Drept Roman Curs 13 14. Ianuarie.

2014

Modurile de dobandire a proprietatii Mancipatiuea reprezenta un mod de dobandire a proprietatii care, la origine nu a reprezentat un mod de transmitere a proprietatii, ci un mod de creare a proprietatii putere, functie care se e plica prin conceptia primiti!a a romanilor despre proprietate care era pri!ita ca o emanatie a puterii indi!iduale. "iind o emanatie a puterii indi!iduale, proprietatea nu se transmitea ci se crea. #lterior, dupa o e!olutie destul de indelungata, a dobandit in locul acestei functii functia de transmitere a proprietatii asupra lucrurilor mancipii. $artile, in mancipatiune erau cel care transmitea proprietatea mancipio dans si cel care dobandea care se numea accipiens, iar realizarea !alabila a mancipatiunii presupunea intrunirea cumulati!a a mai multor conditii de forma patrunse de simbolism. %ra necesara & & & & & & prezenta celor 2 parti, ' martori concetateni romani in frunte cu un antestatus (sef al acestor martori) un cantaragiu numit libripens si a unei balante de arama prezenta la locul actului a lucrului ce se transmitea pronuntarea de catre accipiens a unei formule solemne tinerea cu mana de catre accipiens in timpul rostirii formulei solemne. $rezenta lui libripens (cantaragiul) se e plica prin faptul ca la inceput, banii constau in bare de arama care trebuiau cantarite pt a se determina nr de asi, asul fiind untiatea monetara romana, iar un as fiind ec*i!alent a 32' gr de arama. Romanii au cunoscut 2 tipuri de bare de arama+ & & cele necertificate de catre stat aes rudae, numai ca, in timp, statul a diminuat continutul de arama din aceste bare, lucru sesizat de statul emitand bare de arama certificate aes signatum. ,oneda in sens modern, apare mai tarziu, in sec III i.en. ceea ce a a!ut influenta asupra determinarii pretului, caci acum pretul nu se mai cantarea ci se numara. Conser!atori insa, romanii nu au modificat fizionomia mancipatiunii la cerinta cantaririi metalului. Din acest moment insa, s&a sc*imbat rolul lui libripens care nu mai cantarea efecti! pretul, ci doar lo!ea in mod simbolic balanta de arama cu o bara de arama, conditia fiind indeplinita(se simula cantarirea). -ccipiens trebuia sa rosteasca o formula solemna, in cazul unei !anzari de scla!i+ Hunc ego hominem ex iure quiritium meum esse aio isque mihi emptus esto pretio hoc aere aeneacve libra. (. -firm ca acest scla! este al meu potri!it dreptului /uiritar si sa&mi fie cumparat cu pretul de 0 cu aceasta afirm si cu aceasta balanta de alama). -naliza acestei formule rele!a ca ea are 2 parti contradictorii, care simbolizeaza e!olutia mancipatiunii. $rima parte, pana la is/ue, rele!a functia originara a mancipatiunii, adica functia de creare a proprietatii putere, iar cea de&a 2&a parte rele!a e!olutia acestei functii in una de transmitere a lucrurilor mancipii. Romanii au pastrat aceasta structura ca un !estigiu al trecutului. In timpul rostirii acestei formule, accipiens tine lucrul cu mana (manu capere. a tine cu mana) si care rele!a totodata, cel putin la origine, ca nu puteau fi transmise decat lucrurile mobile. ,ult timp, prin mancipatiune nu s&a putut transmite proprietatea decat printr&un ec*i!alent banesc. Cat timp plata a constat in bare de arama care trebuiau cantarite nu a fost posibila transmiterea unei propretati fara a

