IDENTIFICAREA

ŞI
EDUCAREA
COPIILOR SUPRADOTAŢI

Prof.univ.dr.GABRIELA KELEMEN
 Spre o nouă pedagogie a copiilor
supradotaţi
 De ce suntem interesaţi de o pedagogie a
supradotaţilor ?
 intensificarea preocupările pentru problematica
copiilor cu disponibilităţi înalte;
 dezvoltarea strategiilor educaţionale şi elaborarea
curriculum-ului suport;
 pregătirea personalului didactic capabil să
managerieze procesul instructiv-educativ cu elevii
dotaţi.
Cine sunt aceşti copii supradotaţi?

 Copii cu o inteligenţă peste măsura medie, dar şi cu

o modalitate diferită de a percepe realitatea;
 capacitate cognitivă deosebită, accelerată faţă de
vârsta cronologică;
 copii cu înaltă creativitate (raportul Marland, 1972,
abilitatea de a-i conduce pe alţii, creativitatea şi
aptitudinile psiho-motorii);
 Sternberg (1991), modelul triarhic (elemente
analitice, creative şi practice);
 H. Gardner (supradotarea se poate manifesta şi în
domenii non-scolastice);
Intelligent qotuent-IQ
 Reprezită proporţia dintre vârsta mintală şi
vârsta cronologică, multiplicată cu 100.
 scale: IQ-Simon Binet, Lewis M.Terman
 IQ - 120 pe scala Wecsler (WISC-R), sau 130
pe scala Stanford-Binet 5;
 un optimum al productivităţii care se situează
între 125 şi 155 pe scala IQ;
 Leta Hollingworth -laureaţii Nobel -media pe
scala IQ a acestora se situa în jurul cifrei de
166.
 Factorii determinanţi ai inteligenţei (G şi S).
Componentele cognitive ale
inteligenţei
 metacomponentele (procese de mare complexitate care
intervin în planificarea, conducerea şi luarea deciziei);

 componentele performanţei (ca mijloace sau

proceduri subordonate strategiilor de soluţionare);

 componentele achiziţiei informaţiilor (cele care

intervin în colectarea, încadrarea secvenţială, combinarea şi
compararea selectivă a informaţiilor).
IQ -CORELAŢII
 IQ- 160, se Dotaţi IQ peste 130 (aproximativ
observă o 1:100)
corelare între
inteligenţă şi Înalt dotaţi IQ peste 140 (aproximativ
gândire. 1:1000)

 IQ- 176, vom nota Superdotaţi IQ peste 160 (1:10.000

până la 1:100.000)
o corelare între
inteligenţă şi
capacitatea de a Genii IQ peste 180
(1:1.000.000)
descoperi.
Curba Gaus privind distribuţia IQ per
ansamblul unei populaţii
 Supradotarea
 Maria Roth (1986);
 Dezvoltarea asincronă pe diferite paliere;
 este o dezvoltare asincronă în care:
 abilităţi cognitive avansate şi de înaltă intensitate se combină
pentru a crea o experienţă internă şi o iluminare ce sunt calitativ
diferite de norma comună;
 Pe referentul social cuprinde:
 capacităţi psiho-fizico-intelectuale avansate orientate ştiinţific,
artistic, kinestezic, spre mediu, spre leadership ori management;
 Din punct de vedere juridic:
 "Copilul dotat sau talentat este un tânăr care, la nivelul grădiniţei, a
cursurilor primare sau secundare, a dovedit un potenţial aptitudinal
de a atinge un nivel înalt de competenţă în domeniile intelectual,
artistic, academic specific, în artele vizuale, teatru, muzică, dans,
aptitudini de conducere având nevoie, în consecinţă, de activităţi ce
nu sunt în mod normal posibile în şcoală".
Nivele de manifestare ale supradotării
 Precocitate.
 Talent.
 Dotare aptitudinală înaltă - Gágne (1985).
 Geniul - Dean Keith Simonton, Origins of Genius :
 inteligenţă foarte înaltă;
 capacităţi imaginative ieşite din comun;
 gândire metaforică/analogică;
 capacitate de abordare a mai multor proiecte simultan;
 perseverenţă, dăruire totală muncii asidui;
 autocritică constructivă.
 Condiţii de accedere la excelenţă: psihologice,
pedagogice, materiale, legislative.
Fenomenul supradotării în România
 Ştefănescu Goangă, Liviu Rusu (1929), Ştefan
Odobleja (1938), Pârvu (1967), Zisulescu (1971),
Alexandru Roşca (1981); Maria Roth-Szamoskosi
(1986);
 Mihai Jigău (1994), Carmen Creţu (1996, 1997,
1998), Ioan Berar (1998, 2001), Maria Liliana
Stănescu (2002);
 2001 se înfiinţează Centrul de Excelenţă pentru Elevii
Capabili de Performanţe.
DEMERSURI EXPERIMENTALE PROPRII

