Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Opreste-ti Cititorul Agatandu-l


In primul rand trebuie sa tii cont ca activitatea pe Internet se numeste navigare. Deci prin navigare intelegem trecerea dintr-o pagina in alta dintr-un loc in altul. Utilizatorul navigheaza non stop si se opreste doar cand intalneste o oaza. Cum va stii ca articolul tau este oaza cand il vede de la distanta? In primul rand isi va da seama de acest lucru din titlu. Am discutat acum ceva vreme despre cateva tehnici simple care sa te ajute sa scrii un titlu de succes. Cel mai important lucru pe care vreau sa-l retii referitor la titlu este ca acesta daca exprima un beneficiu iti va agata utilizatorul calator .

2. Ofera-i o Plaja de Acostare Imbietoare


! data ce l-ai prins cu titlul primul paragraf este crucial. Acesta trebuie sa-l intrige sau sa continue promisiunea facuta din titlu. Chiar in acest articol am folosit o intrebare care sa te puna intr-o dilema. Intr-o dilema care vrei s-o rezolvi si stii ca o vei rezolva citind articolul.

. Ofera-i un !rum "atatorit si #igur


Acest drum in primul rand presupune cursivitate in logica articolului. Adresezi o problema si inchei cu solutia problemei. Daca tu derivezi in alte idei si alte dileme care nu au nici o legatura cu titlul atunci poti sa-i faci cu mana cititorului tau. "eaga paragrafele intre ele prin cuvinte de legatura. #oloseste o logica matematica.$Exemplu: ajunsi in acest punct putem spune ca; astfel; din aceasta idee decurge; cand lucrul acesta se intampla atunci; rezulta; deci; in concluzie %

$. Ofera Indicatoare de Circulatie


&rin acest lucru inteleg sa structurezi vizual informatia. Cand exprimi alta idee foloseste un nou paragraf. Delimiteaza-le clar prin folosirea de subtitluri daca este cazul. Daca nu este cazul lasa un spatiu sau doua intre ele. #oloseste subpuncte si tine minte sa bolduiesti ideile cheie. Utilizatorul dupa ce a acostat $prins de titlu si sprijinit de primul paragraf% va scoate binoclul si-ti va scana oaza. Care sunt primele lucruri care-i vor sari in ochi' #rumoasele fructe suculente( titlurile) subtitlurile) punctele cu subpunctele) paragrafele si cuvintele in bold $subliniate) care ies cumva in evidenta%. Dupa ce s-a uitat bine abia atunci se hotaraste sa citeasca.

%. &arc'eaza Punctele de Interes


&rin asta inteleg sa stii sa subliniezi ideile $cuvintele% importante dintr-un paragraf. Un paragraf tot subliniat in nici un caz nu va fi la fel de atragator ca unul care are marcate $insemnate% doar cuvintele de maxim interes. Contrastul este c'eia. Iata o schema cu

recomandarea mea privind bolduirea $insemnarea% cuvintelor intr-un paragraf.

De la stanga la dreapta si de jos in sus.

(. )ela*eaza-i Privirea
Cititul este o activitate obositoare pentru ochi. *ot ce am spus mai sus ajuta foarte mult la relaxarea ochilor si deci a unei e*periente placute in citire. In cazul in care ai un text mai filosofic $o poveste de exemplu% unde utilizarea subtitlurilor si bolduirii nu este de dorit atunci foloseste imagini. Imaginea ofera spatiu si un loc unde ochiul poate fugi sa se odihneasca. &resupun ca-ti doresti sa se odihneasca vizitatorul tau si sa nu-ti plece obosit. Iata aceasta tehnica folosita aici. Adevarul este ca mai mergea cel putin o imagine pusa dar am fost lenes.

+. #pune-i "ine ai ,recut pe la &ine si ,e &ai Astept


In concluzie incheie cu o concluzie si mentine-i in continuare interesul ridicat pentru subiectul tratat. De aceea iti spun chiar acum ca-ti multumesc ca ai citit tot) te invit sa comentezi si sa te abonezi la feedul meu deoarce voi mai scrie in continuare despre cum poti sa ai succes in ceea ce scrii $eventual blogging%.