unui ec*i!alent banesc. -ceasta situatie s&a sc*imbat dupa aparitia monedei in sens modern, intrucat, din acel moment, cantarirea acelui pret nu a fost decat simulata, iar numararea pretului nu era o cerinta a mancipatiunii. -sa a de!enit posibila transmiterea unui lucru fara un ec*i!alent, aparand mancipatio nummo uno (mancipatiunea contra unui singur sestert. mancipatiune fiduciara) si prin care au putut fi realizate di!erse operatiuni, altele de cat !anzarea+ inc*eierea casatoriei prin coemptiu, a de!enit posibila o forma de testament testament per aes et libram si donatiunea. Uzucapiunea mod de dobandire a proprietatii asupra lucrurilor mancipii prin indelungata folosinta. $t realizarea !alabila a uzucapiunii era necesara intrunirea cumulati!a a 1 cerinte+ & posesiunea lucrului fiind necesara precizarea ca, la origine, simpla stapanire in fapt a lucrului nu era sufucienta pt ca la acea epoca economia Romei era una primiti!a, iar statul roman era interesat ca lucruile mancipii sa fie e ploatate conform destinatiilor economice, moti! pt care era necesara folosirea efecti!a a lucrului potri!it acestei destinatii si nu o stapanire pasi!a a acestuia, de unde si denumirea de uzupaiune usu capere (luarea in folosinta). #lterior, pe masura ce economia Romei s&a dezo!ltata, aceasta cerinta nu a mai fost necesara 0 termenul stapanirii+ 1 an lucruri mobile, 2 ani lucruri imobile. 2usta cauza (iusta causa usucapionis) actul3faptul 2uridic care 2ustifica luarea in posesiune a lucrului buna credinta con!ingerea uzucapantului (cel care dobandea) ca a dobandit lucrul de la proprietar sau ca a intrat in posesia unui lucru parasit de proprietar lucrul sa fie susceptibil de a fi uzucapat nu toate lucrurile puteau fi dobandite prin uzucapiune, neputand fi dobandite+ lucruile furate res furtive, lucrurile tainuite res subrepte, lucrurile posedate prin !iolenta res vi possessae, lucrurile de cult res religiosae In e!olutia sa, uzucapiunea a indeplinit succesi! 2 functii. 4a origine functia de a asigura folosirea lucruilor manicpii potri!it destinatiilor economice. #lterior functia de a do!edi dreptul de proprietate. Exemplu: intr&un proces ce a!ea ca obiect un lucru roman, romanii impuneau proprietarului, care era de obicei reclamantul, sa&si do!edeasca nu numai dreptul sau de proprietate asupra bunului, dar si dreptul de proprietate a tuturor autorilor sai, adica sa do!edeasca ca toti cei care au stapanit lucrul inaintea lui au fost ade!arati proprietari, proba care in anumite impre2urari era o probatio diabolica, o proba imposibil de facut, moti! pt care s&a recurs la uzucapiune, gratie careia, proprietarul, in proces, nu trebuia sa do!edeasca decat ca indeplineste conditiile uzucapiunii obtinand astfel castig de cauza. 5Cicero6 #sucapionis est finis solicitudinis ac periculi litium. (. #zapiunea este sfarstiul nelinistii si a fricii de proces.) In cazul in care proprietarul prefera sa&si ateste dreptul de proprietate prin recurgearea la cerintele uzucapiunii el nu mai trebuia sa faca do!ada drepturilor autorilor sai. In iure cesio (a se !edea 2urisdictia gratioasa procedura ci!ila romana). Traditiunea un act de drept al gintilor prin care, la origine, se realiza transmiterea proprietatii asupra lucruilor nec mancipi, ulterior a de!enit posibil ca prin intermediul uzucapiunii sa fie posibila transmiterea si a posesiunii si a detentiunii. "iind un act de drept al gintilor, nu era incarcata de cerinte de forma, fiind necesara indeplinirea a 2 conditii+ & & remiterea materiala a lucrului 2usta cazua (iusta causa traditionis)

