta e)enimentului care pro)oaca
imposibilitatea de e,ecutare a obliatiilor. Daca notificarea nu a5une la creditor intr(un
termen rezonabil din momentul in care debitorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca
imposibilitatea de e,ecutare, debitorul raspunde pentru pre5udiciul cauzat, prin aceasta,
creditorului.
0!. Daca obliatia are ca obiect bunuri de en, debitorul nu poate in)oca imposibilitatea
fortuita de e,ecutare.
$itlul +III ( Restituirea prestatiilor
*apitolul I ( Dispozitii enerale
*auzele restituirii 'rt. 1.!25
01. Restituirea prestatiilor are loc ori de cate ori cine)a este tinut, in )irtutea leii, sa
inapoieze bunurile primite fara drept ori din eroare sau in temeiul unui act 5uridic
desfiintat ulterior cu efect retroacti) ori ale carui obliatii au de)enit imposibil de
e,ecutat din cauza unui e)eniment de forta ma5ora, a unui caz fortuit ori a unui alt
e)eniment asimilat acestora.
02. *eea ce a fost prestat in temeiul unei cauze )iitoare, care nu s(a infaptuit, este, de
asemenea, supus restituirii, afara numai daca cel care a prestat a facut(o stiind ca
infaptuirea cauzei este cu neputinta sau, dupa caz, a impiedicat cu stiinta realizarea ei.
02. Obliatia de restituire beneficiaza de arantiile constituite pentru plata obliatiei
initiale.
Persoana indreptatita la restituire 'rt. 1.!2!
Dreptul de restituire apartine celui care a efectuat prestatia supusa restituirii sau, dupa
caz, unei alte persoane indreptatite, potri)it leii.
8ormele restituirii 'rt. 1.!2/
01. Restituirea se face in natura sau prin ec6i)alent.
02. Restituirea prestatiilor are loc c6iar daca, potri)it leii, nu sunt datorate dauneinterese.
Restituirea pentru cauza ilicita 'rt. 1.!2#
Prestatia primita sau e,ecutata in temeiul unei cauze ilicite sau imorale ramane
intotdeauna supusa restituirii.
*apitolul II ( Modalitatile de restituire
Restituirea in natura 'rt. 1.!2;
Restituirea prestatiilor se face in natura, prin inapoierea bunului primit.
Restituirea prin ec6i)alent 'rt. 1.!30
01. Daca restituirea nu poate a)ea loc in natura din cauza imposibilitatii sau a unui
impediment serios ori daca restituirea pri)este prestarea unor ser)icii de5a efectuate,
restituirea se face prin ec6i)alent.
02. In cazurile pre)azute la alin. 01., )aloarea prestatiilor se apreciaza la momentul in care
debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie.
Pieirea sau instrainarea bunului 'rt. 1.!31
In cazul pieirii totale sau instrainarii bunului supus restituirii, debitorul obliatiei de
restituire este tinut sa plateasca )aloarea bunului, considerata fie la momentul primirii
sale, fie la acela al pierderii ori al instrainarii, in functie de cea mai mica dintre aceste
)alori. Daca debitorul este de rea(credinta ori obliatia de restituire pro)ine din culpa sa,
atunci restituirea se face in functie de )aloarea cea mai mare.
Pieirea fortuita a bunului 'rt. 1.!32
Daca bunul supus restituirii a pierit fortuit, debitorul obliatiei de restituire este liberat de
aceasta obliatie, insa el trebuie sa cedeze creditorului, dupa caz, fie indemnizatia
incasata pentru aceasta pieire, fie, atunci cand nu a incasat(o inca, dreptul de a primi
aceasta indemnizatie. Daca debitorul este de rea(credinta ori obliatia de restituire
pro)ine din culpa sa, el nu este liberat de restituire decat daca do)edeste ca bunul ar fi
pierit si in cazul in care, la data pieirii, ar fi fost de5a predat creditorului.
Pierderea partiala 'rt. 1.!32
01. Daca bunul ce face obiectul restituirii a suferit o pierdere partiala, cum este o
deteriorare sau o alta scadere de )aloare, cel obliat la restituire este tinut sa il
indemnizeze pe creditor, cu e,ceptia cazului in care pierderea rezulta din folosinta
normala a bunului sau dintr(o impre5urare neimputabila debitorului.
02. 'tunci cand cauza restituirii este imputabila creditorului, bunul ce face obiectul
restituirii trebuie inapoiat in starea in care se aseste la momentul introducerii actiunii,
fara despaubiri, afara de cazul cand aceasta stare este cauzata din culpa debitorului
restituirii.
*6eltuielile pri)itoare la bun 'rt. 1.!33
Dreptul la rambursarea c6eltuielilor facute cu bunul ce face obiectul restituirii este supus
reulilor pre)azute in materia accesiunii pentru posesorul de buna(credinta sau, daca cel
obliat la restituire este de rea(credinta ori cauza restituirii ii este imputabila, reulilor
pre)azute in materia accesiunii pentru posesorul de reacredinta.
Restituirea fructelor si a contra)alorii folosintei bunului 'rt. 1.!35
01. Daca a fost de buna(credinta, cel obliat la restituire dobandeste fructele produse de
bunul supus restituirii si suporta c6eltuielile ana5ate cu producerea lor. %l nu datoreaza
nicio indemnizatie pentru folosinta bunului, cu e,ceptia cazului in care aceasta folosinta a
fost obiectul principal al prestatiei si a cazului in care bunul era, prin natura lui, supus
unei deprecieri rapide.
02. 'tunci cand cel obliat la restituire a fost de rea(credinta ori cand cauza restituirii ii
este imputabila, el este tinut, dupa compensarea c6eltuielilor ana5ate cu producerea lor,
sa restituie fructele pe care le(a dobandit sau putea sa le dobandeasca si sa il indemnizeze
pe creditor pentru folosinta pe care bunul i(a putut(o procura.
*6eltuielile restituirii 'rt. 1.!3!
01. *6eltuielile restituirii sunt suportate de parti proportional cu )aloarea prestatiilor care
se restituie.
02. *6eltuielile restituirii se suporta interal de cel care este de rea(credinta ori din a carui
culpa contractul a fost desfiintat.
Restituirea prestatiilor de catre incapabili 'rt. 1.!3/
01. Persoana care nu are capacitate de e,ercitiu deplina nu este tinuta la restituirea
prestatiilor decat in limita folosului realizat, apreciat la data cererii de restituire. 1arcina
probei acestei imboatiri incumba celui care solicita restituirea.
02. %a poate fi tinuta la restituirea interala atunci cand, cu intentie sau din culpa ra)a, a
facut ca restituirea sa fie imposibila.
*apitolul III ( %fectele restituirii fata de terti
'ctele de instrainare 'rt. 1.!3#
01. Daca bunul supus restituirii a fost instrainat, actiunea in restituire poate fi e,ercitata si
impotri)a tertului dobanditor, sub rezer)a reulilor de carte funciara sau a efectului
dobandirii cu buna(credinta a bunurilor mobile ori, dupa caz, a aplicarii reulilor
pri)itoare la uzucapiune.
02. Daca asupra bunului supus restituirii au fost constituite drepturi reale, dispozitiile alin.
01. se aplica in mod corespunzator.
1ituatia altor acte 5uridice 'rt. 1.!3;
In afara actelor de dispozitie pre)azute la art. 1.!3#, toate celelalte acte 5uridice facute in
fa)oarea unui tert de buna(credinta sunt opozabile ade)aratului proprietar sau celui care
are dreptul la restituire. *ontractele cu e,ecutare succesi)a, sub conditia respectarii
formalitatilor de publicitate pre)azute de lee, )or continua sa produca efecte pe durata
stipulata de parti, dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului constituitorului.
$itlul IF ( Diferite contracte speciale
*apitolul I ( *ontractul de )anzare
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
@1. Domeniul de aplicare
&otiune 'rt. 1.!50
01. +anzarea este contractul prin care )anzatorul transmite sau, dupa caz, se oblia sa
transmita cumparatorului proprietatea unui bun in sc6imbul unui pret pe care
cumparatorul se oblia sa il plateasca.
02. Poate fi, de asemenea, transmis prin )anzare un dezmembramant al dreptului de
proprietate sau orice alt drept.
'plicarea unor reuli de la )anzare 'rt. 1.!51
Dispozitiile prezentului capitol pri)ind obliatiile )anzatorului se aplica, in mod
corespunzator, obliatiilor instrainatorului in cazul oricarui alt contract a)and ca efect
transmiterea unui drept, daca din relementarile aplicabile acelui contract sau din cele
referitoare la obliatii in eneral nu rezulta altfel.
@2. *ine poate cumpara sau )inde
Principiul capacitatii 'rt. 1.!52
Pot cumpara sau )inde toti cei carora nu le este interzis prin lee.
Incapacitatea de a cumpara drepturi litiioase 'rt. 1.!52
01. 1ub sanctiunea nulitatii absolute, 5udecatorii, procurorii, refierii, e,ecutorii, a)ocatii,
notarii publici, consilierii 5uridici si practicienii in insol)enta nu pot cumpara, direct sau
prin persoane interpuse, drepturi litiioase care sunt de competenta instantei 5udecatoresti
in a carei circumscriptie isi desfasoara acti)itatea.
02. 1unt e,ceptate de la pre)ederile alin. 01.<
a. cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor(parti din dreptul de proprietate de la
comostenitori sau coproprietari, dupa caz=
b. cumpararea unui drept litiios in )ederea indestularii unei creante care s(a nascut
inainte ca dreptul sa fi de)enit litiios=
c. cumpararea care s(a facut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste bunul in
leatura cu care e,ista dreptul litiios.
02. Dreptul este litiios daca e,ista un proces inceput si neterminat cu pri)ire la e,istenta
sau intinderea sa.
'lte incapacitati de a cumpara 'rt. 1.!53
01. 1unt incapabili de a cumpara, direct sau prin persoane interpuse, c6iar si prin licitatie
publica<
a. mandatarii, pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le )anda= e,ceptia pre)azuta la
art. 1.203 alin. 01. ramane aplicabila=
b. parintii, tutorele, curatorul, administratorul pro)izoriu, pentru bunurile persoanelor pe
care le reprezinta=
c. functionarii publici, 5udecatorii(sindici, practicienii in insol)enta, e,ecutorii, precum si
alte asemenea persoane, care ar putea influenta conditiile )anzarii facute prin intermediul
lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare o
supra)e6eaza.
02. Incalcarea interdictiilor pre)azute la alin. 01. lit. a. si b. se sanctioneaza cu nulitatea
relati)a, iar a celei pre)azute la lit. c. cu nulitatea absoluta.
Incapacitati de a )inde 'rt. 1.!55
01. Persoanele pre)azute la art. 1.!53 alin. 01. nu pot, de asemenea, sa )anda bunurile
proprii pentru un pret care consta intr(o suma de bani pro)enita din )anzarea ori
e,ploatarea bunului sau patrimoniului pe care il administreaza ori a carui administrare o
supra)e6eaza, dupa caz.
02. Dispozitiile alin. 01. se aplica in mod corespunzator si contractelor in care, in
sc6imbul unei prestatii promise de persoanele pre)azute la art. 1.!53 alin. 01., cealalta
parte se oblia sa plateasca o suma de bani.
Inadmisibilitatea actiunii in anulare 'rt. 1.!5!
*ei carora le este interzis sa cumpere ori sa )anda nu pot sa ceara anularea )anzarii nici
in nume propriu, nici in numele persoanei ocrotite.
@2. Obiectul )anzarii
7unurile ce pot fi )andute 'rt. 1.!5/
Orice bun poate fi )andut in mod liber, daca )anzarea nu este interzisa ori limitata prin
lee sau prin con)entie ori testament.
+anzarea unui bun )iitor 'rt. 1.!5#
01. Daca obiectul )anzarii il constituie un bun )iitor, cumparatorul dobandeste
proprietatea in momentul in care bunul s(a realizat. In pri)inta constructiilor, sunt
aplicabile dispozitiile corespunzatoare in materie de carte funciara.
02. In cazul )anzarii unor bunuri dintr(un en limitat care nu e,ista la data inc6eierii
contractului, cumparatorul dobandeste proprietatea la momentul indi)idualizarii de catre
)anzator a bunurilor )andute. 'tunci cand bunul sau, dupa caz, enul limitat nu se
realizeaza, contractul nu produce niciun efect. *u toate acestea, daca nerealizarea este
determinata de culpa )anzatorului, el este tinut sa plateasca daune(interese.
02. *and bunul se realizeaza numai partial, cumparatorul are aleerea fie de a cere
desfiintarea )anzarii, fie de a pretinde reducerea corespunzatoare a pretului.
'ceeasi solutie se aplica si in cazul pre)azut la alin. 02. atunci cand enul limitat s(a
realizat numai partial si, din acest moti), )anzatorul nu poate indi)idualiza intreaa
cantitate de bunuri pre)azuta in contract. Daca nerealizarea partiala a bunului sau, dupa
caz, a enului limitat a fost determinata de culpa )anzatorului, acesta este tinut sa
plateasca daune(interese.
03. 'tunci cand cumparatorul si(a asumat riscul nerealizarii bunului sau enului limitat,
dupa caz, el ramane obliat la plata pretului.
05. In sensul prezentului articol, bunul este considerat realizat la data la care de)ine apt
de a fi folosit potri)it destinatiei in )ederea careia a fost inc6eiat contractul.
+anzarea bunului pierit in intreime sau in parte 'rt. 1.!5;
Daca in momentul )anzarii unui bun indi)idual determinat acesta pierise in intreime,
contractul nu produce niciun efect. Daca bunul pierise numai in parte, cumparatorul care
nu cunostea acest fapt in momentul )anzarii poate cere fie anularea )anzarii, fie
reducerea corespunzatoare a pretului.
*onditii ale pretului 'rt. 1.!!0
01. Pretul consta intr(o suma de bani.
02. 'cesta trebuie sa fie serios si determinat sau cel putin determinabil.
Pretul determinabil 'rt. 1.!!1
+anzarea facuta pe un pret care nu a fost determinat in contract este )alabila daca partile
au con)enit asupra unei modalitati prin care pretul poate fi determinat ulterior, dar nu mai
tarziu de data platii si care nu necesita un nou acord de )ointa al partilor.
Determinarea pretului de catre un tert 'rt. 1.!!2
01. Pretul poate fi determinat si de catre una sau mai multe persoane desemnate potri)it
acordului partilor.
02. 'tunci cand persoanele astfel desemnate nu determina pretul in termenul stabilit de
parti sau, in lipsa, in termen de ! luni de la inc6eierea contractului, la cererea partii
interesate, presedintele 5udecatoriei de la locul inc6eierii contractului )a desemna, de
urenta, in camera de consiliu, prin inc6eiere definiti)a, un e,pert pentru determinarea
pretului. Remuneratia e,pertului se plateste in cote eale de catre parti.
02. Daca pretul nu a fost determinat in termen de un an de la inc6eierea contractului,
)anzarea este nula, afara de cazul in care partile au con)enit un alt mod de determinare a
pretului.
Determinarea pretului in functie de reutatea lucrului )andut 'rt. 1.!!2
*and pretul se determina in functie de reutatea lucrului )andut, la stabilirea cuantumului
sau nu se tine seama de reutatea ambala5ului.
Lipsa determinarii e,prese a pretului 'rt. 1.!!3
01. Pretul )anzarii este suficient determinat daca poate fi stabilit potri)it impre5urarilor.
02. *and contractul are ca obiect bunuri pe care )anzatorul le )inde in mod obisnuit, se
prezuma ca partile au a)ut in )edere pretul practicat in mod obisnuit de )anzator.
02. In lipsa de stipulatie contrara, )anzarea unor bunuri al caror pret este stabilit pe piete
oranizate este presupusa a se fi inc6eiat pentru pretul mediu aplicat in ziua inc6eierii
contractului pe piata cea mai apropiata de locul inc6eierii contractului. Daca aceasta zi a
fost nelucratoare, se tine seama de ultima zi lucratoare.
Pretul ficti) si pretul derizoriu 'rt. 1.!!5
01. +anzarea este anulabila atunci cand pretul este stabilit fara intentia de a fi platit.
02. De asemenea, daca prin lee nu se pre)ede altfel, )anzarea este anulabila cand pretul
este intr(atat de disproportionat fata de )aloarea bunului, incat este e)ident ca partile nu
au dorit sa consimta la o )anzare.
*6eltuielile )anzarii 'rt. 1.!!!
01. In lipsa de stipulatie contrara, c6eltuielile pentru inc6eierea contractului de )anzare
sunt in sarcina cumparatorului.
02. Masurarea, cantarirea si c6eltuielile de predare a bunului sunt in sarcina )anzatorului,
iar cele de preluare si transport de la locul e,ecutarii sunt in sarcina cumparatorului, daca
nu s(a con)enit altfel.
02. In absenta unei clauze contrare, c6eltuielile aferente operatiunilor de plata a pretului
sunt in sarcina cumparatorului.
*6eltuielile predarii 'rt. 1.!!/
In lipsa uzantelor sau a unei stipulatii contrare, daca bunul trebuie transportat dintr(un loc
in altul, )anzatorul trebuie sa se ocupe de e,pediere pe c6eltuiala cumparatorului.
+anzatorul este liberat cand preda bunul transportatorului ori e,peditorului. *6eltuielile
de transport sunt in sarcina cumparatorului.
@3. Pactul de optiune pri)ind contractul de )anzare si promisiunea de )anzare
Pactul de optiune pri)ind contractul de )anzare 'rt. 1.!!#
01. In cazul pactului de optiune pri)ind un contract de )anzare asupra unui bun indi)idual
determinat, intre data inc6eierii pactului si data e,ercitarii optiunii sau, dupa caz, aceea a
e,pirarii termenului de optiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul
pactului.
02. 'tunci cand pactul are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de optiune se noteaza in
cartea funciara.
02. Dreptul de optiune se radiaza din oficiu daca pana la e,pirarea termenului de optiune
nu s(a inscris o declaratie de e,ercitare a optiunii, insotita de do)ada comunicarii sale
catre cealalta parte.
Promisiunea de )anzare si promisiunea de cumparare 'rt. 1.!!;
01. *and una dintre partile care au inc6eiat o promisiune bilaterala de )anzare refuza,
ne5ustificat, sa inc6eie contractul promis, cealalta parte poate cere pronuntarea unei
6otarari care sa tina loc de contract, daca toate celelalte conditii de )aliditate sunt
indeplinite.
02. Dreptul la actiune se prescrie in termen de ! luni de la data la care contractul trebuia
inc6eiat.
02. Dispozitiile alin. 01. si 02. se aplica in mod corespunzator in cazul promisiunii
unilaterale de )anzare sau de cumparare, dupa caz.
03. In cazul promisiunii unilaterale de cumparare a unui bun indi)idual determinat, daca,
mai inainte ca promisiunea sa fi fost e,ecutata, creditorul sau instraineaza bunul ori
constituie un drept real asupra acestuia, obliatia promitentului se considera stinsa.
Pretul promisiunii 'rt. 1.!/0
In lipsa de stipulatie contrara, sumele platite in temeiul unei promisiuni de )anzare
reprezinta un a)ans din pretul con)enit.
@5. Obliatiile )anzatorului
I. Dispozitii enerale
Interpretarea clauzelor )anzarii 'rt. 1.!/1
*lauzele indoielnice in contractul de )anzare se interpreteaza in fa)oarea cumparatorului,
sub rezer)a reulilor aplicabile contractelor inc6eiate cu consumatorii si contractelor de
adeziune.
Obliatiile principale ale )anzatorului 'rt. 1.!/2
+anzatorul are urmatoarele obliatii principale<
1. sa transmita proprietatea bunului sau, dupa caz, dreptul )andut=
2. sa predea bunul=
2. sa il aranteze pe cumparator contra e)ictiunii si )iciilor bunului.
II. $ransmiterea proprietatii sau a dreptului )andut
Obliatia de a transmite dreptul )andut 'rt. 1.!/2
01. +anzatorul este obliat sa transmita cumparatorului proprietatea bunului )andut.
02. Odata cu proprietatea cumparatorul dobandeste toate drepturile si actiunile accesorii
ce au apartinut )anzatorului.
02. Daca leea nu dispune altfel, dispozitiile referitoare la transmiterea proprietatii se
aplica in mod corespunzator si atunci cand prin )anzare se transmite un alt drept decat
dreptul de proprietate.
$ransmiterea proprietatii 'rt. 1.!/3
*u e,ceptia cazurilor pre)azute de lee ori daca din )ointa partilor nu rezulta contrariul,
proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul inc6eierii contractului,
c6iar daca bunul nu a fost predat ori pretul nu a fost platit inca.
Opozabilitatea )anzarii 'rt. 1.!/5
In cazurile anume pre)azute de lee, )anzarea nu poate fi opusa tertilor decat dupa
indeplinirea formalitatilor de publicitate respecti)e.
1tramutarea proprietatii imobilelor 'rt. 1.!/!
In materie de )anzare de imobile, stramutarea proprietatii de la )anzator la cumparator
este supusa dispozitiilor de carte funciara.
Radierea drepturilor stinse 'rt. 1.!//
+anzatorul este obliat sa radieze din cartea funciara, pe c6eltuiala sa, drepturile inscrise
asupra imobilului )andut, daca acestea sunt stinse.
+anzarea bunurilor de en 'rt. 1.!/#
'tunci cand )anzarea are ca obiect bunuri de en, inclusi) bunuri dintr(un en limitat,
proprietatea se transfera cumparatorului la data indi)idualizarii acestora prin predare,
numarare, cantarire, masurare ori prin orice alt mod con)enit sau impus de natura
bunului.
+anzarea in bloc a bunurilor 'rt. 1.!/;
Daca insa mai multe bunuri sunt )andute in bloc si pentru un pret unic si lobal,
proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s(a inc6eiat, c6iar daca
bunurile nu au fost indi)idualizate.
+anzarea dupa mostra sau model 'rt. 1.!#0
La )anzarea dupa mostra sau model, proprietatea se stramuta la momentul predarii
bunului.
+anzarea pe incercate 'rt. 1.!#1
01. +anzarea este pe incercate atunci cand se inc6eie sub conditia suspensi)a ca, in urma
incercarii, bunul sa corespunda criteriilor stabilite la inc6eierea contractului ori, in lipsa
acestora, destinatiei bunului, potri)it naturii sale.
02. Daca durata incercarii nu a fost con)enita si din uzante nu rezulta altfel, conditia se
considera indeplinita in cazul in care cumparatorul nu a declarat ca bunul este
nesatisfacator in termen de 20 de zile de la predarea bunului.
02. In cazul in care prin contractul de )anzare partile au pre)azut ca bunul )andut
urmeaza sa fie incercat, se prezuma ca s(a inc6eiat o )anzare pe incercate.
+anzarea pe ustate 'rt. 1.!#2
01. +anzarea sub rezer)a ca bunul sa corespunda usturilor cumparatorului se inc6eie
numai daca acesta a facut cunoscut acordul sau in termenul con)enit ori statornicit prin
uzante. In cazul in care un asemenea termen nu e,ista, se aplica dispozitiile art. 1.!#1
alin. 02..
02. Daca bunul )andut se afla la cumparator, iar acesta nu se pronunta in termenul
pre)azut la alin. 01., )anzarea se considera inc6eiata la e,pirarea termenului.
+anzarea bunului altuia 'rt. 1.!#2
01. Daca, la data inc6eierii contractului asupra unui bun indi)idual determinat, acesta se
afla in proprietatea unui tert, contractul este )alabil, iar )anzatorul este obliat sa asiure
transmiterea dreptului de proprietate de la titularul sau catre cumparator.
02. Obliatia )anzatorului se considera ca fiind e,ecutata fie prin dobandirea de catre
acesta a bunului, fie prin ratificarea )anzarii de catre proprietar, fie prin orice alt mi5loc,
direct ori indirect, care procura cumparatorului proprietatea asupra bunului.
02. Daca din lee sau din )ointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de
drept cumparatorului din momentul dobandirii bunului de catre )anzator sau al ratificarii
contractului de )anzare de catre proprietar.
03. In cazul in care )anzatorul nu asiura transmiterea dreptului de proprietate catre
cumparator, acesta din urma poate cere rezolutiunea contractului, restituirea pretului,
precum si, daca este cazul, daune(interese.
05. 'tunci cand un coproprietar a )andut bunul proprietate comuna si ulterior nu asiura
transmiterea proprietatii intreului bun catre cumparator, acesta din urma poate cere, pe
lana daune(interese, la aleerea sa, fie reducerea pretului proportional cu cota(parte pe
care nu a dobandit(o, fie rezolutiunea contractului in cazul in care nu ar fi cumparat daca
ar fi stiut ca nu )a dobandi proprietatea intreului bun.
0!. In cazurile pre)azute la alin. 03. si 05., intinderea daunelor(interese se stabileste, in
mod corespunzator, potri)it art. 1./02 si 1./02. *u toate acestea, cumparatorul care la
data inc6eierii contractului cunostea ca bunul nu apartinea in intreime )anzatorului nu
poate sa solicite rambursarea c6eltuielilor referitoare la lucrarile autonome sau
)oluptuare.
Rezer)a proprietatii 'rt. 1.!#3
1tipulatia prin care )anzatorul isi rezer)a proprietatea bunului pana la plata interala a
pretului este )alabila c6iar daca bunul a fost predat. 'ceasta stipulatie nu poate fi insa
opusa tertilor decat dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate cerute de lee, dupa
natura bunului.
III. Predarea bunului
&otiune 'rt. 1.!#5
Predarea se face prin punerea bunului )andut la dispozitia cumparatorului, impreuna cu
tot ceea ce este necesar, dupa impre5urari, pentru e,ercitarea libera si neinradita a
posesiei.
Intinderea obliatiei de predare 'rt. 1.!#!
01. Obliatia de a preda bunul se intinde si la accesoriile sale, precum si la tot ce este
destinat folosintei sale perpetue.
02. +anzatorul este, de asemenea, obliat sa predea titlurile si documentele pri)itoare la
proprietatea sau folosinta bunului.
02. In cazul bunurilor de en, )anzatorul nu este liberat de obliatia de predare c6iar daca
lotul din care faceau parte bunurile respecti)e a pierit in totalitate, afara numai daca lotul
era anume pre)azut in con)entie.
Predarea bunului imobil 'rt. 1.!#/
Predarea imobilului se face prin punerea acestuia la dispozitia cumparatorului, liber de
orice bunuri ale )anzatorului.
Predarea bunului mobil 'rt. 1.!##
Predarea bunului mobil se poate face fie prin remiterea materiala, fie prin remiterea
titlului reprezentati) ori a unui alt document sau lucru care ii permite cumparatorului
preluarea in orice moment.
Locul predarii 'rt. 1.!#;
Predarea trebuie sa se faca la locul unde bunul se afla in momentul inc6eierii
contractului, daca nu rezulta altfel din con)entia partilor ori, in lipsa acesteia, din uzante.
1tarea bunului )andut 'rt. 1.!;0
01. 7unul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul inc6eierii
contractului.
02. *umparatorul are obliatia ca imediat dupa preluare sa )erifice starea bunului potri)it
uzantelor.
02. Daca in urma )erificarii se constata e,istenta unor )icii aparente, cumparatorul
trebuie sa il informeze pe )anzator despre acestea fara intarziere. In lipsa informarii, se
considera ca )anzatorul si(a e,ecutat obliatia pre)azuta la alin. 01..
03. *u toate acestea, in pri)inta )iciilor ascunse, dispozitiile art. 1./0/:1./13 raman
aplicabile.
Dezacordul asupra calitatii 'rt. 1.!;1
01. In cazul in care cumparatorul contesta calitatea sau starea bunului pe care )anzatorul i
l(a pus la dispozitie, presedintele 5udecatoriei de la locul pre)azut pentru e,ecutarea
obliatiei de predare, la cererea oricareia dintre parti, )a desemna de indata un e,pert in
)ederea constatarii.
02. Prin aceeasi 6otarare se poate dispune sec6estrarea sau depozitarea bunului.
02. Daca pastrarea bunului ar putea aduce mari paube sau ar ocaziona c6eltuieli
insemnate, se )a putea dispune c6iar )anzarea pe c6eltuiala proprietarului, in conditiile
stabilite de instanta.
03. >otararea de )anzare )a trebui comunicata inainte de punerea ei in e,ecutare
celeilalte parti sau reprezentantului sau, daca unul dintre acestia se afla intr(o localitate
situata in circumscriptia 5udecatoriei care a pronuntat 6otararea.
In caz contrar, 6otararea )a fi comunicata in termen de 2 zile de la e,ecutarea ei.
8ructele bunului )andut 'rt. 1.!;2
Daca nu s(a con)enit altfel, fructele bunului )andut se cu)in cumparatorului din ziua
dobandirii proprietatii.
Momentul predarii 'rt. 1.!;2
In lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce pretul este
platit. Daca insa, ca urmare a unor impre5urari cunoscute cumparatorului la momentul
)anzarii, predarea bunului nu se poate face decat dupa trecerea unui termen, partile sunt
prezumate ca au con)enit ca predarea sa aiba loc la e,pirarea acelui termen.
Refuzul de a preda bunul 'rt. 1.!;3
01. Daca obliatia de plata a pretului este afectata de un termen si, dupa )anzare,
cumparatorul a de)enit insol)abil ori arantiile acordate )anzatorului s(au diminuat,
)anzatorul poate suspenda e,ecutarea obliatiei de predare cat timp cumparatorul nu
acorda arantii indestulatoare ca )a plati pretul la termenul stabilit.
02. Daca insa, la data inc6eierii contractului, )anzatorul cunostea insol)abilitatea
cumparatorului, atunci acesta din urma pastreaza beneficiul termenului, daca starea sa de
insol)abilitate nu s(a ara)at in mod substantial.
I+. 9arantia contra e)ictiunii
*onditiile arantiei contra e)ictiunii 'rt. 1.!;5
01. +anzatorul este de drept obliat sa il aranteze pe cumparator impotri)a e)ictiunii
care l(ar impiedica total sau partial in stapanirea netulburata a bunului )andut.
02. 9arantia este datorata impotri)a e)ictiunii ce rezulta din pretentiile unui tert numai
daca acestea sunt intemeiate pe un drept nascut anterior datei )anzarii si care nu a fost
adus la cunostinta cumparatorului pana la acea data.
02. De asemenea, arantia este datorata impotri)a e)ictiunii ce pro)ine din fapte
imputabile )anzatorului, c6iar daca acestea s(au i)it ulterior )anzarii.
%,ceptia de arantie 'rt. 1.!;!
'cela care este obliat sa aranteze contra e)ictiunii nu poate sa e)ina.
Indi)izibilitatea obliatiei de arantie 'rt. 1.!;/
Obliatia de arantie contra e)ictiunii este indi)izibila intre debitori.
Modificarea sau inlaturarea con)entionala a arantiei 'rt. 1.!;#
01. Partile pot con)eni sa e,tinda sau sa restrana obliatia de arantie. 'cestea pot c6iar
con)eni sa il e,onereze pe )anzator de orice arantie contra e)ictiunii.
02. 1tipulatia prin care obliatia de arantie a )anzatorului este restransa sau inlaturata nu
il e,onereaza pe acesta de obliatia de a restitui pretul, cu e,ceptia cazului in care
cumparatorul si(a asumat riscul producerii e)ictiunii.
Limitele clauzei de neraspundere pentru e)ictiune 'rt. 1.!;;
*6iar daca s(a con)enit ca )anzatorul nu )a datora nicio arantie, el raspunde totusi de
e)ictiunea cauzata ulterior )anzarii prin faptul sau personal ori de cea pro)enita din cauze
pe care, cunoscandu(le in momentul )anzarii, le(a ascuns cumparatorului. Orice stipulatie
contrara este considerata nescrisa.
Rezolutiunea contractului 'rt. 1./00
01. *umparatorul poate cere rezolutiunea )anzarii daca a fost e)ins de intreul bun sau de
o parte a acestuia indea5uns de insemnata incat, daca ar fi cunoscut e)ictiunea, el nu ar
mai fi inc6eiat contractul.
02. Odata cu rezolutiunea, cumparatorul poate cere restituirea pretului si repararea
pre5udiciului suferit.
Restituirea pretului 'rt. 1./01
01. +anzatorul este tinut sa inapoieze pretul in intreime c6iar daca, la data e)ictiunii,
)aloarea bunului )andut a scazut sau daca bunul a suferit deteriorari insemnate, fie din
neli5enta cumparatorului, fie prin forta ma5ora.
02. Daca insa cumparatorul a obtinut un beneficiu in urma deteriorarilor cauzate bunului,
)anzatorul are dreptul sa scada din pret o suma corespunzatoare acestui beneficiu.
02. Daca lucrul )andut are, la data e)ictiunii, o )aloare mai mare, din orice cauza,
)anzatorul este dator sa plateasca cumparatorului, pe lana pretul )anzarii, sporul de
)aloare acumulat pana la data e)ictiunii.
Intinderea daunelor(interese 'rt. 1./02
01. Daunele(interese datorate de )anzator cuprind<
a. )aloarea fructelor pe care cumparatorul a fost obliat sa le restituie celui care l(a e)ins=
b. c6eltuielile de 5udecata efectuate de cumparator in procesul cu cel ce l(a e)ins, precum
si in procesul de c6emare in arantie a )anzatorului=
c. c6eltuielile inc6eierii si e,ecutarii contractului de catre cumparator=
d. pierderile suferite si castiurile nerealizate de catre cumparator din cauza e)ictiunii.
02. De asemenea, )anzatorul este tinut sa ramburseze cumparatorului sau sa faca sa i se
ramburseze de catre acela care e)ine toate c6eltuielile pentru lucrarile efectuate in
leatura cu bunul )andut, fie ca lucrarile sunt autonome, fie ca sunt adauate, dar, in acest
din urma caz, numai daca sunt necesare sau utile.
02. Daca )anzatorul a cunoscut cauza e)ictiunii la data inc6eierii contractului, el este
dator sa ramburseze cumparatorului si c6eltuielile facute pentru efectuarea si, dupa caz,
ridicarea lucrarilor )oluptuare.
%fectele e)ictiunii partiale 'rt. 1./02
In cazul in care e)ictiunea partiala nu atrae rezolutiunea contractului, )anzatorul trebuie
sa restituie cumparatorului o parte din pret proportionala cu )aloarea partii de care a fost
e)ins si, daca este cazul, sa plateasca daune(interese. Pentru stabilirea intinderii daunelor(
interese, se aplica in mod corespunzator pre)ederile art. 1./02.
Inlaturarea e)ictiunii de catre cumparator 'rt. 1./03
'tunci cand cumparatorul a pastrat bunul cumparat platind tertului e)inator o suma de
bani sau dandu(i un alt bun, )anzatorul este liberat de urmarile arantiei, in primul caz
prin rambursarea catre cumparator a sumei platite cu dobanda leala calculata de la data
platii, iar in al doilea caz prin plata )alorii bunului dat, precum si, in ambele cazuri, a
tuturor c6eltuielilor aferente.
*6emarea in 5udecata a )anzatorului 'rt. 1./05
01. *umparatorul c6emat in 5udecata de un tert care pretinde ca are drepturi asupra
lucrului )andut trebuie sa il c6eme in cauza pe )anzator. In cazul in care nu a facut(o,
fiind condamnat printr(o 6otarare intrata in puterea lucrului 5udecat, pierde dreptul de
arantie daca )anzatorul do)edeste ca e,istau moti)e suficiente pentru a se respine
cererea.
02. *umparatorul care, fara a e,ista o 6otarare 5udecatoreasca, a recunoscut dreptul
tertului pierde dreptul de arantie, afara de cazul in care do)edeste ca nu e,istau moti)e
suficiente pentru a impiedica e)ictiunea.
7eneficiarii arantiei 'rt. 1./0!
+anzatorul este obliat sa aranteze contra e)ictiunii fata de orice dobanditor subsec)ent
al bunului, fara a deosebi dupa cum dobandirea este cu titlu oneros ori cu titlu ratuit.
+. 9arantia contra )iciilor bunului )andut
*onditii 'rt. 1./0/
01. +anzatorul aranteaza cumparatorul contra oricaror )icii ascunse care fac bunul
)andut impropriu intrebuintarii la care este destinat sau care ii micsoreaza in asemenea
masura intrebuintarea sau )aloarea incat, daca le(ar fi cunoscut, cumparatorul nu ar fi
cumparat sau ar fi dat un pret mai mic.
02. %ste ascuns acel )iciu care, la data predarii, nu putea fi descoperit, fara asistenta de
specialitate, de catre un cumparator prudent si dilient.
02. 9arantia este datorata daca )iciul sau cauza lui e,ista la data predarii bunului.
03. +anzatorul nu datoreaza arantie contra )iciilor pe care cumparatorul le cunostea la
inc6eierea contractului.
05. In )anzarile silite nu se datoreaza arantie contra )iciilor ascunse.
Modificarea sau inlaturarea con)entionala a arantiei 'rt. 1./0#
01. Daca partile nu au con)enit altfel, )anzatorul este obliat sa aranteze contra )iciilor
ascunse, c6iar si atunci cand nu le(a cunoscut.
02. *lauza care inlatura sau limiteaza raspunderea pentru )icii este nula in pri)inta
)iciilor pe care )anzatorul le(a cunoscut ori trebuia sa le cunoasca la data inc6eierii
contractului.
Denuntarea )iciilor 'rt. 1./0;
01. *umparatorul care a descoperit )iciile ascunse ale lucrului este obliat sa le aduca la
cunostinta )anzatorului intr(un termen rezonabil, stabilit potri)it cu impre5urarile, sub
sanctiunea decaderii din dreptul de a cere masura pre)azuta la art. 1./10 alin. 01. lit. d..
02. In cazul in care cumparatorul este profesionist, iar bunul )andut este mobil corporal,
termenul pre)azut la alin. 01. este de doua zile lucratoare.
02. 'tunci cand )iciul apare in mod radual, termenele pre)azute la alin. 01. incep sa
cura din ziua in care cumparatorul isi da seama de ra)itatea si intinderea )iciului.
03. +anzatorul care a tainuit )iciul nu poate in)oca pre)ederile prezentului articol.
%fectele arantiei 'rt. 1./10
01. In temeiul obliatiei )anzatorului de arantie contra )iciilor, cumparatorul poate
obtine, dupa caz<
a. inlaturarea )iciilor de catre )anzator sau pe c6eltuiala acestuia=
b. inlocuirea bunului )andut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de )icii=
c. reducerea corespunzatoare a pretului=
d. rezolutiunea )anzarii.
02. La cererea )anzatorului, instanta, tinand seama de ra)itatea )iciilor si de scopul
pentru care contractul a fost inc6eiat, precum si de alte impre5urari, poate dispune o alta
masura pre)azuta la alin. 01. decat cea solicitata de cumparator.
+iciile care nu afecteaza toate bunurile )andute 'rt. 1./11
01. Daca numai unele dintre bunurile )andute sunt afectate de )icii si acestea pot fi
separate de celelalte fara pauba pentru cumparator, iar instanta dispune rezolutiunea in
conditiile art. 1./10, contractul se desfiinteaza numai in parte.
02. Rezolutiunea contractului, in ceea ce pri)este bunul principal, atrae rezolutiunea lui
si in pri)inta bunului accesoriu.
Intinderea arantiei 'rt. 1./12
01. In situatia in care la data inc6eierii contractului )anzatorul cunostea )iciile bunului
)andut, pe lana una dintre masurile pre)azute la art. 1./10, )anzatorul este obliat la
plata de daune(interese, pentru repararea intreului pre5udiciu cauzat, daca este cazul.
02. 'tunci cand )anzatorul nu cunostea )iciile bunului )andut si s(a dispus una dintre
masurile pre)azute la art. 1./10 alin. 01. lit. c. si d., el este obliat sa restituie
cumparatorului doar pretul si c6eltuielile facute cu prile5ul )anzarii, in tot sau in parte,
dupa caz.
Pierderea sau deteriorarea bunului 'rt. 1./12
Pierderea sau deteriorarea bunului, c6iar prin forta ma5ora, nu il impiedica pe cumparator
sa obtina aplicarea masurilor pre)azute la art. 1./10 alin. 01..
9arantia pentru lipsa calitatilor con)enite 'rt. 1./13
Dispozitiile pri)itoare la arantia contra )iciilor ascunse se aplica si atunci cand bunul
)andut nu corespunde calitatilor con)enite de catre parti.
9arantia in cazul )anzarii dupa mostra sau model 'rt. 1./15
In cazul )anzarii dupa mostra sau model, )anzatorul aranteaza ca bunul are calitatile
mostrei sau modelului.
+I. 9arantia pentru buna functionare
*onditiile arantiei pentru buna functionare 'rt. 1./1!
01. In afara de arantia contra )iciilor ascunse, )anzatorul care a arantat pentru un timp
determinat buna functionare a bunului )andut este obliat, in cazul oricarei defectiuni
i)ite inauntrul termenului de arantie, sa repare bunul pe c6eltuiala sa.
02. Daca reparatia este imposibila sau daca durata acesteia depaseste timpul stabilit prin
contract sau prin leea speciala, )anzatorul este obliat sa inlocuiasca bunul )andut. In
lipsa unui termen pre)azut in contract sau in leea speciala, durata ma,ima a reparatiei
este de 15 zile de la data cand cumparatorul a solicitat repararea bunului.
02. Daca )anzatorul nu inlocuieste bunul intr(un termen rezonabil, potri)it cu
impre5urarile, el este obliat, la cererea cumparatorului, sa ii restituie pretul primit in
sc6imbul inapoierii bunului.
Defectiunea imputabila cumparatorului 'rt. 1./1/
9arantia nu )a fi datorata daca )anzatorul do)edeste ca defectiunea s(a produs din pricina
modului nepotri)it in care cumparatorul a folosit sau a pastrat bunul. *omportamentul
cumparatorului se apreciaza si luandu(se in considerare instructiunile scrise care i(au fost
comunicate de catre )anzator.
*omunicarea defectiunii 'rt. 1./1#
01. 1ub sanctiunea decaderii din dreptul de arantie, cumparatorul trebuie sa comunice
defectiunea inainte de implinirea termenului de arantie. Daca aceasta comunicare nu a
putut fi facuta in termenul de arantie, din moti)e obiecti)e, cumparatorul are obliatia sa
comunice defectiunea intr(un termen rezonabil de la data e,pirarii termenului de arantie.
02. Dispozitiile alin. 01. sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul in care
)anzatorul a arantat ca bunul )andut )a pastra un timp determinat anumite calitati.
@!. Obliatiile cumparatorului
Plata pretului si primirea bunului 'rt. 1./1;
*umparatorul are urmatoarele obliatii principale<
a. sa preia bunul )andut=
b. sa plateasca pretul )anzarii.
Locul si data platii pretului 'rt. 1./20
01. In lipsa unei stipulatii contrare, cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la locul in
care bunul se afla in momentul inc6eierii contractului si de indata ce proprietatea este
transmisa.
02. Daca la data inc6eierii contractului bunurile se afla in tranzit, in lipsa unei stipulatii
contrare, plata pretului se face la locul care rezulta din uzante sau, in lipsa acestora, la
locul destinatiei.
Dobanzi asupra pretului 'rt. 1./21
In cazul in care nu s(a con)enit altfel, cumparatorul este tinut sa plateasca dobanzi asupra
pretului din ziua dobandirii proprietatii, daca bunul produce fructe ci)ile sau naturale, ori
din ziua predarii, daca bunul nu produce fructe, insa ii procura alte foloase.
1uspendarea platii pretului 'rt. 1./22
01. *umparatorul care afla de e,istenta unei cauze de e)ictiune este indreptatit sa
suspende plata pretului pana la incetarea tulburarii sau pana cand )anzatorul ofera o
arantie corespunzatoare.
02. *umparatorul nu poate suspenda plata pretului daca a cunoscut pericolul e)ictiunii in
momentul inc6eierii contractului sau daca in contract s(a pre)azut ca plata se )a face
c6iar in caz de tulburare.
9arantarea creantei pretului 'rt. 1./22
Pentru arantarea obliatiei de plata a pretului, in cazurile pre)azute de lee )anzatorul
beneficiaza de un pri)ileiu sau, dupa caz, de o ipoteca leala asupra bunului )andut.
1anctiunea neplatii pretului 'rt. 1./23
*and cumparatorul nu a platit, )anzatorul este indreptatit sa obtina fie e,ecutarea silita a
obliatiei de plata, fie rezolutiunea )anzarii, precum si, in ambele situatii, daune(interese,
daca este cazul.
Punerea de drept in intarziere 'rt. 1./25
01. In cazul )anzarii bunurilor mobile, cumparatorul este de drept in intarziere cu pri)ire
la indeplinirea obliatiilor sale daca, la scadenta, nici nu a platit pretul si nici nu a preluat
bunul.
02. In cazul bunurilor mobile supuse deteriorarii rapide sau deselor sc6imbari de )aloare,
cumparatorul este de drept in intarziere in pri)inta preluarii lor, atunci cand nu le(a
preluat in termenul con)enit, c6iar daca pretul a fost platit, sau atunci cand a solicitat
predarea, fara sa fi platit pretul.
%,ecutarea directa 'rt. 1./2!
01. *and cumparatorul unui bun mobil nu isi indeplineste obliatia de preluare sau de
plata, )anzatorul are facultatea de a depune lucrul )andut intr(un depozit, la dispozitia si
pe c6eltuiala cumparatorului, sau de a(l )inde.
02. +anzarea se )a face prin licitatie publica sau c6iar pe pretul curent, daca lucrul are un
pret la bursa sau in tar ori stabilit de lee, de catre o persoana autorizata de lee pentru
asemenea acte si cu dreptul pentru )anzator la plata diferentei dintre pretul con)enit la
prima )anzare si cel efecti) obtinut, precum si la daune(interese.
02. Daca )anzarea are ca obiect bunuri funibile supuse unui pret curent in sensul alin.
02., iar contractul nu a fost e,ecutat din culpa )anzatorului, cumparatorul are dreptul de a
cumpara bunuri de acelasi en pe c6eltuiala )anzatorului, prin intermediul unei persoane
autorizate.
03. *umparatorul are dreptul de a pretinde diferenta dintre suma ce reprezinta c6eltuielile
ac6izitionarii bunurilor si pretul con)enit cu )anzatorul, precum si la dauneinterese, daca
este cazul.
05. Partea care )a e,ercita dreptul pre)azut de prezentul articol are obliatia de a
incunostinta de indata cealalta parte despre aceasta.
Restituirea bunului mobil 'rt. 1./2/
01. 'tunci cand )anzarea s(a facut fara termen de plata, iar cumparatorul nu a platit
pretul, )anzatorul poate ca, in cel mult 15 zile de la data predarii, sa declare rezolutiunea
fara punere in intarziere si sa ceara restituirea bunului mobil )andut, cat timp bunul este
inca in posesia cumparatorului si nu a suferit transformari.
02. In cazul pre)azut la alin. 01., daca actiunea in restituire nu a fost introdusa in
conditiile stabilite de acesta, )anzatorul nu mai poate opune celorlalti creditori ai
cumparatorului efectele rezolutiunii ulterioare a contractului pentru neplata pretului.
Dispozitiile art. 1.!3# sau ale art. 1.!3;, dupa caz, raman aplicabile.
Punerea de drept in intarziere 'rt. 1./2#
'tunci cand )anzarea are ca obiect un bun imobil si s(a stipulat ca in cazul in care nu se
plateste pretul la termenul con)enit cumparatorul este de drept in intarziere, acesta din
urma poate sa plateasca si dupa e,pirarea termenului cat timp nu a primit declaratia de
rezolutiune din partea )anzatorului.
%fectele rezolutiunii fata de terti 'rt. 1./2;
Rezolutiunea )anzarii unui imobil are efecte fata de terti in conditiile stabilite la art. ;0;
si ;10.
@/. Dreptul de preemptiune
&otiune si domeniu 'rt. 1./20
01. In conditiile stabilite prin lee sau contract, titularul dreptului de preemptiune, numit
preemptor, poate sa cumpere cu prioritate un bun.
02. Dispozitiile prezentului cod pri)itoare la dreptul de preemptiune sunt aplicabile numai
daca prin lee sau contract nu se stabileste altfel.
02. $itularul dreptului de preemptiune care a respins o oferta de )anzare nu isi mai poate
e,ercita acest drept cu pri)ire la contractul ce i(a fost propus. Oferta se considera respinsa
daca nu a fost acceptata in termen de cel mult 10 zile, in cazul )anzarii de bunuri mobile,
sau de cel mult 20 de zile, in cazul )anzarii de bunuri imobile. In ambele cazuri, termenul
cure de la comunicarea ofertei catre preemptor.
+anzarea catre un tert a bunurilor supuse preemptiunii 'rt. 1./21
+anzarea bunului cu pri)ire la care e,ista un drept de preemptiune leal sau con)entional
se poate face catre un tert numai sub conditia suspensi)a a nee,ercitarii dreptului de
preemptiune de catre preemptor.
*onditiile e,ercitarii dreptului de preemptiune 'rt. 1./22
01. +anzatorul este obliat sa notifice de indata preemptorului cuprinsul contractului
inc6eiat cu un tert. &otificarea poate fi facuta si de acesta din urma.
02. 'ceasta notificare )a cuprinde numele si prenumele )anzatorului, descrierea bunului,
sarcinile care il re)eaza, termenii si conditiile )anzarii, precum si locul unde este situat
bunul.
02. Preemptorul isi poate e,ercita dreptul prin comunicarea catre )anzator a acordului sau
de a inc6eia contractul de )anzare, insotita de consemnarea pretului la dispozitia
)anzatorului.
03. Dreptul de preemptiune se e,ercita, in cazul )anzarii de bunuri mobile, in termen de
cel mult 10 zile, iar in cazul )anzarii de bunuri imobile, in termen de cel mult 20 de zile.
In ambele cazuri, termenul cure de la comunicarea catre preemptor a notificarii
pre)azute la alin. 01..
%fectele e,ercitarii preemptiunii 'rt. 1./22
01. Prin e,ercitarea preemptiunii, contractul de )anzare se considera inc6eiat intre
preemptor si )anzator in conditiile cuprinse in contractul inc6eiat cu tertul, iar acest din
urma contract se desfiinteaza retroacti). *u toate acestea, )anzatorul raspunde fata de
tertul de buna(credinta pentru e)ictiunea ce rezulta din e,ercitarea preemptiunii.
02. *lauzele contractului inc6eiat cu tertul a)and drept scop sa impiedice e,ercitarea
dreptului de preemptiune nu produc efecte fata de preemptor.
*oncursul dintre preemptori 'rt. 1./23
01. In cazul in care mai multi titulari si(au e,ercitat preemptiunea asupra aceluiasi bun,
contractul de )anzare se considera inc6eiat<
a. cu titularul dreptului leal de preemptiune, atunci cand se afla in concurs cu titulari ai
unor drepturi con)entionale de preemptiune=
b. cu titularul dreptului leal de preemptiune ales de )anzator, cand se afla in concurs cu
alti titulari ai unor drepturi leale de preemptiune=
c. daca bunul este imobil, cu titularul dreptului con)entional de preemptiune care a fost
mai intai inscris in cartea funciara, atunci cand acesta se afla in concurs cu alti titulari ai
unor drepturi con)entionale de preemptiune=
d. daca bunul este mobil, cu titularul dreptului con)entional de preemptiune a)and data
certa cea mai )ec6e, atunci cand acesta se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi
con)entionale de preemptiune.
02. Orice clauza care contra)ine pre)ederilor alin. 01. este considerata nescrisa.
Pluralitate de bunuri )andute 'rt. 1./25
01. 'tunci cand preemptiunea se e,ercita in pri)inta unui bun cumparat de tert impreuna
cu alte bunuri pentru un sinur pret, )anzatorul poate pretinde de la preemptor numai o
parte proportionala din acest pret.
02. In cazul in care s(au )andut si alte bunuri decat acela supus preemptiunii, dar care nu
puteau fi despartite de acesta fara sa il fi paubit pe )anzator, e,ercitarea dreptului de
preemptiune nu se poate face decat daca preemptorul consemneaza pretul stabilit pentru
toate bunurile )andute.
1cadenta obliatiei de plata a pretului 'rt. 1./2!
'tunci cand in contractul inc6eiat cu tertul s(au acordat termene de plata a pretului,
preemptorul nu se poate pre)ala de aceste termene.
&otarea dreptului de preemptiune asupra unui imobil 'rt. 1./2/
01. Dreptul con)entional de preemptiune in leatura cu un imobil se noteaza in cartea
funciara.
02. Daca o asemenea notare a fost facuta, acordul preemptorului nu este necesar pentru ca
acela care a cumparat sub conditie suspensi)a sa isi poata inscrie dreptul in cartea
funciara, in temeiul contractului de )anzare inc6eiat cu proprietarul.
Inscrierea se face sub conditia suspensi)a ca, in termen de 20 de zile de la comunicarea
inc6eierii prin care s(a dispus inscrierea, preemptorul sa nu notifice biroului de carte
funciara do)ada consemnarii pretului la dispozitia )anzatorului.
02. &otificarea facuta in termen biroului de carte funciara inlocuieste comunicarea
pre)azuta la art. 1./22 alin. 02. si are aceleasi efecte. In temeiul acestei notificari,
preemptorul poate cere radierea din cartea funciara a dreptului tertului si inscrierea
dreptului sau.
03. Daca preemptorul nu a facut notificarea in termen, dreptul de preemptiune se stine si
se radiaza din oficiu din cartea funciara.
%,ercitarea dreptului de preemptiune in cadrul e,ecutarii silite 'rt. 1./2#
In cazul in care bunul face obiectul urmaririi silite sau este scos la )anzare silita cu
autorizarea 5udecatorului(sindic, dreptul de preemptiune se e,ercita in conditiile
pre)azute de *odul de procedura ci)ila.
*aractere ale dreptului de preemptiune 'rt. 1./2;
Dreptul de preemptiune este indi)izibil si nu se poate ceda.
1tinerea dreptului con)entional de preemptiune 'rt. 1./30
Dreptul con)entional de preemptiune se stine prin moartea preemptorului, cu e,ceptia
situatiei in care a fost constituit pe un anume termen. In acest din urma caz, termenul se
reduce la 5 ani de la data constituirii, daca a fost stipulat un termen mai lun.
1ectiunea 2 ( +anzarea bunurilor imobile
@1. Reuli speciale aplicabile )anzarii imobilelor
+anzarea imobilelor fara indicarea suprafetei 'rt. 1./31
'tunci cand se )inde un imobil determinat, fara indicarea suprafetei, pentru un pret total,
nici cumparatorul si nici )anzatorul nu pot cere rezolutiunea ori modificarea pretului pe
moti) ca suprafata este mai mica ori mai mare decat au crezut.
+anzarea unei suprafete dintr(un teren mai mare 'rt. 1./32
'tunci cand se )inde, cu un anumit pret pe unitatea de masura, o anumita suprafata dintr(
un teren mai mare, a carei intindere sau amplasare nu este determinata, cumparatorul
poate cere stramutarea proprietatii numai dupa masurarea si delimitarea suprafetei
)andute.
+anzarea unui imobil determinat cu indicarea suprafetei 'rt. 1./32
01. Daca, in )anzarea unui imobil cu indicarea suprafetei si a pretului pe unitatea de
masura, suprafata reala este mai mica decat cea indicata in contract, cumparatorul poate
cere )anzatorului sa ii dea suprafata con)enita. 'tunci cand cumparatorul nu cere sau
)anzatorul nu poate sa transmita aceasta suprafata, cumparatorul poate obtine fie
reducerea corespunzatoare a pretului, fie rezolutiunea contractului daca, din cauza
diferentei de suprafata, bunul nu mai poate fi folosit in scopul pentru care a fost
cumparat.
02. Daca insa suprafata reala se do)edeste a fi mai mare decat cea stipulata, iar
e,cedentul depaseste a douazecea parte din suprafata con)enita, cumparatorul )a plati
suplimentul de pret corespunzator sau )a putea obtine rezolutiunea contractului.
'tunci cand insa e,cedentul nu depaseste a douazecea parte din suprafata con)enita,
cumparatorul nu poate obtine rezolutiunea, dar nici nu este dator sa plateasca pretul
e,cedentului.
$ermenul de e,ercitare a actiunii estimatorii sau in rezolutiune 'rt. 1./33
'ctiunea )anzatorului pentru suplimentul de pret si aceea a cumparatorului pentru
reducerea pretului sau pentru rezolutiunea contractului trebuie sa fie intentate, sub
sanctiunea decaderii din drept, in termen de un an de la inc6eierea contractului, afara de
cazul in care partile au fi,at o data pentru masurarea imobilului, caz in care termenul de
un an cure de la acea data.
+anzarea a doua fonduri cu precizarea intinderii fiecaruia 'rt. 1./35
*and prin acelasi contract s(au )andut doua fonduri cu precizarea intinderii fiecaruia si
pentru un sinur pret, daca intinderea unuia este mai mare, iar a celuilalt mai mica, se )a
face compensatia intre )aloarea surplusului si )aloarea lipsei, iar actiunea, fie pentru
suplimentul de pret, fie pentru scaderea sa, nu poate fi introdusa decat potri)it reulilor
pre)azute la art. 1./32 si 1./33. Rezolutiunea contractului este supusa in acest caz
dreptului comun.
@2. +anzarea terenurilor forestiere
+anzarea terenurilor forestiere 'rt. 1./3!
$erenurile din fondul forestier aflate in proprietate pri)ata se pot )inde cu respectarea, in
ordine, a dreptului de preemptiune al coproprietarilor sau )ecinilor.
1ectiunea 2 ( +anzarea mostenirii
&otiune si forma 'rt. 1./3/
01. In sensul prezentei sectiuni, prin mostenire se intelee dreptul de a culee o mostenire
desc6isa sau o cota din aceasta.
02. 1ub sanctiunea nulitatii absolute a contractului, )anzarea unei mosteniri se inc6eie in
forma autentica.
9arantia 'rt. 1./3#
Daca nu specifica bunurile asupra carora se intind drepturile sale, )anzatorul unei
mosteniri aranteaza numai calitatea sa de mostenitor, afara de cazul cand partile au
inlaturat e,pres si aceasta arantie.
Obliatiile )anzatorului 'rt. 1./3;
Daca nu s(a con)enit altfel, )anzatorul este obliat sa remita cumparatorului toate
fructele pe care le(a cules si toate platile primite pentru creantele mostenirii pana la
momentul inc6eierii contractului, pretul bunurilor )andute din mostenire si orice bun care
inlocuieste un bun al mostenirii.
Obliatiile cumparatorului 'rt. 1./50
Daca nu s(a con)enit altfel, cumparatorul este tinut sa ramburseze )anzatorului sumele
platite de acesta din urma pentru datoriile si sarcinile mostenirii, precum si sumele pe
care mostenirea i le datoreaza acestuia din urma.
Raspunderea pentru datoriile mostenirii 'rt. 1./51
+anzatorul ramane raspunzator pentru datoriile mostenirii )andute.
7unurile de familie 'rt. 1./52
01. Inscrisurile sau portretele de familie, decoratiile sau alte asemenea bunuri, care nu au
)aloare patrimoniala insemnata, dar care au pentru )anzator o )aloare afecti)a, se
prezuma a nu fi cuprinse in mostenirea )anduta.
02. Daca aceste bunuri au )aloare patrimoniala insemnata, )anzatorul care nu si le(a
rezer)at e,pres datoreaza cumparatorului pretul lor la data )anzarii.
8ormalitati de publicitate 'rt. 1./52
01. *umparatorul unei mosteniri nu dobandeste drepturile reale asupra imobilelor
cuprinse in mostenire decat potri)it reulilor pri)itoare la cartea funciara.
02. %l nu poate opune tertelor persoane dobandirea altor drepturi cuprinse in mostenire
decat daca a indeplinit formalitatile cerute de lee pentru a face opozabila dobandirea
fiecaruia dintre aceste drepturi.
'lte forme de instrainare a mostenirii 'rt. 1./53
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica si altor forme de instrainare, fie cu titlu oneros,
fie cu titlu ratuit, a unei mosteniri. In pri)inta instrainarilor cu titlu ratuit se aplica in
mod corespunzator si dispozitiile pri)itoare la donatii.
1ectiunea 3 ( 'lte )arietati de )anzare
@1. +anzarea cu plata pretului in rate si rezer)a proprietatii
Rezer)a proprietatii si riscurile 'rt. 1./55
'tunci cand, intr(o )anzare cu plata pretului in rate, obliatia de plata este arantata cu
rezer)a dreptului de proprietate, cumparatorul dobandeste dreptul de proprietate la data
ac6itarii ultimei rate din pret= riscul bunului este insa transferat cumparatorului de la
momentul predarii acestuia.
&eplata unei sinure rate din pret 'rt. 1./5!
In lipsa unei inteleeri contrare, neplata unei sinure rate, care nu este mai mare de o
optime din pret, nu da dreptul la rezolutiunea contractului, iar cumparatorul pastreaza
beneficiul termenului pentru ratele succesi)e.
Rezolutiunea contractului 'rt. 1./5/
01. *and a obtinut rezolutiunea contractului pentru neplata pretului, )anzatorul este tinut
sa restituie toate sumele primite, dar este indreptatit sa retina, pe lana alte daune(
interese, o compensatie ec6itabila pentru folosirea bunului de catre cumparator.
02. 'tunci cand s(a con)enit ca sumele incasate cu titlu de rate sa ramana, in tot sau in
parte, dobandite de )anzator, instanta )a putea totusi reduce aceste sume, aplicandu(se in
mod corespunzator dispozitiile referitoare la reducerea de catre instanta a cuantumului
clauzei penale.
02. Pre)ederile alin. 02. se aplica si in cazul contractului de leasin, precum si al celui de
locatiune, daca, in acest ultim caz, se con)ine ca la incetarea contractului proprietatea
bunului sa poata fi dobandita de locatar dupa plata sumelor con)enite.
@2. +anzarea cu optiune de rascumparare
&otiune si conditii 'rt. 1./5#
01. +anzarea cu optiune de rascumparare este o )anzare afectata de conditie rezolutorie
prin care )anzatorul isi rezer)a dreptul de a rascumpara bunul sau dreptul transmis
cumparatorului.
02. Optiunea de rascumparare nu poate fi stipulata pentru un termen mai mare de 5 ani.
Daca s(a stabilit un termen mai mare, acesta se reduce de drept la 5 ani.
%,ercitarea optiunii 'rt. 1./5;
01. %,ercitarea optiunii de rascumparare de catre )anzator se poate face numai daca
acesta restituie cumparatorului pretul primit si c6eltuielile pentru inc6eierea contractului
de )anzare si realizarea formalitatilor de publicitate.
02. %,ercitarea optiunii il oblia pe )anzator la restituirea catre cumparator a c6eltuielilor
pentru ridicarea si transportul bunului, a c6eltuielilor necesare, precum si a celor utile,
insa in acest din urma caz numai in limita sporului de )aloare.
02. In cazul in care )anzatorul nu e,ercita optiunea in termenul stabilit, conditia
rezolutorie care afecta )anzarea este considerata a nu se fi indeplinit, iar dreptul
cumparatorului se consolideaza.
%fecte 'rt. 1./!0
01. %fectele )anzarii cu optiune de rascumparare se stabilesc potri)it dispozitiilor
pri)itoare la conditia rezolutorie, care se aplica in mod corespunzator. *u toate acestea,
)anzatorul este tinut de locatiunile inc6eiate de cumparator inaintea e,ercitarii optiunii,
daca au fost supuse formalitatilor de publicitate, dar nu mai mult de 2 ani din momentul
e,ercitarii.
02. +anzatorul care intentioneaza sa e,ercite optiunea de rascumparare trebuie sa ii
notifice pe cumparator, precum si pe orice subdobanditor caruia dreptul de optiune ii este
opozabil si fata de care doreste sa isi e,ercite acest drept.
02. In termen de o luna de la data notificarii, )anzatorul trebuie sa consemneze sumele
mentionate la art. 1./5; alin. 01., la dispozitia cumparatorului sau, dupa caz, a tertului
subdobanditor, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a e,ercita optiunea de
rascumparare.
7unul neparta5at 'rt. 1./!1
01. In cazul )anzarii cu optiune de rascumparare ce are ca obiect o cota dintr(un bun,
parta5ul trebuie cerut si in raport cu )anzatorul daca acesta nu si(a e,ercitat inca optiunea.
02. +anzatorul care nu si(a e,ercitat optiunea de rascumparare in cadrul parta5ului decade
din dreptul de optiune, c6iar si atunci cand bunul este atribuit, in tot sau in parte,
cumparatorului.
1anctiune 'rt. 1./!2
01. In cazul in care diferenta dintre pretul rascumpararii si pretul platit pentru )anzare
depaseste ni)elul ma,im stabilit de lee pentru dobanzi, pretul rascumpararii )a fi redus
la pretul platit pentru )anzare.
02. Pre)ederile alin. 01. se aplica si )anzarilor in care )anzatorul se oblia sa rascumpere
bunul )andut.
*apitolul II ( *ontractul de sc6imb
&otiune 'rt. 1./!2
1c6imbul este contractul prin care fiecare dintre parti, denumite copermutanti, transmite
sau, dupa caz, se oblia sa transmita un bun pentru a dobandi un altul.
'plicabilitatea dispozitiilor de la )anzare 'rt. 1./!3
01. Dispozitiile pri)itoare la )anzare se aplica, in mod corespunzator, si sc6imbului.
02. 8iecare dintre parti este considerata )anzator, in ceea ce pri)este bunul pe care il
instraineaza, si cumparator, in ceea ce pri)este bunul pe care il dobandeste.
*6eltuielile sc6imbului 'rt. 1./!5
In lipsa de stipulatie contrara, partile suporta in mod eal c6eltuielile pentru inc6eierea
contractului de sc6imb.
*apitolul III ( *ontractul de furnizare
&otiune 'rt. 1./!!
01. *ontractul de furnizare este acela prin care o parte, denumita furnizor, se oblia sa
transmita proprietatea asupra unei cantitati determinate de bunuri si sa le predea, la unul
sau mai multe termene ulterioare inc6eierii contractului ori in mod continuu, sau sa
presteze anumite ser)icii, la unul sau mai multe termene ulterioare ori in mod continuu,
iar cealalta parte, denumita beneficiar, se oblia sa preia bunurile sau sa primeasca
prestarea ser)iciilor si sa plateasca pretul lor.
02. In cazul furnizarii de bunuri, ca accesoriu al obliatiei principale, furnizorul se poate
oblia sa presteze beneficiarului acele ser)icii necesare pentru furnizarea bunurilor.
02. Daca prin acelasi contract se con)in atat )anzarea unor bunuri, cat si furnizarea unor
bunuri sau ser)icii, atunci contractul )a fi calificat in functie de obliatia caracteristica si
cea accesorie.
$ransmiterea dreptului de proprietate. Preluarea si predarea bunurilor 'rt. 1./!/
01. Proprietatea asupra bunurilor se transfera de la furnizor la beneficiar in momentul
predarii acestora. 7eneficiarul are obliatia sa preia bunurile la termenele si in conditiile
pre)azute in contract.
02. Preluarea bunurilor se face prin receptia de catre beneficiar, ocazie cu care se
identifica si se constata cantitatea si calitatea acestora.
02. *and e,pedierea produselor este in seama furnizorului, produsele receptionate sunt
socotite predate beneficiarului pe data predarii lor catre caraus.
Pretul produselor sau ser)iciilor 'rt. 1./!#
01. Pretul datorat de beneficiar este cel pre)azut in contract sau in lee.
02. Daca in cursul e,ecutarii contractului se modifica relementarea leala a pretului sau
mecanismului de determinare a acestuia, intre parti )a continua sa se aplice pretul sau
mecanismul de determinare a acestuia stabilit initial in contract, daca leea nu pre)ede
e,pres contrariul.
02. Daca leea pre)ede e,pres ca pretul sau modalitatea de determinare pe care le
stabileste se )a aplica si contractelor in curs, fiecare dintre parti poate denunta contractul
in 20 de zile de la data intrarii in )ioare a leii. Pe durata celor 20 de zile partile )or
aplica pretul stabilit prin contract.
1ubcontractarea 'rt. 1./!;
01. 8urnizorul poate subcontracta furnizarea bunurilor sau ser)iciilor catre o terta
persoana, cu e,ceptia cazurilor in care contractul are un caracter strict personal sau natura
contractului nu permite.