-nainte de a scrie un articol


Asigura+i-v, c, articolul nu exist, deja la -i.ipedia /n limba rom0n,) posibil sub un alt nume sau ca sec+iune /n cadrul altui articol. #olosi+i func+ia de c,utare 1i) introduc0nd cuvinte cheie din subiectul articolului pe care dori+i s,-l scrie+i) g,si+i c0t anume din subiectul respectiv este acoperit de articolele existente. 2n func+ie de rezultatul acestei c,ut,ri ve+i decide dac,

scrie+i un articol nou) dezvolta+i un articol deja existent) transforma+i o sec+iune a unui articol /ntr-un articol nou) uni+i dou, sau mai multe articole mici /ntr-un articol nou) etc.

[modific] Notabilitate
3ai ales atunci c0nd inten+iona+i s, scrie+i un articol despre o persoan,) o organiza+ie sau un produs comercial) dar 1i /n alte cazuri) trebuie s, verifica+i dac, subiectul /ndepline1te criteriul de admisibilitate ca subiect enciclopedic $pe scurt notabilitate%. "a fel ca enciclopediile clasice) nici -i.ipedia nu poate avea articole despre persoane f,r, realiz,ri remarcabile) firme obscure sau orice alte subiecte care nu au atras aten+ia speciali1tilor din domeniile respective. Articolele al c,ror subiect nu trece de acest prag sunt 1terse.

.modific/0 !ocumentare
Chiar dac, domeniul din care face parte articolul v, este foarte familiar) se recomand, /ntotdeauna s, ave+i la /ndem0n, c0teva surse de informare. Acestea pot fi lucr,ri de specialitate) enciclopedii) monografii sau materiale disponibile /ntr-o form, sau alta pe internet. 2n toate cazurile) dar mai cu seam, /n cazul surselor online) verifica+i dac, este vorba de surse de /ncredere. 2n general se consider, surse de /ncredere acele surse care au un mecanism intern de verificare a informa+iilor) ca de exemplu editurile serioase) revistele de specialitate care aplic, un proces de recenzie $arbitrare% etc. 4u se accept, ca surse de informare paginile de internet personale 1i anonime. &aginile personale ale unor personalit,+i se vor folosi cu m,sur,) /n urma compar,rii cu surse independente. 3aterialele folosite /n documentare se vor indica la sf0r1itul articolului) /ntr-o sec+iune numit, 56ibliografie . 4u scrie+i /n articole afirma+ii ale c,ror surse nu le pute+i preciza. 3en+ionarea surselor este necesar, cu at0t mai mult cu c0t afirma+iile respective sunt discutabile sau de natur, s, creeze o disput, /ntre editori. 7ede+i de asemenea 1i paginile(

-i.ipedia(7erificabilitate -i.ipedia(Citarea surselor -i.ipedia(#,r, cercetare original,

.modific/0 ,itlu
*itlul articolului trebuie ales cu grij,) +in0nd cont de urm,toarele(

*itlul trebuie s, exprime) /ntr-o form, at0t succint,) c0t 1i corect,) conceptul la care se refer, articolul. Dac, acela1i termen se poate referi la dou, sau mai multe concepte diferite) titlul va con+ine 1i o informa+ie suplimentar, care s, ajute la clarificarea subiectului. 2n cazul /n care unul dintre sensurile posibile este mult mai r,sp0ndit dec0t celelalte) articolul care discut, acel sens poate s, nu aib, nici o precizare /n titlu. De exemplu articolul 3ihai 8minescu se refer, la poet) iar articolul 3ihai 8minescu) 6oto1ani se refer, la o localitate.

Dac, acela1i subiect ar putea figura sub mai multe titluri) pot fi create articole de redirec+ionare. 7ede+i 1i -i.ipedia(Conven+ii pentru denumiri.

.modific/0 Introducere

!rice articol) oric0t de scurt ar fi) trebuie s, cuprind, cel pu+in o parte de prezentare general, a subiectului. Aceasta se face /n prima fraz, $primele fraze% din articol. 2ntruc0t apare /n toate articolele) introducerea nu are un titlu de sec+iune. Deci nu scrie+i 5Introducere ) 5&rezentare general, sau 5Date generale /nainte de prima fraz, din articol. &rima fraz, din articol trebuie s, fie formulat, gramatical corect) f,r, a omite predicatul. Deci la un articol cu titlul #ran+a) dintre variantele de mai jos alege+i-o pe a doua(

Nu aa: 9ar, situat, /n vestul 8uropei. Ci aa: 1ran2a este o +ar, situat, /n vestul 8uropei.