& & & &

Cerinta remiterii se realiza diferit in functie de felul lucrului. Daca lucru era mobil, remiterea se facea prin inmanare (transmiterea de la mana la mana), iar in cazul bunurilor imobile, daca era !orba de un teren, remiterea se realiza prin parcurgerea *otarelor terenului, iar daca era !orba de o casa, remiterea se facea prin parcurgerea tuturor incaperilor acesteia. 7usta cauza a traditiunii reprezenta actul 2uridic care preceda si e plica sensul remiterii materiale. -ceasta cerinta era necesara intrucat prin simpla remitere materiala a unui lucru nu rezulta titlul 2uridic cu care se transmite acel lucru, respecti! nu se putea deduce daca lucrul se transmite cu titulu de propr sau doar in detentiune3posesiune. 7usta cauza acel act 2uridic care e plica titlul cu care se realiza aceasta remitere. In dreptul clasic cazuri in care nu mai era necesara remiterea materiala. 4 e ceptii+ & & & & traditio longa manu (traditiunea de mana lunga) cazul transmiterii unui teren cand nu mai era necesara parcurgerea *otarelor fiind suficienta indicarea de catre tradens a limitelor acestui teren traditio simbolica cazul transmiterii unei case cand nu mai era necasara cerinta parcurgerii incaperii fiind suficienta remiterea c*eilor acelei case traditio brevi manu (traditiunea de mana scurta) cazul in care c*iriasul cumpara casa in care locuia, caz in care nu mai era necesara remiterea materiala constitutum possessorium cazul proprietarului care isi !inde casa continuand sa locuiasca in ea in calitate de c*irias Specificatiunea a aparut in urmatoarea situatie+ o persoana confectiona un bun cu materiale apartinand altei persoana, intentionand sa pastreze pt sine lucrul astfel confectionat situatie fata de care se ridica intrebarea+ 8Cine este proprietarul lucrului nou creat9: $roprietarul materialelor sau specificatorul proprietarul manoperei9 Raspunsurile au fost !ariate si contradictorii (inclusi! intre sabinieni si proculieni). 5Iustinian6 in cazul in care lucrul poate fi adus in stare initiala, el !a apartine proprietarului materialelor, iar daca nu, specificatorului, el a!and in !edere ponderea importantei manoperei. ;e constata ca in orice ipoteza ne&am afla, e ista o persoana care sufera un pre2udiciu, moti! pt care s&au creat mi2loace 2uridice ca acel pagubit sa se poata despagubi de la cel care dobandea lucrul in proprietate. ;pecificatiunea este cuprinsa si in <oul Cod Ci!il accesiune imobiliara (naturala si artificiala) art 1=>. ccesiunea & mod de dobandire care conta in absol!irea 2uridica a unui lucru accesor de catre lucrul principal. 4ucrul principal acela care isi pastra indi!idualitatea dupa unirea cu un alt lucru, c*iar daca economic, !aloarea sa era inferioara lucrului absol!it. Romanii au cunoscut mai multe cazuri de accesiune+ & & accesiunea intre lucruri mobile cand se unesc doua lucruri mobile (piatra si inelul, rama si tabloul) accesiunea intre lucrurile imobile allu!io (alu!iunea) depunerile care se fac pe malul unui rau din sedimente depuse de apa si care intrau in proprietatea fondului ri!eran? cazul insulei aparute in rau prin depunerea succesi!a de straturi de sedimente? daca insula astfel formata se afla de a parte si de alta a insulei a liniei imaginare, insula !a aparitine unuia sau altuia dintre proprietarii ri!erani, daca se afla la mi2loc ambilor proprietari accesiune intre lucruri mobile si imobile imobilul este socotit lucrul principal situatia in care o persoana construia pe terenul sau o constructie cu materialele apartinand aletei persoane, proprietarul terenului de!ine si proprietarul materilalelor, a!and obligatie de despagubire Sanctiunea dreptului de proprietate ;anctiunea proprietatii /uiritare si sanctiunea proprietatii pretoriene Intr&o prima faza,in procedura legisactiunilor, sanctionarea proprietatatii quritare s&a realizat prin sacramentum in rem. In prima faza a procesului, se proceda la atribuirea pro!izorie a lucrului catre aceea dintre