02. %,ista subcontractare ori de cate ori produsul sau ser)iciul care face obiectul
contractului de furnizare este in fapt furnizat, in tot sau in parte, de catre un tert cu care
furnizorul a subcontractat in acest scop.
Raspunderea furnizorului principal. Dreptul de reres al acestuia 'rt. 1.//0
In cazul subcontractarii, e,ecutarea contractului de furnizare ramane sub supra)e6erea
furnizorului si acesta raspunde fata de beneficiar pentru calitatea produselor si a
ser)iciilor furnizate de tertul subcontractant, a)and insa drept de reres impotri)a
acestuia.
'plicabilitatea dispozitiilor de la )anzare 'rt. 1.//1
Dispozitiile prezentului capitol se intreesc, in mod corespunzator, cu dispozitiile
pri)itoare la contractul de )anzare, in masura in care nu este pre)azuta o relementare
speciala pentru contractul de furnizare.
*apitolul I+ ( *ontractul de report
&otiune 'rt. 1.//2
01. *ontractul de report este acela prin care reportatorul cumpara de la reportat cu plata
imediata titluri de credit si )alori mobiliare circuland in comert si se oblia, in acelasi
timp, sa re)anda reportatului titluri sau )alori mobiliare de aceeasi specie, la o anumita
scadenta, in sc6imbul unei sume determinate.
02. *ontractul de report se inc6eie prin remiterea titlurilor sau )alorilor mobiliare, iar
daca acestea sunt nominati)e, prin indeplinirea formalitatilor necesare pentru
transmiterea lor.
Drepturi accesorii 'rt. 1.//2
In lipsa de stipulatie contrara, drepturile accesorii conferite de titlurile si )alorile
mobiliare date in report, precum dobanzile si di)idendele a5unse la scadenta in timpul
duratei reportului, se cu)in reportatorului.
Obliatia reportatorului de a e,ercita optiunea 'rt. 1.//3
01. Reportatorul este obliat sa e,ercite optiunea pe seama reportatului in timpul
reportului, daca titlurile acorda un asemenea drept, in conditiile leii speciale.
02. Reportatul trebuie sa puna la dispozitia reportatorului fondurile necesare, cu cel putin
2 zile inainte de scadenta termenului de optiune. Daca reportatul nu indeplineste aceasta
obliatie, reportatorul trebuie sa )anda dreptul de optiune in numele si pe seama
reportatului.
%fectuarea de )arsaminte asupra titlurilor 'rt. 1.//5
Daca in timpul reportului urmeaza a se efectua )arsaminte in contul titlurilor si )alorilor
mobiliare care fac obiectul reportului, reportatul trebuie sa puna la dispozitia
reportatorului sumele necesare, cu cel putin 2 zile inainte de scadenta )arsamintelor. In
caz contrar, reportatorul poate proceda la lic6idarea silita a contractului.
Lic6idarea reportului. Lic6idarea diferentelor si reinnoirea reportului 'rt. 1.//!
01. Lic6idarea reportului se )a face inauntrul celei de a doua zile de lucru ce urmeaza
scadentei.
02. Daca la scadenta termenului reportului partile lic6ideaza diferentele, facand plata, si
reinnoiesc reportul asupra unor titluri sau )alori mobiliare ce difera prin calitatea sau
specia lor ori pe un alt pret, atunci se considera ca partile au inc6eiat un nou contract.
*apitolul + ( *ontractul de locatiune
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
@1. *uprinsul contractului
&otiune 'rt. 1.///
Locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se oblia sa asiure celeilalte
parti, numite locatar, folosinta unui bun pentru o anumita perioada, in sc6imbul unui pret,
denumit c6irie.
8elurile locatiunii 'rt. 1.//#
01. Locatiunea bunurilor imobile si aceea a bunurilor mobile se numeste inc6iriere, iar
locatiunea bunurilor aricole poarta denumirea de arendare.
02. Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile, in mod corespunzator, inc6irierii
locuintelor si arendarii, daca sunt compatibile cu reulile particulare pre)azute pentru
aceste contracte.
02. Locatiunea spatiilor destinate e,ercitarii acti)itatii unui profesionist este supusa
pre)ederilor prezentei sectiuni, precum si dispozitiilor art. 1.#23 si 1.#2#:1.#21.
7unurile ce pot face obiectul locatiunii 'rt. 1.//;
$oate bunurile, atat mobile cat si imobile, pot face obiectul locatiunii, daca dintr(o
pre)edere leala sau din natura lor nu rezulta contrariul.
Pretul locatiunii 'rt. 1./#0
01. *6iria poate consta intr(o suma de bani sau in orice alte bunuri sau prestatii.
02. Dispozitiile pri)itoare la stabilirea pretului )anzarii sunt aplicabile, in mod
corespunzator, si c6iriei.
Inc6eierea contractului de locatiune 'rt. 1./#1
*ontractul de locatiune se considera inc6eiat indata ce partile au con)enit asupra bunului
si pretului.
Locatiuni succesi)e 'rt. 1./#2
In situatia unor locatiuni succesi)e ale caror perioade se suprapun fie si partial, conflictul
dintre locatari se rezol)a<
a. in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, in fa)oarea locatarului care si(a notat
dreptul in cartea funciara, dispozitiile art. ;02 alin. 01. aplicandu(se in mod
corespunzator=
b. in cazul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, in fa)oarea locatarului care a
indeplinit cel dintai aceste formalitati=
c. in cazul celorlalte bunuri, in fa)oarea locatarului care a intrat cel dintai in folosinta
bunului, dispozitiile art. 1.2/5 aplicandu(se in mod corespunzator.
Durata ma,ima a locatiunii 'rt. 1./#2
Locatiunile nu se pot inc6eia pentru o perioada mai mare de 3; de ani. Daca partile
stipuleaza un termen mai lun, acesta se reduce de drept la 3; de ani.
Incapacitati 'rt. 1./#3
01. Dispozitiile pri)itoare la incapacitatile pre)azute la art. 1.!53 si 1.!55 sunt aplicabile,
in mod corespunzator, si locatiunii.
02. De asemenea, sunt aplicabile, prin analoie, si dispozitiile art. 1.!52, inclusi) atunci
cand e,ista litiiu cu pri)ire la dreptul de proprietate asupra bunului ce urmeaza a face
obiectul locatiunii.
02. Daca leea nu dispune altfel, locatiunile inc6eiate de persoanele care, potri)it leii, nu
pot face decat acte de administrare nu )or depasi 5 ani.
Locatiunea fara durata determinata 'rt. 1./#5
Daca in contract partile nu au aratat durata locatiunii, fara a(si fi dorit sa contracteze pe o
durata nedeterminata, in lipsa uzantelor, locatiunea se considera inc6eiata<
a. pentru un an, in cazul locuintelor nemobilate sau spatiilor pentru e,ercitarea acti)itatii
unui profesionist=
b. pe durata corespunzatoare unitatii de timp pentru care s(a calculat c6iria, in cazul
bunurilor mobile ori in acela al camerelor sau apartamentelor mobilate=
c. pe durata locatiunii imobilului, in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia locatarului
pentru folosinta unui imobil.
@2. Obliatiile locatorului
Obliatiile principale ale locatorului 'rt. 1./#!
Locatorul este tinut, c6iar fara )reo stipulatie e,presa<
a. sa predea locatarului bunul dat in locatiune=
b. sa mentina bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii=
c. sa asiure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pe tot timpul locatiunii.
Predarea bunului 'rt. 1./#/
Locatorul este obliat sa predea bunul impreuna cu toate accesoriile sale in stare
corespunzatoare utilizarii acestuia.
1arcina reparatiilor 'rt. 1./##
01. Locatorul este obliat sa efectueze toate reparatiile care sunt necesare pentru a
mentine bunul in stare corespunzatoare de intrebuintare pe toata durata locatiunii,
conform destinatiei stabilite potri)it art. 1./;;.
02. 1unt in sarcina locatarului reparatiile locati)e, a caror necesitate rezulta din folosinta
obisnuita a bunului.
02. Daca, dupa inc6eierea contractului, se i)este ne)oia unor reparatii care sunt in sarcina
locatorului, iar acesta din urma, desi incunostintat, nu incepe sa ia de indata masurile
necesare, reparatiile pot fi facute de locatar. In acest caz, locatorul este dator sa plateasca,
in afara sumelor a)ansate de locatar, dobanzi socotite de la data efectuarii c6eltuielilor.
03. In caz de urenta, locatarul il poate instiinta pe locator si dupa inceperea reparatiilor,
dobanzile la sumele a)ansate neputand cure decat de la data instiintarii.
'siurarea folosintei 'rt. 1./#;
Locatorul este obliat sa intreprinda tot ceea ce este necesar pentru a asiura in mod
constant locatarului folosinta linistita si utila a bunului, fiind dator sa se abtina de la orice
fapt care ar impiedica, diminua sau stan5eni o asemenea folosinta.
9arantia contra )iciilor 'rt. 1./;0
01. Locatorul aranteaza contra tuturor )iciilor lucrului care impiedica sau micsoreaza
folosirea lui, c6iar daca nu le(a cunoscut la inc6eierea contractului si fara a tine seama
daca ele e,istau dinainte ori au sur)enit in cursul locatiunii.
02. Locatorul nu raspunde pentru )iciile care erau aparente la data inc6eierii contractului
si pe care locatarul nu le(a reclamat in conditiile art. 1.!;0 alin. 02.. Locatorul poate fi
obliat la despaubiri pentru pre5udiciile pe care )iciile aparente le cauzeaza )ietii,
sanatatii sau interitatii corporale a locatarului.
%fectele arantiei contra )iciilor 'rt. 1./;1
01. Daca locatorul nu inlatura )iciile in cel mai scurt termen, locatarul are dreptul la o
scadere proportionala a c6iriei. In cazul in care )iciile sunt atat de ra)e incat, daca le(ar
fi cunoscut, locatarul nu ar fi luat bunul in locatiune, el poate rezilia contractul, in
conditiile leii.
02. 'tunci cand aceste )icii aduc )reun pre5udiciu locatarului, locatorul poate fi obliat si
la daune(interese, in afara de cazul cand do)edeste ca nu le(a cunoscut si ca, potri)it
impre5urarilor, nu era dator sa le cunoasca.
9arantia pentru lipsa calitatilor con)enite 'rt. 1./;2
Dispozitiile pri)itoare la arantia contra )iciilor ascunse se aplica si atunci cand bunul dat
in locatiune nu corespunde calitatilor con)enite de catre parti.
$ulburarile de fapt 'rt. 1./;2
Locatorul nu este tinut sa il aranteze pe locatar de tulburarea cauzata prin fapta unui tert
care nu pretinde )reun drept asupra bunului, afara numai daca tulburarile incepute
inaintea predarii bunului il impiedica pe locatar sa il preia, caz in care dispozitiile art.
1./;3 alin. 02. sunt aplicabile.
$ulburarile de drept 'rt. 1./;3
01. Daca un tert pretinde )reun drept asupra bunului dat in locatiune, locatorul este dator
sa il apere pe locatar c6iar si in lipsa unei tulburari de fapt. Daca locatarul este lipsit in tot
sau in parte de folosinta bunului, locatorul trebuie sa il despaubeasca pentru toate
pre5udiciile suferite din aceasta cauza.
02. Indiferent de ra)itatea tulburarii, daca i(a comunicat(o locatorului, fara ca acesta sa o
inlature de indata, locatarul poate cere o scadere proportionala a c6iriei.
Daca tulburarea este atat de ra)a incat, daca ar fi cunoscut(o, locatarul nu ar fi
contractat, el poate rezilia contractul in conditiile leii.
02. Locatarul care, la inc6eierea contractului, cunostea cauza de e)ictiune nu are dreptul
la daune(interese.
Introducerea in proces a locatorului 'rt. 1./;5
01. Daca locatarul este c6emat in 5udecata de un tert care pretinde un drept asupra bunului
inc6iriat, inclusi) un drept de ser)itute, si e,ista riscul pierderii, in tot sau in parte, a
folosintei bunului, el are dreptul sa ceara introducerea in proces a locatorului, in
conditiile *odului de procedura ci)ila.
02. Locatarul )a fi tinut sa il despaubeasca pe locator de toate pre5udiciile suferite ca
urmare a necomunicarii tulburarii de catre locatar. %l nu )a fi insa tinut la despaubiri
daca do)edeste ca locatorul nu ar fi a)ut casti de cauza sau ca, a)and cunostinta de
tulburare, nu a actionat.
@2. Obliatiile locatarului
Obliatiile principale 'rt. 1./;!
Locatarul are urmatoarele obliatii principale<
a. sa ia in primire bunul dat in locatiune=
b. sa plateasca c6iria in cuantumul si la termenul stabilite prin contract=
c. sa foloseasca bunul cu prudenta si dilienta=
d. sa restituie bunul la incetarea, din orice cauza, a contractului de locatiune.
Data platii c6iriei 'rt. 1./;/
01. In lipsa de stipulatie contrara, locatarul este obliat sa plateasca c6iria la termenele
stabilite potri)it uzantelor.
02. Daca nu e,ista uzante si in lipsa unei stipulatii contrare, c6iria se plateste dupa cum
urmeaza<
a. in a)ans pentru toata durata contractului, daca aceasta nu depaseste o luna=
b. in prima zi lucratoare a fiecarei luni, daca durata locatiunii este mai mare de o luna,
dar mai mica de un an=
c. in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru, daca durata locatiunii este de cel putin un an.
*aracterul e,ecutoriu 'rt. 1./;#
*ontractele de locatiune inc6eiate prin inscris sub semnatura pri)ata care au fost
inreistrate la oranele fiscale, precum si cele inc6eiate in forma autentica constituie
titluri e,ecutorii pentru plata c6iriei la termenele si in modalitatile stabilite in contract
sau, in lipsa acestora, prin lee.
Obliatiile pri)ind folosirea bunului 'rt. 1./;;
Locatarul este obliat sa foloseasca bunul luat in locatiune cu prudenta si dilienta,
potri)it destinatiei stabilite prin contract sau, in lipsa, potri)it celei prezumate dupa
anumite impre5urari, cum ar fi natura bunului, destinatia sa anterioara ori cea potri)it
careia locatarul il foloseste.
1c6imbarea formei ori destinatiei bunului. 8olosirea abuzi)a 'rt. 1.#00
Daca locatarul modifica bunul ori ii sc6imba destinatia sau daca il intrebuinteaza astfel
incat il pre5udiciaza pe locator, acesta din urma poate cere daune(interese si, dupa caz,
rezilierea contractului.
Instiintarea locatorului despre ne)oia de reparatii 'rt. 1.#01
Locatarul este obliat, sub sanctiunea platii de daune(interese si a suportarii oricaror alte
c6eltuieli, sa ii notifice de indata locatorului necesitatea efectuarii reparatiilor care sunt in
sarcina acestuia din urma.
Reparatiile locati)e 'rt. 1.#02
In lipsa de stipulatie contrara, reparatiile de intretinere curenta sunt in sarcina locatarului.
Lipsa de folosinta in caz de reparatii urente 'rt. 1.#02
01. Daca in timpul locatiunii bunul are ne)oie de reparatii care nu pot fi amanate pana la
sfarsitul locatiunii sau a caror amanare ar e,pune bunul pericolului de a fi distrus,
locatarul )a suporta restranerea necesara a locatiunii cauzata de aceste reparatii.
02. Daca totusi reparatiile dureaza mai mult de 10 zile, pretul locatiunii )a fi scazut
proportional cu timpul si cu partea bunului de care locatarul a fost lipsit.
02. Daca reparatiile sunt de asa natura incat, in timpul e,ecutarii lor, bunul de)ine
impropriu pentru intrebuintarea con)enita, locatarul poate rezilia contractul.
Obliatia de a permite e,aminarea bunului 'rt. 1.#03
Locatarul este obliat sa permita e,aminarea bunului de catre locator la inter)ale de timp
rezonabile in raport cu natura si destinatia bunului, precum si de catre cei care doresc sa il
cumpere sau care, la incetarea contractului, doresc sa il ia in locatiune, fara insa ca prin
aceasta sa i se cauzeze o stan5enire ne5ustificata a folosintei bunului.
@3. 1ublocatiunea si cesiunea contractului de locatiune
Dreptul de a subcontracta si de a ceda contractul 'rt. 1.#05
Locatarul poate sa inc6eie o sublocatiune, totala sau partiala, ori c6iar sa cedeze
locatiunea, in tot sau in parte, unei alte persoane, daca aceasta facultate nu i(a fost
interzisa in mod e,pres. *u toate acestea, daca bunul este mobil, sublocatiunea ori
cesiunea nu este permisa decat cu acordul scris al locatorului.
Interdictia sublocatiunii si a cesiunii 'rt. 1.#0!
01. Interdictia de a inc6eia o sublocatiune o include si pe aceea de a ceda locatiunea.
Interdictia de a ceda locatiunea nu o include pe aceea de a inc6eia o sublocatiune.
02. Interdictia de a inc6eia o sublocatiune pri)este atat sublocatiunea totala, cat si pe cea
partiala. Interdictia de a ceda locatiunea pri)este atat cesiunea totala, cat si pe cea
partiala.
%fectele sublocatiunii. 'ctiuni impotri)a sublocatarului 'rt. 1.#0/
01. In caz de neplata a c6iriei cu)enite in temeiul locatiunii, locatorul il poate urmari pe
sublocatar pana la concurenta c6iriei pe care acesta din urma o datoreaza locatarului
principal. Plata anticipata a c6iriei catre locatarul principal nu poate fi opusa locatorului.
02. Locatorul isi pastreaza dreptul pre)azut la alin. 01. atunci cand creanta a)and ca
obiect c6iria datorata in temeiul sublocatiunii a fost cedata.
02. Locatorul poate, de asemenea, sa se indrepte direct impotri)a sublocatarului pentru a(l
constrane la e,ecutarea celorlalte obliatii asumate prin contractul de sublocatiune.
%fectele cesiunii locatiunii 'rt. 1.#0#
01. Prin cesiunea contractului de locatiune de catre locatar, cesionarul dobandeste
drepturile si este tinut de obliatiile locatarului iz)orate din contractul de locatiune.
02. Dispozitiile pri)ind cesiunea contractului se aplica in mod corespunzator.
@5. %,pirarea termenului si tacita relocatiune
%,pirarea termenului 'rt. 1.#0;
01. *ontractul de locatiune inceteaza de drept la e,pirarea termenului con)enit de parti
sau, dupa caz, pre)azut de lee, fara a fi necesara o instiintare prealabila.
02. In pri)inta obliatiei de restituire a bunului dat in locatiune, contractul inc6eiat pe
durata determinata si constatat prin inscris autentic constituie, in conditiile leii, titlu
e,ecutoriu la e,pirarea termenului.
02. Dispozitiile alin. 02. se aplica in mod corespunzator si contractului inc6eiat pe
perioada determinata prin inscris sub semnatura pri)ata si inreistrat la oranul fiscal
competent.
$acita relocatiune 'rt. 1.#10
01. Daca, dupa implinirea termenului, locatarul continua sa detina bunul si sa isi
indeplineasca obliatiile fara )reo impotri)ire din partea locatorului, se considera
inc6eiata o noua locatiune, in conditiile celei )ec6i, inclusi) in pri)inta arantiilor.
02. &oua locatiune )a fi insa pe durata nedeterminata, daca prin lee sau con)entia
partilor nu se pre)ede altfel.
@!. Instrainarea bunului dat in locatiune
Opozabilitatea contractului de locatiune fata de dobanditor 'rt. 1.#11
Daca bunul dat in locatiune este instrainat, dreptul locatarului este opozabil
dobanditorului, dupa cum urmeaza<
a. in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, daca locatiunea a fost notata in cartea
funciara=
b. in cazul imobilelor neinscrise in cartea funciara, daca data certa a locatiunii este
anterioara datei certe a instrainarii=
c. in cazul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, daca locatarul a indeplinit
aceste formalitati=
d. in cazul celorlalte bunuri mobile, daca la data instrainarii bunul se afla in folosinta
locatarului.
Incetarea locatiunii in caz de instrainare 'rt. 1.#12
01. Daca partile con)in astfel, locatiunea inceteaza in cazul instrainarii bunului dat in
locatiune.
02. *u toate acestea, locatiunea ramane opozabila dobanditorului c6iar si dupa ce
locatarului i s(a notificat instrainarea, pentru un termen de doua ori mai mare decat cel
care s(ar fi aplicat notificarii denuntarii contractului, conform pre)ederilor art. 1.#1! alin.
02..
02. Locatarul caruia i s(a comunicat incetarea contractului cu respectarea pre)ederilor
alin. 02. nu are drept la despaubire nici impotri)a locatorului, nici impotri)a
dobanditorului.
Raporturile dintre locatar si dobanditor 'rt. 1.#12
01. In cazurile pre)azute la art. 1.#11, dobanditorul se subroa in toate drepturile si
obliatiile locatorului care iz)orasc din locatiune.
02. Locatorul initial ramane raspunzator pentru pre5udiciile cauzate locatarului anterior
instrainarii.
%fectele arantiilor constituite de locatar 'rt. 1.#13
*and locatarul bunului instrainat a dat arantii locatorului pentru indeplinirea obliatiilor
sale, dobanditorul se subroa in drepturile iz)orand din aceste arantii, in conditiile leii.
*esiunea si plata anticipata a c6iriei 'rt. 1.#15
Plata anticipata a c6iriei sau cesiunea creantei pri)ind c6iria nu poate fi opusa
dobanditorului decat daca in pri)inta acestora au fost indeplinite, inainte ca instrainarea
sa de)ina opozabila locatarului, formalitatile de publicitate prin inscrierea la ar6i)a sau,
dupa caz, in cartea funciara, in functie de obiectul locatiunii, ori daca plata anticipata sau
cesiunea a fost cunoscuta de dobanditor pe alta cale.
@/. Incetarea contractului
Denuntarea contractului 'rt. 1.#1!
01. Daca locatiunea a fost facuta fara determinarea duratei, oricare dintre parti poate
denunta contractul prin notificare.
02. &otificarea facuta cu nerespectarea termenului de prea)iz stabilit de lee sau, in lipsa,
de uzante nu produce efecte decat de la implinirea acelui termen.
02. La implinirea termenului de prea)iz, obliatia de restituire a bunului de)ine e,iibila,
iar contractul de locatiune inc6eiat in conditiile pre)azute la art. 1.#0; alin. 02. sau 02.,
dupa caz, constituie, in conditiile leii, titlu e,ecutoriu cu pri)ire la aceasta obliatie.
Rezilierea locatiunii 'rt. 1.#1/
'tunci cand, fara 5ustificare, una dintre partile contractului de locatiune nu isi e,ecuta
obliatiile nascute din acest contract, cealalta parte are dreptul de a rezilia locatiunea, cu
daune(interese, daca este cazul, potri)it leii
Imposibilitatea folosirii bunului 'rt. 1.#1#
01. Daca bunul este distrus in intreime sau nu mai poate fi folosit potri)it destinatiei
stabilite, locatiunea inceteaza de drept.
02. Daca imposibilitatea folosirii bunului este numai partiala, locatarul poate, dupa
impre5urari, sa ceara fie rezilierea locatiunii, fie reducerea proportionala a c6iriei.
02. 'tunci cand bunul este doar deteriorat, locatiunea continua, fiind aplicabile
dispozitiile art. 1./##.
03. In toate cazurile in care imposibilitatea totala sau partiala de folosire a bunului este
fortuita, locatarul nu are drept la daune(interese.
Desfiintarea titlului locatorului 'rt. 1.#1;
01. Desfiintarea dreptului care permitea locatorului sa asiure folosinta bunului inc6iriat
determina incetarea de drept a contractului de locatiune.
02. *u toate acestea, locatiunea )a continua sa produca efecte si dupa desfiintarea titlului
locatorului pe durata stipulata de parti, fara a se depasi un an de la data desfiintarii titlului
locatorului, insa numai daca locatarul a fost de buna(credinta la inc6eierea locatiunii.
Moartea locatorului sau a locatarului 'rt. 1.#20
01. Locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau a locatarului.
02. *u toate acestea, in cazul locatiunii cu durata determinata, mostenitorii locatarului pot
denunta contractul in termen de !0 de zile de la data la care au luat cunostinta de moartea
locatarului si e,istenta locatiunii.
Restituirea bunului 'rt. 1.#21
01. La incetarea locatiunii, locatarul este obliat sa restituie bunul luat in locatiune in
starea in care l(a primit, in afara de ceea ce a pierit sau s(a deteriorat din cauza )ec6imii.
02. Pana la proba contrara, locatarul este prezumat ca a primit bunul in stare
corespunzatoare de intrebuintare potri)it destinatiei stabilite.
02. Restituirea bunurilor mobile luate in locatiune se face in locul in care au fost predate.
Raspunderea locatarului pentru bunul inc6iriat 'rt. 1.#22
01. Locatarul raspunde pentru deradarea bunului inc6iriat in timpul folosintei sale,
inclusi) cea cauzata de incendiu, daca nu do)edeste ca a sur)enit fortuit.
02. %l raspunde inclusi) pentru deradarea cauzata de membrii familiei sale, de
sublocatarul sau, ca si de fapta altor persoane carora le(a inaduit in orice mod folosirea,
detinerea sau accesul la bun.
Imbunatatirile facute de locatar 'rt. 1.#22
01. Locatorul are dreptul de a pastra lucrarile adauate si autonome efectuate asupra
bunului pe durata locatiunii si nu poate fi obliat la despaubiri decat daca locatarul a
efectuat lucrarile cu acordul prealabil al locatorului.
02. Daca lucrarile au fost efectuate fara acordul prealabil al locatorului, acesta poate alee
sa ceara locatarului aducerea bunului in starea initiala, precum si plata de despaubiri
pentru orice pauba ar fi cauzata bunului de catre locatar.
02. In cazul in care nu a a)ut acordul prealabil al locatorului, locatarul nu poate in)oca, in
niciun caz, dreptul de retentie.
1ectiunea 2 ( Reuli particulare in materia inc6irierii locuintelor
Inc6irierea facuta fara determinarea duratei 'rt. 1.#23
01. 'tunci cand contractul de inc6iriere s(a inc6eiat fara determinarea duratei si nu s(a
con)enit altfel, c6iriasul poate denunta contractul prin notificare, cu respectarea unui
termen de prea)iz care nu poate fi mai mic decat sfertul inter)alului de timp pentru care
s(a stabilit plata c6iriei.
02. In cazul pre)azut la alin. 01., locatorul poate denunta contractul prin notificare, cu
respectarea unui termen de prea)iz care nu poate fi mai mic de<
a. !0 de zile, daca inter)alul de timp pentru care s(a stabilit plata c6iriei este de o luna
sau mai mare=
b. 15 zile, daca inter)alul de timp pentru care s(a stabilit plata c6iriei este mai mic de o
luna.
Denuntarea inc6irierii inc6eiate pe durata determinata 'rt. 1.#25
01. Daca inc6irierea este pe durata determinata, locatarul poate denunta unilateral
contractul prin notificare, cu respectarea unui termen de prea)iz de cel putin !0 de zile.
Orice clauza contrara este considerata nescrisa.
02. In cazul in care inc6irierea este pe durata determinata, iar in contract s(a pre)azut ca
locatorul poate denunta unilateral contractul in )ederea satisfacerii ne)oilor locati)e
proprii sau ale familiei sale, acestei denuntari i se aplica termenul de prea)iz pre)azut la
art. 1.#23 alin. 02..
*lauze nescrise 'rt. 1.#2!
%ste considerata nescrisa orice clauza in temeiul careia< a. c6iriasul este obliat sa
inc6eie o asiurare cu un asiurator impus de locator= b. se pre)ede raspunderea solidara
sau indi)izibila a c6iriasilor din apartamente diferite situate in acelasi imobil, in cazul
deradarii elementelor de constructii si a instalatiilor, obiectelor si dotarilor aferente
partilor comune ale imobilului= c. c6iriasul se oblia sa recunoasca sau sa plateasca in
a)ans, cu titlu de reparatii locati)e, sume stabilite pe baza estimarilor facute e,clusi) de
locator= d. locatorul este indreptatit sa diminueze sau sa suprime, fara contraprestatie
ec6i)alenta, prestatiile la care s(a obliat prin contract.
+icii care ameninta sanatatea ori interitatea corporala 'rt. 1.#2/
01. Daca imobilul inc6iriat, prin structura sau prin starea sa, constituie o prime5die ra)a
pentru sanatatea celor care lucreaza sau locuiesc in el, c6iriasul, c6iar daca a renuntat la
acest drept, )a putea rezilia contractul de inc6iriere, in conditiile leii.
02. *6iriasul are dreptul si la daune(interese daca, la data inc6eierii contractului, nu a
cunoscut )iciile bunului.
Dreptul de preferinta al c6iriasului la inc6iriere 'rt. 1.#2#
01. La inc6eierea unui nou contract de inc6iriere a locuintei, c6iriasul are, la conditii
eale, drept de preferinta. %l nu are insa acest drept atunci cand nu si(a e,ecutat
obliatiile nascute in baza inc6irierii anterioare.
02. Dispozitiile referitoare la e,ercitarea dreptului de preemptiune in materia )anzarii
sunt aplicabile in mod corespunzator.
8olosirea partilor si instalatiilor comune ale cladirii 'rt. 1.#2;
01. In cladirile cu mai multe apartamente, c6iriasii au dreptul de a intrebuinta partile si
instalatiile de folosinta comuna ale cladirii potri)it cu destinatia fiecareia.
02. *6iriasii sunt obliati sa contribuie la c6eltuielile pentru iluminarea, incalzirea,
curatarea partilor si instalatiilor de folosinta comuna, precum si la orice alte c6eltuieli pe
care leea le stabileste in sarcina lor.
Rezilierea contractului 'rt. 1.#20
01. In cazul in care, fara 5ustificare, una dintre partile contractului de inc6iriere nu isi
e,ecuta obliatiile nascute din acest contract, cealalta parte are dreptul la rezilierea
contractului.
02. De asemenea, locatorul poate cere instantei rezilierea contractului de inc6iriere si in
cazul in care c6iriasul, membrii familiei sale sau alte persoane carora acesta din urma le(a
inaduit, in orice mod, folosirea, detinerea sau accesul in locuinta fie au un
comportament care face imposibila con)ietuirea cu celelalte persoane care locuiesc in
acelasi imobil sau in imobile aflate in )ecinatate, fie impiedica folosirea normala a
locuintei sau a partilor comune.
%)acuarea c6iriasului 'rt. 1.#21
01. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, e)acuarea c6iriasului se face in baza unei 6otarari
5udecatoresti.
02. *6iriasul este obliat la plata c6iriei pre)azute in contract pana la data eliberarii
efecti)e a locuintei, precum si la repararea pre5udiciilor de orice natura cauzate
locatorului pana la acea data.
'lte persoane care locuiesc impreuna cu c6iriasul 'rt. 1.#22
01. In lipsa unei interdictii stipulate in acest sens, si alte persoane pot locui impreuna cu
c6iriasul, caz in care )or fi tinute solidar cu acesta, pe durata folosintei e,ercitate, pentru
oricare dintre obliatiile iz)orate din contract.
02. Incetarea, din orice cauza, a contractului de inc6iriere, precum si 6otararea
5udecatoreasca de e)acuare a c6iriasului sunt de drept opozabile si se e,ecuta impotri)a
tuturor persoanelor care locuiesc, cu titlu sau fara titlu, impreuna cu c6iriasul.
1ubinc6irierea si cesiunea contractului de inc6iriere 'rt. 1.#22
*6iriasul poate ceda contractul de inc6iriere a locuintei sau subinc6iria locuinta numai cu
acordul scris al locatorului, caz in care, in lipsa unei stipulatii contrare, cesionarul,
respecti) sublocatarul raspunde solidar cu c6iriasul pentru obliatiile asumate fata de
locator prin contractul de inc6iriere.
Decesul c6iriasului 'rt. 1.#23
01. *ontractul de inc6iriere a locuintei inceteaza in termen de 20 de zile de la data
inreistrarii decesului c6iriasului.
02. Descendentii si ascendentii c6iriasului au dreptul, in termenul pre)azut la alin. 01., sa
opteze pentru continuarea contractului de inc6iriere pana la e,pirarea duratei acestuia,
daca sunt mentionati in contract si daca au locuit impreuna cu c6iriasul. Dispozitiile art.
222 alin. 02. sunt aplicabile in pri)inta sotului supra)ietuitor.
02. Persoanele pre)azute la alin. 02., care au cerut continuarea contractului, desemneaza
de comun acord persoana sau persoanele care semneaza contractul de inc6iriere in locul
c6iriasului decedat. In cazul in care acestia nu a5un la un acord in termen de 20 de zile
de la data inreistrarii decesului c6iriasului, desemnarea se face de catre locator.
03. 1ubinc6irierea consimtita de c6irias inceteaza la e,pirarea termenului pre)azut la alin.
01., daca locatiunea nu continua in conditiile alin. 02.. In acest ultim caz, persoana
desemnata potri)it alin. 02. semneaza contractul de subinc6iriere in locul c6iriasului
decedat.
Locuinte cu destinatie speciala 'rt. 1.#25
Reimul inc6irierii pre)azut de leea speciala pentru locuintele sociale, locuintele de
necesitate, locuintele de ser)iciu, locuintele de inter)entie si locuintele de protocol se
intreeste cu pre)ederile prezentului cod.
1ectiunea 2 ( Reuli particulare in materia arendarii
7unuri ce pot fi arendate 'rt. 1.#2!
Pot fi arendate orice bunuri aricole, cum ar fi<
a. terenurile cu destinatie aricola, si anume terenuri aricole producti)e : arabile, )iile,
li)ezile, pepinierele )iticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de 6amei si duzi,
pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii arozoote6nice,
amena5arile piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile te6noloice, platformele si
spatiile de depozitare care ser)esc ne)oilor productiei aricole si terenurile neproducti)e
care pot fi amena5ate si folosite pentru productia aricola=
b. animalele, constructiile de orice fel, masinile, utila5ele si alte asemenea bunuri
destinate e,ploatarii aricole.
'rendarea facuta pe durata nedeterminata 'rt. 1.#2/
Daca durata nu este determinata, arendarea se considera a fi facuta pentru toata perioada
necesara recoltarii fructelor pe care bunul aricol urmeaza sa le produca in anul aricol in
care se inc6eie contractul.
*onditii de forma 'rt. 1.#2#
01. *ontractul de arendare trebuie inc6eiat in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii
absolute.
02. 1ub sanctiunea unei amenzi ci)ile stabilite de instanta de 5udecata pentru fiecare zi de
intarziere, arendasul trebuie sa depuna un e,emplar al contractului la consiliul local in a
carui raza teritoriala se afla bunurile aricole arendate, pentru a fi inreistrat intr(un
reistru special tinut de secretarul consiliului local.
02. *and bunurile arendate sunt situate in raza teritoriala a mai multor consilii locale, cate
un e,emplar al contractului se depune la fiecare consiliu local in a carui raza teritoriala
sunt situate bunurile arendate.
03. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.
05. $oate c6eltuielile leate de inc6eierea, inreistrarea si publicitatea contractului de
arendare re)in arendasului.
1c6imbarea cateoriei de folosinta 'rt. 1.#2;
'rendasul poate sc6imba cateoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul
prealabil dat in scris de catre proprietar si cu respectarea dispozitiilor leale in )ioare.
'siurarea bunurilor arendate 'rt. 1.#30
'rendasul este obliat, c6iar in lipsa de stipulatie e,presa, sa asiure bunurile aricole
pentru riscul pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza unor calamitati naturale.
Reducerea arendei stabilite in bani in cazul pieirii recoltei 'rt. 1.#31
01. 'tunci cand, pe durata arendarii, intreaa recolta a unui an sau cel putin o 5umatate
din ea a pierit fortuit, arendasul poate cere reducerea proportionala a arendei daca aceasta
a fost stabilita intr(o cantitate determinata de produse aricole, intr(o suma de bani
determinata sau intr(o suma de bani determinabila in functie de )aloarea unei cantitati
determinate de produse aricole.
02. Daca arendarea este facuta pe mai multi ani, reducerea nu se )a stabili decat la
sfarsitul arendarii, cand se )a face o compensare a recoltelor tuturor anilor de folosinta.
%,ceptii 'rt. 1.#32
01. 'rendasul nu poate obtine reducerea arendei in cazul in care pieirea recoltei a a)ut loc
dupa ce a fost culeasa.
02. Reducerea arendei nu )a putea fi ceruta nici atunci cand cauza paubei era cunoscuta
la data inc6eierii contractului.
Riscul pieirii fructelor in cazul in care arenda se plateste in fructe 'rt. 1.#32
01. 'tunci cand arenda este stabilita intr(o cota din fructe sau intr(o suma de bani
determinabila in functie de )aloarea unei astfel de cote, pieirea fortuita, in tot sau in parte,
a fructelor de impartit este suportata proportional si nu da niciuneia dintre parti actiune in
despaubire impotri)a celeilalte.
02. Daca insa pieirea s(a produs dupa culeerea fructelor si una dintre parti intarzie in
mod culpabil predarea sau receptia lor, cota cu)enita acesteia se reduce cu fructele
pierdute, iar cota celeilalte parti se considera ca si cum nu ar fi sur)enit nicio pierdere,
afara numai daca fructele ar fi pierit c6iar daca predarea si receptia fructelor se faceau la
timp.
Plata arendei in fructe 'rt. 1.#33
'tunci cand arenda se plateste in fructe, in lipsa altui termen pre)azut in contract,
arendasul este de drept in intarziere pentru predarea lor de la data culeerii, iar
arendatorul este de drept in intarziere pentru receptie de la data la care a fost notificat in
scris de catre arendas.
*aracterul e,ecutoriu 'rt. 1.#35
*ontractele de arendare inc6eiate in forma autentica, precum si cele inreistrate la
consiliul local constituie, in conditiile leii, titluri e,ecutorii pentru plata arendei la
termenele si in modalitatile stabilite in contract.
*esiunea arendarii 'rt. 1.#3!
*u acordul scris al arendatorului, arendasul poate sa cesioneze contractul de arendare
sotului care participa la e,ploatarea bunurilor arendate sau descendentilor sai ma5ori.
Interdictia subarendarii 'rt. 1.#3/
01. &u sunt permise oficiile de arendasi.
02. 1ubarendarea totala sau partiala este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Reinnoirea arendarii 'rt. 1.#3#
01. *ontractul de arendare se reinnoieste de drept, pentru aceeasi durata, daca niciuna
dintre parti nu a comunicat cocontractantului, in scris, refuzul sau cu cel putin ! luni
inainte de e,pirarea termenului, iar in cazul terenurilor cu destinatie aricola, cu cel putin
un an.
02. Daca durata contractului de arendare este de un an sau mai scurta, termenele de refuz
al reinnoirii pre)azute la alin. 01. se reduc la 5umatate.
Dreptul de preemptiune 'rt. 1.#3;
'rendasul are drept de preemptiune cu pri)ire la bunurile aricole arendate, care se
e,ercita potri)it art. 1./20:1./2;.
*azuri speciale de incetare a contractului 'rt. 1.#50
*ontractul de arendare inceteaza prin decesul, incapacitatea sau falimentul arendasului.
*apitolul +I ( *ontractul de antrepriza
1ectiunea 1 ( Reuli comune pri)ind contractul de antrepriza
@1. Dispozitii enerale
&otiune 'rt. 1.#51
01. Prin contractul de antrepriza, antreprenorul se oblia ca, pe riscul sau, sa e,ecute o
anumita lucrare, materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumit ser)iciu pentru
beneficiar, in sc6imbul unui pret.
02. Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile, in mod corespunzator, si antreprizei
pentru lucrari de constructii, daca sunt compatibile cu reulile particulare pre)azute
pentru acest contract.
*ontractul de subantrepriza 'rt. 1.#52
01. Prin contractul de subantrepriza antreprenorul poate incredinta unuia sau mai multor
subantreprenori e,ecutarea unor parti ori elemente ale lucrarii sau ser)iciilor, afara de
cazul in care contractul de antrepriza a fost inc6eiat in considerarea persoanei sale.
02. In raporturile cu beneficiarul, antreprenorul raspunde pentru fapta subantreprenorului
la fel ca pentru propria sa fapta.
02. 1ubantrepriza este supusa dispozitiilor pre)azute pentru contractul de antrepriza.
Incapacitati 'rt. 1.#52
Dispozitiile art. 1.!55 alin. 01. se aplica in mod corespunzator si contractului de
antrepriza.
Pretul 'rt. 1.#53
01. Pretul antreprizei poate consta intr(o suma de bani sau in orice alte bunuri sau
prestatii.
02. Pretul trebuie sa fie serios si determinat sau cel putin determinabil.
02. 'tunci cand contractul nu cuprinde clauze referitoare la pret, beneficiarul datoreaza
pretul pre)azut de lee ori calculat potri)it leii sau, in lipsa unor asemenea pre)ederi
leale, pretul stabilit in raport cu munca depusa si c6eltuielile necesare pentru e,ecutarea
lucrarii ori prestarea ser)iciului, a)andu(se in )edere si uzantele e,istente.
Delimitarea fata de )anzare 'rt. 1.#55
*ontractul este de )anzare, iar nu de antrepriza, atunci cand, potri)it intentiei partilor,
e,ecutarea lucrarii nu constituie scopul principal al contractului, a)andu(se in )edere si
)aloarea bunurilor furnizate.
'ctiunea directa a lucratorilor 'rt. 1.#5!
In masura in care nu au fost platite de antreprenor, persoanele care, in baza unui contract
inc6eiat cu acesta, au desfasurat o acti)itate pentru prestarea ser)iciilor sau e,ecutarea
lucrarii contractate au actiune directa impotri)a beneficiarului, pana la concurenta sumei
pe care acesta din urma o datoreaza antreprenorului la momentul introducerii actiunii.
@2. Obliatiile partilor
Procurarea, pastrarea si intrebuintarea materialelor 'rt. 1.#5/
01. Daca din lee sau din contract nu rezulta altfel, antreprenorul este obliat sa e,ecute
lucrarea cu materialele sale.
02. 'ntreprenorul care lucreaza cu materialele sale raspunde pentru calitatea acestora,
potri)it dispozitiilor de la contractul de )anzare.
02. 'ntreprenorul caruia beneficiarul i(a incredintat materialele este obliat sa le pastreze
si sa le intrebuinteze potri)it destinatiei lor, conform reulilor te6nice aplicabile, sa
5ustifice modul in care acestea au fost intrebuintate si sa restituie ceea ce nu a fost folosit
la e,ecutarea lucrarii.
Informarea beneficiarului 'rt. 1.#5#
'ntreprenorul este obliat sa il informeze fara intarziere pe beneficiar daca normala
e,ecutare a lucrarii, trainicia ei sau folosirea potri)it cu destinatia acesteia ar fi
prime5duita din cauza<
a. materialelor procurate sau a celorlalte mi5loace pe care, potri)it contractului,
beneficiarul le(a pus la dispozitie=
b. instructiunilor necorespunzatoare date de beneficiar=
c. e,istentei sau i)irii unor impre5urari pentru care antreprenorul nu este tinut sa
raspunda.
&eluarea masurilor necesare de catre beneficiar 'rt. 1.#5;
01. In cazul in care beneficiarul, desi a fost instiintat de catre antreprenor in conditiile art.
1.#5#, nu ia masurile necesare intr(un termen potri)it cu impre5urarile, antreprenorul
poate rezilia contractul sau poate continua e,ecutarea acestuia pe riscul beneficiarului,
notificandu(l in acest sens.
02. *u toate acestea, daca lucrarea ar fi de natura sa ameninte sanatatea sau interitatea
corporala a persoanelor, antreprenorul este obliat sa ceara rezilierea contractului, sub
sanctiunea de a prelua riscul si de a raspunde pentru pre5udiciile cauzate inclusi) tertilor.
Pieirea lucrarii inainte de receptie 'rt. 1.#!0
01. Daca anterior receptiei lucrarea piere ori se deterioreaza din cauze neimputabile
beneficiarului, antreprenorul care a procurat materialul este dator sa o refaca pe c6eltuiala
sa si cu respectarea conditiilor si termenelor initiale, tinand seama, daca este cazul, de
reulile pri)ind suspendarea fortuita a e,ecutarii obliatiei.
02. 'tunci cand materialul a fost procurat de beneficiar, acesta este tinut sa suporte
c6eltuielile refacerii lucrarii numai daca pieirea s(a datorat unui )iciu al materialelor. In
celelalte cazuri, beneficiarul este obliat sa furnizeze din nou materialele, daca pieirea
sau deteriorarea nu este imputabila antreprenorului.
02. Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile atunci cand pieirea sau deteriorarea
are loc dupa receptia lucrarii, situatie in care antreprenorul ramane raspunzator, daca este
cazul, in temeiul arantiei contra )iciilor si pentru calitatile con)enite.
*ontrolul e,ecutarii lucrarii 'rt. 1.#!1
7eneficiarul are dreptul ca, pe propria sa c6eltuiala, sa controleze lucrarea in cursul
e,ecutarii ei, fara a(l stan5eni in mod ne5ustificat pe antreprenor, precum si sa ii comunice
acestuia obser)atiile sale.
Receptia lucrarii 'rt. 1.#!2
01. De indata ce a primit comunicarea prin care antreprenorul il instiinteaza ca lucrarea
este finalizata, beneficiarul are obliatia ca, intr(un termen rezonabil potri)it naturii
lucrarii si uzantelor din domeniu, sa o )erifice si, daca aceasta corespunde conditiilor
stabilite prin contract, sa o receptioneze, precum si, atunci cand este cazul, sa o ridice.
02. Daca, fara moti)e temeinice, beneficiarul nu se prezinta sau nu comunica neintarziat
antreprenorului rezultatul )erificarii, lucrarea se socoteste receptionata fara rezer)e.
02. 7eneficiarul care a receptionat lucrarea fara rezer)e nu mai are dreptul de a in)oca
)iciile aparente ale lucrarii sau lipsa aparenta a calitatilor con)enite.
9arantia contra )iciilor si pentru calitatile con)enite 'rt. 1.#!2
'ntreprenorul datoreaza arantie contra )iciilor lucrarii si pentru calitatile con)enite,
potri)it dispozitiilor pri)ind arantia contra )iciilor lucrului )andut, care se aplica in mod
corespunzator.
%,iibilitatea pretului 'rt. 1.#!3
01. 'tunci cand obiectul contractului este o lucrare, beneficiarul este obliat sa ii
plateasca antreprenorului pretul la data si locul receptiei intreii lucrari, daca prin lee
sau contract nu se pre)ede altfel.
02. In cazul in care lucrarea a pierit ori s(a deteriorat inainte de receptie, fara )ina
beneficiarului, antreprenorul nu are dreptul la pret atunci cand el a dat materialul sau
cand pieirea ori deteriorarea a a)ut o alta cauza decat )iciile materialului dat de
beneficiar. In acest caz, contractul ramane in fiinta, fiind aplicabile dispozitiile art. 1.#!0.
Pretul estimat 'rt. 1.#!5
01. 'tunci cand, cu ocazia inc6eierii contractului, pretul lucrarilor sau al ser)iciilor a
facut obiectul unei estimari, antreprenorul trebuie sa 5ustifice orice crestere a pretului.
02. 7eneficiarul nu este tinut sa plateasca aceasta crestere decat in masura in care ea
rezulta din lucrari sau ser)icii care nu puteau fi pre)azute de catre antreprenor la
momentul inc6eierii contractului.
Pretul stabilit in functie de )aloarea lucrarilor sau ser)iciilor 'rt. 1.#!!
Daca pretul este stabilit in functie de )aloarea lucrarilor e,ecutate, a ser)iciilor prestate
sau a bunurilor furnizate, antreprenorul este tinut, la cererea beneficiarului, sa ii dea
socoteala despre stadiul lucrarilor, despre ser)iciile de5a prestate si despre c6eltuielile
de5a efectuate.
Pretul forfetar 'rt. 1.#!/
01. 'tunci cand contractul este inc6eiat pentru un pret lobal, beneficiarul trebuie sa
plateasca pretul con)enit si nu poate cere o diminuare a acestuia, moti)and ca lucrarea
sau ser)iciul a necesitat mai putina munca ori a costat mai putin decat s(a pre)azut.
02. $ot astfel, antreprenorul nu poate pretinde o crestere a pretului pentru moti)e opuse
celor mentionate la alin. 01..
02. Pretul forfetar ramane nesc6imbat, cu toate ca s(au adus modificari cu pri)ire la
conditiile de e,ecutare initial pre)azute, daca partile nu au con)enit altfel.
+anzarea bunurilor neridicate in termen 'rt. 1.#!#
01. Daca antreprenorul s(a obliat sa e,ecute o lucrare cu materialul beneficiarului sau sa
presteze un ser)iciu cu pri)ire la un bun pe care beneficiarul i l(a predat in acest scop, iar
acesta din urma nu ridica bunul in termen de ! luni socotit din ziua con)enita pentru
receptie sau, cand lucrarea ori ser)iciul s(a finalizat mai tarziu, de la data finalizarii,
antreprenorul, dupa ce l(a instiintat in scris pe beneficiar, are dreptul sa )anda bunul cu
dilienta unui mandatar cu titlu ratuit al beneficiarului.
02. Dupa retinerea pretului lucrarii si a c6eltuielilor de )anzare, antreprenorul )a
consemna diferenta la dispozitia beneficiarului.
02. Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile in cazul in care beneficiarul
introduce impotri)a antreprenorului o actiune intemeiata pe nee,ecutarea sau e,ecutarea
necorespunzatoare a lucrarii.
Ipoteca leala 'rt. 1.#!;
Pentru arantarea platii pretului datorat pentru lucrare, antreprenorul beneficiaza de o
ipoteca leala asupra lucrarii, constituita si conser)ata in conditiile leii.
@2. Incetarea contractului
Decesul beneficiarului 'rt. 1.#/0
Decesul beneficiarului nu determina incetarea contractului decat daca aceasta face
imposibila sau inutila e,ecutarea sa.
Decesul antreprenorului sau incapacitatea sa de a e,ecuta contractul 'rt. 1.#/1
01. In cazul in care antreprenorul decedeaza sau de)ine, fara culpa sa, incapabil de a
finaliza lucrarea sau de a presta ser)iciul, contractul inceteaza daca a fost inc6eiat in
considerarea aptitudinilor personale ale antreprenorului.
02. 7eneficiarul este tinut sa receptioneze partea de5a e,ecutata, daca o poate folosi.
02. De asemenea, in cazul pre)azut la alin. 01., beneficiarul este obliat sa plateasca, in
proportie cu pretul con)enit, )aloarea lucrarilor efectuate si a c6eltuielilor facute in
)ederea finalizarii lucrarii, insa numai in masura in care aceste lucrari si c6eltuieli ii sunt
de folos.
03. 7eneficiarul are dreptul, cu conditia de a plati o indemnizatie adec)ata, sa ceara
predarea materialelor preatite si a planurilor pe cale de a fi puse in e,ecutare,
dispozitiile leale pri)itoare la drepturile de proprietate intelectuala ramanand aplicabile.
Rezolutiunea sau rezilierea contractului imputabila antreprenorului 'rt. 1.#/2
7eneficiarul are dreptul sa obtina rezilierea sau, dupa caz, rezolutiunea contractului in
cazurile in care, fara 5ustificare<
a. respectarea termenului con)enit pentru receptia lucrarii a de)enit )adit imposibila=
b. lucrarea sau ser)iciul nu se e,ecuta in modul con)enit si intr(un termen stabilit de
beneficiar potri)it cu impre5urarile, antreprenorul nu remediaza lipsurile constatate si nu
sc6imba pentru )iitor modul de e,ecutare a lucrarii sau ser)iciului=
c. nu se e,ecuta alte obliatii ce re)in antreprenorului potri)it leii sau in temeiul
contractului.
Rezolutiunea sau rezilierea contractului imputabila beneficiarului 'rt. 1.#/2
Daca antreprenorul nu poate incepe sau continua e,ecutarea contractului din cauza
neindeplinirii fara 5ustificare de catre beneficiar a propriilor obliatii, antreprenorul este
indreptatit sa obtina rezolutiunea ori rezilierea contractului, cu daune(interese, daca este
cazul.
1ectiunea 2 ( *ontractul de antrepriza pentru lucrari de constructii
&otiune 'rt. 1.#/3
Prin contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii, antreprenorul se oblia sa
e,ecute lucrari care, potri)it leii, necesita eliberarea autorizatiei de construire.
Obliatii accesorii ale beneficiarului 'rt. 1.#/5
01. 7eneficiarul este obliat sa permita antreprenorului, in masura in care este necesara
pentru e,ecutarea lucrarii, folosirea cailor de acces, a instalatiilor proprii de alimentare cu
apa si a altor utilitati ce deser)esc imobilul.
02. 7eneficiarul este obliat sa obtina toate autorizatiile cerute de lee pentru e,ecutarea
lucrarii. In )ederea e,ecutarii acestei obliatii, antreprenorul trebuie sa coopereze cu
beneficiarul, furnizandu(i informatiile necesare pe care le detine sau pe care ar trebui sa
le detina in considerarea specializarii sale.
*ontrolul e,ecutarii lucrarilor 'rt. 1.#/!
01. In cursul e,ecutarii contractului, beneficiarul are dreptul ca, fara a stan5eni acti)itatea
normala a antreprenorului, sa controleze stadiul de e,ecutie, calitatea si aspectul
lucrarilor efectuate si ale materialelor intrebuintate, precum si orice alte aspecte
referitoare la indeplinirea de catre antreprenor a obliatiilor sale contractuale.
02. 7eneficiarul comunica antreprenorului constatarile si instructiunile sale in scris, daca
nu s(a con)enit altfel.
02. La finalizarea acelei parti din lucrare ce urmeaza a fi acoperita prin e,ecutarea
ulterioara a altor lucrari sau prin montarea unor elemente de constructii, antreprenorul si
beneficiarul sunt obliati sa constate impreuna e,istenta partii finalizate si conformitatea
acesteia cu dispozitiile leale si clauzele contractului. In acest scop, daca nu s(a con)enit
altfel, antreprenorul il con)oaca pe beneficiar la locul e,ecutarii lucrarii inauntrul unui
termen rezonabil, a carui intindere se stabileste, potri)it uzantelor e,istente, in raport cu
natura lucrarii si locul situarii acesteia. In cazul in care beneficiarul nu se prezinta la
termenul comunicat in scris sau pe alta cale con)enita de catre parti, antreprenorul poate
intocmi sinur actul de constatare a lucrarii ce urmeaza a fi acoperita.
Impre5urari care impiedica e,ecutarea lucrarilor 'rt. 1.#//
01. In cazul in care, in cursul e,ecutarii contractului, constata reseli sau lipsuri in
lucrarile de proiectare in temeiul carora s(a inc6eiat contractul, antreprenorul este obliat
sa comunice de indata beneficiarului si proiectantului constatarile sale, impreuna cu
propunerile de remediere, in masura in care acestea intra in domeniul preatirii sale
profesionale, precum si sa ceara beneficiarului sa ia masurile corespunzatoare.
02. Daca beneficiarul, luand si a)izul proiectantului, nu comunica de indata masurile
luate pentru inlaturarea reselilor sau lipsurilor semnalate ori daca masurile luate nu sunt
corespunzatoare, antreprenorul poate sa suspende e,ecutarea lucrarilor, instiintandu(i de
indata despre aceasta pe beneficiar si proiectant.
Receptia lucrarilor. Riscul contractului 'rt. 1.#/#
01. Dupa finalizarea constructiei, se )a proceda, in conditiile leii, la receptia pro)izorie
la terminarea lucrarii, urmata de receptia finala.
02. Riscurile trec asupra beneficiarului de la data receptiei pro)izorii la terminarea
lucrarii.
Raspunderea pentru )icii 'rt. 1.#/;
01. $ermenele de arantie contra )iciilor lucrarii sunt cele stabilite de leea speciala.
02. 'r6itectul sau ininerul este e,onerat de raspunderea pentru )iciile lucrarii numai
daca do)edeste ca acestea nu rezulta din deficiente ale e,pertizelor sau planurilor pe care
le(a furnizat si, daca este cazul, din )reo lipsa de dilienta in coordonarea sau
supra)e6erea lucrarilor.
02. 'ntreprenorul este e,onerat de raspundere numai daca do)edeste ca )iciile rezulta din
deficiente ale e,pertizelor sau planurilor ar6itectului ori ale ininerului ales de catre
beneficiar. 1ubantreprenorul nu este e,onerat decat daca do)edeste ca )iciile rezulta din
deciziile antreprenorului sau din e,pertizele ori planurile ar6itectului sau ale ininerului.
03. 8iecare dintre partile pre)azute la alin. 02. si 02. poate fi e,onerata de raspundere daca
do)edeste ca aceste )icii rezulta din deciziile impuse de beneficiar in aleerea solului sau
a materialelor ori in aleerea subantreprenorilor, a e,pertilor sau a metodelor de
construire. %,onerarea de raspundere nu opereaza atunci cand aceste )icii, desi puteau sa
fie pre)azute in cursul e,ecutarii lucrarii, nu au fost notificate beneficiarului. Pre)ederile
art. 1.#5; raman aplicabile.
Inceputul prescriptiei pri)ind raspunderea pentru )icii 'rt. 1.##0
01. Prescriptia dreptului la actiune pentru )icii aparente incepe sa cura de la data
receptiei finale sau, dupa caz, a implinirii termenului acordat antreprenorului prin
procesul()erbal de receptie finala, pentru inlaturarea )iciilor constatate.
02. Prescriptia dreptului la actiune pentru )iciile lucrarii de proiectare incepe sa cura
odata cu prescriptia dreptului la actiune pentru )iciile lucrarilor e,ecutate de antreprenor,
afara numai daca )iciile lucrarilor de proiectare au fost descoperite mai inainte, caz in
care prescriptia )a incepe sa cura de la data descoperirii acestora.
*apitolul +II ( *ontractul de societate
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
&otiune 'rt. 1.##1
01. Prin contractul de societate doua sau mai multe persoane se oblia reciproc sa
coopereze pentru desfasurarea unei acti)itati si sa contribuie la aceasta prin aporturi
banesti, in bunuri, in cunostinte specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile
sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta.
02. 8iecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proportional cu participarea la
distributia beneficiului, daca prin contract nu s(a stabilit altfel.
02. 1ocietatea se poate constitui cu sau fara personalitate 5uridica.
*onditii de )aliditate 'rt. 1.##2
01. Poate fi asociat orice persoana fizica sau persoana 5uridica, afara de cazul in care prin
lee se dispune altfel. 4n sot nu poate de)eni asociat prin aportarea de bunuri comune
decat cu consimtamantul celuilalt sot, dispozitiile art. 23; aplicandu(se in mod
corespunzator.
02. Orice societate trebuie sa aiba un obiect determinat si licit, in acord cu ordinea publica
si bunele mora)uri.
02. 8iecare asociat trebuie sa contribuie la constituirea societatii prin aporturi banesti, in
bunuri, in prestatii sau cunostinte specifice.
Reimul aporturilor 'rt. 1.##2
01. In cazul unei societati cu personalitate 5uridica, aporturile intra in patrimoniul
societatii, iar in cazul unei societati fara personalitate 5uridica, aporturile de)in
coproprietatea asociatilor, afara de cazul in care au con)enit, in mod e,pres, ca )or trece
in folosinta lor comuna.
02. In cazul aportului unor bunuri imobile sau, dupa caz, al altor drepturi reale imobiliare,
contractul se inc6eie in forma autentica.
02. $ransferul drepturilor asupra bunurilor aportate este supus formelor de publicitate
pre)azute de lee. Daca inscrierea dreptului in reistrele de publicitate a fost facuta
inainte de data inmatricularii societatii, transferul drepturilor este, in toate cazurile,
afectat de conditia dobandirii personalitatii 5uridice.
8orma contractului 'rt. 1.##3
01. *ontractul de societate se inc6eie in forma scrisa. Daca prin lee nu se pre)ede altfel,
forma scrisa este necesara numai pentru do)ada contractului.
02. 1ub sanctiunea nulitatii absolute, contractul prin care se infiinteaza o societate cu
personalitate 5uridica trebuie inc6eiat in forma scrisa si trebuie sa pre)ada asociatii,
aporturile, forma 5uridica, obiectul, denumirea si sediul societatii.
Durata societatii 'rt. 1.##5
01. Durata societatii este nedeterminata, daca prin contract nu se pre)ede altfel.
02. 'sociatii pot preluni durata societatii, inainte de e,pirarea acesteia.
Raspunderea asociatilor fondatori si a primilor administratori 'rt. 1.##!
01. 'sociatii fondatori si primii administratori numiti prin contract raspund solidar pentru
pre5udiciul cauzat prin nerespectarea unei conditii de forma a contractului de societate
sau a unei formalitati necesare pentru constituirea societatii ori, daca este cazul, pentru
dobandirea personalitatii 5uridice de catre aceasta.
02. In cazul modificarii contractului, dispozitiile alin. 01. se aplica administratorilor cu
drept de reprezentare a societatii aflati in functie la data modificarii, respecti) la data la
care ar fi trebuit sa se indeplineasca formalitatile referitoare la aceasta modificare.
Domeniul de aplicare 'rt. 1.##/
01. Prezentul capitol constituie dreptul comun in materia societatilor.
02. Leea poate relementa diferite tipuri de societati in considerarea formei, naturii sau
obiectului de acti)itate.
8ormele societare 'rt. 1.###
Dupa forma lor, societatile pot fi<
a. simple=
b. in participatie=
c. in nume colecti)=
d. in comandita simpla=
e. cu raspundere limitata=
f. pe actiuni=
. in comandita pe actiuni=
6. cooperati)e=
i. alt tip de societate anume relementat de lee.
Dobandirea personalitatii 5uridice 'rt. 1.##;
01. Prin contractul de societate sau printr(un act separat, asociatii pot con)eni constituirea
unei societati cu personalitate 5uridica, cu respectarea conditiilor pre)azute de lee. In
acest caz, raspunderea lor pentru datoriile sociale este subsidiara, nelimitata si solidara,
daca prin lee nu se dispune altfel.
02. Daca, potri)it )ointei asociatilor, societatea urmeaza sa aiba personalitate 5uridica,
indiferent de obiectul de acti)itate, ea poate fi constituita numai in forma si conditiile
pre)azute de leea speciala care ii confera personalitate 5uridica.
02. 1ocietatea dobandeste personalitate 5uridica prin si de la data inmatricularii in
reistrul comertului, daca prin lee nu se dispune altfel.
03. Pana la data dobandirii personalitatii 5uridice, raporturile dintre asociati sunt
u)ernate de reulile aplicabile societatii simple.
1ectiunea 2 ( 1ocietatea simpla
@1. Inc6eierea contractului de societate
*onditii de forma 'rt. 1.#;0
*ontractul de societate nu este supus unor formalitati speciale, cu e,ceptia celor
pre)azute la art. 1.##3 alin. 01. si celor care rezulta din natura bunurilor ce constituie
aport.
Modificarea contractului de societate 'rt. 1.#;1
In lipsa de stipulatie contrara sau daca prin lee nu se dispune altfel, modificarea
contractului de societate se face cu respectarea dispozitiilor pre)azute de lee pentru
inc6eierea sa )alabila.
Personalitatea 5uridica 'rt. 1.#;2
01. 1ocietatea simpla nu are personalitate 5uridica.
02. Daca asociatii doresc dobandirea personalitatii 5uridice, prin actul de modificare a
contractului de societate )or indica, in mod e,pres, forma 5uridica a acesteia si )or pune
de acord toate clauzele sale cu dispozitiile leale aplicabile societatii nou(infiintate.
02. In cazul pre)azut la alin. 02. dobandirea personalitatii 5uridice se face fara a se
dispune dizol)area societatii simple. 'sociatii si societatea nou(infiintata raspund solidar
si indi)izibil pentru toate datoriile societatii nascute inainte de dobandirea personalitatii
5uridice.
1ocietatile de fapt 'rt. 1.#;2
1ocietatile supuse conditiei inmatricularii conform leii si ramase neinmatriculate,
precum si societatile de fapt sunt asimilate societatilor simple.
@2. %fectele contractului de societate
I. Drepturile si obliatiile asociatilor intre ei
8ormarea capitalului social 'rt. 1.#;3
01. 'sociatii contribuie la formarea capitalului social al societatii, prin aporturi banesti
sau in bunuri, dupa caz.
02. *apitalul social subscris se di)ide in parti eale, numite parti de interes, care se
distribuie asociatilor proportional cu aporturile fiecaruia, daca prin lee sau contractul de
societate nu se pre)ede altfel.
02. 'sociatii se pot oblia la aport in prestatii sau in cunostinte specifice, cu titlu de aport
societar. In sc6imbul acestui aport, asociatii participa, potri)it actului constituti), la
impartirea beneficiilor si suportarea pierderilor, precum si la luarea deciziilor in societate.
Realizarea aporturilor 'rt. 1.#;5
01. 8iecare dintre asociati raspunde fata de societate si fata de ceilalti asociati pentru
)arsarea aporturilor la care s(a obliat.
02. Drepturile conferite de partile de interes sunt suspendate pana la )arsarea aporturilor
la capitalul social.
'portul in bunuri 'rt. 1.#;!
01. 'portul in bunuri, altele decat cele funibile, se efectueaza prin transferul drepturilor
asupra acestora si predarea efecti)a a bunurilor in stare de functionare potri)it destinatiei
sociale.
02. 'sociatul care aporteaza proprietatea sau un alt drept real asupra unui bun raspunde
pentru efectuarea aportului intocmai unui )anzator fata de cumparator, iar asociatul care
aporteaza folosinta raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui locator fata de
locatar.
02. 'porturile constand in bunuri funibile sau consumptibile nu pot fi subscrise cu titlu
de aport in folosinta, ci de)in, in toate cazurile, proprietatea asociatilor, c6iar daca in
contractul de societate nu s(a stipulat aceasta in mod e,pres.
'portul in bunuri incorporale 'rt. 1.#;/
01. 'sociatul care aporteaza o creanta raspunde pentru e,istenta creantei la momentul
aportului si incasarea acesteia la scadenta, fiind obliat sa acopere cuantumul acesteia,
dobanda leala care incepe sa cura de la scadenta si orice alte daune ce ar rezulta, daca
creanta nu se incaseaza in tot sau in parte.
02. 'sociatul care aporteaza actiuni sau parti sociale emise de o alta societate raspunde
pentru efectuarea aportului intocmai unui )anzator fata de cumparator.
02. 'sociatul care aporteaza cambii sau alte titluri de credit care circula in comert
raspunde potri)it alin. 01..
'portul in numerar 'rt. 1.#;#
'sociatul care a subscris ca aport o suma de bani datoreaza in caz de nee,ecutare suma la
care s(a obliat, dobanda leala de la scadenta si orice alte daune care ar rezulta, fiind de
drept pus in intarziere.
'porturile in prestatii si cunostinte specifice 'rt. 1.#;;
01. 'portul in prestatii sau cunostinte specifice este datorat in mod continuu, atat timp cat
asociatul care s(a obliat la acesta este membru al societatii, iar asociatul este tinut fata de
societate pentru toate castiurile realizate din acti)itatile care fac obiectul aportului.
02. 'porturile in prestatii sau cunostinte specifice se efectueaza prin desfasurarea de catre
asociatul care s(a obliat a unor acti)itati concrete si prin punerea la dispozitia societatii a
unor informatii, pentru realizarea obiectului acesteia, in modalitatile si conditiile stabilite
prin contractul de societate.
02. &ee,ecutarea aportului in prestatii sau cunostinte specifice da loc numai la o actiune
in e,cludere cu daune(interese, daca este cazul.
Reimul partilor de interes 'rt. 1.;00
01. Partile de interes sunt indi)izibile.
02. Partile de interes platite sau )arsate in intreime dau drept de )ot in adunarea
asociatilor, daca prin contract nu s(a pre)azut altfel.
02. *and o parte de interes de)ine proprietatea comuna a mai multor persoane, acestea
sunt obliate sa desemneze un reprezentant unic pentru e,ercitarea drepturilor sociale
aferente.
03. *at timp o parte de interes este proprietatea comuna a mai multor persoane, acestea
raspund in mod solidar pentru efectuarea )arsamintelor datorate.
$ransmiterea partilor de interes 'rt. 1.;01
01. $ransmiterea partilor de interes se face in limitele si conditiile pre)azute de lee si de
contractul de societate. $ransmiterea partilor de interes catre persoane din afara societatii
este permisa cu consimtamantului tuturor asociatilor. Partile de interes se pot transmite si
prin mostenire, daca prin contract nu se dispune altfel.
