Scarlat Beatrice Clasa a XII-a SN2

Cancerul (denumirea tiinific: neoplasm malign) este o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolat a unui grup de celule, care au capacitatea de a invada alte esuturi din organism, fie prin cretere direct n esuturi adiacente (invazie) sau prin migraia celulelor spre locuri mai ndeprtate n organism (metastaz). Diviziunea i nmulirea necontrolat a celulelor este declanat de anomalii ale ADN-ului celulelor canceroase. Aceste anomalii apar ca o consecin a integrrii unor virusuri n genomul celular sau a mutaiilor genelor care controleaz nmulirea acestor celule. Una sau, frecvent, mai multe astfel de mutaii pot duce la diviziunea i nmulirea necontrolat a celulelor, n unele cazuri cu formarea unei tumori maligne. Tumorile maligne sunt acele tumori care au capacitatea de a invada alte esuturi, fie din vecintate (prin invazie tumoral), fie la distan (prin metastaze tumorale).

http://www.youtube.com/watch?v=NhV_8IgF4Dk

Prin procesul de cancerizare celulara, determinat de factori etiologici cancerigeni si cocancerigeni, orice tip de celula din oricare tesut sau organ se poate transforma in celula canceroasa. Proliferand nelimitat si anarhic, celulele canceroase infiltreaza si distrug tesuturile si organele in care migreaza si se desimineaza in tot organismul. In majoritatea cancerelor umane factorii etiologici care provoaca cancerizarea celulara nu sunt decelati si nici cunoscuti. Totusi, este demonstrat ca anumiti agenti etiologici din mediul extern si intern care actioneaza asupra celulelor din diferite tesuturi determina cancerizarea celulara si sunt denumiti agenti cancerigeni si cocancerigeni. La nivel celular, cancerul se caracterizeaza prin hiperplazie ( diviziune in ritm intens a celulelor, ducand la acumularea lor sub forma tumorii), anaplazie (abaterea de la forma si structura normala a celulelor care iau character embrionar sau primitiv) si metastaza (prin pierderea coeziunii celulare si a legaturii cu organul de origine, facand posibila dezvoltarea in alte organe).

 http://www.youtube.com/watch?v=YcVQYAF0huk

Pentru a se putea dezvolta aceste procese se considera ca nu este suficienta patrunderea in organism a agentilor cancerigeni, ci trebuie sa existe conditii favorabile in organismul gazdei, adica numai o proportie din ansamblul unei populatii este susceptibila sa se imbolnaveasca. In acest sens reactioneaza unele celule la anumite persoane, care nu dispun de mecanismele obisnuite de aparare, fiind susceptibile la cancerizare. Majoritatea substantelor cancerigene sufera in organism o serie de transformari metabolice pentru a deveni cancerigeni ultimi. Substantele chimice fiind in majoritate liposolubile traverseaza membrana celulelor, compusa din lipide si proteine. Celula recunoaste substanta chimica drept un produs strain si incearca sa il detoxifice sis a-l elimine (sub forma hidrosolubila, pe cale biliara sau urinara). In procesul de detoxificare pot rezulta produsi intermediari cancerigeni foarte reacitvi. Este vorba de radicalii electrofili reacitivi, capabili sa reactioneze cu centrii electrofili ai celulelor, respective cu acizi nucleici, purtatorii informatiei genetice intracelulare (AND si ARN). Din acest process rezulta mutatii in celule. Celule afectate incep multiplicarea dezordonata la inceput de cresterea locala, iar aopi prin formarea de metastaze, intr-un process fazic cu mult mai multe trepte.

 SECTIUNE PRIN OS
OBSERVATII : - Dupa cum se vede in

aceasta imagine, celulele

canceroase pot trece de

la orice celula la alta,

de la orice tesut la altul. - In aceasta imagine se

poate observa o forma

de cancer osos malign.