&

partile litigante care aducea garanti numiti praedes litis et vindiciarum si care se anga2a ca in cazul in care partea pt care !enea pierdea procesul sa o determine pe aceasta sa remita lucrul litigios partii castigatoare. In faza a 2&a a procesului a!ea loc pronuntarea *otararii, iar daca lucrul litigios se afla la partea care prierdea procesului, e ista posibilitatea ca aceasta sa nu&l remita partii castigatoare. -ceasta posibibilitate e ista intrucat singurii care sufereau consecintele intr&o asemenea pozitie erau garantii care erau pedepsiti cu infamia, dar aceasta, prin sine, reprezenta o constrangere morala si nu 2uridica. ;anciunea proprietatii era imperfecta. ,ai tarziu, in procedura formulara, sanctiunea dreptului de propritate s&a realizat prin intermediul actiunii prin re!endicare era necesara intrunirea cumulati!a a mai multor conditii+ & & & & proprietarul sa fie proprietar /uritar reclamantul sa nu posede lucrul litigioos paratul sa fie posesor lucrul re!endicat sa fie o res mancipii si totodata un lucru indi!idual determinat $rintr&o actiune in re!endicare nu se putea re!endica o uni!erasalitate de bunuri. In epoca post&clasica, romanii au acceptat unele e ceptii e ceptii de la conditia ca paratul sa fie posesor cazul posesorilor ficti!i (ficti possesores)+ & qui liti se obtulit (cel care se oferea procesului) cazul aceluia care, fara a fi posesor de fapt, pretindea a fi posesor pt ca intre timp, ade!aratul posesor sa poata dobandi proprietatea prin uzucapiune (coni!enta intre posesorul ficti! si posesorul ade!arat) qui dolo desiit possidere (cel care inceteaza sa posede prin dol. inselaciune) cazul acelui posesor, care pt a nu mai fi socotit posesor si a nu fi c*emat in 2udecata, distrugea lucrul erau asimilati posesorilor ade!arati si erau c*emati in instanta ;i in procedura formulara, sanctiunea era imperfecta, deoarece aceasta era bazata pe principiul condamnarii e cplusi! pecuniara, indiferent de natura bunurilor initiale, moti! pt care romanii au incercat sa atenueze aceste condamnari prin recurgerea la actiunile arbitrarii. In epoca post&clasica putem spune ca sanctiunea proprietatii /uiritare s&a desa!arsit cand a de!enit posibila condamnarea ad ipsam rem (asupra lucrului) si cand sarcina e ecutarii sentinetelor a fost trecuta in competenta organelor represi!e ale statului. Sanctiunea proprietatii pretoriene s&a realizat prin actiunea publiciana (de pretorul $ublicius la sfarsitul republicii ) in conditiile in care, la Roma, se estompase de2a !ec*ea distinctie dintre lucruil res manicpi si nec mancipii si romanii incepusera sa recurga la traditiune pt a transmite propr asupra lucruilor manicpii. In cazul actiunii publiciene, pt intentarea acesteia era necasara intrunirea tuturor conditiilor uzucapiunii, mai putin a conditiei termenului deoarece pretorul introducea in formula ca termenul necesar uzucapiunii s&a implinit (actiune ficticie). "ata de aceasta redactare, in faza a 2&a a procesului, 2udecatorul !erifica doar daca reclamantul intruneste celelalte conditii ale uzucapantului, caci termenul era considereat indeplinit, dand astfel castig de cauza reclamantului. ;e intampla uneori ca proprietarul pretorian sa piarda posesia lucrului in fa!oarea proprietarului /uiritar caz in care a!ea loc un litigiu intre proprietarul pretorian si cel /uiritar. "ata de actiunea intentata de proprietarul pretorian, deseori, paratul proprietar /uiritar se apara in!ocand exceptio iusti domini prin care afirma ca el este ade!aratul proprietar intrucat este !orba de spre un lucru manicipiu care a fost transmis prin traditiune (printr&un mod inadec!at). "ata de aceasta e ceptie, de cele mai multe ori, pretorul ii acorda reclamantului o replica (replicatio rei venditae et traditae) prin care proprietarul pretorian respingea cu succes e ceptia in!ocata de proprietarul /uiritar.