*itlul articolului trebuie s, se reg,seasc, /n prima fraz, din introducere sau c0t mai cur0nd dup, aceasta) fie /n exact aceea1i formulare) fie numai aproximativ. Cuvintele care repet, titlul se scriu cu caractere aldine) pun0nd trei apostrofuri /nainte 1i dup, por+iunea respectiv, de text. &entru scrierea introducerii v, ajut, adesea copierea sau adaptarea unei defini+ii de dic+ionar a termenului respectiv.

.modific/0 #ec2iuni
Articolele de lungime medie sau mare trebuie /mp,r+ite /n sec+iuni $eventual 1i subsec+iuni% care organizeaz, con+inutul /ntr-o form, logic,. &entru a introduce un titlu de sec+iune folosi+i c0te dou, semne egal de o parte 1i de cealalt, a lui. De exemplu titlul sec+iunii de fa+, a fost scris astfel(
==Seciuni==

&entru subsec+iuni de diferite ranguri folosi+i c0te trei) patru) etc. semne egal de ambele p,r+i. 4u folosi+i varianta cu c0te un singur semn egal: aceast, formatare) de1i posibil,) este rezervat, pentru titlul /ntregului articol. 8vita+i repetarea titlului articolului /n titlurile sec+iunilor. Cititorii 1tiu la ce subiect se refer, articolul) deci o asemenea precizare repetat, nu este necesar,. De exemplu /n articolul Ion "uca Caragiale titlul sec+iunii 5!pera literar, este preferat titlului 5!pera literar, a lui Caragiale . ;e recomand, ca titlurile sec+iunilor s, urmeze pe c0t se poate acelea1i conven+ii aplicate 1i la titlul articolelor.

[modific] Seciuni fixe


;ec+iunile de mai jos apar /n foarte multe articole 1i cuprind informa+ii despre sursele de documentare 1i trimiteri spre alte articole 1i surse.

"ibliografie( sursele $tip,rite sau online% care au stat la baza scrierii articolului. 3ote( lista notelor din articol) care dau detalii despre afirma+ii individuale. 7ezi Ajutor(4ote.

4ectur/ suplimentar/( trimiteri spre surse care trateaz, acela1i subiect sau subiecte conexe) dar care n-au fost folosite direct la scrierea articolului. Dac, sec+iunea cuprinde numai pagini disponibile pe internet) titlul poate fi /nlocuit cu 4eg/turi e*terne. 7ezi -i.ipedia("eg,turi externe. 5ezi 6i( trimiteri spre articole despre subiecte /nrudite din -i.ipedia /n limba rom0n,. $!bserva+ie( forma de singular vezi nu este o impolite+e 1i nu trebuie /nlocuit, cu vedei. 8xpresia 5vezi 1i apare ca atare /n numeroase lucr,ri.%

Dac, este nevoie) fiecare din aceste sec+iuni $mai pu+in cea de note) generat, automat% se poate diviza /n subsec+iuni organizate dup, diferite aspecte ale subiectului. !rdinea sec+iunilor este cea indicat, mai sus 1i are urm,toarea logic,( cu c0t sec+iunea este mai important, pentru articol 1i subiectul s,u) cu at0t se pune mai sus. Astfel) la 56ibliografie se trec lucr,ri care privesc subiectul /n /ntregimea lui) iar la 54ote se aduc detalii legate de mici p,r+i ale articolului. <eferin+ele de la 5"ectur, suplimentar, sau 5"eg,turi externe ofer, detalii suplimentare despre acela1i subiect sau subiecte conexe) dar nu reflect, /n mod necesar con+inutul articolului. 2n sf0r1it) la 57ezi 1i apar articole /nrudite) care au rolul de a ajuta cititorii s,-1i formeze o imagine de ansamblu asupra unui grup mai larg de subiecte.

