M.

Roco
Competenele emotionale i performanele profesionale Inteligena emoional la locul de munc

 Singura calatorie este cea interioara Rainer Maria Rilke

Bogatia interioara
In general, persoanele nu traiesc, se limiteaza sa supravietuiasca. Pentru ca sunt interesate doar sa iasa la liman, si apoi numai apoi se gandesc dincolo de ele. Aceste lucruri te motiveaza sa devii responsabil si sa iti iei in serios destinul. Toti am vrea sa stim ca mergem la serviciu pentru un motiv in plus in afara salariului. Si atunci cand avem clar acest adevarat motiv, este usor sa ne entuziasmam si sa ne implicam total in munca.

Este necesar sa putem distinge esentialul. Adevarata bogatie este cea care ne perimite satraim bine cu adevarat; sa apreciem ceea ce avem si sa renuntam la ceea ce ne lipseste. In conditii de privare maxima, cum erau campurile naziste de exterminare, au supravietuit doar persoanele capabile sa isi protejeze gandurile, o resusrsa interioara pentru a depasi tot negativul care le inconjoara. Este vorba despre persoane cu o imensa forta interioara, ale caror sentimente pot fi constructive in circumstantele cele mai potrivnice. Sunt capabile sa se bucure de lucrurile care intotdeauna depind de ele, atat de actele lor, cat si de actiunile interioare. De aceasta bogatie interioara depinde ca cineva sa duca o viata buna.

Emotiile
Cuvantul emotie provine din latinescul emovere: a misca si este acel ceva care te poate motiva. Emotiile sunt raspunsuri de agitatie, deci sunt acompaniate de o comotie fizica. Actionam miscati de emotii. In realitate, dincolo de orice ideologie imperativa, cel care munceste doar pentru bani continua sa fie un sclav, deoarece adevarata recompensa este mai mult decat ceva exterior care se detine, este ceva interior care exista. Cand intelegi ca munca ta foloseste la ceva, pricepi la ce iei parte si munca devine emotionanta. Cand simti ca participi, ca ai o legatura emotionala cu ceilalti. Stii de ce faci ceea ce faci, ce sens are. Acest sentiment pentru produsul sau serviciul pe care le generezi este ceea ce te face sa fii real.

 Este necesar sa avem constiinta emotiilor pentru a le putea manevra cu inteligenta. Dar nici in scoala, nici in majoritatea familiilor nu ne invata explicit cum sa observa, sa acceptam si sa canalizam in mod inteligent aceste impulsuri care ne misca. Ideea pe care o ai despre tine conteaza pentru ca actionezi in consecinta. Este important sa decizi ca oricum ai actiona te ve accepta intotdeauna pe tine insuti. Acest lucru iti va permite sa iti accepti esecurile, astfel incat ele nu vor putea diminua aprecierea pe care o ai fata de tine insuti. Cand actionezi animat de sentimente autentice, te accepti pe tine, pentru ca esti tu si esti viu. Pentru ca tu decizi.

Esti acceptabil pentru ca esti asa cum esti

Problema principala este a te accepta asa cum esti, recunoscand ca asemeni tuturor fiintelor umane ai succese si esecuri, dar ca nici unele nici altele nu te pot transforma intr-o persoana mai putin acceptabila sau mai mult decat atat. In fond, sindromul impostorului poate ave o origine modesta, o copilarie in care eram certati in mod constant, o situatie scolara mai putin exemplara, niste parinti care nu ne sprijineau sau ajutau etc. Dar tu esti acceptabil pentru ca esti asa cum esti. Nu trebuie sa demonstrezi nimic pentru a fi acceptat.

