Denumirea programului social

Dincolo de suferinta

Tipul de program: Promovarea unei cause

1.Descrierea cauzei sociale la nivel national si international
Foarte multe persoane cu dizabiliti au parte de un tratament necorespunztor din partea celor din jur.Percepia social n ceea ce privete persoanele cu handicap este nc precar n ara noastr. Chiar dac au fost lovii de soart mai mult dect, poate, ar merita, persoanele cu dizabiliti sunt nc nevoii s suporte privirile chiore i chicotelile ironice ale celor din jur. Cele mai multe lovituri pentru persoanele cu dizabiliti le ofer societatea, nicidecum boala. Peste 600 de milioane de persoane din ntreag lume au un anumit tip de dizabilitate. Aproximativ dou treimi dintre ele triesc n ri n curs de dezvoltare i cu economie de tranziie. Doar o mic parte din aceste persoane beneficiaz de educaie sau reabilitare. Situaia din Republica Moldova nu este nici ea foarte diferit. n ara noastr snt mai bine de 150 de mii de persoane cu dizabiliti. Majoritatea dintre acestea se ciocnesc zilnic de bariere sociale, medicale sau politice, fiind abuzate i discriminate. Fiecare a zecea persoan cu dizabiliti locuiete ntr-o instituie rezidenial, fiind lezat de dreptul de a avea o familie.

Un studiu n domeniu denot c persoanele cu dizabiliti intelectuale deseori snt etichetate drept persoane bolnave, fr valoare, periculoase, care nu pot nva, nu pot munci, nu pot nfiina o familie ca celelalte persoane etc. Muli consider c aceste persoane trebuie s fie supuse unui tratament continuu, s locuiasc n instituii izolate, s nvee n coli speciale etc. Astfel, mai bine de 2/3 din populaia general consider c copiii cu dezabiliti nu snt ca toi copiii i c trebuie s fie educai n coli speciale, 40% cred c persoanele cu dezabiliti snt incapabile de a munci, 39% - c persoanele cu dezabiliti mintale snt periculoase i trebuie izolate, 28% - c persoanele cu dezabiliti nu pot avea familie . n conformitate cu ultimele cercetri n domeniu, doar 7% din populaia general manifest o atitudine tolerant fa de persoanele cu dizabiliti intelectuale i ar dori ca acestea s le fie vecini, prieteni, colegi de munc, membri ai familiei .

Atitudinea discriminatorie fa de persoanele cu dizabiliti este o consecin a politicilor devalorizante ale statului n domeniu. Fiind considerate bolnave i neputincioase, persoanele cu dizabiliti, n particular cele cu dizabiliti intelectuale, practic snt excluse din sistemul educaional, snt lezate de dreptul de a fi angajate n cmpul muncii, i n rezultat snt privite ca o povar pentru sistemul de protecie social. Temele i subiectele asociate cu persoanele cu dizabiliti reflect mai frecvent aspectele ce in de sntate, asisten social, probleme sociale i continu s susin ideea c persoanele cu dizabiliti se confrunt cu probleme mari i snt o povar pentru societate au nevoie de mult asisten social din partea administraiei publice centrale i locale. Puin sau deloc snt mediatizate temele i subiectele despre integrarea social i comunitar reuit a persoanelor cu dizabiliti, despre rolurile lor valorizante n familie i comunitate, despre relaiile dintre persoanele cu dizabiliti i ali membri ai comunitii, despre incluziunea colar a persoanelor cu dizabiliti etc. n condiiile n care Republica Moldova a ratificat Convenia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabiliti, n conformitate cu care statul se oblig de a respecta i a asigura drepturile persoanelor cu dizabiliti la trai n comunitate, la familie, la educaie, la sntate, la asisten social, la un loc de munc etc. este necesar de a revizui paradigma privind rolul acestora n societate i de a crea condiii pentru incluziunea lor social. Srcia, asociat cu handicapul i excluderea social au ca efect excluderea aproape complet a acestor persoane. Dar este important de neles c persoanele cu dizabiliti triesc aceleai emoii, stri, bucurii i suprri ca toi oamenii.Toate aceste fenomene trbuie sa ne serveasca drept principalele motive pentru a acorda asisten profesionist i protecie, maximiznd astfel ansele de recuperare i reinserie social a persoanelor cu handicap.

2.Persoanele tinta implicate in program sunt:

persoanele cu deficiene de auz ,de vedere,cele care se afla intr-un scaun cu rotile sau care sufera de unele boli rare cum ar fi Sindromul Down precum si persoanele care sufera de dizabiliati intelectuale.