.modific/0 78i9izare:
&entru a beneficia din plin de facilit,+ile oferite de -i.ipedia) se recomand, aplicarea acestora /n urm,toarele moduri( 4eg/turi interne. #olosi+i leg,turile interne la articole care explic, no+iunile din articol. De exemplu /n articolul despre ora1ul #ran.furt trebuie s, existe o leg,tur, spre articolul =ermania. A se vedea 1i Cum modific o pagin,. Categorizare. 2n /nt0mpinarea cititorilor care caut, informa+ii folosind categoriile de articole) include+i articolul nou /n categoria sau categoriile relevante. A se vedea 1i -i.ipedia(Categorie. Ciot. Dac, articolul pe care l-a+i scris este foarte scurt) pune+i-i eticheta de 5ciot pentru ca cititorii s, fie avertiza+i c, materialul prezentat este insuficient. 8ticheta aceasta include articolul /ntr-o categorie special,) care cre1te probabilitatea articolului de a fi observat 1i dezvoltat. 7ede+i 1i -i.ipedia(Articolul ciot perfect) -i.ipedia(=,se1te 1i repar, un ciot) -i.ipedia(;ortarea cioturilor pentru mai multe informa+ii referitoare la articolele de tip ciot. Casete de informa2ii. "a articolele care fac parte din anumite serii > scriitori) localit,+i) limbi) a1tri) echipe sportive) elemente chimice etc. > s-a /ncet,+enit obiceiul de a /nso+i sec+iunea introductiv, cu o caset, cu informa+ii esen+iale despre subiect 1i pozi+ia sa /n seria respectiv,. De exemplu) caseta de informa+ii care apare /n articolele despre ora1e con+ine( amplasarea geografic,) +ara 1i diviziunea administrativ,) popula+ia) anul primei atest,ri documentare etc. Casete de navigare. &entru a /nlesni parcurgerea articolelor care +in de un subiect larg comun > de exemplu cele legate de <om0nia 1i de rom0ni( istorie) limb,) economie) cultur, etc. >) fiecare din aceste articole con+ine la sf0r1itul s,u o caset, de navigare) cu leg,turi spre celelalte articole din grup.

&entru alte facilit,+i oferite de -i.ipedia vede+i 1i -i.ipedia(#ormate utile) -i.ipedia(3anual de stil.

.modific/0 Articolul ideal


Un articol ideal are calit,+ile descrise mai jos. Chiar dac, nu toate aceste condi+ii pot fi /ndeplinite din primele versiuni ale articolului) orice editor ar trebui s, /ncerce pe c0t posibil respectarea lor. A1adar) articolul ideal...

.../ncepe cu o defini+ie 1i o descriere clar, a subiectului) permi+0nd cititorului s, /n+eleag, cel pu+in din ce domeniu face parte articolul: ...este clar) u1or de /n+eles) redactat corect din punct de vedere gramatical: folose1te corect termenii de specialitate: ...acoper, /ntregul subiect 1i merge p0n, la un nivel suficent de detaliere: ...explic, pe loc terminologia folosit,) a1a /nc0t cititorii nu au nevoie s, citeasc, multe alte articole pentru a /n+elege explica+iile: .../i ajut, pe cititorii interesa+i s, g,seasc, alte articole legate de acela1i subiect 1i alte surse de informa+ie externe: ...este neutru) echilibrat 1i obiectiv atunci c0nd despre subiectul s,u exist, mai multe puncte de vedere posibile: ...are o lungime potrivit, cu subiectul: nu con+ine p,r+i care ar merita articole separate 1i nici nu /i lipsesc p,r+i esen+iale: ...are o structur, de sec+iuni bine organizat,: ...reflect, opinia exper+ilor 1i nu cea a nespeciali1tilor) atunci c0nd cele dou, difer,: ...este explicit 1i precis: nu con+ine afirma+ii vagi: ...este bine documentat 1i ofer, cititorului suficiente informa+ii despre sursele de documentare: ...con+ine imagini care ajut, la /n+elegerea subiectului( h,r+i) fotografii) diagrame) etc.: num,rul acestor imagini este potrivit cu subiectul: ...furnizeaz, leg,turi spre alte articole: este inclus /n categoriile potrivite: ...este scris /ntr-un stil enciclopedic) pun0nd accentul pe cantitatea 1i calitatea informa+iilor.