 Obiectul principal al cercetării este analizarea

problematicii dotării superioare a copiilor, a
metodelor şi strategiilor folosite pentru
identificarea şi educarea copiilor superior
dotaţi, implementarea procesului de
intervenţie şi asistenţă psihopedagogică
Obiective derivate ale cercetării

 1) Identificarea copiilor supradotaţi din judeţul

Arad, având ca tehnică de abordare criterii
multiple disociate;

 2) Implementarea unor strategii de educare,

pe grupul de copii identificaţi ca supradotaţi,
cu scopul dezvoltării în ritm personal, pe
direcţia dotării.
Ipoteza cercetării

 Dacă implementăm un program formativ-

educativ coerent, care valorifică strategii
didactice personalizate şi individualizate
într-un mod integrat, acesta va determina
dezvoltarea potenţialităţilor aptitudinale ale
supradotaţilor pe disciplinele de interes la
nivel de eficienţă maximă.
Figura VI.3: Graficul reprezentând timpii
alocaţi pentru realizarea cercetării

Timpul alocat pentru realizarea tezei

100%
90%
80%
70%
Fundamentare
60% teoretică
50% Documentare
40%
30% Cercetare
20%
10%
0%
2005-2006 2005-2007 2006-2008
 Metode, tehnici şi strategii de identificare
Repartiţia criteriilor Etape Denumirea probei

screening pe baza surselor informale;

observaţiile şi nominalizările profesorilor;

denominalizările elevilor;

analiza rezultatelor şcolare;

50% criterii bazate
1
pe nonteste
evaluarea produselor elevilor de către un grup de
experţi: lucrări scrise, referate, prezentări orale
sau lucrări artistice, soft-uri etc.

evaluarea nivelului de cunoştinţe pe discipline

şcolare

50% criterii bazate evaluarea IQ prin teste standardizate şi etalonate

2
pe teste pe populaţia română
 Selectarea eşantioanelor de populaţie
(experimental şi de control)
Eşantioane Componenţa grupelor-
Total-400
claselor
Preşcolar 28 22 24 26
100

Primar 26 24 27 23 100

Gimnazial 29 21 30 20 100

Liceal 32 25 21 22 100
 Eşantionul experimental
Disciplina de Nr. Nivelul de învăţământ
interes supradotaţi
Preşcolar Primar Gimnazial Liceal

Matematica 6 2 2 2
Fizică 3 1 2
Chimie 3 1 2
Limba română 4 2 2
Limba engleză 2 1 1
Geografie 2 2
Istorie 2 2
Arte plastice 2 2
Variabile independente
 nivelul şcolar;
 rezultatele şcolare la pretest;
 rezultatele şcolare prettest la materia
preferată;
 nivel IQ (Raven, Domino).
Variabilele dependente
 rezultate şcolare posttest;
 rezultate şcolare posttest la materia
preferată;
 rezultate şcolare şi rezultate la materia
preferată testare la distanţă;
 rezultate obţinute la TAG.
Derularea programului formativ pentru testarea ipotezei-
obiective:

 O1.: structurarea unui program formativ coerent pe baza

unor programe special elaborate;
 O2.: implementarea programului formativ prin conceperea
de situaţii de învăţare care să activizeze potenţialul
intelectual excepţional al supradotaţilor;
 O.3: monitorizarea şi evaluarea continuă a impactului
programului formativ;
 O.4.: analiza impactului programului formativ prin
interpretarea calitativă şi cantitativă a rezultatelor şcolare
ale supradotaţilor la disciplinele de interes;
 O.5.: reflecţia asupra experimentului didactic şi a
efectelor acestuia.
Design experimental
 Validarea ipotezei studiului de faţă se
va reflecta în:
 1) rezultatele experimentului comparativ
privind influenţa programului formativ asupra
performanţelor şcolare la materia preferată a
copiilor supradotaţi.