3.Obiectivele programului sunt:

Includerea persoanelor cu dizabilitati n medii obinuite de trai i n activitile din comuniate; Majorarea standardele de trai ale persoanelor cu dizabiliti similare standardelor de trai cu ale altor persoane din comunitate; Beneficierea de asisten conform necesitilor lor din partea serviciilor din comunitate; Deinerea relaiilor cu ceilali membri ai comunitii; Participarea active a peroanelor cu dizabilitati la viaa comunitii posibilitatea de a-i dezvolta abilitile necesare de trai n comunitate. sustinerea persoanelor cu dizabiliti n toate activitile care au loc n societate (culturale,sportive,
centre vocaionale etc.).

posibilitatea de a se integra n alte servicii comunitare, cum ar fi instituiile colare (grdinia, coala), instituiile medicale, instituiile religioase, serviciile de asisten social etc
sa starnim preocuparea publicului si sa il determinam sa afle mai multe despre aceasta cauza . convigerea publicului sa participe activ alaturi de acasta cauza. sa convingem populatia sa ajute aceste persoane atit cu surse financiare cit si materiale.

3.Desfasurarea programului social

Mass media, fiind o exponent a statului, promoveaz i ntrete stereotipurile existente privind persoanele cu dizabiliti. n acest context mass media i va revine un rol primordial in promovarea acestei cause.Astfel, presa, radioul, televiziunea sunt cela care trebuie s contribuie la schimbarea atitudinii societii fa de persoanele cu dizabiliti prin valorizarea rolurilor lor sociale, prin promovarea imaginii lor pozitive, prin implicarea

lor activ n discursul mediatic. Totodat,mass media va trebui sa sporeasca gradul de contientizare de ctre populaie a situaiei n care se afl persoanele cu dizabiliti i va contribui la eliminarea tabuurilor, i discriminrii acestor persoane.
Postul de televiziune Pro Tv Chisinau este unul din acel mijloc de mass media care isi doreste sa acorde o atentie deosebita acestei cause prin aducerea la cunostinta despre situatia reala si prin promovarea pozitiv a imaginii lor.

Activitatile pentru realizarea programului: 1. In primul rind pe saitul postului de televiziune va fi dedicata o sectiune aparte pentru promovarea acestei cause in care va urma sa fie descriese toate actiunile intreprinse de postul de televiziune precum si care sunt posibilitatile persoanelor care i-au cunostinta de aceasta cauza de a oferi o mina de ajutor. 2. Pro Tv Chisinau isi propune sa contribuie la soluionarea acestor nevoi prin promovarea
drepturilor persoanelor cu dizabiliti intelectuale i ale celor cu boli mintale i monitorizarea activ a realizrii acestor drepturi.In acest scop se va crea grupuri din cadrul jurnalistilor postului de televiziune care vor veghea cum este implimentata Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabiliati de asemenea sa monitorizeze respectarea drepturilor persoanelor cu dizabiliati in institutiile rezidentiale prin efectuarea investigatiilor in acest sens in casele internat pentru persoanele cu dizabiliati intelectuale cit si fara si sa realizeze interviuri cu persoanele care au trait in asemenea institutii.

3. O persoan cu probleme de sntate mintal are nevoie de intervenii de natur medicala .Ea poate tri independent, dac problema ei mintal este inut sub control.Dei puine boli mintale pot fi prevenite, totui majoritatea lor pot fi tratate medical i vindecate.De aceea Pro Tv Chisianu v-a crea un cont bancar pentru ca populatia sa poata sa doneze bani pentru sustinerea financiara a familiilor care au in ingrijire astfel de personae si carora le vor fi de mare folos aceste surse la cheltuelile pentru tartament si reabilitare. 4. instituiile rezideniale de tip nchis au drept efect ruperea relaiilor dintre persoanele cu
dizabiliti instituionalizate i membrii familiilor lor . Toate acestea contribuie n cele din urm la dezumanizarea persoanelor instituionalizate i la segregarea lor.De aceea postul de televiziune isi propune facilitarea procesului de dezinstituionalizare a persoanelor cu dizabiliti intelectuale i incluziunea lor n comunitate prin oferirea de materiale/poveti adevrate publicului larg despre traiul acestor persoane n instituii rezideniale i n familii/comunitate.Deoarece in rezultatul interaciunii cu membrii familiei,vecinii, alte