C0t nu pare de suprinz,tor) dar unii jurnali1ti spun c, nu au subiecte la care s, scrie. Unii blogeri spun c, este greu s, g,seasc, subiecte pentru ca s, poat, publica zilnic c0te un articol pe blogul lor. 2n acest articol voi /mp,rt,1i cum s, g,se1ti 1i s, alegi subiectele pentru scrierea articolelor care inten+ionezi s, le publici /n ziare sau pe blog. 1. Observ/ totul ce se /nt0mpl, /n jurul t,u. 8venimentele scot /n eviden+, subiectele) adic, problemele care cer s, fie abordate /n articole. !bserv, ce se /nt0mpl, /n jurul t,u) discu+iile cu oamenii) evenimentele din localitatea ta) nout,+ile) ziarele) problemele de care se confrunt, oamenii) via+a politic,) Internet-ul) etc. 2. 3oteaz/ tot ce observi 1i +i se pare c, este un subiect care trebuie abordat. #,-+i o list, cu subiectele ce inten+ionezi c0ndva s, le abordezi. Unele vor trebui s, fie abordate de urgen+, ca s, fie relevante) altele pot a1tepta mai mult timp) altele chiar necesit, timp pentru a ?se coace@ /n sens s, aduni toate informa+iile neceasare /n urma cercet,rii subiectului 1i a problemelor legate de el. A1a a procedat 1i evanghelistul "uca la scrierea 8vangheliei care /i poart, numele. Iat, cum scrie el( ...am g,sit 1i eu cu cale) prea alesule *eofile) dup, ce am f,cut cercet,ri cu de-am,nuntul asupra tuturor acestor lucruri de la ob0r1ia lor) s, +i le scriu /n 1ir unele dup, altele( ca s, po+i cunoa1te astfel temeinicia /nv,+,turilor) pe care le-ai primit prin viu grai $8vanghelia dup, "uca A(BCD% . 1ii preg/tit s, iai noti+ele necesare. &oart, totdeauna un carne+el mic) un pix 1i va fi foarte bine s, ai cu tine 1i aparatul de luat vederi 1i) dac, este posibil) 1i un voice-recorder. *oate acestea te vor ajuta s, nu scapi din vedere lucrurile imporante. C0nd vezi sau auzi un lucru care +i se pare potrivit pentru a fi abordat /ntr-un articol) noteaz, /ndat,. 4u l,sa pe mai t0rziu pentru c, vei uita sau) posibil) nu vei mai da tot at0ta importan+, subiectului. $. Alege din lista de subiecte pe cele mai relevante la moment 1i scrie articole /n aceast, ordine. Un articol este relevant c0nd abordeaz, un subiect actual 1i c0nd /mpline1te o nevoie anumit,. Altfel spus) c0nd oamenilor le este sete) nu le da bomboane) ci d,-le ap,. 2n limbajul jurnalistic aceasta /nesamn, c, atunci c0nd oamenii se confrunt, cu o problem,) abordeaz, problema respectiv, 1i nu alte lucruri care nu-i intereseaz, atunci. !amenii vor citi articolele care le dau r,spuns la problemele 1i nevoile ce le au. ;*erci2iu Practic< 2n baza lucrurile aflate sau v,zute ieri 1i azi) scrie o list, cu AE nevoi ale oamenilor care le po+i /mplini prin AE articole Ast,zi c0nd r,sfoiam un ziar voluminos) mi-am dat seama c, este greu s, g,se1ti un articol pe care s,-l cite1ti p0n, la urm,. Din tot ziarul) care avea cel pu+in AF pagini) doar un articol a meritat s, fie citit p0n, la urm,. Cred c, 1i cititorul acestui articol /i este cunoscut, aceast, situa+ie. Dac, e1ti jurnalist sau blogger) /n acest articol vreau s, /mp,rt,1esc c0teva sfaturi cum s, scrii articole care s, fie cititite /n /ntregime de oameni.

