tiin vs.

Religie

Ma intrebati daca sunt ateu, dar problema este mult prea vasta pentru mintile noastre limitate. Ne aflam in pozitia unui copil care intra intr-o biblioteca plina de carti scrise in mai multe limbi. Copilul stie ca au fost scrise de cineva, dar nu stie cum. l nu intelege nici macar ce scrie in ele si banuieste ca ordinea in care sunt asezate nu este intamplatoare. !ar nu are o e"plicatie pentru asa ceva. #sta mi se pare mie atitudinea celui mai inteligent om de pe $amant vis-a-vis de !umnezeu. Noi vedem astazi %niversul in splendoarea sa, observam legile care il guverneaza, dar intelegem e"trem de putin din aceste legi& ' #lbert instein.

( sc)isma istorica #ristotel definea stiinta , in urma cu aproape doua milenii si *umate, drept o suma de principii si cunostinte obtinute prin demonstratie, teorie la care a aderat ma*oritatea oamenilor de stiinta si c)iar a teologilor, vezi cazul +fantului ,oma d-#.uino, care i-au urmat ilustrului ganditor antic. !e altfel, postulatul celui numit, inca din #ntic)itate, /ilosoful este general acceptat si astazi. !ar daca in perioada vietii lui #ristotel, religia era mult mai permisiva cu privire la ideile oamenilor de stiinta, nu acest lucru se poate spune odata cu aparitia pe scena istoriei a doua dintre cele mai mari doctrine religioase din ziua de astazi, crestinismul si islamismul. !etinatori, in propriile conceptii, ai adevarului absolut, infailibil, un adevar de natura divina ,imposibil de contrazis, adeptii ferventi ai celor doua curente religioase au avut, de-a lungul istoriei, reactii mai mult decat violente la adresa celor care, intr-un fel sau altul, incercau sa contrazica tocmai aceste precepte. /aptul ca te"tele religioase, preluate ad literam, nu erau capabile sa ofere e"plicatii compatibile cu realitatile stiintifice si faptul ca stiinta incepea sa aduca, inca de pe atunci, perspectiva unei alte realitati, a dat nastere unor reactii cel putin ciudate din partea clerului, altminteri tolerant prin definitie. #r fi suficient, poate, sa amintim numai cazul lui 0iordano 1runo, cel care, pentru insolenta de a contrazice 1iserica, a fost torturat si ars pe rug, nu inainte de ai fi strapunsa limba cu un piron de fier, spre a fi pilda si altora care ar incerca sa aduca alte teorii decat cele oficiale, sau cazul lui 0alileo 0alilei, matematicianul, astronomul si fizicianul italian care, scapat in e"tremis de arderea pe rug, era condamnat la inc)isoare la domiciliu pana la finele vietii, pentru obraznicia de a prezenta realitatile sistemului )eliocentric. 0alilei a fost reabilitat de

abia la 23 octombrie 3445, la aproape 267 de ani de la moartea sa, de catre $apa 8oan $aul al 88-lea. 8nterdictiile asupra lucrarilor cu privire la sistemul )eliocentric au fost ridicate in 3969 de catre $apa 1enedict al :8;-lea, in timp ce prima lucrare de stiinta cu acest subiect a primit acceptul de a fi publicata de abia in anul 3<55, prin decizia $apei $ius al ;88lea. ste evident faptul ca reversul medaliei e"ista si in randul oamenilor de stiinta, nu putini dintre ei intelegand ca prin e"perimentele lor sa faca abstractie de orice notiune de morala. Milioane de oameni nevinovati aveau sa fie ucisi in urma testelor efectuate de asa-zisi savanti ca +)iro 8s)ii, =osep) Mengele, Robert (ppen)eimer sau +igmund Rasc)er. +tiinta si religia in viziunea actuala # fost nevoie de aproape doua milenii pentru a accepta ideea ca stiinta si religia nu trebuie sa se e"cluda reciproc. /aptul ca 1iserica, in special cea crestina, a adoptat o pozitie concilianta, restrangandu-si conceptiile, in mare parte, la sistemele de valori si la morala, pare sa duca la acea cale de compromis necesara evolutiei in toate aspectele ei. ste evident totusi ca inca mai e"ista grupari radicale in ambele tabere. !aca, spre e"emplu, in sanul 1isericii e"ista inca aparatori ferventi ai teoriei creationiste, cel mai bun e"emplu fiind cel din scolile romanesti, care au scos din programa scolara, in februarie 577<, teoria evolutionista a lui !ar>in, acelasi lucru se poate afirma si despre oamenii de stiinta. %n studiu efectuat in 53 de universitati americane a aratat faptul ca aproape ?5@ dintre cercetatori nu sunt adeptii nici unei miscari religioase, procent care se regaseste, la fel de mare, si in cercurile academice europene. 8n acelasi timp, procentul persoanelor care nu au nicio religie creste de la an la an, a*ungand in 5776 la aproape 35@ din populatia ,errei. !e fapt, nu a trecut inca mult de la caderea regimurilor comuniste in tarile est-europene, regimuri a caror ideologie mar"ista intrase intr-un puternic conflict cu doctrinele religioase de orice natura. +a ne amintim numai cazul #lbaniei, tara care in 34?9, sub conducerea presedintelui nver Ao")a, in numele stiintei si al progresului te)nologic interzicea orice cult religios, autointitulandu-se primul stat ateu din lume.