Celule de cancer in maduva

Factorii ce provoaca cancerul

Tutun 30% (conine 3000 componente chimice, dintre care

unele pun n funciune celulele cancerigene, posibil fiind i distrugerea scoarei celulelor n urma crora se alipesc i se formeaz o unfltur, ceea ce este cancerul vizual.) Infectii 10% Alimentatie nesanatoasa 33% Factori legati de sanatatea reproducerii 7% Profesie 4% Lumina solara si radiatiile ionizante 3% Poluare 2% Produsi industriali 1% Medicamente si proceduri medicale 1% Aditivi alimentari 1% Alcool 2% Factori necunoscuti 6%

Benign sau malign

Nu toate tumorile sunt cancerose. Desi celulele unei tumori se nmultesc ntr-un mod necontrolat, ele pot fi benigne sau maligne. Cele benigne pot avea aproape aspectul unui tesut normal, atunci cnd sunt privite la microscop. Acestea cresc si comprima sau deplaseaza tesuturile nvecinate, dar nu le invadeaza. Tumorile benigne de marimi mai reduse nu dau simptomatologie si pot fi neglijate; cele mai mari se ndeparteaza, de preferat dupa ce diagnosticul de benignitate a fost stabilit. Celulele tumorii maligne (celulele canceroase) se nmultesc n interiorul unui tesut sanatos,invadnd tesuturile din vecinatate si de la distanta. Aceste celule se raspndesc n ntreg organismul gazda, cauznd n final moartea. Cuvntul "malign" nseamna "rau"; n contrast cu "benign" care nseamna "inofensiv". Ambele descriu aparitia si evolutia celor doua tipuri de tumori n lipsa tratamentului.

Diagnostic
Metodele de diagnostic pentru diagnosticul tumorilor - fie ele canceroase sau nu- sunt n special imagistice (ecografia, tomografia, RMN, etc), dar pentru un diagnostic corect este necesar examinarea anatomo-patologic a esutului afectat, examenul microscopic confirmnd i preciznd natura cancerului. Fragmentele de esut pentru analiz se pot obine prin biopsie sau prin intervenie chirurgical deschis sau laparoscopic, n cazul tumorilor solide, ,prin puncie n cazul esuturilor moi de pot fi aspirate n sering(de exemplu prin puncie medular, n cazul leucemiilor) sau prin punciebiopsie cu ace speciale tietoare cum este cazul biopsiei hepatice efectuat pentru diagnosticul cancerului hepatic).

Celulele canceroase iau nastere din celulele sanatoase ale organismului, o singura celula canceroasa fiind uneori suficienta pentru dezvoltarea unei tumori. Cu toate acestea, transformarea unei celule sanatoase ntruna canceroasa se realizeaza treptat, cuprinznd mai multe etape de-a lungul mai multor ani de zile. Cu trecerea fiecarei etape celula se modifica si devine din ce n ce mai putin receptiva la mecanismele normale de control al organismului. Cancerele sunt clasificate n functie de celula de origine. Cele care provin din celule epiteliale, cum ar fi pielea si intestinele, sunt denumite carcinoame; cele care provin din structurile de sustinere, spre exemplu cartilaj, oase si muschi, poarta numele de sarcoame. Carcinoamele sunt mult mai des ntlnite dect sarcoamele, probabil datorita faptului ca celulele epiteliale se divid mai des. Capacitatea celulelor canceroase de a se raspndi n interiorul organismului este cea care cauzeaza gravitatea acestei boli. Din fericire, etapele n care are loc procesul de raspndire sunt ordonate, cancerul extinzndu-se initial n tesuturile din apropiere. Acest lucru produce leziuni locale care, cu trecerea timpului, cauzeaza simptome.

Cancer osos malign (in ultimul stadiu)

Cum se extinde cancerul?