02. Orice asociat poate rascumpara, substituindu(se in drepturile dobanditorului, partile
de interes dobandite cu titlu oneros de un tert fara consimtamantul tuturor asociatilor, in
termen de !0 de zile de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca cesiunea.
Daca mai multi asociati e,ercita concomitent acest drept, partile de interes se aloca
proportional cu cota de participare la profit.
02. In cazul pre)azut la alin. 02. si ori de cate ori leea impune cesiunea partilor de
interes, )aloarea acestora este stabilita de un e,pert areat de partile cesiunii sau, in lipsa
unui acord, de catre instanta.
03. *esiunea cu titlu ratuit a partilor de interes este asimilata unei cesiuni cu titlu oneros
si da loc la aplicarea dispozitiilor alin. 02. si 02.. In pri)inta formei, cesiunea cu titlu
ratuit este supusa reimului 5uridic al donatiei.
Participarea la profit si pierderi 'rt. 1.;02
01. Participarea la profitul societatii implica si contributia la pierderile societatii, in
conditiile pre)azute de contractul de societate, ale prezentului capitol sau ale leii
speciale aplicabile, dupa caz.
02. Partea fiecarui asociat la profituri si pierderi este proportionala cu aportul sau la
capitalul social, daca nu s(a con)enit altfel. Partea la profituri si pierderi a asociatului al
carui raport consta in prestatii sau cunostinte specifice este eala cu cea a asociatului care
a contribuit cu aportul cel mai mic, daca nu s(a con)enit altfel.
02. 'sociatii pot participa la casti in proportie diferita de contributia la pierderi, cu
conditia ca astfel de diferente sa fie rezonabile potri)it cu impre5urarile si sa fie e,pres
pre)azute in contract.
03. *and contractul stabileste numai partea de casti, aceeasi proportie are loc si cat
pri)este pierderile.
05. Orice clauza prin care un asociat este e,clus de la impartirea beneficiilor sau de la
participarea la pierderi este considerata nescrisa.
0!. Prin e,ceptie de la art. 1.##1 alin. 02., asociatul al carui aport consta in prestatii sau
cunostinte specifice este scutit, in masura corespunzatoare acestui aport, de a participa la
pierderi, daca aceasta scutire a fost pre)azuta in mod e,pres in contractul de societate.
Obliatia de neconcurenta 'rt. 1.;02
01. 'sociatul nu poate face concurenta societatii pe cont propriu sau pe contul unei terte
persoane si nici nu poate face pe socoteala sa ori pe socoteala altuia )reo operatiune care
ar putea fi paubitoare pentru societate.
02. 'sociatul nu poate lua parte pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane la o
acti)itate care ar conduce la pri)area societatii de bunurile, prestatiile sau cunostintele
specifice la care asociatul s(a obliat.
02. 7eneficiile rezultand din oricare dintre acti)itatile interzise potri)it alin. 01. si 02. se
cu)in societatii, iar asociatul este tinut pentru orice daune ce ar putea rezulta.
8olosirea bunurilor sociale 'rt. 1.;03
01. In lipsa de stipulatie contrara, fiecare asociat poate folosi bunurile sociale in interesul
societatii, potri)it cu destinatia acestora si fara sa stan5eneasca drepturile celorlalti
asociati.
02. 'sociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza bunurile
sociale in folosul sau sau al unei alte persoane este obliat sa restituie societatii
beneficiile ce au rezultat si sa acopere daunele ce ar putea rezulta.
8olosirea fondurilor comune 'rt. 1.;05
01. &iciun asociat nu poate lua din fondurile comune mai mult decat i s(a fi,at pentru
c6eltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa se faca in interesul societatii.
02. 'sociatul care incalca dispozitiile alin. 01. este raspunzator de sumele luate si de toate
daunele(interese ce ar putea rezulta.
02. Prin contractul de societate se poate stipula ca asociatii pot lua din casa societatii
anumite sume de bani pentru c6eltuielile lor particulare.
Distributia platii datoriilor debitorului comun 'rt. 1.;0!
In cazul in care un debitor comun plateste o parte din datoriile sale fata de societate si
fata de asociat, a)and aceeasi scadenta, asociatul in mainile caruia s(a facut plata )a aloca
suma primita stinerii creantei sale si creantei societare, proportional cu raportul dintre
acestea.
*6eltuielile facute pentru societate 'rt. 1.;0/
01. 'sociatul are dreptul la rambursarea c6eltuielilor pe care le(a facut pentru societate si
de a fi indemnizat pentru obliatiile sau pierderile pe care le(a asumat sau suferit
actionand de buna(credinta in interesul societatii.
02. 'sociatul nu poate compensa c6eltuielile si pierderile pre)azute la alin. 01. cu
datoriile sale fata de societate si nici pauba cauzata societatii din culpa sa cu foloasele
pe care i le(a adus prin diferite operatiuni.
02. %ste interzisa compensarea intre datoria unui tert fata de societate si creanta acestuia
asupra unui asociat.
'socierea asupra drepturilor sociale si cedarea acestora 'rt. 1.;0#
01. 4n asociat isi poate asocia o terta persoana la drepturile sale sociale fara
consimtamantul celorlalti asociati, dar persoana respecti)a nu )a putea de)eni asociat al
societatii fara consimtamantul celorlalti asociati, care trebuie dat in conditiile dispozitiilor
art. 1.;01.
02. 'sociatul nu poate ceda, fara consimtamantul tuturor celorlalti asociati, drepturile sale
sociale, sub sanctiunea aplicarii pre)ederilor art. 1.;01 alin. 02. si 02..
02. 'sociatul nu poate aranta in niciun fel obliatiile personale sau ale )reunui tert cu
drepturile sociale, fara consimtamantul tuturor asociatilor, sub sanctiunea nulitatii
absolute a arantiei.
03. 'sociatul unei societati cu durata nedeterminata nu poate cere, inainte de incetarea
societatii, restituirea sau contra)aloarea partii care i se cu)ine din bunurile comune ale
societatii, afara de cazul retraerii sau e,cluderii sale.
Promisiunea asupra drepturilor sociale 'rt. 1.;0;
Orice promisiune facuta de un asociat de a ceda, )inde, aranta in orice fel sau de a
renunta la drepturile sale sociale ii confera beneficiarului acesteia numai dreptul la
daunele ce ar rezulta din nee,ecutare.
>otararile pri)ind societatea 'rt. 1.;10
01. 'sociatii, c6iar lipsiti de dreptul de administrare, au dreptul sa participe la luarea
6otararilor colecti)e ale adunarii asociatilor.
02. >otararile cu pri)ire la societate se iau cu ma5oritatea )oturilor asociatilor, daca prin
contract sau prin lee nu se stabileste altfel.
02. Prin e,ceptie de la pre)ederile alin. 02., 6otararile pri)ind modificarea contractului de
societate sau numirea unui administrator unic se iau cu consimtamantul tuturor
asociatilor.
03. Obliatiile unui asociat nu pot fi marite fara consimtamantul acestuia.
05. Orice clauza contrara dispozitiilor prezentului articol este considerata nescrisa.
'doptarea 6otararilor 'rt. 1.;11
01. >otararile sunt adoptate de asociatii reuniti in adunarea asociatilor. *ontractul poate
pre)edea modul de con)ocare si desfasurare a acesteia, iar in lipsa, 6otararea poate fi
adoptata si prin consultarea scrisa a acestora.
02. >otararile pot, de asemenea, rezulta din consimtamantul tuturor asociatilor e,primat
in actul inc6eiat de societate.
*ontestarea 6otararilor 'rt. 1.;12
01. 'sociatul nemultumit de o 6otarare luata cu ma5oritate o poate contesta la instanta
5udecatoreasca, in termen de 15 zile de la data la care a fost luata, daca a fost prezent, si
de la data comunicarii, daca a fost lipsa. Daca 6otararea nu i(a fost comunicata, termenul
cure de la data la care a luat cunostinta de aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la data
la care a fost luata 6otararea.
02. $ermenul de 15 zile pre)azut la alin. 01. este termen de decadere.
II. 'dministrarea societatii
&umirea administratorilor 'rt. 1.;12
01. &umirea administratorilor, modul de oranizare a acestora, limitele mandatului,
precum si orice alt aspect leat de administrarea societatii se stabilesc prin contract sau
prin acte separate.
02. 'dministratorii pot fi asociati sau neasociati, persoane fizice ori persoane 5uridice,
romane sau straine.
02. Daca prin contract nu se dispune altfel, societatea este administrata de asociati, care
au mandat reciproc de a administra unul pentru altul in interesul societatii.
Operatiunea facuta de oricare dintre ei este )alabila si pentru partea celorlalti, c6iar fara a
le fi luat consimtamantul in prealabil.
03. Oricare dintre ei se poate opune, in scris, operatiunii mai inainte ca ea sa fie inc6eiata.
05. Opozitia nu produce insa efecte fata de tertii de buna(credinta.
Limitele si re)ocarea mandatului de administrator 'rt. 1.;13
01. 'dministratorul, in absenta opozitiei asociatilor, poate face orice act de administrare
in interesul societatii.
02. 'dministratorul poate fi re)ocat potri)it reulilor de la contractul de mandat, daca nu
se pre)ede altfel in contractul de societate.
02. *lauzele care limiteaza puterile de administrare conferite de lee nu sunt opozabile
fata de tertii de buna(credinta.
Raspunderea administratorilor 'rt. 1.;15
01. 'dministratorii raspund personal fata de societate pentru pre5udiciile aduse prin
incalcarea leii, a mandatului primit sau prin culpa in administrarea societatii.
02. Daca mai multi administratori au lucrat impreuna, raspunderea este solidara.
*u toate acestea, in pri)inta raporturilor dintre ei, instanta poate stabili o raspundere
proportionala cu culpa fiecaruia la sa)arsirea faptei cauzatoare de pre5udicii.
Pluralitatea de administratori 'rt. 1.;1!
*and sunt mai multi administratori, fara ca prin imputernicire sa se determine puterile
fiecaruia sau sa fie obliati sa lucreze impreuna, fiecare poate administra sinur in
interesul societatii, cu buna(credinta. Daca imputernicirea stipuleaza sa lucreze impreuna,
niciunul dintre ei nu poate face actele de administrare fara ceilalti, c6iar daca acestia ar fi
in imposibilitate de a actiona.
'doptarea deciziilor 'rt. 1.;1/
Daca s(a stipulat ca administratorii decid cu unanimitate sau cu ma5oritate, dupa caz,
acestia nu pot efectua acte de administrare decat impreuna, cu e,ceptia cazurilor de forta
ma5ora, cand absenta unei decizii ar putea cauza o pauba ra)a societatii.
Drepturile asociatilor care nu sunt administratori 'rt. 1.;1#
01. 'ctele de administrare a societatii si cele de dispozitie asupra bunurilor acesteia sunt
interzise asociatilor care nu au calitatea de administrator, sub sanctiunea acoperirii
daunelor ce ar putea rezulta. Drepturile tertilor de buna(credinta nu sunt afectate.
02. Daca leea nu pre)ede altfel, oricare dintre asociati are dreptul de a consulta reistrele
si situatiile financiare ale societatii, de a lua cunostinta de operatiunile acesteia si de a
consulta orice document al societatii, fara a stan5eni operatiunile societatii si a afecta
drepturile celorlalti asociati.
02. 'dministratorii )or intocmi un raport anual cu pri)ire la mersul societatii, care )a fi
comunicat asociatilor. Oricare dintre acestia poate solicita dezbaterea raportului de catre
toti asociatii, caz in care administratorii sunt obliati sa con)oace reunirea asociatilor la
sediul social pentru acest scop.
03. Orice clauza contractuala contrara dispozitiilor prezentului articol este considerata
nescrisa.
Reprezentarea in 5ustitie 'rt. 1.;1;
01. 1ocietatea este reprezentata prin administratorii cu drept de reprezentare sau, in lipsa
numirii, prin oricare dintre asociati, daca nu s(a stipulat prin contract dreptul de
reprezentare numai pentru unii dintre acestia.
02. 1ocietatea sta in 5ustitie sub denumirea pre)azuta in contract sau cea inreistrata, in
mod leal, dupa caz, daca prin lee nu se pre)ede altfel. $ertii de bunacredinta se pot
pre)ala de oricare dintre acestea.
III. Obliatiile asociatilor fata de terti
Obliatiile fata de creditorii societatii 'rt. 1.;20
01. In e,ecutarea obliatiilor fata de creditorii societatii, fiecare asociat raspunde cu
propriile sale bunuri proportional cu aportul sau la patrimoniul social, numai in cazul in
care creditorul social nu a putut fi indestulat din bunurile comune ale asociatilor.
02. *reditorul personal al unui asociat, in masura in care nu s(a putut indestula din
bunurile proprii ale acestuia, )a putea cere, dupa caz, sa se inapoieze sau sa se desparta si
sa se atribuie debitorului sau partea ce se cu)ine acestuia din bunurile comune ale
asociatilor, cu aplicarea, in mod corespunzator, a dispozitiilor art. 1.;2;.
Raspunderea asociatilor aparenti 'rt. 1.;21
01. Orice persoana care pretinde ca este asociat sau creeaza tertilor deliberat o aparenta
con)inatoare in acest sens raspunde fata de tertii de bunacredinta intocmai ca un asociat.
02. 1ocietatea nu )a raspunde fata de tertul astfel indus in eroare decat daca i(a dat moti)e
suficiente pentru a(l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau in cazul in care,
cunoscand manoperele pretinsului asociat, nu ia masurile rezonabile pentru a impiedica
inducerea tertului in eroare.
Raspunderea asociatilor oculti 'rt. 1.;22
'sociatii oculti raspund fata de tertii de buna(credinta ca si ceilalti asociati.
Interdictia emiterii instrumentelor financiare 'rt. 1.;22
01. 1ocietatea nu poate emite instrumente financiare, sub sanctiunea nulitatii absolute atat
a actelor inc6eiate in acest scop, cat si a instrumentelor financiare emise, in afara de cazul
in care prin lee se dispune altfel.
02. 'sociatii, c6iar neadministratori, raspund solidar, in subsidiar, in raport cu societatea,
pentru orice daune s(ar cauza tertilor de buna(credinta pre5udiciati prin incalcarea
interdictiei pre)azute la alin. 01..
Obliatiile administratorilor fata de terti 'rt. 1.;23
'dministratorii societatii )or informa tertii asupra puterilor lor inainte de inc6eierea
actului cu acestia.
@2. Pierderea calitatii de asociat
*azuri enerale 'rt. 1.;25
Pierderea calitatii de asociat are loc prin cesiunea partilor in societate, e,ecutarea silita a
acestora, moartea, incetarea personalitatii 5uridice, falimentul, punerea sub interdictie
5udecatoreasca, retraerea si e,cluderea din societate.
Retraerea din societatea cu durata nedeterminata 'rt. 1.;2!
'sociatul unei societati cu durata nedeterminata sau al carei contract pre)ede dreptul de
retraere se poate retrae din societate, notificand societatea cu un prea)iz rezonabil,
daca este de buna(credinta si retraerea sa in acel moment nu produce o pauba iminenta
societatii.
Retraerea din societatea cu durata determinata 'rt. 1.;2/
01. 'sociatul unei societati cu durata determinata sau a)and un obiect care nu se poate
infaptui decat intr(un anumit timp se poate retrae pentru moti)e temeinice, cu acordul
ma5oritatii celorlalti asociati, daca prin contract nu se pre)ede altfel.
02. Daca acordul nu este intrunit, asociatul se poate adresa instantei, care, 6otarand asupra
retraerii, )a aprecia leitimitatea si temeinicia moti)elor, oportunitatea retraerii in
raport cu impre5urarile si buna(credinta a partilor. In toate cazurile, asociatul este tinut sa
acopere daunele ce ar putea rezulta din retraerea sa.
%,cluderea din societate 'rt. 1.;2#
La cererea unui asociat, instanta 5udecatoreasca, pentru moti)e temeinice, poate 6otari
e,cluderea din societate a oricaruia dintre asociati.
Drepturile asociatului e,clus 'rt. 1.;2;
01. 4n asociat care isi pierde calitatea altfel decat prin cesiune sau e,ecutarea silita a
partilor sale in societate poate obtine )aloarea partilor sale de la data incetarii calitatii de
asociat, iar ceilalti asociati sunt tinuti sa ii plateasca imediat ce aceasta a fost stabilita, cu
dobanda leala de la data incetarii calitatii de asociat.
02. In cazul in care partile nu con)in asupra )alorii partilor de interes, aceasta se )a stabili
de catre instanta in conditiile art. 1.;01 alin. 02..
@3. Incetarea contractului de societate si dizol)area societatii
*azurile enerale de incetare 'rt. 1.;20
01. 1ub rezer)a unor dispozitii leale speciale, contractul inceteaza si societatea se
dizol)a prin<
a. realizarea obiectului societatii sau imposibilitatea neindoielnica a realizarii acestuia=
b. consimtamantul tuturor asociatilor=
c. 6otararea instantei, pentru moti)e leitime si temeinice=
d. implinirea duratei societatii, cu e,ceptia cazului in care se aplica dispozitiile art. 1.;21=
e. nulitatea societatii=
f. alte cauze stipulate in contractul de societate.
02. 1ocietatea care intra in dizol)are se lic6ideaza.
Prelunirea tacita a contractului de societate 'rt. 1.;21
1ocietatea este tacit proroata atunci cand, cu toate ca durata sa a e,pirat, aceasta
continua sa e,ecute operatiunile sale, iar asociatii continua sa initieze operatiuni ce intra
in obiectul sau si sa se comporte ca asociati. Proroarea opereaza pe o durata de un an,
continuand din an in an, de la data e,pirarii duratei, daca sunt indeplinite aceleasi
conditii.
&ulitatea societatii 'rt. 1.;22
01. &ulitatea societatii poate rezulta e,clusi) din incalcarea dispozitiilor imperati)e ale
prezentului capitol, stipulate sub sanctiunea nulitatii, sau din nesocotirea conditiilor
enerale de )aliditate a contractelor, daca leea speciala nu pre)ede altfel.
02. %ste considerata nescrisa orice clauza contractuala contrara unei dispozitii imperati)e
din prezentul capitol a carei incalcare nu este sanctionata cu nulitatea societatii.
Reimul nulitatii 'rt. 1.;22
01. &ulitatea se acopera si nu )a fi constatata sau declarata in cazul in care cauza nulitatii
a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond in fata instantei de 5udecata.
02. Instanta, sesizata cu o cerere in constatarea sau declararea nulitatii, este obliata sa
puna in discutia partilor posibilitatea de remediere a cauzelor de nulitate care afecteaza
contractul de societate si sa fi,eze un termen util pentru acoperirea nulitatii, c6iar daca
partile se impotri)esc.
02. Dreptul la actiune, cu e,ceptia nulitatii pentru obiectul ilicit al societatii, se prescrie in
termen de 2 ani de la data inc6eierii contractului.
Reularizarea societatii 'rt. 1.;23
01. In cazul anulabilitatii societatii pentru )icierea consimtamantului sau incapacitatea
unui asociat si atunci cand reularizarea este posibila, orice persoana interesata poate sa
puna in intarziere pe acela care este indreptatit sa in)oce nulitatea, fie pentru a se face
reularizarea, fie pentru a e,ercita actiunea in anulare in termen de ! luni de cand a fost
pus in intarziere, sub sanctiunea decaderii.
Despre punerea in intarziere )a fi instiintata si societatea.
02. 1ocietatea sau orice asociat poate, in termenul pre)azut la alin. 01., sa propuna
instantei in)estite cu actiunea in anulare orice masuri de acoperire a nulitatii, in special
prin rascumpararea drepturilor sociale care apartin reclamantului. In acest caz, instanta
poate fie sa pronunte nulitatea, fie sa declare obliatorii masurile propuse, daca acestea
din urma au fost in prealabil adoptate de societate in conditiile cerute pentru modificarile
aduse contractului de societate. La adoptarea acestor din urma masuri nu se tine seama de
)otul asociatului reclamant.
02. In caz de contestare a )alorii drepturilor sociale care re)in asociatului, )aloarea
acestora se determina cu respectarea dispozitiilor art. 1.;01 alin. 02..
%fectele nulitatii 'rt. 1.;25
01. 1ocietatea inceteaza de la data ramanerii definiti)e a 6otararii prin care a fost
constatata sau, dupa caz, declarata nulitatea si intra in lic6idarea patrimoniului social.
02. Prin 6otararea 5udecatoreasca de declarare sau constatare, dupa caz, a nulitatii
societatii se )or numi si lic6idatorii.
02. &ici societatea si nici asociatii nu se pot pre)ala de nulitate fata de tertii de buna(
credinta.
Raspunderea pentru nulitatea societatii 'rt. 1.;2!
01. Dreptul la actiunea in repararea pre5udiciului cauzat prin declararea sau, dupa caz,
constatarea nulitatii societatii se prescrie in termen de 2 ani, care incepe sa cura de la
data ramanerii definiti)e a 6otararii 5udecatoresti de declarare sau constatare a nulitatii.
02. Disparitia cauzei de nulitate sau reularizarea societatii nu impiedica e,ercitarea
dreptului la actiune in despaubiri pentru repararea pre5udiciului suferit prin inter)entia
nulitatii. In aceste cazuri, dreptul la actiune se prescrie in termen de 2 ani din ziua in care
nulitatea a fost acoperita.
Pieirea bunurilor subscrise ca aport 'rt. 1.;2/
01. *and unul dintre asociati a promis sa puna in comun proprietatea sau folosinta unui
bun care a pierit ori s(a pierdut inainte ca aportul sa fi fost facut, societatea inceteaza fata
de toti asociatii, afara de cazul in care societatea poate continua si fara asociatul care a
subscris bunul ce a pierit ori s(a pierdut.
02. 1ocietatea inceteaza, de asemenea, in toate cazurile, prin pieirea bunului, daca a fost
pusa in comun numai folosinta acestuia, iar proprietatea a ramas asociatului, afara de
cazul in care societatea poate continua si fara asociatul care a subscris bunul ce a pierit.
'lte cazuri de incetare 'rt. 1.;2#
In cazul in care contractul nu pre)ede altfel, societatea inceteaza si prin<
a. moartea ori punerea sub interdictie a uneia dintre persoanele fizice asociate=
b. incetarea calitatii de subiect de drept a uneia dintre persoanele 5uridice asociate=
c. falimentul unui asociat.
*ontinuarea contractului in cazul mortii unui asociat 'rt. 1.;2;
In contractul de societate se poate stipula ca la moartea unui asociat societatea sa
continue de drept cu mostenitorii acestuia.
Drepturile mostenitorilor in cadrul societatii 'rt. 1.;30
Daca s(a stipulat ca, in cazurile pre)azute la art. 1.;2#, societatea )a continua intre
asociatii ramasi, asociatul ori, dupa caz, mostenitorul sau nu are drept decat la partea sa
ori a autorului sau, dupa situatia societatii, la data cand e)enimentul s(a produs. %l nu
participa la drepturile si nu este tinut de obliatiile ulterioare decat in masura in care
acestea sunt urmarea necesara a operatiunilor facute inaintea acestui e)eniment.
@5. Lic6idarea societatii
&umirea si re)ocarea lic6idatorului 'rt. 1.;31
01. Lic6idarea se face, daca nu s(a pre)azut altfel in contractul de societate sau prin
con)entie ulterioara, de toti asociatii sau de un lic6idator numit de ei cu unanimitate. In
caz de neinteleere, lic6idatorul este numit de instanta 5udecatoreasca, la cererea
oricaruia dintre asociati.
02. Lic6idatorul numit de asociati poate fi re)ocat de asociati cu unanimitate de )oturi. %l
poate fi, de asemenea, re)ocat pentru moti)e temeinice, la cererea oricarei persoane
interesate, de instanta 5udecatoreasca.
02. Lic6idatorul numit de instanta 5udecatoreasca poate fi re)ocat numai de catre aceasta,
la cererea oricarei persoane interesate.
03. Pot fi numiti lic6idatori atat persoane fizice, cat si persoane 5uridice, care au statut de
practicieni in insol)enta.
05. *and sunt mai multi lic6idatori, 6otararile lor se iau cu ma5oritate absoluta.
Obliatiile si raspunderea lic6idatorilor 'rt. 1.;32
Obliatiile si raspunderea lic6idatorilor sunt relementate de dispozitiile aplicabile
administratorilor, in afara de cazul in care prin lee sau prin contractul de societate se
dispune altfel.
In)entarul 'rt. 1.;32
01. 'dministratorii trebuie sa predea lic6idatorilor bunurile si documentele sociale si sa
prezinte acestora bilantul ultimului e,ercitiu financiar.
02. Lic6idatorii trebuie sa intocmeasca in)entarul bunurilor si fondurilor sociale si sa
stabileasca acti)ul si pasi)ul patrimoniului social. In)entarul trebuie sa fie semnat de
administratori si lic6idatori.
Puterile lic6idatorilor 'rt. 1.;33
01. Lic6idatorii pot sa inc6eie toate actele necesare lic6idarii si, daca asociatii nu au
stipulat altfel, pot sa )anda, c6iar in bloc, bunurile sociale, sa inc6eie con)entii arbitrale
si sa faca tranzactii.
02. %i reprezinta societatea in 5ustitie, in conditiile pre)azute de lee.
02. Lic6idatorii nu pot insa sa initieze noi operatiuni, sub sanctiunea de a raspunde
personal si solidar pentru toate daunele ce ar putea rezulta.
Plata datoriilor sociale 'rt. 1.;35
'sociatii sau, dupa caz, lic6idatorul sunt tinuti a plati creditorii societatii, a consemna
sumele necesare pentru plata creantelor e,iibile la o data ulterioara, contestate sau care
nu au fost infatisate de creditori, si a inapoia c6eltuielile ori a)ansurile facute in interesul
social de unii asociati.
Restituirea aporturilor si impartirea e,cedentului ramas in urma lic6idarii 'rt. 1.;3!
01. Dupa plata datoriilor sociale, acti)ul ramas este destinat rambursarii aporturilor
subscrise si )arsate de asociati, iar e)entualul e,cedent constituie profit net, care )a fi
repartizat intre asociati proportional cu partea fiecaruia la beneficii, daca nu s(a pre)azut
altfel prin contractul de societate sau prin 6otarare a asociatilor, si cu aplicarea, daca este
cazul, a pre)ederilor art. 1.;12 alin. 01..
02. 7unurile aduse in uzufruct sau in folosinta se restituie in natura.
02. Daca bunul adus in proprietate se afla inca in masa patrimoniala, acesta )a fi restituit,
la cererea asociatului, in natura, cu obliatia platii unei sulte, daca este cazul.
03. Dupa rambursarea aporturilor banesti si in bunuri, asociatul care a contribuit la
patrimoniul social cu aporturi in cunostinte specifice sau prestatii are dreptul de a primi,
in limita cotei sale de participare la profit, bunurile rezultate din prestatia sa, daca acestea
se afla inca in patrimoniul societatii, cu obliatia platii unei sulte, daca este cazul.
05. Daca in urma lic6idarii e,cedentul ramas consta intr(un bun a carui atribuire catre
asociati este interzisa de lee, lic6idatorul )a )inde bunul la licitatie publica, cu
incu)iintarea prealabila a instantei competente, iar suma se imparte asociatilor, potri)it
alin. 01..
1uportarea pasi)ului 'rt. 1.;3/
Daca acti)ul net este neindestulator pentru inapoierea in intreime a aporturilor si pentru
plata obliatiilor sociale, pierderea se suporta de asociati potri)it cu contributia acestora
stabilita prin contract.
Imparteala bunurilor sociale 'rt. 1.;3#
Imparteala in natura a bunurilor societatii se face potri)it reulilor pri)itoare la
imparteala bunurilor proprietate comuna.
1ectiunea 2 ( 'socierea in participatie
&otiune 'rt. 1.;3;
*ontractul de asociere in participatie este contractul prin care o persoana acorda uneia
sau mai multor persoane o participatie la beneficiile si pierderile uneia sau mai multor
operatiuni pe care le intreprinde.
Proba 'rt. 1.;50
*ontractul se probeaza numai prin inscris.
Personalitatea 5uridica 'rt. 1.;51
'socierea in participatie nu poate dobandi personalitate 5uridica si nu constituie fata de
terti o persoana distincta de persoana asociatilor. $ertul nu are niciun drept fata de
asociere si nu se oblia decat fata de asociatul cu care a contractat.
Reimul aporturilor 'rt. 1.;52
01. 'sociatii raman proprietarii bunurilor puse la dispozitia asociatiei.
02. %i pot con)eni ca bunurile aduse in asociere, precum si cele obtinute in urma folosirii
acestora sa de)ina proprietate comuna.
02. 7unurile puse la dispozitia asocierii pot trece, in tot sau in parte, in proprietatea unuia
dintre asociati pentru realizarea obiectului asocierii, in conditiile con)enite prin contract
si cu respectarea formalitatilor de publicitate pre)azute de lee.
03. 'sociatii pot stipula redobandirea in natura a bunurilor pre)azute la alin. 02. la
incetarea asocierii.
Raporturile dintre asociati si fata de terti 'rt. 1.;52
01. 'sociatii, c6iar actionand pe contul asocierii, contracteaza si se ana5eaza in nume
propriu fata de terti.
02. *u toate acestea, daca asociatii actioneaza in aceasta calitate fata de terti sunt tinuti
solidar de actele inc6eiate de oricare dintre ei.
02. 'sociatii e,ercita toate drepturile decurand din contractele inc6eiate de oricare dintre
ei, dar tertul este tinut e,clusi) fata de asociatul cu care a contractat, cu e,ceptia cazului
in care acesta din urma a declarat calitatea sa la momentul inc6eierii actului.
03. Orice clauza din contractul de asociere care limiteaza raspunderea asociatilor fata de
terti este inopozabila acestora.
05. Orice clauza care stabileste un ni)el minim arantat de beneficii pentru unul sau unii
dintre asociati este considerata nescrisa.
8orma si conditiile asocierii 'rt. 1.;53
*u e,ceptia dispozitiilor pre)azute la art. 1.;3;:1.;52, con)entia partilor determina
forma contractului, intinderea si conditiile asocierii, precum si cauzele de dizol)are si
lic6idare a acesteia.
*apitolul +III ( *ontractul de transport
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
&otiune 'rt. 1.;55
Prin contractul de transport, o parte, numita transportator, se oblia, cu titlu principal, sa
transporte o persoana sau un bun dintr(un loc in altul, in sc6imbul unui pret pe care
pasaerul, e,peditorul sau destinatarul se oblia sa il plateasca, la timpul si locul
con)enite.
Do)ada contractului 'rt. 1.;5!
*ontractul de transport se do)edeste prin documente de transport, precum scrisoare de
trasura, recipisa de baa5e, foaie de parcurs, conosament, tic6et ori leitimatie de
calatorie sau altele asemenea, de la caz la caz.
Modalitati de transport 'rt. 1.;5/
01. $ransportul poate fi realizat de unul sau mai multi transportatori, in acest din urma caz
putand fi succesi) ori combinat.
02. $ransportul succesi) este cel efectuat de 2 sau mai multi transportatori succesi)i care
utilizeaza acelasi mod de transport, iar transportul combinat este cel in care acelasi
transportator sau aceiasi transportatori succesi)i utilizeaza moduri de transport diferite.
02. $ransportatorii care se succeda isi predau unul altuia bunurile si baa5ele transportate,
pana la destinatie, fara inter)entia e,peditorului sau a calatorului.
Domeniul de aplicare 'rt. 1.;5#
01. Dispozitiile prezentului capitol se aplica tuturor modurilor de transport, in masura in
care nu se dispune altfel prin lei speciale sau nu sunt aplicabile practici statornicite intre
parti ori uzante.
02. *u e,ceptia situatiei in care este efectuat de un transportator care isi ofera ser)iciile
publicului in cadrul acti)itatii sale profesionale, transportul cu titlu ratuit nu este supus
dispozitiilor cuprinse in acest capitol. In acest caz, transportatorul este tinut numai de o
obliatie de prudenta si dilienta.
02. $ransportatorul care isi ofera ser)iciile publicului trebuie sa transporte orice persoana
care solicita ser)iciile sale si orice bun al carui transport este solicitat, daca nu are un
moti) intemeiat de refuz. Pasaerul, e,peditorul si destinatarul sunt obliati sa respecte
instructiunile transportatorului.
Raspunderea transportatorului 'rt. 1.;5;
01. $ransportatorul nu poate e,clude sau limita raspunderea sa decat in cazurile pre)azute
de lee.
02. $ransportatorul raspunde pentru pre5udiciile cauzate prin intarzierea a5unerii la
destinatie, cu e,ceptia cazului fortuit si a fortei ma5ore.
1ubstituirea 'rt. 1.;!0
01. Daca transportatorul isi substituie un alt transportator pentru e,ecutarea totala sau
partiala a obliatiei sale, acesta din urma este considerat parte in contractul de transport.
02. Plata efectuata unuia dintre transportatori este liberatorie in pri)inta tuturor
transportatorilor care i(au substituit pe altii sau au fost substituiti.
1ectiunea 2 ( *ontractul de transport de bunuri
Documentul de transport 'rt. 1.;!1
01. La remiterea bunurilor pentru transport, e,peditorul trebuie sa predea
transportatorului, in afara de documentul de transport, toate documentele suplimentare
)amale, sanitare, fiscale si altele asemenea, necesare efectuarii transportului, potri)it
leii.
02. Documentul de transport este semnat de e,peditor si trebuie sa cuprinda, intre altele,
mentiuni pri)ind identitatea e,peditorului, a transportatorului si a destinatarului si, dupa
caz, a persoanei care trebuie sa plateasca transportul. Documentul de transport
mentioneaza, de asemenea, locul si data luarii in primire a bunului, punctul de plecare si
cel de destinatie, pretul si termenul transportului, natura, cantitatea, )olumul sau masa si
starea aparenta a bunului la predarea spre transport, caracterul periculos al bunului, daca
este cazul, precum si documentele suplimentare care au fost predate si insotesc
transportul. Partile pot con)eni sa introduca si alte mentiuni in documentul de transport.
Dispozitiile leii speciale raman aplicabile.
02. %,peditorul raspunde fata de transportator pentru pre5udiciile cauzate de un )iciu
propriu al bunului sau de orice omisiune, insuficienta ori ine,actitate a mentiunilor din
documentul de transport sau, daca este cazul, din documentele suplimentare.
$ransportatorul ramane raspunzator fata de terti pentru pre5udiciile rezultate dintr(o astfel
de cauza, a)and drept de reres impotri)a e,peditorului.
Pluralitatea de e,emplare. Recipisa de primire 'rt. 1.;!2
01. Documentul de transport se intocmeste in cel putin 2 e,emplare, cate unul pentru
transportator si e,peditor si altul care insoteste bunul transportat pana la destinatie.
02. In lipsa documentului de transport, transportatorul trebuie sa elibereze e,peditorului,
la cererea acestuia, o recipisa de primire a bunului spre transport, dispozitiile art. 1.;!1
alin. 02. aplicandu(se in mod corespunzator. 'ceasta pre)edere nu se aplica in cazul
transportului rutier de marfuri.
02. Documentul de transport sau, in lipsa acestuia, recipisa de primire do)edeste pana la
proba contrara luarea in primire a bunului spre transport, natura, cantitatea si starea
aparenta a acestuia.
Documente de transport indi)iduale 'rt. 1.;!2
In cazul in care e,peditorul preda pentru transport mai multe colete, transportatorul are
dreptul sa ii solicite acestuia cate un document de transport pentru fiecare colet in parte,
daca prin lee nu se pre)ede altfel.
Documente de transport neociabile 'rt. 1.;!3
01. Documentul de transport nu este neociabil, cu e,ceptia cazului in care partile sau
leea speciala dispun astfel.
02. In cazul in care este neociabil, documentul de transport la ordin se transmite prin ir,
iar cel la purtator prin remitere.
$ransmiterea documentelor de transport la ordin sau la purtator 'rt. 1.;!5
01. 'tunci cand documentul de transport este la ordin sau la purtator, proprietatea
bunurilor transportate se transfera prin efectul transmiterii acestui document.
02. 8orma si efectele irurilor, anularea si inlocuirea documentului de transport sunt
supuse dispozitiilor pri)itoare la cambie si biletul la ordin.
02. 4ltimul iratar al unui sir neintrerupt de iruri care este posesor al titlului este
considerat proprietar. Debitorul care isi indeplineste obliatia rezultand din titlu este
eliberat, numai daca nu a e,ista frauda sau culpa ra)a din partea sa.
'mbala5ul 'rt. 1.;!!
01. %,peditorul are obliatia sa ambaleze bunurile corespunzator naturii acestora si
modului de transport.
02. %,peditorul raspunde fata de transportator pentru pre5udiciile cauzate acestuia de
ambala5ul necorespunzator sau de ambalarea defectuoasa a bunurilor predate spre
transport. $ransportatorul ramane raspunzator fata de terti pentru paubele cauzate astfel,
cu drept de reres contra e,peditorului.
Predarea bunurilor transportatorului 'rt. 1.;!/
%,peditorul trebuie sa predea bunurile la locul si in conditiile con)enite prin clauzele
contractului sau, in lipsa acestora, potri)it practicilor statornicite intre parti ori uzantelor,
sa completeze si sa predea documentul de transport, fiind raspunzator pentru pre5udiciile
cauzate prin intarziere.
Obliatia de a transporta bunurile 'rt. 1.;!#
$ransportatorul are obliatia de a transporta bunurile predate pentru transport pana la
destinatie.
$ermenul de transport 'rt. 1.;!;
$ransportul trebuie efectuat in termenul stabilit de parti. Daca termenul in care trebuie
facut transportul nu a fost determinat de parti, se tine seama de practicile statornicite intre
parti, de uzantele aplicate la locul de plecare, iar in lipsa acestora, se stabileste potri)it
impre5urarilor.
1uspendarea transportului si contraordinul 'rt. 1.;/0
01. %,peditorul poate suspenda transportul si cere restituirea bunurilor sau predarea lor
altei persoane decat aceleia mentionate in documentul de transport ori dispune cum )a
crede de cu)iinta, fiind obliat sa plateasca transportatorului c6eltuielile si contra)aloarea
daunelor care sunt consecinta imediata a acestui contraordin. Dispozitiile art. 1.;/1 sunt
aplicabile.
02. Pentru a e,ercita dreptul de contraordin trebuie prezentat documentul de transport
semnat de transportator sau recipisa de primire, daca un asemenea document a fost
eliberat= modificarile ce decur din contraordin trebuie inscrise in documentul de
transport sau pe recipisa sub o noua semnatura a transportatorului.
02. Dreptul la contraordin inceteaza din momentul in care destinatarul a cerut predarea
bunurilor, cu respectarea dispozitiilor art. 1.;/!.
03. $ransportatorul raspunde pentru pre5udiciile produse prin e,ecutarea contraordinelor
date cu incalcarea dispozitiilor prezentului articol.
Impiedicarea e,ecutarii transportului. *onsecinte 'rt. 1.;/1
01. In caz de impiedicare la transport, transportatorul are dreptul sa ii ceara instructiuni
e,peditorului sau, in lipsa unui raspuns din partea acestuia, sa transporte bunul la
destinatie, modificand itinerarul. In acest din urma caz, daca nu a fost o fapta ce ii este
imputabila, transportatorul are drept la pretul transportului, la ta,ele accesorii si la
c6eltuieli, pe ruta efecti) parcursa, precum si la modificarea, in mod corespunzator, a
termenului de e,ecutare a transportului.
02. Daca nu e,ista o alta ruta de transport sau daca, din alte moti)e, continuarea
transportului nu este posibila, transportatorul )a proceda potri)it instructiunilor date de
e,peditor prin documentul de transport pentru cazul impiedicarii la transport, iar in lipsa
acestora sau daca instructiunile nu pot fi e,ecutate, impiedicarea )a fi adusa fara
intarziere la cunostinta e,peditorului, cerandu(i(se instructiuni.
02. %,peditorul instiintat de i)irea impiedicarii poate denunta contractul platind
transportatorului numai c6eltuielile facute de acesta si pretul transportului in proportie cu
parcursul efectuat.
Modificari aduse de transportator 'rt. 1.;/2
01. Daca in termen de 5 zile de la trimiterea instiintarii pre)azute la art. 1.;/1 alin. 02.
e,peditorul nu da, in conditiile leii speciale, instructiuni ce pot fi e,ecutate si nici nu ii
comunica denuntarea contractului, transportatorul poate sa pastreze bunul in depozit sau
il poate depozita la un tert. In cazul in care depozitarea nu este posibila ori bunul se poate
altera sau deteriora ori )aloarea acestuia nu poate acoperi pretul transportului, ta,ele
accesorii si c6eltuielile, transportatorul )a )alorifica bunul, potri)it dispozitiilor leii.
02. *and bunul a fost )andut, pretul, dupa scaderea drepturilor banesti ale
transportatorului, trebuie sa fie pus la dispozitia e,peditorului, iar daca pretul este mai
mic decat drepturile banesti ale transportatorului, e,peditorul trebuie sa plateasca
diferenta.
02. In cazul in care impiedicarea la transport a incetat inainte de sosirea instructiunilor
e,peditorului, bunul se transmite la destinatie, fara a se mai astepta aceste instructiuni,
e,peditorul fiind instiintat despre aceasta fara intarziere.
Dreptul de dispozitie ulterioara 'rt. 1.;/2
01. %,peditorul are dreptul, prin dispozitie ulterioara scrisa, sa retraa inainte de plecare
bunul ce urma sa fie transportat, sa il opreasca in cursul transportului, sa amane predarea
lui catre destinatar ori sa dispuna inapoierea lui la locul de plecare, sa sc6imbe persoana
destinatarului ori locul de destinatie sau sa dispuna o alta modificare a conditiilor de
e,ecutare a transportului.
02. %,peditorul care a dat o dispozitie ulterioara este obliat sa plateasca
transportatorului, dupa caz, pretul partii efectuate din transport, ta,ele datorate si
c6eltuielile pricinuite prin e,ecutarea dispozitiei ulterioare, precum si sa il despaubeasca
de orice pauba suferita.
02. %,peditorul nu poate da dispozitie ulterioara care sa aiba ca efect di)izarea
transportului, in afara de cazul cand leea dispune altfel.
$recerea dreptului la destinatar 'rt. 1.;/3
Dreptul e,peditorului de a modifica contractul de transport se stine de indata ce
destinatarul si(a manifestat )ointa de a(si )alorifica drepturile ce rezulta pentru el din
contractul de transport potri)it art. 1.;// sau de indata ce e,peditorul a predat
destinatarului duplicatul de pe documentul de transport. Din acel moment, dreptul de a
modifica contractul de transport prin dispozitie ulterioara trece asupra destinatarului.
Dreptul de refuz al transportatorului 'rt. 1.;/5
01. $ransportatorul, conformandu(se dispozitiilor leii speciale, poate refuza e,ecutarea
dispozitiei ulterioare, instiintandu(l fara intarziere pe cel de la care ea emana, daca
e,ecutarea dispozitiei ar fi de natura sa tulbure in mod ra) bunul mers al e,ploatarii ori
daca, in cazul sc6imbarii locului de destinatie, sporul de ta,e si c6eltuieli nu ar fi arantat
de )aloarea bunului sau in alt fel. Dispozitiile art. 1.;/# sunt aplicabile.
02. $ransportatorul are obliatia de instiintare si in cazul in care, la primirea dispozitiei,
e,ecutarea acesteia nu mai este posibila.
Obliatia de predare si de informare 'rt. 1.;/!
01. $ransportatorul este obliat sa puna bunurile transportate la dispozitia destinatarului
sau posesorului documentului de transport la ordin ori la purtator, in locul si termenele
indicate in contract sau, in lipsa, potri)it practicilor statornicite intre parti ori uzantelor.
Posesorul documentului de transport la ordin sau la purtator este obliat sa il remita
transportatorului la preluarea bunurilor transportate.
02. Predarea bunurilor transportate se face la domiciliul sau sediul destinatarului, daca din
contract, din practicile statornicite intre parti ori conform uzantelor nu rezulta contrariul.
02. $ransportatorul il instiinteaza pe destinatar cu pri)ire la sosirea bunurilor si la
termenul pentru preluarea acestora, daca predarea nu se face la domiciliul sau sediul
acestuia, potri)it alin. 02..
Data dobandirii drepturilor si obliatiilor de catre destinatar 'rt. 1.;//
8ara a aduce atinere drepturilor e,peditorului, destinatarul dobandeste drepturile si
obliatiile decurand din contractul de transport prin acceptarea acestuia sau a bunurilor
transportate.
Pretul si alte c6eltuieli 'rt. 1.;/#
01. Pretul transportului si al ser)iciilor accesorii prestate de transportator sunt datorate de
e,peditor si se platesc la predarea bunurilor pentru transport, daca nu se pre)ede altfel
prin contract sau leea speciala, dupa caz.
02. Daca bunurile nu sunt de aceeasi natura cu cele descrise in documentul de transport
sau )aloarea lor este superioara, transportatorul are dreptul la pretul pe care l(ar fi cerut
daca ar fi cunoscut aceste impre5urari, dispozitiile leii speciale fiind aplicabile.
02. Daca pretul se plateste la destinatie, transportatorul )a preda bunurile contra platii
acestuia de catre destinatar.
03. Pretul ser)iciilor accesorii si al c6eltuielilor efectuate pe parcursul transportului este
datorat de destinatar, daca prin contract sau leea speciala nu se pre)ede altfel.
*onstatarea starii bunului 'rt. 1.;/;
01. La primirea bunurilor transportate, destinatarul are dreptul sa ceara sa se constate, pe
c6eltuiala sa, identitatea, cantitatea si starea bunurilor transportate.
02. Daca se )a stabili e,istenta unor )icii, c6eltuielile facute sunt in sarcina
transportatorului.
02. In lipsa con)entiei contrare, )iciile )or fi )erificate potri)it dispozitiilor alin. 03. si
0#..
03. In caz de neinteleere asupra calitatii sau starii unei marfi, instanta, la cererea uneia
dintre parti, poate dispune, cu procedura pre)azuta de lee pentru ordonanta
presedintiala, constatarea starii acesteia de unul sau mai multi e,perti numiti din oficiu.
05. Prin aceeasi 6otarare se poate dispune sec6estrarea marfii sau depunerea ei intr(un
depozit public sau, in lipsa, intr(un alt loc ce se )a determina.
0!. Daca pastrarea marfii ar putea aduce mari paube sau ar ocaziona c6eltuieli
insemnate, se )a putea dispune c6iar )anzarea ei pe c6eltuiala celui caruia ii apartine, in
conditiile care se )or determina prin 6otarare.
0/. >otararea de )anzare )a trebui comunicata, inainte de punerea ei in e,ecutare,
celeilalte parti sau reprezentantului sau, daca unul dintre acestia se afla in localitate= in
caz contrar, 6otararea )a fi comunicata in termen de 2 zile de la e,ecutarea ei.
0#. Partea care nu s(a pre)alat de dispozitiile alin. 03.:
0/. trebuie, in caz de contestatie, sa stabileasca atat identitatea marfii, cat si )iciile ei.
Plata sumelor datorate transportatorului 'rt. 1.;#0
01. Destinatarul nu poate intra in posesia bunurilor transportate decat daca plateste
transportatorului sumele datorate potri)it contractului si e)entualele rambursuri cu care
transportul a fost re)at, in conditiile pre)azute la art. 1.;/# alin. 02..
02. In caz de neinteleere asupra sumei datorate, destinatarul poate prelua bunurile
transportate daca plateste transportatorului suma pe care sustine ca o datoreaza acestuia
din urma si consemneaza diferenta reclamata de transportator la o institutie de credit.
Imposibilitatea predarii bunurilor 'rt. 1.;#1
01. Daca destinatarul nu este asit, refuza sau neli5eaza preluarea bunurilor ori daca
e,ista neinteleeri pri)ind preluarea bunurilor intre mai multi destinatari sau din orice
moti), fara culpa sa, transportatorul nu poate preda bunurile transportate, acesta )a
solicita imediat instructiuni e,peditorului, care este obliat sa i le transmita in ma,imum
15 zile, sub sanctiunea returnarii bunurilor catre e,peditor, pe c6eltuiala acestuia, sau a
)anzarii lor de catre transportator, dupa caz.
02. In cazurile pre)azute la alin. 01., daca e,ista urenta sau bunurile sunt perisabile,
transportatorul )a retransmite e,peditorului bunurile, pe c6eltuiala acestuia, sau le )a
)inde, potri)it art. 1./2!, fara sa mai solicite instructiuni e,peditorului.
02. La sfarsitul perioadei de depozitare sau la e,pirarea termenului pentru primirea
instructiunilor e,peditorului, obliatiile transportatorului sunt cele de la depozitul ratuit,
cu obliatia pentru e,peditor de a(i rambursa interal c6eltuielile de conser)are si
depozitare a bunurilor.
03. $ransportatorul )a fi despaubit de destinatar sau e,peditor, dupa caz, pentru
paubele cauzate de intarzierea destinatarului in preluarea bunurilor transportate.
9arantarea creantelor transportatorului 'rt. 1.;#2
01. Pentru arantarea creantelor sale iz)orate din contractul de transport, transportatorul
se bucura, cu pri)ire la bunul transportat, de drepturile unui creditor a5ist cat timp detine
acel bun.
02. $ransportatorul poate e,ercita drepturile pre)azute la alin. 01. si dupa predarea catre
destinatar a bunului transportat, dar numai timp de 23 de ore de la predare si doar daca
destinatarul mai detine bunul.
Predarea bunurilor fara incasarea sumelor datorate 'rt. 1.;#2
01. $ransportatorul care preda bunurile transportate fara a incasa de la destinatar sumele
ce i se datoreaza lui, transportatorilor anteriori sau e,peditorului ori fara a pretinde
destinatarului consemnarea sumei asupra careia e,ista neinteleeri pierde dreptul de
reres si raspunde fata de e,peditor si transportatorii anteriori pentru toate sumele ce li se
cu)eneau.
02. In toate cazurile insa, transportatorul are actiune impotri)a destinatarului, c6iar daca
acesta a ridicat bunurile transportate.
Raspunderea transportatorului 'rt. 1.;#3
$ransportatorul raspunde pentru pre5udiciul cauzat prin pierderea totala ori partiala a
bunurilor, prin alterarea ori deteriorarea acestora, sur)enita pe parcursul transportului, sub
rezer)a aplicarii dispozitiilor art. 1.;5;, precum si prin intarzierea li)rarii bunurilor.
Repararea pre5udiciului 'rt. 1.;#5
01. In caz de pierdere a bunurilor, transportatorul trebuie sa acopere )aloarea reala a
bunurilor pierdute sau a partilor pierdute din bunurile transportate.
02. In caz de alterare sau deteriorare a bunurilor, transportatorul )a acoperi scaderea lor
de )aloare.
02. Pentru aplicarea alin. 01. si 02. se )a a)ea in )edere )aloarea bunurilor la locul si
momentul predarii.
Restituirea pretului si a c6eltuielilor 'rt. 1.;#!
In cazul pre)azut la art. 1.;#5, transportatorul trebuie sa restituie, de asemenea, pretul
transportului, al ser)iciilor accesorii si c6eltuielile transportului, proportional, dupa caz,
cu )aloarea bunurilor pierdute sau cu diminuarea )alorii cauzate de alterarea ori
deteriorarea acestora.
*alcularea cuantumului despaubirii 'rt. 1.;#/
In cazul in care )aloarea bunului a fost declarata la predare, despaubirea se calculeaza in
raport cu acea )aloare. *u toate acestea, daca )aloarea reala a bunului de la locul si
momentul predarii este mai mica, despaubirea se calculeaza in raport cu aceasta din
urma )aloare.
*azuri speciale 'rt. 1.;##
01. $ransportatorul nu este tinut sa transporte documente, sume de bani in numerar, titluri
de )aloare, bi5uterii sau alte bunuri de mare )aloare.
02. Daca accepta transportul unor bunuri dintre cele pre)azute la alin. 01., transportatorul
trebuie sa acopere, in caz de pierdere, deteriorare sau alterare, numai )aloarea declarata a
acestora. In situatia in care s(a declarat o natura diferita a bunurilor ori o )aloare mai
mare, transportatorul este e,onerat de orice raspundere.
Limitarea raspunderii 'rt. 1.;#;
In toate cazurile, despaubirea nu poate depasi cuantumul stabilit prin leea speciala.
'ra)area raspunderii 'rt. 1.;;0
Daca transportatorul a actionat cu intentie sau culpa ra)a, acesta datoreaza despaubiri,
fara limitarile sau e,onerarea de raspundere pre)azute la art. 1.;#/:1.;#;.
Inlaturarea raspunderii 'rt. 1.;;1
01. $ransportatorul nu raspunde daca pierderea totala ori partiala sau, dupa caz, alterarea
ori deteriorarea s(a produs din cauza<
a. unor fapte in leatura cu incarcarea sau descarcarea bunului, daca aceasta operatiune s(
a efectuat de catre e,peditor sau destinatar=
b. lipsei ori defectuozitatii ambala5ului, daca dupa aspectul e,terior nu putea fi obser)ata
la primirea bunului pentru transport=
c. e,pedierii sub o denumire necorespunzatoare, ine,acta ori incompleta a unor bunuri
e,cluse de la transport sau admise la transport numai sub anumite conditii, precum si a
nerespectarii de catre e,peditor a masurilor de siuranta pre)azute pentru acestea din
urma=
d. unor e)enimente naturale inerente transportului in )e6icule desc6ise, daca, potri)it
dispozitiilor leii speciale sau contractului, bunul trebuie transportat astfel= e. naturii
bunului transportat, daca aceasta il e,pune pierderii sau stricaciunii prin sfaramare,
sparere, ruinire, alterare interioara spontana si altele asemenea=
f. pierderii de reutate, oricare ar fi distanta parcursa, daca si in masura in care bunul
transportat este dintre acelea care prin natura lor sufera, obisnuit, prin simplul fapt al
transportului, o asemenea pierdere=
. pericolului inerent al transportului de animale )ii=
6. faptului ca prepusul e,peditorului, care insoteste bunul in cursul transportului, nu a
luat masurile necesare pentru a asiura conser)area bunului=
i. oricarei alte impre5urari pre)azute prin lee speciala.
02. Daca se constata ca pierderea sau deteriorarea ori alterarea a putut sur)eni din una
dintre cauzele pre)azute la alin. 01., se prezuma ca pauba a fost produsa din acea cauza.
02. $ransportatorul este, de asemenea, e,onerat de raspundere, daca do)edeste ca
pierderea totala sau partiala ori alterarea sau deteriorarea s(a produs din cauza<
a. unei alte fapte decat cele pre)azute la alin. 01., sa)arsita cu intentie ori din culpa de
catre e,peditor sau destinatar, ori a instructiunilor date de catre unul dintre acestia=
b. fortei ma5ore sau faptei unui tert pentru care transportatorul nu este tinut sa raspunda.
Raspunderea pentru neefectuarea transportului sau pentru intarziere 'rt. 1.;;2
$ransportatorul raspunde si pentru pauba cauzata prin neefectuarea transportului sau
prin depasirea termenului de transport.
Raspunderea pentru rambursuri si formalitati )amale 'rt. 1.;;2
Raspunderea transportatorului pentru incasarea rambursurilor cu care e,peditorul a re)at
transportul si pentru indeplinirea operatiunilor )amale este relementata de dispozitiile
pri)itoare la mandat.
*azuri de decadere 'rt. 1.;;3
01. In cazul in care cel indreptatit primeste bunurile fara a face rezer)e, nu se mai pot
formula impotri)a transportatorului pretentiile iz)orate din pierderea partiala sau
alterarea ori deteriorarea bunurilor transportate ori din nerespectarea termenului de
transport.
02. In cazul in care pierderea partiala sau alterarea ori deteriorarea nu putea fi descoperita
la primirea bunului, cel indreptatit poate pretinde transportatorului dauneinterese, c6iar
daca bunul transportat a fost primit fara rezer)e. Daunele(interese pot fi cerute numai
daca cel indreptatit a adus la cunostinta transportatorului pieirea sau alterarea ori
deteriorarea de indata ce a descoperit(o, insa nu mai tarziu de 5 zile de la primirea
bunului, iar pentru bunurile perisabile sau animalele )ii, nu mai tarziu de ! ore de la
primirea acestora.
02. In caz de intentie sau culpa ra)a a transportatorului, dispozitiile de mai sus pri)itoare
la stinerea pretentiilor celui indreptatit, precum si cele pri)itoare la termenul de
instiintare nu sunt aplicabile.
*lauze de e,onerare sau inlaturare a raspunderii 'rt. 1.;;5
01. *lauza prin care se inlatura sau restrane raspunderea stabilita prin lee in sarcina
transportatorului se considera nescrisa.
02. *u toate acestea, e,peditorul isi poate asuma riscul transportului in cazul paubelor
cauzate de ambala5 sau in cazul transporturilor speciale care maresc riscul pierderii sau
stricaciunii bunurilor.
7unurile periculoase 'rt. 1.;;!
01. %,peditorul care preda pentru transport bunuri periculoase, fara sa informeze
transportatorul in prealabil, il )a despaubi pe acesta pentru orice paube cauzate de
natura periculoasa a transportului.
02. In cazul de la alin. 01., e,peditorul )a acoperi c6eltuielile si riscurile decurand din
depozitul unor astfel de bunuri.
Raspunderea e,peditorului 'rt. 1.;;/
01. %,peditorul )a despaubi transportatorul pentru orice paube cauzate de natura sau
)iciul bunurilor predate pentru transport.
02. $ransportatorul ramane insa raspunzator fata de terti pentru paubele cauzate astfel,
cu drept de reres impotri)a e,peditorului.
$ransportatorul care se oblia sa transporte pe liniile altuia 'rt. 1.;;#
Daca nu s(a con)enit altfel, transportatorul care se ana5eaza sa transporte bunurile atat
pe liniile sale de e,ploatare, cat si pe cele ale altui transportator raspunde pentru
transportul efectuat pe celelalte linii numai ca e,peditor comisionar.
Raspunderea in transportul succesi) sau combinat 'rt. 1.;;;
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, in cazul transportului succesi) sau combinat, actiunea
in raspundere se poate e,ercita impotri)a transportatorului care a inc6eiat contractul de
transport sau impotri)a ultimului transportator.
Raporturile dintre transportatorii succesi)i 'rt. 2.000
01. In raporturile dintre ei, fiecare transportator contribuie la despaubiri proportional cu
partea ce i se cu)ine din pretul transportului. Daca insa pauba este produsa cu intentie
sau din culpa ra)a a unuia dintre transportatori, intreaa despaubire incumba acestuia.
02. 'tunci cand unul dintre transportatori do)edeste ca faptul paubitor nu s(a produs pe
durata transportului sau, acesta nu este tinut sa contribuie la despaubire.
02. 1e prezuma ca bunurile au fost predate in stare buna de la un transportator la altul
daca acestia nu solicita mentionarea in documentul de transport a starii in care au fost
preluate bunurile.
Reprezentarea in transportul succesi) sau combinat 'rt. 2.001
01. In transportul succesi) sau combinat, cel din urma transportator ii reprezinta pe
ceilalti in ceea ce pri)este incasarea sumelor ce li se cu)in in temeiul contractului de
transport, precum si cu pri)ire la e,ercitarea drepturilor pre)azute la art. 1.;;5.
02. $ransportatorul care nu isi indeplineste obliatiile pre)azute la alin. 01. raspunde fata
de transportatorii precedenti pentru sumele ce li se cu)in acestora.
1ectiunea 2 ( *ontractul de transport de persoane si baa5e
*ontinutul obliatiei de a transporta 'rt. 2.002
01. Obliatia de transport al persoanelor cuprinde, in afara operatiunilor de transport, si
operatiunile de imbarcare si debarcare.
02. $ransportatorul este tinut sa aduca la timp calatorul, ne)atamat si in siuranta, la locul
de destinatie.
02. $ransportatorul poate refuza sau accepta transportul in anumite conditii, in cazurile
pre)azute de leea speciala.
03. $ransportatorul este obliat sa aiba asiurare de raspundere ci)ila, inc6eiata in
conditiile leii.
Obliatii ale partilor 'rt. 2.002
01. In temeiul contractului de transport, transportatorul este obliat fata de calator< a. sa
puna la dispozitia acestuia un loc corespunzator leitimatiei sale de calatorie= b. sa
transporte copiii care calatoresc impreuna cu acesta, fara plata sau cu tarif redus, in
conditiile leii speciale= c. sa transporte fara o alta plata baa5ele acestuia, in cantitatea si
conditiile pre)azute prin dispozitiile leii speciale.
02. In timpul transportului, calatorul este obliat sa se supuna masurilor luate potri)it
dispozitiilor leale de catre prepusii transportatorului.
Raspunderea pentru persoana calatorului 'rt. 2.003
01. $ransportatorul raspunde pentru moartea sau )atamarea interitatii corporale ori a
sanatatii calatorului.
02. %l raspunde, de asemenea, pentru daunele directe si imediate rezultand din
nee,ecutarea transportului, din e,ecutarea lui in alte conditii decat cele stabilite sau din
intarzierea e,ecutarii acestuia.
02. In cazul in care, dupa impre5urari, din cauza intarzierii e,ecutarii transportului,
contractul nu mai prezinta interes pentru calator, acesta il poate denunta, solicitand
rambursarea pretului.
03. $ransportatorul nu raspunde daca do)edeste ca pauba a fost cauzata de calator, cu
intentie sau din culpa ra)a. De asemenea, transportatorul nu raspunde nici atunci cand
do)edeste ca pauba a fost cauzata de starea de sanatate a calatorului, fapta unui tert
pentru care nu este tinut sa raspunda sau forta ma5ora. *u toate acestea, transportatorul
ramane raspunzator pentru pauba cauzata de mi5locul de transport folosit sau de starea
sa de sanatate ori a ana5atilor lui.
05. %ste considerata nescrisa orice clauza prin care se inlatura sau se restrane
raspunderea transportatorului pentru pre5udiciile pre)azute in prezentul articol.
Raspunderea pentru baa5e si alte bunuri 'rt. 2.005
01. $ransportatorul raspunde pentru pierderea sau deteriorarea baa5elor sau a altor
bunuri ale calatorului, daca nu se do)edeste ca pre5udiciul a fost cauzat de )iciul acestora,
culpa calatorului sau forta ma5ora.
02. Pentru baa5ele de mana sau alte bunuri pe care calatorul le tine cu sine,
transportatorul raspunde numai daca se do)edeste intentia sau culpa acestuia din urma cu
pri)ire la pierderea sau deteriorarea lor.
02. $ransportatorul raspunde pentru pierderea sau deteriorarea baa5elor ori a altor bunuri
ale calatorului in limita )alorii declarate sau, daca )aloarea nu a fost declarata, in raport
cu natura, continutul obisnuit al acestora si alte asemenea elemente, dupa impre5urari.
03. In masura in care nu se pre)ede altfel prin prezentul articol, dispozitiile sectiunii a 2(a
din prezentul capitol se aplica in mod corespunzator transportului baa5elor si al altor
bunuri pe care calatorul le tine cu sine, fara a deosebi dupa cum acestea au fost sau nu au
fost predate transportatorului.
Raspunderea in cadrul transportului succesi) sau combinat 'rt. 2.00!
01. In cadrul transportului succesi) sau combinat, transportatorul pe al carui parcurs al
transportului a inter)enit decesul, )atamarea interitatii corporale ori a sanatatii
calatorului, pierderea sau deteriorarea baa5elor ori a altor bunuri ale calatorului raspunde
pentru pre5udiciul astfel cauzat. *u toate acestea, transportatorul nu raspunde daca prin
contractul de transport s(a stipulat in mod e,pres ca unul dintre transportatori raspunde
interal.
02. Pentru pierderea sau deteriorarea baa5elor sau a altor bunuri ale calatorului ce au fost
predate, fiecare dintre transportatori este tinut sa contribuie la despaubire, potri)it art.
2.000, care se aplica in mod corespunzator.
02. Raspunderea pentru intarzierea sau intreruperea transportului inter)ine numai daca, la
terminarea intreului parcurs, intarzierea subzista.
*edarea drepturilor din contractul de transport 'rt. 2.00/
In lipsa de stipulatie contrara sau daca prin lee nu se pre)ede altfel, calatorul poate ceda
drepturile sale ce iz)orasc din contractul de transport inainte de inceperea transportului,
fara a fi obliat sa il instiinteze pe transportator.
Inlaturarea raspunderii 'rt. 2.00#
Dispozitiile art. 1.;;1 alin. 02. se aplica si transportului de persoane.
*apitolul IF ( *ontractul de mandat
1ectiunea 1 ( Dispozitii comune
&otiune 'rt. 2.00;
Mandatul este contractul prin care o parte, numita mandatar, se oblia sa inc6eie unul sau
mai multe acte 5uridice pe seama celeilalte parti, numita mandant.
Mandatul cu titlu ratuit sau cu titlu oneros 'rt. 2.010
01. Mandatul este cu titlu ratuit sau cu titlu oneros. Mandatul dintre doua persoane fizice
se prezuma a fi cu titlu ratuit. *u toate acestea, mandatul dat pentru acte de e,ercitare a
unei acti)itati profesionale se prezuma a fi cu titlu oneros.
02. Daca mandatul este cu titlu oneros, iar remuneratia mandatarului nu este determinata
prin contract, aceasta se )a stabili potri)it leii, uzantelor ori, in lipsa, dupa )aloarea
ser)iciilor prestate.
02. Dreptul la actiunea pentru stabilirea cuantumului remuneratiei se prescrie odata cu
dreptul la actiunea pentru plata acesteia.
8elurile mandatului 'rt. 2.011
Mandatul este cu sau fara reprezentare.
Puterea de reprezentare 'rt. 2.012
01. Daca din impre5urari nu rezulta altfel, mandatarul il reprezinta pe mandant la
inc6eierea actelor pentru care a fost imputernicit.
02. Imputernicirea pentru reprezentare sau, daca este cazul, inscrisul care o constata se
numeste procura.
02. Dispozitiile referitoare la reprezentarea in contracte se aplica in mod corespunzator.
1ectiunea 2 ( Mandatul cu reprezentare
@1. 8orma si intinderea mandatului
8orma mandatului 'rt. 2.012
01. *ontractul de mandat poate fi inc6eiat in forma scrisa, autentica ori sub semnatura
pri)ata, sau )erbala. 'cceptarea mandatului poate rezulta si din e,ecutarea sa de catre
mandatar.
02. Mandatul dat pentru inc6eierea unui act 5uridic supus, potri)it leii, unei anumite
forme trebuie sa respecte acea forma, sub sanctiunea aplicabila actului insusi.
Pre)ederea nu se aplica atunci cand forma este necesara doar pentru opozabilitatea
actului fata de terti, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
*azul special de acceptare tacita 'rt. 2.013
01. In absenta unui refuz neintarziat, mandatul se considera acceptat daca pri)este actele a
caror inc6eiere intra in e,ercitarea profesiei mandatarului ori pentru care acesta si(a oferit
ser)iciile fie in mod public, fie direct mandantului.
02. In aplicarea dispozitiilor alin. 01. se )a tine seama, intre altele, de pre)ederile leale,
de practicile statornicite intre parti si de uzante.
Durata mandatului 'rt. 2.015
Daca partile nu au pre)azut un termen, contractul de mandat inceteaza in 2 ani de la
inc6eierea lui.
Intinderea mandatului 'rt. 2.01!
01. Mandatul eneral il autorizeaza pe mandatar sa efectueze numai acte de conser)are si
de administrare.
02. Pentru a inc6eia acte de instrainare sau re)are, tranzactii ori compromisuri, pentru a
se putea oblia prin cambii sau bilete la ordin ori pentru a intenta actiuni in 5ustitie,
precum si pentru a inc6eia orice alte acte de dispozitie, mandatarul trebuie sa fie
imputernicit in mod e,pres.
02. Mandatul se intinde si asupra tuturor actelor necesare e,ecutarii lui, c6iar daca nu
sunt precizate in mod e,pres.