Caderea zidului 1erlinului a adus insa o reducere drastica a regimurilor politice ostile miscarilor religioase, permitand poparelor, in special celor din fostul bloc comunist, o intoarcere la traditiile si obiceiurile seculare. Revenind la aspectele concilierii dintre 1iserica si oamenii de stiinta, trebuie mentionat ca, in prezent, tot mai multi teologi si cercetatori deopotriva sunt de acord ca preceptele invec)ite atat ale religiei cat si ale stiintei trebuie reanalizate. $oate cea mai elocventa descriere a acestui aspect a adus-o castigatorul $remiului Nobel pentru Medicina in 349B, britanicul C)ristian Rene de !uveC %niversul nu reprezinta acel cosmos inert din teoriile fizicienilor sau ale clericilor. %niversul inseamna viata, si toata infrastructura necesara ei este prezenta in *urul nostru. Cu siguranta e"ista miliarde de biosfere generate si sustinute de restul %niversului&. ( parere asemanatoare impartaseste si fizicianul si astrobiologul american $aul !avies care, in cadrul unei conferinte de presa la Das)ington, afirmaC $roblema care apare in momentul in care spui ca !umnezeu este Creatorul, este aceea ca !umnezeu nu poate fi e"plicat. 8n felul acesta, facem trimitere catre un Creator ine"plicabil si asta nu demonstreaza nimic. !ar sa spui ca legile fizicii au permis aparitia vietii inteligente asa cum o cunoastem astazi, ei bine, nici asta nu este o e"plicatie&. /aptul ca 1iserica Catolica a admis, nu mai tarziu de luna mai a anului 577<, prin persoana astronomului oficial de la ;atican, reverendul =ose 0abriel /unes, posibilitatea e"istentei unor forme de viata e"traterestre, denota primii pasi catre o concesie istorica. +ecolul ::8 pare, mai mult decat oricare alt secol, gata sa produca o revolutie in ceea ce priveste relatiile dintre ideologiile religioase, pe de o parte, si stiinta, de cealalta parte. /ara a mai fi privite ca domenii concurente, stiinta si religia sunt, mai degraba, aspecte cone"e ale aceluiasi deziderat al umanitatiiC aflarea adevarului. Religia cu cei mai multi adepti este crestinismul, cu circa 5,3 miliarde de adepti in toata lumea, urmata indeaproape de islamism E3,6 miliarde credinciosiF, )induism Ecirca 3 miliard de adeptiF, budism EB77 milioane credinciosiF, iudaism E3B

milioane adeptiF si religia 1a)a-i cu aproape 9 milioane de adepti. Religiile tribale aduna, in prezent, circa 377 de milioane de adepti in #frica si aproape 277 de milioane in #sia Numarul persoanelor fara religie a*unge la circa 35@ din populatia $amantului, in timp ce procentul ateilor este de doar 5,2@. Cel mai mare numar de atei in randul oamenilor de stiinta a fost observat in randul psi)ologilor, cu un procent de aproape <7@ din numarul celor interviati cu ocazia unui studiu ce a vizat cercetatorii din 53 de universitati americane.