persoane din comunitate ele obin abiliti de relaionare i de comunicare.n medii familiale nva deprinderi de autonomie personal (s se mbrace, s fac igiena personal, s mnnce etc), precum i abiliti de ducere a unei gospodrii ( pregtirea bucatelor, curenia n cas, ngrijirea animalelor domestice, unele activiti de prelucrare a pmntului etc.). 5. De cele mai multe ori, persoanele cu dizabiliti intelectuale sau cele cu boli mintale snt afectate de srcie si de cele mai multe ori, acestea snt srace din considerentul c nu se pot angaja n cmpul muncii din cauza discriminrii.In acest scop Pro Tv ofera posibilitatea telespectatorilor sai la identificarea cazurilor de discriminare a persoanelor cu dizabiliati sa instiinteze despre acest fapt in cadrul sectiunii speciale de pe saitul postului ca mai apoi acesta sa aduca la cunostinta publicului mai multe cazuri de acest gen fapt care ar contribui la marirea accesului acestor persoane la un loc de munca si in consecinta la sporirea bunastarii lor. 6. Mai important dect dizabilitatea trebuie s fie abilitatea, pentru c aceste persoane pot face multe lucruri i pot nva i mai multe. Au nevoie doar de timp i de suport. Cel mai interesant lucru despre o persoan cu dizabiliti nu este dizabilitatea. E mult mai interesant s-i cunoti opiniile, ideile, aspiraiile, cunotinele. Din acest punt

de vedere Pro Tv v-a efectua cite mai multe materiale de stire si reportaje in care va relata despre persoanele cu dizabiliati si istoriile de success ale acestora, deoarece exista astfel de persoane care au atins niste performante si reusite pe care unii nu si-ar putea sa le imagineze ca sunt posibile in situatia in care se afla ei. 7. Viaa persoanelor cu dizabiliti este deseori afectat de lipsa de acces la informaie, transport sau cldiri. Internetul, radioul, televiziunea rmn inaccesibile pentru persoanele cu deficiene de auz i, respectiv, de vedere. Cldirile fr rampe sau marcaje fluorescente reprezint o barier n calea accesului la educaie sau munc. Soluia ar fi plasarea rampelor i a informaiei n diverse formate,folosirea gesturilor, a simbolurilor i imaginilor n timpul emisiunilor televizate sau pregtirii materialelor informaionale pentru aceste grupuri de persoane. Pentru aceasta postul de televiziune isi ia angajamentul de informare a politicienilor despre necesitatea de a schimba realitatea si a asigura dreptul persoanelor cu dizabilitati la informatie.

5.Promovarea programului social Dincolo de suferinta

1. site-ul postului de televiziune www.protv.md 2. emisiunile televizate,reportajele si interviurile efectuate de canalul de televiziune. 3. reclame si spoturi publicitare.

6.Selectarea voluntarilor si a partenerilor pentru indeplinirea programului

Scopul final al acestui program social este de a convinge un numar cit mai mare de persoane despre importanta cauzei si ca urmare implicarea acestor persoane in sustinerea programului prin donatii menite sa-I sprijine.Populatia poate dona sume de bani pentru persoanle cu dezagbiliati care necesita tratament dar poate dona si bunuri ne-financiare pentru aceste persoane, care de cele mai multe ori traiesc intr-un mediu mai sarac din diverse motive unul din care ar putea fi imposibilitatea de angajare in cimpul muncii.

7.Beneficiile sociale si economice ale postului de televiziune Pro Tv Chisinau la realizarea acestui program.
O societate ideal este cea n care persoanele cu dizabiliti snt incluse n dezvoltarea comunitii. Chiar dac unii susin c e treaba guvernului de a include dizabilitatea n politici i programe, jurnalitii, n calitatea lor de a patra putere n stat, pot s intervin n acest proces, prin mediatizarea intens a persoanelor cu dizabiliti. Jurnalitii pot s drme anumite bariere din calea acestor persoane prin informarea obiectiv i corect a publicului.Ca urmare a faptului ca postul de televiziune Pro Tv Chisinau si-a propus realizarea acestui program el poate obtine beneficii precum cresterea vizulizarilor in comparatie cu alte posturi precum si o buna formare a opiniei publice in ceia ce priveste activitatea postului si receptivitatea acestuie la problemele societatii.

nlturarea barierelor, prin schimbarea societii Dei persoanele cu dizabiliti intelectuale ntmpin anumite dificulti de nvare, ele pot avea un anumit grad de independen sau chiar pot deveni independente pe deplin. Acest lucru depinde de diveri factori, cum ar fi: educaia, motivaia, caracteristicile personalitii, oportunitile sociale i profesionale, precum i condiiile medicale. Educaia i terapia ce faciliteaz i sprijin dezvoltarea pot mbunti ntr-o mare msur abilitile i independena lor.

Exist multe persoane cu dizabiliti care se pot ncadra perfect n societate, pot nva, pot munci. Dar au nevoie de condiii speciale. i asta depinde de noi s le oferim sprijinul necesar. \O societate ideal este cea n care persoanele

cu dizabiliti snt incluse n dezvoltarea comunitii. Chiar dac unii susin c e treaba guvernului de a include dizabilitatea n politici i programe, jurnalitii, n calitatea lor de a patra putere n stat, pot s intervin n acest proces, prin mediatizarea intens a persoanelor cu dizabiliti. Jurnalitii pot s drme anumite bariere din calea persoanelor cu dizabiliti prin informarea obiectiv i corect a publicului.