n etapa urmatoare, celulele ncep sa se desprinda de tumora mama, strabat membranele conjunctive, apoi peretii vaselor limfatice sau sangvine patrunznd n circulatia limfatica celulele canceroase ajung initial n ganglionii limfatici, structuri cu rol imun. Sunt invadati initial ganglionii regionali, adica cei mai apropiati de tumora. O mare parte din celule sunt omorte la acest nivel; aceasta reprezinta etapa de invazie locoregionala a cancerului. Cu timpul, celulele imune de la nivelul ganglionilor nu mai fac fata afluxului de celule canceroase care continua sa se nmulteasca. Celulele canceroase vor depasi si aceasta bariera si vor ajunge prin intermediul limfei n circulatia sanguina; o alta modalitate de a ajunge n snge este prin strabaterea peretilor vasculari nca de la nceput, la nivelul tumorii primare. Dupa ce ajung n circulatia sangvina, celulele canceroase se vor opri n diferite organe, acolo unde conditiile favorizeaza dezvoltarea ulterioara: plamn, oase, creier, ficat,etc. In aceste organe o parte din celule vor muri, dar altele vor supravietui si se vor nmulti n continuare; aceasta reprezinta etapa metastatica, de boala generalizata. In fiecare etapa vor supravietui cele mai agresive si mai rezistente celule, astfel ca sansele de vindecare sau de raspuns la tratament scad o data cu avansarea bolii.

Tratament

Tratamentul profilactic Profilaxia primar n cancer vizeaz cauza bolii, atunci cnd aceasta este cunoscut, i eliminarea factorilor de risc. Profilaxia secundar vizeaz depistarea bolii prin metode de screening n stadiile incipiente, precanceroase, care sunt curabile prin tratament specific. Metoda de screening depinde de tipul de cancer vizat. Tratamentul curativ Exist 3 posibiliti de tratament curativ al unui cancer: cur chirurgical, chimioterapie i radioterapie. Fiecare din aceste metode poate fi aplicat singur sau, de regul, n diverse combinaii cu celelalte. Cura chirurgical vizeaz ndeprtarea tumorii maligne i a esuturilor invadate tumoral. Chimioterapia i radioterapia vizeaz distrugerea celulelor canceroase, att din tumora primar, ct i de la nivelul metastazelor. Tratamentul paliativ Cancerele depistate n stadii avansate nu sunt curabile. n aceste situaii se aplic tratamente paliative, cu scopul de a controla simptomele suprtoare i a ameliora calitatea vieii pacienilor aflai n stadii avansate de boal. Cel mai cunoscut simptom al cancerului care beneficiaz de tratament paliativ este durerea canceroas. Un alt exemplu este icterul mecanic prin compresie tumoral din cadrul neoplasmului de cap de pancreas, care beneficiaz de tratament paliativ chirurgical.

Evoluie i prognostic Cancerele depistate i tratate n stadiile incipiente pot fi vindecate. Cancerele depistate n stadii avansate sau netratate evolueaz invariabil ctre deces, cancerul fiind una dintre cauzele principale de deces n rile dezvoltate.

Epidemiologie n anul 2008, cancerul a cauzat 7,7 milioane de decese la nivel mondial, iar 1,5 milioane dintre acestea au fost provocate de infecii care ar fi putut fi prevenite sau tratate. Un raport al Ageniei Internaionale pentru Studiul Cancerului (IARC) - agenie a Organizaiei Mondiale a Snttii arat c, n 2030, vor ajunge s moara de cancer circa 13,2 milioane de oameni n fiecare an aproape de dou ori mai muli dect n 2008. n SUA, cancerul ucide aproximativ 1.500 de oameni pe zi i este a doua cea mai rspndit boal, dup afeciunile de inim.In Romnia, ultimele statistici monitorizau 420.000 de bolnavi, iar anual sunt diagnosticate alte 95.000-96.000 de persoane, din care peste jumtate - n faz incurabil[.

Tipuri de cancer dup localizare Cancer la piele Cancer la ficat Cancer pulmonar Cancer la sn Cancer la prostat Cancer la testicule Cancer la colon Cancer de colecist Cancer la stomac Cancerul esofagian Cancer la rinichi Cancer la tiroid (cancer tiroidian) Cancer cervical Cancer osos Cancer de col uterin Cancerul labial Leucemie Sarcomul

http://www.youtube.com/watch?v=VsviAPGfPUo

Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cancer http://www.referat.ro/referate/Cancer_-

_proiect_power_point_ee3cf.html http://www.youtube.com/watch?v=YcVQYAF 0huk http://www.youtube.com/watch?v=VsviAPGf PUo http://www.youtube.com/watch?v=NhV_8IgF 4Dk