!e ce Gtiina Gi religia nu trebuie s se intersectezeH

$entru c, din nefericire, unii dintre creGtinii fundamentaliGti sunt de acord Gi accept fr prea mare tamtam orice descoperire Gtiinific care le face viaa mai comod, dar resping oricare alta care pare a contrazice 1iblia In esena ei, vzJnd-o ca pe o ameninare la adresa credinei lor. #Ga a fost din vremuri strvec)i, cJnd KereticiiK sfJrGiau apoteotic pe

rug, aGa este Gi In zilele noastre cJnd !iavolul a fcut ca !ar>in s vin cu teoria lui evoluionist . $rima etap In acest demers este negarea ve)ement Gi pedepsirea sau denigrarea celui care a venit cu teoria. !up ce dovezile au devenit copleGitoare Gi teoria un fapt, se trece la resemnare Gi la acceptarea tacit a acesteia. +e reinterpreteaz pasa*ele problematice din 1iblie astfel IncJt s fie In concordan cu noile descoperiri Gi se anun victorios c totul este In rezonan cu te"tul sfJnt. %nii Ins, mai Inc)istati de felul lor, pentru c nu au curiozitatea s cerceteze lucrurile pe care le critic, sau nu folosesc alte surse In afar de cele care le promoveaz credina - dar au pretenia c nu sunt Indoctrinai - persist In ignoran pJn KIn viaa de apoiK. Lntr-o ultim faz, In puine cazuri, de obicei dup ce KereticulK a murit demult, se recunoaGte cu *umtate de gur sau cu toat gura, dupa caz, c Ks-a fcut o nedreptateK. ,oate acestea pentru c persist Intr-o interpretare literal a cuvintelor Kinspirate de !u)ul +fJntK, cuvinte care se consider c fac 1iblia infailibil. Ln cele ce urmeaz o s Incerc s fac niGte parelele Intre Gtiin Gi religie, din care, sper eu, s reias destul de clar motivele pentru care ar trebui s stea fiecare In ograda eiC

,ermenul KGtiinK provine din latina (scientia) insemnand KcunoastereK. a se refer la investigarea sau studiul naturii prin observaie Gi raionament si inseamn suma tuturor cunoGtinelor acumulate In urma acestei cercetri. (biectivul metodei Gtiinifice este de a porni de la una sau mai multe ipoteze Gi a dezvolta o teorie valid. ,ermenii de KmodelK, KipotezK si KteorieK au In Gtiin alte Inelesuri decJt In limba*ul uzual. (amenii de Gtiin folosesc termenul de KmodelK pentru a e"prima descrierea a ceva, In mod specific ceva care poate fi folosit pentru a face predicii care pot fi testate prin e"periment

sau observaie. ( ipotez este o afirmaie care EIncF nu a fost nici confirmat nici infirmat prin e"periment. CuvJntul KteorieK am observat c este Ineles complet greGit de mult lume. Ln limba* comun Inseamn idei care nu se bazeaz pe nici o dovad solidM In contrast cu aceasta, oamenii de Gtiin folosesc acest cuvJnt pentru a se referi la mnunc)iuri de idei care fac prognoze specifice. # spune Kmrul a czutK este a afirma un fapt, In timp ce teoria newtonian a gravitaiei universale este un corp de idei care permit unui om de Gtiin s e"plice de ce mrul a czut Gi s fac prognoze privind alte obiecte cztoare. (rice teorie foarte fructuoas care a supravieuit timpului Gi care are o cantitate copleGitoare de dovezi pe care se spri*in este considerat a fi KdoveditK In sens Gtiinific. %nele modele acceptate universal, precum teoria heliocentric Gi teoria atomic au supravieuit testrii empirice riguroase fr a fi contrazise, totuGi nu este e"clus ca Intr-o zi s fie infirmate. ,eorii mai noi, precum teoria stringurilorpot oferi idei promitoare, dar Inc trebuie s treac prin acelaGi proces pentru a fi acceptate. Rezultatele cercetrii Gtiinifice sunt documentate minuios. $entru asta e"ist standarde, care asigur posibilitatea de a e"plica paGii care duc la o anume concluzie. #ici este important Gi publicarea tuturor surselor folosite Gi luarea In considerare a nivelului actual la care se afl cercetarea In domeniul respectiv. #stfel, rezultatele cercetrii devin comparabile, la fel precum progresul InsuGi In disciplina respectiv. Nucrrile de cercetare fac trimitere una la celalalt. le vin In spir*inul, critic sau perfecioneaz teoriile e"istente. $aGii cunoaGterii GtiinificeC 3. (bservarea Gi msurarea fenomenelor 5. #cumularea Gi ordonarea materialului 2. Creearea de ipoteze Gi modele, prognoze, stabilirea nivelului de importan B. ,estarea ipotezelor modelului prin e"perimente, teste, Incercri 6. Confirmarea sau infirmarea ipotezelor