 2) validarea bateriei de teste de abilităţi

generale (TAG), prin corespondenţa corelativă
cu rezultatele obţinute de copii la testele:
Raven şi Domino, validate pe eşantion
românesc.
Eşantionul de conţinut -PROGRAM EDUCAŢIONAL COMPREHENSIV
DE INTERVENŢIE PENTRU COPIII SUPRADOTAŢI (PROGRAMUL
PERSONALIZAT DE EDUCARE A COPIILOR SUPRADOTAŢI)
 Curriculum-ul îmbogăţit

 Cuprinde ansamblul strategiilor studierii, alcătuirii

şi dezvoltării conţinuturilor educaţiei formale, non-
formale şi informale pentru supradotaţi, pe
discipline de studiu;

 cuprinde elemente peste nivelul cerut de

programa obişnuită de la ciclul respectiv (nivel
dezvoltat), la o anumită disciplină;

 presupune o adaptare la ritmul şi capacităţile

intelectuale ale copilului/elevului supradotat;
Curriculum-ul îmbogăţit
 3 etape:
 evaluarea nivelului supradotaţilor la momentul
iniţial;
 elaborarea programelor şcolare speciale;
 evaluarea progreselor şi ajustarea
programelor.
 2 căi:
 dezvoltare;
 accelerare;
 adaptare şi aplicare particularizată.
 Individualizarea instruirii
 Teoria inteligenţelor multiple a lui Gardner aduce o îmbunătăţire
în modul de înţelegere a diferenţelor dintre oameni, ceea ce
determină, încă o dată, accentuarea importanţei tratării
individualizate a indivizilor:
 prin Proces;
 prin Conţinut;
 prin Produse;
 prin Mediul de învăţare;
 prin Mijloace de învăţare.
 Mentoratul
 Este un instrument de dezvoltare a posibilităţilor native ale
supradotaţilor prin îndrumarea de către un mentor (expert)
a supradotatului ("novice" dotat, interesat şi motivat).
 Mentorul are menirea:
 să-l înveţe cum să înveţe;
 să-l determine să conştientizeze stilul personal de învăţare;
 să-l înveţe cum să utilizeze cele mai eficiente metode şi
procedee de învăţare;
 să-l înveţe să-şi conştientizeze punctele tari şi punctele
slabe;
 să-l înveţe cum să-şi depăşească limitele;
 să-l înveţe să se autoevalueze obiectiv.
 Programele şcolare speciale
 Programa şcolară specială este documentul şcolar
 realizat de profesorul formator pentru activitatea didactică
cu supradotaţii
 are un caracter normativ
 configurează conţinutul procesului instructiv-educativ
specific unui obiect de învăţământ sau domeniu.
 Programa şcolară specială respectă logica ştiinţei, logica
didactică şi structura sistemului de învăţământ (pe
niveluri, filiere, profiluri, specializări).
 Elaborarea- etape:
 diagnoză iniţială;
 elaborarea;
 punerea în aplicare;
 evaluarea efectelor;
 revizuirea sa pe baza datelor furnizate de evaluare.
Tabelul nr.VII.23 - Materia preferată a copiilor din grupul experimental şi cel de control
GRUP Materia preferată Frecvenţă Procent Procent cumulativ
Arte plastice 1 8.3 8.3
Limba engleză 1 8.3 16.7
Limba română 2 16.7 33.3
Istorie 1 8.3 41.7
experimental Geografie 1 8.3 50.0
Chimie 1 8.3 58.3
Fizică 2 16.7 75.0
Matematică 3 25.0 100.0
Total 12 100.0
Arte plastice 1 8.3 8.3
Limba engleză 1 8.3 16.7

Limba română 2 16.7 33.3

Istorie 1 8.3 41.7
control Geografie 1 8.3 50.0
Chimie 2 16.7 66.7
Fizică 1 8.3 75.0
Matematică 3 25.0 100.0
Total 12 100.0
 Histograma nr.VI.8. Rezultatele şcolare
ale supradotaţilor
10,00
9,00
8,00
7,00
rezultate şcolare

6,00
5,00
4,00
3,00
2,00
1,00
0,00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
supradotaţi
Figura nr. VII.5. Nivelul de creştere în raport progresiv al
rezultatelor şcolare în urma aplicării Programului
personalizat de educare a supradotaţilor.