@2. Obliatiile mandatarului
%,ecutarea mandatului 'rt. 2.01/
01. Mandatarul nu poate sa depaseasca limitele stabilite prin mandat.
02. *u toate acestea, el se poate abate de la instructiunile primite, daca ii este imposibil sa
il instiinteze in prealabil pe mandant si se poate prezuma ca acesta ar fi aprobat abaterea
daca ar fi cunoscut impre5urarile ce o 5ustifica. In acest caz, mandatarul este obliat sa il
instiinteze de indata pe mandant cu pri)ire la sc6imbarile aduse e,ecutarii mandatului.
Dilienta mandatarului 'rt. 2.01#
01. Daca mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este tinut sa e,ecute mandatul cu
dilienta unui bun proprietar. Daca insa mandatul este cu titlu ratuit, mandatarul este
obliat sa il indeplineasca cu dilienta pe care o manifesta in propriile afaceri.
02. Mandatarul este obliat sa il instiinteze pe mandant despre impre5urarile care au
aparut ulterior inc6eierii mandatului si care pot determina re)ocarea sau modificarea
acestuia.
Obliatia de a da socoteala 'rt. 2.01;
01. Orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre estiunea sa si sa remita
mandantului tot ceea ce a primit in temeiul imputernicirii sale, c6iar daca ceea ce a primit
nu ar fi fost datorat mandantului.
02. In perioada in care bunurile primite cu ocazia e,ecutarii mandatului de la mandant ori
in numele lui se afla in detinerea mandatarului, acesta este obliat sa le conser)e.
Dobanzile la sumele datorate 'rt. 2.020
Mandatarul datoreaza dobanzi pentru sumele intrebuintate in folosul sau incepand din
ziua intrebuintarii, iar pentru cele cu care a ramas dator, din ziua in care a fost pus in
intarziere.
Raspunderea pentru obliatiile tertilor 'rt. 2.021
In lipsa unei con)entii contrare, mandatarul care si(a indeplinit mandatul nu raspunde fata
de mandant cu pri)ire la e,ecutarea obliatiilor asumate de persoanele cu care a
contractat, cu e,ceptia cazului in care insol)abilitatea lor i(a fost sau ar fi trebuit sa ii fi
fost cunoscuta la data inc6eierii contractului cu acele persoane.
Pluralitatea de mandatari 'rt. 2.022
01. In absenta unei stipulatii contrare, mandatul conferit mai multor persoane pentru a
lucra impreuna nu are efect daca nu a fost acceptat de catre toate aceste persoane.
02. *and mai multe persoane au acceptat acelasi mandat, actele lor il oblia pe mandant
c6iar daca au fost inc6eiate numai de una dintre ele, afara de cazul cand s(a stipulat ca
)or lucra impreuna.
02. In lipsa de stipulatie contrara, mandatarii raspund solidar fata de mandant daca s(au
obliat sa lucreze impreuna.
1ubstituirea facuta de mandatar 'rt. 2.022
01. Mandatarul este tinut sa indeplineasca personal mandatul, cu e,ceptia cazului in care
mandantul l(a autorizat in mod e,pres sa isi substituie o alta persoana in e,ecutarea in tot
sau in parte a mandatului.
02. *6iar in absenta unei autorizari e,prese, mandatarul isi poate substitui un tert daca<
a. impre5urari nepre)azute il impiedica sa aduca la indeplinire mandatul=
b. ii este imposibil sa il instiinteze in prealabil pe mandant asupra acestor impre5urari= c.
se poate prezuma ca mandantul ar fi aprobat substituirea daca ar fi cunoscut impre5urarile
ce o 5ustifica.
02. In cazurile pre)azute la alin. 02., mandatarul este obliat sa il instiinteze de indata pe
mandant cu pri)ire la substituire.
03. Daca substituirea nu a fost autorizata de mandant, mandatarul raspunde pentru actele
persoanei pe care si(a substituit(o ca si cum le(ar fi indeplinit el insusi.
05. Daca substituirea a fost autorizata, mandatarul nu raspunde decat pentru dilienta cu
care a ales persoana care l(a substituit si i(a dat instructiunile pri)ind e,ecutarea
mandatului.
0!. In toate cazurile, mandantul are actiune directa impotri)a persoanei pe care
mandatarul si(a substituit(o.
Masuri de conser)are a bunurilor mandantului 'rt. 2.023
01. Mandatarul )a e,ercita drepturile mandantului fata de terti, daca bunurile primite
pentru mandant prezinta semne de deteriorare sau au a5uns cu intarziere.
02. In caz de urenta, mandatarul poate proceda la )anzarea bunurilor cu dilienta unui
bun proprietar.
02. In cazurile pre)azute la alin. 01. si 02. mandatarul trebuie sa il anunte de indata pe
mandant.
@2. Obliatiile mandantului
1umele necesare e,ecutarii mandatului 'rt. 2.025
01. In lipsa unei con)entii contrare, mandantul este obliat sa puna la dispozitia
mandatarului mi5loacele necesare e,ecutarii mandatului.
02. Mandantul )a restitui mandatarului c6eltuielile rezonabile a)ansate de acesta din
urma pentru e,ecutarea mandatului, impreuna cu dobanzile leale aferente, calculate de
la data efectuarii c6eltuielilor.
Despaubirea mandatarului 'rt. 2.02!
Mandantul este obliat sa repare pre5udiciul suferit de catre mandatar in e,ecutarea
mandatului, daca acest pre5udiciu nu pro)ine din culpa mandatarului.
Remuneratia mandatarului 'rt. 2.02/
Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obliat sa plateasca mandatarului
remuneratia, c6iar si in cazul in care, fara culpa mandatarului, mandatul nu a putut fi
e,ecutat.
Pluralitatea de mandanti 'rt. 2.02#
*and mandatul a fost dat aceluiasi mandatar de mai multe persoane pentru o afacere
comuna, fiecare dintre ele raspunde solidar fata de mandatar de toate efectele mandatului.
Dreptul de retentie al mandatarului 'rt. 2.02;
Pentru arantarea tuturor creantelor sale impotri)a mandantului iz)orate din mandat,
mandatarul are un drept de retentie asupra bunurilor primite cu ocazia e,ecutarii
mandatului de la mandant ori pe seama acestuia.
@3. Incetarea mandatului
Modurile de incetare 'rt. 2.020
Pe lana cauzele enerale de incetare a contractelor, mandatul inceteaza prin oricare
dintre urmatoarele moduri<
a. re)ocarea sa de catre mandant=
b. renuntarea mandatarului=
c. moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului.
*u toate acestea, atunci cand are ca obiect inc6eierea unor acte succesi)e in cadrul unei
acti)itati cu caracter de continuitate, mandatul nu inceteaza daca aceasta acti)itate este in
curs de desfasurare, cu respectarea dreptului de re)ocare sau renuntare al partilor ori al
mostenitorilor acestora.
*onditiile re)ocarii 'rt. 2.021
01. Mandantul poate oricand re)oca mandatul, e,pres sau tacit, indiferent de forma in
care contractul de mandat a fost inc6eiat si c6iar daca a fost declarat ire)ocabil.
02. Imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi afacere re)oca mandatul initial.
02. Mandatul dat in conditiile pre)azute la art. 2.02# nu poate fi re)ocat decat cu acordul
tuturor mandantilor.
%fectele re)ocarii 'rt. 2.022
01. Mandantul care re)oca mandatul ramane tinut sa isi e,ecute obliatiile fata de
mandatar. %l este, de asemenea, obliat sa repare pre5udiciile suferite de mandatar din
cauza re)ocarii ne5ustificate ori intempesti)e.
02. 'tunci cand partile au declarat mandatul ire)ocabil, re)ocarea se considera a fi
ne5ustificata daca nu este determinata de culpa mandatarului sau de un caz fortuit ori de
forta ma5ora.
Publicitatea re)ocarii procurii autentice notariale 'rt. 2.022
01. Daca procura a fost data in forma autentica notariala, in )ederea informarii tertilor,
notarul public caruia i se solicita sa autentifice re)ocarea unei asemenea procuri este
obliat sa transmita, de indata, re)ocarea catre Reistrul national notarial, tinut in format
electronic, potri)it leii.
02. &otarul public care autentifica actul pentru inc6eierea caruia a fost data procura are
obliatia sa )erifice la Reistrul national notarial daca acea procura a fost re)ocata.
02. Dispozitiile alin. 01. si 02. sunt aplicabile si in cazul autentificarilor realizate de
misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei.
Renuntarea mandatarului 'rt. 2.023
01. Mandatarul poate renunta oricand la mandat, notificand mandantului renuntarea sa.
02. Daca mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate pretinde remuneratia pentru
actele pe care le(a inc6eiat pe seama mandantului pana la data renuntarii.
02. Mandatarul este obliat sa il despaubeasca pe mandant pentru pre5udiciile suferite
prin efectul renuntarii, cu e,ceptia cazului cand continuarea e,ecutarii mandatului i(ar fi
cauzat mandatarului insusi o pauba insemnata, care nu putea fi pre)azuta la data
acceptarii mandatului.
Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre parti 'rt. 2.025
01. In caz de deces, incapacitate sau faliment al uneia dintre parti, mostenitorii ori
reprezentantii acesteia au obliatia de a informa de indata cealalta parte.
02. In cazul pre)azut la alin. 01., mandatarul sau mostenitorii ori reprezentantii sai sunt
obliati sa continue e,ecutarea mandatului daca intarzierea acesteia risca sa puna in
pericol interesele mandantului ori ale mostenitorilor sai.
&ecunoasterea cauzei de incetare a mandatului 'rt. 2.02!
$ot ceea ce mandatarul a facut, in numele mandantului, inainte de a cunoaste sau de a fi
putut cunoaste cauza de incetare a mandatului este socotit ca )alabil facut in e,ecutarea
acestuia.
Mentinerea unor obliatii ale mandatarului 'rt. 2.02/
La incetarea in orice mod a mandatului, mandatarul este tinut sa isi e,ecute obliatiile
pre)azute la art. 2.01; si 2.020.
Incetarea mandatului in caz de pluralitate de mandatari 'rt. 2.02#
In lipsa unei con)entii contrare, mandatul dat mai multor mandatari obliati sa lucreze
impreuna inceteaza c6iar si atunci cand cauza incetarii il pri)este numai pe unul dintre ei.
1ectiunea 2 ( Mandatul fara reprezentare
@1. Dispozitii enerale
&otiune 'rt. 2.02;
01. Mandatul fara reprezentare este contractul in temeiul caruia o parte, numita mandatar,
inc6eie acte 5uridice in nume propriu, dar pe seama celeilalte parti, numita mandant, si isi
asuma fata de terti obliatiile care rezulta din aceste acte, c6iar daca tertii a)eau
cunostinta despre mandat.
02. Dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza, in mod corespunzator, cu reulile
aplicabile mandatului cu reprezentare.
%fectele fata de terti 'rt. 2.030
01. $ertii nu au niciun raport 5uridic cu mandantul.
02. *u toate acestea, mandantul, substituindu(se mandatarului, poate e,ercita drepturile
de creanta nascute din e,ecutarea mandatului, daca si(a e,ecutat propriile sale obliatii
fata de mandatar.
7unurile dobandite de mandatar 'rt. 2.031
01. Mandantul poate re)endica bunurile mobile dobandite pe seama sa de catre
mandatarul care a actionat in nume propriu, cu e,ceptia bunurilor dobandite de terti prin
efectul posesiei de buna(credinta.
02. Daca bunurile dobandite de mandatar sunt imobile, acesta este obliat sa le transmita
mandantului. In caz de refuz, mandantul poate solicita instantei de 5udecata sa pronunte o
6otarare care sa tina loc de act de transmitere a bunurilor dobandite.
02. Dispozitiile alin. 02. se aplica prin asemanare si bunurilor mobile supuse unor
formalitati de publicitate.
*reditorii mandatarului 'rt. 2.032
*reditorii mandatarului nu pot urmari bunurile dobandite de acesta in nume propriu, dar
pe seama mandantului, daca mandatul fara reprezentare are data certa si aceasta este
anterioara luarii oricarei masuri asiuratorii sau de e,ecutare.
@2. *ontractul de comision
&otiune 'rt. 2.032
*ontractul de comision este mandatul care are ca obiect ac6izitionarea sau )anzarea de
bunuri ori prestarea de ser)icii pe seama comitentului si in numele comisionarului, care
actioneaza cu titlu profesional, in sc6imbul unei remuneratii numita comision.
Proba contractului 'rt. 2.033
01. *ontractul de comision se inc6eie in forma scrisa, autentica sau sub semnatura
pri)ata.
02. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, forma scrisa este necesara numai pentru do)ada
contractului.
Obliatiile tertului contractant 'rt. 2.035
$ertul contractant este tinut direct fata de comisionar pentru obliatiile sale.
*edarea actiunilor 'rt. 2.03!
01. In caz de nee,ecutare a obliatiilor de catre tert, comitentul poate e,ercita actiunile
decurand din contractul cu tertul, subroandu(se, la cerere, in drepturile comisionarului.
02. In acest scop, la cererea comitentului, comisionarul are obliatia sa ii cedeze acestuia
de indata actiunile contra tertului, printr(un act de cesiune sub semnatura pri)ata, fara
nicio contraprestatie din partea comitentului.
02. *omisionarul raspunde pentru daunele cauzate comitentului, prin refuzul sau
intarzierea cedarii actiunilor impotri)a tertului.
+anzarea pe credit 'rt. 2.03/
01. *omisionarul care )inde pe credit, fara autorizarea comitentului, raspunde personal,
fiind tinut, la cererea comitentului, sa plateasca de indata creditele acordate impreuna cu
dobanzile si alte foloase ce ar rezulta.
02. In acest caz, comisionarul este obliat sa il instiinteze de indata pe comitent, aratandu(
i persoana cumparatorului si termenul acordat= in caz contrar, se presupune ca
operatiunile s(au facut pe bani ata, proba contrara nefiind admisa.
Instructiunile comitentului 'rt. 2.03#
01. *omisionarul are obliatia sa respecte intocmai instructiunile e,prese primite de la
comitent.
02. *u toate acestea, comisionarul se poate indeparta de la instructiunile primite de la
comitent numai daca sunt intrunite cumulati) urmatoarele conditii< a. nu este suficient
timp pentru a se obtine autorizarea sa prealabila in raport cu natura afacerii= b. se poate
considera in mod rezonabil ca acesta, cunoscand impre5urarile sc6imbate, si(ar fi dat
autorizarea= si c. indepartarea de la instructiuni nu sc6imba fundamental natura si scopul
sau conditiile economice ale imputernicirii primite.
02. In cazul pre)azut la alin. 02. comisionarul are obliatia sa il instiinteze pe comitent de
indata ce este posibil.
03. In afara cazului pre)azut la alin. 02., orice operatiune a comisionarului, cu incalcarea
sau depasirea puterilor primite, ramane in sarcina sa, daca nu este ratificata de comitent=
de asemenea, comisionarul poate fi obliat si la plata de dauneinterese.
*omisionul 'rt. 2.03;
01. *omitentul nu poate refuza plata comisionului atunci cand tertul e,ecuta intocmai
contractul inc6eiat de comisionar cu respectarea imputernicirii primite.
02. Daca nu s(a stipulat altfel, comisionul se datoreaza c6iar daca tertul nu e,ecuta
obliatia sa ori in)oca e,ceptia de nee,ecutare a contractului.
02. Daca imputernicirea pentru )anzarea unui imobil s(a dat e,clusi) unui comisionar,
comisionul ramane datorat de proprietar c6iar daca )anzarea s(a facut direct de catre
acesta sau prin intermediul unui tert.
03. Daca partile nu au stabilit cuantumul comisionului, acesta se determina potri)it
pre)ederilor art. 2.010 alin. 02..
+anzarea de titluri de credit si alte bunuri cotate 'rt. 2.050
01. In lipsa de stipulatie contrara, cand imputernicirea pri)este )anzarea sau cumpararea
unor titluri de credit circuland in comert sau a altor marfuri cotate pe piete relementate,
comisionarul poate sa procure comitentului la pretul cerut, ca )anzator, bunurile pe care
era imputernicit sa le cumpere sau sa retina pentru sine la pretul curent, in calitate de
cumparator, bunurile pe care trebuia sa le )anda in contul comitentului.
02. *omisionarul care se comporta el insusi ca )anzator sau cumparator are dreptul la
comision.
02. Daca in cazurile mai sus mentionate comisionarul, dupa indeplinirea insarcinarii sale,
nu face cunoscuta comitentului persoana cu care a contractat, comitentul are dreptul sa
considere ca )anzarea sau cumpararea s(a facut in contul sau si sa ceara de la comisionar
e,ecutarea contractului.
Re)ocarea comisionului 'rt. 2.051
01. *omitentul poate re)oca imputernicirea data comisionarului pana in momentul in care
acesta a inc6eiat actul cu tertul.
02. In acest caz, comisionarul are dreptul la o parte din comision, care se determina
tinand cont de dilientele depuse si de c6eltuielile efectuate cu pri)ire la indeplinirea
imputernicirii pana in momentul re)ocarii.
Raspunderea comisionarului 'rt. 2.052
01. *omisionarul nu raspunde fata de comitent in cazul in care tertul nu isi e,ecuta
obliatiile decurand din act.
02. *u toate acestea, el isi poate lua e,pres obliatia de a aranta pe comitent de
e,ecutarea obliatiilor tertului. In acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, comitentul )a
plati comisionarului un comision special Dpentru arantieE sau Dpentru creditE ori un alt
asemenea comision stabilit prin con)entia lor sau, in lipsa, de catre instanta, care )a tine
cont de impre5urari si de )aloarea obliatiei arantate.
Dreptul de retentie apartinand comisionarului 'rt. 2.052
01. Pentru creantele sale asupra comitentului, comisionarul are un drept de retentie asupra
bunurilor acestuia, aflate in detentia sa.
02. *omisionarul )a a)ea preferinta fata de )anzatorul neplatit.
@2. *ontractul de consinatie
&otiune 'rt. 2.053
01. *ontractul de consinatie este o )arietate a contractului de comision care are ca obiect
)anzarea unor bunuri mobile pe care consinantul le(a predat consinatarului in acest
scop.
02. *ontractul de consinatie este u)ernat de reulile prezentei sectiuni, de leea
speciala, precum si de dispozitiile pri)itoare la contractul de comision si de mandat, in
masura in care acestea din urma nu contra)in prezentei sectiuni.
Proba 'rt. 2.055
*ontractul de consinatie se inc6eie in forma scrisa. Daca prin lee nu se pre)ede altfel,
forma scrisa este necesara numai pentru do)ada contractului.
Pretul )anzarii 'rt. 2.05!
01. Pretul la care bunul urmeaza sa fie )andut este cel stabilit de partile contractului de
consinatie sau, in lipsa, pretul curent al marfurilor de pe piata rele)anta, de la momentul
)anzarii.
02. *onsinantul poate modifica unilateral pretul de )anzare stabilit, iar consinatarul )a
fi tinut de aceasta modificare de la momentul la care i(a fost adusa la cunostinta in scris.
02. In lipsa de dispozitii contrare ale contractului sau ale instructiunilor scrise ale
consinantului, )anzarea se )a face numai cu plata in numerar, prin )irament sau cec
barat si numai la preturile curente ale marfurilor, potri)it alin. 01..
Remiterea, inspectarea, controlul si reluarea bunurilor 'rt. 2.05/
01. *onsinantul )a remite bunurile consinatarului pentru e,ecutarea contractului,
pastrand dreptul de a inspecta si controla starea acestora pe toata durata contractului.
02. *onsinantul dispune de bunurile incredintate consinatarului, pe toata durata
contractului. %l le poate relua oricand, c6iar in cazul in care contractul a fost inc6eiat pe
durata determinata.
02. In cazul pre)azut la alin. 02., consinantul )a da consinatarului un termen rezonabil
de prea)iz pentru preatirea predarii bunurilor.
03. In cazul desc6iderii procedurii insol)entei in pri)inta consinantului, bunurile intra in
a)erea acestuia, iar in cazul desc6iderii procedurii insol)entei in pri)inta consinatarului,
bunurile nu intra in a)erea acestuia si )or fi restituite imediat consinantului.
Remuneratia consinatarului 'rt. 2.05#
01. *ontractul de consinatie este prezumat cu titlu oneros, iar remuneratia la care are
dreptul consinatarul se stabileste prin contract sau, in lipsa, ca diferenta dintre pretul de
)anzare stabilit de consinant si pretul efecti) al )anzarii.
02. Daca )anzarea s(a facut la pretul curent, remuneratia se )a stabili de catre instanta,
potri)it cu dificultatea )anzarii, dilientele consinatarului si remuneratiile practicate pe
piata rele)anta pentru operatiuni similare.
*6eltuielile de conser)are, )anzare a bunurilor si e,ecutare a contractului 'rt. 2.05;
01. *onsinantul )a acoperi consinatarului c6eltuielile de conser)are si )anzare a
bunurilor, daca prin contract nu se pre)ede altfel.
02. In cazul in care consinantul reia bunurile sau dispune luarea acestora din posesia
consinatarului, precum si in cazul in care contractul de consinatie nu se poate e,ecuta,
fara )reo culpa din partea consinatarului, acesta are dreptul sa ii fie acoperite toate
c6eltuielile facute pentru e,ecutarea contractului.
02. *onsinantul )a fi tinut de plata c6eltuielilor de intretinere si de depozitare a
bunurilor, ori de cate ori )a inora obliatia sa de a relua bunurile.
03. Daca potri)it impre5urarilor bunurile nu pot fi reluate imediat de consinant in caz de
incetare a contractului prin renuntarea consinatarului, acesta ramane tinut de obliatiile
sale de pastrare a bunurilor, asiurare si intretinere a acestora pana cand acestea sunt
reluate de consinant. 'cesta are obliatia sa intreprinda toate dilientele necesare
reluarii bunurilor imediat dupa incetarea contractului, sub sanctiunea acoperirii
c6eltuielilor de conser)are, depozitare si intretinere.
Primirea, pastrarea si asiurarea bunurilor 'rt. 2.0!0
01. *onsinatarul )a primi si )a pastra bunurile ca un bun proprietar si le )a remite
cumparatorului sau consinantului, dupa caz, in starea in care le(a primit spre )anzare.
02. *onsinatarul )a asiura bunurile la )aloarea stabilita de partile contractului de
consinatie sau, in lipsa, la )aloarea de circulatie de la data primirii lor in consinatie.
%l )a fi tinut fata de consinant pentru deteriorarea sau pieirea bunurilor din cauze de
forta ma5ora ori fapta unui tert, daca acestea nu au fost asiurate la primirea lor in
consinatie ori asiurarea a e,pirat si nu a fost reinnoita ori societatea de asiurari nu a
fost areata de consinant. *onsinatarul este obliat sa plateasca cu reularitate primele
de asiurare.
02. *onsinantul )a putea asiura bunurile pe c6eltuiala consinatarului, daca acesta
omite sa o faca.
03. 'siurarile sunt contractate de drept in fa)oarea consinantului, cu conditia ca acesta
sa notifice asiuratorului contractul de consinatie inainte de plata despaubirilor.
+anzarea pe credit 'rt. 2.0!1
01. In cazul in care consinatarul primeste autorizarea sa )anda pe credit, in conditiile in
care partile nu con)in altfel, atunci el poate acorda cumparatorului un termen pentru plata
pretului de ma,imum ;0 de zile si e,clusi) pe baza de cambii acceptate sau bilete la
ordin.
02. Daca nu se pre)ede altfel prin contract, consinatarul este solidar raspunzator cu
cumparatorul fata de consinant pentru plata pretului marfurilor )andute pe credit.
Dreptul de retentie 'rt. 2.0!2
01. In lipsa de stipulatie contrara, consinatarul nu are un drept de retentie asupra
bunurilor primite in consinatie si a sumelor cu)enite consinantului, pentru creantele
sale asupra acestuia.
02. Obliatiile consinatarului pri)ind intretinerea bunurilor raman )alabile in caz de
e,ercitare a dreptului de retentie, dar c6eltuielile de depozitare incumba consinantului,
daca e,ercitarea dreptului de retentie a fost intemeiata.
Incetarea contractului 'rt. 2.0!2
*ontractul de consinatie inceteaza prin re)ocarea sa de catre consinant, renuntarea
consinatarului, din cauzele indicate in contract, moartea, dizol)area, falimentul,
interdictia sau radierea consinantului ori a consinatarului.
@3. *ontractul de e,peditie
&otiune 'rt. 2.0!3
*ontractul de e,peditie este o )arietate a contractului de comision prin care e,peditorul
se oblia sa inc6eie, in nume propriu si in contul comitentului, un contract de transport si
sa indeplineasca operatiunile accesorii.
Re)ocarea 'rt. 2.0!5
Pana la inc6eierea contractului de transport, comitentul poate re)oca ordinul de e,peditie,
platind e,peditorului c6eltuielile si o compensatie pentru dilientele desfasurate pana la
comunicarea re)ocarii ordinului de e,peditie.
*ontraordinul 'rt. 2.0!!
Din momentul inc6eierii contractului de transport, e,peditorul este obliat sa e,ercite, la
cererea comitentului, dreptul la contraordin aplicabil contractului de transport.
Obliatiile e,peditorului 'rt. 2.0!/
01. In aleerea traseului, mi5loacelor si modalitatilor de transport al marfii e,peditorul )a
respecta instructiunile comitentului, iar daca nu e,ista asemenea instructiuni, )a actiona
in interesul comitentului.
02. In cazul in care e,peditorul isi asuma si obliatia de predare a bunurilor la locul de
destinatie, se prezuma ca aceasta obliatie nu este asumata fata de destinatar.
02. %,peditorul nu are obliatia de a asiura bunurile decat daca aceasta a fost stipulata in
contract sau rezulta din uzante.
03. Premiile, bonificatiile si reducerile tarifelor, obtinute de e,peditor, apartin de drept
comitentului, daca nu se pre)ede altfel in contract.
Raspunderea e,peditorului 'rt. 2.0!#
01. %,peditorul raspunde de intarzierea transportului, de pieirea, pierderea, sustraerea
sau stricaciunea bunurilor in caz de neli5enta in e,ecutarea e,pedierii, in special in ceea
ce pri)este preluarea si pastrarea bunurilor, aleerea transportatorului ori a e,peditorilor
intermediari.
02. 'tunci cand, fara moti)e temeinice, se abate de la modul de transport indicat de
comitent, e,peditorul raspunde de intarzierea transportului, pieirea, pierderea, sustraerea
sau stricaciunea bunurilor, cauzata de cazul fortuit, daca el nu do)edeste ca aceasta s(ar fi
produs c6iar daca s(ar fi conformat instructiunilor primite.
Drepturile e,peditorului 'rt. 2.0!;
01. %,peditorul are dreptul la comisionul pre)azut in contract sau, in lipsa, stabilit potri)it
tarifelor profesionale ori uzantelor sau, daca acestea nu e,ista, de catre instanta in functie
de dificultatea operatiunii si de dilientele e,peditorului.
02. *ontra)aloarea prestatiilor accesorii si c6eltuielile se ramburseaza de comitent pe
baza facturilor sau altor inscrisuri care do)edesc efectuarea acestora, daca partile nu au
con)enit anticipat o suma lobala pentru comision, prestatii accesorii si c6eltuieli care se
efectueaza.
%,peditorul transportator 'rt. 2.0/0
%,peditorul care ia asupra sa obliatia e,ecutarii transportului, cu mi5loace proprii sau ale
altuia, in tot sau in parte, are drepturile si obliatiile transportatorului.
$ermenul de prescriptie 'rt. 2.0/1
Dreptul la actiune iz)orand din contractul de e,peditie se prescrie in termen de un an
socotit din ziua predarii bunurilor la locul de destinatie sau din ziua in care ar fi trebuit sa
se faca predarea lor, cu e,ceptia dreptului la actiunea referitoare la transporturile care
incep sau se termina in afara %uropei, care se prescrie in termen de 1# luni.
*apitolul F ( *ontractul de aentie
&otiune 'rt. 2.0/2
01. Prin contractul de aentie comitentul il imputerniceste in mod statornic pe aent fie sa
neocieze, fie atat sa neocieze, cat si sa inc6eie contracte, in numele si pe seama
comitentului, in sc6imbul unei remuneratii, in una sau in mai multe reiuni determinate.
02. 'entul este un intermediar independent care actioneaza cu titlu profesional.
%l nu poate fi in acelasi timp prepusul comitentului.
Domeniul de aplicare 'rt. 2.0/2
01. Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica acti)itatii persoanelor care<
a. actioneaza ca intermediar in cadrul burselor de )alori si al pietelor relementate de
marfuri si instrumente financiare deri)ate=
b. au calitatea de aent sau broGer de asiurari si reasiurari= c. presteaza un ser)iciu
neremunerat in calitate de aent.
02. &u constituie aent, in intelesul prezentului capitol, persoana care<
a. are calitatea de oran leal sau statutar al unei persoane 5uridice, a)and drept de
reprezentare a acesteia=
b. este asociat ori actionar si este imputernicita in mod leal sa ii reprezinte pe ceilalti
asociati sau actionari=
c. are calitatea de administrator 5udiciar, lic6idator, tutore, curator, custode sau
administrator(sec6estru in raport cu comitentul.
%,clusi)itatea 'rt. 2.0/3
01. 'entul nu poate neocia sau inc6eia pe seama sa, fara consimtamantul comitentului,
in reiunea determinata prin contractul de aentie, contracte pri)ind bunuri si ser)icii
similare celor care fac obiectul contractului de aentie.
02. In lipsa de stipulatie contrara, aentul poate reprezenta mai multi comitenti, iar
comitentul poate sa contracteze cu mai multi aenti, in aceeasi reiune si pentru acelasi
tip de contracte.
02. 'entul poate reprezenta mai multi comitenti concurenti, pentru aceeasi reiune si
pentru acelasi tip de contracte, numai daca se stipuleaza e,pres in acest sens.
*lauza de neconcurenta 'rt. 2.0/5
01. In sensul prezentului capitol, prin clauza de neconcurenta se intelee acea stipulatie
contractuala al carei efect consta in restranerea acti)itatii profesionale a aentului pe
perioada contractului de aentie sau ulterior incetarii sale.
02. *lauza de neconcurenta trebuie redactata in scris, sub sanctiunea nulitatii absolute.
02. *lauza de neconcurenta se aplica doar pentru reiunea eorafica sau pentru rupul
de persoane si reiunea eorafica la care se refera contractul de aentie si doar pentru
bunurile si ser)iciile in leatura cu care aentul este imputernicit sa neocieze si sa
inc6eie contracte. Orice e,tindere a sferei clauzei de neconcurenta este considerata
nescrisa.
03. Restranerea acti)itatii prin clauza de neconcurenta nu se poate intinde pe o perioada
mai mare de 2 ani de la data incetarii contractului de aentie. Daca s(a stabilit un termen
mai lun de 2 ani, acesta se )a reduce de drept la termenul ma,im din prezentul alineat.
+anzarea pe credit 'rt. 2.0/!
In lipsa de stipulatie contrara, aentul nu poate )inde pe credit si nu poate acorda reduceri
sau amanari de plata pentru creantele comitentului.
Reclamatiile pri)ind bunurile 'rt. 2.0//
01. 'entul poate primi reclamatii pri)ind )iciile bunurilor )andute sau ser)iciilor
prestate de comitent, fiind obliat sa il instiinteze de indata pe acesta.
02. La randul sau, aentul poate lua orice masuri asiuratorii in interesul comitentului,
precum si orice alte masuri necesare pentru conser)area drepturilor acestuia din urma.
8orma contractului 'rt. 2.0/#
01. *ontractul de aentie se inc6eie in forma scrisa, autentica sau sub semnatura pri)ata.
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, forma scrisa este necesara numai pentru do)ada
contractului.
02. Oricare parte are dreptul sa obtina de la cealalta parte, la cerere, un document scris
semnat, cuprinzand continutul contractului de aentie, inclusi) modificarile acestuia.
Partile nu pot renunta la acest drept.
Obliatiile aentului 'rt. 2.0/;
01. 'entul trebuie sa indeplineasca, personal sau prin prepusii sai, obliatiile ce decur
din imputernicirea care ii este data, cu buna(credinta si loialitate.
02. In mod special, aentul este obliat<
a. sa ii procure si sa ii comunice comitentului informatiile care l(ar putea interesa pe
acesta pri)itoare la reiunile stabilite in contract, precum si sa comunice toate celelalte
informatii necesare de care dispune=
b. sa depuna dilientele necesare pentru neocierea si, daca este cazul, inc6eierea
contractelor pentru care este imputernicit, in conditii cat mai a)anta5oase pentru comitent=
c. sa respecte instructiunile rezonabile primite de la comitent=
d. sa tina in reistrele sale e)idente separate pentru contractele care il pri)esc pe fiecare
comitent=
e. sa depoziteze bunurile sau esantioanele intr(o modalitate care sa asiure identificarea
lor.
02. 1ubstituirea aentului in tot sau in parte este supusa reulilor aplicabile in materia
contractului de mandat.
03. 'entul care se afla in imposibilitate de a continua e,ecutarea obliatiilor ce ii re)in
trebuie sa il instiinteze de indata pe comitent, sub sanctiunea platii de dauneinterese.
Obliatiile comitentului 'rt. 2.0#0
01. In raporturile sale cu aentul, comitentul trebuie sa actioneze cu loialitate si cu buna(
credinta.
02. In mod special, comitentul este obliat<
a. sa puna la dispozitie aentului, in timp util si intr(o cantitate corespunzatoare, mostre,
cataloae, tarife si orice alta documentatie, necesare aentului pentru e,ecutarea
imputernicirii sale=
b. sa furnizeze aentului informatiile necesare e,ecutarii contractului de aentie=
c. sa il instiinteze pe aent, intr(un termen rezonabil, atunci cand anticipeaza ca )olumul
contractelor )a fi semnificati) mai mic decat acela la care aentul s(ar fi putut astepta in
mod normal=
d. sa plateasca aentului remuneratia in conditiile si la termenele stabilite in contract sau
pre)azute de lee.
02. De asemenea, comitentul trebuie sa il informeze pe aent intr(un termen rezonabil cu
pri)ire la acceptarea, refuzul ori nee,ecutarea unui contract neociat sau, dupa caz,
inc6eiat de aent.
Renuntarea comitentului la inc6eierea contractelor sau actelor de comert neociate 'rt.
2.0#1
In cazul in care aentul a fost imputernicit doar sa neocieze, iar comitentul nu comunica
in termen rezonabil acordul sau pentru inc6eierea contractului neociat de aent conform
imputernicirii primite, se considera ca a renuntat la inc6eierea acestuia.
Remuneratia aentului 'rt. 2.0#2
01. 'entul are dreptul la o remuneratie pentru toate contractele inc6eiate ca efect al
inter)entiei sale.
02. Remuneratia poate fi e,primata in cuantum fi, sau )ariabil, prin raportare la numarul
contractelor sau actelor de comert, ori la )aloarea acestora, cand se numeste comision.
02. In lipsa unei stipulatii e,prese sau a unei pre)ederi leale, aentul are dreptul la o
remuneratie stabilita potri)it uzantelor aplicabile fie in locul in care aentul isi desfasoara
acti)itatea, fie in leatura cu bunurile care fac obiectul contractului de aentie.
03. Daca nu e,ista astfel de uzante, aentul este indreptatit sa primeasca o remuneratie
rezonabila, in functie de toate aspectele referitoare la contractele inc6eiate.
05. Dispozitiile art. 2.0#2:2.0#/ sunt aplicabile numai in masura in care aentul este
remunerat total sau partial cu un comision.
*onditiile comisionului 'rt. 2.0#2
'entul este indreptatit la comision pentru contractele inc6eiate pe durata contractului de
aentie, daca acestea sunt inc6eiate<
a. ca urmare a inter)entiei sale=
b. fara inter)entia aentului, dar cu un client procurat anterior de acesta pentru contracte
sau acte de comert similare=
c. cu un client dintr(o reiune sau rup de persoane determinate, pentru care aentul a
primit imputernicire e,clusi)a.
Remunerarea dupa incetarea contractului 'rt. 2.0#3
01. 'entul este indreptatit la comision pentru un contract inc6eiat ulterior incetarii
contractului de aentie, daca<
a. acesta a fost inc6eiat in principal datorita inter)entiei aentului pe durata contractului
de aentie si inc6eierea a a)ut loc intr(un termen rezonabil de la incetarea contractului de
aentie=
b. comanda emisa de tert a fost primita de comitent sau de aent anterior incetarii
contractului de aentie, in cazurile pre)azute de dispozitiile art. 2.0#2.
02. 'entul nu are dreptul la comisionul pre)azut la art. 2.0#2, daca acesta este datorat
aentului precedent potri)it alin. 01., cu e,ceptia cazului in care rezulta din circumstante
ca este ec6itabil ca aentii sa imparta acel comision.
Dreptul la comision 'rt. 2.0#5
01. Daca partile nu con)in altfel, dreptul la comision se naste la data la care este
indeplinita una dintre conditiile urmatoare<
a. comitentul si(a e,ecutat obliatiile contractuale fata de terta persoana=
b. comitentul ar fi trebuit sa isi e,ecute obliatiile contractuale potri)it con)entiei sale cu
tertul=
c. tertul si(a e,ecutat obliatiile contractuale.
02. *omisionul se plateste cel mai tarziu in ultima zi a lunii care urmeaza trimestrului
pentru care se datoreaza.
Dreptul la comision in cazul contractelor nee,ecutate 'rt. 2.0#!
01. *omisionul se datoreaza si pentru contractele inc6eiate, dar la a caror e,ecutare
partile acestora au renuntat, daca aentul si(a indeplinit obliatiile.
02. 'tunci cand contractul inc6eiat nu se e,ecuta de catre parti ca urmare a unor
circumstante imputabile aentului, dreptul la comision se stine sau comisionul se reduce
proportional cu nee,ecutarea, dupa caz.
02. In caz de e,ecutare partiala din partea tertului, aentul este indreptatit doar la plata
unei parti din comisionul stipulat, proportional cu e,ecutarea contractului inc6eiat intre
comitent si tert.
03. In ipotezele pre)azute la alin. 02. si 02. comisioanele primite )or fi rambursate, dupa
caz, in tot sau in parte.
*alculul )alorii comisionului 'rt. 2.0#/
01. La sfarsitul fiecarui trimestru comitentul trebuie sa trimita aentului copiile de pe
facturile care au fost e,pediate tertilor, precum si descrierea calculului )alorii
comisionului.
02. La cererea aentului, comitentul ii )a comunica de indata informatiile necesare
calcularii comisionului, inclusi) e,trasele rele)ante din reistrele sale contabile.
02. *lauza prin care se deroa de la pre)ederile alin. 01. si 02. in defa)oarea aentului se
considera nescrisa.
Durata contractului 'rt. 2.0##
*ontractul de aentie inc6eiat pe durata determinata, care continua sa fie e,ecutat de parti
dupa e,pirarea termenului, se considera prelunit pe durata nedeterminata.
Denuntarea unilaterala 'rt. 2.0#;
01. *ontractul de aentie pe durata nedeterminata poate fi denuntat unilateral de oricare
dintre parti, cu un prea)iz obliatoriu.
02. Dispozitiile alin.01. sunt aplicabile si contractului de aentie pe durata determinata
care pre)ede o clauza e,presa pri)ind posibilitatea denuntarii unilaterale anticipate.
02. In primul an de contract termenul de prea)iz trebuie sa aiba o durata de cel putin o
luna.
03. In cazul in care durata contractului este mai mare de un an, termenul minim de
prea)iz se mareste cu cate o luna pentru fiecare an suplimentar inceput, fara ca durata
termenului de prea)iz sa depaseasca ! luni.
05. Daca partile con)in termene de prea)iz mai luni decat cele pre)azute la alin. 02. si
03., prin contractul de aentie nu se pot stabili in sarcina aentului termene de prea)iz
mai luni decat cele stabilite in sarcina comitentului.
0!. Daca partile nu con)in altfel, termenul de prea)iz e,pira la sfarsitul unei luni
calendaristice.
0/. Dispozitiile alin. 01.:
0!. se aplica in mod corespunzator si contractului pe durata determinata care este
prelunit pe durata nedeterminata potri)it dispozitiilor art. 2.0##. In acest caz, la calculul
termenului de prea)iz se )a tine seama de intreaa perioada a contractului, cuprinzand
atat durata determinata, cat si perioada in care acesta se considera inc6eiat pe durata
nedeterminata.
Denuntarea unilaterala in cazuri speciale 'rt. 2.0;0
01. In toate cazurile, contractul de aentie poate fi denuntat fara prea)iz de oricare dintre
parti, cu repararea pre5udiciilor astfel cauzate celeilalte parti, atunci cand circumstante
e,ceptionale, altele decat forta ma5ora ori cazul fortuit, fac imposibila continuarea
colaborarii dintre comitent si aent.
02. In ipoteza pre)azuta la alin. 01. contractul inceteaza la data primirii notificarii scrise
prin care acesta a fost denuntat.
Indemnizatiile in caz de incetare a contractului 'rt. 2.0;1
01. La incetarea contractului de aentie aentul are dreptul sa primeasca de la comitent o
indemnizatie, in masura in care<
a. i(a procurat noi clienti comitentului sau a sporit semnificati) )olumul operatiunilor cu
clientii e,istenti, iar comitentul obtine inca foloase substantiale din operatiunile cu acesti
clienti= si
b. plata acestei indemnizatii este ec6itabila, a)and in )edere circumstantele concrete, in
special comisioanele pe care aentul ar fi trebuit sa le primeasca in urma operatiunilor
inc6eiate de comitent cu clientii pre)azuti la lit. a., precum si posibila restranere a
acti)itatii profesionale a aentului din cauza e,istentei in contractul de aentie a unei
clauze de neconcurenta.
02. +aloarea indemnizatiei nu poate depasi o suma ec6i)alenta cuantumului unei
remuneratii anuale, calculata pe baza mediei anuale a remuneratiilor incasate de aent pe
parcursul ultimilor 5 ani de contract. Daca durata contractului nu insumeaza 5 ani,
remuneratia anuala este calculata pe baza mediei remuneratiilor incasate in cursul
perioadei respecti)e.
02. 'cordarea indemnizatiei pre)azute la alin. 01. nu aduce atinere dreptului aentului
de a cere despaubiri, in conditiile leii.
03. In cazul in care contractul de aentie inceteaza ca urmare a decesului aentului,
dispozitiile alin. 01.:
02. se aplica in mod corespunzator.
05. Dreptul la indemnizatia pre)azuta la alin. 01. sau, dupa caz, la alin. 03. se stine daca
aentul ori, dupa caz, mostenitorul acestuia nu il pune in intarziere pe comitent, cu pri)ire
la pretentiile sale, intr(un termen de un an de la data incetarii contractului de aentie.
%,ceptii 'rt. 2.0;2
'entul nu are dreptul la indemnizatia pre)azuta la art. 2.0;1 in urmatoarele situatii<
a. comitentul reziliaza contractul din cauza incalcarii de catre aent a obliatiilor sale=
b. aentul denunta unilateral contractul, cu e,ceptia cazului in care aceasta denuntare este
moti)ata de circumstante precum )arsta, infirmitatea ori boala aentului, in considerarea
carora, in mod rezonabil, nu i se poate cere acestuia continuarea acti)itatilor=
c. in cazul cesiunii contractului de aentie prin inlocuirea aentului cu un tert=
d. daca nu se con)ine altfel de catre partile contractului de aentie, in cazul no)atiei
acestui contract prin inlocuirea aentului cu un tert.
Ineficacitatea clauzei de neconcurenta 'rt. 2.0;2
01. *omitentul nu se poate pre)ala de clauza de neconcurenta atunci cand contractul de
aentie inceteaza in urmatoarele situatii<
a. fara a fi aplicabile pre)ederile art. 2.0;0, comitentul denunta unilateral contractul de
aentie cu nerespectarea termenului de prea)iz, leal sau con)entional, si fara a e,ista un
moti) ra) pentru care nu respecta prea)izul, pe care comitentul sa il fi comunicat de
indata aentului=
b. contractul de aentie este reziliat ca urmare a culpei comitentului.
02. La cererea aentului instanta poate, tinand seama si de interesele leitime ale
comitentului, sa inlature sau sa limiteze efectele clauzei de neconcurenta, atunci cand
consecintele pre5udiciabile ale acesteia pentru aent sunt ra)e si )adit inec6itabile.
Dispozitiile imperati)e 'rt. 2.0;3
&u se poate deroa in defa)oarea intereselor aentului de la pre)ederile art. 2.0/;, 2.0#0,
2.0#3, 2.0#5, art. 2.0#! alin. 01., 02. si 03., art. 2.0;1 si 2.0;2. Orice clauza contrara este
considerata nescrisa.
'lte dispozitii aplicabile 'rt. 2.0;5
01. Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu pre)ederile referitoare la contractul
de comision, in masura in care acestea din urma sunt compatibile.
02. Daca aentul are si puterea de a(l reprezenta pe comitent la inc6eierea contractelor,
dispozitiile prezentului capitol se completeaza in mod corespunzator cu cele pri)ind
contractul de mandat cu reprezentare.
*apitolul FI ( *ontractul de intermediere
&otiune 'rt. 2.0;!
01. Intermedierea este contractul prin care intermediarul se oblia fata de client sa il puna
in leatura cu un tert, in )ederea inc6eierii unui contract.
02. Intermediarul nu este prepusul partilor intermediate si este independent fata de acestea
in e,ecutarea obliatiilor sale.
Remunerarea intermediarului 'rt. 2.0;/
01. Intermediarul are dreptul la o remuneratie din partea clientului numai in cazul in care
contractul intermediat se inc6eie ca urmare a intermedierii sale.
02. In lipsa con)entiei partilor sau a unor pre)ederi leale speciale, intermediarul are
dreptul la o remuneratie in conformitate cu practicile anterioare statornicite intre parti sau
cu uzantele e,istente intre profesionisti pentru astfel de contracte.
Restituirea c6eltuielilor 'rt. 2.0;#
Intermediarul este indreptatit la restituirea c6eltuielilor efectuate pentru intermediere,
daca se stipuleaza e,pres in contract.
Remuneratia in cazul pluralitatii de intermediari 'rt. 2.0;;
01. In cazul in care intermedierea a fost realizata de mai multi intermediari, fiecare are
dreptul la o cota eala din remuneratia stabilita lobal, daca prin contract nu s(a stipulat
altfel.
02. Dispozitiile alin. 01. se aplica atat in cazul in care pluralitatea de intermediari rezulta
din contracte de intermediere separate, cat si in cazul in care rezulta din acelasi contract
de intermediere.
Obliatia de informare 'rt. 2.100
Intermediarul este obliat sa comunice tertului toate informatiile cu pri)ire la a)anta5ele
si oportunitatea inc6eierii contractului intermediat, cu conditia sa nu pre5udicieze in mod
culpabil interesele clientului.
*omunicarea inc6eierii contractului intermediat 'rt. 2.101
01. *lientul are obliatia sa comunice intermediarului daca s(a inc6eiat contractul
intermediat, in termen de cel mult 15 zile de la data inc6eierii acestuia, sub sanctiunea
dublarii remuneratiei, daca prin contract nu se pre)ede altfel.
02. De asemenea, in cazul in care remuneratia se stabileste in functie de )aloarea
contractului intermediat sau alte elemente esentiale ale acestuia, clientul este obliat sa le
comunice in conditiile indicate la alin. 01..
Reprezentarea partilor intermediate 'rt. 2.102
Intermediarul poate reprezenta partile intermediate la inc6eierea contractului intermediat
sau a altor acte de e,ecutare a acestuia numai daca a fost imputernicit e,pres in acest
sens.
*apitolul FII ( *ontractul de depozit
1ectiunea 1 ( Reuli comune pri)ind contractul de depozit
@1. Dispozitii enerale
&otiune 'rt. 2.102
01. Depozitul este contractul prin care depozitarul primeste de la deponent un bun mobil,
cu obliatia de a(l pastra pentru o perioada de timp si de a(l restitui in natura.
02. Remiterea bunului este o conditie pentru inc6eierea )alabila a contractului de depozit,
cu e,ceptia cazului cand depozitarul detine de5a bunul cu alt titlu.
Proba 'rt. 2.103
Pentru a putea fi do)edit, contractul de depozit trebuie inc6eiat in scris.
Delimitarea 'rt. 2.105
01. *and sunt remise fonduri banesti sau alte asemenea bunuri funibile si consumptibile
prin natura lor, acestea de)in proprietatea celui care le primeste si nu trebuie sa fie
restituite in indi)idualitatea lor.
02. In aceasta situatie se aplica, in mod corespunzator, reulile de la imprumutul de
consumatie, cu e,ceptia cazului in care intentia principala a partilor a fost aceea ca
bunurile sa fie pastrate in interesul celui care le preda. %,istenta acestei intentii se
prezuma atunci cand partile au con)enit ca restituirea se poate cere anterior e,pirarii
termenului pentru care bunurile au fost primite.
Remuneratia depozitarului 'rt. 2.10!
01. Depozitul este cu titlu ratuit, daca din con)entia partilor sau din uzante ori din alte
impre5urari, precum profesia depozitarului, nu rezulta ca trebuie sa fie platita o
remuneratie.
02. *and cuantumul remuneratiei nu este stabilit prin contract, instanta 5udecatoreasca il
)a stabili in raport cu )aloarea ser)iciilor prestate.
@2. Obliatiile depozitarului
Dilienta depozitarului 'rt. 2.10/
01. Daca nu s(a con)enit altfel, depozitarul raspunde numai in cazul in care nu a depus
dilienta do)edita pentru pastrarea propriilor sale bunuri.
02. In lipsa de stipulatie contrara, atunci cand depozitarul este remunerat sau este un
profesionist ori i s(a permis sa se foloseasca de bunul depozitat, el are obliatia de a
pastra bunul cu prudenta si dilienta.
8olosirea bunului 'rt. 2.10#
Depozitarul nu se poate ser)i de bunul incredintat lui fara in)oirea e,presa sau prezumata
a deponentului.
Raspunderea depozitarului incapabil 'rt. 2.10;
Daca depozitarul este minor sau pus sub interdictie, deponentul poate cere restituirea
bunului remis atat timp cat acesta se afla in mainile depozitarului incapabil. In cazul in
care restituirea in natura nu mai este posibila, deponentul are dreptul de a cere sa i se
plateasca o suma de bani eala cu )aloarea bunului, dar numai pana la concurenta sumei
cu care s(a imboatit depozitarul.
Do)ada proprietatii 'rt. 2.110
Daca nu se pre)ede altfel prin lee, depozitarul nu poate solicita deponentului sa faca
do)ada ca este proprietar al bunului depozitat. 'ceasta do)ada nu poate fi ceruta nici
persoanei desemnate de catre deponent in )ederea restituirii bunului.
Modul de e,ecutare 'rt. 2.111
Depozitarul este obliat sa sc6imbe locul si felul pastrarii stabilite prin contract, daca
aceasta sc6imbare este necesara pentru a feri bunul de pieire, pierdere, sustraere sau
stricaciune si este atat de urenta incat consimtamantul deponentului nu ar putea fi
asteptat.
Incredintarea bunului 'rt. 2.112
Depozitarul nu poate incredinta altuia pastrarea bunului, fara consimtamantul
deponentului, cu e,ceptia cazului in care este silit de impre5urari sa procedeze astfel.
Incredintarea bunului catre subdepozitar 'rt. 2.112
01. Depozitarul indreptatit sa incredinteze unei alte persoane pastrarea bunului raspunde
numai pentru aleerea acesteia sau pentru instructiunile pe care i le(a dat, cu conditia sa fi
adus de indata la cunostinta deponentului locul depozitului si numele persoanei care a
primit bunul.
02. In caz contrar, depozitarul raspunde pentru fapta subdepozitarului ca pentru fapta sa
proprie.
02. In toate cazurile, subdepozitarul raspunde fata de deponent pentru fapta sa.
Raspunderea 'rt. 2.113
Depozitarul care, fara a a)ea acest drept, a sc6imbat locul sau felul pastrarii ori s(a folosit
de bunul depozitat sau l(a incredintat unei terte persoane raspunde si pentru caz fortuit, cu
e,ceptia situatiei in care do)edeste ca bunul ar fi pierit c6iar si daca nu si(ar fi depasit
drepturile.
Denuntarea depozitului 'rt. 2.115
01. Deponentul poate sa solicite oricand restituirea bunului depozitat, c6iar inauntrul
termenului con)enit. %l este insa obliat sa ramburseze depozitarului c6eltuielile pe care
acesta le(a facut in considerarea acestui termen.
02. 'tunci cand depozitarul a emis un inscris care face do)ada depozitului ori care
confera detinatorului sau dreptul de a retrae bunul depozitat, depozitarul poate cere sa ii
fie inapoiat acel inscris.
02. Depozitarul il poate constrane pe deponent sa reia bunul, daca e,ista moti)e ra)e
pentru aceasta, c6iar inaintea e,pirarii termenului con)enit.
03. In cazul in care nu s(a con)enit un termen, depozitarul poate restitui oricand bunul,
dar poate fi obliat la plata de despaubiri, daca restituirea este intempesti)a sau are loc
inoportun.
Restituirea bunului 'rt. 2.11!
01. Daca nu s(a con)enit altfel, restituirea bunului primit trebuie sa se faca la locul unde
acesta trebuia pastrat, iar c6eltuielile ocazionate de restituire sunt in sarcina deponentului.
$otusi, atunci cand depozitarul, fara sa se fi aflat in ipoteza a)uta in )edere la art. 2.111, a
sc6imbat unilateral locul pastrarii bunului, deponentul poate cere depozitarului fie sa
aduca bunul in acel loc in )ederea restituirii, fie sa suporte diferenta dintre c6eltuielile
prile5uite de restituire si acelea care s(ar fi facut in lipsa acestei sc6imbari.
02. 7unul se restituie in starea in care acesta se afla la momentul restituirii. Deteriorarea
ce nu a fost pricinuita de fapta depozitarului ramane in sarcina deponentului.
02. In caz de nee,ecutare culpabila a obliatiei de restituire, daca bunul nu poate fi
recuperat in natura de catre deponent, depozitarul are obliatia de a plati despaubiri, al
caror cuantum se determina prin raportare la )aloarea de inlocuire a bunului, iar nu la
)aloarea pe care acesta a a)ut(o la data la care a fost inc6eiat contractul.
Restituirea catre mostenitorul deponentului 'rt. 2.11/
01. In caz de deces al deponentului, bunul se restituie mostenitorului, la cererea acestuia,
c6iar daca prin contract fusese desemnata o alta persoana in acest scop. 'tunci cand
e,ista mai multi mostenitori, restituirea facuta unuia sau unora dintre acestia nu le
confera alte drepturi decat cele rezultate din aplicarea pre)ederilor leale referitoare la
mostenire.
02. 'ceste reuli se aplica in mod corespunzator atunci cand deponentul este persoana
5uridica.
Restituirea fructelor si plata dobanzilor 'rt. 2.11#
01. Depozitarul este obliat sa restituie fructele bunului, daca le(a perceput.
02. Depozitarul nu datoreaza dobanda pentru fondurile banesti depozitate decat din ziua
in care a fost pus in intarziere sa le restituie.
Pluralitatea de deponenti sau de depozitari 'rt. 2.11;
01. *and e,ista mai multi deponenti, iar obliatia este indi)izibila sau solidara intre
acestia, depozitarul este liberat prin restituirea bunului oricaruia dintre ei, daca nu s(a
stabilit altfel prin contractul de depozit.
02. Daca sunt mai multi depozitari, obliatia de restituire re)ine aceluia sau acelora in
detinerea carora se afla bunul, cu notificarea catre ceilalti depozitari a efectuarii
restituirii.
*azurile de nerestituire a bunului 'rt. 2.120
01. Depozitarul este aparat de obliatia de a restitui bunul, daca acesta i(a fost cerut de
catre proprietar sau de o alta persoana indreptatita ori daca a fost rec6izitionat de
autoritatea publica sau daca i(a fost in alt mod ridicat potri)it leii ori a pierit prin caz
fortuit.
02. 'tunci cand in locul bunului care i(a fost ridicat sau care a pierit depozitarul a primit
o suma de bani sau un alt bun, el este obliat sa le predea deponentului.
02. Daca depozitarul descopera ca bunul depozitat fusese furat ori pierdut, precum si pe
ade)aratul proprietar al bunului, el trebuie sa il informeze pe acesta din urma despre
depozitul ce i s(a facut si sa il someze sa isi e,ercite drepturile intr(un termen determinat
si indestulator, fara incalcarea dispozitiilor penale aplicabile. &umai dupa e,pirarea
acelui termen depozitarul se poate libera prin restituirea lucrului catre deponent. In
aceasta perioada, depozitarul este indreptatit sa primeasca aceeasi remuneratie ca si in
cursul depozitului. *6iar si atunci cand contractul de depozit fusese inc6eiat cu titlu
ratuit, deponentul datoreaza, pentru aceasta perioada, remuneratie, al carei cuantum se
stabileste potri)it art. 2.10! alin. 02..
03. In toate cazurile, depozitarul este tinut, sub sanctiunea obliarii la plata de
despaubiri, sa denunte deponentului procesul care i(a fost intentat de re)endicant,
inter)enirea rec6izitiei sau a altei masuri de ridicare ori faptul care il impiedica sa
restituie bunul.
Obliatia mostenitorului depozitarului 'rt. 2.121
Daca mostenitorul depozitarului a )andut cu buna(credinta bunul, fara sa fi stiut ca este
depozitat, el este tinut sa inapoieze numai pretul primit sau sa cedeze deponentului
actiunea sa impotri)a cumparatorului, daca pretul nu i(a fost platit.
@2. Obliatiile deponentului
*6eltuielile si despaubirile 'rt. 2.122
01. Deponentul este obliat sa ramburseze depozitarului c6eltuielile pe care acesta le(a
facut pentru pastrarea bunului.
02. Deponentul trebuie, de asemenea, sa il despaubeasca pe depozitar pentru toate
pierderile suferite ca urmare a depozitarii bunului, cu e,ceptia cazului in care depozitarul
a primit bunul cunoscand sau trebuind sa cunoasca natura sa periculoasa.
Plata remuneratiei 'rt. 2.122
01. Daca nu s(a con)enit altfel, plata remuneratiei catre depozitar se face la data restituirii
bunului.
02. In lipsa de stipulatie contrara, daca restituirea are loc inainte de termen, depozitarul nu
are dreptul decat la partea din remuneratie con)enita, corespunzatoare timpului cat a
pastrat bunul.
1ectiunea 2 ( Depozitul necesar
&otiune 'rt. 2.123
01. Daca bunul a fost incredintat unei persoane sub constranerea unei intamplari
nepre)azute, care facea cu neputinta aleerea persoanei depozitarului si intocmirea unui
inscris constatator al contractului, depozitul este necesar.
02. Depozitul necesar poate fi do)edit prin orice mi5loc de proba, oricare ar fi )aloarea
lui.
Obliatia de acceptare 'rt. 2.125
Depozitarul nu poate refuza primirea bunului decat in cazul in care are un moti) serios
pentru aceasta.
Reim 5uridic 'rt. 2.12!
01. *u e,ceptia dispozitiilor cuprinse in prezenta sectiune, depozitul necesar este
u)ernat de reulile comune pri)ind contractul de depozit.
02. Depozitarul raspunde, in caz de pieire a lucrului, conform reulilor aplicabile
depozitului neremunerat.
1ectiunea 2 ( Depozitul 6otelier
Raspunderea pentru bunurile aduse in 6otel 'rt. 2.12/
01. Persoana care ofera publicului ser)icii de cazare, denumita 6otelier, este
raspunzatoare, potri)it reulilor pri)itoare la raspunderea depozitarului, pentru
pre5udiciul cauzat prin furtul, distruerea sau deteriorarea bunurilor aduse de client in
6otel.
02. 1unt considerate ca fiind aduse in 6otel<
a. bunurile aflate in 6otel pe perioada cazarii clientului=
b. bunurile aflate in afara 6otelului, pentru care 6otelierul, un membru al familiei sale ori
un prepus al 6otelierului isi asuma obliatia de supra)e6ere pe perioada cazarii
clientului=
c. bunurile aflate in 6otel sau in afara acestuia, pentru care 6otelierul, un membru al
familiei sale ori un prepus al 6otelierului isi asuma obliatia de supra)e6ere pentru un
inter)al de timp rezonabil, anterior sau ulterior cazarii clientului.
02. >otelierul raspunde si pentru )e6iculele clientilor lasate in ara5ul sau in parcarea
6otelului, precum si pentru bunurile care, in mod obisnuit, se asesc in acestea.
03. In lipsa de stipulatie contrara, dispozitiile prezentei sectiuni nu se aplica in cazul
animalelor de companie.
Raspunderea limitata 'rt. 2.12#
Raspunderea 6otelierului este limitata pana la concurenta unei )alori de o suta de ori mai
mare decat pretul pentru o zi afisat pentru camera oferita spre inc6iriere clientului.
Raspunderea nelimitata 'rt. 2.12;
Raspunderea 6otelierului este nelimitata<
a. daca pre5udiciul este cauzat din culpa 6otelierului sau a unei persoane pentru care
acesta raspunde=
b. daca bunurile au fost incredintate spre pastrare 6otelierului=
c. daca 6otelierul a refuzat primirea in depozit a bunurilor clientului pe care, potri)it
leii, era obliat sa le primeasca.
Lipsa raspunderii 'rt. 2.120
>otelierul nu raspunde atunci cand deteriorarea, distruerea ori furtul bunurilor clientului
este cauzata<
a. de client, de persoana care il insoteste sau care se afla sub supra)e6erea sa ori de
)izitatorii sai=
b. de un caz de forta ma5ora=
c. de natura bunului.
Obliatii ale 6otelierului 'rt. 2.121
01. >otelierul este obliat sa primeasca in depozit documente, bani sau alte obiecte de
)aloare apartinand clientilor sai.
02. >otelierul nu poate refuza depozitul acestor bunuri decat in cazul in care, tinand
seama de importanta si conditiile de e,ploatare ale 6otelului, acestea sunt e,cesi) de
)aloroase ori sunt incomode sau periculoase.
02. >otelierul poate sa e,amineze bunurile care ii sunt predate spre depozitare si sa ceara
depozitarea acestora intr(un loc inc6is sau siilat.
*azul special 'rt. 2.122
>otelierul care pune la dispozitia clientilor sai, in camerele de 6otel, o casa de )alori nu
este presupus a fi primit in depozit bunurile care )or fi depuse de clientii sai in casa de
)alori. In acest caz, sunt aplicabile dispozitiile art. 2.12#.
Do)ada 'rt. 2.122
Do)ada introducerii bunurilor in 6otel poate fi facuta prin martori, indiferent de )aloarea
acestor bunuri.
Decaderea din dreptul la repararea pre5udiciului 'rt. 2.123
01. *lientul este decazut din dreptul la repararea pre5udiciului suferit prin furtul,
distruerea sau deteriorarea bunurilor pe care le(a adus el insusi ori care au fost aduse
pentru el in 6otel daca<
a. in cel mult 23 de ore de la data la care a cunoscut pre5udiciul nu a instiintat
administratia 6otelului=
b. nu a e,ercitat dreptul la actiunea in repararea pre5udiciului in termen de ! luni de la
data producerii acestuia.
02. Dispozitiile alin. 01. nu sunt aplicabile in pri)inta bunurilor pre)azute la art. 2.12; lit.
b. si c..
Dreptul de retentie 'rt. 2.125
In cazul neplatii de catre client a pretului camerei si a ser)iciilor 6oteliere prestate,
6otelierul are un drept de retentie asupra bunurilor aduse de client, cu e,ceptia
documentelor si a efectelor personale fara )aloare comerciala.
+alorificarea bunurilor 'rt. 2.12!
>otelierul poate cere )alorificarea bunurilor asupra carora si(a e,ercitat dreptul de
retentie, potri)it reulilor pre)azute de *odul de procedura ci)ila in materia urmaririi
silite mobiliare.
Localuri asimilate 6otelurilor 'rt. 2.12/
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si bunurilor aduse in
sanatorii, spitale, pensiuni, )aoane de dormit si altele asemanatoare.
1ectiunea 3 ( 1ec6estrul con)entional
&otiune 'rt. 2.12#
1ec6estrul con)entional este depozitul prin care doua sau mai multe persoane
incredinteaza unui tert, denumit administrator(sec6estru, unul sau mai multe bunuri
mobile ori imobile in pri)inta carora e,ista o contestatie sau incertitudine 5uridica, cu
obliatia pentru acesta de a le pastra si a le restitui celui recunoscut ca titular al dreptului.
Obliatiile, drepturile si puterile administratoruluisec6estru 'rt. 2.12;
Obliatiile, drepturile si puterile administratorului(sec6estru sunt determinate prin
con)entia partilor, iar in lipsa se aplica reulile prezentei sectiuni.
*onser)area si instrainarea obiectului sec6estrului 'rt. 2.130
01. 'dministratorul(sec6estru este tinut sa pazeasca si sa conser)e obiectul sec6estrului
cu dilienta unui depozitar.
02. Daca natura bunului o cere, administratorul(sec6estru este tinut sa indeplineasca acte
de administrare, reulile din materia mandatului fiind aplicabile in mod corespunzator.
02. *u autorizarea instantei 5udecatoresti, administratorul(sec6estru poate sa instraineze
bunul, in cazul in care acesta nu poate fi conser)at sau daca, pentru un alt moti), masura
instrainarii este )adit necesara.
Liberarea administratorului(sec6estru 'rt. 2.131
01. 'dministratorul(sec6estru trebuie sa predea bunul celui desemnat de instanta
5udecatoreasca sau, dupa caz, celui indicat prin acordul tuturor partilor care l(au numit.
02. Pana la finalizarea contestatiei sau pana la incetarea starii de incertitudine 5uridica,
administratorul(sec6estru nu )a putea fi liberat decat prin acordul tuturor partilor care l(
au numit sau, pentru moti)e temeinice, prin 6otarare 5udecatoreasca.
Remuneratia, c6eltuielile si despaubirile 'rt. 2.132
01. Daca nu s(a con)enit altfel, administratorul(sec6estru are dreptul la o remuneratie.
02. *6iar si in cazul sec6estrului cu titlu ratuit, administratorul(sec6estru are dreptul la
restituirea tuturor c6eltuielilor facute pentru conser)area si administrarea bunului
sec6estrat, precum si la plata despaubirilor pentru pierderile suferite in leatura cu
acesta.
1ec6estrul 5udiciar 'rt. 2.132
1ec6estrul poate fi dispus de instanta de 5udecata, cu aplicarea pre)ederilor *odului de
procedura ci)ila si, dupa caz, a dispozitiilor prezentei sectiuni.
*apitolul FIII ( *ontractul de imprumut
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
8elurile imprumutului 'rt. 2.133
Imprumutul este de doua feluri< imprumutul de folosinta, numit si comodat, si
imprumutul de consumatie.
Promisiunea de imprumut 'rt. 2.135
'tunci cand bunul se afla in detinerea beneficiarului, iar promitentul refuza sa inc6eie
contractul, instanta, la cererea celeilalte parti, poate sa pronunte o 6otarare care sa tina loc
de contract, daca cerintele leii pentru )aliditatea acestuia sunt indeplinite.
1ectiunea 2 ( Imprumutul de folosinta
&otiune 'rt. 2.13!
Imprumutul de folosinta este contractul cu titlu ratuit prin care o parte, numita
comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se
folosi de acest bun, cu obliatia de a(l restitui dupa un anumit timp.
*alitatea de comodant 'rt. 2.13/
Daca nu i s(a interzis prin lee sau contract, orice persoana care are dreptul de a folosi
bunul poate fi comodant.
Obliatia comodatarului 'rt. 2.13#
01. *omodatarul este tinut sa pazeasca si sa conser)e bunul imprumutat cu prudenta si
dilienta unui bun proprietar.
02. *omodatarul nu poate folosi bunul imprumutat decat in conformitate cu destinatia
acestuia determinata prin contract ori, in lipsa, dupa natura bunului. %l nu poate permite
unui tert sa il foloseasca decat cu aprobarea prealabila a comodantului.
Pieirea sau deteriorarea bunului 'rt. 2.13;
01. *omodatarul nu raspunde pentru pierderea ori deteriorarea bunului rezultata numai
din folosinta in scopul careia bunul i(a fost imprumutat.
02. Daca insa comodatarul foloseste bunul cu alta destinatie decat aceea pentru care i(a
fost imprumutat sau daca preluneste folosinta dupa scadenta restituirii, comodatarul
raspunde de pieirea sau deteriorarea bunului, c6iar daca aceasta se datoreaza unei forte
ma5ore, afara de cazul cand do)edeste ca bunul ar fi pierit ori s(ar fi deteriorat oricum din
cauza acelei forte ma5ore.