Descoper-i calitile!
Cu toii dorim s realizm ceva, s construim, de ce nu chiar s crem ceva care poate dinui n timp pentru c reprezint o parte din esena fiinei noastre i exprim energia noastr nemuritoare. La locul de munc acest lucru se concretizeaz prin identificarea de catre noi nine a acelor caliti care ne pot oferi rezultate foarte bune, performane obinute cu un minim de efort, ntr-un timp scurt. Ce te motiveaz?
Gndete-te la 10 activiti pentru care ai fost felicitat de-a lungul vieii i organizeaz-i un orar pentru a-i programa de cte ori poi realiza pe sptmn una sau mai multe activiti. Toi posedm cel puin o calitate , un potenial care ne permite s ne simim bine atunci cnd o dezvoltm. Cnd descoperim sarcina cea mai potrivit, ne simim buni, admirabili, capabili sa stralucim!

 ,,Ceea ce conteaz cu adevrat, poate fi vzut doar cu ochii inimii.

Intuiiile sunt cele care ne deschid drumul ctre raionamente noi. Acest lucru este probat n cea mai mare parte de dificultile care apar la, alegerea unui serviciu: n ele exist o infinitate de date, att de multe, nct nu cunoatem aproape niciuna dintre ele datorit numrului mare. Incontientul nostru poate ine cont de aceste date de care nu suntem contieni, la fel cum intuiia noastr pune n balan ceea ce este adevrat i ceea ce este greit, nainte de a dispune de aceste date ntr-o form contienta, intr-o forma prestabilita. Dup Carl Gustav Jung, persoanele ,,intuitive sunt opuse celor ,,senzitive , mai apropiate de practic, date i fapte concrete. Pe cei intuitivi i-a mprit n dou grupe: persoanele ,,intuitive sentimentale (IS) i persoanele ,,intuitive gnditoare (IG) care se bazeaz pe gndire, sunt raionale, se orienteaz spre cunoatere, sunt mai cerebrali i orgnizai

Sufletul, ceea ce anim!

Ce este sufletul? Fr s tim rspunsul la aceast ntrebare, fiecare i-l imagineaza si el astfel, devine o entitate. Aciunile minii Mintea are drept aciuni urmtoarele: asocieri- mintea trece de la o idee la alta, stabilind relaii ntre ele cu ajutorul memoriei. Aceste activiti au loc la nivel pre-contient. Capacitatea de relaionare sau punerea n opoziie este baza sistemului su de funcionare. rezolvarea problemelor- mecanismul este cunoscut i are la baza percepia, reflecia, nelegerea i planificarea. Ne permite s lum decizii contiente. Aciunile sufletului Observarea este arta de a face cu grij i atenie fiecare aciune cotidian; Iubirea- cnd ncepem s iubim ni se pare c ne ndreptm ctre eternitate; Puterea- este ceea ce ne face de nenvins n interior.

ncrederea n sufletul tu te face flexibil, inductiv, pasionat, inovator, cu previziuni asupra viitorului!

PARTEA A DOUA. CURAJ.

CUM S TE SIMI BINE N TIMP CE LUCREZI? Ce are sens pentru tine? Ar trebui s traieti fiecare zi ca i cum ar fi o via n sine i s te ntrebi n fiecare sear care este cel mai important lucru pe care l-ai nfruntat sau pe care l-ai nvat. Cultiv-i responsabilitatea: mbuntete-i gndurile! Gndurile noastre sunt responsabile pentru modul n care ne simim. Dup Dr. Albert Ellis, printele terapiei raional emotive, gndurile eronate se ncadreaz ntr-una din aceste categorii: irealism- const n a avea pretenia ca realitatea s fie altfel dect este; perfecionism- este necesar i obligatoriu ca tu i ceilali s acionai ntr-un mod perfect; lipsa auto-aprobrii- pentru a fi fericit ai nevoie s fii aprobat de anumite persoane.