?. $ublicarea rezultatelor, pentru ca acestea s poat fi validate de alii 9. Modificarea, dezvoltarea sau invalidarea modelului, In funcie de rezultatul testelor Gi de opiniile criticilor <. Ln cazul confirmrii, dezvoltarea unei teorii, care trebuie Ins s Indeplineasc anumite criterii #tJt timp cJt teoria nu este falsificat, poate s fie considerat cunoGtin Gtiinific Religia este credina In supranatural, sacru sau divin, Gi codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele, valorile Gi instituiile asociate cu aceast credin. Ln cursul dezvoltrii sale religia a luat un imens numr de forme In diverse culturi sau persoane. ste de asemenea o form de e"plicare a lumii, In condiiile lipsei unei cunoaGteri Gtiinifice, un instrument de reducere a an"ietii In situaiile care depGesc posibilitile efective de control ale omului Gi care ofer un rspuns la tragediile vieii umane, la conflictul dintre proiectele umane Gi realiti. tiina nu este dogmatic. (amenii de Gtiin niciodat nu pretind a fi In posesia adevrului absolut. Rezultatele cercetrii Gtiinifice sunt falsificabile, adic se pot testa Gi verifica validitatea lor. Mecanica newtonian este un e"emplu faimos de lege care nu a supravieuit e"perimentelor care implic viteze apropiate de cea a luminii sau apropiere fa de cJmpuri gravitaionale puternice. Ln afara acestor condiii, Negea lui Ne>ton rmJne un model e"celent de de miGcare Gi gravitaie. $entru c relativitatea general ofer e"plicaii pentru toate fenomenele descrise de mecanica ne>tonian, este privit ca o teorie superioar. #firmaiile religioase nu pot fi falsificate din start, pentru c nu pot fi cercetate. !e asemenea, falsificabilitate Inseamn c teoria trebuie s includ Gi condiiile In care s-ar putea s nu fie adevrat. #firmaiile religioase Ins nu admit c ar putea e"ista condiii In care validitatea lor ar putea fi pus sub semnul Intrebrii. %n astfel de e"emplu este creaionismul, care e"plic facerea lumii. #cesta nu poate fi contestat in mod stiintific pentru ca nici nu a fost formulat in mod stiintificC nu a fost e"perimentat, nu a fost observat, nu s-au facut analize si observatii prin modul empiric de a testa o teorie. #sadar,

creationismul ramane o credinta. #stfel, tema evolutionism versus creationism a fost si rmJne o absurditate. tiina este o metod folosit cu scopul de a acumula cunoGtine,care Incearc s ofere rspunsuri la problemele care in de realitatea fizic, dar nu ofer rspunsuri la toate Intrebrile , cu atJt mai puin la cele de ordin spiritual. Credinta este o stare subiectiva, un sentiment, deci este o reactiune a eului, ceva personal, pe cand stiinta este impersonala, ca si inteligenta. +tiinta poate e"plica lumea care ne Incon*oar, insa aceasta e"plicatie nu impiedica omul de a simti frica, speranta, iubire in fata acestei lumi si de a-si inc)ipui o alta lume, care s-l rsplteasc pentru suferina Indurat In viaa actual. $ractic stiinta si religia reprezinta doua modalitati de cunoastere.

)ttpCOO>>>.descopera.roOstiintaO5??26B2-stiinta-vs-religie )ttpCOO>>>.premonitii.roOs)o>t)read.p)pH tidP3?6?5QpageP3