Posibilitatea sal)arii bunului 'rt. 2.150
*omodatarul raspunde pentru pieirea bunului imprumutat cand aceasta este cauzata de
forta ma5ora de care comodatarul l(ar fi putut feri intrebuintand un bun propriu sau cand,
neputand sal)a decat unul dintre cele doua bunuri, l(a preferat pe al sau.
*6eltuielile facute cu bunul 'rt. 2.151
01. *omodatarul suporta c6eltuielile pe care le(a facut pentru a folosi bunul.
02. *u toate acestea, comodatarul are dreptul sa ii fie rambursate c6eltuielile pentru
lucrarile necesare asupra bunului care nu puteau fi pre)azute la inc6eierea contractului,
atunci cand comodantul, instiintat in prealabil, nu s(a opus efectuarii lor ori cand, din
cauza urentei lucrarilor, acesta nu a putut fi instiintat in timp util.
Raspunderea comodantului pentru )icii ascunse 'rt. 2.152
*omodantul care, la data inc6eierii contractului, cunostea )iciile ascunse ale bunului
imprumutat si care nu l(a pre)enit pe comodatar despre acestea este tinut sa repare
pre5udiciul suferit din aceasta cauza de comodatar.
Dreptul de retentie 'rt. 2.152
In niciun caz, comodatarul nu poate in)oca dreptul de retentie pentru obliatiile ce s(ar
naste in sarcina comodantului.
Pluralitatea de comodatari 'rt. 2.153
Daca mai multe persoane au imprumutat impreuna acelasi bun, ele raspund solidar fata de
comodant.
Restituirea bunului 'rt. 2.155
01. *omodatarul este obliat sa inapoieze bunul la implinirea termenului con)enit sau, in
lipsa de termen, dupa ce s(a folosit de bun potri)it con)entiei.
02. Daca termenul nu este con)enit si fie contractul nu pre)ede intrebuintarea pentru care
s(a imprumutat bunul, fie intrebuintarea are un caracter permanent, comodatarul este
obliat sa inapoieze bunul la cererea comodantului.
Restituirea anticipata 'rt. 2.15!
*omodantul poate cere restituirea bunului inainte de momentul pre)azut la art. 2.155
alin. 01. atunci cand are el insusi o ne)oie urenta si nepre)azuta de bun, atunci cand
comodatarul decedeaza sau atunci cand acesta isi incalca obliatiile.
$itlul e,ecutoriu 'rt. 2.15/
01. In ceea ce pri)este obliatia de restituire, contractul de comodat inc6eiat in forma
autentica sau printr(un inscris sub semnatura pri)ata cu data certa constituie titlu
e,ecutoriu, in conditiile leii, in cazul incetarii prin decesul comodatarului sau prin
e,pirarea termenului.
02. Daca nu s(a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu
e,ecutoriu numai in cazul in care nu se pre)ede intrebuintarea pentru care s(a imprumutat
bunul ori intrebuintarea pre)azuta are un caracter permanent.
1ectiunea 2 ( Imprumutul de consumatie
@1. Dispozitii comune
&otiune. *apacitate 'rt. 2.15#
01. Imprumutul de consumatie este contractul prin care imprumutatorul remite
imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri funibile si consumptibile prin
natura lor, iar imprumutatul se oblia sa restituie dupa o anumita perioada de timp aceeasi
suma de bani sau cantitate de bunuri de aceeasi natura si calitate.
02. 'tunci cand o persoana acorda un imprumut fara a o face cu titlu profesional, nu ii
sunt aplicabile dispozitiile leale pri)ind institutiile de credit si institutiile financiare
nebancare.
&atura imprumutului 'rt. 2.15;
01. In lipsa unei stipulatii contrare, imprumutul se prezuma a fi cu titlu ratuit.
02. Pana la proba contrara, imprumutul care are ca obiect o suma de bani se prezuma a fi
cu titlu oneros.
$ransferul proprietatii si al riscurilor 'rt. 2.1!0
Prin inc6eierea )alabila a contractului, imprumutatul de)ine proprietarul bunului si
suporta riscul pieirii acestuia.
$ermenul de restituire stabilit de parti 'rt. 2.1!1
$ermenul de restituire se prezuma a fi stipulat in fa)oarea ambelor parti, iar daca
imprumutul este cu titlu ratuit, numai in fa)oarea imprumutatului.
$ermenul de restituire stabilit de instanta 'rt. 2.1!2
01. Daca nu a fost con)enit un termen de restituire, acesta )a fi stabilit de instanta,
tinandu(se seama de scopul imprumutului, de natura obliatiei si a bunurilor
imprumutate, de situatia partilor si de orice alta impre5urare rele)anta.
02. Daca insa s(a stipulat ca imprumutatul )a plati numai cand )a a)ea resursele necesare,
instanta, constatand ca imprumutatul le detine sau le putea obtine intre timp, nu )a putea
acorda un termen de restituire mai mare de 2 luni.
02. *ererea pentru stabilirea termenului de restituire se solutioneaza potri)it procedurii
pre)azute de lee pentru ordonanta presedintiala.
Prescriptia 'rt. 2.1!2
In cazul pre)azut la art. 2.1!2 alin. 01., cererea este supusa prescriptiei, care incepe sa
cura de la data inc6eierii contractului.
Restituirea imprumutului 'rt. 2.1!3
01. In lipsa unei stipulatii contrare, imprumutatul este tinut sa restituie aceeasi cantitate si
calitate de bunuri pe care a primit(o, oricare ar fi cresterea sau scaderea pretului acestora.
02. In cazul in care imprumutul poarta asupra unei sume de bani, imprumutatul nu este
tinut sa inapoieze decat suma nominala primita, oricare ar fi )ariatia )alorii acesteia, daca
partile nu au con)enit altfel.
02. Daca nu este posibil sa se restituie bunuri de aceeasi natura, calitate si in aceeasi
cantitate, imprumutatul este obliat sa plateasca )aloarea lor la data si locul unde
restituirea trebuia sa fie facuta.
$itlul e,ecutoriu 'rt. 2.1!5
Dispozitiile art. 2.15/ alin. 01. se aplica in mod corespunzator si imprumutului de
consumatie.
Raspunderea pentru )icii 'rt. 2.1!!
01. Imprumutatorul este tinut, intocmai ca si comodantul, sa repare pre5udiciul cauzat de
)iciile bunului imprumutat.
02. In cazul imprumutului cu titlu oneros, imprumutatorul este raspunzator de pre5udiciul
suferit de imprumutat din cauza )iciilor bunurilor imprumutate, aplicandu(se in mod
corespunzator reulile referitoare la arantia )anzatorului.
@2. Imprumutul cu dobanda
Domeniul de aplicare 'rt. 2.1!/
Dispozitiile referitoare la imprumutul cu dobanda sunt aplicabile, in mod corespunzator,
ori de cate ori, in temeiul unui contract, se naste si o obliatie de plata, cu termen, a unei
sume de bani ori a altor bunuri de en, in masura in care nu e,ista reuli particulare
pri)ind )aliditatea si e,ecutarea acelei obliatii.
Modalitati ale dobanzii 'rt. 2.1!#
Dobanda se poate stabili in bani ori in alte prestatii sub orice titlu sau denumire la care
imprumutatul se oblia ca ec6i)alent al folosintei capitalului.
*urerea dobanzii 'rt. 2.1!;
1uma de bani imprumutata este purtatoare de dobanda din ziua in care a fost remisa
imprumutatului.
Plata anticipata a dobanzii 'rt. 2.1/0
Plata anticipata a dobanzii nu se poate efectua decat pe cel mult ! luni. Daca rata
dobanzii este determinabila, e)entualele surplusuri sau deficite sunt supuse compensarii
de la o rata la alta, pe toata durata imprumutului, cu e,ceptia ultimei rate care ramane
intotdeauna castiata in intreime de imprumutator.
*apitolul FI+ ( *ontractul de cont curent
&otiune 'rt. 2.1/1
01. *ontractul de cont curent este acela prin care partile, denumite curentisti, se oblia sa
inscrie intr(un cont creantele decurand din remiteri reciproce, considerandu(le
nee,iibile si indisponibile pana la inc6iderea contului.
02. 1oldul creditor al contului la inc6eierea sa constituie o creanta e,iibila. Daca plata
acestuia nu este ceruta, soldul constituie prima remitere dintr(un nou cont si contractul
este considerat reinnoit pe durata nedeterminata.
*reditele e,cluse 'rt. 2.1/2
01. *reantele care nu pot face obiectul compensatiei nu pot face obiectul unui cont curent
si nu se )or inscrie in acesta sau, daca sunt inscrise, inscrierea se considera nescrisa.
02. In cazul contractului inc6eiat intre profesionisti, se )or inscrie in cont e,clusi)
creantele deri)and din e,ercitiul acti)itatii profesionale, daca nu se pre)ede e,pres
contrariul.
%fectele principale 'rt. 2.1/2
Prin contractul de cont curent, proprietatea remiterilor se transfera primitorului, prin
inreistrarea acestora in cont. Obliatiile nascute din remiterile anterioare se no)eaza si
creantele reciproce se compenseaza pana la concurenta debitului si creditului, sub rezer)a
platii soldului creditor. Dobanzile cur pentru fiecare suma de la data inscrierii in cont
pana la inc6eierea contului si se socotesc pe zile, daca partile nu con)in altfel.
Drepturile la plata comisioanelor si la restituirea c6eltuielilor 'rt. 2.1/3
Drepturile la plata comisioanelor si la restituirea c6eltuielilor pentru operatiunile inscrise
in cont sunt la randul lor incluse in cont, daca nu se pre)ede e,pres contrariul.
'ctiunile si e,ceptiile referitoare la acte si operatiunile trecute in cont 'rt. 2.1/5
01. Inscrierea unei creante in cont curent nu impiedica e,ercitiul actiunilor si e,ceptiilor
referitoare la )aliditatea actelor sau operatiunilor care au dat loc remiterilor.
02. Daca un act sau o operatiune este nula, anulata, reziliata sau rezol)ita, inscrierea
remiterilor efectuate in temeiul acestora este stornata.
9arantiile creantelor inscrise in cont 'rt. 2.1/!
01. 9arantiile reale sau personale aferente creantelor inscrise in cont raman in fiinta si )or
fi e,ercitate asupra soldului creditor la inc6eierea contului, in limita creditului arantat.
02. Daca o creanta arantata de un fideiusor sau de un coobliat a fost inscrisa in cont,
acesta ramane obliat conform contractului de fideiusiune pentru cuantumul datoriei
arantate, fata de curentistul care, la inc6iderea contului, are un sold creditor.
Inscrierea unui titlu de credit 'rt. 2.1//
Inscrierea in cont a unui titlu de credit este prezumata facuta sub rezer)a incasarii, daca
nu se pre)ede e,pres contrariul.
Inscrierea unei creante sub rezer)a incasarii 'rt. 2.1/#
01. In caz de cesiune de creanta inscrisa in cont, inscrierea este facuta pe riscul
cesionarului, daca din )ointa partilor nu rezulta altfel sau daca nu este facuta cu rezer)a
e,presa pri)ind incasarea acesteia.
02. Daca creanta nu a fost platita, curentistul cesionar poate fie sa restituie creanta
cedentului, stornand partida din cont, fie sa isi )alorifice drepturile impotri)a debitorului.
*urentistul cedent poate storna creanta in tot sau in parte, c6iar si dupa e,ecutarea
infructuoasa a debitorului, in proportia creantei ramase neacoperita prin e,ecutare.
Inc6eierea contului 'rt. 2.1/;
01. Inc6eierea contului curent si lic6idarea soldului se fac la scadenta pre)azuta in
contract sau la momentul incetarii contractului de cont curent. Partile pot decide termene
intermediare de inc6eiere a contului, iar in acest caz soldul creditor se inscrie ca prima
partida in noul cont.
02. 1oldul creditor constituie o creanta lic6ida si e,iibila la care se )a calcula dobanda
con)entionala de la data inc6eierii contului, daca nu este trecuta intr(un cont nou. Daca
soldul nu este trecut intr(un cont nou, se )a calcula, in lipsa de stipulatie contrara,
dobanda leala, de la data inc6eierii contului.
'probarea contului 'rt. 2.1#0
01. %,trasul sau raportul de cont trimis de un curentist celuilalt se prezuma aprobat, daca
nu este contestat de acesta din urma in termenul pre)azut in contract sau, in lipsa unui
termen, intr(un termen rezonabil dupa practicile dintre parti sau potri)it uzantelor locului.
In lipsa unor astfel de practici sau uzante, se )a tine seama de natura operatiunilor si
situatia partilor.
02. 'probarea contului nu e,clude dreptul de a contesta ulterior contul pentru erori de
inreistrare sau de calcul, pentru omisiuni sau dubla inreistrare, in termen de o luna de
la data aprobarii e,trasului sau raportului de cont ori de la inc6eierea contului, sub
sanctiunea decaderii. *ontestarea contului se face prin scrisoare recomandata trimisa
celeilalte parti in termenul de o luna.
%,ecutarea si poprirea 'rt. 2.1#1
01. &umai soldul creditor rezultat la inc6eierea contului curent poate fi supus e,ecutarii
sau popririi pornite contra unuia dintre curentisti.
02. *reditorii oricaruia dintre curentisti pot solicita instantei sa dispuna, pe cale de
ordonanta presedintiala, inc6eierea inainte de termen a contului curent, pentru e,ecutarea
sau poprirea soldului rezultat in fa)oarea curentistului debitor.
$ermenul de prescriptie 'rt. 2.1#2
Dreptul la actiune pentru rectificarea erorilor de calcul, facute cu ocazia stabilirii
soldului, a omisiunilor, a inscrierilor duble si altora asemenea se )a prescrie in termen de
un an de la data comunicarii e,trasului de cont curent.
Incetarea contractului de cont curent 'rt. 2.1#2
01. *ontractul de cont curent inceteaza de drept la e,pirarea termenului con)enit e,pres
de parti in cuprinsul contractului sau ulterior, prin con)entie separata inc6eiata in forma
scrisa.
02. In cazul contractului inc6eiat pe durata nedeterminata, fiecare parte poate declara
incetarea acestuia la inc6eierea contului, instiintand(o pe cealalta parte cu 15 zile inainte.
Daca partile nu au con)enit altfel, contractul de cont curent pe durata nedeterminata se
considera ca are ca termen intermediar de inc6eiere a contului ultima zi a fiecarei luni.
02. In caz de incapacitate, insol)enta sau moarte, oricare dintre curentisti, reprezentantul
incapabilului sau mostenitorul poate denunta contractul instiintand cealalta parte cu 15
zile inainte.
*apitolul F+ ( *ontul bancar curent si alte contracte bancare
1ectiunea 1 ( *ontul bancar curent
Dreptul de a dispune de soldul creditor 'rt. 2.1#3
In cazul in care depozitul bancar, creditul sau orice alta operatiune bancara se realizeaza
prin contul curent, titularul contului poate sa dispuna in orice moment de soldul creditor
al contului, cu respectarea termenului de prea)iz, daca acesta a fost con)enit de parti.
*ompensarea reciproca a soldurilor 'rt. 2.1#5
In cazul in care intre institutia de credit si client e,ista mai multe raporturi 5uridice sau
mai multe conturi, c6iar si in monede diferite, soldurile acti)e si pasi)e se compenseaza
reciproc, afara de cazul in care partile au con)enit altfel.
*otitularii unui cont curent 'rt. 2.1#!
In cazul in care un cont curent are mai multi titulari si s(a con)enit ca fiecare dintre
acestia are dreptul sa dispuna sinur efectuarea de operatiuni in cont, cotitularii sunt
considerati creditori sau debitori in solidar pentru soldul contului.
*ontul curent indi)iz 'rt. 2.1#/
01. In cazul in care titularul contului decedeaza, pana la efectuarea parta5ului, mostenitorii
sunt considerati titulari coindi)izari ai contului, pentru efectuarea operatiunilor in cont
fiind necesar consimtamantul tuturor coindi)izarilor.
02. *reditorul personal al unuia dintre comostenitori nu poate urmari silit prin poprire
soldul creditor al contului indi)iz. %l poate doar sa ceara parta5ul.
02. *omostenitorii sunt tinuti di)izibil fata de institutia de credit pentru soldul debitor al
contului, daca prin lee sau prin con)entie nu se stabileste altfel.
03. Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile in mod corespunzator si in alte cazuri
de indi)iziune intre titularii contului curent, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
Denuntarea unilaterala 'rt. 2.1##
In cazul in care contractul de cont bancar curent este inc6eiat pe durata nedeterminata,
oricare dintre parti poate sa denunte contractul de cont curent, cu respectarea unui termen
de prea)iz de 15 zile, daca din contract sau din uzante nu rezulta un alt termen, sub
sanctiunea de daune(interese.
%,ecutarea imputernicirilor primite 'rt. 2.1#;
01. Institutia de credit este tinuta, potri)it dispozitiilor pre)azute in materia contractului
de mandat, pentru e,ecutarea imputernicirilor primite de la client.
02. Daca imputernicirea primita trebuie e,ecutata pe o piata unde nu e,ista sucursale ale
institutiei de credit, aceasta poate sa imputerniceasca la randul ei o filiala a sa, o institutie
de credit corespondenta sau o alta institutie de credit ori o alta entitate areata de titularul
de cont si institutia de credit.
$ermenul de prescriptie 'rt. 2.1;0
01. Dreptul la actiunea in restituirea soldului creditor rezultat la inc6iderea contului
curent se prescrie in termen de 5 ani de la data inc6iderii contului curent.
02. In cazul in care contul curent a fost inc6is din initiati)a institutiei de credit, termenul
de prescriptie se calculeaza de la data la care titularul sau, dupa caz, fiecare cotitular al
contului a fost notificat in acest sens prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire
la ultimul domiciliu sau sediu adus la cunostinta institutiei de credit.
1ectiunea 2 ( Depozitul bancar
Depozitul de fonduri 'rt. 2.1;1
01. Prin constituirea unui depozit de fonduri la o institutie de credit, aceasta dobandeste
proprietatea asupra sumelor de bani depuse si este obliata sa restituie aceeasi cantitate
monetara, de aceeasi specie, la termenul con)enit sau, dupa caz, oricand, la cererea
deponentului, cu respectarea termenului de prea)iz stabilit de parti ori, in lipsa, de uzante.
02. In lipsa de stipulatie contrara, depunerile si retraerile se efectueaza la sediul unitatii
operati)e a institutiei de credit unde a fost constituit depozitul.
02. Institutia de credit este obliata sa asiure, in mod ratuit, informarea clientului cu
pri)ire la operatiunile efectuate in conturile sale. In cazul in care clientul nu solicita altfel,
aceasta informare se realizeaza lunar, in conditiile si in modalitatile con)enite de parti.
Dispozitiile art. 2.1#0 sunt aplicabile in mod corespunzator.
Depozitul de titluri 'rt. 2.1;2
01. Prin constituirea unui depozit de titluri, institutia de credit este imputernicita cu
administrarea acestora. In lipsa de dispozitii speciale, pre)ederile art. /;2:#5/ sunt
aplicabile in mod corespunzator.
02. Institutia de credit are dreptul la rambursarea c6eltuielilor efectuate pentru
operatiunile necesare, precum si la o remuneratie, in masura stabilita prin con)entie sau
prin uzante.
02. %ste considerata nescrisa orice clauza prin care institutia de credit este e,onerata de
raspundere pentru nee,ecutarea obliatiilor care ii re)in in administrarea titlurilor cu
prudenta si dilienta.
1ectiunea 2 ( 8acilitatea de credit
&otiune 'rt. 2.1;2
8acilitatea de credit este contractul prin care o institutie de credit, o institutie financiara
nebancara sau orice alta entitate autorizata prin lee speciala, denumita finantator, se
oblia sa tina la dispozitia clientului o suma de bani pentru o perioada de timp
determinata sau nedeterminata.
4tilizarea creditului 'rt. 2.1;3
Daca partile nu au stipulat altfel, clientul poate sa utilizeze creditul in mai multe transe,
potri)it uzantelor, si poate, prin rambursari succesi)e, sa reinnoiasca suma disponibila.
Denuntarea unilaterala 'rt. 2.1;5
01. In lipsa unei clauze contrare, finantatorul nu poate sa denunte contractul inainte de
implinirea termenului decat pentru moti)e temeinice, daca acestea pri)esc beneficiarul
facilitatii de credit.
02. Denuntarea unilaterala stine de indata dreptul clientului de a utiliza creditul, iar
finantatorul trebuie sa acorde un termen de cel putin 15 zile pentru restituirea sumelor
utilizate si a accesoriilor acestora.
02. Daca facilitatea de credit s(a inc6eiat pe durata nedeterminata, fiecare dintre parti
poate sa denunte contractul, cu respectarea unui termen de prea)iz de 15 zile, daca din
contract sau din uzante nu rezulta altfel.
1ectiunea 3 ( Inc6irierea casetelor de )alori
Obliatia prestatorului 'rt. 2.1;!
In e,ecutarea contractului de inc6iriere a casetei de )alori, institutia de credit sau o alta
entitate care presteaza in conditiile leii astfel de ser)icii, denumita prestator, raspunde
fata de client pentru asiurarea unei incaperi adec)ate si siure, precum si pentru
interitatea casetei.
Desc6iderea casetei de )alori 'rt. 2.1;/
01. In cazul in care caseta este inc6iriata mai multor persoane, oricare dintre acestea poate
cere desc6iderea casetei, daca nu s(a stipulat altfel prin contract.
02. In caz de deces al clientului sau al unuia dintre clientii care foloseau aceeasi caseta,
prestatorul, odata ce a fost instiintat, nu poate sa consimta la desc6iderea casetei decat cu
acordul tuturor celor indreptatiti sau, in lipsa, in conditiile stabilite de instanta de
5udecata.
02. Dispozitiile alin. 02. se aplica in mod corespunzator si in cazul incetarii sau
reoranizarii persoanei 5uridice. In acest caz poate solicita desc6iderea casetei de )alori
administratorul 5udiciar sau lic6idatorul 5udiciar.
Desc6iderea fortata a casetei de )alori 'rt. 2.1;#
01. La implinirea termenului pre)azut in contract, dupa e,pirarea unei perioade de 2 luni
de la notificarea adresata clientului, prestatorul poate cere instantei de 5udecata, pe cale
de ordonanta presedintiala, autorizarea de a desc6ide caseta de )alori. &otificarea
clientului se poate face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire la ultimul
domiciliu sau sediu adus la cunostinta institutiei de credit.
02. Desc6iderea casetei de )alori se face in prezenta unui notar public si, dupa caz, cu
respectarea masurilor de prudenta stabilite de instanta.
02. Instanta de 5udecata poate, de asemenea, sa dispuna masuri de conser)are a obiectelor
descoperite, precum si )anzarea acestora in masura necesara acoperirii c6iriei si
c6eltuielilor efectuate de prestator, precum si, daca este cazul, a pre5udiciului cauzat
acestuia.
*apitolul F+I ( *ontractul de asiurare
1ectiunea 1 ( Dispozitii comune
&otiune 'rt. 2.1;;
01. Prin contractul de asiurare, contractantul asiurarii sau asiuratul se oblia sa
plateasca o prima asiuratorului, iar acesta din urma se oblia ca, in cazul producerii
riscului asiurat, sa plateasca o indemnizatie, dupa caz, asiuratului, beneficiarului
asiurarii sau tertului paubit.
02. *ontractantul asiurarii este persoana care inc6eie contractul pentru asiurarea unui
risc pri)ind o alta persoana ori pentru bunuri sau acti)itati ale acesteia si se oblia fata de
asiurator sa plateasca prima de asiurare.
8orma si do)ada 'rt. 2.200
01. Pentru a putea fi do)edit, contractul de asiurare trebuie sa fie inc6eiat in scris.
*ontractul nu poate fi probat cu martori, c6iar atunci cand e,ista un inceput de do)ada
scrisa. Daca documentele de asiurare au disparut prin forta ma5ora sau caz fortuit si nu
e,ista posibilitatea obtinerii unui duplicat, e,istenta si continutul lor pot fi do)edite prin
orice mi5loc de proba.
02. Inc6eierea contractului de asiurare se constata prin polita de asiurare sau certificatul
de asiurare emis si semnat de asiurator ori prin nota de acoperire emisa si semnata de
broGerul de asiurare.
02. Documentele care atesta inc6eierea unei asiurari pot fi semnate si certificate prin
mi5loace electronice.
Polita de asiurare 'rt. 2.201
01. Polita de asiurare trebuie sa indice cel putin<
a. numele sau denumirea, domiciliul ori sediul partilor contractante, precum si numele
beneficiarului asiurarii, daca acesta nu este parte la contract=
b. obiectul asiurarii=
c. riscurile ce se asiura=
d. momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii asiuratorului=
e. primele de asiurare=
f. sumele asiurate.
02. 'lte elemente pe care trebuie sa le cuprinda polita de asiurare se stabilesc prin norme
adoptate de oranul de stat in a carui competenta, potri)it leii, intra supra)e6erea
acti)itatii din domeniul asiurarilor.
*ateoriile de polite de asiurare 'rt. 2.202
Polita de asiurare poate fi, dupa caz, nominati)a, la ordin sau la purtator.
Informatiile pri)ind riscul 'rt. 2.202
01. Persoana care contracteaza asiurarea este obliata sa raspunda in scris la intrebarile
formulate de asiurator, precum si sa declare, la data inc6eierii contractului, orice
informatii sau impre5urari pe care le cunoaste si care, de asemenea, sunt esentiale pentru
e)aluarea riscului.
02. Daca impre5urarile esentiale pri)ind riscul se modifica in cursul e,ecutarii
contractului, asiuratul este obliat sa comunice in scris asiuratorului modificarea
sur)enita. 'ceeasi obliatie ii re)ine si contractantului asiurarii care a luat cunostinta de
modificarea sur)enita.
Declaratiile ine,acte sau reticenta pri)ind riscul 'rt. 2.203
01. In afara de cauzele enerale de nulitate, contractul de asiurare este nul in caz de
declaratie ine,acta sau de reticenta facuta cu rea(credinta de catre asiurat ori
contractantul asiurarii cu pri)ire la impre5urari care, daca ar fi fost cunoscute de catre
asiurator, l(ar fi determinat pe acesta sa nu isi dea consimtamantul ori sa nu il dea in
aceleasi conditii, c6iar daca declaratia sau reticenta nu a a)ut influenta asupra producerii
riscului asiurat. Primele platite raman dobandite asiuratorului, care, de asemenea, poate
cere si plata primelor cu)enite pana la momentul la care a luat cunostinta de cauza de
nulitate.
02. Declaratia ine,acta sau reticenta din partea asiuratului ori a contractantului asiurarii
a carui rea(credinta nu a putut fi stabilita nu atrae nulitatea asiurarii. In cazul in care
constatarea declaratiei ine,acte sau a reticentei are loc anterior producerii riscului
asiurat, asiuratorul are dreptul fie de a mentine contractul solicitand ma5orarea primei,
fie de a rezilia contractul la implinirea unui termen de 10 zile calculate de la notificarea
primita de asiurat, restituindu(i acestuia din urma partea din primele platite aferenta
perioadei in cadrul careia asiurarea nu mai functioneaza. 'tunci cand constatarea
declaratiei ine,acte sau a reticentei are loc ulterior producerii riscului asiurat,
indemnizatia se reduce in raport cu proportia dintre ni)elul primelor platite si ni)elul
primelor ce ar fi trebuit sa fie platite.
Lipsa riscului asiurat 'rt. 2.205
01. *ontractul de asiurare se desfiinteaza de drept in cazul in care, inainte ca obliatia
asiuratorului sa inceapa a produce efecte, riscul asiurat s(a produs ori producerea
acestuia a de)enit imposibila, precum si daca, dupa ce obliatia mentionata a inceput sa
produca efecte, inter)enirea riscului asiurat a de)enit imposibila. 'tunci cand asiuratul
sau contractantul asiurarii a platit, fie si partial, prima de asiurare, acesta este
indreptatit sa o recupereze proportional cu perioada nee,pirata a contractului de
asiurare.
02. Diferenta dintre prima platita si cea calculata conform alin. 01. se restituie asiuratului
sau contractantului asiurarii numai in cazurile in care nu s(au platit ori nu se datoreaza
despaubiri pentru e)enimente produse in perioada de )alabilitate a asiurarii.
Plata primelor de asiurare 'rt. 2.20!
01. 'siuratul este obliat sa plateasca primele de asiurare la termenele stabilite in
contract.
02. Partile pot con)eni ca plata primelor de asiurare sa se faca interal ori in rate. Daca
nu s(a con)enit altfel, plata se face la sediul asiuratorului sau al imputernicitilor
acestuia.
02. Do)ada platii primelor de asiurare re)ine asiuratului.
03. Daca nu s(a con)enit altfel, asiuratorul poate rezilia contractul in cazul in care
sumele datorate de asiurat, cu titlu de prima, nu sunt platite la scadenta.
05. 'siuratorul este obliat sa il informeze pe asiurat in pri)inta consecintelor neplatii
primelor la termenul de plata pentru cazul pre)azut la alin. 03. si sa pre)ada aceste
consecinte in contractul de asiurare.
0!. 'siuratorul are dreptul de a compensa primele ce i se datoreaza pana la sfarsitul
anului de asiurare, in temeiul oricarui contract, cu orice indemnizatie cu)enita
asiuratului sau beneficiarului.
*omunicarea producerii riscului asiurat 'rt. 2.20/
01. 'siuratul este obliat sa comunice asiuratorului producerea riscului asiurat, in
termenul pre)azut in contractul de asiurare.
02. In caz de neindeplinire a obliatiei pre)azute la alin. 01., asiuratorul are dreptul sa
refuze plata indemnizatiei, daca din acest moti) nu a putut determina cauza producerii
e)enimentului asiurat si intinderea paubei.
02. *omunicarea producerii riscului asiurat se poate face si catre broGerul de asiurare
care, in acest caz, are obliatia de a face la randul sau comunicarea catre asiurator, in
termenul pre)azut in contractul de asiurare.
Plata indemnizatiei de asiurare 'rt. 2.20#
01. In cazul producerii riscului asiurat, asiuratorul trebuie sa plateasca indemnizatia de
asiurare in conditiile pre)azute in contract. 'tunci cand e,ista neinteleere asupra
cuantumului indemnizatiei de asiurare, partea necontestata din aceasta se )a plati de
asiurator anterior solutionarii neinteleerii prin buna in)oiala sau de catre instanta
5udecatoreasca.
02. In cazurile stabilite prin contractul de asiurare, in asiurarile de bunuri si de
raspundere ci)ila, asiuratorul nu datoreaza indemnizatie daca riscul asiurat a fost
produs cu intentie de catre asiurat, de beneficiarul asiurarii ori de un membru din
conducerea persoanei 5uridice asiurate, care lucreaza in aceasta calitate.
02. In cazul in care partile con)in, dispozitiile alin. 02. se aplica si atunci cand riscul
asiurat a fost produs de catre<
a. persoanele fizice ma5ore care, in mod statornic, locuiesc si ospodaresc impreuna cu
asiuratul sau beneficiarul asiurarii=
b. prepusii asiuratului sau ai beneficiarului asiurarii.
Denuntarea unilaterala a contractului 'rt. 2.20;
Denuntarea contractului de asiurare de catre una dintre parti se poate efectua numai cu
respectarea unui termen de prea)iz de cel putin 20 de zile calculate de la data primirii
notificarii de catre cealalta parte.
1ubroarea asiuratorului 'rt. 2.210
01. In limitele indemnizatiei platite, asiuratorul este subroat in toate drepturile
asiuratului sau ale beneficiarului asiurarii impotri)a celor raspunzatori de producerea
paubei, cu e,ceptia asiurarilor de persoane.
02. 'siuratul raspunde pentru pre5udiciile aduse asiuratorului prin acte care ar
impiedica realizarea dreptului pre)azut la alin. 01..
02. 'siuratorul poate renunta, in tot sau in parte, la e,ercitarea dreptului conferit de alin.
01..
Opozabilitatea contractului 'rt. 2.211
'siuratorul poate opune titularului sau detinatorului documentului de asiurare ori
tertului sau beneficiarului asiurarii care in)oca drepturi ce decur din acest document
toate apararile intemeiate pe contractul inc6eiat initial.
*esiunea asiurarii 'rt. 2.212
01. 'siuratorul poate cesiona contractul de asiurare numai cu acordul scris al
asiuratului.
02. Dispozitiile alin. 01. nu sunt aplicabile cesiunilor de portofolii intre asiuratori, in
conditiile relementarilor speciale.
Domeniul de aplicare 'rt. 2.212
'siurarile obliatorii se relementeaza prin lei speciale.
1ectiunea 2 ( 'siurarea de bunuri
&otiune 'rt. 2.213
In cazul asiurarii de bunuri, asiuratorul se oblia ca, la producerea riscului asiurat, sa
plateasca o despaubire asiuratului, beneficiarului asiurarii sau altor persoane
indreptatite.
Interesul asiurarii 'rt. 2.215
'siuratul trebuie sa aiba un interes cu pri)ire la bunul asiurat.
Pre)enirea producerii riscului asiurat 'rt. 2.21!
01. 'siuratul este obliat sa intretina bunul asiurat in conditii corespunzatoare, in
scopul pre)enirii producerii riscului asiurat.
02. 'siuratorul are dreptul sa )erifice modul in care bunul asiurat este intretinut, in
conditiile stabilite prin contract.
02. In cazurile pre)azute in contract, la producerea riscului, asiuratul este obliat sa ia pe
seama asiuratorului si in cadrul sumei asiurate, potri)it cu impre5urarile, masuri pentru
limitarea paubelor.
Despaubirea 'rt. 2.21/
01. Despaubirea se stabileste in functie de starea bunului din momentul producerii
riscului asiurat. %a nu poate depasi )aloarea bunului din acel moment, cuantumul
paubei si nici suma asiurata.
02. Partile pot stipula o clauza conform careia asiuratul ramane propriul sau asiurator
pentru o fransiza, in pri)inta careia asiuratorul nu este obliat sa plateasca despaubire.
'siurarea partiala 'rt. 2.21#
In cazul in care contractul de asiurare s(a inc6eiat pentru o suma asiurata care este
inferioara )alorii bunului si daca partile nu au stipulat altfel, despaubirea cu)enita se
reduce corespunzator raportului dintre suma pre)azuta in contract si )aloarea bunului.
'siurarea multipla 'rt. 2.21;
01. 'siuratul trebuie sa declare e,istenta tuturor asiurarilor referitoare la acelasi bun,
aceasta obliatie re)enindu(i atat la data inc6eierii contractelor de asiurare, cat si pe
parcursul e,ecutarii acestora.
02. 'tunci cand e,ista mai multe asiurari inc6eiate pentru acelasi bun, fiecare asiurator
este obliat la plata proportional cu suma asiurata si pana la concurenta acesteia, fara ca
asiuratul sa poata incasa o despaubire mai mare decat pre5udiciul efecti), consecinta
directa a riscului.
Instrainarea bunului asiurat 'rt. 2.220
01. Daca nu s(a con)enit altfel, instrainarea bunului asiurat nu determina incetarea
contractului de asiurare, care )a produce efecte intre asiurator si dobanditor.
02. 'siuratul care nu comunica asiuratorului instrainarea sur)enita si dobanditorului
e,istenta contractului de asiurare ramane obliat sa plateasca primele care de)in
scadente ulterior datei instrainarii.
1ectiunea 2 ( 'siurarile de credite si arantii si asiurarile de pierderi financiare
'siurarile de credite si arantii 'rt. 2.221
01. 'siurarile de credite si arantii pot a)ea ca obiect acoperirea riscurilor de
insol)abilitate enerala, de credit de e,port, de )anzare cu plata pretului in rate, de credit
ipotecar, de credit aricol, de arantii directe sau indirecte, precum si altele asemenea,
conform normelor adoptate de oranul de stat in a carui competenta, potri)it leii, intra
supra)e6erea acti)itatii din domeniul asiurarilor.
02. Daca s(a con)enit ca printr(un contract de asiurare directa de credite si arantii sa se
acopere riscul ca un debitor al asiuratului sa nu plateasca un credit care i s(a acordat,
asiuratorul nu poate conditiona plata indemnizatiei de asiurare de declansarea de catre
asiurat impotri)a acelui debitor a procedurilor de reparare a pre5udiciului, inclusi) prin
e,ecutare silita.
'siurarile de pierderi financiare 'rt. 2.222
Daca nu s(a con)enit altfel prin contractul de asiurare, indemnizatia pentru asiurarea
impotri)a riscului de pierderi financiare trebuie sa acopere pauba efecti)a si beneficiul
nerealizat, incluzandu(se si c6eltuielile enerale, precum si cele decurand direct sau
indirect din producerea riscului asiurat
1ectiunea 3 ( 'siurarea de raspundere ci)ila
&otiune 'rt. 2.222
01. In cazul asiurarii de raspundere ci)ila, asiuratorul se oblia sa plateasca o
despaubire pentru pre5udiciul de care asiuratul raspunde potri)it leii fata de tertele
persoane pre5udiciate si pentru c6eltuielile facute de asiurat in procesul ci)il.
02. Prin contractul de asiurare partile pot con)eni sa cuprinda in asiurare si raspunderea
ci)ila a altor persoane decat contractantul asiurarii.
Drepturile tertelor persoane paubite 'rt. 2.223
01. Drepturile tertelor persoane paubite se e,ercita impotri)a celor raspunzatori de
producerea paubei.
02. 'siuratorul poate fi c6emat in 5udecata de persoanele paubite in limitele obliatiilor
ce ii re)in acestuia din contractul de asiurare.
1tabilirea despaubirii 'rt. 2.225
Daca nu se pre)ede altfel prin lee, despaubirea se stabileste prin con)entie inc6eiata
intre asiurat, terta persoana pre5udiciata si asiurator sau, in caz de neinteleere, prin
6otarare 5udecatoreasca.
Plata despaubirii 'rt. 2.22!
01. 'siuratorul plateste despaubirea direct tertei persoane pre5udiciate, in masura in
care aceasta nu a fost despaubita de catre asiurat.
02. *reditorii asiuratului nu pot urmari despaubirea pre)azuta la alin. 01..
02. Despaubirea se plateste asiuratului numai in cazul in care acesta do)edeste ca a
despaubit(o pe terta persoana pre5udiciata.
1ectiunea 5 ( 'siurarea de persoane
&otiune 'rt. 2.22/
Prin contractul de asiurare de persoane, asiuratorul se oblia sa plateasca indemnizatia
de asiurare in caz de deces, de a5unere la o anumita )arsta, de in)aliditate permanenta
totala sau partiala ori in alte asemenea cazuri, conform normelor adoptate de oranul de
stat in a carui competenta, potri)it leii, intra supra)e6erea acti)itatii din domeniul
asiurarilor.
Riscul pri)ind o alta persoana 'rt. 2.22#
'siurarea in )ederea unui risc pri)ind o alta persoana decat aceea care a inc6eiat
contractul de asiurare este )alabila numai daca a fost consimtita in scris de acea
persoana.
Renuntarea la contract 'rt. 2.22;
01. 'siuratul care a inc6eiat un contract de asiurare de )iata indi)idual poate sa renunte
la contract fara prea)iz in termen de cel mult 20 de zile de la data semnarii contractului
de catre asiurator. Renuntarea produce efect retroacti).
02. Pre)ederile alin. 01. nu sunt aplicabile contractelor care au o durata de ! luni sau mai
mica.
7eneficiarul indemnizatiei 'rt. 2.220
Indemnizatia de asiurare se plateste asiuratului sau beneficiarului desemnat de acesta.
In cazul decesului asiuratului, daca nu a fost desemnat un beneficiar, indemnizatia de
asiurare intra in masa succesorala, re)enind mostenitorilor asiuratului.
Desemnarea beneficiarului 'rt. 2.221
01. Desemnarea beneficiarului se poate face fie la inc6eierea contractului de asiurare, fie
in cursul e,ecutarii acestuia, prin declaratia scrisa comunicata asiuratorului de catre
asiurat sau, cu acordul asiuratului, de catre contractantul asiurarii ori prin testamentul
intocmit de asiurat.
02. Inlocuirea sau re)ocarea beneficiarului asiurarii se poate face oricand in cursul
e,ecutarii contractului, in modurile pre)azute la alin. 01..
Pluralitatea de beneficiari 'rt. 2.222
'tunci cand sunt mai multi beneficiari desemnati, indemnizatia de asiurare se imparte in
mod eal intre acestia, daca nu s(a stipulat altfel.
Producerea cu intentie a riscului asiurat 'rt. 2.222
01. 'siuratorul nu datoreaza indemnizatia de asiurare daca<
a. riscul asiurat a fost produs prin sinuciderea asiuratului in termen de 2 ani de la
inc6eierea contractului de asiurare=
b. riscul asiurat a fost produs cu intentie de catre asiurat.
02. 'tunci cand un beneficiar al asiurarii a produs intentionat riscul asiurat,
indemnizatia de asiurare se plateste celorlalti beneficiari desemnati sau, in lipsa
acestora, asiuratului.
02. In cazul in care riscul asiurat consta in decesul asiuratului, iar un beneficiar al
asiurarii l(a produs intentionat, indemnizatia de asiurare se plateste celorlalti
beneficiari desemnati sau, in lipsa acestora, mostenitorilor asiuratului.
Rezer)a de prime 'rt. 2.223
01. In asiurarile la care se constituie rezer)e de prime, asiuratul poate sa inceteze plata
primelor cu dreptul de a mentine contractul la o suma asiurata redusa sau de a(l denunta,
solicitand restituirea rezer)ei constituite, conform contractului de asiurare.
02. Orice alta plata, indiferent de forma sub care este facuta de asiurator, diferita de
indemnizatia de asiurare sau de suma reprezentand restituirea rezer)ei in conditiile alin.
01., nu poate fi efectuata mai de)reme de ! luni de la data inc6eierii contractului de
asiurare.
Repunerea in )ioare a asiurarii 'rt. 2.225
'siuratul sau contractantul asiurarii, cu acordul asiuratului, poate sa ceara repunerea
in )ioare a asiurarii la care se constituie rezer)a te6nica, in cazurile pre)azute in
contractul de asiurare.
Dreptul la indemnizatie 'rt. 2.22!
01. Indemnizatia de asiurare este datorata independent de sumele cu)enite asiuratului
sau beneficiarului din asiurarile sociale, de repararea pre5udiciului de cei raspunzatori de
producerea sa, precum si de sumele primite de la alti asiuratori in temeiul altor contracte
de asiurare.
02. *reditorii asiuratului nu au dreptul sa urmareasca indemnizatia de asiurare cu)enita
beneficiarilor asiurarii sau mostenitorilor asiuratului, dupa caz.
Prescriptia 'rt. 2.22/
Drepturile asiuratilor asupra sumelor rezultand din rezer)ele te6nice care se constituie la
asiurarile de )iata pentru obliatii de plata scadente in )iitor nu sunt supuse prescriptiei.
Obliatia de informare 'rt. 2.22#
'siuratorii si imputernicitii lor au obliatia de a pune la dispozitia asiuratilor sau
contractantilor asiurarii informatii in leatura cu contractele de asiurare atat inaintea
inc6eierii, cat si pe durata e,ecutarii acestora. 'ceste informatii trebuie sa fie prezentate
in scris, in limba romana, sa fie redactate intr(o forma clara si sa cuprinda cel putin
urmatoarele elemente<
a. clauzele optionale sau suplimentare si beneficiile rezultate din )alorificarea rezer)elor
te6nice=
b. momentul inceperii si cel al incetarii contractului, inclusi) modalitatile de incetare a
acestuia=
c. modalitatile si termenele de plata a primelor de asiurare=
d. elementele de calcul al indemnizatiilor de asiurare, cu indicarea sumelor de
rascumparare, a sumelor asiurate reduse, precum si a ni)elului pana la care acestea sunt
arantate=
e. modalitatea de plata a indemnizatiilor de asiurare=
f. leea aplicabila contractului de asiurare=
. alte elemente stabilite prin norme adoptate de oranul de stat in a carui competenta
intra, potri)it leii, supra)e6erea acti)itatii din domeniul asiurarilor.
1ectiunea ! ( *oasiurarea, reasiurarea si retrocesiunea
*oasiurarea 'rt. 2.22;
01. *oasiurarea este operatiunea prin care 2 sau mai multi asiuratori acopera acelasi
risc, fiecare asumandu(si o cota(parte din acesta.
02. 8iecare coasiurator raspunde fata de asiurat numai in limita sumei pentru care s(a
ana5at prin contract.
Reasiurarea 'rt. 2.230
01. Reasiurarea este operatiunea de asiurare a unui asiurator, in calitate de reasiurat,
de catre un alt asiurator, in calitate de reasiurator.
02. Prin reasiurare<
a. reasiuratorul primeste prime de reasiurare, in sc6imbul carora contribuie, potri)it
obliatiilor preluate, la suportarea indemnizatiilor pe care reasiuratul le plateste la
producerea riscului care a facut obiectul reasiurarii=
b. reasiuratul cedeaza prime de reasiurare, in sc6imbul carora reasiuratorul contribuie,
potri)it obliatiilor preluate, la suportarea indemnizatiilor pe care reasiuratul le plateste
la producerea riscului care a facut obiectul reasiurarii.
02. Reasiurarea nu stine obliatiile asiuratorului si nu stabileste niciun raport 5uridic
intre asiurat si reasiurator.
Retrocesiunea 'rt. 2.231
Prin operatiunea de retrocesiune reasiuratorul poate ceda, la randul sau, o parte din
riscul acceptat.
*apitolul F+II ( *ontractul de renta )iaera
&otiune 'rt. 2.232
01. Prin contractul de renta )iaera o parte, numita debirentier, se oblia sa efectueze in
folosul unei anumite persoane, numita credirentier, prestatii periodice, constand in sume
de bani sau alte bunuri funibile.
02. Renta )iaera se constituie pe durata )ietii credirentierului daca partile nu au stipulat
constituirea acesteia pe durata )ietii debirentierului sau a unei terte persoane determinate.
Modurile de constituire 'rt. 2.232
01. Renta )iaera poate fi constituita cu titlu oneros, in sc6imbul unui capital de orice
natura, sau cu titlu ratuit si este supusa, sub rezer)a dispozitiilor capitolului de fata,
reulilor proprii ale actului 5uridic de constituire.
02. 'tunci cand renta )iaera este stipulata in fa)oarea unui tert, c6iar daca acesta o
primeste cu titlu ratuit, contractul nu este supus formei pre)azute pentru donatie.
*onstituirea pe durata )ietii mai multor persoane 'rt. 2.233
Renta )iaera poate fi constituita pe durata )ietii mai multor persoane, urmand ca, in
acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, obliatia de plata a rentei sa inceteze la data la
care decedeaza ultima dintre aceste persoane.
*onstituirea in fa)oarea mai multor persoane 'rt. 2.235
Daca nu s(a con)enit altfel, obliatia de plata a rentei )iaere este indi)izibila in pri)inta
credirentierilor.
*onstituirea pe durata )ietii unui tert de5a decedat 'rt. 2.23!
%ste lo)it de nulitate absoluta contractul care stipuleaza o renta constituita pe durata )ietii
unui tert care era decedat in ziua inc6eierii contractului.
*onstituirea pe durata )ietii unei persoane afectate de o boala letala 'rt. 2.23/
&u produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s(a constituit cu titlu oneros o
renta pe durata )ietii unei persoane care, la data inc6eierii contractului, suferea de o boala
din cauza careia a murit in inter)al de cel mult 20 de zile de la aceasta data.
Plata ratelor de renta 'rt. 2.23#
01. In lipsa de stipulatie contrara, ratele de renta se platesc trimestrial in a)ans si inde,ate
in functie de rata inflatiei.
02. 'tunci cand credirentierul decedeaza inainte de e,pirarea perioadei pentru care renta
s(a platit in a)ans, debirentierul nu poate cere restituirea sumei platite aferente perioadei
in care creditorul nu a mai fost in )iata.
9arantia leala 'rt. 2.23;
01. Pentru arantarea obliatiei de plata a rentei constituite cu titlu oneros, pre)ederile
art. 1./22 se aplica in mod corespunzator.
02. In cazul pre)azut la alin. 01., in )ederea inscrierii ipotecii leale nu este necesara
declararea )alorii creantei arantate.
%,ecutarea silita a ratelor 'rt. 2.250
01. In caz de neindeplinire a obliatiei de plata a ratelor scadente, credirentierul poate
cere sec6estrul si )anzarea bunurilor debirentierului, pana la concurenta unei sume
suficiente spre a asiura plata rentei pentru )iitor.
02. 'ceasta suma se stabileste, in conditiile leii, pe baza unei e,pertize intocmite in
conformitate cu metodoloia de calcul aplicabila in cazul asiurarilor de )iata, tinandu(se
seama, printre altele, de ratele de5a incasate de credirentier, de )arsta si de starea acestuia.
*6eltuielile e,pertizei sunt suportate de debirentier.
02. Dupa ce a fost obtinuta in urma )anzarii bunurilor debirentierului, suma se
consemneaza la o institutie de credit si )a fi platita credirentierului cu respectarea
cuantumului si scadentelor con)enite prin contractul de renta )iaera.
03. Daca debirentierul intra in lic6idare, credirentierul isi poate realiza dreptul la renta
inscriind in tabloul creditorilor o creanta al carei cuantum se determina potri)it alin. 02..
Rezolutiunea contractului la cererea credirentierului 'rt. 2.251
01. *reditorul unei rente )iaere constituite cu titlu oneros poate cere rezolutiunea
contractului daca debirentierul nu depune arantia promisa in )ederea e,ecutarii
obliatiei sale ori o diminueaza.
02. *redirentierul are dreptul la rezolutiune pentru nee,ecutarea fara 5ustificare a
obliatiei de plata a rentei de catre debirentier.
02. In lipsa unei stipulatii contrare, rezolutiunea nu confera debirentierului dreptul de a
obtine restituirea ratelor de renta de5a platite.
Ire)ocabilitatea contractului 'rt. 2.252
01. Debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului si
renuntand la restituirea ratelor platite.
02. Debirentierul este tinut la plata rentei pana la decesul persoanei pe durata )ietii careia
a fost constituita renta, oricat de impo)aratoare ar putea de)eni prestarea acesteia.
Insesizabilitatea rentei 'rt. 2.252
&umai renta )iaera cu titlu ratuit poate fi declarata insesizabila prin contract. *6iar si
in acest caz, stipulatia nu isi produce efectele decat in limita )alorii rentei care este
necesara credirentierului pentru asiurarea intretinerii.
Dispozitiile art. 2.25/ alin. 02. se aplica in mod corespunzator.
*apitolul F+III ( *ontractul de intretinere
&otiune 'rt. 2.253
01. Prin contractul de intretinere o parte se oblia sa efectueze in folosul celeilalte parti
sau al unui anumit tert prestatiile necesare intretinerii si inri5irii pentru o anumita durata.
02. Daca prin contract nu s(a pre)azut durata intretinerii ori s(a pre)azut numai caracterul
)iaer al acesteia, atunci intretinerea se datoreaza pentru toata durata )ietii creditorului
intretinerii.
8orma contractului 'rt. 2.255
*ontractul de intretinere se inc6eie in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
'plicarea reulilor de la renta )iaera 'rt. 2.25!
01. Dispozitiile art. 2.232:2.23/, art. 2.23;, art. 2.251 alin. 01. si art. 2.252 se aplica in
mod corespunzator si contractului de intretinere.
02. In lipsa unei stipulatii contrare, obliatia de intretinere este indi)izibila atat in pri)inta
creditorilor, cat si in pri)inta debitorilor.
Intinderea obliatiei de intretinere 'rt. 2.25/
01. Debitorul intretinerii datoreaza creditorului prestatii stabilite in mod ec6itabil tinandu(
se seama de )aloarea capitalului si de conditia sociala anterioara a creditorului.
02. Debitorul este obliat in special sa asiure creditorului 6rana, imbracaminte,
incaltaminte, mena5, precum si folosinta unei locuinte corespunzatoare. Intretinerea
cuprinde, de asemenea, inri5irile si c6eltuielile necesare in caz de boala.
02. In cazul in care intretinerea are caracter )iaer sau atunci cand creditorul decedeaza in
cursul duratei contractului, debitorul are obliatia sa il inmormanteze.
03. Intretinerea continua a fi datorata in aceeasi masura c6iar daca, in cursul e,ecutarii
contractului, bunul care a constituit capitalul a pierit total sau partial ori si(a diminuat
)aloarea, dintr(o cauza pentru care creditorul intretinerii nu este tinut sa raspunda.
05. *lauza prin care creditorul intretinerii se oblia la prestarea unor ser)icii este
considerata nescrisa.
*aracterul incesibil si insesizabil al intretinerii 'rt. 2.25#
Drepturile creditorului intretinerii nu pot fi cedate sau supuse urmaririi.
Protectia creditorilor partilor 'rt. 2.25;
*aracterul personal al contractului de intretinere nu poate fi in)ocat de parti pentru a se
opune actiunii in re)ocarea contractului sau actiunii oblice introduse pentru e,ecutarea
sa.
*azul special de re)ocare 'rt. 2.2!0
01. *ontractul de intretinere este re)ocabil in folosul persoanelor carora creditorul
intretinerii le datoreaza alimente in temeiul leii daca, prin efectul contractului, el s(a
lipsit de mi5loacele necesare indeplinirii obliatiei de a asiura alimentele.
02. Re)ocarea poate fi ceruta c6iar daca nu e,ista frauda din partea debitorului intretinerii
si indiferent de momentul inc6eierii contractului de intretinere.
02. In loc sa dispuna re)ocarea contractului, instanta de 5udecata poate, c6iar si din oficiu,
insa numai cu acordul debitorului intretinerii, sa il oblie pe acesta sa asiure alimente
persoanelor fata de care creditorul are o astfel de obliatie leala, fara ca in acest mod sa
fie diminuate prestatiile datorate creditorului intretinerii.
Inlocuirea intretinerii prin renta 'rt. 2.2!1
01. Daca prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din moti)e
obiecti)e sau daca debitorul intretinerii decedeaza si nu inter)ine o inteleere intre parti,
instanta 5udecatoreasca poate sa inlocuiasca, la cererea oricareia dintre parti, fie si numai
temporar, intretinerea in natura cu o suma de bani corespunzatoare.
02. 'tunci cand prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din
culpa uneia dintre parti, instanta )a ma5ora sau, dupa caz, diminua cuantumul sumei de
bani care inlocuieste prestatia de intretinere.
Reulile aplicabile in cazul inlocuirii intretinerii prin renta 'rt. 2.2!2
01. In toate cazurile in care intretinerea a fost inlocuita potri)it pre)ederilor art. 2.2!1
de)in aplicabile dispozitiile care relementeaza contractul de renta )iaera.
02. *u toate acestea, daca prin contractul de intretinere nu s(a con)enit altfel, obliatia de
plata a rentei ramane indi)izibila intre debitori.
Incetarea contractului de intretinere 'rt. 2.2!2
01. *ontractul de intretinere inc6eiat pe durata determinata inceteaza la e,pirarea acestei
durate, cu e,ceptia cazului in care creditorul intretinerii decedeaza mai de)reme.
02. 'tunci cand comportamentul celeilalte parti face imposibila e,ecutarea contractului in
conditii conforme bunelor mora)uri, cel interesat poate cere rezolutiunea.
02. In cazul pre)azut la alin. 02., precum si atunci cand se intemeiaza pe nee,ecutarea
fara 5ustificare a obliatiei de intretinere, rezolutiunea nu poate fi pronuntata decat de
instanta, dispozitiile art. 1.552 nefiind aplicabile. Orice clauza contrara este considerata
nescrisa.
03. Daca rezolutiunea a fost ceruta pentru unul dintre moti)ele pre)azute la alin. 02. sau
02., oferta de intretinere facuta de debitorul parat dupa introducerea actiunii nu poate
impiedica rezolutiunea contractului.
05. In cazul in care rezolutiunea se pronunta pentru unul dintre moti)ele pre)azute la alin.
02. sau 02., debitorul in culpa nu poate obtine restituirea prestatiilor de intretinere de5a
e,ecutate.
0!. Dreptul la actiunea in rezolutiune se transmite mostenitorilor.
0/. Rezolutiunea contractului de intretinere nu se poate cere pentru moti)ele pre)azute la
art. 2.2!1 alin. 01..
*apitolul FIF ( Cocul si pariul
Lipsa dreptului la actiune 'rt. 2.2!3
01. Pentru plata unei datorii nascute dintr(un contract de 5oc sau de pariu nu e,ista drept
la actiune.
02. *el care pierde nu poate sa ceara restituirea platii facute de buna)oie. *u toate
acestea, se poate cere restituirea in caz de frauda sau daca acela care a platit era lipsit de
capacitate de e,ercitiu ori a)ea capacitate de e,ercitiu restransa.
02. Datoriile nascute din contractul de 5oc sau de pariu nu pot constitui obiect de
tranzactie, recunoastere de datorie, compensatie, no)atie, remitere de datorie cu sarcina
ori alte asemenea acte 5uridice.
*ompetitiile sporti)e 'rt. 2.2!5
01. Dispozitiile art. 2.2!3 nu se aplica pariurilor facute intre persoanele care iau ele insele
parte la curse, la 5ocuri de indemanare sau la orice fel de 5ocuri sporti)e.
02. *u toate acestea, daca suma pariului este e,cesi)a, instanta poate sa respina actiunea
sau, dupa caz, sa reduca suma.
02. In cazurile pre)azute la alin. 01., intermediarii leal autorizati sa adune mize de la
persoane care nu iau parte la 5oc nu pot in)oca dispozitiile art. 2.2!3 alin. 01. si 02..
Cocurile si pariurile autorizate 'rt. 2.2!!
Cocurile si pariurile dau loc la actiune in 5ustitie numai cand au fost permise de autoritatea
competenta.
*apitolul FF ( $ranzactia
&otiune 'rt. 2.2!/
01. $ranzactia este contractul prin care partile pre)in sau stin un litiiu, inclusi) in faza
e,ecutarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor
drepturi de la una la cealalta.
02. Prin tranzactie se pot naste, modifica sau stine raporturi 5uridice diferite de cele ce
fac obiectul litiiului dintre parti.
Domeniul de aplicare 'rt. 2.2!#
01. &u se poate tranzactiona asupra capacitatii sau starii ci)ile a persoanelor si nici cu
pri)ire la drepturi de care partile nu pot sa dispuna potri)it leii.
02. 1e poate insa tranzactiona asupra actiunii ci)ile deri)and din sa)arsirea unei
infractiuni.
Indi)izibilitatea tranzactiei 'rt. 2.2!;
$ranzactia este indi)izibila in ceea ce pri)este obiectul sau. In lipsa unei stipulatii
contrare, ea nu poate fi desfiintata in parte.
Intinderea tranzactiei 'rt. 2.2/0
01. $ranzactia se marineste numai la obiectul ei= renuntarea facuta la toate drepturile,
actiunile si pretentiile nu se intinde decat asupra cauzei cu pri)ire la care s(a facut
tranzactia.
02. $ranzactia nu pri)este decat cauza cu pri)ire la care a fost inc6eiata, fie ca partile si(
au manifestat intentia prin e,presii enerale sau speciale, fie ca intentia lor rezulta in mod
necesar din ceea ce s(a pre)azut in cuprinsul tranzactiei.
*apacitatea de e,ercitiu 'rt. 2.2/1
Pentru a tranzactiona, partile trebuie sa aiba deplina capacitate de a dispune de drepturile
care formeaza obiectul contractului. *ei care nu au aceasta capacitate pot tranzactiona
numai in conditiile pre)azute de lee.
*onditiile de forma 'rt. 2.2/2
Pentru a putea fi do)edita, tranzactia trebuie sa fie inc6eiata in scris.
*auzele de nulitate 'rt. 2.2/2
01. $ranzactia poate fi afectata de aceleasi cauze de nulitate ca orice alt contract.
02. *u toate acestea, ea nu poate fi anulata pentru eroare de drept referitoare la c6estiunile
ce constituie obiectul neinteleerii partilor si nici pentru leziune.
$ranzactia asupra unui act nul 'rt. 2.2/3
01. %ste nula tranzactia inc6eiata pentru e,ecutarea unui act 5uridic lo)it de nulitate
absoluta, in afara de cazul in care partile au tranzactionat e,pres asupra nulitatii.
02. In cazul in care tranzactia s(a inc6eiat pentru e,ecutarea unui act anulabil, anularea
tranzactiei poate fi ceruta doar de partea care la data inc6eierii tranzactiei nu cunostea
cauza de anulabilitate.
Inscrisurile false 'rt. 2.2/5
%ste, de asemenea, nula tranzactia inc6eiata pe baza unor inscrisuri do)edite ulterior ca
fiind false.
Inscrisurile necunoscute 'rt. 2.2/!
01. Descoperirea ulterioara de inscrisuri necunoscute partilor si care ar fi putut influenta
continutul tranzactiei nu reprezinta o cauza de nulitate a acesteia, cu e,ceptia cazului in
care inscrisurile au fost ascunse de catre una dintre parti sau, cu stiinta ei, de catre un tert.
02. $ranzactia este nula daca din inscrisurile descoperite rezulta ca partile sau numai una
dintre ele nu a)eau niciun drept asupra caruia sa poata tranzactiona.
$ranzactia asupra unui proces terminat 'rt. 2.2//
$ranzactia asupra unui proces este anulabila la cererea partii care nu a cunoscut ca litiiul
fusese solutionat printr(o 6otarare 5udecatoreasca intrata in puterea lucrului 5udecat.
$ranzactia constatata prin 6otarare 5udecatoreasca 'rt. 2.2/#
01. $ranzactia care, punand capat unui proces inceput, este constatata printr(o 6otarare
5udecatoreasca poate fi desfiintata prin actiune in nulitate sau actiune in rezolutiune ori
reziliere, precum orice alt contract. %a poate fi, de asemenea, atacata cu actiune
re)ocatorie sau cu actiunea in declararea simulatiei.
02. >otararea prin care s(a desfiintat tranzactia in cazurile pre)azute la alin. 01. face ca
6otararea 5udecatoreasca prin care tranzactia fusese constatata sa fie lipsita de orice efect.
$itlul F ( 9arantiile personale
*apitolul I ( Dispozitii enerale
$ipurile de arantii personale 'rt. 2.2/;
9arantiile personale sunt fideiusiunea, arantiile autonome, precum si alte arantii anume
pre)azute de lee.
*apitolul II ( 8ideiusiunea
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
&otiune 'rt. 2.2#0
8ideiusiunea este contractul prin care o parte, fideiusorul, se oblia fata de cealalta parte,
care are intr(un alt raport obliational calitatea de creditor, sa e,ecute, cu titlu ratuit sau
in sc6imbul unei remuneratii, obliatia debitorului daca acesta din urma nu o e,ecuta.
8ideiusiunea obliatorie 'rt. 2.2#1
8ideiusiunea poate fi impusa de lee sau dispusa de instanta 5udecatoreasca.
8orma fideiusiunii 'rt. 2.2#2
8ideiusiunea nu se prezuma, ea trebuie asumata in mod e,pres printr(un inscris, autentic
sau sub semnatura pri)ata, sub sanctiunea nulitatii absolute.
*onsimtamantul debitorului principal 'rt. 2.2#2
8ideiusiunea poate fi contractata fara stiinta si c6iar impotri)a )ointei debitorului
principal.
7eneficiarul fideiusiunii 'rt. 2.2#3
8ideiusiunea se poate constitui pentru a aranta obliatia unui alt fideiusor.
*onditiile pentru a de)eni fideiusor 'rt. 2.2#5
01. Debitorul care este obliat sa constituie o fideiusiune trebuie sa prezinte o persoana
capabila de a se oblia, care are si mentine in Romania bunuri suficiente pentru a
satisface creanta si care domiciliaza in Romania. Daca )reuna dintre aceste conditii nu
este indeplinita, debitorul trebuie sa prezinte un alt fideiusor.
02. 'ceste reuli nu se aplica atunci cand creditorul a cerut ca fideiusor o anumita
persoana.
1ubstituirea fideiusiunii leale sau 5udiciare 'rt. 2.2#!
Debitorul care este tinut sa constituie o fideiusiune leala sau 5udiciara poate oferi in
locul acesteia o alta arantie, considerata suficienta.
Litiiile cu pri)ire la caracterul suficient al fideiusiunii 'rt. 2.2#/
Litiiile cu pri)ire la caracterul suficient al bunurilor fideiusorului sau al arantiei oferite
in locul fideiusiunii sunt solutionate de instanta, pe cale de ordonanta presedintiala.
Obliatia principala 'rt. 2.2##
01. 8ideiusiunea nu poate e,ista decat pentru o obliatie )alabila.
02. 1e pot insa aranta prin fideiusiune obliatii naturale, precum si cele de care debitorul
principal se poate libera in)ocand incapacitatea sa, daca fideiusorul cunostea aceste
impre5urari.
02. De asemenea, fideiusiunea poate fi constituita pentru o datorie )iitoare sau
conditionala.
Limitele fideiusiunii 'rt. 2.2#;
01. 8ideiusiunea nu poate fi e,tinsa peste limitele in care a fost contractata.
02. 8ideiusiunea care depaseste ceea ce este datorat de debitorul principal sau care este
contractata in conditii mai oneroase nu este )alabila decat in limita obliatiei principale.
Intinderea fideiusiunii 'rt. 2.2;0
01. In lipsa unei stipulatii contrare, fideiusiunea unei obliatii principale se intinde la
toate accesoriile acesteia, c6iar si la c6eltuielile ulterioare notificarii facute fideiusorului
si la c6eltuielile aferente cererii de c6emare in 5udecata a acestuia.
02. 8ideiusorul datoreaza c6eltuielile de 5udecata si de e,ecutare silita a)ansate de
creditor in cadrul procedurilor indreptate impotri)a debitorului principal numai in cazul
in care creditorul l(a instiintat din timp.
8ideiusiunea partiala 'rt. 2.2;1
8ideiusiunea poate fi contractata pentru o parte din obliatia principala sau in conditii
mai putin oneroase.
8ideiusiunea asimilata 'rt. 2.2;2
In cazul in care o parte se ana5eaza fata de o alta parte sa acorde un imprumut unui tert,
creditorul acestui ana5ament este considerat fideiusor al obliatiei de restituire a
imprumutului.
1ectiunea 2 ( %fectele fideiusiunii
@1. %fectele fideiusiunii intre creditor si fideiusor
Obliatia fideiusorului 'rt. 2.2;2
8ideiusorul nu este tinut sa indeplineasca obliatia debitorului decat daca acesta nu o
e,ecuta.
7eneficiul de discutiune 'rt. 2.2;3
01. 8ideiusorul con)entional sau leal are facultatea de a cere creditorului sa urmareasca
mai intai bunurile debitorului principal, daca nu a renuntat la acest beneficiu in mod
e,pres.
02. 8ideiusorul 5udiciar nu poate cere urmarirea bunurilor debitorului principal sau ale
)reunui alt fideiusor.
In)ocarea beneficiului de discutiune 'rt. 2.2;5
01. 8ideiusorul care se pre)aleaza de beneficiul de discutiune trebuie sa il in)oce inainte
de 5udecarea fondului procesului, sa indice creditorului bunurile urmaribile ale
debitorului principal si sa a)anseze acestuia sumele necesare urmaririi bunurilor.
02. *reditorul care intarzie urmarirea raspunde fata de fideiusor, pana la concurenta
)alorii bunurilor indicate, pentru insol)abilitatea debitorului principal sur)enita dupa
indicarea de catre fideiusor a bunurilor urmaribile ale debitorului principal.
%,ceptiile in)ocate de fideiusor 'rt. 2.2;!
8ideiusorul, c6iar solidar, poate opune creditorilor toate mi5loacele de aparare pe care le
putea opune debitorul principal, afara de cele care ii sunt strict personale acestuia din
urma sau care sunt e,cluse prin ana5amentul asumat de fideiusor.
Pluralitatea de fideiusori 'rt. 2.2;/
'tunci cand mai multe persoane s(au constituit fideiusori ai aceluiasi debitor pentru
aceeasi datorie, fiecare dintre ele este obliata la intreaa datorie si )a putea fi urmarita
ca atare, insa cel urmarit poate in)oca beneficiul de di)iziune, daca nu a renuntat in mod
e,pres la acesta.