Definete-ti obiectivele
Cnd a fost ultima oara cnd ai fcut ceva pentru prima oara? Este un obicei ca oamenii sa se iubeasc pe sine in funcie de cat de stimai sunt ei de ctre persoanele pe care le iubesc si le respecta. Viata lor se bazeaz pe ateptarea de a fi iubit.. Din contra, ceea ce o persoana druiete lumii in termeni de rezultate profesionale si consecine ale obiectivelor materiale li se par detalii. In general iniiativele noastre sunt structurate pe doua mari coordonate: Ctre un scop interior, care isi caut sens in propria existenta, in invatatura pe care o ofer experiena si in cunoaterea de sine : lrgirea propriei contiine. Ctre un rezultat exterior, se refera la cat de bine te descurci in lume daca te foloseti de oportunitile pe care le ai si daca rezolvi cu bine din problemele cotidiene.

Ai grija de relaiile de serviciu

Orice sarcina te pune in legtura cu cineva Daca privim in jur, vom constata ca persoanele care au cel mai mult succes, in afara de interesul pentru randament in munca, se intereseaz si de relaiile cu ceilali. Persoana cu IE este cineva care se auto-sistematezeaza: capabil de a mentine grija fata de ceva, amnnd recompensele imediate. In realitate, persoane ci succes nu sunt ntotdeauna cele care au capacitai, ci dein si contientizeaz abilitatea de a negocia intr-un mod avantajos cu persoanele potrivite, abilitate strns legata de inteligenta emoionala.

Ce doresc ceilali?
Cu toii dorim satisfacie. De aceea, pentru a schimba atitudinea cuiva este necesar sa ii oferim forme alternative de satisfacere a nevoilor.
Un exemplu: o ntreprindere angajeaz un nou sef. Acesta simte nevoia sa se afirme si sa fie acceptat de cei cu care colaboreaz; aa ca cere sa se respecte un orar fcut de el, sau sa se realizeze anumite proceduri pe care el le-a ales. Daca ii putem dovedi ca nevoile lui pot fi satisfcuta intr-un alt mod (recunoatere din partea altor efi, rezultate mai bune...), atitudinea lui va deveni mai binevoitoare.

Libertate
Revoluioneaz-ti munca: fa-o dup msura ta Daca vrei ca munca ta sa se imbunatateasca, intai schimba-te tu. Cum? A) Transforma un lucru intr-altul: adevrata ta sarcina

Un exemplu: colegii unei tinere sa baga mereu in problemele ei pentru a i le explica, sub pretextul ca tnra are nevoie de ajutor. Cu cat ea le cere mai mult sa nu-si mai fac griji, cu att ei se implica mai mult. Ea nu se poate supra pentru ca este vorba de colegi bine intenionai si experi. Pana la urma alege sa sa isi schimbe atitudinea complet si in fiecare zi la prima ora a dimineii si la ultima ora a dup-amiezii, ea le cere ajutor, cerndu-le sa ramana si sa duca la bun sfrit o lista cu sarcini pe care ea detesta sa le rezolve. Veteranii suspenda imediat incursiunile in problemele ei profesionale

B) Cum sa faci ca ceva sa apar in mediul tu profesional Sa presupunem ca doi colegi trebuie sa lucreze in echipa pentru a obine anumite rezultate. Doar unul are rezultate, dei ii cere colegului sau in mod constant sa isi fac partea sa de munca, in timp ce acesta nu il ia in seama si continua sa nu colaboreze. Atunci devine necesar sa fie dezvluita adevrata problema ascunsa. De exemplu, renunnd sa mai ceri si trecnd la aciune: sunt suficiente cteva probe de sabotare benevola, cum ar fi cteva gafe enorme in partea care aparinea colegului lene, sau dispariia misterioasa a unor data importante care erau in sarcina sa pentru ca situaia sa se imbunatateasca. C) Cum sa faci ca ceva sa dispar in mediul tu profesional Exista nenorociri trecute. Primul pas consta in a te obinui sa trieti cu ele, in modul cel mai armonios cu putina, si in a le aborda fara a consuma nici un pic din energie pentru a te plnge de ele.