&

Romanii cunosteau si drepturile reale asupra lucrurilor altuia servitutile! emfiteoza! conductio agri vectigalis si superficia. Servitutile sarcini impuse unui lucru in folosul unei persoane determinate sau, dupa caz, in folosul unei persoane oarecare, dar care este proprietara a unui lucru de unde rezulta ca acestea sunt de 2 feluri+ & & ser!ituti personale cele constituite in fa!oarea unei persoane determinate ser!ituti reale3prediale cele constituite in fa!oarea unei pers oarecare Serviturile prediale in functie de natura imobilului dominat, ser!itutile reale pot fi de 2 feluri+ & & reale rustice reale urbane Imobilul dominat este acela in folosul caruia opereaza ser!itutea, pe cand imobilul gre!at cu ser!itute se numeste imobil aser!it. Daca imobilul dominat este un teren ser!itute rustica, iar daca imobilul dominat este o constructie ser!itute urbana. Intotdeauna !a aparea ca un drept si o sarcina, depinde din ung*iul din care este pri!it, caci din perspecti!a proprietarului imobilului aser!it, este o sarcina, dar este un drept din perspecti!a proprietarului imobilului dominant. Romanii au cunoscut mai multe cazuri de ser!ituti prediale+ & & & & & & iter dreptul de a trece calare sau pe 2os prin fondul aser!it !ia dreptul de a trece cu carul prin terenul aser!it actus dreptul de a mana turmele prin terenul altuia a/uaeductus dreptul de a transporta apa prin conducte amplasate pe terenul altuia ius pascendi dreptul de a paste turmele pe terenul altuia ser!itus oneris ferendi ser!itutea de a purta o greutate3ser!itute a de spri2in care apasa asupra unei constructii in fa!oarea porprietarului unei constructii alaturate <CC art. '>0, '>1, '>2 ;er!itutile personale sunt ser!ituti constituite in fa!oarea unei persoane determinate+ & & & & uzufructul usus capitatio3 *abitatio operae ser!orum 5$aul6 Usus fructus est ius alienis rebus utendi fruendi salva rerum substantia (.Dreptul cui!a de a folosit lucrul altuia si de a&i culege fructele pastrand substanta acelui lucru). -tributele proprietatii se distrubuie intre 2 persoana+ & & uzufructuat & cel care e ercita dreptul de folosinta si de culegere a fructelor nudul proprietar & titularul unui drept gol de continut si care are doar dreptul de dispozitie #zufrctuatul nu !a putea nicicand instraina lucrul. #zufructul a!ea ca obiect lucruri mobile sau imobile dar neconsumptibile prin intrebuintare ,caci consumarea unui bun 0 uzufructul este un drept real cu caracter

temporar, cel mult !iager, fiind limitat de durata !ietii fizice a uzufructuatului, caci si lasarea ca mostenire reprezinta un act de dispozitie. @riginea uzufructului relatiile dintre soti din cadrul casatoriei fara manus. -tfel, la sfarsitul republicii, in mod din ce in ce mai frec!ent, barbatii care erau casatoriti in regimul casatoriei fara manus, se ingri2eau sa asigure subzistenta sotiei lor dupa moarte, moti! pt care, prin testament lasau sotitei anumite bunuri, dar numai cu dreptul de a le folosi si de a le culege fructele, urmand ca la moartea si a sotiei bunurile sa re!ina in stapanirea efecti!a a fiilor de familie care pana atunci fusesera nuzi proprietari si in acest fel se realiza un dublu deziderat, pe de&o parte pastrarea bunuriolor in familie, si pe de alta parte asigurarea subzistentei sotiei care nu ar fi a!ut drepturi la mostenirea sotului sau. $t ca nudul proprietar si uzufructuatul sunt titulari de drepturi reale distincte, intre ei nu e isa un raport obligational (de creanta si de datorie), ceea ce inseamna ca inclusi! in ipoteza unui uzufruct consituit cu termen, la e pirarea termenului, uzufructuatul nu a!ea nici macar obligatia de a restitui lucrul, nudului porprietar si el nu a!ea aceasta obligatie deoarece nudul proprietar a!ea ca mi2loc 2uridic actiunea in re!endicare . <CC art. '03, '0A Usus dreptu lde a folosi un lucru al altuia, fara a&i culege fructele. (<CC) Habitatio dreptul de a locui in casa altuia, dar nu in calitate de c*iriassi de titular de drepturi reale. (<CC abitatie art. '10) "perae servorum dreptul de a te folosi de ser!iciile scla!ului altuia.