7eneficiul de di)iziune 'rt. 2.2;#
01. Prin efectul beneficiului de di)iziune, fiecare fideiusor poate cere creditorului sa isi
di)ida mai intai actiunea si sa o reduca la partea fiecaruia.
02. Daca )reunul dintre fideiusori era insol)abil atunci cand unul dintre ei a obtinut
di)iziunea, acesta din urma ramane obliat proportional pentru aceasta insol)abilitate.
%l nu raspunde insa pentru insol)abilitatea sur)enita dupa di)iziune.
Di)izarea actiunii de catre creditor 'rt. 2.2;;
Daca insa creditorul insusi a di)izat actiunea sa, el nu mai poate re)eni asupra di)iziunii,
c6iar daca inainte de data la care a facut aceasta di)iziune ar fi e,istat fideiusori
insol)abili.
8ideiusiunea solidara 'rt. 2.200
'tunci cand se oblia impreuna cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar sau de
codebitor solidar, fideiusorul nu mai poate in)oca beneficiile de discutiune si de
di)iziune.
Proroarea termenului si decaderea din termen 'rt. 2.201
8ideiusorul nu este liberat prin simpla prelunire a termenului acordat de creditor
debitorului principal. $ot astfel, decaderea din termen a debitorului principal produce
efecte cu pri)ire la fideiusor.
Informarea fideiusorului 'rt. 2.202
*reditorul este tinut sa ofere fideiusorului, la cererea acestuia, orice informatie utila
asupra continutului si modalitatilor obliatiei principale si asupra stadiului e,ecutarii
acesteia.
Renuntarea anticipata 'rt. 2.202
8ideiusorul nu poate renunta anticipat la dreptul de informare si la beneficiul e,ceptiei
subroatiei.
8ideiusiunea data unui fideiusor 'rt. 2.203
*el care a dat fideiusiune fideiusorului debitorului principal nu este obliat fata de
creditor decat in cazul cand debitorul principal si toti fideiusorii sai sunt insol)abili ori
sunt liberati prin efectul unor e,ceptii personale debitorului principal sau fideiusorilor sai.
@2. %fectele fideiusiunii intre debitor si fideiusor
1ubroarea fideiusorului 'rt. 2.205
8ideiusorul care a platit datoria este de drept subroat in toate drepturile pe care
creditorul le a)ea impotri)a debitorului.
Intinderea dreptului de reres 'rt. 2.20!
01. 8ideiusorul care s(a obliat cu acordul debitorului poate cere acestuia ceea ce a platit,
si anume capitalul, dobanzile si c6eltuielile, precum si daunele(interese pentru repararea
oricarui pre5udiciu pe care acesta l(a suferit din cauza fideiusiunii. %l poate, de asemenea,
sa ceara dobanzi pentru orice suma pe care a trebuit sa o plateasca creditorului, c6iar daca
datoria principala nu producea dobanzi.
02. 8ideiusorul care s(a obliat fara consimtamantul debitorului nu poate recupera de la
acesta decat ceea ce debitorul ar fi fost tinut sa plateasca, inclusi) dauneinterese, daca
fideiusiunea nu ar fi a)ut loc, afara de c6eltuielile subsec)ente notificarii platii, care sunt
in sarcina debitorului.
Reresul contra debitorului incapabil 'rt. 2.20/
'tunci cand debitorul principal se libereaza de obliatie in)ocand incapacitatea sa,
fideiusorul are reres impotri)a debitorului principal numai in limita imboatirii acestuia.
Reresul contra mai multor debitori principali 'rt. 2.20#
*and pentru aceeasi datorie sunt mai multi debitori principali care s(au obliat solidar,
fideiusorul care a arantat pentru toti are impotri)a oricaruia dintre ei actiune in restituire
pentru tot ceea ce a platit.
Limitele reresului 'rt. 2.20;
Daca s(a obliat impotri)a )ointei debitorului principal, fideiusorul care a platit nu are
decat drepturile pre)azute la art. 2.205.
Pierderea dreptului de reres 'rt. 2.210
01. 8ideiusorul care a platit o datorie nu are actiune impotri)a debitorului principal care a
platit ulterior aceeasi datorie fara ca fideiusorul sa il fi instiintat cu pri)ire la plata facuta.
02. 8ideiusorul care a platit fara a(l instiinta pe debitorul principal nu are actiune
impotri)a acestuia daca, la momentul platii, debitorul a)ea mi5loacele pentru a declara
stinsa datoria. In aceleasi impre5urari, fideiusorul nu are actiune impotri)a debitorului
decat pentru sumele pe care acesta ar fi fost c6emat sa le plateasca, in masura in care
putea opune creditorului mi5loace de aparare pentru a obtine reducerea datoriei.
02. In toate cazurile, fideiusorul pastreaza dreptul de a cere creditorului restituirea, in tot
sau in parte, a platii facute.
Instiintarea fideiusorului 'rt. 2.211
01. Debitorul care cunoaste e,istenta fideiusiunii este obliat sa il instiinteze de indata pe
fideiusor cand plateste creditorului.
02. Daca o asemenea instiintare nu a fost facuta, fideiusorul care plateste creditorului fara
sa stie ca acesta a fost platit are actiune in restituire si impotri)a debitorului.
Reresul anticipat 'rt. 2.212
01. 8ideiusorul care s(a obliat cu acordul debitorului se poate indrepta impotri)a
acestuia, c6iar inainte de a plati, atunci cand este urmarit in 5ustitie pentru plata, cand
debitorul este insol)abil ori cand s(a obliat a(l libera de arantie intr(un anumit termen
care a e,pirat.
02. 'ceasta reula se aplica si atunci cand datoria a a5uns la termen, c6iar daca creditorul,
fara consimtamantul fideiusorului, i(a acordat debitorului un nou termen de plata sau
cand, din cauza pierderilor suferite de debitor ori a unei culpe a acestuia, fideiusorul
suporta riscuri semnificati) mai mari decat in momentul in care s(a obliat.
@2. %fectele fideiusiunii intre mai multi fideiusori
Reresul contra celorlalti fideiusori 'rt. 2.212
01. *and mai multe persoane au dat fideiusiune aceluiasi debitor si pentru aceeasi datorie,
fideiusorul care a platit datoria are reres impotri)a celorlalti fideiusori pentru partea
fiecaruia.
02. 'ceasta actiune nu poate fi introdusa decat in cazurile in care fideiusorul putea,
inainte de a plati, sa se indrepte impotri)a debitorului.
02. Daca unul dintre fideiusori este insol)abil, partea ce re)ine acestuia se di)ide
proportional intre ceilalti fideiusori si cel care a platit.
1ectiunea 2 ( Incetarea fideiusiunii
*onfuziunea 'rt. 2.213
*onfuziunea calitatilor de debitor principal si fideiusor, cand de)in mostenitori unul fata
de celalalt, nu stine actiunea creditorului nici impotri)a debitorului principal, nici
impotri)a aceluia care a dat fideiusiune pentru fideiusor.
Liberarea fideiusorului prin fapta creditorului 'rt. 2.215
Daca, urmare a faptei creditorului, subroatia nu ar profita fideiusorului, acesta din urma
este liberat in limita sumei pe care nu ar putea sa o recupereze de la debitor.
Liberarea fideiusorului pentru obliatiile )iitoare sau nedeterminate 'rt. 2.21!
01. 'tunci cand este data in )ederea acoperirii datoriilor )iitoare ori nedeterminate sau
pentru o perioada nedeterminata, fideiusiunea poate inceta dupa 2 ani, prin notificarea
facuta debitorului, creditorului si celorlalti fideiusori, daca, intre timp, creanta nu a
de)enit e,iibila.
02. 'ceasta reula nu se aplica in cazul fideiusiunii 5udiciare.
1tinerea obliatiei principale prin darea in plata 'rt. 2.21/
'tunci cand creditorul a primit de buna)oie un imobil sau un bun drept plata a datoriei
principale, fideiusorul ramane liberat c6iar si atunci cand creditorul este ulterior e)ins de
acel bun.
4rmarirea debitorului principal 'rt. 2.21#
01. 8ideiusorul ramane tinut si dupa implinirea termenului obliatiei principale, in cazul
in care creditorul a introdus actiune impotri)a debitorului principal in termen de ! luni de
la scadenta si a continuat(o cu dilienta.
02. Pre)ederile alin. 01. se aplica si in cazul in care fideiusorul a limitat in mod e,pres
fideiusiunea la termenul obliatiei principale. In acest caz, fideiusorul este tinut doar daca
actiunea impotri)a debitorului principal este introdusa in termen de doua luni de la
scadenta.
Decesul fideiusorului 'rt. 2.21;
8ideiusiunea inceteaza prin decesul fideiusorului, c6iar daca e,ista stipulatie contrara.
*azul special 'rt. 2.220
01. 8ideiusiunea constituita in considerarea unei anumite functii detinute de debitorul
principal se stine la incetarea acestei functii.
02. *u toate acestea, fideiusorul ramane tinut pentru toate datoriile e,istente la incetarea
fideiusiunii, c6iar daca acestea sunt supuse unei conditii sau unui termen.
*apitolul III ( 9arantiile autonome
1crisoarea de arantie 'rt. 2.221
01. 1crisoarea de arantie este ana5amentul ire)ocabil si neconditionat prin care o
persoana, denumita emitent, se oblia, la solicitarea unei persoane denumite ordonator, in
considerarea unui raport obliational pree,istent, dar independent de acesta, sa plateasca
o suma de bani unei terte persoane, denumita beneficiar, in conformitate cu termenii
ana5amentului asumat.
02. 'na5amentul astfel asumat se e,ecuta la prima si simpla cerere a beneficiarului, daca
prin te,tul scrisorii de arantie nu se pre)ede altfel.
02. %mitentul nu poate opune beneficiarului e,ceptiile intemeiate pe raportul obliational
pree,istent ana5amentului asumat prin scrisoarea de arantie si nu poate fi tinut sa
plateasca in caz de abuz sau de frauda )adita.
03. %mitentul care a efectuat plata are drept de reres impotri)a ordonatorului scrisorii de
arantie.
05. In lipsa unei con)entii contrare, scrisoarea de arantie nu este transmisibila odata cu
transmiterea drepturilor si"sau obliatiilor din raportul obliational pree,istent.
0!. 7eneficiarul poate transmite dreptul de a solicita plata in cadrul scrisorii de arantie,
daca in te,tul acesteia s(a pre)azut in mod e,pres.
0/. Daca in te,tul scrisorii de arantie nu se pre)ede altfel, aceasta produce efecte de la
data emiterii ei si isi inceteaza de drept )alabilitatea la e,pirarea termenului stipulat,
independent de remiterea oriinalului scrisorii de arantie.
1crisoarea de confort 'rt. 2.222
01. 1crisoarea de confort este acel ana5ament ire)ocabil si autonom prin care emitentul
isi asuma o obliatie de a face sau de a nu face, in scopul sustinerii unei alte persoane,
denumita debitor, in )ederea e,ecutarii obliatiilor acesteia fata de un creditor al sau.
%mitentul nu )a putea opune creditorului nicio aparare sau e,ceptie deri)and din raportul
obliational dintre creditor si debitor.
02. In cazul in care debitorul nu isi e,ecuta obliatia, emitentul scrisorii de confort poate
fi obliat numai la plata de daune(interese fata de creditor si numai daca acesta din urma
face do)ada ca emitentul scrisorii de confort nu si(a indeplinit obliatia asumata prin
scrisoarea de confort.
02. %mitentul scrisorii de confort care a cazut in pretentii fata de creditor are drept de
reres impotri)a debitorului.
$itlul FI ( Pri)ileiile si arantiile reale
*apitolul I ( Dispozitii enerale
Domeniul de aplicare 'rt. 2.222
Prezentul titlu relementeaza pri)ileiile, precum si arantiile reale destinate sa asiure
indeplinirea unei obliatii patrimoniale.
9arantia comuna a creditorilor 'rt. 2.223
01. *el care este obliat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile,
prezente si )iitoare. %le ser)esc drept arantie comuna a creditorilor sai.
02. &u pot face obiectul arantiei pre)azute la alin. 01. bunurile insesizabile.
02. *reditorii ale caror creante s(au nascut in leatura cu o anumita di)iziune a
patrimoniului, autorizata de lee, trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac
obiectul acelei mase patrimoniale. Daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea
creantelor, pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului.
03. 7unurile care fac obiectul unei di)iziuni a patrimoniului afectate e,ercitiului unei
profesii autorizate de lee pot fi urmarite numai de creditorii ale caror creante s(au nascut
in leatura cu profesia respecti)a. 'cesti creditori nu )or putea urmari celelalte bunuri ale
debitorului.
Limitarea drepturilor creditorului 'rt. 2.225
Debitorul si creditorul pot con)eni sa limiteze dreptul creditorului de a urmari bunurile
care nu ii sunt ipotecate.
%alitatea creditorilor 'rt. 2.22!
01. Pretul bunurilor debitorului se imparte intre creditori proportional cu )aloarea creantei
fiecaruia, afara de cazul in care e,ista intre ei cauze de preferinta ori con)entii cu pri)ire
la ordinea indestularii lor.
02. *reditorii care au acelasi ran au deopotri)a drept la plata, proportional cu )aloarea
creantei fiecaruia dintre ei.
*auzele de preferinta 'rt. 2.22/
*auzele de preferinta sunt pri)ileiile, ipotecile si a5ul.
Preferinta acordata statului 'rt. 2.22#
Preferinta acordata statului si unitatilor administrati)(teritoriale pentru creantele lor se
relementeaza prin lei speciale. O asemenea preferinta nu poate afecta drepturile
dobandite anterior de catre terti.
*lauzele de insesizabilitate 'rt. 2.22;
01. *onditiile cerute pentru )aliditatea clauzelor de inalienabilitate se aplica in mod
corespunzator clauzelor prin care se stipuleaza insesizabilitatea unui bun.
02. $oate bunurile care sunt, potri)it leii, inalienabile sunt insesizabile.
02. Pentru a fi opozabile tertilor, clauzele de insesizabilitate trebuie inscrise in reistrele
de publicitate mobiliara sau, dupa caz, imobiliara.
1tramutarea arantiei 'rt. 2.220
01. Daca bunul re)at a pierit ori a fost deteriorat, indemnizatia de asiurare sau, dupa
caz, suma datorata cu titlu de despaubire este afectata la plata creantelor pri)ileiate sau
ipotecare, dupa ranul lor.
02. 1unt afectate platii acelorasi creante sumele datorate in temeiul e,proprierii pentru
cauza de utilitate publica sau cu titlu de despaubire pentru inradiri ale dreptului de
proprietate stabilite prin lee.
Procedura stramutarii arantiei 'rt. 2.221
01. 1umele datorate cu titlu de indemnizatie de asiurare sau despaubirea se
consemneaza intr(un cont bancar distinct purtator de dobanzi pe numele asiuratului, al
celui pre5udiciat sau, dupa caz, al e,propriatului si la dispozitia creditorilor care si(au
inscris arantia in reistrele de publicitate.
02. Debitorul nu poate dispune de aceste sume pana la stinerea tuturor creantelor
arantate decat cu acordul tuturor creditorilor ipotecari ori pri)ileiati. %l are insa dreptul
sa perceapa dobanzile.
02. In lipsa acordului partilor, creditorii isi pot satisface creantele numai potri)it
dispozitiilor leale pri)itoare la e,ecutarea ipotecilor.
Optiunea asiuratorului 'rt. 2.222
01. Prin contractul de asiurare, asiuratorul poate sa isi rezer)e dreptul de a repara,
reface sau inlocui bunul asiurat.
02. 'siuratorul )a notifica intentia de a e,ercita acest drept creditorilor care si(au inscris
arantia in reistrele de publicitate, in termen de 20 de zile de la data la care a cunoscut
producerea e)enimentului asiurat.
02. $itularii creantelor arantate pot cere plata indemnizatiei de asiurare in termen de 20
de zile de la data primirii notificarii.
*apitolul II ( Pri)ileiile
1ectiunea 1 ( Dispozitii comune
&otiune 'rt. 2.222
01. Pri)ileiul este preferinta acordata de lee unui creditor in considerarea creantei sale.
02. Pri)ileiul este indi)izibil.
Opozabilitatea pri)ileiilor 'rt. 2.223
Pri)ileiile sunt opozabile tertilor fara sa fie necesara inscrierea lor in reistrele de
publicitate, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
Prioritatea creantelor pri)ileiate fata de celelalte creante 'rt. 2.225
*reditorul pri)ileiat este preferat celorlalti creditori, c6iar daca drepturile acestora s(au
nascut ori au fost inscrise mai inainte.
Ranul pri)ileiilor intre ele 'rt. 2.22!
01. Ranul pri)ileiilor se stabileste prin lee.
02. Pri)ileiile relementate in prezentul capitol sunt preferate pri)ileiilor create, fara
indicarea ranului, prin lei speciale.
1tinerea pri)ileiilor 'rt. 2.22/
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, pri)ileiile se stin odata cu obliatia arantata.
1ectiunea 2 ( Pri)ileiile enerale si pri)ileiile speciale
Pri)ileiile enerale 'rt. 2.22#
Pri)ileiile asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului se stabilesc si se
e,ercita in conditiile pre)azute de *odul de procedura ci)ila.
Pri)ileiile speciale 'rt. 2.22;
01. *reantele pri)ileiate asupra anumitor bunuri mobile sunt urmatoarele<
a. creanta )anzatorului neplatit pentru pretul bunului mobil )andut unei persoane fizice
este pri)ileiata cu pri)ire la bunul )andut, cu e,ceptia cazului in care cumparatorul
dobandeste bunul pentru ser)iciul sau e,ploatarea unei intreprinderi=
b. creanta celui care e,ercita un drept de retentie este pri)ileiata cu pri)ire la bunul
asupra caruia se e,ercita dreptul de retentie, atat timp cat acest drept subzista.
02. In caz de concurs, pri)ileiile se e,ercita in ordinea pre)azuta la alin. 01.. Orice
stipulatie contrara se considera nescrisa.
1tinerea pri)ileiului special 'rt. 2.230
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, pri)ileiul special se stine prin instrainarea,
transformarea sau pieirea bunului. Dispozitiile art. 2.22/ raman aplicabile.
1tramutarea pri)ileiului )anzatorului 'rt. 2.231
'tunci cand cumparatorul )inde la randul sau bunul, pri)ileiul mentionat la art. 2.22;
alin. 01. lit. a. se e,ercita asupra bunului re)andut, c6iar daca pretul celei de(a doua
)anzari este inca neplatit de cel de(al doilea cumparator, cu preferinta fata de pri)ileiul
de care s(ar bucura primul cumparator.
1ectiunea 2 ( *oncursul pri)ileiilor intre ele si concursul dintre pri)ileii si ipoteci
*oncursul cauzelor de preferinta 'rt. 2.232
01. In caz de concurs intre pri)ileii sau intre acestea si ipoteci, creantele se satisfac in
ordinea urmatoare< 1. creantele pri)ileiate asupra unor bunuri mobile, pre)azute la art.
2.22;= 2. creantele arantate cu ipoteca sau a5.
02. *reditorul care beneficiaza de un pri)ileiu special este preferat titularului unei
ipoteci mobiliare perfecte daca isi inscrie pri)ileiul la ar6i)a inainte ca ipoteca sa fi
de)enit perfecta. $ot astfel, creditorul pri)ileiat este preferat titularului unei ipoteci
imobiliare daca isi inscrie pri)ileiul in cartea funciara mai inainte ca ipoteca sa fi fost
inscrisa.
*apitolul III ( Ipoteca
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
@1. Dispozitii comune
&otiune 'rt. 2.232
Ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate e,ecutarii unei
obliatii.
*aracterele 5uridice 'rt. 2.233
Ipoteca este, prin natura ei, accesorie si indi)izibila. %a subzista cat timp e,ista obliatia
pe care o aranteaza si poarta in intreime asupra tuturor bunurilor re)ate, asupra
fiecaruia dintre ele si asupra fiecarei parti din acestea, c6iar si in cazurile in care
proprietatea este di)izibila sau obliatiile sunt di)izibile.
Drepturile creditorului ipotecar 'rt. 2.235
01. Dreptul de ipoteca se mentine asupra bunurilor re)ate in orice mana ar trece.
02. *reditorul ipotecar are dreptul de a(si satisface creanta, in conditiile leii, inaintea
creditorilor c6irorafari, precum si inaintea creditorilor de ran inferior.
Opozabilitatea ipotecii 'rt. 2.23!
Daca prin lee nu se pre)ede altfel, ipoteca nu este opozabila tertilor decat din ziua
inscrierii sale in reistrele de publicitate.
Operatiunile asimilate 'rt. 2.23/
01. *ontractele care au ca efect conser)area sau constituirea unui drept asupra unui bun
pentru a asiura e,ecutarea unei obliatii, oricare ar fi numarul, natura sau denumirea lor,
nu sunt opozabile tertilor care au dobandit drepturi cu pri)ire la acel bun decat daca sunt
inscrise in reistrele de publicitate, potri)it reulilor stabilite pentru ipoteci.
02. 1unt asimilate astfel ipotecilor clauzele de rezer)a a proprietatii, pactele de
rascumparare ori cesiunile de creanta inc6eiate in scop de arantie.
02. Dispozitiile prezentului capitol pri)ind ordinea de preferinta si e,ecutarea ipotecilor
se aplica in mod corespunzator contractelor pre)azute la alin. 01..
%,ceptiile 'rt. 2.23#
Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica cesiunii drepturilor succesorale si cesiunii
drepturilor de proprietate intelectuala.
Iz)oarele ipotecii 'rt. 2.23;
01. Ipoteca poate fi instituita numai in conditiile leii si cu respectarea formalitatilor
pre)azute de lee.
02. Ipoteca poate fi con)entionala sau leala.
@2. Obiectul si intinderea ipotecii
Obiectul ipotecii 'rt. 2.250
01. Ipoteca poate a)ea ca obiect bunuri mobile sau imobile, corporale sau incorporale.
02. %a poate re)a bunuri determinate ori determinabile sau uni)ersalitati de bunuri.
7unurile inalienabile sau insesizabile 'rt. 2.251
01. 7unurile inalienabile sau insesizabile nu pot fi ipotecate.
02. Ipotecarea bunurilor inalienabile sau insesizabile )a fi )alabila ca ipoteca asupra unui
bun )iitor, in situatiile in care bunul in cauza este afectat de o inalienabilitate sau
insesizabilitate con)entionala.
Ipoteca nudei proprietati 'rt. 2.252
Ipoteca nudei proprietati se e,tinde asupra proprietatii depline la stinerea
dezmembramintelor.
Ipoteca unei cote(parti indi)ize 'rt. 2.252
01. Daca in urma parta5ului sau a unui alt act constituti) ori translati) de drepturi
constituitorul pastreaza )reun drept asupra unei parti materiale din bun, ipoteca ce fusese
constituita asupra unei cote(parti indi)ize din dreptul asupra bunului se stramuta de drept
asupra partii respecti)e din bun, insa numai in limita )alorii coteiparti indi)ize.
02. In caz contrar, ipoteca se stramuta de drept asupra sumelor cu)enite constituitorului.
Dispozitiile art. 2.221 se aplica in mod corespunzator.
Intinderea creantei ipotecare 'rt. 2.253
Ipoteca aranteaza cu acelasi ran capitalul, dobanzile, comisioanele, penalitatile si
c6eltuielile rezonabile facute cu recuperarea sau conser)area bunului.
%,tinderea ipotecii prin accesiune 'rt. 2.255
01. Ipoteca se e,tinde asupra bunurilor care se unesc prin accesiune cu bunul re)at.
02. Ipoteca mobiliara se mentine asupra bunului rezultat din transformarea bunului re)at
si se stramuta asupra celui creat prin contopirea sau unirea bunului re)at cu alte bunuri.
*el care dobandeste prin accesiune bunul astfel creat este tinut de ipoteca.
7unurile mobile accesorii unui imobil 'rt. 2.25!
01. 7unurile mobile care, fara a(si pierde indi)idualitatea, de)in accesorii ale unui imobil
pot fi ipotecate fie odata cu imobilul, fie separat.
02. Ipoteca mobiliara continua sa re)eze bunul c6iar si dupa ce acesta de)ine accesoriul
unui imobil. Ipoteca mobiliara se stine insa cu pri)ire la materialele de constructie sau
alte asemenea bunuri incorporate intr(o constructie sau intr(o alta amelioratiune a unui
teren.
Ipoteca asupra unei uni)ersalitati de bunuri 'rt. 2.25/
01. Ipoteca asupra unei uni)ersalitati de bunuri se intinde asupra tuturor bunurilor
cuprinse in aceasta.
02. Ipoteca se mentine asupra uni)ersalitatii de bunuri, c6iar si atunci cand bunurile
cuprinse in aceasta au pierit, daca debitorul le inlocuieste intr(un inter)al rezonabil,
tinand cont de cantitatea si natura bunurilor.
*esiunea ipotecii 'rt. 2.25#
01. Dreptul de ipoteca sau ranul acesteia poate fi cedat separat de creanta pe care o
aranteaza numai atunci cand suma pentru care este constituita ipoteca este determinata
in actul constituti).
02. In cazul pre)azut la alin. 01., cesiunea se face prin act inc6eiat in forma scrisa intre
creditorul ipotecar cedent si creditorul cesionar, cu instiintarea debitorului.
02. Dispozitiile in materie de carte funciara sau, dupa caz, cele care pri)esc opozabilitatea
fata de terti a ipotecii mobiliare raman aplicabile.
9arantiile asupra na)elor si aerona)elor 'rt. 2.25;
9arantiile reale asupra na)elor si aerona)elor se relementeaza prin lei speciale.
@2. %fectele ipotecii fata de terti
Dreptul de urmarire al creditorului ipotecar 'rt. 2.2!0
*reditorul ipotecar poate urmari bunul ipotecat in orice mana ar trece, fara a tine seama
de drepturile reale constituite sau inscrise dupa inscrierea ipotecii sale.
%fectele ipotecii fata de dobanditorul bunului 'rt. 2.2!1
01. *el care dobandeste un bun ipotecat raspunde cu acel bun pentru toate datoriile
ipotecare. Dobanditorul bunului ipotecat se bucura si, dupa caz, este tinut de toate
termenele de plata de care beneficiaza sau este tinut si debitorul obliatiei ipotecare.
02. Daca dobanditorul bunului ipotecat nu stine creanta ipotecara, creditorul poate
incepe urmarirea silita asupra bunului, in conditiile leii.
Drepturile reale anterioare ale tertului dobanditor 'rt. 2.2!2
'tunci cand creditorul ipotecar urmareste si )inde bunul dobandit de un tert de la cel care
a constituit ipoteca, drepturile reale principale pe care tertul le a)ea asupra bunului
anterior dobandirii proprietatii renasc cu ranul lor oriinar de drept sau, dupa caz, prin
reinscriere in cartea funciara.
Reresul dobanditorului care a platit datoria 'rt. 2.2!2
$ertul dobanditor care a platit datoria ipotecara sau care a suportat e,ecutarea se poate
intoarce impotri)a celui de la care a primit bunul pentru a fi despaubit, in conditiile
dreptului comun.
*onser)area actiunii personale 'rt. 2.2!3
Dispozitiile prezentei sectiuni nu e,clud dreptul creditorului ipotecar de a(l urmari pe cel
tinut personal pentru plata creantei ori de a urmari produsele bunului ipotecat atunci cand
leea o permite.
@3. Ipotecile con)entionale
Dreptul de a ipoteca 'rt. 2.2!5
Ipoteca con)entionala poate fi constituita numai de titularul dreptului ce urmeaza a fi
ipotecat si care are capacitatea de a dispune de acesta.
*onstituitorul ipotecii 'rt. 2.2!!
Ipoteca con)entionala poate fi constituita de debitorul obliatiei arantate sau de un tert.
Ipoteca unui drept anulabil sau conditional 'rt. 2.2!/
*el ce are asupra bunului un drept anulabil ori afectat de o conditie nu poate consimti
decat o ipoteca supusa aceleiasi nulitati sau conditii.
Ipoteca asupra unei uni)ersalitati de bunuri 'rt. 2.2!#
Ipoteca con)entionala asupra unei uni)ersalitati de bunuri mobile sau imobile, prezente
ori )iitoare, corporale sau incorporale nu poate fi consimtita decat cu pri)ire la bunurile
afectate acti)itatii unei intreprinderi.
Obliatiile arantate 'rt. 2.2!;
Ipoteca con)entionala poate aranta indeplinirea obliatiilor de orice fel.
Obliatiile )iitoare sau e)entuale 'rt. 2.2/0
'tunci cand aranteaza indeplinirea unei obliatii )iitoare, ipoteca dobandeste ran din
momentul inscrierii in reistrele de publicitate.
9arantia constituita in a)ans 'rt. 2.2/1
01. In cazul in care este constituita pentru a aranta plata unei sume de bani, ipoteca este
)alabila, c6iar daca, la momentul constituirii, debitorul nu a primit sau a primit doar in
parte prestatia in considerarea careia a constituit ipoteca.
02. Daca insa creditorul refuza sa dea sumele pe care s(a ana5at sa le puna la dispozitie si
in considerarea carora ipoteca a fost constituita, debitorul poate obtine reducerea sau
desfiintarea ipotecii, pe c6eltuiala creditorului, platindu(i acestuia sumele atunci datorate.
*reditorul datoreaza insa daune(interese.
*ontinutul contractului de ipoteca 'rt. 2.2/2
01. Ipoteca con)entionala nu este )alabila decat daca suma pentru care este constituita se
poate determina in mod rezonabil in temeiul actului de ipoteca.
02. 1ub sanctiunea nulitatii, contractul de ipoteca trebuie sa identifice constituitorul si
creditorul ipotecar, sa arate cauza obliatiei arantate si sa faca o descriere suficient de
precisa a bunului ipotecat.
02. 1tipulatia potri)it careia ipoteca poarta asupra tuturor bunurilor debitorului sau asupra
tuturor bunurilor prezente si )iitoare ale acestuia nu constituie o descriere suficient de
precisa in sensul alin. 02..
Drepturile constituitorului 'rt. 2.2/2
*el care a constituit ipoteca este liber sa foloseasca, sa administreze si sa dispuna de
bunul re)at, insa cu indatorirea de a nu )atama drepturile creditorului ipotecar.
Indatoririle celui care a constituit ipoteca 'rt. 2.2/3
*onstituitorul nu poate distrue ori deteriora bunul re)at si nici nu ii poate diminua in
mod substantial )aloarea decat daca aceasta distruere, deteriorare ori diminuare a )alorii
sur)ine in cursul unei utilizari normale a bunului sau in caz de necesitate.
Daunele(interese 'rt. 2.2/5
*reditorul poate cere, in limita creantei sale ipotecare, dauneinterese pentru pre5udiciile
suferite prin distruerea, deteriorarea ori diminuarea )alorii bunului re)at, c6iar si atunci
cand creanta sa nu este lic6ida ori e,iibila. Dauneleinterese platite astfel creditorului se
imputa asupra creantei ipotecare.
*lauza de inalienabilitate 'rt. 2.2/!
'ctele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt )alabile c6iar daca dobanditorul bunului
cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau declara ca acest
transfer este ec6i)alent cu neindeplinirea obliatiei arantate.
1ectiunea 2 ( Ipoteca imobiliara
@1. *onstituirea ipotecii imobiliare
Inscrierea in cartea funciara 'rt. 2.2//
01. Ipoteca asupra unui bun imobil se constituie prin inscriere in cartea funciara.
02. Ipoteca asupra unei uni)ersalitati de bunuri nu re)eaza bunurile imobile cuprinse in
aceasta decat din momentul inscrierii ipotecii in cartea funciara cu pri)ire la fiecare dintre
imobile.
8orma contractului 'rt. 2.2/#
01. *ontractul de ipoteca se inc6eie in forma autentica de catre notarul public, sub
sanctiunea nulitatii absolute.
02. Ipoteca asupra bunurilor unei persoane 5uridice poate fi consimtita in )irtutea puterilor
conferite in urma deliberarilor sau a imputernicirilor intocmite sub semnatura pri)ata, in
conformitate cu reulile din actul constituti) pri)itoare la reprezentare.
Obiectul ipotecii imobiliare 'rt. 2.2/;
01. 1e pot ipoteca<
a. imobilele cu accesoriile lor=
b. uzufructul acestor imobile si accesoriile=
c. cotele(parti din dreptul asupra imobilelor=
d. dreptul de superficie.
02. Ipoteca ce poarta asupra c6iriilor sau arenzilor prezente si )iitoare produse de un
imobil, precum si asupra indemnizatiilor platite in temeiul unor contracte de asiurare cu
pri)ire la plata acestor c6irii sau arenzi se supune reulilor publicitatii imobiliare.
Ipoteca asupra unei constructii )iitoare 'rt. 2.2#0
Ipoteca asupra unor constructii )iitoare nu poate fi intabulata, ci numai inscrisa
pro)izoriu in cartea funciara, in conditiile leii.
Inscrierea ipotecii 'rt. 2.2#1
Ipoteca se poate inscrie fie numai asupra unui imobil in intreul sau, fie numai asupra
cotei(parti din dreptul asupra imobilului.
%,tinderea ipotecii asupra amelioratiunilor 'rt. 2.2#2
Ipoteca se intinde, fara nicio alta formalitate, asupra constructiilor, imbunatatirilor si
accesoriilor imobilului, c6iar daca acestea sunt ulterioare constituirii ipotecii.
%,tinderea ipotecii asupra fructelor imobilului 'rt. 2.2#2
01. Ipoteca se e,tinde asupra fructelor naturale si industriale ale imobilului ipotecat
produse dupa notarea inceperii urmaririi silite sau, dupa caz, dupa notarea desc6iderii
procedurii insol)entei.
02. Dreptul de ipoteca se e,tinde de la aceeasi data si asupra c6iriilor si arenzilor
imobilului dat in locatiune. 'cest drept este opozabil locatarilor numai din momentul
comunicarii notarii inceperii urmaririi silite, respecti) al comunicarii notarii desc6iderii
procedurii insol)entei, in afara de cazul in care acestea au fost cunoscute pe alta cale.
02. 'ctele inc6eiate de proprietar cu pri)ire la )eniturile nea5unse la scadenta sau
urmarirea acestora de alti creditori nu sunt opozabile creditorului ipotecar dupa notarea
inceperii urmaririi silite, cu e,ceptia cazului in care aceste acte au fost notate in cartea
funciara inainte de notarea inceperii urmaririi silite.
@2. Drepturile si obliatiile partilor
*lauzele de inalienabilitate 'rt. 2.2#3
01. 'ctele de dispozitie asupra imobilului ipotecat sunt )alabile c6iar daca cel care a
dobandit bunul cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice asemenea acte
sau declara ca inc6eierea lor este ec6i)alenta cu neindeplinirea obliatiei.
02. *lauzele care impun debitorului plata anticipata si imediata la cerere a obliatiei
arantate sau plata )reunei alte obliatii prin faptul constituirii unei alte arantii asupra
aceluiasi bun se considera nescrise.
'nti6reza 'rt. 2.2#5
*lauza prin care creditorul ipotecar este autorizat ca, pana la data inceperii e,ecutarii, sa
posede imobilul ipotecat sau sa isi insuseasca fructele ori )eniturile acestuia se considera
nescrisa.
@2. Ipotecile leale
*reantele care beneficiaza de ipoteca leala 'rt. 2.2#!
In afara altor cazuri pre)azute de lee, beneficiaza de ipoteca leala<
1. )anzatorul, asupra bunului imobil )andut, pentru pretul datorat= aceasta dispozitie se
aplica si in cazul sc6imbului cu sulta sau al darii in plata cu sulta in folosul celui care
instraineaza, pentru plata sultei datorate=
2. promitentul ac6izitor pentru nee,ecutarea promisiunii de a contracta a)and ca obiect
un imobil inscris in cartea funciara, asupra imobilului respecti), pentru restituirea
sumelor platite in contul acestuia=
2. cel care a imprumutat o suma de bani pentru dobandirea unui imobil, asupra imobilului
astfel dobandit, pentru restituirea imprumutului=
3. cel care a instrainat un imobil in sc6imbul intretinerii, asupra imobilului instrainat,
pentru plata rentei in bani corespunzatoare intretinerii nee,ecutate= dreptul de proprietate
al debitorului intretinerii nu se )a inscrie in cartea funciara decat odata cu aceasta ipoteca,
dispozitiile art. 2.23; aplicandu(se in mod corespunzator=
5. coproprietarii, pentru plata sultelor sau a pretului datorat de coproprietarul ad5udecatar
al imobilului ori pentru arantarea creantei rezultand din e)ictiune, asupra imobilelor ce
au re)enit coproprietarului tinut de o atare obliatie=
!. ar6itectii si antreprenorii care au con)enit cu proprietarul sa edifice, sa reconstruiasca
sau sa repare un imobil, asupra imobilului, pentru arantarea sumelor datorate acestora,
insa numai in limita sporului de )aloare realizat=
leatarii cu titlu particular, asupra imobilelor din mostenire cu)enite celui obliat la
e,ecutarea leatului, pentru plata acestuia.
1ectiunea 2 ( Ipoteca mobiliara
@1. Dispozitii enerale
I. *onstituirea ipotecii
*onstituirea si eficacitatea ipotecii 'rt. 2.2#/
Ipoteca mobiliara se constituie prin inc6eierea contractului de ipoteca, insa ea produce
efecte de la data la care obliatia arantata ia nastere, iar constituitorul dobandeste
drepturi asupra bunurilor mobile ipotecate.
8orma contractului de ipoteca 'rt. 2.2##
*ontractul prin care se constituie o ipoteca mobiliara se inc6eie in forma autentica sau
sub semnatura pri)ata, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Obiectul ipotecii mobiliare 'rt. 2.2#;
1e pot ipoteca<
a. creante banesti nascute din contractul de )anzare, contractul de locatiune sau orice alt
act inc6eiat cu pri)ire la un bun, cele rezultate dintr(un contract de asiurare, cele nascute
in considerarea asumarii unei obliatii sau a constituirii unei arantii, a folosirii unei carti
de credit ori de debit ori a castiarii unui premiu la o loterie sau alte 5ocuri de noroc
oranizate in conditiile leii=
b. creante constatate prin titluri nominati)e, la ordin sau la purtator=
c. conturi bancare=
d. actiuni si parti sociale, )alori mobiliare si alte instrumente financiare=
e. drepturi de proprietate intelectuala si orice alte bunuri incorporale=
f. petrolul, azul natural si celelalte resurse minerale care urmeaza a fi e,trase=
. efecti)ele de animale=
6. recoltele care urmeaza a fi culese=
i. padurile care urmeaza a fi taiate=
5. bunurile corporale care fac obiectul unui contract de locatiune, care sunt detinute in
)ederea )anzarii, inc6irierii ori furnizarii in temeiul unui contract de prestari de ser)icii,
care sunt furnizate in temeiul unui contract de prestari de ser)icii, precum si materia
prima si materialele destinate a fi consumate sau prelucrate in e,ploatarea unei
intreprinderi, produsele in curs de fabricatie si produsele finite=
G. ec6ipamentele, instalatiile si orice alte bunuri destinate sa ser)easca in mod durabil
e,ploatarii unei intreprinderi=
l. orice alte bunuri mobile, corporale sau incorporale.
Ipoteca instrumentelor financiare 'rt. 2.2;0
01. Ipoteca asupra instrumentelor financiare se constituie conform reulilor pietei pe care
acestea sunt tranzactionate.
02. Ipoteca asupra actiunilor sau partilor sociale ale unei societati comerciale se constituie
potri)it reulilor stabilite prin lee speciala.
Descrierea bunului ipotecat 'rt. 2.2;1
01. *ontractul de ipoteca trebuie sa cuprinda o descriere suficient de precisa a bunului
re)at.
02. Descrierea este suficient de precisa, c6iar daca bunul nu este indi)idualizat, in masura
in care permite in mod rezonabil identificarea acestuia.
02. Descrierea se poate face prin intocmirea unei liste a bunurilor mobile ipotecate, prin
determinarea cateoriei din care acestea fac parte, prin indicarea cantitatii, prin stabilirea
unei formule de determinare si prin orice alta modalitate care permite in mod rezonabil
identificarea bunului mobil ipotecat.
03. 'tunci cand ipoteca poarta asupra unei uni)ersalitati, contractul trebuie sa descrie
natura si continutul acesteia.
05. 1tipulatia potri)it careia ipoteca re)eaza toate bunurile mobile sau toate bunurile
mobile prezente si )iitoare ale constituitorului nu constituie o descriere suficient de
precisa in sensul alin. 01..
0!. Daca ipoteca poarta asupra unui cont bancar, acesta trebuie indi)idualizat in mod
distinct in contractul de ipoteca.
%,tinderea ipotecii asupra produselor 'rt. 2.2;2
01. Ipoteca se e,tinde asupra fructelor si productelor bunului mobil ipotecat, precum si
asupra tuturor bunurilor primite de constituitor in urma unui act de administrare ori de
dispozitie inc6eiat cu pri)ire la bunul mobil ipotecat.
02. 1e considera, de asemenea, a fi un produs al bunului mobil ipotecat orice bun care il
inlocuieste sau in care trece )aloarea acestuia.
Instrainarea bunului ipotecat 'rt. 2.2;2
01. *el care ac6izitioneaza un bun in cursul obisnuit al acti)itatii unei intreprinderi care
instraineaza bunuri de acelasi fel dobandeste bunul liber de ipotecile constituite de
instrainator, c6iar daca ipoteca este perfecta, iar dobanditorul cunoaste e,istenta acesteia.
02. In acest caz, ipoteca se stramuta asupra pretului sau altor bunuri rezultate din
instrainarea bunului ipotecat.
II. Drepturile si obliatiile partilor
Dreptul de inspectie 'rt. 2.2;3
*reditorul ipotecar are dreptul sa inspecteze bunul ipotecat. %l este insa dator sa nu
stan5eneasca acti)itatea celui care detine bunul ipotecat.
Dreptul de a culee fructele bunului ipotecat 'rt. 2.2;5
1tipulatia prin care creditorul ipotecar isi rezer)a dreptul sa isi insuseasca produsele
bunului ipotecat in contul creantei nu este )alabila decat daca stabileste in mod detaliat
conditiile si proportia in care urmeaza a se reduce creanta arantata in urma e,ercitarii
acestui drept.
%,iibilitatea anticipata 'rt. 2.2;!
01. *reditorul ipotecar are dreptul sa considere e,iibila creanta arantata si sa e,ecute
ipoteca in cazul in care constata lipsa unei intretineri corespunzatoare a bunului ipotecat
sau alte fapte, imputabile debitorului, de natura sa faca dificila sau imposibila e,ecutarea
ipotecii, astfel cum aceste fapte sunt determinate prin contractul de ipoteca.
02. *reditorul poate sa e,ercite dreptul pre)azut la alin. 01. numai daca are temeiuri
rezonabile sa creada ca bunul ipotecat este pe cale de a fi pus in pericol sau ca e,ista
posibilitatea ca e,ecutarea obliatiei sa fie impiedicata.
02. *lauzele care impun debitorului plata anticipata si imediata la cerere a obliatiei
arantate sau plata )reunei alte obliatii prin faptul constituirii unei alte arantii asupra
aceluiasi bun se considera nescrise.
Declaratiile pri)itoare la ipoteca 'rt. 2.2;/
01. *onstituitorul are dreptul sa adreseze creditorului ipotecar o cerere scrisa prin care sa
solicite acestuia<
a. sa emita o declaratie cu pri)ire la )aloarea ramasa din creanta arantata prin ipoteca=
b. sa confirme ori, dupa caz, sa rectifice lista bunurilor care, in opinia debitorului, fac
obiectul ipotecii=
c. sa confirme ori, dupa caz, sa rectifice )aloarea creantei care, in opinia debitorului, mai
este arantata prin ipoteca la o anumita data.
02. *reditorul este obliat sa comunice debitorului, in termen de 15 zile de la primirea
cererii pre)azute la alin. 01., dupa caz<
a. o declaratie scrisa prin care indica suma ramasa a fi arantata prin ipoteca=
b. confirmarea sau rectificarea declaratiei debitorului pri)itoare la bunurile re)ate si la
suma ramasa=
c. o declaratie potri)it careia nu mai este titularul ipotecii, indicand totodata numele si
adresa succesorului sau in drepturi.
02. Debitorul are dreptul sa obtina in mod ratuit o asemenea declaratie la fiecare ! luni.
03. *reditorul poate sa ceara debitorului rambursarea costurilor rezonabile ocazionate de
emiterea declaratiei unei solicitari suplimentare fata de cea pre)azuta la alin. 02..
@2. Ipotecile asupra creantelor
I. Dispozitii comune
Obiectul ipotecii 'rt. 2.2;#
Ipoteca poate sa aiba ca obiect fie una sau mai multe creante, fie o uni)ersalitate de
creante.
Intinderea ipotecii asupra unei uni)ersalitati de creante 'rt. 2.2;;
Ipoteca asupra unei uni)ersalitati de creante nu cuprinde creantele nascute din
instrainarea bunurilor debitorului ca urmare a e,ercitarii drepturilor unui tert si nici
creantele nascute din contractele de asiurare inc6eiate de debitor cu pri)ire la bunurile
sale.
&otificarea debitorului creantei ipotecate 'rt. 2.300
01. *reditorul ipotecar nu poate cere plata decat dupa ce comunica in scris debitorului
acesteia e,istenta ipotecii, creanta ipotecata, suma datorata, locul si modalitatea de plata.
02. 'cceptarea ipotecii de catre debitorul creantei ipotecate, facuta prin act scris, produce
aceleasi efecte.
Plata creantei re)ate de ipoteca 'rt. 2.301
01. Debitorul nu se poate libera decat platind creditorului ipotecar in modul indicat in
comunicare.
02. *u toate acestea, debitorul creantei afectate de ipoteca poate plati constituitorului
daca creditorul ipotecar nu ii comunica do)ada ipotecii in termen de 15 zile de la data la
care i s(a solicitat in scris acest lucru.
02. Do)ada ipotecii se poate face fie cu copia certificata de pe contractul de ipoteca, fie
cu o copie a a)izului de ipoteca.
Ipoteca unei creante arantate cu ipoteca 'rt. 2.302
Ipoteca ce poarta asupra unei creante care este arantata, la randul sau, cu o ipoteca
mobiliara sau imobiliara trebuie inscrisa in ar6i)a. De asemenea, creditorul in fa)oarea
caruia s(a ipotecat creanta trebuie sa remita debitorului acestei creante o copie a a)izului
de ipoteca.
II. Drepturile si obliatiile partilor
'ctiunile impotri)a debitorului creantei re)ate 'rt. 2.302
'tat constituitorul ipotecii, cat si creditorul ipotecar pot intenta actiuni impotri)a
debitorului creantei care face obiectul ipotecii, insa cu indatorirea de a(l introduce pe
celalalt in cauza.
Drepturile creditorului ipotecar 'rt. 2.303
*reditorul ipotecar poate percepe, la scadenta creantei ipotecate, capitalul, dobanzile si
celelalte sume pe care aceasta le produce si elibereaza debitorului creantei afectate de
ipoteca c6itanta pentru sumele primite. O copie de pe aceasta c6itanta )a fi trimisa
constituitorului ipotecii.
Imputarea sumelor percepute 'rt. 2.305
In lipsa de stipulatie contrara, creditorul imputa sumele percepute asupra creantei sale,
c6iar nea5unsa la scadenta, potri)it reulilor stabilite pentru imputatia platilor.
Perceperea sumelor de cel care a constituit ipoteca 'rt. 2.30!
01. Prin actul constituti) al ipotecii, creditorul ipotecar poate incu)iinta celui care a
constituit ipoteca sa perceapa, la scadenta, capitalul, dobanzile si celelalte sume cu)enite
in temeiul creantei ipotecate.
02. *reditorul ipotecar poate retrae oricand aceasta incu)iintare, cu indatorirea de a(i
notifica in scris pe cel care a constituit ipoteca si pe debitorul creantei ipotecate.
4rmarirea sumelor neplatite 'rt. 2.30/
*reditorul ipotecar nu este tinut el insusi sa recupereze in 5ustitie sumele neplatite de
debitorul creantei ipotecate. %l este insa dator sa il informeze de indata pe cel care a
constituit ipoteca cu pri)ire la orice nereuli la plata sumelor datorate de catre debitorul
creantei ipotecate.
Remiterea diferentei 'rt. 2.30#
*reditorul ipotecar este obliat sa remita debitorului sau sumele incasate care depasesc
cuantumul capitalului creantei ipotecate, al dobanzilor si al c6eltuielilor. Orice stipulatie
contrara se considera nescrisa.
@2. Perfectarea ipotecilor mobiliare
Ipotecile mobiliare perfecte 'rt. 2.30;
01. Ipoteca este perfecta atunci cand produce efecte potri)it dispozitiilor art. 2.2#/, iar
formalitatile cerute de lee pentru publicitatea sa au fost indeplinite.
02. Publicitatea ipotecilor mobiliare se asiura prin inscrierea acestora in ar6i)a, daca
prin lee nu se pre)ede altfel.
02. Ipoteca perfecta este opozabila celorlalti creditori ai constituitorului, celor care
dobandesc ulterior drepturi asupra bunului ipotecat, precum si tuturor celorlalte persoane.
Publicitatea ipotecii asupra conturilor 'rt. 2.310
01. Publicitatea ipotecii asupra conturilor desc6ise la o institutie de credit se realizeaza
prin inscrierea ipotecii la ar6i)a sau poate fi satisfacuta prin controlul asupra contului.
02. 4n creditor ipotecar dobandeste controlul asupra unui cont daca<
a. creditorul ipotecar este c6iar institutia de credit la care este desc6is contul=
b. constituitorul, institutia de credit si creditorul ipotecar con)in in scris ca institutia de
credit, fara a solicita consimtamantul constituitorului ipotecii, )a urma instructiunile prin
care creditorul dispune de sumele aflate in cont= sau
c. creditorul ipotecar de)ine titular al contului.
02. *reditorul ipotecar care indeplineste conditiile pre)azute la alin. 02. are controlul
asupra contului c6iar daca cel care a constituit ipoteca pastreaza dreptul de a dispune de
sumele aflate in cont.
Publicitatea ipotecii asupra instrumentelor financiare 'rt. 2.311
Publicitatea ipotecii asupra instrumentelor financiare care, potri)it reulilor pietei pe care
sunt tranzactionate, pot fi transferate prin simpla inreistrare in reistrele care o
deser)esc se realizeaza potri)it reulilor aplicabile acelei piete.
*onser)area ranului ipotecii 'rt. 2.312
01. In cazul in care descrierea bunului re)at care a fost inscrisa initial la ar6i)a nu
acopera tipul de produse rezultate, ipoteca nu isi pastreaza ranul asupra acestor produse
decat daca creditorul inscrie la ar6i)a un a)iz modificator in termen de 15 zile de la data
la care constituitorul ipotecii a obtinut acele produse.
02. 'tunci cand produsele bunului ipotecat sunt sume de bani a caror oriine poate fi
stabilita, ipoteca isi conser)a ranul asupra acestora, fara sa fie necesara inscrierea unui
a)iz modificator.
@3. Inscrierea ipotecilor mobiliare
'r6i)a %lectronica de 9arantii Reale Mobiliare 'rt. 2.312
01. Inreistrarea operatiunilor pri)ind ipotecile mobiliare, a operatiunilor asimilate
acestora, precum si a altor drepturi pre)azute de lee se efectueaza numai in 'r6i)a
%lectronica de 9arantii Reale Mobiliare, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
02. Oranizarea si functionarea ar6i)ei se relementeaza prin lee speciala.
+aliditatea ipotecii 'rt. 2.313
Inscrierea in ar6i)a nu confera )aliditate unei ipoteci lo)ite de nulitate.
%fectul inscrierii 'rt. 2.315
*reditorul care inscrie o ipoteca asupra unui bun este prezumat ca are cunostinta despre
e,istenta tuturor ipotecilor care au fost inscrise mai inainte cu pri)ire la acelasi bun.
Do)ada contrara nu este admisibila.
&econcordante intre a)iz si contractul de ipoteca 'rt. 2.31!
Daca e,ista neconcordante intre informatiile cuprinse in formularul de a)iz si cele
cuprinse in contractul de ipoteca, in raporturile dintre terti si in cele dintre parti si terti
pre)aleaza informatiile cuprinse in formularul de a)iz.
&otificarea inscrierii 'rt. 2.31/
*reditorul ipotecar este obliat sa comunice constituitorului o copie de pe a)izul de
ipoteca in cel mult 23 de ore de la inscrierea acesteia.
Domiciliul partilor 'rt. 2.31#
01. In realizarea drepturilor si obliatiilor partilor unui contract de ipoteca fata de terti, se
considera ca acestea au domiciliul indicat in a)izul de ipoteca.
$oate comunicarile transmise potri)it contractului de ipoteca la adresa mentionata in
formularul de a)iz sunt )alabile si produc efecte.
02. Partea care isi sc6imba domiciliul trebuie sa comunice sc6imbarea celeilalte parti si sa
o inscrie la ar6i)a.
Obliatia de radiere 'rt. 2.31;
In cel mult 10 zile de la data la care obliatia arantata a fost platita, creditorul ipotecar
este obliat sa ceara operatorului ar6i)ei radierea ipotecii.
*reditorul ipotecar care omite sa solicite radierea ipotecii raspunde pentru pre5udiciile
directe sau indirecte aduse debitorului si constituitorului ipotecii. In acest caz, )aloarea
daunelor(interese ce urmeaza a fi platite nu poate fi mai mica decat ec6i)alentul in lei al
sumei de 500 euro.
1ectiunea 3 ( *oncursul intre creditorii ipotecari
*oncursul ipotecilor mobiliare 'rt. 2.320
01. Ranul ipotecilor perfecte se determina potri)it ordinii inscrierii sau perfectarii
ipotecilor, cu e,ceptiile pre)azute de lee.
02. Ipoteca perfecta este intotdeauna preferata ipotecilor care nu au fost perfectate.
*oncursul ipotecilor imobiliare 'rt. 2.321
Ranul ipotecilor imobiliare este determinat de ordinea inreistrarii cererilor de inscriere
in cartea funciara.
*oncursul ipotecilor mobiliare cu ipotecile imobiliare 'rt. 2.322
'tunci cand acelasi bun este re)at atat de ipoteci mobiliare, cat si de ipoteci imobiliare,
sunt preferati creditorii a caror ipoteca a fost anterior facuta publica in reistrele de
publicitate aferente. *u toate acestea, ipoteca imobiliara inscrisa in aceeasi zi cu o ipoteca
mobiliara )a fi preferata acesteia din urma.
*oncursul dintre ipotecile inscrise si a5 'rt. 2.322
*reditorul a carui ipoteca este inscrisa in ar6i)a este preferat creditorului a5ist, c6iar
daca acesta a obtinut detentia bunului ipotecat anterior inscrierii ipotecii.
*oncursul dintre ipotecile enerale si ipotecile speciale 'rt. 2.323
Intre o ipoteca asupra unei uni)ersalitati de bunuri mobile si o ipoteca asupra unor bunuri
mobile determinate are prioritate aceea dintre ele care a fost inscrisa sau perfectata mai
intai.
Ipotecile mobiliare pri)ileiate 'rt. 2.325
01. Ipoteca constituita in fa)oarea )anzatorului unui bun sau a creditorului care a acordat
imprumut pentru cumpararea bunului are prioritate asupra unei ipoteci anterioare, daca,
inainte ca debitorul sa obtina posesia bunului ipotecat, a)izul a fost inscris la ar6i)a, iar
)anzatorul sau, dupa caz, creditorul il instiinteaza in scris pe creditorul ipotecar anterior
despre )anzare si despre inscrierea ipotecii.
02. Ipoteca asupra recoltei sau asupra produselor ce se )or obtine prin )alorificarea
acesteia, constituita in scopul obtinerii sumelor necesare pentru a produce recolta, precum
si ipoteca constituita in perioada de crestere a plantelor ori in cursul unei perioade de !
luni inainte de recoltare sunt preferate din momentul inscrierii lor in ar6i)a oricarei alte
ipoteci.
02. Ipoteca asupra efecti)elor de animale sau asupra produselor acestora, constituita in
scopul asiurarii fondurilor care sa ii permita celui care a constituit ipoteca sa
ac6izitioneze nutreturi, medicamente sau 6ormoni, necesare pentru 6rana ori tratarea
animalelor, are prioritate asupra oricarei alte ipoteci constituite asupra aceluiasi bun ori
asupra produselor lui, alta decat ipoteca )anzatorului de nutreturi, medicamente sau
6ormoni.
Ipoteca asupra conturilor 'rt. 2.32!
Ipoteca creditorului care are controlul unui cont este preferata ipotecii unui creditor care
nu are controlul asupra acestuia.
*esiunea ipotecii. 1c6imbarea ranului 'rt. 2.32/
01. *reditorul ipotecar poate ceda unui creditor c6irorafar ipoteca creantei sale
ipotecare. De asemenea, creditorii ipotecari pot con)eni sc6imbarea ranului ipotecilor
lor, sub conditia notarii in reistrul de publicitate respecti).
02. Daca intre ipotecile al caror ran se sc6imba se asesc si alte arantii sau drepturi ai
caror titulari n(au consimtit la sc6imb, con)entia nu le poate fi opusa decat in masura in
care le era opozabila arantia al carei ran a fost cedat.
02. In toate cazurile, cesiunea ranului se face in limita creantei ipotecare al carei ran a
fost cedat, iar sc6imbul ranului se face in limita creantei ipotecare care are ranul
preferat.
03. Daca bunul ipotecat este )andut la licitatie, creditorul care a dobandit ranul unei
creante sub conditie )a putea renunta la beneficiul sc6imbarii de ran, creanta ipotecara
conditionala reluandu(si ranul cedat.
1ectiunea 5 ( 1tinerea ipotecilor
1tinerea ipotecilor 'rt. 2.32#
01. Ipoteca imobiliara se stine prin radierea din cartea funciara sau prin pieirea totala a
bunului.
02. Ipoteca mobiliara se stine, iar ipoteca imobiliara se poate radia pentru una dintre
urmatoarele cauze<
a. stinerea obliatiei principale prin oricare dintre modurile pre)azute de lee=
b. neindeplinirea e)enimentului de care depinde nasterea obliatiei arantate ori
indeplinirea e)enimentului de care depinde stinerea acesteia=
c. neindeplinirea e)enimentului de care depinde nasterea ipotecii ori indeplinirea
e)enimentului de care depinde stinerea acesteia=
d. dobandirea de catre creditor a bunului re)at=
e. renuntarea e,presa sau tacita a creditorului la ipoteca=
f. in orice alte cazuri pre)azute de lee.
02. *u toate acestea, in cazurile pre)azute la alin. 02. lit. a. si b., ipoteca nu se stine daca
partile con)in ca ea sa fie folosita pentru arantarea unei alte obliatii determinate ori
determinabile, fara a se )atama insa drepturile dobandite anterior de alte persoane.
*apitolul I+ ( %,ecutarea ipotecii
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
%,ecutarea ipotecilor 'rt. 2.32;
In cazul in care debitorul nu e,ecuta de buna)oie obliatia sa, creditorul poate urmari
bunul ipotecat, potri)it dispozitiilor prezentului capitol.
*onditiile e,ecutarii 'rt. 2.320
%,ecutarea ipotecii nu poate fi realizata decat in )irtutea unui titlu e,ecutoriu si pentru o
creanta certa, lic6ida si e,iibila.
$itlurile e,ecutorii 'rt. 2.321
*ontractele de ipoteca )alabil inc6eiate sunt, in conditiile leii, titluri e,ecutorii.
'lte cai de realizare a creantei 'rt. 2.322
Dispozitiile prezentului capitol nu aduc nicio atinere dreptului creditorului de a(si
realiza creanta pe calea unei actiuni personale sau de a solicita luarea oricaror masuri
necesare pentru e,ecutarea ipotecii, potri)it *odului de procedura ci)ila.
Interdictia pactului comisoriu 'rt. 2.322
Orice clauza potri)it careia, pentru a aranta e,ecutarea obliatiei debitorului sau,
creditorul isi rezer)a dreptul sa de)ina proprietarul ire)ocabil al bunului sau sa dispuna
de acesta fara formalitatile impuse de lee se considera nescrisa.
Discutiunea bunurilor mobile 'rt. 2.323
4n creditor ipotecar de ran inferior poate sa se opuna la urmarirea bunului mobil care ii
este anume ipotecat, daca au mai ramas bunuri mobile suficiente ipotecate in fa)oarea
creditorului de ran superior pentru aceeasi datorie, si poate sa ceara discutiunea
prealabila cu respectarea formalitatilor relementate la art. 2.2;5. Daca cererea este
admisa, urmarirea bunului ipotecat este suspendata.
1ectiunea 2 ( %,ecutarea ipotecii mobiliare
@1. %,ecutarea ipotecii asupra bunurilor mobile corporale
I. Deposedarea debitorului
Drepturile creditorului 'rt. 2.325
In caz de nee,ecutare, creditorul are dreptul, la aleerea sa<
a. sa )anda bunul ipotecat in conditiile art. 2.335:2.35;=
b. sa isi insuseasca bunul pentru a stine creanta ipotecara in conditiile art. 2.3!0:2.3!2=
c. sa preia bunul in scop de administrare in conditiile art. 2.3!#:2.3/2.
4rmarirea accesoriilor unui imobil 'rt. 2.32!
'tunci cand ipoteca poarta asupra unor bunuri mobile accesorii ale unui imobil,
creditorul ipotecar se poate pre)ala, in pri)inta acestora, de drepturile recunoscute in
prezenta sectiune, afara de cazul in care a inceput urmarirea potri)it reulilor stabilite
pentru e,ecutarea ipotecilor imobiliare.
1epararea accesoriilor unui imobil 'rt. 2.32/
01. 'tunci cand titularul unei ipoteci constituite asupra unui bun mobil accesoriu al unui
imobil este preferat titularilor altor drepturi reale asupra bunului imobil respecti), el
poate, in caz de nee,ecutare din partea debitorului, sa separe cele doua bunuri.
02. In acest caz, creditorul ipotecar este obliat sa ii despaubeasca pe titularii de drepturi
reale asupra imobilului, cu e,ceptia constituitorului, pentru c6eltuielile necesare repararii
stricaciunilor cauzate de separarea celor doua bunuri.
02. *reditorul nu este obliat la despaubiri pentru scaderea )alorii bunului imobil ca
urmare a inlaturarii bunului ipotecat ori a necesitatii de a(l inlocui.
03. *ei indreptatiti la despaubire pot refuza separarea bunurilor cat timp creditorul
ipotecar nu ofera o arantie suficienta pentru plata despaubirilor.
05. Dispozitiile prezentului articol nu se aplica materialelor obisnuite de constructie care
sunt incorporate intr(o constructie.
Dreptul de a prelua bunurile 'rt. 2.32#
*reditorul ipotecar are dreptul<
a. sa preia bunurile ipotecate, cu toate accesoriile acestora=
b. fara a le deplasa, sa ia masurile necesare pentru ca ec6ipamentele si alte asemenea
bunuri sa nu mai poata fi folosite si sa dispuna ulterior de acestea conform dispozitiilor
art. 2.33/.
Preluarea bunului 'rt. 2.32;
*reditorul poate prelua bunul ipotecat prin mi5loace proprii sau cu a5utorul unui oran de
e,ecutare.
Preluarea bunului prin mi5loace proprii 'rt. 2.330
01. 'tunci cand contractul de ipoteca mobiliara o permite in mod e,pres, creditorul poate
prelua bunul mobil, precum si titlurile si inscrisurile care constata dreptul de proprietate
al constituitorului asupra bunului, prin mi5loace proprii, dupa o prealabila notificare prin
intermediul e,ecutorului 5udecatoresc.
02. *reditorul nu poate insa tulbura linistea si ordinea publica ori recure, in mod direct
sau indirect, la constranere, c6iar daca fapta sa nu ar constitui o infractiune.
Orice stipulatie care limiteaza aceasta obliatie se considera nescrisa. Remiterea bunului
ipotecat 'rt. 2.331
01. *el care detine bunul mobil este dator sa il predea creditorului ipotecar, care
urmareste bunul potri)it procedurii pre)azute in prezentul capitol. 'cesta poate insa
refuza predarea, in cazul in care creditorul nu face do)ada dreptului sau de a prelua
bunul.
02. *u e,ceptia creditorului ipotecar de ran superior care a pornit, la randul sau,
e,ecutarea, niciun alt creditor nu ii poate cere creditorului care a preluat bunul sa i(l
remita.
Preluarea silita a bunului 'rt. 2.332
01. *reditorul poate solicita concursul e,ecutorului 5udecatoresc pentru a prelua bunul.
02. *ererea creditorului )a fi insotita de o copie de pe contractul de arantie, de o
descriere a bunului ce urmeaza a fi preluat si, daca este cazul, de o copie certificata de pe
inscrierea ipotecii la ar6i)a.
02. La solicitarea e,ecutorului 5udecatoresc, aentii fortei publice sunt obliati sa acorde
tot spri5inul pentru preluarea bunului.
Obliatiile e,ecutorului 5udecatoresc 'rt. 2.332
01. In termen de 3# de ore de la primirea cererii, e,ecutorul 5udecatoresc se deplaseaza la
locul unde se afla bunul ipotecat, il ridica si il preda de indata creditorului.
02. %,ecutorul 5udecatoresc intocmeste un proces()erbal, in doua e,emplare, dintre care
unul se pastreaza la dosarul de e,ecutare, iar celalalt se comunica debitorului in conditiile
*odului de procedura ci)ila.
02. *reditorul a)anseaza c6eltuielile si suporta riscurile transportului si depozitarii
bunului.
03. In cazul in care este necesar sa se recura la constranere, e,ecutorul 5udecatoresc
este obliat sa re)ina in cursul aceleiasi zile, insotit de aenti ai fortei publice, pentru a
prelua bunul afectat arantiei. &u este necesara prezentarea unei 6otarari 5udecatoresti
sau a altui act pro)enind de la autoritatile administrati)e.
Drepturile si obliatiile creditorului 'rt. 2.333
*reditorul care detine bunul ipotecat are drepturile si obliatiile unui administrator al
bunului altuia imputernicit cu administrarea simpla, dispozitiile art. /;5:/;; aplicandu(
se in mod corespunzator.
II. +anzarea bunului ipotecat
+anzarea bunurilor ipotecate 'rt. 2.335
01. *reditorul ipotecar poate cere instantei de e,ecutare incu)iintarea e,ecutarii ipotecii
mobiliare prin )anzarea bunului mobil ipotecat. La cererea de incu)iintare se )or depune
documente care atesta e,istenta creantei ipotecare si a ipotecii mobiliare, impreuna cu
do)ada perfectarii ipotecii. Instanta )a analiza e,istenta creantei si a ipotecii leal
perfectate si )a incu)iinta )anzarea, cu citarea partilor interesate.
02. *reditorul ipotecar poate )inde bunurile mobile ipotecate in starea in care se asesc
sau dupa luarea unor masuri comercial rezonabile pentru )alorificarea acestora.
02. *reditorul poate )inde bunurile mobile ipotecate prin licitatie publica ori prin
neociere directa, prin unul sau mai multe contracte, in bloc ori separat, in orice moment
sau loc, in conditii comerciale rezonabile.
03. Partile pot con)eni, prin contractul de ipoteca, modul de )alorificare a bunurilor
re)ate.
05. In toate cazurile, )anzarea trebuie realizata intr(o maniera comercial rezonabila in
ceea ce pri)este metoda, momentul, locul, conditiile si toate celelalte aspecte ale acesteia.
+anzarea comercial rezonabila 'rt. 2.33!
01. +anzarea bunurilor este comercial rezonabila daca are loc<
a. in modul in care se dispune in mod obisnuit de bunuri de acelasi fel pe o piata
oranizata=
b. la pretul stabilit pe o piata oranizata si )alabil in momentul )anzarii=
c. in conformitate cu practicile comerciale rezonabile urmate de cei care )and in mod
obisnuit bunuri de acelasi fel= d. in conformitate cu reulile stabilite prin contractul de
ipoteca, atunci cand nu e,ista o piata oranizata pentru bunul ipotecat sau daca nu e,ista
practici comerciale standardizate.