Munca - expresie a propriei persoane

Contactul cu ceea ce simtim In viaa de zi cu zi, oamenii, folosesc rareori raiunea n luarea deciziilor, dei afirm adesea cu convingere c fac acest lucru tot timpul. Pentru a observa obiectiv realitatea, a contiientiza propriile emoii i ale celor din jur trebuie s deinem urmtoarele abiliti: - acceptarea emoiilor; - recunoaterea emoiilor celorlali; - autocontrol; - nelegere.

Altruismul ca dovad a druirii n munca desfurat Obiectivul muncii ar trebuie s fie: s fii tu nsui deoarece, la urma urmelor, munca ta este o modalitate prin care te druieti ie insui.

Renunarea la scenarii i centrarea pe misiunea personal

Cu toii ne dorim s ne decidem propriul traseu al vieii profesinale, ns nu muli depun cu adevrat efort pentru a face acest lucru. Oamenii caut i gsesc false avantaje pentru a se menine n starea prezent fr a produce o schimbare personal. Munca noastr poate deveni un blestem, cauza cel mai des ntlnit fiind comoditate.

Conflictele cu care se confrunt o persoan tind s se repete de mai multe ori de-a lungul vieii. Motivul este c ea nsi le provoac tind s le provoace prin atitudinea sa.
Oamenii merg cel mai adesea pe drumuri bttoride de alii i nu se comport ca aduli independeni, ci ca nite copii dependeni, aa cum au fost cndva.

nva s te simi bine n timp ce munceti

Caut momentele bune, fiind c cele rele vin singure! n realitate momentele de care ar trebui s ne bucurm sunt foarte dese, dac tim s le prindem din zbor i s le valorificm cu adevrat. Pentru a-ti iubi ndatoririle, trebuie s le realizezi cu plcere. Plcerile cele mai simple se nasc din dorina noastr, nu din ct de sofisticat este obiectul cu care avem de-a face.

Satisfacie, dedicare, randament

Cutm acel obiect, activitate , persona care genereaz plcere. O persoan satisfcut acioneaz de obicei bine.

Reflecii pentru a crete nivelul satisfaciei: - Bucur-te de rutinele tale, deoarece pot constitui o plcere dac le reslizezi ca pe un scop n sine; - Imagineaz-i c ai crea un spaiu n centrul corpului tu (pntece) pentru a te bucura de fiecare senzaie; - Recreaz-te n senzaii. ntreab-te de mai multe ori n timpul unei zile: savurez ceea ce fac? Cum m pot bucura de mai mult? - Realizeaz fiecare pas ca pe un scop n sine; - Sunt contient de ceea ce simt? Cum m-a pute simi mai bine? - Simte-i corpul ca fcnd ceea ce face, ncearc s stai cteva clipe i pur i simplu s percep. - Adu-i aminte c ceea ce odihnete este varietatea, fericirea este o plcere moderat ntr-un mod nelept; - Amintete-i c plcerea i excelena merg mn n mn; - Accept-i aprrile interioare, acele idei care te deranjeaz (de exemplu: trebuie s..., este nevoie s..., este necasar s...) - Bucur-te de realizarea unei aciuni, f-o pentru plcerea de a servi n sine, uitnd de rezultatele pe care le vei obine.

Maturizarea ca proces de realizarea continuu

Se consider ca perioada matur a vieii ncepu n jurul vrstei de 30 de ani, vrst la care dezvoltarea personalitii este finalizat. S fii ns la vrsta maturitii nu nseamn neaprat a fi matur, chiar i un om n vrst poate fi imatur. O persoan matur i actualizeaz potenialul uman , tie s gndeasc, s-i manevreze impulsurile, s acioneze coerent i s i ajute pe ceilali din plcerea de a-i ajuta: tie s iubeasc ntr-un mod dezinteresat. Persoana se poate transforma n propriul su antrenor. Caracteristici ale persoanelor mature: 1. Echilibru emoional 2. Realism i contiin 3. Capacitatea de a iubi

Bibliografie
Torrabadella, Paz, 2009, Inteligenta emoional la locul de munc. Strategii pentru autorealizare, satisfacie si succes in profesie., Ed. ALLFA, Bucureti.