3 luni
35%

5 luni
55%

1 lună
10%
Figura nr.VIII.9. Diagramă reprezentând aportul adus de fiecare
componentă a Programului personalizat de educare a supradotaţilor,

conform observaţiilor realizate de profesorii formatori

75%

65%
45%

Curriculum-ul Individualizarea Mentorat

îmbogăţit învăţării
Figura nr.VII.10. Rezultate obţinute de supradotaţi, relevate în
componentele personalităţii în urma aplicării programului
formativ

Rezultate în urma aplicării Programului

personalizat de educare a copiilor preşcolari
supradotaţi

interes pentru
100
activitate
90
80 receptivitate
70
60 motivare
50
40 participare
30
20 creativitate
10
0
atenţie
nivel la 2 la 4 la 5
iniţial luni luni luni
stima de sine

rezultate
 Evoluţia în timp a supradotaţilor pe linia dotării lor în urma aplicării
Programului personalizat de educare a copiilor supradotaţi ,
conform evaluării profesorilor formatori.

100

90

80

70

60 preşcolari
50 şcolari nivel primar
şcolari de gimnaziu
40 şcolari de liceu
30

20

10

Nivel iniţial - La 3 luni - La 4 luni - La 5 luni

Tabelul nr.VIII.16 – Rezultatele şcolare pretest ale
copiilor din grupul experimental şi cel de control
GRUP Rezultate şcolare pretest Frecvenţă Procent Procent cumulativ
7.00 1 8.3 8.3
7.50 3 25.0 33.3
8.00 3 25.0 58.3
experimental 8.50 2 16.7 75.0
9.00 3 25.0 100.0

Total 12 100.0

7.00 4 33.3 33.3

7.50 3 25.0 58.3
8.00 1 8.3 66.7
control
8.50 4 33.3 100.0

Total 12 100.0
Tabelul nr.VIII.18 – Rezultatele şcolare posttest ale
copiilor din grupul experimental şi cel de control
GRUP Rezultate şcolare posttest Frecvenţă Procent Procent cumulativ
7.50 1 8.3 8.3
8.00 1 8.3 16.7
8.50 5 41.7 58.3
experimental 9.00 2 16.7 75.0
9.50 3 25.0 100.0

Total 12 100.0

7.00 4 33.3 33.3

7.50 3 25.0 58.3
8.00 1 8.3 66.7
control
8.50 4 33.3 100.0

Total 12 100.0
Tabelul nr.VIII.20 – Rezultatele şcolare testate la distanţă ale
copiilor din grupul experimental şi cel de control
Rezultate şcolare testare la Procent
GRUP Frecvenţă Procent
distanţă cumulativ
8.00 1 8.3 8.3
8.50 1 8.3 16.7
9.00 9 75.0 91.7
experimental
9.50 1 8.3 100.0

Total 12 100.0

7.00 1 8.3 8.3

7.50 2 16.7 25.0
8.00 8 66.7 91.7
Control
8.50 1 8.3 100.0

Total 12 100.0
Tabelul nr.VII.25 – Rezultatele şcolare pretest la materia preferată, ale
copiilor din grupul experimental şi cel de control
Rezultate materia
GRUP Frecvenţă Procent Procent cumulativ
preferată pretest
7.50 2 16.7 16.7
8.00 2 16.7 33.3
8.50 6 50.0 83.3
experimental
9.00 2 16.7 100.0

Total 12 100.0

7.00 1 8.3 8.3

7.50 1 8.3 16.7
8.00 3 25.0 41.7
control 8.50 5 41.7 83.3
9.00 2 16.7 100.0

Total 12 100.0
Tabelul nr.VII.26 – Rezultatele şcolare posttest la materia preferată,
ale copiilor din grupul experimental şi cel de control
Rezultate materia
GRUP Frecvenţă Procent Procent cumulativ
preferată posttest
8.00 1 8.3 8.3
8.50 2 16.7 25.0
9.00 6 50.0 75.0
experimental
9.50 3 25.0 100.0

Total 12 100.0

7.00 1 8.3 8.3

7.50 1 8.3 16.7
8.00 3 25.0 41.7
control 8.50 5 41.7 83.3
9.00 2 16.7 100.0

Total 12 100.0
Figura nr.VII.27 – Rezultatele şcolare posttest la materia preferată, ale
copiilor din grupul experimental şi cel de control