02. In conditiile pre)azute la alin. 01., simplul fapt ca se putea obtine un pret mai mare
daca )anzarea ar fi a)ut loc in alt moment sau printr(o alta metoda decat cea aleasa de
creditor nu face ca )anzarea sa nu fie considerata comercial rezonabila.
+anzarea bunului aflat in posesia debitorului 'rt. 2.33/
01. *reditorul poate )inde bunul ipotecat, c6iar daca acesta se afla in posesia debitorului.
02. *umparatorul are dreptul de a intra in posesia bunului, in conditiile art. 2.325:2.333.
*umpararea de catre creditor 'rt. 2.33#
01. 4n creditor ipotecar nu poate cumpara bunul decat<
a. in cadrul unei licitatii publice=
b. prin )anzare directa, insa numai daca bunuri de acelasi fel sunt )andute in mod
obisnuit pe o piata relementata.
02. In aceste cazuri, creditorul poate depune creanta in contul pretului.
&otificarea )anzarii 'rt. 2.33;
01. Daca doreste sa )anda bunul dupa procedura relementata in prezenta sectiune,
creditorul este tinut sa comunice persoanelor pre)azute la art. 2.350 o notificare de
e,ecutare si sa inscrie un a)iz de e,ecutare la ar6i)a.
02. 'tat comunicarea notificarii, cat si inscrierea a)izului de e,ecutare trebuie realizate cu
cel putin 15 zile inainte de data stabilita pentru )anzare.
02. &erespectarea acestor formalitati atrae nulitatea )anzarii.
03. Dispozitiile acestui articol nu se aplica atunci cand bunurile care fac obiectul urmaririi
sunt supuse pieirii, deteriorarii ori de)alorizarii rapide ori sunt )andute in mod obisnuit
pe o piata oranizata.
Destinatarii notificarii 'rt. 2.350
*reditorul trebuie sa adreseze notificarea<
a. debitorului obliatiei arantate prin ipoteca, fideiusorilor si codebitorilor solidari ai
acestuia=
b. constituitorului sau, dupa caz, succesorilor in drepturi ai acestuia=
c. tuturor creditorilor ipotecari ale caror ipoteci au de)enit opozabile prin inscrierea in
ar6i)a a unui a)iz care identifica bunul re)at si care, la data notificarii, este inscris pe
numele debitorului=
d. tuturor persoanelor de la care a primit notificarea e,istentei unui drept sau a unei
pretentii cu pri)ire la bunul ipotecat, precum si celor de la care bunul a fost ridicat ori la
care acesta se afla, daca sunt cunoscuti= e. tuturor creditorilor ipotecari si pri)ileiati a
caror arantie a de)enit opozabila pe alta cale, in temeiul leii, daca creditorul ipotecar
cunoaste identitatea si adresa acestora.
*ontinutul notificarii 'rt. 2.351
&otificarea )anzarii trebuie sa indice in mod clar<
a. constituitorul si creditorul ipotecar=
b. bunurile care fac obiectul urmaririi=
c. suma pentru care se porneste urmarirea=
d. metoda prin care se )a realiza )alorificarea bunului=
e. data, ora si locul la care )a a)ea loc licitatia publica, precum si pretul de pornire a
licitatiei ori, dupa caz, data si ora cu incepere de la care creditorul )a dispune de bun.
Opozitia la e,ecutare 'rt. 2.352
01. In termen de 15 zile de la comunicarea notificarii sau, dupa caz, de la inscrierea
a)izului de e,ecutare in ar6i)a, cei interesati sau )atamati prin e,ecutare pot formula
opozitie la e,ecutare.
02. Opozitia suspenda de drept procedura de )anzare pana la solutionarea definiti)a a
cauzei. *reditorul ipotecar care nu a preluat inca bunul )a putea sa o faca si pe perioada
5udecarii opozitiei.
02. Instanta )a solutiona opozitia in termen de 5 zile. >otararea instantei poate fi atacata
numai cu apel in termen de 5 zile de la comunicare. In cazul respinerii opozitiei, apelul
nu il opreste pe creditor sa treaca la )alorificarea bunului. 'pelul se solutioneaza de
urenta potri)it reulilor de la ordonanta presedintiala.
03. Instanta poate dispune incetarea e,ecutarii pornite de creditor, daca debitorul a platit,
precum si restituirea bunului de catre creditor. Daca instanta constata ca )anzarea ar urma
sa se faca cu incalcarea dispozitiilor prezentei sectiuni, )a stabili conditiile si reulile
corespunzatoare si )a incu)iinta )alorificarea bunului.
Plata creantei ipotecare 'rt. 2.352
In orice moment pana la )anzarea bunului de catre creditor, debitorul si orice persoana
interesata pot e,ecuta obliatia, platind totodata c6eltuielile rezonabile facute pentru
preluarea si )anzarea bunului. In acest caz, creditorul este obliat sa accepte plata, sa
inceteze imediat orice masura de e,ecutare silita si sa restituie bunul debitorului.
Preferinta la e,ecutare 'rt. 2.353
01. *reditorul ipotecar de ran superior este preferat creditorilor de ran inferior in ceea
ce pri)este e,ercitiul dreptului de a e,ecuta ipoteca si poate, cat timp bunul nu a fost
)andut, sa continue e,ecutarea inceputa sau sa porneasca o noua e,ecutare.
02. 'cesta poate fi insa tinut sa restituie c6eltuielile facute de un creditor de ran inferior
daca, fiind notificat cu pri)ire la e,ecutarea ipotecii, omite sa in)oce prioritatea
drepturilor sale intr(un termen rezonabil.
Dobandirea lucrului de catre cumparator 'rt. 2.355
01. +anzarea bunului in cadrul procedurii relementate in prezentul capitol<
a. transfera cumparatorului toate drepturile pe care constituitorul le are asupra bunului=
b. stine ipoteca in )irtutea careia )anzarea a a)ut loc=
c. stine toate celelalte ipoteci si pri)ileii, daca prin lee nu se pre)ede altfel.
02. $itlurile sau inscrisurile care constata dreptul de proprietate al constituitorului asupra
bunului, contractul de ipoteca, impreuna cu mentiunea stinerii arantiei la ar6i)a fac
do)ada dreptului de proprietate al dobanditorului.
Obliatia personala a debitorului 'rt. 2.35!
Debitorul ramane obliat personal pentru partea din creanta care nu este acoperita de
pretul obtinut din )anzare.
+anzarea bunului care nu apartine debitorului 'rt. 2.35/
01. *reditorul trebuie sa restituie proprietarului fie lucrul, fie pretul )anzarii, indata ce a
aflat ca debitorul nu este proprietarul bunului ipotecat.
02. In cazul in care creditorul nu cunoaste aceasta impre5urare pana la distribuirea
pretului, el este e,onerat de orice raspundere, daca a restituit debitorului ceea ce ramane
din )anzarea bunului.
Locatiunea bunului dupa )anzare 'rt. 2.35#
01. 1e poate con)eni ca, dupa )anzare, constituitorul sa foloseasca bunul in calitate de
locatar.
02. Dreptul constituitorului )a fi opozabil oricarui dobanditor al bunului daca a fost
inscris la ar6i)a sau daca a fost cunoscut de acesta pe alta cale.
Distribuirea sumelor realizate 'rt. 2.35;
01. Dupa deducerea c6eltuielilor rezonabile facute de creditor cu preluarea, conser)area,
luarea masurilor pentru )alorificarea bunului si cu )anzarea, creditorul distribuie sumele
de bani realizate din e,ecutare creditorilor pri)ileiati si ipotecari, potri)it ordinii de
preferinta, c6iar daca acestia ar a)ea creante afectate de termen suspensi) sau de conditie
rezolutorie. *u pri)ire la aceste sume, creditorul are drepturile si obliatiile unui
administrator al bunurilor altuia imputernicit cu administrarea simpla, dispozitiile art. /;5
:/;; aplicandu(se in mod corespunzator.
02. 1uma ramasa disponibila se preda debitorului in termen de 2 zile de la primirea
sumelor rezultate din )alorificarea bunului. Daca plata nu poate a)ea loc, suma )a fi
depusa intr(un cont bancar, urmand ca debitorul sa fie instiintat despre aceasta de catre
creditor.
02. *reditorul )a intocmi de indata un proces()erbal despre eliberarea sau distribuirea
sumei rezultate din e,ecutare. 'cesta se )a comunica imediat debitorului, constituitorului
si celorlalti creditori pri)ileiati si ipotecari si se )a inscrie la ar6i)a.
03. Orice inteleere dintre creditor si debitor prin care se stabileste o alta destinatie a
sumelor rezultate din e,ecutare se considera nescrisa.
III. Preluarea bunului ipotecat in contul creantei
Preluarea bunului ipotecat in contul creantei 'rt. 2.3!0
01. *reditorul isi poate insusi bunul ipotecat pentru stinerea creantei, daca prin lee nu
se pre)ede altfel, constituitorul consimte la aceasta, iar persoanele pre)azute la art. 2.350
nu se opun.
02. *onsimtamantul constituitorului la preluarea bunului de catre creditor in contul
creantei trebuie sa fie e,primat in scris si sa fie ulterior nee,ecutarii.
&otificarea ofertei de preluare in contul creantei 'rt. 2.3!1
*reditorul care doreste sa preia bunul ipotecat pentru stinerea creantei sale )a inscrie in
ar6i)a un a)iz de preluare in contul creantei si )a notifica aceasta oferta persoanelor
pre)azute la art. 2.350.
Opunerea la preluarea in contul creantei 'rt. 2.3!2
01. Opunerea la preluarea bunului in contul creantei facuta de persoanele pre)azute la art.
2.350 produce efecte numai daca este comunicata creditorului in termen de 15 zile de la
notificare.
02. Dispozitiile art. 2.352 se aplica in mod corespunzator.
%fectele preluarii in contul creantei 'rt. 2.3!2
01. Preluarea bunului de catre creditor in contul creantei<
a. stine creanta ipotecara=
b. transfera creditorului toate drepturile pe care constituitorul le are asupra bunului=
c. stine toate ipotecile si pri)ileiile de ran inferior.
02. *ontractul de ipoteca impreuna cu notificarea de preluare in contul creantei tin loc de
titlu de proprietate.
@2. %,ecutarea ipotecii asupra titlurilor reprezentati)e
Ipoteca asupra titlurilor reprezentati)e 'rt. 2.3!3
01. *and ipoteca are ca obiect titluri reprezentati)e pri)ind bunuri mobile, inclusi)
recipise de depozit si Harante, creditorul are dreptul sa )anda bunurile si sa distribuie
pretul, potri)it pre)ederilor prezentei sectiuni.
02. *el ce are o ipoteca asupra unor titluri de )aloare neociabile are dreptul de a e,ecuta
ipoteca impotri)a irantilor si a)alistilor.
@2. %,ecutarea ipotecii asupra creantelor
Ipoteca asupra creantelor 'rt. 2.3!5
01. Ipoteca unei creante confera creditorului, atunci cand conditiile pentru a porni
e,ecutarea silita sunt intrunite, dreptul de a prelua titlul de creanta, de a cere si de a
obtine plata sau, la aleerea sa, de a )inde creanta si de a(si insusi pretul, toate acestea in
limita sumei arantate.
02. *u pri)ire la )anzarea a)uta in )edere la alin. 01., dispozitiile pri)itoare la cesiunea de
creanta se aplica in mod corespunzator.
Ipoteca asupra conturilor 'rt. 2.3!!
01. 'tunci cand ipoteca ce poarta asupra unui cont este perfectata conform dispozitiilor
art. 2.310 alin. 02. lit. a., creditorul poate compensa soldul creditor al contului cu creanta
ipotecara.
02. 'tunci cand ipoteca ce poarta asupra unui cont este perfectata conform dispozitiilor
art. 2.310 alin. 02. lit. b. sau c., creditorul ipotecar poate ordona institutiei de credit
eliberarea soldului contului in beneficiul sau.
*onduita creditorului 'rt. 2.3!/
In toate cazurile, creditorul trebuie sa actioneze intr(o maniera comercial rezonabila.
@3. Preluarea bunului in )ederea administrarii
*onditiile 'rt. 2.3!#
01. *reditorul care are o ipoteca asupra bunurilor unei intreprinderi poate prelua bunurile
ipotecate in )ederea administrarii daca notifica 6otararea sa persoanelor pre)azute la art.
2.350 si inscrie la ar6i)a un a)iz de e,ecutare, dispozitiile art. 2.33;:2.351 aplicandu(se
in mod corespunzator.
02. Preluarea bunurilor se face temporar, cel mult pana la satisfacerea creantei pentru care
s(a constituit arantia.
'dministratorul 'rt. 2.3!;
Poate fi administrator creditorul sau o alta persoana desemnata de creditor sau, dupa caz,
de catre instanta.
Obliatiile administratorului 'rt. 2.3/0
*reditorul sau cel caruia i(a fost incredintata administrarea bunurilor are calitatea de
administrator al bunului altuia insarcinat cu administrarea deplina, dispozitiile art. #00 si
#01 aplicandu(se in mod corespunzator.
*onser)area drepturilor locatarului 'rt. 2.3/1
Preluarea bunului in deplina administrare nu poate aduce atinere drepturilor dobandite
anterior de locatar.
Incetarea administrarii 'rt. 2.3/2
'dministrarea bunului inceteaza in cazul in care creditorul si(a acoperit creanta, inclusi)
despaubirile si c6eltuielile pri)ind e,ecutarea, in cazul in care a facut o notificare prin
care alee alta modalitate de e,ecutare, precum si in alte cazuri pre)azute de lee.
Declararea falimentului persoanei impotri)a careia se e,ecuta arantia nu duce la
incetarea administrarii.
Obliatiile creditorului la incetarea administrarii 'rt. 2.3/2
01. La incetarea administrarii, creditorul este obliat sa dea socoteala si, daca nu a optat
pentru o alta modalitate de e,ecutare, sa restituie bunurile celui impotri)a caruia s(a facut
e,ecutarea.
02. *reditorul care si(a acoperit astfel creanta, despaubirile si c6eltuielile cu e,ecutarea
este obliat sa predea persoanei impotri)a careia s(a e,ecutat arantia si surplusul de
bunuri obtinut prin administrare.
@5. 1anctiuni
Incalcarea reulilor pri)itoare la preluarea bunului 'rt. 2.3/3
01. *reditorul care incalca reulile de preluare a bunului ipotecat raspunde pentru
paubele pricinuite.
02. %l este, de asemenea, obliat sa restituie bunurile si sa plateasca persoanei impotri)a
careia a pornit urmarirea o treime din )aloarea acestor bunuri.
Incalcarea reulilor pri)itoare la e,ecutarea ipotecii 'rt. 2.3/5
01. *reditorul care incalca reulile stabilite de prezenta sectiune pentru )alorificarea
bunului ipotecat raspunde pentru pre5udiciile cauzate.
02. *reditorul este, de asemenea, dator sa plateasca persoanei impotri)a careia a pornit
urmarirea o treime din )aloarea bunurilor supuse urmaririi la momentul )anzarii.
02. Daca diferenta dintre )aloarea bunului ipotecat si pretul realizat prin urmarirea silita
este mai mare decat suma pre)azuta la alin. 02., creditorul este obliat sa plateasca
aceasta diferenta.
03. Platind aceste sume, creditorul poate retine pretul )anzarii. %l pierde insa partea din
creanta ipotecara care a ramas neacoperita dupa urmarirea bunului.
1tabilirea )alorii bunului 'rt. 2.3/!
01. Pentru a stabili )aloarea bunului in cazul pre)azut la art. 2.3/5 alin. 02., creditorul si
constituitorul )or desemna cate un e,pert e)aluator.
02. Daca diferenta dintre )alorile astfel stabilite este mai mica de o cincime, )aloarea
bunului se considera a fi media aritmetica a celor doua )alori.
02. Daca diferenta este mai mare de o cincime, e)aluatorii )or desemna un al treilea
e,pert. +aloarea bunului se considera a fi media aritmetica a celor mai apropiate doua
e)aluari.
Incalcarea reulilor pri)itoare la distribuirea pretului 'rt. 2.3//
*reditorul care incalca reulile stabilite de prezenta sectiune pentru distribuirea pretului
raspunde pentru pre5udiciile cauzate celorlalti creditori potri)it dreptului comun.
1ectiunea 2 ( %,ecutarea ipotecilor imobiliare
Discutiunea bunurilor ipotecate 'rt. 2.3/#
*reditorul nu poate urmari in acelasi timp )anzarea imobilelor care nu sunt ipotecate
decat in cazul cand bunurile care ii sunt ipotecate nu sunt suficiente pentru plata creantei
sale.
Reulile aplicabile 'rt. 2.3/;
4rmarirea silita se face cu respectarea dispozitiilor *odului de procedura ci)ila.
*apitolul + ( 9a5ul
1ectiunea 1 ( *onstituirea a5ului
Obiectul a5ului 'rt. 2.3#0
9a5ul poate a)ea ca obiect bunuri mobile corporale sau titluri neociabile emise in forma
materializata.
*onstituirea a5ului 'rt. 2.3#1
01. 9a5ul se constituie prin remiterea bunului sau titlului catre creditor sau, dupa caz, prin
pastrarea acestuia de catre creditor, cu consimtamantul debitorului, in scopul arantarii
creantei.
02. 9a5ul asupra titlurilor neociabile se constituie, in cazul titlurilor nominati)e sau la
purtator, prin remiterea acestora, iar in cazul titlurilor la ordin, prin andosarea acestora, in
scop de arantie.
Publicitatea a5ului 'rt. 2.3#2
01. Publicitatea a5ului bunurilor mobile corporale se realizeaza fie prin deposedarea
debitorului, fie prin inscrierea a5ului la ar6i)a.
02. Publicitatea a5ului asupra sumelor de bani se realizeaza numai prin detinerea
acestora.
02. 9a5ul asupra titlurilor neociabile este perfectat prin remiterea sau, dupa caz, prin
andosarea titlurilor.
Detinerea bunului de catre creditor 'rt. 2.3#2
Detinerea bunului de catre creditorul a5ist trebuie sa fie publica si neec6i)oca. 'tunci
cand fata de terti se creeaza aparenta ca debitorul detine bunul, a5ul nu poate fi opus
acestora.
Detinerea prin intermediul unui tert 'rt. 2.3#3
*reditorul poate, cu acordul debitorului sau, sa e,ercite detentia prin intermediul unui
tert, insa detinerea e,ercitata de acesta nu asiura opozabilitatea a5ului decat din
momentul in care a primit inscrisul constatator al a5ului.
*onser)area a5ului 'rt. 2.3#5
01. 9a5ul e,ista numai atat timp cat creditorul detine bunul a5at sau, dupa caz, cat timp
este )alabila andosarea titlului la ordin.
02. *u toate acestea, a5ul nu se stine atunci cand<
a. creditorul nu mai detine bunul, fara )oia sa, prin fapta altei persoane=
b. creditorul a remis temporar bunul debitorului sau unui tert pentru a(l e)alua, repara,
transforma sau ameliora=
c. creditorul a remis bunul unui alt creditor al debitorului sau in cadrul unei proceduri de
urmarire silita.
Restituirea bunului catre creditor 'rt. 2.3#!
1ub rezer)a reulilor pri)itoare la dobandirea proprietatii bunurilor mobile prin posesia
de buna(credinta, creditorul a5ist poate sa ceara restituirea bunului de la cel care il
detine, cu e,ceptia cazului in care bunul a fost preluat de un creditor ipotecar cu ran
superior sau preluarea a inter)enit in cadrul procedurii de e,ecutare silita.
1ectiunea 2 ( Drepturile si obliatiile creditorului a5ist
Drepturile si obliatiile creditorului a5ist 'rt. 2.3#/
*reditorul a5ist are drepturile si obliatiile unui administrator al bunului altuia insarcinat
cu administrarea simpla. Dispozitiile art. /;5:/;; se aplica in mod corespunzator.
8ructele bunului a5at 'rt. 2.3##
In lipsa de stipulatie contrara, creditorul preda debitorului fructele naturale si industriale.
%l imputa fructele ci)ile mai intai asupra c6eltuielilor facute, apoi asupra dobanzilor si, la
urma, asupra capitalului.
Rascumpararea titlurilor participati)e 'rt. 2.3#;
In cazul rascumpararii actiunilor sau a altor titluri participati)e la capitalul social al unei
societati comerciale, creditorul este indreptatit sa impute pretul platit potri)it reulilor
pre)azute la art. 2.3##.
Pieirea bunului 'rt. 2.3;0
*reditorul nu raspunde pentru pieirea bunului atunci cand aceasta se datoreaza fortei
ma5ore, )ec6imii ori folosirii normale si autorizate a bunului.
*6eltuielile de conser)are 'rt. 2.3;1
Debitorul este tinut sa restituie creditorului c6eltuielile facute cu conser)area bunului.
Restituirea bunului catre debitor 'rt. 2.3;2
01. Debitorul nu poate cere restituirea bunului decat dupa ce a e,ecutat obliatia, cu
e,ceptia cazului in care creditorul foloseste ori conser)a bunul in mod abuzi).
02. 9a5ul se stine atunci cand creditorul este obliat sa restituie bunul in temeiul unei
6otarari 5udecatoresti pronuntate in conditiile alin. 01..
Indi)izibilitatea a5ului 'rt. 2.3;2
01. 9a5ul poarta asupra tuturor bunurilor re)ate pana la stinerea interala a obliatiei
arantate.
02. Mostenitorul debitorului, platind partea din datorie care ii re)ine, nu poate cere partea
sa din bunul re)at cat timp obliatia nu este stinsa in intreime.
02. Mostenitorul creditorului a5ist, primind partea din creanta care ii re)ine, nu poate
remite bunul re)at in dauna celorlalti mostenitori care nu au fost platiti.
'plicarea reulilor pri)itoare la ipoteca 'rt. 2.3;3
Dispozitiile pri)itoare la publicitatea, prioritatea, e,ecutarea si stinerea ipotecilor
mobiliare se aplica in mod corespunzator.
*apitolul +I ( Dreptul de retentie
&otiune 'rt. 2.3;5
01. *el care este dator sa remita sau sa restituie un bun poate sa il retina cat timp
creditorul nu isi e,ecuta obliatia sa iz)orata din acelasi raport de drept sau, dupa caz,
atat timp cat creditorul nu il despaubeste pentru c6eltuielile necesare si utile pe care le(a
facut pentru acel bun ori pentru pre5udiciile pe care bunul i le(a cauzat.
02. Prin lee se pot stabili si alte situatii in care o persoana poate e,ercita un drept de
retentie.
%,ceptii 'rt. 2.3;!
01. Dreptul de retentie nu poate fi e,ercitat daca detinerea bunului pro)ine dintr(o fapta
ilicita, este abuzi)a ori neleala sau daca bunul nu este susceptibil de urmarire silita.
02. Dreptul de retentie nu poate fi in)ocat de catre posesorul de rea(credinta decat in
cazurile anume pre)azute de lee.
Indatoririle celui care e,ercita dreptul de retentie 'rt. 2.3;/
*el care e,ercita un drept de retentie are drepturile si obliatiile unui administrator al
bunului altuia imputernicit cu administrarea simpla, dispozitiile art. /;5:/;; aplicandu(
se in mod corespunzator.
Opozabilitatea dreptului de retentie 'rt. 2.3;#
01. Dreptul de retentie este opozabil tertilor fara indeplinirea )reunei formalitati de
publicitate.
02. *u toate acestea, cel care e,ercita un drept de retentie nu se poate opune urmaririi
silite pornite de un alt creditor, insa are dreptul de a participa la distribuirea pretului
bunului, in conditiile leii.
1tinerea dreptului de retentie 'rt. 2.3;;
01. Dreptul de retentie inceteaza daca cel interesat consemneaza suma pretinsa sau ofera
retentorului o arantie suficienta.
02. Deposedarea in)oluntara de bun nu stine dreptul de retentie. *el care e,ercita acest
drept poate cere restituirea bunului, sub rezer)a reulilor aplicabile prescriptiei e,tincti)e
a actiunii principale si dobandirii bunurilor mobile de catre posesorul de buna(credinta.
*'R$%' +I ( Despre prescriptia e,tincti)a, decadere si calculul termenelor -.
(((((((((((
-. Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a +I(a sunt cuprinse in art. 201
:205 din Leea nr. /1"2011.
$itlul I ( Prescriptia e,tincti)a
*apitolul I ( Dispozitii enerale
Obiectul prescriptiei e,tincti)e 'rt. 2.500
01. Dreptul material la actiune, denumit in continuare drept la actiune, se stine prin
prescriptie, daca nu a fost e,ercitat in termenul stabilit de lee.
02. In sensul prezentului titlu, prin drept la actiune se intelee dreptul de a constrane o
persoana, cu a5utorul fortei publice, sa e,ecute o anumita prestatie, sa respecte o anumita
situatie 5uridica sau sa suporte orice alta sanctiune ci)ila, dupa caz.
Prescriptibilitatea dreptului la actiune 'rt. 2.501
01. Drepturile la actiune a)and un obiect patrimonial sunt supuse prescriptiei e,tincti)e,
afara de cazul in care prin lee s(ar dispune altfel.
02. De asemenea, in cazurile anume pre)azute de lee, sunt supuse prescriptiei e,tincti)e
si alte drepturi la actiune, indiferent de obiectul lor.
Imprescriptibilitatea dreptului la actiune. *azuri 'rt. 2.502
01. Dreptul la actiune este imprescriptibil in cazurile pre)azute de lee, precum si ori de
cate ori, prin natura sau obiectul dreptului subiecti) ocrotit, e,ercitiul sau nu poate fi
limitat in timp.
02. In afara cazurilor pre)azute la alin. 01., sunt imprescriptibile drepturile pri)itoare la<
1. actiunea pri)ind apararea unui drept nepatrimonial, cu e,ceptia cazului in care prin
lee se dispune altfel=
2. actiunea in constatarea e,istentei sau ine,istentei unui drept=
2. actiunea in constatarea nulitatii absolute a unui act 5uridic=
3. actiunea in constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor, daca obiectul
sau il constituie fie stabilirea masei succesorale, fie parta5ul succesoral, sub conditia
acceptarii mostenirii in termenul pre)azut de lee.
Prescriptia dreptului la actiune pri)ind drepturile accesorii 'rt. 2.502
01. Odata cu stinerea dreptului la actiune pri)ind un drept principal, se stine si dreptul
la actiune pri)ind drepturile accesorii, afara de cazul in care prin lee s(ar dispune altfel.
02. In cazul in care un debitor este obliat la prestatii succesi)e, dreptul la actiune cu
pri)ire la fiecare dintre aceste prestatii se stine printr(o prescriptie deosebita, c6iar daca
debitorul continua sa e,ecute una sau alta dintre prestatiile datorate.
02. Dispozitiile alin. 02. nu sunt aplicabile in cazul in care prestatiile succesi)e alcatuiesc,
prin finalitatea lor, rezultata din lee sau con)entie, un tot unitar.
Prescriptia dreptului la actiune pri)ind creanta arantata 'rt. 2.503
01. Prescriptia dreptului la actiune pri)ind creanta principala nu atrae si stinerea
dreptului la actiunea ipotecara. In acest din urma caz, creditorul ipotecar )a putea urmari,
in conditiile leii, doar bunurile mobile sau imobile ipotecate, insa numai in limita )alorii
acestor bunuri.
02. Dispozitiile alin. 01. nu se aplica prescriptiei dreptului la actiune pentru plata
dobanzilor si a altor accesorii ale creantei ipotecare, care, in afara capitalului, nu mai pot
fi acoperite dupa implinirea prescriptiei din )alorificarea, pe cale silita, a bunului re)at.
*ompensatia si dreptul de retentie 'rt. 2.505
Prescriptia nu impiedica stinerea prin compensatie a creantelor reciproce si nici
e,ercitarea dreptului de retentie, daca dreptul la actiune nu era prescris in momentul in
care s(ar fi putut opune compensarea sau dreptul de retentie, dupa caz.
%fectele prescriptiei implinite 'rt. 2.50!
01. Prescriptia nu opereaza de plin drept.
02. Dupa implinirea termenului de prescriptie, cel obliat poate sa refuze e,ecutarea
prestatiei.
02. *el care a e,ecutat de buna)oie obliatia dupa ce termenul de prescriptie s(a implinit
nu are dreptul sa ceara restituirea prestatiei, c6iar daca la data e,ecutarii nu stia ca
termenul prescriptiei era implinit.
03. Recunoasterea dreptului, facuta printr(un act scris, precum si constituirea de arantii
in folosul titularului dreptului a carui actiune este prescriptibila sunt )alabile, c6iar daca
cel care le(a facut nu stia ca termenul de prescriptie era implinit. In aceste cazuri sunt
aplicabile reulile de la renuntarea la prescriptie.
Renuntarea la prescriptie 'rt. 2.50/
&u se poate renunta la prescriptie cat timp nu a inceput sa cura, dar se poate renunta la
prescriptia implinita, precum si la beneficiul termenului scurs pentru prescriptia inceputa
si neimplinita.
8elurile renuntarii la prescriptie 'rt. 2.50#
01. Renuntarea la prescriptie este e,presa sau tacita.
02. Renuntarea tacita trebuie sa fie neindoielnica. %a poate rezulta numai din manifestari
neec6i)oce.
Persoanele care nu pot renunta la prescriptie 'rt. 2.50;
*el lipsit de capacitatea de a instraina sau, dupa caz, de a se oblia nu poate renunta la
prescriptie.
%fectele renuntarii la prescriptie 'rt. 2.510
01. Dupa renuntare, incepe sa cura o noua prescriptie de acelasi fel.
02. Daca partea indreptatita renunta la beneficiul termenului scurs pana la acea data, sunt
aplicabile dispozitiile pri)ind intreruperea prescriptiei prin recunoasterea dreptului.
Intinderea renuntarii la prescriptie 'rt. 2.511
Renuntarea isi produce efecte numai in pri)inta celui care a facut(o.
%a nu poate fi in)ocata impotri)a codebitorilor solidari ori ai unei obliatii indi)izibile
sau impotri)a fideiusorilor.
In)ocarea prescriptiei de partea interesata 'rt. 2.512
01. Prescriptia poate fi opusa numai de cel in folosul caruia cure, personal sau prin
reprezentant, si fara a fi tinut sa produca )reun titlu contrar ori sa fi fost de buna(credinta.
02. Oranul de 5urisdictie competent nu poate aplica prescriptia din oficiu.
02. Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile c6iar daca in)ocarea prescriptiei ar fi in
interesul statului sau al unitatilor sale administrati)(teritoriale.
Momentul pana la care se poate in)oca prescriptia 'rt. 2.512
Prescriptia poate fi opusa numai in prima instanta, prin intampinare sau, in lipsa
in)ocarii, cel mai tarziu la primul termen de 5udecata la care partile sunt leal citate.
In)ocarea prescriptiei de catre alte persoane 'rt. 2.513
*odebitorii unei obliatii solidare sau indi)izibile si fideiusorii pot in)oca prescriptia,
c6iar daca unul dintre debitori a neli5at sa o faca ori a renuntat la ea. $ot astfel o pot face
creditorii celui interesat, precum si orice alta persoana interesata.
Reulile aplicabile prescriptiei e,tincti)e 'rt. 2.515
01. Prescriptia e,tincti)a este relementata prin lee.
02. %ste interzisa orice clauza prin care fie direct, fie indirect o actiune ar fi declarata
imprescriptibila, desi, potri)it leii, aceasta este prescriptibila, sau in)ers, o actiune
declarata de lee imprescriptibila ar fi considerata prescriptibila.
02. *u toate acestea, in limitele si conditiile pre)azute de lee, partile care au capacitatea
deplina de e,ercitiu pot, prin acord e,pres, sa modifice durata termenelor de prescriptie
sau sa modifice cursul prescriptiei prin fi,area inceputului acesteia ori prin modificarea
cauzelor leale de suspendare ori de intrerupere a acesteia, dupa caz.
03. $ermenele de prescriptie pot fi reduse sau marite, prin acordul e,pres al partilor, fara
insa ca noua durata a acestora sa fie mai mica de un an si nici mai mare de 10 ani, cu
e,ceptia termenelor de prescriptie de 10 ani ori mai luni, care pot fi prelunite pana la
20 de ani.
05. Dispozitiile alin. 02. si 03. nu se aplica in cazul drepturilor la actiune de care partile nu
pot sa dispuna si nici actiunilor deri)ate din contractele de adeziune, de asiurare si cele
supuse leislatiei pri)ind protectia consumatorului.
0!. Orice con)entie sau clauza contrara dispozitiilor prezentului articol este lo)ita de
nulitate absoluta.
Domeniul de aplicare 'rt. 2.51!
01. Dispozitiile prezentului titlu constituie dreptul comun in materia prescriptiei
e,tincti)e.
02. Prescriptia dreptului de a obtine e,ecutarea silita a unei 6otarari 5udecatoresti sau
arbitrale ori a altui titlu e,ecutoriu este supusa dispozitiilor *odului de procedura ci)ila,
afara de cazul in care acestea din urma ar fi neindestulatoare.
*'PI$OL4L II ( $ermenul prescriptiei e,tincti)e
$ermenul eneral de 2 ani 'rt. 2.51/
$ermenul prescriptiei este de 2 ani, daca leea nu pre)ede un alt termen.
$ermenul de prescriptie de 10 ani. *azuri 'rt. 2.51#
1e prescrie in termen de 10 ani dreptul la actiune pri)itor la<
1. drepturile reale care nu sunt declarate prin lee imprescriptibile ori nu sunt supuse altui
termen de prescriptie=
2. repararea pre5udiciului moral sau material cauzat unei persoane prin tortura ori acte de
barbarie sau, dupa caz, a celui cauzat prin )iolenta ori aresiuni se,uale comise contra
unui minor sau asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a se apara ori de a(si
e,prima )ointa=
2. repararea pre5udiciului adus mediului incon5urator.
$ermenul de prescriptie de 2 ani 'rt. 2.51;
01. Dreptul la actiune intemeiat pe un raport de asiurare sau reasiurare se prescrie in
termen de 2 ani.
02. De asemenea, se prescrie in termen de 2 ani dreptul la actiune pri)itor la plata
remuneratiei cu)enite intermediarilor pentru ser)iciile prestate in baza contractului de
intermediere.
$ermenul de prescriptie de un an. *azuri 'rt. 2.520
01. 1e prescrie in termen de un an dreptul la actiune in cazul<
1. profesionistilor din alimentatia publica sau 6otelierilor, pentru ser)iciile pe care le
presteaza=
2. profesorilor, institutorilor, maestrilor si artistilor, pentru lectiile date cu ora, cu ziua sau
cu luna=
2. medicilor, moaselor, asistentelor si farmacistilor, pentru )izite, operatii sau
medicamente=
3. )anzatorilor cu amanuntul, pentru plata marfurilor )andute si a furniturilor li)rate=
5. mestesuarilor si artizanilor, pentru plata muncii lor=
!. a)ocatilor, impotri)a clientilor, pentru plata onorariilor si c6eltuielilor. $ermenul de
prescriptie se )a calcula din ziua ramanerii definiti)e a 6otararii sau din aceea a impacarii
partilor ori a re)ocarii mandatului. In cazul afacerilor neterminate, termenul de
prescriptie este de 2 ani de la data ultimei prestatii efectuate=
/. notarilor publici si e,ecutorilor 5udecatoresti, in ceea ce pri)este plata sumelor ce le
sunt datorate pentru actele functiei lor. $ermenul prescriptiei se )a socoti din ziua in care
aceste sume au de)enit e,iibile=
#. ininerilor, ar6itectilor, eodezilor, contabililor si altor liber(profesionisti, pentru plata
sumelor ce li se cu)in. $ermenul prescriptiei se )a socoti din ziua cand s(a terminat
lucrarea.
02. In toate cazurile, continuarea lectiilor, ser)iciilor, furniturilor, actelor sau lucrarilor nu
intrerupe prescriptia pentru sumele scadente.
$ermenul de prescriptie de un an. 'lte cazuri 'rt. 2.521
01. 1e prescrie prin implinirea unui termen de un an si dreptul la actiune pri)itor la
restituirea sumelor incasate din )anzarea biletelor pentru un spectacol care nu a mai a)ut
loc.
02. De asemenea, daca prin lee nu se dispune altfel, se prescrie prin implinirea unui
termen de un an si dreptul la actiunea iz)orata dintr(un contract de transport de bunuri
terestru, aerian sau pe apa, indreptata impotri)a transportatorului.
02. In cazul pre)azut la alin. 02., termenul de prescriptie este de 2 ani, atunci cand
contractul de transport a fost inc6eiat spre a fi e,ecutat succesi) sau, dupa caz, combinat,
cu acelasi mi5loc de transport sau cu mi5loace de transport diferite.
Repunerea in termenul de prescriptie 'rt. 2.522
01. *el care, din moti)e temeinice, nu si(a e,ercitat in termen dreptul la actiune supus
prescriptiei poate cere oranului de 5urisdictie competent repunerea in termen si 5udecarea
cauzei.
02. Repunerea in termen nu poate fi dispusa decat daca partea si(a e,ercitat dreptul la
actiune inainte de implinirea unui termen de 20 de zile, socotit din ziua in care a cunoscut
sau trebuia sa cunoasca incetarea moti)elor care au 5ustificat depasirea termenului de
prescriptie.
*apitolul III ( *ursul prescriptiei e,tincti)e
1ectiunea 1 ( Inceputul prescriptiei e,tincti)e
Reula enerala 'rt. 2.522
Prescriptia incepe sa cura de la data cand titularul dreptului la actiune a cunoscut sau,
dupa impre5urari, trebuia sa cunoasca nasterea lui.
Dreptul la actiunea in e,ecutarea obliatiilor de a da sau de a face 'rt. 2.523
01. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, in cazul obliatiilor contractuale de a da sau de a
face prescriptia incepe sa cura de la data cand obliatia de)ine e,iibila si debitorul
trebuia astfel s(o e,ecute.
02. In cazul in care dreptul este afectat de un termen suspensi), prescriptia incepe sa
cura de la implinirea termenului sau, dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul
termenului stabilit e,clusi) in fa)oarea creditorului.
02. Daca dreptul este afectat de o conditie suspensi)a, prescriptia incepe sa cura de la
data cand s(a indeplinit conditia.
Dreptul la actiunea in restituirea prestatiilor 'rt. 2.525
Prescriptia dreptului la actiune in restituirea prestatiilor facute in temeiul unui act anulabil
ori desfiintat pentru rezolutiune sau alta cauza de ineficacitate incepe sa cura de la data
ramanerii definiti)a a 6otararii prin care s(a desfiintat actul ori, dupa caz, de la data la
care declaratia de rezolutiune sau reziliere a de)enit ire)ocabila.
Dreptul la actiunea in e,ecutarea prestatiilor succesi)e 'rt. 2.52!
*and este )orba de prestatii succesi)e, prescriptia dreptului la actiune incepe sa cura de
la data la care fiecare prestatie de)ine e,iibila, iar daca prestatiile alcatuiesc un tot
unitar, de la data la care ultima prestatie de)ine e,iibila.
Dreptul la actiunea in materia asiurarilor 'rt. 2.52/
In cazul asiurarii contractuale, prescriptia incepe sa cura de la e,pirarea termenelor
pre)azute de lee ori stabilite de parti pentru plata primei de asiurare, respecti) pentru
plata indemnizatiei sau, dupa caz, a despaubirilor datorate de asiurator.
Dreptul la actiunea in repararea paubei cauzate printr(o fapta ilicita 'rt. 2.52#
01. Prescriptia dreptului la actiune in repararea unei paube care a fost cauzata printr(o
fapta ilicita incepe sa cura de la data cand paubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca
atat pauba, cat si pe cel care raspunde de ea.
02. Dispozitiile alin. 01. se aplica, in mod corespunzator, si in cazul actiunii in restituire
intemeiate pe imboatirea fara 5usta cauza, plata nedatorata sau estiunea de afaceri.
Dreptul la actiunea in anularea actului 5uridic 'rt. 2.52;
01. Prescriptia dreptului la actiunea in anularea unui act 5uridic incepe sa cura<
a. in caz de )iolenta, din ziua cand aceasta a incetat=
b. in cazul dolului, din ziua cand a fost descoperit=
c. in caz de eroare ori in celelalte cazuri de anulare, din ziua cand cel indreptatit,
reprezentantul sau leal ori cel c6emat de lee sa ii incu)iinteze sau sa ii autorizeze actele
a cunoscut cauza anularii, insa nu mai tarziu de implinirea a 1# luni din ziua inc6eierii
actului 5uridic.
02. In cazurile in care nulitatea relati)a poate fi in)ocata de o terta persoana, prescriptia
incepe sa cura, daca prin lee nu se dispune altfel, de la data cand tertul a cunoscut
e,istenta cauzei de nulitate.
Dreptul la actiunea in raspundere pentru )icii aparente 'rt. 2.520
01. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, prescriptia dreptului la actiune iz)orat din
transmiterea unor bunuri sau e,ecutarea unor lucrari, cu )icii aparente, in cazurile in care
leea sau contractul oblia la arantie si pentru asemenea )icii, incepe sa cura de la data
predarii sau receptiei finale a bunului ori a lucrarii sau, dupa caz, de la data implinirii
termenului pre)azut de lee ori stabilit prin procesul)erbal de constatare a )iciilor, pentru
inlaturarea de catre debitor a )iciilor constatate.
02. Dispozitiile alin. 01. se aplica si in cazul lipsei calitatilor con)enite ori al lipsurilor
cantitati)e, insa numai daca oricare dintre aceste lipsuri puteau fi descoperite, fara
cunostinte speciale, printr(o )erificare normala.
Dreptul la actiunea in raspundere pentru )icii ascunse 'rt. 2.521
01. Daca prin lee nu se pre)ede altfel, prescriptia dreptului la actiune pentru )iciile
ascunse incepe sa cura<
a. in cazul unui bun transmis sau al unei lucrari e,ecutate, alta decat o constructie, de la
implinirea unui an de la data predarii ori receptiei finale a bunului sau a lucrarii, in afara
cazului in care )iciul a fost descoperit mai inainte, cand prescriptia )a incepe sa cura de
la data descoperirii=
b. in cazul unei constructii, de la implinirea a 2 ani de la data predarii sau receptiei finale
a constructiei, afara numai daca )iciul a fost descoperit mai inainte, cand prescriptia )a
incepe sa cura de la data descoperirii.
02. Pentru e,ecutarea unor lucrari curente, termenele pre)azute la alin. 01. sunt de o luna,
in cazul pre)azut la lit. a., respecti) de 2 luni, in cazul pre)azut la lit. b..
02. Dispozitiile alin. 01. si 02. se aplica si in cazul lipsei calitatilor con)enite ori al
lipsurilor cantitati)e, insa numai daca oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite,
fara cunostinte speciale, printr(o )erificare normala.
03. $ermenele pre)azute in prezentul articol sunt termene de arantie inauntrul carora
)iciile trebuie, in toate cazurile, sa se i)easca.
05. Prin dispozitiile prezentului articol nu se aduce insa nicio atinere termenelor de
arantie speciale, leale sau con)entionale.
0!. Dispozitiile prezentului articol se aplica, in mod corespunzator, si in cazul produselor
pentru care s(a pre)azut un termen de )alabilitate, ca si in cazul bunurilor sau lucrarilor
pentru care e,ista un termen de arantie pentru buna functionare.
1ectiunea 2 ( 1uspendarea prescriptiei e,tincti)e
*azurile enerale de suspendare a prescriptiei 'rt. 2.522
Prescriptia nu incepe sa cura, iar, daca a inceput sa cura, ea se suspenda<
1. intre soti, cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt=
2. intre parinti, tutore sau curator si cei lipsiti de capacitate de e,ercitiu sau cu capacitate
de e,ercitiu restransa ori intre curatori si cei pe care ii reprezinta, cat timp dureaza
ocrotirea si socotelile nu au fost date si aprobate=
2. intre orice persoana care, in temeiul leii, al unei 6otarari 5udecatoresti sau al unui act
5uridic, administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate, cat
timp administrarea nu a incetat si socotelile nu au fost date si aprobate=
3. in cazul celui lipsit de capacitate de e,ercitiu sau cu capacitate de e,ercitiu restransa,
cat timp nu are reprezentant sau ocrotitor leal, in afara de cazurile in care e,ista o
dispozitie leala contrara=
5. cat timp debitorul, in mod deliberat, ascunde creditorului e,istenta datoriei sau
e,iibilitatea acesteia=
!. pe intreaa durata a neocierilor purtate in scopul rezol)arii pe cale amiabila a
neinteleerilor dintre parti, insa numai daca acestea au fost tinute in ultimele ! luni
inainte de e,pirarea termenului de prescriptie=
/. in cazul in care cel indreptatit la actiune trebuie sau poate, potri)it leii ori
contractului, sa foloseasca o anumita procedura prealabila, cum sunt reclamatia
administrati)a, incercarea de impacare sau altele asemenea, cat timp nu a cunoscut si nici
nu trebuia sa cunoasca rezultatul acelei proceduri, insa nu mai mult de 2 luni de la
declansarea procedurii, daca prin lee sau contract nu s(a stabilit un alt termen=
#. in cazul in care titularul dreptului sau cel care l(a incalcat face parte din fortele armate
ale Romaniei, cat timp acestea se afla in stare de mobilizare sau de razboi. 1unt a)ute in
)edere si persoanele ci)ile care se asesc in fortele armate pentru ratiuni de ser)iciu
impuse de necesitatile razboiului=
;. in cazul in care cel impotri)a caruia cure sau ar urma sa cura prescriptia este
impiedicat de un caz de forta ma5ora sa faca acte de intrerupere, cat timp nu a incetat
aceasta impiedicare= forta ma5ora, cand este temporara, nu constituie o cauza de
suspendare a prescriptiei decat daca sur)ine in ultimele ! luni inainte de e,pirarea
termenului de prescriptie=
10. in alte cazuri pre)azute de lee.
1uspendarea prescriptiei in materie succesorala 'rt. 2.522
01. Prescriptia nu cure contra creditorilor defunctului in pri)inta creantelor pe care
acestia le au asupra mostenirii cat timp aceasta nu a fost acceptata de catre succesibili ori,
in lipsa acceptarii, cat timp nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte.
02. %a nu cure nici contra mostenitorilor defunctului cat timp acestia nu au acceptat
mostenirea ori nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte.
02. Prescriptia nu cure, de asemenea, contra mostenitorilor, in pri)inta creantelor pe care
acestia le au asupra mostenirii, de la data acceptarii mostenirii si pana la data lic6idarii ei.
%fectele suspendarii prescriptiei 'rt. 2.523
01. De la data cand cauza de suspendare a incetat, prescriptia isi reia cursul, socotindu(se
pentru implinirea termenului si timpul scurs inainte de suspendare.
02. Prescriptia nu se )a implini mai inainte de e,pirarea unui termen de ! luni de la data
cand suspendarea a incetat, cu e,ceptia prescriptiilor de ! luni sau mai scurte, care nu se
)or implini decat dupa e,pirarea unui termen de o luna de la incetarea suspendarii.
7eneficiul suspendarii prescriptiei 'rt. 2.525
1uspendarea prescriptiei poate fi in)ocata numai de catre partea care a fost impiedicata sa
faca acte de intrerupere, afara de cazul in care prin lee se dispune altfel.
%,tinderea efectului suspensi) 'rt. 2.52!
1uspendarea prescriptiei fata de debitorul principal ori fata de fideiusor produce efecte in
pri)inta amandurora.
1ectiunea 2 ( Intreruperea prescriptiei e,tincti)e
*azurile de intrerupere a prescriptiei 'rt. 2.52/
Prescriptia se intrerupe<
1. printr(un act )oluntar de e,ecutare sau prin recunoasterea, in orice alt mod, a dreptului
a carui actiune se prescrie, facuta de catre cel in folosul caruia cure prescriptia=
2. prin introducerea unei cereri de c6emare in 5udecata sau de arbitrare, prin inscrierea
creantei la masa credala in cadrul procedurii insol)entei, prin depunerea cererii de
inter)entie in cadrul urmaririi silite pornite de alti creditori ori prin in)ocarea, pe cale de
e,ceptie, a dreptului a carui actiune se prescrie=
2. prin constituirea ca parte ci)ila pe parcursul urmaririi penale sau in fata instantei de
5udecata pana la inceperea cercetarii 5udecatoresti= in cazul in care despaubirile se
acorda, potri)it leii, din oficiu, inceperea urmaririi penale intrerupe cursul prescriptiei,
c6iar daca nu a a)ut loc constituirea ca parte ci)ila=
3. prin orice act prin care cel in folosul caruia cure prescriptia este pus in intarziere=
5. in alte cazuri pre)azute de lee.
Recunoasterea dreptului 'rt. 2.52#
01. Recunoasterea se poate face unilateral sau con)entional si poate fi e,presa sau tacita.
02. *and recunoasterea este tacita, ea trebuie sa rezulte fara ec6i)oc din manifestari care
sa ateste e,istenta dreptului celui impotri)a caruia cure prescriptia.
*onstituie acte de recunoastere tacita plata partiala a datoriei, ac6itarea, in tot sau in
parte, a dobanzilor sau penalitatilor, solicitarea unui termen de plata si altele asemenea.
02. Poate in)oca recunoasterea tacita si cel indreptatit la restituirea unei prestatii facute in
e,ecutarea unui act 5uridic ce a fost desfiintat pentru nulitate, rezolutiune sau orice alta
cauza de ineficacitate, atat timp cat bunul indi)idual determinat, primit de la cealalta
parte cu ocazia e,ecutarii actului desfiintat, nu este pretins de aceasta din urma pe cale de
actiune reala ori personala.
*ererea de c6emare in 5udecata sau de arbitrare 'rt. 2.52;
01. In cazurile pre)azute la art. 2.52/ pct. 2 si 2, prescriptia este intrerupta c6iar daca
sesizarea a fost facuta la un oran de 5urisdictie ori de urmarire penala necompetent sau
c6iar daca este nula pentru lipsa de forma.
02. Prescriptia nu este intrerupta daca cel care a facut cererea de c6emare in 5udecata sau
de arbitrare ori de inter)entie in procedura insol)entei sau a urmaririi silite a renuntat la
ea, nici daca cererea a fost respinsa, anulata ori s(a perimat printr(o 6otarare ramasa
definiti)a. *u toate acestea, daca reclamantul, in termen de ! luni de la data cand
6otararea de respinere sau de anulare a ramas definiti)a, introduce o noua cerere,
prescriptia este considerata intrerupta prin cererea de c6emare in 5udecata sau de arbitrare
precedenta, cu conditia insa ca noua cerere sa fie admisa.
02. Prescriptia nu este intrerupta nici daca 6otararea 5udecatoreasca sau arbitrala si(a
pierdut puterea e,ecutorie prin implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a
obtine e,ecutarea silita. In acest caz insa, daca dreptul de a obtine obliarea paratului este
imprescriptibil sau nu s(a prescris inca, se )a putea face o noua cerere de c6emare in
5udecata ori de arbitrare, fara a se putea opune e,ceptia autoritatii de lucru 5udecat.
03. Dispozitiile prezentului articol se aplica, in mod corespunzator, si atunci cand
prescriptia a fost intrerupta prin in)ocarea, pe cale de e,ceptie, a dreptului a carui actiune
se prescrie.
Punerea in intarziere 'rt. 2.530
Prescriptia este intrerupta prin punerea in intarziere a celui in folosul caruia cure
prescriptia numai daca aceasta este urmata de c6emarea lui in 5udecata in termen de !
luni de la data punerii in intarziere.
%fectele intreruperii prescriptiei 'rt. 2.531
01. Intreruperea stere prescriptia inceputa inainte de a se fi i)it cauza de intrerupere.
02. Dupa intrerupere incepe sa cura o noua prescriptie.
02. Daca intreruperea prescriptiei a a)ut loc prin recunoasterea dreptului de catre cel in
folosul caruia curea, )a incepe sa cura o noua prescriptie de acelasi fel.
03. In cazul in care prescriptia a fost intrerupta printr(o cerere de c6emare in 5udecata ori
de arbitrare, noua prescriptie a dreptului de a obtine e,ecutarea silita nu )a incepe sa
cura cat timp 6otararea de admitere a actiunii nu a ramas definiti)a.
05. Daca intreruperea rezulta din inter)entia facuta in procedura insol)entei sau a
urmaririi silite, prescriptia )a reincepe sa cura de la data la care e,ista din nou
posibilitatea leala de )alorificare a creantei ramase neacoperite.
0!. In cazul in care prescriptia a fost intrerupta potri)it art. 2.52/ pct. 2, intreruperea
opereaza pana la comunicarea ordonantei de clasare, a ordonantei de suspendare a
urmaririi penale ori a 6otararii de suspendare a 5udecatii sau pana la pronuntarea 6otararii
definiti)e a instantei penale. Daca repararea paubei se acorda, potri)it leii, din oficiu,
intreruperea opereaza pana la data cand cel impotri)a caruia a inceput sa cura prescriptia
a cunoscut sau trebuia sa cunoasca 6otararea definiti)a a instantei penale prin care ar fi
trebuit sa se stabileasca despaubirea.
7eneficiul intreruperii prescriptiei 'rt. 2.532
01. %fectele intreruperii prescriptiei profita celui de la care emana actul intrerupti) si nu
pot fi opuse decat celui impotri)a caruia a fost indreptat un asemenea act, afara de cazul
in care prin lee se dispune altfel.
02. Daca prescriptia a fost intrerupta prin recunoasterea dreptului de catre cel in folosul
caruia curea, efectele intreruperii profita celui impotri)a caruia a curs si nu pot fi opuse
decat autorului recunoasterii.
%,tinderea efectului intrerupti) 'rt. 2.532
Intreruperea prescriptiei impotri)a debitorului principal sau contra fideiusorului produce
efecte in pri)inta amandurora.
*apitolul I+ ( Implinirea prescriptiei
*alculul prescriptiei 'rt. 2.533
*ursul prescriptiei se calculeaza potri)it reulilor stabilite in titlul III din prezenta carte,
luandu(se in considerare, daca este cazul, si cazurile de suspendare sau de intrerupere
pre)azute de lee.
$itlul II ( Reimul eneral al termenelor de decadere
Instituirea termenului de decadere 'rt. 2.535
01. Prin lee sau prin )ointa partilor se pot stabili termene de decadere pentru e,ercitarea
unui drept sau sa)arsirea unor acte unilaterale.
02. &ee,ercitarea dreptului subiecti) inauntrul termenului stabilit atrae pierderea lui, iar
in cazul actelor unilaterale, impiedicarea, in conditiile leii, a sa)arsirii lor.
Limita stabilirii termenelor de decadere 'rt. 2.53!
%ste lo)ita de nulitate absoluta clauza prin care se stabileste un termen de decadere ce ar
face e,cesi) de dificila e,ercitarea dreptului sau sa)arsirea actului de catre partea
interesata.
'plicarea reulilor de la prescriptie 'rt. 2.53/
Daca din lee sau din con)entia partilor nu rezulta in mod neindoielnic ca un anumit
termen este de decadere, sunt aplicabile reulile de la prescriptie.
Reimul termenelor de decadere 'rt. 2.53#
01. $ermenele de decadere nu sunt supuse suspendarii si intreruperii, daca prin lee nu se
dispune altfel.
02. *u toate acestea, forta ma5ora impiedica, in toate cazurile, curerea termenului, iar
daca termenul a inceput sa cura, el se suspenda, dispozitiile art. 2.523 alin. 01. fiind
aplicabile in mod corespunzator. $ermenul de decadere nu se socoteste insa implinit decat
dupa 5 zile de la data cand suspendarea a incetat.
02. De asemenea, atunci cand realizarea dreptului presupune e,ercitarea unei actiuni in
5ustitie, termenul este intrerupt pe data introducerii cererii de c6emare in 5udecata sau de
arbitrare ori de punere in intarziere, dupa caz, dispozitiile pri)itoare la intreruperea
prescriptiei fiind aplicabile in mod corespunzator.
Renuntarea la beneficiul decaderii 'rt. 2.53;
01. *and termenul de decadere a fost stabilit prin contract sau instituit printr(o dispozitie
leala care ocroteste un interes pri)at, cel in fa)oarea caruia a fost stipulat ori instituit
poate sa renunte, dupa implinirea termenului, la beneficiul decaderii. Daca renuntarea
inter)ine inainte de implinirea termenului, sunt aplicabile reulile pri)itoare la
intreruperea prescriptiei prin recunoasterea dreptului.
02. Partile nu pot insa renunta, nici anticipat si nici dupa inceperea cursului lor, la
termenele de decadere de ordine publica si nici nu le pot modifica, micsorandu(le sau
marindu(le, dupa caz.
In)ocarea decaderii 'rt. 2.550
01. Decaderea poate fi opusa de partea interesata in conditiile art. 2.512.
02. Oranul de 5urisdictie este obliat sa in)oce si sa aplice din oficiu termenul de
decadere, indiferent daca cel interesat il pune sau nu il pune in discutie, cu e,ceptia
cazului cand acesta pri)este un drept de care partile pot dispune in mod liber.
$itlul III ( *alculul termenelor
Reulile aplicabile 'rt. 2.551
Durata termenelor, fara deosebire de natura si iz)orul lor, se calculeaza potri)it reulilor
stabilite de prezentul titlu.
$ermenul stabilit pe saptamani, luni sau ani 'rt. 2.552
01. *and termenul este stabilit pe saptamani, luni sau ani, el se implineste in ziua
corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau din ultimul an.
02. Daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare celei in care termenul a inceput sa cura,
termenul se implineste in ultima zi a acestei luni.
02. Mi5locul lunii se socoteste a cincisprezecea zi.
03. Daca termenul este stabilit pe o luna si 5umatate sau pe mai multe luni si 5umatate,
cele 15 zile se )or socoti la sfarsitul termenului.
$ermenul stabilit pe zile 'rt. 2.552
01. *and termenul se stabileste pe zile, nu se ia in calcul prima si ultima zi a termenului.
02. $ermenul se )a implini la ora 23,00 a ultimei zile.
02. *u toate acestea, daca este )orba de un act ce trebuie indeplinit intr(un loc de munca,
termenul se )a implini la ora la care inceteaza proramul normal de lucru.
Dispozitiile art. 2.55! raman aplicabile.
Proroarea termenului 'rt. 2.553
Daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenul se considera implinit la
sfarsitul primei zile lucratoare care ii urmeaza.
$ermenul stabilit pe ore 'rt. 2.555
*and termenul se stabileste pe ore, nu se iau in calcul prima si ultima ora a termenului.
Prezumtia efectuarii in termen a actelor 'rt. 2.55!
'ctele de orice fel se socotesc facute in termen, daca inscrisurile care le constata au fost
predate oficiului postal sau telerafic cel mai tarziu in ultima zi a termenului, pana la ora
cand inceteaza in mod obisnuit acti)itatea la acel oficiu.
*'R$%' +II ( Dispozitii de drept international pri)at-.
(((((((((((
-. Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a +II(a sunt cuprinse in art. 20/
si 20# din Leea nr. /1"2011.
$itlul I ( Dispozitii enerale
Obiectul relementarii 'rt. 2.55/
01. Prezenta carte cuprinde norme pentru determinarea leii aplicabile unui raport de
drept international pri)at.
02. In intelesul prezentei carti, raporturile de drept international pri)at sunt raporturile
ci)ile, comerciale, precum si alte raporturi de drept pri)at cu element de e,traneitate.
02. Dispozitiile prezentei carti sunt aplicabile in masura in care con)entiile internationale
la care Romania este parte, dreptul 4niunii %uropene sau dispozitiile din leile speciale
nu stabilesc o alta relementare.
*alificarea 'rt. 2.55#
01. *and determinarea leii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza sa fie data unei
institutii de drept sau unui raport 5uridic, se ia in considerare calificarea 5uridica stabilita
de leea romana.
02. In caz de retrimitere, calificarea se face dupa leea straina care a retrimis la leea
romana.
02. &atura mobiliara sau imobiliara a bunurilor se determina potri)it leii locului unde
acestea se afla sau, dupa caz, sunt situate.
03. Daca leea romana nu cunoaste o institutie 5uridica straina sau o cunoaste sub o alta
denumire ori cu un alt continut, se poate lua in considerare calificarea 5uridica facuta de
leea straina.
05. *u toate acestea, cand partile au determinat ele insele intelesul notiunilor dintr(un act
5uridic, calificarea acestor notiuni se face dupa )ointa partilor.
Retrimiterea 'rt. 2.55;
01. Leea straina cuprinde dispozitiile de drept material, inclusi) normele conflictuale, cu
e,ceptia unor dispozitii contrare.
02. Daca leea straina retrimite la dreptul roman sau la dreptul altui stat, se aplica leea
romana, daca nu se pre)ede in mod e,pres altfel.
02. Prin e,ceptie de la pre)ederile alin. 01., leea straina nu cuprinde si normele ei
conflictuale in cazul in care partile au ales leea straina aplicabila, in cazul leii straine
aplicabile formei actelor 5uridice si obliatiilor e,tracontractuale, precum si in alte cazuri
speciale pre)azute de con)entiile internationale la care Romania este parte, de dreptul
4niunii %uropene sau de lee.
1istemele plurileislati)e 'rt. 2.5!0
Daca leea straina apartine unui stat in care coe,ista mai multe sisteme leislati)e,
dreptul acelui stat determina dispozitiile leale aplicabile, iar in lipsa, se aplica sistemul
leislati) din cadrul acelui stat care prezinta cele mai stranse leaturi cu raportul 5uridic.
Reciprocitatea 'rt. 2.5!1
01. 'plicarea leii straine este independenta de conditia reciprocitatii.
02. Dispozitiile speciale prin care se cere conditia reciprocitatii in anumite materii raman
aplicabile. Indeplinirea conditiei reciprocitatii de fapt este prezumata pana la do)ada
contrara care se stabileste de Ministerul Custitiei, prin consultare cu Ministerul 'facerilor
%,terne.
*ontinutul leii straine 'rt. 2.5!2
01. *ontinutul leii straine se stabileste de instanta 5udecatoreasca prin atestari obtinute
de la oranele statului care au edictat(o, prin a)izul unui e,pert sau printr(un alt mod
adec)at.
02. Partea care in)oca o lee straina poate fi obliata sa faca do)ada continutului ei.
02. In cazul imposibilitatii de a stabili, intr(un termen rezonabil, continutul leii straine,
se aplica leea romana.
Interpretarea si aplicarea leii straine 'rt. 2.5!2
Leea straina se interpreteaza si se aplica potri)it reulilor de interpretare si aplicare
e,istente in sistemul de drept caruia ii apartine.
Inlaturarea aplicarii leii straine 'rt. 2.5!3
01. 'plicarea leii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept international
pri)at roman sau daca leea straina respecti)a a de)enit competenta prin fraudarea leii
romane. In cazul inlaturarii aplicarii leii straine, se aplica leea romana.
02. 'plicarea leii straine incalca ordinea publica de drept international pri)at roman in
masura in care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale
dreptului roman ori ale dreptului 4niunii %uropene si cu drepturile fundamentale ale
omului.
Inlaturarea e,ceptionala a leii aplicabile 'rt. 2.5!5
01. In mod e,ceptional, aplicarea leii determinate potri)it prezentei carti poate fi
inlaturata daca, datorita circumstantelor cauzei, raportul 5uridic are o leatura foarte
indepartata cu aceasta lee. In acest caz, se aplica leea cu care raportul 5uridic prezinta
cele mai stranse leaturi.
02. Dispozitiile alin. 01. nu sunt aplicabile in cazul leilor pri)ind starea ci)ila sau
capacitatea persoanei, precum si atunci cand partile au ales leea aplicabila.
&ormele de aplicatie imediata 'rt. 2.5!!
01. Dispozitiile imperati)e pre)azute de leea romana pentru relementarea unui raport
5uridic cu element de e,traneitate se aplica in mod prioritar. In acest caz, nu sunt
incidente pre)ederile prezentei carti pri)ind determinarea leii aplicabile.
02. Pot fi aplicate direct si dispozitiile imperati)e pre)azute de leea altui stat pentru
relementarea unui raport 5uridic cu element de e,traneitate, daca raportul 5uridic prezinta
stranse leaturi cu leea acelui stat, iar interesele leitime ale partilor o impun. In acest
caz, )or fi a)ute in )edere obiectul si scopul acestor dispozitii, precum si consecintele
care decur din aplicarea sau neaplicarea lor.
Recunoasterea drepturilor castiate 'rt. 2.5!/
Drepturile castiate in tara straina sunt respectate in Romania, cu e,ceptia cazului in care
sunt contrare ordinii publice in dreptul international pri)at roman.
Leea nationala 'rt. 2.5!#
01. Leea nationala este leea statului a carui cetatenie o are persoana fizica sau, dupa
caz, leea statului a carui nationalitate o are persoana 5uridica.
02. Daca persoana are mai multe cetatenii, se aplica leea aceluia dintre state a carui
cetatenie o are si de care este cel mai strans leata, in special prin resedinta sa obisnuita.
02. In cazul persoanei care nu are nicio cetatenie, trimiterea la leea nationala este
inteleasa ca fiind facuta la leea statului unde are resedinta obisnuita.
03. Pre)ederile alin. 02. sunt aplicabile si in cazul refuiatilor, potri)it dispozitiilor
speciale si con)entiilor internationale la care Romania este parte.
Determinarea si proba cetateniei 'rt. 2.5!;
Determinarea si proba cetateniei se fac in conformitate cu leea statului a carui cetatenie
se in)oca.
Determinarea si proba resedintei obisnuite 'rt. 2.5/0
01. In sensul prezentei carti, resedinta obisnuita a persoanei fizice este in statul in care
persoana isi are locuinta principala, c6iar daca nu a indeplinit formalitatile leale de
inreistrare. Resedinta obisnuita a unei persoane fizice actionand in e,ercitiul acti)itatii
sale profesionale este locul unde aceasta persoana are stabilimentul sau principal.
02. Pentru determinarea locuintei principale )or fi a)ute in )edere acele circumstante
personale si profesionale care indica leaturi durabile cu statul respecti) sau intentia de a
stabili asemenea leaturi.
02. Resedinta obisnuita a persoanei 5uridice este in statul in care aceasta isi are
stabilimentul principal.
03. 1tabilimentul principal al unei persoane 5uridice este locul unde aceasta si(a stabilit
administratia centrala.
05. Do)ada resedintei obisnuite se poate face cu orice mi5loace de proba.
&ationalitatea persoanei 5uridice 'rt. 2.5/1
01. Persoana 5uridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si(a stabilit, potri)it
actului constituti), sediul social.
02. Daca e,ista sedii in mai multe state, determinant pentru a identifica nationalitatea
persoanei 5uridice este sediul real.
02. Prin sediu real se intelee locul unde se afla centrul principal de conducere si de
estiune a acti)itatii statutare, c6iar daca 6otararile oranului respecti) sunt adoptate
potri)it directi)elor transmise de actionari sau asociati din alte state.
03. *u toate acestea, daca dreptul strain astfel determinat retrimite la dreptul statului in
conformitate cu care a fost constituita persoana 5uridica, este aplicabil dreptul acestui din
urma stat.
$itlul II ( *onflicte de lei
*apitolul I ( Persoane
1ectiunea 1 ( Persoana fizica
Leea aplicabila starii ci)ile si capacitatii 'rt. 2.5/2
01. 1tarea ci)ila si capacitatea persoanei fizice sunt carmuite de leea sa nationala, daca
prin dispozitii speciale nu se pre)ede altfel.
02. Incapacitatile speciale referitoare la un anumit raport 5uridic sunt supuse leii
aplicabile acelui raport 5uridic.
Inceputul si incetarea personalitatii 'rt. 2.5/2
Inceputul si incetarea personalitatii sunt determinate de leea nationala a fiecarei
persoane.
Declararea 5udecatoreasca a mortii 'rt. 2.5/3
Declararea mortii, stabilirea decesului si a datei prezumate a mortii, precum si prezumtia
ca cel disparut este in )iata sunt carmuite de ultima lee nationala a persoanei disparute.
Daca aceasta lee nu poate fi identificata, se aplica leea romana.
Dobandirea ma5oratului 'rt. 2.5/5
1c6imbarea leii nationale a persoanei nu aduce atinere ma5oratului dobandit potri)it
leii aplicabile la momentul dobandirii.
&umele 'rt. 2.5/!
01. &umele persoanei este carmuit de leea sa nationala.
02. *u toate acestea, stabilirea numelui copilului la nastere este carmuita, la aleere, fie
de leea statului a carui cetatenie comuna o au atat parintii, cat si copilul, fie de leea
statului unde copilul s(a nascut si locuieste de la nastere.