1. Prezint/ la =ntroducere subiectul> scopul 6i con2inutul articolului


De multe ori autorii /ncearc, s, fac, /ntroduceri care parc, i-ar lua pe oameni /ntr-un mister) ca s,-i fac, curio1i 1i astfel oamenii s, doreasc, p0n, la urm, s, afle care este r,spunsul la acel mister. 4u este o lege) dar de cele mai multe ori astfel de /ntroduceri fac articolul sau lucrarea s, nu fie citit, p0n, la urm, sau s, fie abandonat, /nainte ca cititorul s, /n+eleag, care

este subiectul ce urma s, fie abordat. #ii pe c0t se poate de clar la /ntroducere 1i nu /ncepe s, explici detalii) doar f, o privire de ansamblu cititorului cu privire la ce va urma /n continuare. Iat, cum a f,cut /ntroducerea 8vanghelistul "uca la /nceputul 8vangheliei care /i poart, numele( #iindc, mul+i s-au apucat s, alc,tuiasc, o istorisire am,nun+it, despre lucrurile care s-au petrecut printre noi) dup, cum ni le-au /ncredin+at cei ce le-au v,zut cu ochii lor de la /nceput) 1i au ajuns slujitori ai cuv0ntului) am g,sit 1i eu cu cale) prea alesule *eofile) dup, ce am f,cut cercet,ri cu de-am,nuntul asupra tuturor acestor lucruri de la ob0r1ia lor) s, +i le scriu /n 1ir unele dup, altele) ca s, po+i cunoa1te astfel teinicia /nv,+,turilor) pe care le-ai primit prin viu grai. $8vanghelia dup, "uca A(ACD%

2. Arat/ cititorului de la =nceput cum va beneficia de la citirea articolului


Chiar 1i atunci c0nd oamenii caut, s, citeasc, ceva pentru ca s, treac, mai repede timpul) tot caut, s, citeasc, ceva interesant 1i din care vor primi anumite beneficii. De aceea) este bine s, fie prezentate aceste beneficii 1i la /nceputul articolului 1i pe parcus. 2n 8vanghelia dup, Ioan) Apostolul scrie la un moment a1a( Isus a mai f,cut /naintea ucenicilor ;,i multe alte semne care nu sunt scrise /n cartea aceasta. Dar lucrurile acestea au fost scrise) pentru ca voi s, crede+i c, 8l este Gristosul) #iul lui Dumnezeu: 1i crez0nd) s, ave+i via+, /n 4umele "ui. $8vanghelia dup, Ioan HE(BECBA%

. 3u scri nimic de prisos


Uneori) la citirea unor articole sau a unor c,r+i) ai impresia c, scopul principal al autorului a fost volumul 1i nu con+inutul) sau esen+a lucr,rii. De aceea) nici odat, nu scri nimic mai mult dec0t este nevoie pentru a prezenta subiectul. Ii dac, sunt mai multe ilustra+ii) sau argumente) sau dovezi) alege pe cele mai conving,toare. Aceasta va da putere articolului sau lucr,rii 1i va face pe cititor s, citeasc, cu acela1i interes p0n, la urm,. Apostolul Ioan /ncheie a1a 8vanghelia care /i poart, numele( 3ai sunt multe alte lucruri) pe care le-a f,cut Isus) care) dac, s-ar fi scris cu de-am,nuntul) cred c, nici chiar /n lumea aceasta n-ar fi putut /nc,pea c,r+ile care s-ar fi scris. $8vanghelia dup, Ioan HA(HJ%

$. 1olose6te cuvinte =n2elese


C0nd dore1ti s, comunici o ideie) un adev,r 1i dore1ti s, fii /n+eles de to+i sau de cei mai mul+i oameni) vei folosi cuvinte care sunt /n+elese de to+i sau de cei mai mul+i oameni. Dac, crezi c, unele cuvinte nu sunt /n+elese) vei folosi 1i sinonime) sau vei explica semnifica+ia acelor cuvinte. 4u te l,sa /n1elat de propria arogan+, ca s, folose1ti cuvinte pe care le pot /n+elege doar unii din jurnali1ti 1i apoi s, spui c, tu ?scrii pentru oamenii c,rturari@. C0nd oamenii nu /n+eleg cuvintele ce le folose1ti) sau c0nd faci abuz de neologizme) ori cuvinte str,ine) ai pu+ine 1anse c, articolele tale vor fi citite p0n, la urm,.