Grup experimental Grup control

media 8 media 9 media 7
media 9.5 8% 8% media 7.5
17%
25% media 8.5 8%
17%

media 8
25%
media 8.5
media 9 42%
50%
Tabelul nr.VII.28 – Rezultatele şcolare testate la distanţă la materia
preferată, ale copiilor din grupul experimental şi cel de control
Rezultate la materia
GRUP preferată- testare Frecvenţă Procent Procent cumulativ
la distanţă

8.50 1 8.3 8.3

9.00 1 8.3 16.7
experimental 9.50 5 41.7 58.3
10.00 5 41.7 100.0
Total 12 100.0
7.00 1 8.3 8.3
7.50 2 16.7 25.0
8.00 3 25.0 50.0
8.50 2 16.7 66.7
control
9.00 3 25.0 91.7

9.50 1 8.3 100.0

Total 12 100.0
 Figura nr.VII.22 – Grafic comparativ privind rezultatele
şcolare pretest, posttest şi testare la distanţă ale copiilor
supradotaţi din grupurile experimental şi de control
10

experimental control

pretest posttest testare la distanta

Tabelul nr.VII.15. Bateria de teste de abilităţi generale – TAG
Test Descriere
1. Raţionament analitic Evaluează capacitatea subiectului de a obţine informaţii noi prin
combinarea celor deja existente.

2. Transfer analogic Evaluează acele procese care oferă posibilitatea rezolvării de noi
probleme pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate.

3. Flexibilitatea Evaluează capacitatea de a schimba rapid criteriul de categorizare şi

de a grupa obiectele pe baza noului criteriu.
categorizării

4. Inhibiţia cognitivă şi Evaluează capacitatea de a ignora fluxurile informaţionale

nerelevante în raport cu sarcina de rezolvat precum şi retenţia,
memoria de scurtă
pentru un scurt timp, a informaţiilor în memorie.
durată
Evaluează capacitatea sistemului cognitiv de a stoca pe o durată
scurtă de timp informaţii relevante din punct de vedere al sarcinii
5. Memoria de lucru
şi de a opera în paralel cu aceste informaţii.

6. Interferenţa cognitivă Evaluează capacitatea de a rezista la intruziunile altor fluxuri

informaţionale decât cel relevante pentru sarcină.

7. Atenţia concentrată Evaluează capacitatea de concentrare a atenţiei prin sarcini de

amorsaj negativ.
1. Studiu corelaţional r (Bravais-Pearson),
2. Analiza de regresie
 1.Urmărim în ce măsură schimbările dintr-o
variabilă sunt însoţite de schimbări în altă variabilă -
p<0,01;p<0,05.
 2.Prin analiza de regresie putem estima anumite
rezultate viitoare, pe baza unor indicatori din
prezent.
 Corelaţie puternic pozitivă - se constată nivelul
crescut al celor 7 predictori - supradotaţi cu un IQ de
vârf;
 diferenţa de procente 7%,14% - aportul la creşterea
calitativă a predictibilităţii;
 Concluzii
 Cunoaşterea aprofundată a profilului psihopedagogic al
supradotaţilor.
 Odată identificaţi, supradotaţii necesită o abordare educativă
specială.
 Elaborarea şi implementarea unui program formativ pentru
dezvoltarea supradotaţilor pe linia dotării native, presupune
acţiuni coerente de ordin pedagogic şi psihologic.
 Programul formativ trebuie aplicat pe baza unor programe
şcolare speciale.
 Succesul programului formativ este determinat şi de
competenţa şi atitudinea personalului didactic.
 Abilitatea de a lucra cu supradotaţii presupune, pe lângă o
bună cunoaştere a profilului psihopedagogic al acestora,
vocaţie, o bună pregătire profesională, stagii de formare.
 În centrul managementului programului formativ stă
formatorul motivat şi motivator.
 Reuşita programului formativ stă în capacitatea de a-l
implementa cu succes la nivelul fiecărui supradotat.
Aplicaţii
 Implementarea programului formativ, pe
baza strategiei create poate continua în
direcţia perfecţionării programelor şcolare
speciale şi a unor demersuri educaţionale
motivante şi stimulative,
 pe baza identificării cerinţelor speciale de
educare a supradotaţilor şi creării condiţiilor
optime de dezvoltare pe linia dotării.