02. Ocrotirea impotri)a actelor de incalcare a dreptului la nume, sa)arsite in Romania,
este asiurata potri)it leii romane.
Drepturile inerente fiintei umane 'rt. 2.5//
%,istenta si continutul drepturilor inerente fiintei umane sunt supuse leii nationale a
persoanei fizice.
Leea aplicabila ocrotirii ma5orului 'rt. 2.5/#
01. Masurile de ocrotire a persoanei cu capacitate deplina de e,ercitiu sunt supuse leii
statului unde aceasta isi are resedinta obisnuita la data instituirii tutelei sau la data luarii
unei alte masuri de ocrotire.
02. In mod e,ceptional, in masura in care este necesar pentru ocrotirea persoanei fizice,
autoritatea competenta poate sa aplice sau sa ia in considerare leea altui stat, cu care
situatia 5uridica prezinta cele mai stranse leaturi.
02. Leea pre)azuta la alin. 01. u)erneaza si e,istenta, intinderea, modificarea si
stinerea puterii de reprezentare incredintate de persoana cu capacitate deplina de
e,ercitiu, pentru situatia in care nu se )a putea inri5i de interesele sale. 'ceasta poate
insa alee una dintre urmatoarele lei<
a. leea nationala=
b. leea unei resedinte obisnuite anterioare=
c. leea statului unde sunt situate bunurile, in ceea ce pri)este masurile de ocrotire cu
pri)ire la bunuri.
03. Masurile ce se iau cu pri)ire la persoana ocrotita ori bunurile sale sunt supuse leii
statului ale carui autoritati indruma si supra)e6eaza e,ercitarea ocrotirii de catre cei in
drept.
Ocrotirea tertilor 'rt. 2.5/;
01. Persoana care, potri)it leii nationale, este lipsita de capacitate sau are capacitate de
e,ercitiu restransa nu poate sa opuna aceasta cauza de ne)aliditate celui care, de buna(
credinta la momentul inc6eierii actului si conform leii locului unde actul a fost inc6eiat,
a considerat(o ca fiind deplin capabila. 'ceasta reula nu se aplica actelor 5uridice
referitoare la familie, mostenire si la drepturi reale asupra imobilelor situate in alt stat
decat cel al locului inc6eierii actului.
02. De asemenea, lipsa calitatii de reprezentant, stabilita potri)it leii aplicabile ocrotirii
persoanei fizice, nu poate fi opusa tertului care cu buna(credinta s(a increzut in aceasta
calitate, potri)it leii locului unde actul a fost intocmit, daca actul a fost inc6eiat intre
prezenti si pe teritoriul aceluiasi stat.
1ectiunea 2 ( Persoana 5uridica
Leea aplicabila statutului oranic 'rt. 2.5#0
01. 1tatutul oranic al persoanei 5uridice este carmuit de leea sa nationala.
02. 1tatutul oranic al sucursalei infiintate de catre persoana 5uridica intr(o alta tara este
supus leii nationale a acesteia.
02. 1tatutul oranic al filialei este supus leii statului pe al carui teritoriu si(a stabilit
propriul sediu, independent de leea aplicabila persoanei 5uridice care a infiintat(o.
Domeniul de aplicare a leii nationale 'rt. 2.5#1
Leea statutului oranic al persoanei 5uridice carmuieste indeosebi<
a. capacitatea acesteia=
b. modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat=
c. drepturile si obliatiile ce decur din calitatea de asociat=
d. modul de aleere, competentele si functionarea oranelor de conducere ale persoanei
5uridice=
e. reprezentarea acesteia prin intermediul oranelor proprii=
f. raspunderea persoanei 5uridice si a oranelor ei fata de terti=
. modificarea actelor constituti)e=
6. dizol)area si lic6idarea persoanei 5uridice.
Recunoasterea persoanelor 5uridice straine 'rt. 2.5#2
01. Persoanele 5uridice straine cu scop lucrati), )alabil constituite in statul a carui
nationalitate o au, sunt recunoscute de plin drept in Romania.
02. Persoanele 5uridice straine fara scop lucrati) pot fi recunoscute in Romania, pe baza
aprobarii prealabile a 9u)ernului, prin 6otarare 5udecatoreasca, sub conditia
reciprocitatii, daca sunt )alabil constituite in statul a carui nationalitate o au, iar scopurile
statutare pe care le urmaresc nu contra)in ordinii sociale si economice din Romania.
02. >otararea de recunoastere se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intr(un ziar
central si este supusa apelului in termen de !0 de zile de la data ultimei publicari.
03. 'pelul poate fi e,ercitat de orice persoana interesata pentru neindeplinirea oricareia
dintre conditiile pre)azute la alin. 02..
%fectele recunoasterii persoanelor 5uridice straine 'rt. 2.5#2
01. O persoana 5uridica straina care este recunoscuta beneficiaza de toate drepturile care
decur din leea statutului ei oranic, in afara de cele pe care statul care face
recunoasterea le refuza prin dispozitiile sale leale.
02. Persoana 5uridica straina recunoscuta in Romania isi desfasoara acti)itatea pe
teritoriul tarii in conditiile stabilite de leea romana referitoare la e,ercitarea acti)itatilor
economice, sociale, culturale sau de alta natura.
Leea aplicabila fuziunii persoanelor 5uridice 'rt. 2.5#3
8uziunea unor persoane 5uridice de nationalitati diferite poate fi realizata daca sunt
indeplinite cumulati) conditiile pre)azute de leile nationale aplicabile statutului lor
oranic.
*apitolul II ( 8amilia
1ectiunea 1 ( *asatoria
@1. Inc6eierea casatoriei
Leea aplicabila promisiunii de casatorie 'rt. 2.5#5
01. *onditiile de fond cerute pentru inc6eierea promisiunii de casatorie sunt determinate
de leea nationala a fiecaruia dintre )iitorii soti la data inc6eierii promisiunii.
02. %fectele promisiunii de casatorie, precum si consecintele incalcarii ei sunt u)ernate
de una dintre urmatoarele lei, in ordine<
a. leea resedintei obisnuite comune a )iitorilor soti la data promisiunii de casatorie=
b. leea nationala comuna a )iitorilor soti, cand acestia nu au resedinta obisnuita in
acelasi stat=
c. leea romana, in lipsa leii nationale comune.
Leea aplicabila conditiilor de fond ale casatoriei 'rt. 2.5#!
01. *onditiile de fond cerute pentru inc6eierea casatoriei sunt determinate de leea
nationala a fiecaruia dintre )iitorii soti la momentul celebrarii casatoriei.
02. Daca una dintre leile straine astfel determinata pre)ede un impediment la casatorie
care, potri)it dreptului roman, este incompatibil cu libertatea de a inc6eia o casatorie, acel
impediment )a fi inlaturat ca inaplicabil in cazul in care unul dintre )iitorii soti este
cetatean roman si casatoria se inc6eie pe teritoriul Romaniei.
Leea aplicabila formalitatilor casatoriei 'rt. 2.5#/
01. 8orma inc6eierii casatoriei este supusa leii statului pe teritoriul caruia se celebreaza.
02. *asatoria care se inc6eie in fata aentului diplomatic sau a functionarului consular al
Romaniei in statul in care acesta este acreditat este supusa formalitatilor pre)azute de
leea romana.
Leea aplicabila nulitatii casatoriei 'rt. 2.5##
01. Leea care relementeaza cerintele leale pentru inc6eierea casatoriei se aplica
nulitatii casatoriei si efectelor acestei nulitati.
02. &ulitatea unei casatorii inc6eiate in strainatate cu incalcarea conditiilor de forma
poate fi admisa in Romania numai daca sanctiunea nulitatii este pre)azuta si in leea
romana.
@2. %fectele casatoriei
Leea aplicabila efectelor enerale ale casatoriei 'rt. 2.5#;
01. %fectele enerale ale casatoriei sunt supuse leii resedintei obisnuite comune a sotilor,
iar in lipsa, leii cetateniei comune a sotilor. In lipsa cetateniei comune, se aplica leea
statului pe teritoriul caruia casatoria a fost celebrata.
02. Leea determinata potri)it alin. 01. se aplica atat efectelor personale, cat si efectelor
patrimoniale ale casatoriei pe care aceasta lee le relementeaza si de la care sotii nu pot
deroa, indiferent de reimul matrimonial ales de acestia.
02. Prin e,ceptie de la pre)ederile alin. 02., drepturile sotilor asupra locuintei familiei,
precum si reimul unor acte 5uridice asupra acestei locuinte sunt supuse leii locului unde
aceasta este situata.
Leea aplicabila reimului matrimonial 'rt. 2.5;0
01. Leea aplicabila reimului matrimonial este leea aleasa de soti.
02. %i pot alee<
a. leea statului pe teritoriul caruia unul dintre ei isi are resedinta obisnuita la data
aleerii=
b. leea statului a carui cetatenie o are oricare dintre ei la data aleerii=
c. leea statului unde isi stabilesc prima resedinta obisnuita comuna dupa celebrarea
casatoriei.
*on)entia de aleere a leii aplicabile reimului matrimonial 'rt. 2.5;1
01. *on)entia de aleere a leii aplicabile reimului matrimonial se poate inc6eia fie
inainte de celebrarea casatoriei, fie la momentul inc6eierii casatoriei, fie in timpul
casatoriei.
02. *onditiile de forma ale con)entiei de aleere a leii aplicabile sunt cele pre)azute fie
de leea aleasa pentru a u)erna reimul matrimonial, fie de leea locului inc6eierii
con)entiei de aleere. In toate cazurile, aleerea leii aplicabile trebuie sa fie e,presa si
constatata printr(un inscris semnat si datat de soti sau sa rezulte in mod neindoielnic din
clauzele unei con)entii matrimoniale. *and leea romana este aplicabila, trebuie
respectate e,ientele de forma stabilite de aceasta pentru )aliditatea con)entiei
matrimoniale.
02. 1otii pot alee oricand o alta lee aplicabila reimului matrimonial, cu respectarea
conditiilor pre)azute la alin. 02.. Leea noua produce efecte numai pentru )iitor, daca
sotii nu au dispus altfel, si nu poate pre5udicia, in niciun caz, drepturile tertilor.
Determinarea obiecti)a a leii aplicabile reimului matrimonial 'rt. 2.5;2
Daca sotii nu au ales leea aplicabila reimului lor matrimonial, acesta este supus leii
aplicabile efectelor enerale ale casatoriei.
Domeniul leii aplicabile reimului matrimonial 'rt. 2.5;2
01. Leea aplicabila reimului matrimonial relementeaza<
a. conditiile de )aliditate a con)entiei pri)ind aleerea leii aplicabile, cu e,ceptia
capacitatii=
b. admisibilitatea si conditiile de )aliditate ale con)entiei matrimoniale, cu e,ceptia
capacitatii=
c. limitele aleerii reimului matrimonial=
d. posibilitatea sc6imbarii reimului matrimonial si efectele acestei sc6imbari=
e. continutul patrimoniului fiecaruia dintre soti, drepturile sotilor asupra bunurilor,
precum si reimul datoriilor sotilor=
f. incetarea si lic6idarea reimului matrimonial, precum si reulile pri)ind imparteala
bunurilor comune.
02. *u toate acestea, formarea loturilor, precum si atribuirea lor sunt supuse leii statului
unde bunurile sunt situate la data parta5ului.
Leea aplicabila conditiilor de forma ale con)entiei matrimoniale 'rt. 2.5;3
*onditiile de forma cerute pentru inc6eierea con)entiei matrimoniale sunt cele pre)azute
de leea aplicabila reimului matrimonial sau cele pre)azute de leea locului unde
aceasta se inc6eie.
Ocrotirea tertilor 'rt. 2.5;5
01. Masurile de publicitate si opozabilitatea reimului matrimonial fata de terti sunt
supuse leii aplicabile reimului matrimonial.
02. *u toate acestea, atunci cand la data nasterii raportului 5uridic dintre un sot si un tert
acestia a)eau resedinta obisnuita pe teritoriul aceluiasi stat, este aplicabila leea acestui
stat, cu e,ceptia urmatoarelor cazuri<
a. au fost indeplinite conditiile de publicitate sau de inreistrare pre)azute de leea
aplicabila reimului matrimonial=
b. tertul cunostea, la data nasterii raportului 5uridic, reimul matrimonial sau l(a inorat
cu imprudenta din partea sa=
c. au fost respectate reulile de publicitate imobiliara pre)azute de leea statului pe
teritoriul caruia este situat imobilul.
1c6imbarea resedintei obisnuite sau a cetateniei 'rt. 2.5;!
01. Leea resedintei obisnuite comune sau leea cetateniei comune a sotilor continua sa
relementeze efectele casatoriei in cazul in care unul dintre ei isi sc6imba, dupa caz,
resedinta obisnuita sau cetatenia.
02. Daca ambii soti isi sc6imba resedinta obisnuita sau, dupa caz, cetatenia, leea comuna
a noii resedinte obisnuite sau a noii cetatenii se aplica reimului matrimonial numai
pentru )iitor, daca sotii nu au con)enit altfel, si, in niciun caz, nu poate pre5udicia
drepturile tertilor.
02. *u toate acestea, daca sotii au ales leea aplicabila reimului matrimonial, ea ramane
aceeasi, c6iar daca sotii isi sc6imba resedinta obisnuita sau cetatenia.
@2. Desfacerea casatoriei
'leerea leii aplicabile di)ortului 'rt. 2.5;/
1otii pot alee de comun acord una dintre urmatoarele lei aplicabile di)ortului<
a. leea statului pe teritoriul caruia sotii au resedinta obisnuita comuna la data con)entiei
de aleere a leii aplicabile=
b. leea statului pe teritoriul caruia sotii au a)ut ultima resedinta obisnuita comuna, daca
cel putin unul dintre ei mai locuieste acolo la data con)entiei de aleere a leii aplicabile=
c. leea statului al carui cetatean este unul dintre soti=
d. leea statului pe teritoriul caruia sotii au locuit cel putin 2 ani=
e. leea romana.
Data con)entiei de aleere a leii aplicabile 'rt. 2.5;#
01. *on)entia de aleere a leii aplicabile di)ortului se poate inc6eia sau modifica cel
mai tarziu pana la data sesizarii autoritatii competente sa pronunte di)ortul.
02. *u toate acestea, instanta 5udecatoreasca poate sa ia act de acordul sotilor cel mai
tarziu pana la primul termen de 5udecata la care partile au fost leal citate.
8orma con)entiei de aleere a leii aplicabile 'rt. 2.5;;
*on)entia de aleere a leii aplicabile di)ortului trebuie inc6eiata in scris, semnata si
datata de soti.
Leea aplicabila di)ortului 'rt. 2.!00
01. In lipsa aleerii leii de catre soti, leea aplicabila di)ortului este<
a. leea statului pe teritoriul caruia sotii au resedinta obisnuita comuna la data
introducerii cererii de di)ort=
b. in lipsa resedintei obisnuite comune, leea statului pe teritoriul caruia sotii au a)ut
ultima resedinta obisnuita comuna, daca cel putin unul dintre soti mai are resedinta
obisnuita pe teritoriul acestui stat la data introducerii cererii de di)ort=
c. in lipsa resedintei obisnuite a unuia din soti pe teritoriul statului unde acestia au a)ut
ultima resedinta obisnuita comuna, leea cetateniei comune a sotilor la data introducerii
cererii de di)ort=
d. in lipsa cetateniei comune a sotilor, leea ultimei cetatenii comune a sotilor, daca cel
putin unul dintre ei a pastrat aceasta cetatenie la data introducerii cererii de di)ort=
e. leea romana, in toate celelalte cazuri.
02. Daca leea straina, astfel determinata, nu permite di)ortul ori il admite in conditii
deosebit de restricti)e, se aplica leea romana, in cazul in care unul dintre soti este, la
data cererii de di)ort, cetatean roman sau are resedinta obisnuita in Romania.
02. Pre)ederile alin. 02. sunt aplicabile si in cazul in care di)ortul este carmuit de leea
aleasa de soti.
Recunoasterea di)ortului prin denuntare unilaterala 'rt. 2.!01
'ctul intocmit in strainatate prin care se constata )ointa unilaterala a barbatului de a
desface casatoria, fara ca leea straina aplicabila sa recunoasca femeii un drept eal, nu
poate fi recunoscut in Romania, cu e,ceptia situatiei cand sunt indeplinite cumulati)
urmatoarele conditii<
a. actul a fost intocmit cu respectarea tuturor conditiilor de fond si de forma pre)azute de
leea straina aplicabila=
b. femeia a acceptat in mod liber si neec6i)oc aceasta modalitate de desfacere a
casatoriei=
c. nu e,ista niciun alt moti) de refuz al recunoasterii pe teritoriul Romaniei a 6otararii
prin care s(a incu)iintat desfacerea casatoriei in aceasta modalitate.
Leea aplicabila separatiei de corp 'rt. 2.!02
Leea care carmuieste di)ortul se aplica in mod corespunzator si separatiei de corp.
1ectiunea 2 ( 8iliatia
@1. 8iliatia copilului din casatorie
Leea aplicabila 'rt. 2.!02
01. 8iliatia copilului din casatorie se stabileste potri)it leii care, la data cand s(a nascut,
carmuieste efectele enerale ale casatoriei parintilor sai.
02. Daca, inainte de nasterea copilului, casatoria parintilor a incetat sau a fost desfacuta,
se aplica leea care, la data incetarii sau desfacerii, ii carmuia efectele.
02. Leea aratata se aplica, de asemenea, taaduirii paternitatii copilului nascut din
casatorie, precum si dobandirii numelui de catre copil.
Leitimarea copilului 'rt. 2.!03
In cazul in care parintii sunt in drept sa procedeze la leitimarea prin casatorie
subsec)enta a copilului nascut anterior, conditiile cerute in acest scop sunt cele pre)azute
de leea care se aplica efectelor enerale ale casatoriei.
@2. 8iliatia copilului din afara casatoriei
Leea aplicabila 'rt. 2.!05
01. 8iliatia copilului din afara casatoriei se stabileste potri)it leii nationale a copilului de
la data nasterii. Daca copilul are mai multe cetatenii, altele decat cea romana, se aplica
leea cetateniei care ii este cea mai fa)orabila.
02. Leea pre)azuta la alin. 01. se aplica indeosebi recunoasterii filiatiei si efectelor ei,
precum si contestarii recunoasterii filiatiei.
Raspunderea tatalui 'rt. 2.!0!
Dreptul mamei de a cere tatalui copilului din afara casatoriei sa raspunda pentru
c6eltuielile din timpul sarcinii si pentru cele prile5uite de nasterea copilului este supus
leii nationale a mamei.
@2. 'doptia
Leea aplicabila conditiilor de fond 'rt. 2.!0/
01. *onditiile de fond cerute pentru inc6eierea adoptiei sunt stabilite de leea nationala a
adoptatorului si a celui ce urmeaza sa fie adoptat. 'cestia trebuie sa indeplineasca si
conditiile care sunt obliatorii, pentru ambii, stabilite de fiecare dintre cele doua lei
nationale aratate.
02. *onditiile de fond cerute sotilor care adopta impreuna sunt cele stabilite de leea care
carmuieste efectele enerale ale casatoriei lor. 'ceeasi lee se aplica si daca unul dintre
soti adopta copilul celuilalt.
Leea aplicabila efectelor adoptiei 'rt. 2.!0#
%fectele adoptiei, precum si relatiile dintre adoptator si adoptat sunt u)ernate de leea
nationala a adoptatorului, iar in cazul in care ambii soti sunt adoptatori, se aplica leea
care u)erneaza efectele enerale ale casatoriei. 'ceeasi lee carmuieste si desfacerea
adoptiei.
Leea aplicabila formei adoptiei 'rt. 2.!0;
8orma adoptiei este supusa leii statului pe teritoriul caruia ea se inc6eie.
Leea aplicabila nulitatii adoptiei 'rt. 2.!10
&ulitatea adoptiei este supusa, pentru conditiile de fond, leilor aplicabile conditiilor de
fond, iar pentru nerespectarea conditiilor de forma, leii aplicabile formei adoptiei.
1ectiunea 2 ( 'utoritatea parinteasca. Protectia copiilor
Leea aplicabila 'rt. 2.!11
Leea aplicabila se stabileste potri)it *on)entiei pri)ind competenta, leea aplicabila,
recunoasterea, e,ecutarea si cooperarea cu pri)ire la raspunderea parinteasca si masurile
pri)ind protectia copiilor, adoptata la >aa la 1; octombrie 1;;!, ratificata prin Leea nr.
2!1"200/, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. #;5 din 2# decembrie
200/.
1ectiunea 3 ( Obliatia de intretinere
Leea aplicabila 'rt. 2.!12
Leea aplicabila obliatiei de intretinere se determina potri)it relementarilor dreptului
4niunii %uropene.
*apitolul III ( 7unurile
1ectiunea 1 ( Dispozitii enerale
Leea aplicabila bunurilor 'rt. 2.!12
01. Posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusi) cele
de arantii reale, sunt carmuite de leea locului unde acestea sunt situate sau se afla, afara
numai daca prin dispozitii speciale se pre)ede altfel.
02. Platformele si alte instalatii durabile de e,ploatare a resurselor submarine situate pe
platoul continental al unui stat sunt considerate, in intelesul prezentului capitol, ca bunuri
imobile.
Leea aplicabila patrimoniului de afectatiune 'rt. 2.!13
Leea aplicabila unei mase patrimoniale afectate unei destinatii speciale, profesionale sau
de alta natura, este leea statului cu care aceasta masa patrimoniala are cele mai stranse
leaturi.
Leea aplicabila re)endicarii bunurilor mobile 'rt. 2.!15
01. Re)endicarea unui bun furat sau e,portat ileal este supusa, la aleerea proprietarului
oriinar, fie leii statului pe teritoriul caruia se afla bunul la momentul furtului sau
e,portului, fie leii statului pe teritoriul caruia se afla bunul la momentul re)endicarii.
02. *u toate acestea, daca leea statului pe teritoriul caruia bunul se afla la momentul
furtului sau e,portului nu cuprinde dispozitii pri)ind protectia tertului posesor de buna(
credinta, acesta poate in)oca protectia pe care i(o confera leea statului pe teritoriul
caruia bunul se afla la momentul re)endicarii.
02. Pre)ederile alin. 01. si 02. sunt aplicabile si bunurilor furate sau e,portate ileal din
patrimonial cultural national al unui stat.
Leea aplicabila uzucapiunii mobiliare 'rt. 2.!1!
01. 4zucapiunea este carmuita de leea statului unde bunul se afla la inceperea
termenului de posesie, pre)azut in acest scop.
02. In cazul in care bunul a fost adus intr(un alt stat, unde se implineste durata termenului
de uzucapiune, posesorul poate cere sa se aplice leea acestui din urma stat, daca sunt
reunite, cu incepere de la data deplasarii bunului in acel stat, toate conditiile cerute de
mentionata lee.
1ectiunea 2 ( 7unurile mobile corporale
Leea aplicabila 'rt. 2.!1/
*onstituirea, transmiterea sau stinerea drepturilor reale asupra unui bun care si(a
sc6imbat asezarea sunt carmuite de leea locului unde acesta se afla in momentul cand s(
a produs faptul 5uridic care a enerat, a modificat sau a stins dreptul respecti).
Leea aplicabila bunului aflat in curs de transport 'rt. 2.!1#
7unul aflat in curs de transport este supus leii statului de unde a fost e,pediat, afara
numai daca<
a. partile interesate au ales, prin acordul lor, o alta lee, care de)ine astfel aplicabila=
b. bunul este depozitat intr(un antrepozit sau pus sub sec6estru in temeiul unor masuri
asiuratorii sau ca urmare a unei )anzari silite, in aceste cazuri fiind aplicabila, pe
perioada depozitului sau sec6estrului, leea locului unde a fost reasezat temporar=
c. bunul face parte dintre cele personale ale unui pasaer, fiind in acest caz supus leii
sale nationale.
Rezer)a dreptului de proprietate 'rt. 2.!1;
*onditiile si efectele care decur din rezer)a dreptului de proprietate referitor la un bun
destinat e,portului sunt carmuite, daca partile nu au con)enit altfel, de leea statului
e,portator.
1ectiunea 2 ( Mi5loacele de transport
Leea aplicabila 'rt. 2.!20
01. *onstituirea, transmiterea sau stinerea drepturilor reale asupra unui mi5loc de
transport sunt supuse<
a. leii pa)ilionului pe care il arboreaza na)a sau leii statului de inmatriculare a
aerona)ei=
b. leii aplicabile statutului oranic al intreprinderii de transport pentru )e6iculele
fero)iare si rutiere din patrimoniul ei.
02. Leea mentionata la alin. 01. se aplica deopotri)a<
a. bunurilor aflate in mod durabil la bord, formandu(i dotarea te6nica=
b. creantelor care au ca obiect c6eltuielile efectuate pentru asistenta te6nica, intretinerea,
repararea sau reno)area mi5locului de transport.
Domeniul de aplicare 'rt. 2.!21
Leea pa)ilionului na)ei sau statului de inmatriculare a aerona)ei carmuieste indeosebi<
a. puterile, competentele si obliatiile comandantului na)ei sau aerona)ei=
b. contractul de ana5are a personalului na)iant, daca partile nu au ales o alta lee=
c. raspunderea armatorului na)ei sau intreprinderii de transport aerian pentru faptele si
actele comandantului si ec6ipa5ului=
d. drepturile reale si de arantie asupra na)ei sau aerona)ei, precum si formele de
publicitate pri)itoare la actele prin care se constituie, se transmit si se stin asemenea
drepturi.
1ectiunea 3 ( $itlurile de )aloare
Leea aplicabila titlurilor de )aloare 'rt. 2.!22
01. %miterea de actiuni sau obliatiuni, nominati)e sau la purtator, este supusa leii
aplicabile statutului oranic al persoanei 5uridice emitente.
02. *onditiile si efectele transmiterii unui titlu de )aloare dintre cele mentionate la alin.
01. sunt supuse<
a. leii aplicabile statutului oranic al persoanei 5uridice emitente, cat pri)este titlul
nominati)=
b. leii locului de plata a titlului la ordin=
c. leii locului unde se afla titlul la purtator in momentul transmiterii, in raporturile dintre
posesorii succesi)i, precum si dintre acestia si tertele persoane.
Leea aplicabila titlului reprezentati) al marfii 'rt. 2.!22
01. Leea mentionata e,pres in cuprinsul unui titlu de )aloare stabileste daca acesta
intruneste conditiile spre a fi un titlu reprezentati) al marfii pe care o specifica. In lipsa
unei asemenea precizari, natura titlului se determina potri)it leii statului in care isi are
sediul intreprinderea emitenta.
02. Daca titlul reprezinta marfa, leea care i se aplica, in calitatea sa de bun mobil,
potri)it alin. 01., carmuieste drepturile reale referitoare la marfa pe care o specifica.
1ectiunea 5 ( 7unurile incorporale
Leea aplicabila operelor de creatie intelectuala 'rt. 2.!23
01. &asterea, continutul si stinerea drepturilor de autor asupra unei opere de creatie
intelectuala sunt supuse leii statului unde aceasta a fost pentru intaia oara adusa la
cunostinta publicului prin publicare, reprezentare, e,punere, difuzare sau in alt mod
adec)at.
02. Operele de creatie intelectuala nedi)ulate sunt supuse leii nationale a autorului.
Leea aplicabila dreptului de proprietate industriala 'rt. 2.!25
&asterea, continutul si stinerea dreptului de proprietate industriala sunt supuse leii
statului unde s(a efectuat depozitul ori inreistrarea sau unde s(a depus cererea de depozit
ori de inreistrare.
1ectiunea ! ( 8ormele de publicitate
Leea aplicabila 'rt. 2.!2!
01. 8ormele de publicitate, realizate in orice mod, referitoare la bunuri sunt supuse leii
aplicabile la data si locul unde se indeplinesc, afara numai daca prin dispozitii speciale se
pre)ede altfel.
02. 8ormele de publicitate, precum si cele cu efect constituti) de drepturi referitoare la un
bun imobil sunt supuse leii statului unde acesta se aseste situat, c6iar daca temeiul
5uridic al nasterii, transmiterii, restranerii sau stinerii dreptului real ori arantiei reale s(
a constituit prin aplicarea altei lei.
1ectiunea / ( Ipotecile mobiliare
'plicarea leii locului unde se afla bunul 'rt. 2.!2/
*onditiile de )aliditate, publicitatea si efectele ipotecii mobiliare sunt supuse leii locului
unde se afla bunul la data inc6eierii contractului de ipoteca mobiliara.
'plicarea leii locului unde se afla debitorul 'rt. 2.!2#
01. Prin e,ceptie de la pre)ederile art. 2.!2/, se aplica leea locului unde se afla
debitorul, in cazul<
a. unui bun mobil corporal care, potri)it destinatiei sale, este utilizat in mai multe state,
daca prin dispozitii speciale nu se pre)ede altfel=
b. unui bun mobil incorporal=
c. unui titlu de )aloare neociabil care nu este in posesia creditorului. *u toate acestea, in
cazul actiunilor, partilor sociale si obliatiunilor se aplica leea statutului oranic al
emitentului, cu e,ceptia cazului in care aceste titluri de )aloare sunt tranzactionate pe o
piata oranizata, caz in care se aplica leea statului in care functioneaza piata respecti)a.
02. 1e considera ca debitorul se afla in statul in care acesta are resedinta obisnuita sau,
dupa caz, sediul social la data inc6eierii contractului de ipoteca mobiliara.
Leea aplicabila in cazul resurselor naturale 'rt. 2.!2;
*onditiile de )aliditate, publicitatea si efectele ipotecii asupra resurselor minerale,
petrolului sau azelor ori asupra unei creante rezultate din )anzarea acestora la sursa, care
se naste de la data e,traerii bunurilor sau de la data la care sumele obtinute din )anzare
sunt )irate in cont, sunt supuse leii locului unde se afla e,ploatarea.
1ituatiile speciale pri)ind leea aplicabila publicitatii ipotecii mobiliare 'rt. 2.!20
01. Ipoteca inreistrata potri)it leii locului unde se afla bunul isi conser)a ranul de
prioritate in alt stat, daca au fost indeplinite si formele de publicitate pre)azute de leea
acestui stat<
a. inainte sa inceteze ranul de prioritate dobandit potri)it leii aplicabile la data
constituirii ipotecii=
b. in termen de cel mult !0 de zile de la data la care bunul a intrat in statul respecti) sau
in termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut acest fapt.
02. Pre)ederile alin. 01. sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul in care ipoteca a
fost inreistrata potri)it leii locului unde se afla debitorul. $ermenele pre)azute la alin.
01. lit. b. se calculeaza, dupa caz, de la data la care debitorul isi stabileste resedinta
obisnuita ori, dupa caz, sediul social in statul respecti) sau de la data la care creditorul a
cunoscut acest fapt.
02. *u toate acestea, ipoteca mobiliara nu )a fi opozabila tertului care a dobandit cu titlu
oneros un drept asupra bunului fara sa fi cunoscut e,istenta ipotecii mobiliare si mai
inainte ca aceasta sa fi de)enit opozabila potri)it alin. 01. si 02..
Lipsa publicitatii in strainatate 'rt. 2.!21
01. Daca leea straina care relementeaza ranul ipotecii mobiliare nu pre)ede formalitati
de publicitate si bunul nu este in posesia creditorului, ipoteca mobiliara are ran inferior<
a. ipotecii asupra unei creante constand intr(o suma de bani platibila in Romania=
b. ipotecii asupra unui bun mobil corporal, care a fost constituita atunci cand bunul se
afla in Romania, sau asupra unui titlu neociabil.
02. *u toate acestea, ipoteca mobiliara isi conser)a ranul de prioritate, daca este
inreistrata, potri)it leii romane, inaintea constituirii ipotecii mentionate la alin. 01. lit.
a. sau b..
Leea aplicabila operatiunilor asimilate ipotecilor mobiliare 'rt. 2.!22
01. Dispozitiile prezentei sectiuni referitoare la publicitate si efectele acesteia sunt
aplicabile, in mod corespunzator, tinand seama de natura bunurilor mobile, si
operatiunilor asimilate, potri)it leii, ipotecii mobiliare.
02. Pentru determinarea leii aplicabile se ia in considerare data inc6eierii operatiunii
asimilate ipotecii mobiliare.
*apitolul I+ ( Mostenirea
Leea aplicabila 'rt. 2.!22
Mostenirea este supusa leii statului pe teritoriul caruia defunctul a a)ut, la data mortii,
resedinta obisnuita.
'leerea leii aplicabile 'rt. 2.!23
01. O persoana poate sa aleaa, ca lee aplicabila mostenirii in ansamblul ei, leea
statului a carui cetatenie o are.
02. %,istenta si )aliditatea consimtamantului e,primat prin declaratia de aleere a leii
aplicabile sunt supuse leii alese pentru a carmui mostenirea.
02. Declaratia de aleere a leii aplicabile trebuie sa indeplineasca, in ceea ce pri)este
forma, conditiile unei dispozitii pentru cauza de moarte. $ot astfel, modificarea sau
re)ocarea de catre testator a unei asemenea desemnari a leii aplicabile trebuie sa
indeplineasca, in ceea ce pri)este forma, conditiile de modificare sau de re)ocare a unei
dispozitii pentru cauza de moarte.
Leea aplicabila formei testamentului 'rt. 2.!25
Intocmirea, modificarea sau re)ocarea testamentului sunt considerate )alabile daca actul
respecta conditiile de forma aplicabile, fie la data cand a fost intocmit, modificat sau
re)ocat, fie la data decesului testatorului, conform oricareia dintre leile urmatoare<
a. leea nationala a testatorului=
b. leea resedintei obisnuite a acestuia=
c. leea locului unde actul a fost intocmit, modificat sau re)ocat=
d. leea situatiei imobilului ce formeaza obiectul testamentului=
e. leea instantei sau a oranului care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor
mostenite.
Domeniul de aplicare a leii mostenirii. 1uccesiunea )acanta 'rt. 2.!2!
01. Leea aplicabila mostenirii stabileste indeosebi<
a. momentul si locul desc6iderii mostenirii=
b. persoanele cu )ocatie de a mosteni=
c. calitatile cerute pentru a mosteni=
d. e,ercitarea posesiei asupra bunurilor ramase de la defunct=
e. conditiile si efectele optiunii succesorale=
f. intinderea obliatiei mostenitorilor de a suporta pasi)ul=
. conditiile de fond ale testamentului, modificarea si re)ocarea unei dispozitii
testamentare, precum si incapacitatile speciale de a dispune sau de a primi prin testament=
6. parta5ul succesoral.
02. In cazul in care, conform leii aplicabile mostenirii, succesiunea este )acanta,
bunurile situate sau, dupa caz, aflate pe teritoriul Romaniei sunt preluate de statul roman
in temeiul dispozitiilor leii romane pri)itoare la atribuirea bunurilor unei succesiuni
)acante.
*apitolul + ( 'ctul 5uridic
Leea aplicabila conditiilor de fond 'rt. 2.!2/
01. *onditiile de fond ale actului 5uridic sunt stabilite de leea aleasa de parti sau, dupa
caz, de autorul sau.
02. 'leerea leii aplicabile actului trebuie sa fie e,presa ori sa rezulte neindoielnic din
cuprinsul acestuia sau din circumstante.
02. Partile pot alee leea aplicabila totalitatii sau numai unei anumite parti a actului
5uridic.
03. Inteleerea pri)ind aleerea leii aplicabile poate fi modificata ulterior inc6eierii
actului. Modificarea are efect retroacti), fara sa poata totusi<
a. sa infirme )aliditatea formei acestuia= sau
b. sa aduca atinere drepturilor dobandite intre timp de terti.
Leea aplicabila in lipsa aleerii 'rt. 2.!2#
01. In lipsa aleerii, se aplica leea statului cu care actul 5uridic prezinta leaturile cele
mai stranse, iar daca aceasta lee nu poate fi identificata, se aplica leea locului unde
actul 5uridic a fost inc6eiat.
02. 1e considera ca e,ista atari leaturi cu leea statului in care debitorul prestatiei
caracteristice sau, dupa caz, autorul actului are, la data inc6eierii actului, dupa caz,
resedinta obisnuita, fondul de comert sau sediul social.
Leea aplicabila conditiilor de forma 'rt. 2.!2;
01. *onditiile de forma ale unui act 5uridic sunt stabilite de leea care ii carmuieste
fondul.
02. 'ctul se considera totusi )alabil din punctul de )edere al formei, daca indeplineste
conditiile pre)azute de una dintre leile urmatoare<
a. leea locului unde a fost intocmit=
b. leea cetateniei sau leea resedintei obisnuite a persoanei care l(a consimtit=
c. leea aplicabila potri)it dreptului international pri)at al autoritatii care e,amineaza
)aliditatea actului 5uridic.
02. In cazul in care leea aplicabila conditiilor de fond ale actului 5uridic impune, sub
sanctiunea nulitatii, o anumita forma solemna, nicio alta lee dintre cele mentionate la
alin. 02. nu poate sa inlature aceasta cerinta, indiferent de locul intocmirii actului.
*apitolul +I ( Obliatiile
Leea aplicabila obliatiilor contractuale 'rt. 2.!30
01. Leea aplicabila obliatiilor contractuale se determina potri)it relementarilor
dreptului 4niunii %uropene.
02. In materiile care nu intra sub incidenta relementarilor 4niunii %uropene sunt
aplicabile dispozitiile prezentului cod pri)ind leea aplicabila actului 5uridic, daca nu se
pre)ede altfel prin con)entii internationale sau prin dispozitii speciale.
Leea aplicabila obliatiilor e,tracontractuale 'rt. 2.!31
01. Leea aplicabila obliatiilor e,tracontractuale se determina potri)it relementarilor
dreptului 4niunii %uropene.
02. In materiile care nu intra sub incidenta relementarilor 4niunii %uropene se aplica
leea care carmuieste fondul raportului 5uridic pree,istent intre parti, daca nu se pre)ede
altfel prin con)entii internationale sau prin dispozitii speciale.
Raspunderea pentru atineri aduse personalitatii 'rt. 2.!32
01. Pretentiile de reparatii intemeiate pe o atinere adusa )ietii pri)ate sau personalitatii,
inclusi) prin mass(media sau orice alt mi5loc public de informare, sunt carmuite, la
aleerea persoanei lezate, de<
a. leea statului resedintei sale obisnuite=
b. leea statului in care s(a produs rezultatul paubitor=
c. leea statului in care autorul daunei isi are resedinta obisnuita ori sediul social.
02. In cazurile pre)azute la alin. 01. lit. a. si b. se cere si conditia ca autorul daunei sa fi
trebuit in mod rezonabil sa se astepte ca efectele atinerii aduse personalitatii sa se
produca in unul dintre acele doua state.
02. Dreptul la replica impotri)a atinerilor aduse personalitatii este supus leii statului in
care a aparut publicatia sau de unde s(a difuzat emisiunea.
1tinerea obliatiilor 'rt. 2.!32
01. Deleatia si no)atia sunt supuse leii aplicabile obliatiei care le formeaza obiectul.
02. *ompensatia este supusa leii aplicabile creantei careia i se opune stinerea, partiala
sau totala, prin compensatie.
Pluralitatea de debitori 'rt. 2.!33
*reditorul care isi )alorifica drepturile impotri)a mai multor debitori trebuie sa se
conformeze leii aplicabile in raporturile sale cu fiecare dintre ei.
Dreptul de reres 'rt. 2.!35
01. Dreptul unui debitor de a e,ercita reresul impotri)a unui codebitor e,ista numai daca
leile aplicabile ambelor datorii il admit.
02. *onditiile de e,ercitare a reresului sunt determinate de leea aplicabila datoriei pe
care codebitorul o are fata de creditorul urmaritor.
02. Raporturile dintre creditorul care a fost dezinteresat si debitorul platitor sunt supuse
leii aplicabile datoriei acestuia din urma.
03. Dreptul unei institutii publice de a e,ercita reresul este stabilit de leea aplicabila
statutului sau oranic. 'dmisibilitatea si e,ercitiul reresului sunt u)ernate de
dispozitiile alin. 02. si 02..
Moneda de plata 'rt. 2.!3!
01. Moneda de plata este definita de leea statului care a emis(o.
02. %fectele pe care moneda le e,ercita asupra intinderii unei datorii sunt determinate de
leea aplicabila datoriei.
02. Leea statului in care trebuie efectuata plata determina in ce anume moneda urmeaza
ca ea sa fie facuta, afara numai daca, in raporturile de drept international pri)at nascute
din contract, partile au con)enit o alta moneda de plata.
Capitolul && ) Cambia, biletul la ordin !i cecul
4ectiunea 1 ) *i!pozitii generale
Legea aplicabila capacitatii (rt. 2.0-7
Persoana care, potri)it leii sale nationale, este lipsita de capacitatea de a se ana5a prin
cambie, bilet la ordin sau cec se oblia totusi )alabil printr(un asemenea titlu, daca
semnatura a fost data intr(un stat a carui lee il considera capabil pe subscriitor.
Legea aplicabila conditiilor de forma (rt. 2.0-8
01. 'na5amentul asumat in materie de cambie, bilet la ordin sau cec este supus
conditiilor de forma ale leii statului unde ana5amentul a fost subscris. In materie de cec,
indeplinirea conditiilor de forma pre)azute de leea locului platii este suficienta.
02. Daca ana5amentul este ne)alabil, potri)it leii pre)azute la alin. 01., dar se
conformeaza leii statului unde are loc subscrierea unui ana5ament ulterior,
nereularitatea de forma a primului ana5ament nu infirma )aliditatea celui ulterior.
Legea aplicabila actiunii in regre! (rt. 2.0-9
$ermenele stabilite pentru e,ercitarea actiunii in reres sunt determinate, fata de orice
semnatar, de leea locului unde titlul a luat nastere.
Legea aplicabila prote!tului (rt. 2.0/0
8orma si termenele de protest, cat si conditiile de forma ale unor acte necesare pentru
e,ercitarea sau conser)area drepturilor in materie de cambie, bilet la ordin sau cec sunt
stabilite de leea statului unde trebuie intocmit protestul sau un alt act necesar.
4ectiunea 2 ) Cambia !i biletul la ordin
Legea aplicabila efectelor obligatiilor (rt. 2.0/1
01. %fectele obliatiilor acceptantului unei cambii si semnatarului unui bilet la ordin sunt
supuse leii locului unde aceste titluri sunt platibile.
02. %fectele pe care le produc semnaturile celorlalti obliati prin cambie sau prin bilet la
ordin sunt determinate de leea statului pe teritoriul caruia au fost date semnaturile.
Legea aplicabila dobandirii creantei (rt. 2.0/2
Leea locului unde titlul a fost constituit stabileste daca posesorul cambiei dobandeste
creanta care a dat loc emisiunii titlului.
Legea aplicabila acceptarii (rt. 2.0/,
Leea statului unde este platibila cambia stabileste daca acceptarea poate fi restransa la o
parte din suma, precum si daca posesorul titlului este sau nu este obliat sa primeasca o
plata partiala.
Legea aplicabila in caz de pierdere !au furt (rt. 2.0/-
Leea statului unde cambia sau biletul la ordin sunt platibile determina masurile ce pot fi
luate in caz de pierdere sau furt al titlului.
4ectiunea , ) Cecul
Legea aplicabila (rt. 2.0//
Leea statului unde cecul este platibil determina persoanele asupra carora poate fi tras un
asemenea titlu.
Nulitatea cecului (rt. 2.0/0
In cazul in care, potri)it leii aplicabile, cecul este nul din cauza ca a fost tras asupra unei
persoane neindreptatite, obliatiile ce decur din semnaturile puse pe titlu in alte state, ale
caror lei nu cuprind o asemenea restrictie, sunt )alabile.
Legea aplicabila efectelor obligatiilor (rt. 2.0/7
Leea statului pe al carui teritoriu au fost subscrise obliatiile ce decur din cec
determina efectele acestor obliatii.
*omeniul de aplicare (rt. 2.0/8
Leea statului unde cecul este platibil determina indeosebi<
a. daca titlul trebuie tras la )edere sau daca poate fi tras la un anumit termen de la )edere,
precum si efectele postdatarii=
b. termenul de prezentare=
c. daca cecul poate fi acceptat, certificat, confirmat sau )izat si care sunt efectele produse
de aceste mentiuni=
d. daca posesorul poate cere si daca este obliat sa primeasca o plata partiala=
e. daca cecul poate fi barat sau poate sa cuprinda clauza Dplatibil in contE ori o e,presie
ec6i)alenta si care sunt efectele acestei barari, clauze sau e,presii ec6i)alente=
f. daca posesorul are drepturi speciale asupra pro)izionului si care este natura lor=
. daca traatorul poate sa re)oce cecul sau sa faca opozitie la plata acestuia=
6. masurile care pot fi luate in caz de pierdere sau de furt al cecului=
i. daca un protest sau o constatare ec6i)alenta este necesara pentru conser)area dreptului
de reres impotri)a irantilor, traatorului si celorlalti obliati.
Capitolul &&& ) 6iducia
(legerea legii aplicabile (rt. 2.0/9
01. 8iducia este supusa leii alese de constituitor.
02. Dispozitiile art. 2.!2/ sunt aplicabile.
*eterminarea obiectiva a legii aplicabile (rt. 2.000
In lipsa aleerii leii aplicabile, precum si in cazul in care leea aleasa nu cunoaste
institutia fiduciei, se aplica leea statului cu care fiducia prezinta cele mai stranse
leaturi. In acest scop, se tine seama indeosebi de<
a. locul de administrare a masei patrimoniale fiduciare, desemnat de constituitor=
b. locul situarii bunurilor fiduciare=
c. locul unde fiduciarul isi are resedinta obisnuita sau, dupa caz, sediul social=
d. scopul fiduciei si locul unde acesta urmeaza sa se realizeze.
*omeniul de aplicare (rt. 2.001
Leea determinata potri)it art. 2.!5; si 2.!!0 este aplicabila conditiilor de )aliditate,
interpretarii si efectelor fiduciei, precum si administrarii ei.
'ceasta lee determina in special<
a. desemnarea, renuntarea si inlocuirea fiduciarului, conditiile speciale pe care trebuie sa
le indeplineasca o persoana pentru a fi desemnata fiduciar, precum si transmiterea
puterilor fiduciarului=
b. drepturile si obliatiile dintre fiduciari=
c. dreptul fiduciarului de a delea in tot sau in parte e,ecutarea obliatiilor sale sau
e,ercitarea puterilor care ii re)in=
d. puterile fiduciarului de a administra si de a dispune de bunurile din masa patrimoniala
fiduciara, de a constitui arantii si de a dobandi alte bunuri=
e. puterile fiduciarului de a face in)estitii si plasamente=
f. inradirile cu pri)ire la durata fiduciei, precum si cele cu pri)ire la puterile fiduciarului
de a constitui rezer)e din )eniturile rezultate din administrarea bunurilor=
. raporturile dintre fiduciar si beneficiar, inclusi) raspunderea personala a fiduciarului
fata de beneficiar=
6. modificarea sau incetarea fiduciei=
i. repartizarea bunurilor ce alcatuiesc masa patrimoniala fiduciara=
5. obliatia fiduciarului de a da socoteala de modul cum a fost administrata masa
patrimoniala fiduciara.
4ituatiile !peciale (rt. 2.002
4n element al fiduciei, susceptibil de a fi izolat, in special administrarea acestuia, poate fi
supus unei lei distincte.
Capitolul &> ) #re!criptia e1tinctiva
Legea aplicabila (rt. 2.00,
Prescriptia e,tincti)a a dreptului la actiune este supusa leii care se aplica dreptului
subiecti) insusi.
*i!pozitii finale
*ata intrarii in vigoare (rt. 2.00-
01. Prezentul cod intra in )ioare la data care )a fi stabilita in leea pentru punerea in
aplicare a acestuia.-.
02. In termen de 12 luni de la data publicarii prezentului cod, 9u)ernul )a supune
Parlamentului spre adoptare proiectul de lee pentru punerea in aplicare a *odului ci)il.
((((((((((((((((
-. In temeiul art. 220 alin. 01. din Leea nr. /1"2011 pentru punerea in aplicare a Leii nr.
2#/"200; pri)ind *odul ci)il, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
30; din 10 iunie 2011, *odul ci)il intra in )ioare la data de 1 octombrie 2011.
N+"(?
Reproducem mai 5os dispozitiile art. 211:213, 21!:21# si 220:220 din cap. F
DDispozitii finaleE din Leea nr. /1"2011, care nu sunt toate incorporate in forma
republicata a Leii nr. 2#/"200; si care se aplica in continuare ca dispozitii proprii ale
Leii nr. /1"2011<
D'rt. 211
In sensul *odului ci)il, precum si al leislatiei ci)ile in )ioare, prin e,presiile alienatie
mintala sau debilitate mintala se intelee o boala psi6ica ori un 6andicap psi6ic ce
determina incompetenta psi6ica a persoanei de a actiona critic si predicti) pri)ind
consecintele social(5uridice care pot decure din e,ercitarea drepturilor si obliatiilor
ci)ile.
'rt. 212
01. *u e,ceptia art. 525 din *odul ci)il, in cuprinsul *odului ci)il termenul InecorporalJ
se inlocuieste cu termenul IincorporalJ.
02. In cuprinsul art. 33, art. 133 alin. 02., art. 13! alin. 03., art. 1/2, art. 211 alin. 02., art.
21! alin. 02., art. 2#! alin. 01., art. !#; alin. 02., art. ;;0 alin. 01. si art. ;;1 din *odul
ci)il, e,presia Ilo)ite de nulitate relati)aJ se inlocuieste cu termenul IanulabileJ.
02. In cuprinsul art. 215 alin. 01., art. 2;;, 200, art. 23/ alin. 01., art. 1.0!3 alin. 02., art.
1.23# alin. 03., art. 1.251 si 1.252 din *odul ci)il, e,presia Ilo)it"lo)ita de nulitate
relati)aJ se inlocuieste cu termenul Ianulabil"anulabilaJ, dupa caz.
03. In cuprinsul *odului ci)il, precum si in cuprinsul celorlalte acte normati)e in )ioare,
sintamele Ipersoane 5uridice fara"cu scop patrimonialJ, Ifara scop patrimonialJ si Icu
scop patrimonialJ se inlocuiesc cu sintamele Ipersoane 5uridice fara"cu scop lucrati)J,
Ifara scop lucrati)J si, respecti), Icu scop lucrati)J.
05. In cuprinsul *odului ci)il, termenul IcomunitarJ"IcomunitareJ se inlocuieste cu
termenul I4niunii %uropeneJ.
0!. In cuprinsul *odului ci)il, termenul IbancaJ si e,presiile Iinstitutie bancaraJ si
Isocietate bancaraJ se inlocuiesc cu e,presia Iinstitutie de creditJ.
0/. In cuprinsul art. 1.1#! alin. 02., art. 1.1;1 alin. 01., art. 1.1;! alin. 02., art. 1.200 alin.
02., art. 1.230 alin. 02., art. 1.2!! alin. 02., art. 1.3;3 alin. 01., art. 1.3;5 alin. 01. si art.
2.013 alin. 02. din *odul ci)il, e,presia Ipracticile stabilite intre partiJ se inlocuieste cu
e,presia Ipracticile statornicite intre partiJ.
0#. In tot cuprinsul Ordonantei de urenta a 9u)ernului nr. #!"200! pri)ind oranizarea
acti)itatii practicienilor in insol)enta, aprobata cu modificari si completari prin Leea nr.
253"200/, cu modificarile si completarile ulterioare, e,presia Isocietate ci)ila
profesionalaJ se inlocuieste cu e,presia Isocietate profesionalaJ.
'rt. 212
La data intrarii in )ioare a *odului ci)il, termenii si e,presiile din leislatia ci)ila si
comerciala in )ioare se inlocuiesc cu termenii si e,presiile corespondente din *odul
ci)il.
'rt. 213
01. In termen de !0 de zile de la data publicarii prezentei lei in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, 9u)ernul )a indeplini procedurile constitutionale necesare adoptarii
urmatoarelor proiecte de acte normati)e<
a. proiectul pri)ind reproducerea umana asistata medical cu tert donator=
b. proiectul pentru modificarea si completarea Leii nr. 11;"1;;! cu pri)ire la actele de
stare ci)ila, republicata, cu modificarile ulterioare=
c. proiectul pentru modificarea si completarea Leii nr. 5/1"2002 pri)ind *odul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, in )ederea relementarii tratamentului fiscal al
fiduciei=
d. proiectul pri)ind oranizarea si functionarea 'r6i)ei %lectronice de 9arantii Reale
Mobiliare=
e. proiectele oricaror alte acte normati)e a caror adoptare este necesara in )ederea intrarii
in )ioare sau a aplicarii *odului ci)il.
02. In termen de 20 de zile de la intrarea in )ioare a actelor normati)e pre)azute la alin.
01. lit. c. si d., 9u)ernul )a adopta, prin 6otarare, norme referitoare la inreistrarea
contractului de fiducie si a modificarilor sale la oranele competente pre)azute la art. /#0
alin. 01. si 02. din *odul ci)il, precum si norme referitoare la a)izul de fiducie si la
inscrierea acesteia in 'r6i)a %lectronica de 9arantii Reale Mobiliare.
02. In termenul pre)azut la alin. 01. se aproba, prin ordin al ministrului 5ustitiei, normele
metodoloice pri)ind oranizarea si functionarea Reistrului national notarial al
reimurilor matrimoniale, precum si procedura de inscriere si consultare a acestuia.
.................................................................
'rt. 21!
In termen de 3 luni de la data publicarii prezentei lei in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, 7anca &ationala a Romaniei si *omisia &ationala a +alorilor Mobiliare )or
emite norme comune referitoare la plasamentele prezumate a fi siure, conform art. #21
din *odul ci)il.
'rt. 21/
In )ederea aplicarii dispozitiilor art. 2.222:2.3/; din *odul ci)il, in termen de 3 luni de
la data publicarii prezentei lei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, *omisia
&ationala a +alorilor Mobiliare )a modifica dispozitiile titlului +I cap. 2 sectiunea a 2(a
din *odul 1.*. Depozitarul *entral 1.'., aprobat prin Decizia nr. 1.30/ din 20 iunie
200!, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a permite transferul
instrumentelor financiare ipotecate si constituirea unor ipoteci de ran subsec)ent fara
acordul constituitorului ipotecii de ran preferat. Decizia *omisiei &ationale a +alorilor
Mobiliare, a)and ca ane,a *odul 1.*. Depozitarul *entral 1.'., se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
'rt. 21#
In termen de 3 luni de la data publicarii prezentei lei in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, leile, inclusi) Leea nr. 2#/"200; pri)ind *odul ci)il, precum si ordonantele de
urenta ale 9u)ernului si ordonantele 9u)ernului modificate si"sau completate prin
prezenta lee )or fi republicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu(se
te,telor o noua numerotare.
.................................................................
'rt. 220
01. Leea nr. 2#/"200; pri)ind *odul ci)il, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 511 din 23 iulie 200;, intra in )ioare la data de 1 octombrie 2011.
02. 'ctele normati)e pre)azute la art. 213 si 21!:21# intra in )ioare la data intrarii in
)ioare a *odului ci)il.
'rt. 221
Prezenta lee intra in )ioare la data pre)azuta la art. 220 alin. 01., cu e,ceptia art. 213,
21!:21#, 223, art. 225 alin. 01. si 02., art. 22! si 22#, care intra in )ioare la 2 zile de la
data publicarii prezentei lei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
'rt. 222
Pana la intrarea in )ioare a Leii nr. 123"2010 pri)ind *odul de procedura ci)ila,
referirea din cuprinsul *odului ci)il la 6otararea definiti)a se )a intelee ca fiind facuta
la 6otararea ire)ocabila.
'rt. 222
Daca prin prezenta lee nu se pre)ede altfel, procesele si cererile in materie ci)ila sau
comerciala in curs de solutionare la data intrarii in )ioare a *odului ci)il se solutioneaza
de catre instantele leal in)estite, in conformitate cu dispozitiile leale, materiale si
procedurale in )ioare la data cand acestea au fost pornite.
'rt. 223
01. Pana la intrarea in )ioare a *odului ci)il, 1ectia ci)ila si de proprietate intelectuala si
1ectia comerciala ale Inaltei *urti de *asatie si Custitie se reoranizeaza ca 1ectia I ci)ila
si 1ectia a II(a ci)ila.
02. Dispozitiile art. 1; alin. 02. din Leea nr. 203"2003 pri)ind oranizarea 5udiciara,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile in mod
corespunzator.
'rt. 225
01. 1ectiile comerciale e,istente la data intrarii in )ioare a *odului ci)il in cadrul
tribunalelor si curtilor de apel se )or reoraniza ca sectii ci)ile ori, dupa caz, )or fi
unificate cu sectiile ci)ile e,istente, prin 6otarare a *onsiliului 1uperior al Maistraturii,
la propunerea coleiului de conducere al instantei.
02. >otararea *onsiliului 1uperior al Maistraturii pre)azuta la alin. 01. isi )a produce
efectele de la data intrarii in )ioare a *odului ci)il.
02. *auzele ci)ile si comerciale aflate in curs de 5udecata la data intrarii in )ioare a
*odului ci)il )or continua sa fie solutionate de aceleasi complete de 5udecata, cu
respectarea principiului continuitatii. In caz de trimitere spre re5udecare, cauza )a fi
repartizata conform normelor de oranizare 5udiciara in )ioare la data inreistrarii
cauzei la instanta de trimitere.
'rt. 22!
01. Prin 6otarare a *onsiliului 1uperior al Maistraturii, la propunerea coleiului de
conducere al instantei, in raport cu numarul cauzelor, se pot infiinta, in cadrul sectiilor
ci)ile, complete specializate pentru solutionarea anumitor cateorii de litiii, in
considerarea obiectului sau naturii acestora, precum<
a. cererile in materie de insol)enta, concordat pre)enti) si mandat ad 6oc=
b. cererile in materia societatilor comerciale si a altor societati, cu sau fara personalitate
5uridica, precum si in materia reistrului comertului=
c. cererile care pri)esc restranerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei=
d. cererile pri)ind titlurile de )aloare si alte instrumente financiare.
02. La infiintarea completelor specializate potri)it alin. 01. se )a tine seama de
urmatoarele criterii<
a. asiurarea unui )olum de acti)itate ec6ilibrat intre 5udecatorii sectiei=
b. specializarea 5udecatorilor si necesitatea )alorificarii e,perientei profesionale a
acestora=
c. respectarea principiului repartizarii aleatorii.
02. >otararea *onsiliului 1uperior al Maistraturii pre)azuta la alin. 01. isi )a produce
efectele de la data intrarii in )ioare a *odului ci)il.
'rt. 22/
Daca leea speciala pre)ede ca anumite cauze sunt de competenta tribunalelor comerciale
ori, dupa caz, de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor sau curtilor de apel,
dupa intrarea in )ioare a *odului ci)il, competenta de 5udecata re)ine tribunalelor
specializate sau, dupa caz, sectiilor ci)ile ale tribunalelor, reoranizate potri)it art. 22#,
respecti) sectiilor ci)ile reoranizate conform art. 225.
'rt. 22#
01. Pana la data intrarii in )ioare a *odului ci)il, tribunalele comerciale 'res, *lu5 si
Mures se reoranizeaza ca tribunale specializate sau, dupa caz, ca sectii ci)ile in cadrul
tribunalelor 'res, *lu5 si Mures, in conditiile art. 22!.
02. La stabilirea cauzelor de competenta tribunalelor specializate sau, dupa caz, a sectiilor
ci)ile reoranizate potri)it alin. 01. se )a tine seama de numarul si natura cauzelor, de
specializarea 5udecatorilor, de necesitatea )alorificarii e,perientei profesionale a acestora,
precum si de )olumul de acti)itate al instantei.
'rt. 22;
01. Oranizarea, functionarea si atributiile instantei de tutela si de familie se stabilesc prin
leea pri)ind oranizarea 5udiciara.
02. Pana la relementarea prin lee a oranizarii si functionarii instantei de tutela< a.
atributiile acesteia, pre)azute de *odul ci)il, sunt indeplinite de instantele, sectiile sau,
dupa caz, completele specializate pentru minori si familie=
b. raportul de anc6eta psi6osociala pre)azut de *odul ci)il este efectuat de autoritatea
tutelara, cu e,ceptia anc6etei pre)azute la art. 50# alin. 02., care se efectueaza de directia
enerala de asistenta sociala si protectia copilului=
c. autoritatile si institutiile cu atributii in domeniul protectiei drepturilor copilului,
respecti) a persoanei fizice continua sa e,ercite atributiile pre)azute de relementarile in
)ioare la data intrarii in )ioare a *odului ci)il, cu e,ceptia celor date in competenta
instantei de tutela.
02. Pana la intrarea in )ioare a relementarii pre)azute la alin. 01., in )ederea
indeplinirii atributiilor referitoare la e,ercitarea tutelei cu pri)ire la bunurile minorului
sau, dupa caz, cu pri)ire la supra)e6erea modului in care tutorele administreaza bunurile
minorului, instanta de tutela poate delea, prin inc6eiere, indeplinirea unora dintre
acestea autoritatii tutelare.
03. *ererile in curs de solutionare la data intrarii in )ioare a *odului ci)il raman sa fie
solutionate de instantele 5udecatoresti sau, dupa caz, de autoritatile administrati)e
competente potri)it leii in )ioare la data sesizarii lor.
'rt. 220
La data intrarii in )ioare a *odului ci)il se abroa<
a. *odicele ci)il 0sau *odul ci)il din 1#!3., publicat in Monitorul Oficial nr. 2/1 din 3
decembrie 1#!3, nr. / 0supl.. din 12 ianuarie 1#!5, nr. # 0supl.. din 12 ianuarie 1#!5, nr. #
0supl.. din 13 ianuarie 1#!5, nr. 11 0supl.. din 1! ianuarie 1#!5, nr. 12 0supl.. din 1;
ianuarie 1#!5, cu modificarile si completarile ulterioare, cu e,ceptia dispozitiilor art.
1.1!;:1.20!, care se abroa la data intrarii in )ioare a Leii nr. 123"2010 pri)ind
*odul de procedura ci)ila=
b. Leea nr. 212"1#/; pentru anularea clauzei penale din oricare contracte si pentru
adaosul unui alineat la art. 1.0#; din *odul ci)il, publicata in Monitorul Oficial nr. 30 din
20 februarie 1#/;=
c. *odicele de comert din 1##/, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
21 din 10 mai 1##/, cu e,ceptia dispozitiilor art. 3! K 55, 5/, 5# si ;0/ K ;25, aplicabile in
continuare in raporturile dintre profesionisti, care se abroa la data intrarii in )ioare a
Leii nr. 123"2010, precum si a cartii a II(a IDespre comertul maritim si despre
na)iatieJ, care se abroa la data intrarii in )ioare a *odului maritim=
d. Decretul nr. 2.132"1;20 pentru promularea Leii pri)ind functionarea cartilor
funduare centrale pentru caile ferate si canaluri nr. 13#"1;20, publicat in Monitorul
Oficial nr. 12/ din 12 iunie 1;20=
e. Leea nr. 1/#"1;23 pri)ind relementarea contractului de consinatie, publicata in
Monitorul Oficial nr. 1/2 din 20 iulie 1;23=
f. art. 1/ si art. 1;:2# din Leea nr. 152"1;2/ pri)ind maazinele enerale si Harantarea
marfurilor si cerealelor 0DocGuri si silozuri., publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.
#1 din / aprilie 1;2/=
. Decretul(lee nr. 115"1;2# pentru unificarea dispozitiunilor pri)itoare la cartile
funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. ;5 din 2/ aprilie 1;2#, cu
modificarile ulterioare=
6. *odul ci)il *arol al II(lea, republicat in Monitorul Oficial nr. 20! din ! septembrie
1;30, cu modificarile ulterioare=
i. *odul comercial *arol al II(lea, republicat in Monitorul Oficial nr. 1;3 din 22 auust
1;30, cu modificarile si completarile ulterioare=
5. Leea nr. 21;"1;33 pentru dreptul de mostenire al sotului supra)ietuitor, publicata in
Monitorul Oficial nr. 122 din 10 iunie 1;33=
G. Leea nr. 1!2"1;3! pentru inlocuirea pro)izorie cu carti de e)identa funciara a cartilor
funciare distruse, sustrase sau pierdute, publicata in Monitorul Oficial nr. !2 din 13
martie 1;3!, cu modificarile ulterioare=
l. Leea nr. 232"1;3/ pentru transformarea cartilor funciare pro)izorii din +ec6iul Reat
in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul Oficial nr. 15/ din 12 iulie 1;3/,
cu modificarile ulterioare=
m. Leea nr. 3"1;52 pri)ind *odul familiei, republicata in 7uletinul Oficial nr. 12 din 1#
aprilie 1;5!, cu modificarile si completarile ulterioare=
n. Decretul nr. 21"1;53 pri)itor la persoanele fizice si persoanele 5uridice, publicat in
7uletinul Oficial nr. # din 20 ianuarie 1;53, cu modificarile si completarile ulterioare=
o. Decretul nr. 22"1;53 pentru punerea in aplicare a *odului 8amiliei si a Decretului
pri)itor la persoanele fizice si persoanele 5uridice, publicat in 7uletinul Oficial nr. ; din
21 ianuarie 1;53, cu e,ceptia art. 20:32, care se abroa la data intrarii in )ioare a Leii
nr. 123"2010=
p. Decretul nr. 1!/"1;5# pri)itor la prescriptia e,tincti)a, republicat in 7uletinul Oficial
nr. 11 din 15 iulie 1;!0=
L. art. 1:22 si art. 2!:13/ din Leea nr. 105"1;;2 cu pri)ire la relementarea
raporturilor de drept international pri)at, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 235 din 1 octombrie 1;;2, cu completarile ulterioare=
r. Leea arendarii nr. 1!"1;;3, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. ;1
din / aprilie 1;;3, cu modificarile si completarile ulterioare=
s. art. 21:22 din Leea locuintei nr. 113"1;;!, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 2;2 din 21 decembrie 1;;/=
s. art. /, 13 si 15 din Leea nr. 11;"1;;! cu pri)ire la actele de stare ci)ila, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. /32 din 2 noiembrie 200;, cu modificarile
ulterioare=
t. art. 22 din Leea fondului funciar nr. 1#"1;;1, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1;;#, cu modificarile si completarile ulterioare=
t. art. ; alin. # din Leea nr. 112"1;;5 pentru relementarea situatiei 5uridice a unor
imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 2/; din 2; noiembrie 1;;5, cu modificarile ulterioare=
u. titlul +I IReimul 5uridic al arantiilor reale mobiliareJ al Leii nr. ;;"1;;; pri)ind
unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 22! din 2/ mai 1;;;, cu modificarile ulterioare=
). art. 12, 13:25, art. 22 alin. 02., art. 32 si 33 din Ordonanta de urenta a 9u)ernului
nr. 30"1;;; pri)ind protectia c6iriasilor si stabilirea c6iriei pentru spatiile cu destinatia de
locuinte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 13# din # aprilie 1;;;,
aprobata cu modificari si completari prin Leea nr. 231"2001, cu modificarile ulterioare=
de la aceeasi data, dispozitiile art. 12 si 13:25 nu se mai aplica nici contractelor de
inc6iriere a locuintei in curs de e,ecutare=
H. Leea nr. 50;"2002 pri)ind aentii comerciali permanenti, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 5#1 din ! auust 2002=
,. art. 30 alin. 01., art. 31 si 32 din Leea nr. 2/2"2003 pri)ind protectia si promo)area
drepturilor copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 55/ din 22
iunie 2003, cu modificarile ulterioare=
M. art. 1, 5:12, 1!, art. 1# alin. 02. teza I, art. 5! alin. 01. : 03., art. 5/, 5;:!2 si !5 din
Leea nr. 2/2"2003 pri)ind reimul 5uridic al adoptiei, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. /## din 1; noiembrie 200;=
z. art. ;0 alin. 02. din Leea azelor nr. 251"2003, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. !/; din 2# iulie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare=
aa. titlul F I*irculatia 5uridica a terenurilorJ al Leii nr. 23/"2005 pri)ind reforma in
domeniile proprietatii si 5ustitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. !52 din 22 iulie 2005, cu modificarile si
completarile ulterioare=
bb. orice alte dispozitii contrare, c6iar daca acestea sunt cuprinse in lei speciale.K