%. ;*plic/ referin2ele citate


2n acela1i ziar pe care /l citeam am g,sit un articol cu subiect istoric /n care autorul f,cea foarte multe referin+e la izvoare) sau la alte lucr,ri) dar nici odat, nu explica ce sunt acele lucr,ri) ce atribu+ie au ele la articolul lui) etc. 3, g0ndeam) c, dac, /mi venea mie greu s, citesc acel articol $am f,cut facultatea de istorie a Universit,+ii din 3oldova%) c0t vor citi 1i vor /n+elege al+i cititori ce nu sunt at0t de familiari cu toate acele referin+e. Dac, vrei s,-+i fie citit articolul p0n, la urm,) limiteaz,-te cu privire la referin+ele pe care le folose1ti 1i de fiecare dat, d, explica+iile necesare cu privire la acele referin+e. 4ici odat, nu-+i asuma c, cititorul cunoa1te deja lucrurile 1i nu este nevoie s, le mai explici odat,.

(. 3u fi batjocoritor
;,pt,m0na trecut, am avut o /nt0lnire foarte productiv, cu reporterii de la Kiarul "iber unde am discutat cum s, faci un reportaj eficient. Cineva din reporteri a men+ionat numele unei doamne de la un canal de televiziune din +ar,) care oridec0te ori invit, pe cineva /n studiou) vorbe1te cu persoana respectiv, de parc, ar fi chemat-o s,-1i fac, r0s de ea. &e un ton sarcasti 1i batjocoritor pune /nteb,rile /n a1a fel) ca s, pun, pe invitat /n situa+ii nepl,cute 1i de multe ori nici nu le d, voie oamenilor nici m,car s, termine r,spunsul lor. Aceast, atiudine este foarte ur0t, 1i de multe ori poate fi v,zut, 1i /n presa scris,. 8a nu face fa+, nim,nui 1i nu este bun,. C0nd simt astel de atitudine batjocuritoare /n articolele cuiva) nu le mai citesc p0n, la urm,) pentru c, nu-mi place s, v,d cum cineva este /njosit iar jurnalistul face abuz de pozi+ia pe care o are. 4u proceda astfel nici odat,. Aminte1te-+i de cuvintele Domnului Isus Gristos care a spus( *ot ce voi+i s, v, fac, vou, oamenii) face+i-le 1i voi la fel: c,ci /n aceasta este cuprins, "egea 1i &roorocii. $8vanghelia dup, 3atei L(AH% 4imeni din noi nu vrea s, fie luat /n batjocur, 1i /nc, de pe paginile ziarelor) sau la ecranele televizoarelor. De aceea) nici jurnalistul integru nu va proceda astfel nici odat,) ci va p,stra respectul pentru fiecare om) indiferent de convingerile lui politice) sau religioase) sau de alt, natur,.

+. Apreciaz/ meritele oamenilor despre care scrii


A1a se /nt0mpl, c, atunci c0nd vine o genera+ie blameaz, pe cealalt,) c0nd vine un partid politic la putere) blameaz, pe cei ce au fost la putere /naintea lor 1i nu mai recunosc nici un bine care a fost f,cut atunci. ;au poate uneori ai avut experien+e c0nd ai f,cut bine cuiva 1i s-a /nt0mplat vre-o dat, s, nu reuse1ti a face ceva din ce s-a a1teptat de la tine 1i dup, aceasta s, fii blamat 1i s, nu se mai ia /n considera+ie nimic din bunul care ai f,cut alt, dat,. Am v,zut /n unele articole cum jurnali1tii pun lucrurile bune /ntr-o lumin, rea 1i astfel aduc dispre+ din partea cititorilor asupra oamenilor despre care scriu. 4u este bine s, procedeze jurnalistul /n felul acesta. !amenilor integri nu le place s, citeasc, articole scrise /n a1a fel 1i nu le vor citi p0n, la urm,. ;per s,-+i foloseasc, aceste sfaturi 1i dac, dore1ti s, adaugi la ele cuget,rile tale) o po+i face la comentarii. Dumnezeu s, te binecuvinezeM